Share Report Abuse Next Blog»

Create Blog Sign In

Agricultura sustenabilă
VINERI, 1 IUNIE 2012

Luxury Hotels Peru
Book Luxury Hotels Direct at Hilton.com for Best Rate Guarantee.
Hilton.com/Peru

Introducere în permacultură (de Bill Mollison) - fragment

Visiting Perú?
Discover the Perúvian gastronomy. Visit the Official Tourism Website.
Peru.travel

POSTĂRI POPULARE John Seymour, Grădina dumneavoastră de legume (note de lectură) Subtitlu: Cum să cultivi fructe şi legume în toate anotimpurile Introducere Până la al doilea război mondial, generaţiile precedente g... Introducere în permacultură (de Bill Mollison) - fragment [ Prima lucrare pregătită de grupul TEI (Traduceri Ecologice Independente) este chiar Introduction to Permaculture a clasicului Bill Moll... Șezătoarea – un pas spre dezvoltarea durabila a satului românesc Șezătorile sunt o activitate obișnuită în puținele satele care mai păstrează tradiția. Pentru cât timp va mai rămâne însă acest obicei viu ... Războiul urzicii şi reţeta purinului de urzici a lui Raymonde Folosit de câteva sute de ani, distribuit pe o piaţă paralelă, neîncadrată de nicio regulă juridică, purinul de urzică este cel mai bun, cel... Heinz Erven, Paradisul meu (note de lectură) NOTĂ: Textul care urmează nu constituie reproducerea integrală a volumului Paradisul meu, al lui Heinz Erven. Simplele note de lectură nu p... S.J. van der Meulen, G. den Dikken, Creşterea raţelor (note de lectură) Se cresc mai uşor şi sunt păsări mai economice decât găinile. Dacă petrec ziua în aer liber, îşi caută singure hrana, ca şi găinile. Avan...
converted by Web2PDFConvert.com

[Prima lucrare pregătită de grupul TEI (Traduceri Ecologice Independente) este chiar Introduction to Permaculture a clasicului Bill Mollison. Vă prezentăm un fragment care vă va deschide gustul, sperăm, pentru lectura întregului volum.]

Cumplitele vremuri ale momentului
Nu cred că a rezumat cineva ce se întâmplă pe faţa Pământului. Ca să ne schimbăm metodele, se pare că trebuie să ne înfricoşăm pe noi înşine, anticipând valuri de tsunami şi catastrofe. Acum aceste lucruri se pot întâmpla, iar falia San Andreas se poate desprinde. Dar nu putem face prea multe în această privinţă. Ceea ce se întâmplă cu adevărat este ceva în raport cu care noi, ca fiinţe omeneşti, suntem personal responsabili. Este ceva foarte vast. Aproape fiecare lucru pe care-l spunem are aplicabilitate în toate domeniile. Sistemele reale care încep să cedeze sunt solurile, pădurile, atmosfera şi ciclurile nutriţionale. Iar noi suntem cei responsabili de acest lucru. Nu am dezvoltat nicăieri în Vest (şi mă îndoiesc că s-a întâmplat undeva cu excepţia zonelor tribale) vreun sistem sustenabil în domeniul agriculturii sau al pădurilor. Nu avem un sistem. Haideţi să vedem despre ce este vorba.

Pădurile
S-a descoperit că pădurile sunt de departe mai importante în ciclul oxigenului decât am crezut vreodată. Credeam că oceanele sunt cel mai important element. Nu este aşa. Nu numai că nu sunt foarte importante, contribuind probabil cu mai puţin de 8% la reciclarea oxigenului atmosferic, dar multe încep să consume oxigen. Dacă vom continua să aruncăm mercur în mări, oceanul va deveni consumator de oxigen. Echilibrul se schimbă. De aceea depindem în principal de păduri ca să ne apărăm împotriva stării de anarhie. Dintre păduri, unele au o importanţă critică, precum pădurile veşnic verzi, cuprinzând două sisteme mari. Unul este cel ecuatorial, cu multiple specii,

. Hans Wagner. catedrale gigantice. Nu cred că există vreun copac în Europa care să nu trăiască datorită toleranţei omului sau care să nu fi fost plantat de către om. De aceea este posibil să producem condiţii de semideşert doar dacă defrişăm pădurile de pe creste. Ar fi vorba. Acest lucru s-a făcut deja într-o foarte mare proporţie.BestPeruTours. Asocierile de plante în grădina de zarzavat (note de lectură) Editura Terre vivante. Autonomie energetică şi protecţia solului prin metoda Jean Pain În anii 70 ai secolului XX. Am fost adormiţi cu un foarte fals sens al securităţii de asigurările repetate conform cărora societăţile de exploatare forestieră plantează 8 copaci pentru fiecare copac tăiat. Amazon.. cifra s-a dublat din cauza defrişării pădurilor din avalul fluviului Mississippi pentru culturile de soia. pentru că astea-s fiţe. Este un sistem de tip „taie şi fugi”. Ţine de specificul pădurilor să modereze orice. Este vorba despre păduri în care copacii pot avea 60 de metri până la prima ramură. Colca Canyon. Atunci când tăiem pădurile de pe creste. este o evaluare generală pentru restul zonelor. după o estimare. Cartea gâştelor. Şi 15%. Luna trecută. Pădurile tropicale au o importanţă critică în ciclul oxigenului şi pentru stabilitatea atmosferică. Sunt făcuţi surcele. ca americanii. Dar de fapt. francezul Jean Pain dezvolta un sistem impresionant de producere a energiei pornind de la biomasă de pădure. Mens. nu conservăm sub nici o formă biomasa. Păduri care n-au mai văzut picior de om. Am distrus aşadar cea mai mare parte din păduri. Rata tăierilor variază. pădurile sunt cele care creează soluri.. Pentru această ştiinţă a interrelaţionării pl. Introducere la construcţiile ecologice (partea a III-a) Episodul acesta va fi dedicat unui subiect de care a auzit toată lumea: chirpicii. Cel mult 8% din ce-a fost se află în America de Sud. converted by Web2PDFConvert. de 12. Ceea ce nu vedem întâmplându-se este că precipitaţiile se pot reduce cu mai mult de 86%.000 de miliarde de tone de dioxid de carbon eliberate anual de moartea pădurilor. Avan. Lucrăm cu rămăşiţele unui sistem. în cea mai mare măsură.com Affordable Machu Picchu Lock-in Your Space and Rate Today. şi ne străduim să doborâm şi ultimele rămăşiţe. fiind singurele. Titicaca and More. ploile fiind doar o fracţie redusă din totalul precipitaţiilor. Cererea a devenit excesivă.com . poluarea excesivă. Trips to Peru Machu Picchu. Din toate pădurile pe care le-am avut vreodată. Iar acest lucru este valabil pentru toate climatele. apar extreme nestăvilite.. pierderea urcă la 100%. Un ghid complet de creştere a gâştelor în regim gospodăresc (note de lectură) Deşi gâştele nu sunt “răspunsul” la problema foametei mondiale... Deşeurile forestiere sufocă suprafeţe imense ale mărilor. Pădurea este unul din puţinele sisteme de creare a solului. defrişăm mai mult cu un milion de hectare anual în raport cu ceea ce plantăm. avem o pierdere constantă de 4%. Chiar şi ultimele păduri virgine care au mai rămas sunt defrişate pentru asta.. să avem o precipitaţie majoră în păduri. lucru pe care probabil că-l putem tolera. degradăm pădurile virgine prin cele mai josnice utilizări posibile. France 2001 Între plante există atracţii şi repulsii naturale. În acest moment. Suntem dependenţi de păduri pentru a fixa dioxidul de carbon. ele ocupă o nişă importantă în schema producţiei de mâncare... Pădurile ne furnizează o foarte mare parte din precipitaţii. şi în toată Lumea a Treia.celălalt este cel al pădurilor de conifere din zona rece a tundrei ruseşti şi pădurilor de conifere din zona meridională. Ce se întâmplă cu ele? Utilizăm o mulţime de produse forestiere într-un mod foarte perisabil – hârtie. Inca Trail. Este cât se poate de posibil ca în nopţile liniştite şi cu cer senin. cred. în funcţie de practicile de gestionare.com/Machu-Picchu PERSOANE INTERESATE ARHIVĂ BLOG Clima ▼ 2012 (21) ▼ iunie (1) Introducere în permacultură (de Bill Mollison) .. La ce utilizăm pădurile? Cele mai împortante întrebuinţări le constituie ziarele şi ambalajele. Atunci când scoatem din pădure 150 de tone şi punem înapoi ceva ce nu cântăreşte mai mult de 5 kilograme. deci ne-au rămas cel mult 25 de ani. doar 2% au mai rămas în Europa. Nu le spune adobe . Şi desigur. Distrugând pădurile. Aceasta are efecte la celălalt capăt al sistemului. de exemplu. Dar. Marea Mediteraneană şi largul coastei New York-ului au devenit consumatoare de oxigen este faptul că fundul apei este acoperit cu un covor de deşeuri forestiere. eroziunea excesivă. Dave Holderread. Dar în mai puţin de o lună lucrurile acestea se pot schimba rapid.. O g. Nu mai există păduri europene virgine. Atunci când pădurile sunt decimate. Ceea ce se erodează acum sunt ultimele cioburi din ceea ce a fost. Ceea ce ne interesează cu adevărat este biomasa. Există copaci în Tasmania mai înalţi decât un sequoia.. cu nicio cădere de ploaie înregistrată de către vreun meteorolog. Aşadar. Pădurile reduc căldura excesivă şi arşiţa. care n-au experimentat niciodată interferenţa cu omul. ceea ce putem observa în toată Asia de Sud-Est şi America de Sud. şi îndeosebi ziare. Tours-Peru. şi găinile. Fully-Refundable 25% Deposit! www. Sunt tăiaţi şi transportaţi ca surcele. şi peste tot unde multinaţionalele pot obţine proprietatea pădurilor în lumea occidentală.f. distrugem sistemul care ar trebui să ne ajute. putem observa că nivelul ploilor se reduce cu 10 până la 30%. în general. chiar şi în cele mai bine gestionate păduri. Principalul motiv pentru care Marea Baltică. sunt tăiate pentru a se face din ele ziare.PeruTourism.

From out-on-the town to casual chic PeruvianConnection.Efectele acestei stări asupra climei mondiale au devenit vizibile atât în compoziţia atmosferei cât şi în privinţa capacităţii atmosferei de a media schimbările. din cauza bolii olandeze a ulmilor. ► mai (2) ► aprilie (2) ► martie (7) ► februarie (5) ► ianuarie (4) ► 2011 (107) Peruvian Connection Sale Save up to 40% off Summer sale. Dar adevăratul motiv pentru care copacii se prăbuşesc este că au avut loc schimbări profunde în cantitatea de lumină care intră în pădure. Mai întâi castanii. Oamenii. dacă staţi răbdători lângă acel copac. cu o frecvenţă crescândă. Apoi ulmii.. ce dracu! O să fie la anul. La plopi e rugina. Cauza morţii pădurilor este un cumul de agresiuni. Acum se duc fagii. şi poate că în doisprezece ani nu vor mai fi păduri deloc. Credeţi că vreuna dintre aceste boli omoară pădurea? Eu cred că noi vedem forma şi pierdem esenţa. nici nu ne îndreptăm spre o glaciaţiune. Asta-i tot. iar în Australia reacţia este de tipul: “Ah. în trei zile veţi vedea că vreo douăzeci de insecte şi alţi agenţi de descompunere şi “dăunători” au vizitat rana. Dacă vă pricepeţi foarte bine la păduri. spre 16 hectare. plopii. suntem foarte izolaţi şi vremea e îmblânzită de ocean şi de pădure. cedează o extremă. În oraşul meu natal.com/Summer_Sale Peru Treks Inca Trail Book for Oct . Răniţi copacii ca să vedeţi ce se întâmplă. Sau să-l atingeţi cu lama unui buldozer. Sosesc phasmatidaele. Acum acest lucru este adevărat atât .f. Dintr-o lună într-alta. La început au fost lucruri precum şancrul castanului. Putem continua să tăiem în continuare. brazii ei sunt victimele unui atac ale unor patogeni specifici. Deci ceea ce se întâmplă cu adevărat în clima lumii nu este efectul de seră. Dar noi dăm vina pe insectă. Copacul a devenit hrană. Soarta copacului este deja pecetluită. Castanii constituiau 80% din pădurile pe care le ocupau. Mai este încă un factor. Am observat asta în Australia. realitatea este că a început să fluctueze atât de amplu încât este absolut imposibil de spus care barieră va ceda. sau să-l ciocniţi cu maşina. Însă când cedează. ştiţi că puteţi ieşi în dimineaţa asta şi lovi un copac cu un topor. şi în căderile de ploi acide. Ce îi atrage este mirosul copacului rănit. Richard St. am pierdut 50% din toate solurile pe care le-am avut vreodată înainte de 1950. Apoi. Şi la brazi e tot rugina. vom stabili un alt record meteorologic. Solurile Atât cât putem şti. Asta se întâmplă. Pădurea este un sistem care conţine moartea datorită căreia agenţii de descompunere se hrănesc. am început să pierdem specii din cauza unui lung şir de patogeni. ucid pădurile.com Conspiraţia phasmatidaelor Acum ajungem la un lucru numit conspiraţia phasmatidaelor. stejarii şi eucalipţii din Australia şi Tasmania. Deci nu insectele sunt cauza morţii pădurilor.. Insectele iau un fel de măsuri de cauterizare. cea mai uscată şi cea mai umedă lună din istorie. nu insectele. reacţia britanică este tăierea şi arderea. şi ele vin să mănânce. Din cauza ciupercii Phytophthora cinnamoni. iar acest lucru se va întâmpla curând. Pădurile de conifere din Japonia se duc cu o viteză fantastică. Cu toţii ştim asta. ne confruntăm cu o variabilitate imensă a climei. Chiar şi coniferele din Japonia se năruie. Barbe Baker a arătat că arborii care cad victime sunt cei cu cea mai mare suprafaţă verde per unitate. fără îndoială. în poluanţi.” Este cu mult mai bine să căutăm vina în altă parte. Reacţia americană este insecticidul. În aceste condiţii. În cazul ulmilor. Va fi o schimbare bruscă. Arătăm cu degetul o anumită insectă şi spunem: “Gândacul ăsta a făcut-o. mai este vreme!” Este într-adevăr vorba despre nişte boli? Ce sunt bolile acestea? Phasmatidaele sunt responsabile pentru moartea eucalipţilor. Ele detectează mirosul. cu 24 de hectare suprafaţă foliară. în raport cu un jurnal ţinut timp de 200 de ani. prăbuşirea unei singure specii poate reprezenta o biomasă fantastică. o rezervă biologică enormă şi un copac foarte important. Este o conspiraţie.Dec 2012 US$525 Fully booked May Sept 2012 www. (de Bill Mollison) .perutreks. Şi am pierdut încă 30% din ceea ce mai rămăsese. Cu toate acestea. să dăm vina pe insectă. castanii.com ETICHETE agricultură forestieră (2) apa de ploaie (1) apicultură (3) Bill Mollison (9) bivoliţe (2) brichete (1) cai (3) colţ sălbatic (1) compost (1) construcţii ecologice (4) câini (2) cătina albă (1) David Holmgren (5) deşeuri din lemn (1) distributism (1) documentar (14) etologie (2) ferma mea (8) fonduri nerambursabile (2) gâşte (1) iepuri (2) insectifug (1) instalaţie (1) Joel Salatin (1) John Seymour (5) Joël Charbonnel (2) jurnal (2) leacuri (2) legislaţie (1) legume (3) Masanobu Fukuoka (4) mesteacăn (1) mulci (1) măgari (1) note de lectură (63) peak oil (3) pedologie (3) pepiniera (4) permacultura (25) converted by Web2PDFConvert. am avut succesiv: cea mai vântoasă. La fel se întâmplă cu pădurile Scutului Canadian şi cu pădurile Rusiei. Dar din anii ’20 ai secolului XX. Am început să măsuram destul de bine din 1950 încoace. Ar fi deja destul de rău dacă tăierile noastre ar fi singurele lucruri care omoară pădurile. Fiecare pădure variază în fiecare ţară prin aceea că ulmii. Până atunci.

are un transfer net descendent.. Este o împrejurare foarte fericită pentru anumiţi oameni. În deşert sunt create cu o viteză mult mai mică. omule. şi ar fi aproximativ aceeaşi.din. La nivelul la care pierdem solurile.. Africa şi Australia. copacii încep să moară din cauza “phasmatidaelor”.în Lumea a Treia cât şi în Occident. În vreme ce în medie ar fi vorba cam de 40. Continue >> Radu Iliescu wrote. Însă unde pot s-o deverseze? Mare problemă! Următorul pas este să obţină ţevi din beton. vor dispărea complet într-un deceniu. astfel încât apa adusă din râuri să ajungă în sol. Atât timp cât le facem. Survine şi în climatul umed. o mare pa &quot.. si pe care inceput cu &quot. Şi acestea fără lucrări cred ca realitatea dezastrelor va &quot. se măsoară pierderea de humus..... Atunci când ajung la aproape un metru de suprafaţă.Nu.. Dacă îndepărtăm pădurile. Nu poţi face nimic dacă solurile devin sărăturoase aici. Devine un “factor delocalizat”. Multumesc :-) Deja e jos capitalismul.ocupa&quot. se pot pierde până la 800 de tone de sol anual la jumătatea de hectar. unde s-a pornit cu soluri humice de calitate. Dar haideţi să ne uităm la ceea ce se întâmplă de fapt. Aşadar ne pierdem solurile şi deşertul se extinde cu o rată pur şi simplu înfiorătoare.Nu co suntem ecologisti.. Începem să avem soluri sărăturoase în zonele cu climă umedă ale Australiei.. Ploaia.. care a ajuns la mine in mail. prin pânzele de apă freatică. În statul Victoria din Australia pierdem anual 320. Continue >> Radu Iliescu wrote. Nu există sisteme de suprafaţă. Teodor wrote.. În Australia. pierdem... am primit come nu apar pe blog. Apreciez munca depusa. în timp ce pompează apă din sol pentru a o deversa în mare.. eu ignor cu totul subiectul acvaponiei. ne descurcăm cu mult mai bine decât în America. Oricum. C Nu conteaza ca nu renteaza. De aceea au nevoie de mii şi mii de pompe. Continue >> Radu Iliescu wrote. s si nu am nici..000 de hectare din cauza salinizării. alte culturi încep să moară.com ... Continue >> Radu Iliescu wrote. Toată această risipă este rezultatul lucrărilor agricole.. Nu a rosii de la atata. Cum s-a întâmplat acest lucru? Nu este un proces simplu. dar o catastrofă pentru Pământ.. Acolo unde se cultivă porumb. pierdem anual aproximativ 52 tone de sol pentru fiecare hectar cultivat.. Cum e aia? Cine uraste critica. Johnnyntm. Cu toate acestea.. Pentru fiecare om din lume – indiferent dacă eşti american sau indian din Orient – dacă eşti consumator de cereale. Aşadar nu o ducem prea bine.rezonam&quot. Continue >> Teodor wrote. În Canada. Continue >> Marius Credo wrote.. apele se evaporă şi solul devine în mod vizibil sărăturos. Deforestarea duce la pierderea solurilor Principalul motiv al dispariţiilor solurilor este tăierea pădurilor. Johnnyntm wrote. Acest lucru se întâmplă pentru că arborii acţionează ca nişte pompe care menţin apa freatică la adâncime.. nu mai trebuie sa scand converted by Web2PDFConvert.. Solurile sunt create de căderea ploii şi de acţiunea plantelor. avem mai multă apă sărată în adâncuri decât la suprafaţă. În mod normal. la sursa bazinelor hidrografice.. În afara solurilor pe care le pierdem în mod direct prin lucrări agricole.... În timp ce guvernul furnizează pompe fermierilor. Şi trebuie să facă asta pentru totdeauna. aceste săruri călătoresc în adâncuri. s-a ajuns la soluri minerale.. ci şi o pierdere a celor nelucrate. Când ajung la aproape jumătate de metru de suprafaţă. Rata variază. Continue >> Radu Iliescu wrote. dar e facil de înţeles. În preerii. şi eliberează apă curată în atmosferă. Minunat. poate la o două mii de kilometri depărtare. Alt comentariu postat de Teodor (au fost 2 de toate). Nu se mai întâmplă doar în deşert. Acestea vând pompe cu o mână şi aruncă deşeuri forestiere cu cealaltă. d-le TEODOR bag de seama ca te-ai ratacit fara sa vrei pe ace scrii comentarii. Chiar şi în zonele cu climă umedă. da-i inainte ca-n socialism. tot el conferă licenţe suplimentare de exploatări forestiere multinaţionalelor. Asta înseamnă nu doar o pierdere a solurilor lucrate. Nu ti-am sters nici un comentariu. Apa proaspătă părăseşte suprafaţa şi se scufundă în adâncuri. Şi aproape întotdeauna tăierea pădurilor se petrece departe de locul pierderii solurilor. se ajunge la 800 sau 1000 de tone anual. Dacă nu pierzi nimic peste patru tone de sol anual. avem o pierdere netă de evaporare. apele freatice se ridică. Acest transfer net descendent duce cu el sărurile care sunt o parte inevitabilă a celor opt tone adiţionale la hectar produse din măcinarea rocilor. Ia s Multumesc de informatii.. iar acest fenomen se petrece în zone enorme din America. mulţi oameni n-o duc bine deloc.. Pădurile transmit apă curată în aval.. Dimpotriva. atunci când cade pe dealuri şi pătrunde în păduri. iubeste.. Aici e ceva ce ar trebui să ne intereseze pe fiecare din noi. Dacă tăiem copacii. Atunci guvernul australian începe să furnizeze gratuit pompe fermierilor care încep să pompeze apa sărată. piscicultura (2) plante aromatice (1) proiect (1) purin (1) păsări sălbatice (1) Ralph Borsodi (4) raţe (1) reţetă (1) rubarbă (1) Sepp Holzer (1) sera (1) stejar (1) studii (2) TEI (2) terminologie (1) Toby Hemenway (5) traduceri (2) tărâţa de grâu (1) unelte (2) urzică (1) Wendell Berry (1) Will Hooker (8) împădurire (4) RECENT COMMENTS gabriel wrote.. Acolo humusul se epuizează. eşti în echilibru. risipim cantităţi enorme de sol prin ceea ce numim deşertificare. M-ai pus la respect.. pentru că motivul este departe... Atunci când ajung la suprafaţă. care nu au nici o problemă. Rata la care solurile sunt create este de opt tone anual la hectar – şi mult mai puţin în zonele aride. Uite comentariul postat de tine.. consumul costă acum 12 tone de sol anual.

şi în tot soiul de specialităţi irelevante. Sunt doi sau trei ani buni. oraşul Los Angeles ar cumpăra-o şi ar utiliza-o. Împiedicăm astfel apa să se întoarcă în pânza freatică. Iar sistemul de autostrăzi se extinde rapid presupunându-se că nu vei avea niciodată nevoie de sol iar autostrăzile ne vor ajuta să ajungem la o creştere a utilizării energiei. oraşe şi puţuri Autostrăzile sunt cel mai mare factor. O ia spre mare sau se evaporă. să sapi alt puţ. Apoi terenul este puternic mineralizat şi trebuie să cauţi altul. Dacă ar putea. Întrebaţi dacă analiştii firmelor multinaţionale sunt conştienţi de aceste probleme? Nu. şi are de dat socoteală singur pentru pierderea pădurilor de esenţă tare din zonele aflate în Australia de Vest. cu atâta vântul este responsabilul pe care-l căutăm pentru acest fenomen. Avându-se în vedere că pierderea solurilor agricole se datorează în mare măsură aplicării excesive a energiei – atât sub formă mecanică precum şi chimică – atunci faptul că încercăm să susţinem productivitatea pe solurile rămase înseamnă că utilizăm din ce în ce mai multă energie pe din ce în ce mai puţină suprafaţă. Râurile nu sunt un lucru foarte util din acest punct de vedere. solicităm cel puţin menţinerea producţiei. Solurile din zonele marginale ale Australiei Centrale cad sub forma unui noroi diluat. ASOCIAŢII.agricole. Una o reprezintă oraşele. Cu doar un deceniu înainte. O ţii aşa timp de câţiva ani.gradina mea de vis Emil Knife Apa Haideţi să vedem cum stăm cu apa. neconcurat. Imediat ce apa ajunge într-un râu sau pârâu. Nu poţi să nu vezi. EXPERŢI 7 coline Acvabio Agriculturae Animăluţul Antiiluzii Apicultura online Artizania Asociaţia Crescătorilor de Bivoli din Transilvania Atelierul de arhitectură Balaura si gradina sa Banii fermierului Bio-România Blogul Daianei Blogul de la ţară blogul lui florica Blogul lui Ursu Florin Blogul Simonei Broadturn Farm Cartheo Casa Verde Casuta Laurei Centrul de Permacultura si Remediere Ecologica Cluj Ceva bun Ciprian Muntean Coacăze negre de munte Codex Alimentarius Codru de paine Comunităţi viabile Cultivatorii directi din Romania Cutite bushcraft Cutite romanesti De la mine din ograda Decebaluirea Deep Green Permaculture Dor de vara Dulce casa Ecogrădina Ecoruralis Ecosofie Elisa . Nicăieri nu mai poţi găsi apă de suprafaţă uşor de exploatat. apoi rezultatele cad sub pragul de rentabilitate. obligându-i pe agricultori să se mute pe terenuri mai puţin sustenabile. Cealaltă e marginea deşerturilor. În Marea Britanie cred că există o un kilometru de autostradă pentru fiecare kilometru pătrat. Solurile se îmbibă cu carbonaţi şi cedează. Cu cât devine mai uscat. Vântul este un factor major în pierderea solurilor. Nu trebuie să ne uităm mai departe de sol. În sud-estul arid al acestei ţări se practică o agricultură de tip muşcă şi fugi în care sapi un puţ şi pompezi apă semi-salină pentru culturile anuale. Multe dintre ele au o evoluţie de aproape 40. măsurând până la 24 tone la hectar. Oraşele sunt situate pe 11% din suprafaţa solurilor foarte bune de pe Pământ. Pânza freatică de peste tot a început să se epuizeze rapid. În acelaşi timp. ne jucăm cu sisteme foarte vechi. Apele lor pleacă. Cred că putem spune fără teamă de a greşi că nu avem o agricultură sustenabilă sau o exploatare sustenabilă a pădurilor nicăieri în lume. În acest caz. Acestea au deteriorat enorm solurile din interiorul Americii. Mineritul este alt factor major al sărăturii locale. cineva spunea că apa va deveni cel mai rar mineral al lumii. Acum să analizăm eroziunea pe care vânturile o exercită asupra solului. care cauzează pierderea solurilor în Marea Britanie. Se poate să porneşti cu pH 8 şi să urci rapid la 11. acolo oraşele au fost capabile să acumuleze soluri de maximă calitate. Este unul dintre cei mai importanţi factori din America. ONG-URI. lucru care duce la alte distrugeri. Un factor major care contribuie la această situaţie este modul în care este acoperit solul peste tot în oraşe. Expansiunea deşerturilor omoară acum milioane de converted by Web2PDFConvert. pe lângă oraşe. iar în anumite cazuri creşterea ei pe solurile rămase. Există două zone critice pentru apă. în cursul acestui deceniu.000 de ani. Sunt soluri care sunt transportate spre Los Angeles şi cad sub formă de ploi roşii. Suprafeţe imense sunt blocate cu autostrăzi. Canada este un exemplu interesant.com . fără nici o altă concurenţă. Chestia asta te scoate din schemă. pleacă. PH-ul creşte cu două puncte pe an. pentru a vedea o lume finită. au diplome în economie şi în managementul afacerilor. Mineritul aduce o mulţime de reziduuri care se evaporează la suprafaţă. Autostrăzile sunt responsabile pentru pierderea permanentă a solurilor. sau mai departe de pădure. Mai sunt şi alţi factori responsabili pentru pierderea solurilor. Autostrăzi. şi fără îndoială şi din alte părţi.

Pierdem apă la suprafaţa Pământului. descărcând pe ici pe colo. lucru care a avut drept consecinţă faptul că apa a devenit nepotabilă. Este posibil. Apoi este lupta disperată pentru surse de energie. ceea ce este foarte aproape de limita de toleranţă a rinichilor omeneşti. Mi-ar plăcea să-i întreb de ce. O dată e poluarea industrială. Însă în cazul lemnului mai este şi faptul că distrugi un copac. Marea ispită. Cele mai multe morţi din această cauză survin în oraşe. mergând în direcţii opuse. la fel ca migraţia turmelor şi a oamenilor în afara Saharei. este să strângem mai multe dovezi. Copiii noştri ar putea să nu creadă vreodată că am avut mâncare în surplus. Putem la fel de bine să încercăm s-o facem sau nu. Ar mai fi nişte factori. Industria a utilizat pur şi simplu puţuri adânci pentru a depozita deşeuri periculoase în pânza freatică. Trebuie să abordăm toate acestea simultan. ceea ce iese pe coşul de fum.oameni în Africa. bifenilii policloruraţi. Utilizarea tuturor acestor lucruri este periculoasă pentru sistemul general al vieţii. Cred că 97% din apă este blocată şi doar 3% din total mai circulă. Şi nu veţi mai fi capabili s-o mai utilizaţi vreodată. Este posibil să recuperăm lucruri pierdute. New Jersey şi California. Unele au început să se infiltreze în Sacramento Valley.com . Unul dintre pericole este depozitarea pe termen lung a deşeurilor atomice în adâncul apelor. Dar eu întreb. Unde se duc? Şi de ce merg aşa de mulţi în direcţia aceea? Cu toţii fug de ceva. În cele mai multe dintre aceste zone n-ar trebui să utilizăm apă de băut. Acum în multe oraşe apa are 700 părţi la milion săruri dizolvate. Ce putem spune despre ele? Aproape fiecare utilizare la scară mare a chimicalelor a fost neprevăzută şi cu rezultate pe termen lung. Apa nu mai circulă. inclusiv problema energiei. nici cu cele de aici. Şi reducem acest procent foarte rapid. dioxina şi clorul. Şi aceasta în principal din cauza unor lucruri cu totul ridicole. se acumulează apa în ţesuturi. Bifenilii policloruraţi sunt una din cauzele sterilităţii. Este bună pentru duş. în Perth şi Adelaide din Australia. Pericolul se află mai ales în rezultatul final – reziduurile procesului. Un viitor disperat Cel mai mic lucru ce poate fi spus este că ne aşteaptă un viitor disperat. În această categorie intră DDT-ul. Lucrul acesta poate fi făcut. Cred că 20% dintre bărbaţii americani sunt sterili după vârsta de 20 de ani. Fenomenul este vizibil din aer. ce se află în camioanele acelea care bat drumul. petrol sau energie atomică. pierderea copacilor are un efect pronunţat în direcţia diminuării resurselor de apă din ciclu. Este ceva complet inutil? Sau este ceva de folos acolo unde se duc? Şi adesea am văzut camioane ducând aparent încărcături identice. La 1100 părţi la milion leşini. Am face bine să fim siguri că radioactivitatea va ajunge în pânzele de apă freatică din Maine. fie că este vorba despre lemn. Acum. Şoferii îmi spun că transportă tâmpenii. mai avem nevoie de alte dovezi? Sau a venit vremea să încetăm să mai strângem dovezi şi să întreprindem acţiuni Ermitaj Mălin fele apa fele viz Flo Bushcraft Ability Flori frumoase Gradina de langa casa Gradina de legume Gradina visata Gradinarit dupa ureche Gradinarul Gradini pur si simplu grAdinuca grădina nouă Hand made Hobby gradina Homestead revival Hrana vie Inapoi la simplitate Introducere în permacultură Irina's Blog Iron Craft Johnnyntm Aquaponics Jurnal de gradina Legatura de patrunjel Micul mester Minunile din gradina mea Moara de cereale Nucifere Obiecte artizanat Open Source Ecology Paradisul meu Pe masa din bucatarie Pentru supravietuirea Naturii Permaculture Media Blog Permaculture Research Institute Plante ornamentale Plantpedia Poiana cu permacultura Puiet nuc România tradiţional shareconomy Stanciova TerrAna Think again Timp liber Tradiţii româneşti Ultimii haiduci Vasi & Gioni Vegetal Shapes Viata la tara Worldwide Permaculture Network ABONAŢI-VĂ LA ARTICOLE Postări Comentarii converted by Web2PDFConvert. deşi în Atlanta clorul aproape te asfixiază la duş. apar tot soiul de probleme. Faptul că apa devine o resursă rară este în mod evident ridicol. Nu va mai exista nici o posibilitate s-o curăţaţi. pentru că aproape două milioane şi jumătate de litri cad pe acest acoperiş anual. Pentru mine e ca o închisoare a nebuniei. Cred că oraşul Boston a încetat să-şi mai utilizeze pânza freatică. Literalmente nu pot fi de acord cu autostrada americană. Întreaga producţie a centralelor atomice din Statele Unite este echivalentul exact al curentului consumat de maşinile de spălat. cărbune. desigur. Nici cu autostrăzile din Canada. Nu vom ajunge nicăieri dacă nu facem nimic. în multe alte locuri. Dar vom ajunge fără apă cât de curând dacă nu amplasăm rezervoare şi nu construim acoperişuri ca s-o captăm. şi am aşa ca o bănuială. una la care universitarii sucombă fără greş. în Los Angeles. Ne îndreptăm spre probleme autentice. Oameni care conduc ca nebunii. Chimicalele.

Foarte puţini dintre noi sunt în acest sistem. Nu a fost niciodată vreo dezbatere pe această temă. De aceea este economic “eficientă”. putem stoca de cinci ori mai mult în tancuri de pământ. Până când vom şti mai bine ce este sustenabil. Trebuie să ne mişcăm de la nivelul de gândire pasivă la cel al gândirii active. sau putem s-o păstrăm în pânze de apă freatice. pe măsură ce strângem noi dovezi. PROIECT PENTRU ACŢIUNE AMELIORATOARE Atunci când proiectăm în spiritul permanenţei. Cu asta ne ocupăm noi. Putem s-o stocăm la suprafaţă. nu de competiţie. S-a dus timpul pentru aşa ceva. Prea mulţi oameni îşi risipesc viaţa făcând asta. De aceea am venit aici. Avem strategii juridice şi financiare. de la un singur hectar lucrat. este transformarea marilor investiţii în sisteme cu intrări reduse de energie. accepţi o productivitate şi o recoltă mai mică. Trebuie să fie o schimbare etică majoră. Nicio speranţă s-o putem face în următorii cinci ani dacă ţinem totul pentru noi. Pentru situaţii domestice.com . Numai că tentaţia este să strângem cât mai multe dovezi. păşuni permanente. Absolut nici o problemă. nu numai întorcându-i spatele ci adesea fugind de el. De aici începem. vom utiliza solurile. cu intenţia de a sparge monopolul elitei alternative din America. Putem s-o stocăm în soluri. constatăm că lucrurile sunt mai grave decât păreau iniţial. Un tip este acela pe care îl punem sub streaşina casei. Întotdeauna au fost. şi toate sunt construite în mod pasiv. Este adevărat. Apa industrială poate fi obţinută de pe acoperişuri. nici măcar slujbele. Avem la dispoziţie trei metode pentru stocarea apei. lacuri şi iazuri. şi spre agricultura fără lucrări. Trăim vremuri interesante. Unele dintre ele ar aduce beneficii şi la nivelul fericirii noastre sociale. Sunt cu mult mai ieftine. Ei sunt cei mai productivi. pe care acum o lăsăm să se scurgă în mare. dar implici mai puţini oameni. Avem nevoie de sute şi sute ca ei. Nu dorim să brevetăm vreodată ceva sau să ţinem vreo informaţie pentru noi. Atunci când faci o fermă mare. Există un număr impresionant de strategii care pot fi abordate sub umbrela unui serviciu de “Bănci ale Pământului”. cei mai implicaţi agricultori. cu acelaşi cost. Am început să dăm drumul experţilor pe teren. Aşezările pot utiliza această apă. Atunci când vorbeşti despre fermaj eficient la converted by Web2PDFConvert. “Agricultura este un sistem distructiv” Care sunt strategiile în virtutea cărora nu avem nevoie de agricultură? Agricultura este un sistem distructiv. Pentru fiecare 20000 de litri pe care-i putem acumula în tancuri de ciment. şi antrenând cât mai mulţi oameni în acest efort. Trebuie să transformăm cunoaşterea noastră în ceva activ. Singura metodă prin care putem face ceva rapid este făcând cel mai mic număr de mişcări în cel mai rapid timp posibil.amelioratoare pornind de la cele pe care le avem deja. rezervoarele de pământ. Marea cotitură pe care trebuie s-o facem este în raport cu sistemul nostru educaţional. Mai mult. avem nevoie de mult mai mulţi grădinari. Putem converti regiuni spre autosuficienţă locală. Schimbarea paradigmatică ce trebuie să fie făcută pentru a crea permacultură este aceea de a înţelege că putem s-o facem. America are diferite feluri de rezervoare. în rezervoare de pământ. Putem avea întotdeauna apă pentru toate utilizările – apă proaspătă. Rezervoare de alt fel sunt acelea ieftine – din pământ. Cred că există un imperativ etic în acest punct: trebuie să încetăm să-i admirăm pe oamenii care au bani. şi s-o facem. ne îndreptăm în general spre păduri. O imensă operaţiune de conversie s-a declanşat deja. Lucrul pe care l-am ignorat. În 1950 era vremea să ne oprim din adunatul de dovezi şi să facem ceva ca să schimbăm lucrurile. Toate metodologiile şi principiile pe care le utilizăm sunt rezultatul observării sistemelor naturale. cu asta trebuie să ne jucăm. de aceea trebuie să lucrăm foarte eficient pentru a crea cea mai profundă schimbare în cea mai scurtă perioadă de timp. Pentru situaţii de tip agricol. Oamenii care fac asta îşi construiesc sere adiacente caselor şi-şi produc legume în grădini. Suntem prinşi într-un sistem de cooperare.

pe colo. Însă când reducem dimensiunea pământului lucrat. cu certitudine încă mai există domenii în care nu ai intrat. Şi noi înţelegem unele dintre aceste reguli. există relaţii fizice şi grupuri de regule care guvernează modul în care anumite elemente sunt puse împreună. Dacă te pregăteşti să fii un grădinar bun. Trebuie să ne antrenăm toate capacităţile pentru a organiza forţele vieţii. Seminţele sunt acum crescute şi distribuite de multinaţionale. Diversitatea Diversitatea nu ţine atât de numărul elementelor dintr-un sistem cât de numărul conexiunilor funcţionale dintre aceste elemente. În Australia nu putem. Fermele de stat. Patentarea materialelor biologice a fost o mişcare niţel cam dubioasă. În grădina permaculturală trebuie să ne dăm răspunsuri la întrebarea în ce moduri trebuie amplasate elemente. Multe dintre ele sunt absolut evidente. Lucrurile au scăpat de sub control. sau le furnizează umbră. cu o valoare echivalentă aproape cu cea a întregii agriculturi. Şi aşa s-a ajuns la o revoltă la firul ierbii împotriva confiscării resurselor fundamentale. Dar avem o singură companie de seminţe. Cei mai mulţi nu ştiu. tot din Tasmania. Unele dintre acestea sunt sisteme de îngrăşăminte sau de schimburi de energie în raport cu alte elemente. Apoi Consiliul Mondial al Bisericilor s-a aplecat asupra situaţiei şi a pus bazele asociaţiei Seeds of the Earth. Cei mai mulţi dintre ei stau acasă tricotând.. Controlul seminţelor Nu cred că există în lume prea multe firme specializate în producerea de seminţe care să nu aparţină unui consorţium format din cel mult 10 companii. Ziua soiei probabil că va veni. productivitatea agricolă creşte. Dar unul din lucrurile care poate au fost învăţate este că nu poţi fugi în afara sistemelor. Ţăranul. Primim o mulţime de argumente în sprijinul ideii că spargerea fermelor mari în proprietăţi de 2 hectare este neeconomică. Grădinile particulare produc aproximativ 18% din hrana Statelor Unite. unde trăieşte un grup de hippioţi.. Poate două. Acum despre grădinari. dar a fost înlocuită de Phoenix Seeds. Mult lăudata agricultură la scară mare nu este agricultura care produce mâncarea. Acest lucru este cu certitudine adevărat în Australia. produc ce mai rămâne.com . Ele au un deficit de 6%. sau ţesând sau culegând mure prin împrejurimi. pe 2000 de mp până la jumătate de hectar. ai în vedere dolarii. Să aruncăm o privire spre Rusia. Diversitatea nu este numărul converted by Web2PDFConvert. numită Self-Reliance Seed Company din Stanley. nu doar unele. Din acest moment. produce cam 84% din hrana ţării. care ocupă cea mai mare parte a terenurilor agricole. [Self-Reliance Seeds ţine acum de trecut. Altele sunt elemente defensive care ne protejează plantele în foarte multe feluri. Într-o vale din Tasmania. Nota editorului] Următoarea mutare a marilor consorţii de seminţe a fost legislaţia de patentare a seminţelor. Câţi grădinari sunt aici. Kent Whealy’s Seed Savers Exchange este doar una dintre aceste mişcări. cu condiţia să nu coborâm sub suprafaţa de 1000 de metri pătraţi. Tasmania. Poţi cumpăra un soi de porumb nehibridat în Statele Unite? Da. Am coborât la aproximativ 20 de alimente de bază. o mulţime de oameni au devenit un pic suspicioşi. în Statele Unite? Cincizeci şi trei la sută din menaje grădinăresc în acest moment. Dar fermele de stat nuşi fac treaba. Obţin cam 900 de dolari pe întreaga suprafaţă. Iar unele acţionează ca sisteme de perdea pentru altele. A avea un hectare de pădure în New England nu te scoate din sistem. Poţi face aproape orice din soia.acest nivel. afară dacă eşti cumva într-o operaţiune de înmulţire a seminţelor şi ştii exact ce faci. Aşadar. poţi găsi 50 de oameni cu doctorate. pe ici. iar producerea seminţelor este unul dintre ele. Realitatea este tocmai contrarie. care este acoperit de importuri din Canada şi Statele Unite. Doar 55 mp în medie.

Nu se străduiesc prea mult să explice cum s-a ajuns acolo. Mai mult decât atât. cantitatea de energie pe care o putem direcţiona spre acumulatori utili în scopul de a o păstra până când începem s-o utilizăm. Energia poate fi transferată dintr-o formă într-alta. Cred că am ajuns pe la 129 de conexiuni benefice. Provocarea noastră este să punem la punct un grup de acumulatori eficienţi care să fie utili pentru om. nici avantaje. sau să fie distrusă sau creată. Există reguli în ceea ce priveşte orientarea. un mod de a face. o mulţime de energii neutilizabile în sens mecanic sunt utilizabile în sens biologic. Putem vedea sute de exemple. Ar fi frumos să facem 3000 de conexiuni între 30 de specii sau 30 de elemente. Într-adevăr. Principiile Haideţi să ne uităm la grupurile de principii care guvernează aceste sisteme. Alta este să aflăm care este nivelul la care poate fi crescută utilizarea terenului neagricol în scopuri agricole. Prin aceasta se înţelege pământul care poate fi lucrat.lucrurilor. Aşadar. Stăteam într-o seară. O lege este o afirmaţie sau un fapt în sprijinul căruia a venit un grup de ipoteze care s-au dovedit a fi corecte sau solide. izvor şi disipare Ne ocupăm cu Pământul. unde interesele diverse nu sunt neapărat benefice. Aşadar. doar cu principiile. dar nu poate niciodată să dispară. studiind cât de multe conexiuni apar punând împreună doar două elemente. pentru că toată lumea poate vedea că există apă acolo. în agricultură pot fi luate în consideraţie două strategii. Putem s-o stocăm sau s-o lăsăm să plece. Sunt realmente stupefiat cât de puţin sunt utilizate ca atare pădurile din America în scopuri productive sustenabile. îndeosebi în grupuri sociale. Aceste principii. Aceasta este opţiunea pe care o avem în privinţa apei. Există o întreagă ierarhie a productivităţii terenurilor. Un principiu este un adevăr de bază. În departamentele de agricultură s-a definit terenul agricol. Deci ceea ce construim noi este un fel de breaslă a lucrurilor care cooperează împreună în armonie. Mai există reguli şi legi care nu sunt nici reguli şi nici legi. Sunt o mulţime de noi manevre de făcut. Unii pot fi utili în vederea creării altor stocări. care primeşte un aport energetic destul de constant din alte părţi ale universului.” Nu au nimic în comun cu regulile sau legile. şi toate pot fi utilizate pentru producţie. Cu cât sunt mai eficace posibilităţile de stocare spre care putem direcţiona energia de la sursă şi până la disipare. Aşadar alegem tipul de flux căruia îi permitem să intre în sistem. Vorbim despre o energie dintr-o sursă regenerabilă. Iar dacă îi dăm voie să plece. Putem determina dacă îl stocăm sau dacă îi dăm voie să plece. Numai că eu nu văd niciun peisaj care să fie ne-agricol. sunt o grămadă de lucruri pe care le-am putea face cu ea. Există reguli pentru realizarea acestui scop. Am pus la punct un set de directive care spune: “Aceasta este o cale corectă. Energia. Inginerii merg jos în vale. Deci nu vorbim despre o complicaţie grandioasă de 3000 de specii pe acelaşi teren. aceasta este direcţia spre care se îndreaptă permacultura. Abilitatea proiectantului se vede în complexitatea ce poate fi construită la întâlnirea cu acest flux. soarele. avem nevoie de stocări mecanice ca şi de cele biologice. Dacă am acumula-o. converted by Web2PDFConvert. Există seturi întregi de principii care guvernează motivele pentru care punem lucrurile împreună şi cum lucrează acestea. reguli sau directive sunt bazate pe studiul sistemelor naturale. zonarea şi interacţiunile. o regulă de conduită. Locul unde intervenim noi este între izvor şi disipare. nu mai putem s-o utilizăm. aceste conexiuni fiind benefice sau non-benefice. Axiomele sunt principiile indubitabile sau adevărurile care nu mai au nevoie de demonstraţie.com . Tezele şi ipotezele sunt idei enunţate pentru dovezi sau discuţii. Prima este să aflăm care este nivelul minim la care pot fi reduse practicile agricole şi să mergem în continuare cu ele. ci numărul felurilor în care lucrurile funcţionează. cu atât mai buni suntem ca proiectanţi. Diversitatea în sine nu ne dă nici stabilitate. o seră şi un coteţ de găini. a celei aduse de ploaie.

Cred că mi-a zis că au crescut cheltuielile cu energia cu 800% şi au obţinut un spor de producţie de 15%. Populaţiile foarte dense încep şi ele să ofere o plajă foarte largă de dezastre genetice şi mutaţii. ci scopuri. Pe lângă valoarea lor pentru om. şi nici chiar la acest nivel fără un control genetic foarte riguros. acolo unde este cel mai puţin util. îngrăşăminte artificiale şi stârpind buruienile cu flăcări. Se poate vedea în ce măsură densitatea mare este un lucru periculos pentru specii din cauza transmiterii foarte rapide a bolilor care apar în urma epuizării elementelor critice de care depind speciile. Faptul că un copac are o valoare în sine. aproximativ de trei ori mai multă energie decât consuma. Cu cât intervenim mai aproape de sursă. Nu toată energia care intră într-un sistem este eficientă. Există o dependenţă de densitate. Dar dacă forţăm dincolo de plafonul de productivitate. Există o afirmaţie îngrozitoare. Mi-a spus că agricultura chinezească din vechime [care plivea buruienile manual] producea. este destul de ciudat pentru noi. Foarte multe depind de menţinerea ciclului global biologico-chimic de elemente esenţiale.com . Suntem îngrijoraţi de unele dintre aceste cicluri. întâi obţii o creştere în producţie din ce în ce mai mică. utilizând îngrăşăminte naturale. Deci poţi aduce exces de îngrăşăminte organice oriunde. ele au o valoare intrinsecă pe care nu leo recunoaştem. începând să utilizeze tractoare mici. Este ceva mai greu de văzut în ce fel densităţile foarte scăzute constituie de asemenea situaţii periculoase. Acum sunt acolo unde ne aflăm şi noi. sau numărul de conservări utile. Apoi s-a modernizat. care să poată exista sub 300 de persoane. cu atât mai utilă este reţeaua pe care o putem crea. Şi aşa ajungem la afirmaţia conform căreia orice sistem integrat poate să accepte doar cantitatea de energie pe care o poate utiliza în mod productiv. sau valoarea lor instrumentală în ochii fiinţelor omeneşti. a cărei continuitate depinde de propria sănătate genetică. Oricât de bine am proiecta. sistemul în ansamblu intră în colaps. Un prieten de-al meu s-a dus la Hong Kong. Nu cantitatea de precipitaţii contează. azot. Factorul număr este ignorat de cele mai multe comunităţi. apoi o creştere din ce în ce mai mare a factorului letal. Şi pe măsură ce au continuat să crească investiţiile energetice.” Şi aceasta este teza viaţă-etică: organismele şi sistemele vii nu sunt doar mijloace. un lac mare în vale. numită teza depăşirii: “Capacitatea noastră de a schimba faţa Pământului creşte cu o viteză mai mare decât capacitatea noastră de a anticipa consecinţele acestei schimbări. Probabilitatea dispariţiei speciilor este cea mai mare atunci când densitatea este foarte înaltă sau foarte scăzută. Dacă inginerii ar fi stocat-o acolo de unde vine. chiar dacă nu are nicio valoare pentru noi. De fiecare dată când schimbăm linia energiei. Obţin sub formă de recolte doar 4converted by Web2PDFConvert. sulf şi fosfor. Deci ne îndreptăm cât mai aproape de punctul de pornire ca să începem să intervenim asupra fluxului. Ne îndreptăm spre dispariţie în anumite zone. producţia a început să scadă. fiind foarte atent cu agricultura.Pun un bloc de piatră în vale şi apa se acumulează în spatele lui şi aşa avem apă. Şi în cazul banilor. A gestionat un fel de buget energetic al oraşului. pierdem puţin. Resursele Resursele sunt ceva ce poate intra într-un sistem şi creşte productivitatea. se poate vorbi despre exces. Atunci când acest lucru se întâmplă. Apa vine de pe coamele dealurilor. Ceea ce e important este că e viu şi că funcţionează. ci numărul de sarcini pe care le atribuim apei. Este posibil să faci schimbări mici într-un sistem general pentru a ajunge la o şansă mai mare de supravieţuire a elementelor sistemului. îndeosebi carbon. oxigen. în condiţii foarte intensive. poţi supra-încălzi orice. şi în cazul îngrăşămintelor organice. sau producţia. Nu poţi adăuga în mod indefinit acelaşi lucru şi să obţii o creştere nesfârşită a producţiei. atunci ar fi făcut-o să circule prin tot felul de sisteme înainte de a o lăsa să scape în vale. poţi exagera cu aratul pe un teren. sau o producţie mai mare în cadrul acestuia. Nu cred că ştim vreo societate omenească. întotdeauna vom avea ceva pierderi.

Trebuie să extragem petrolul din pământ. Aşadar există un fel de ierarhizare a gestionării resurselor şi o ierarhie a beneficului sau a non-beneficului. cu atâta cresc mai mult. Doar punând o mulţime de lucruri împreună. Poţi s-o faci în cazul unui iaz foarte rapid. Una care loveşte în inima structurii sociale. utilizarea benzinei a dus la o dezordine teribilă. Le vom numi resurse finite. Există apoi categorii de resurse care sunt de cu totul alt tip. Deci poate vom învinge şi noi. dacă sunt utilizate ca resurse. fie se găsesc din abundenţă. pentru că orice altceva se face bucăţi. iar pe de altă parte să instaurăm armonia într-o organizare funcţională. atunci când totul este consumat dintr-o dată. Informaţia este o astfel de resursă. îndeosebi cele cu durată scurtă. să-l transportăm. putem atinge un nivel la care să poluăm sistemul cu ajutorul diversităţii. asta a fost productiv. Iar anumite resurse. Avem o misiune pe două niveluri: pe de o parte să recomandăm doar energiile care sunt productive. Mania este ceva ce se întâmplă atunci când suferi de o leziune a creierului frontal. energii care nu sunt dăunătoare. Poţi să te uiţi la un peisaj frumos toată ziua. să-l rafinăm. Iar aceasta este simptomatic pentru leziunea creierului frontal. interesantă prin aceea că prin utilizare acestea cresc. Cele mai multe dintre lucrurile care ne fac fericiţi fie sunt uşor de gestionat. Nu cunosc nici un caz al unei maşini dintr-o economie industrializată care să producă mai multă energie decât utilizează. Este competiţie conflictuală şi individualism. iar unele dintre întrebuinţări sunt îngrozitoare. Dar în general. Există câteva lucruri de care credem că avem nevoie. dar care ne fac nefericiţi. Avem un exemplu bun în cazul uraniumului sau a plutoniumului. [Dar informaţia este păstrată prin utilizare – DH]. şi alte categorii de resurse fac acelaşi lucru. Am folosit un pahar sau două ca să distrug un muşuroi de furnici-taur la care sunt alergic. trebuie să învingă fără mare dificultate. Acestea sunt cele care scad prin utilizare. poate profităm de o oportunitate istorică. Într-o anumită măsură. pe converted by Web2PDFConvert. la fel cum marea s-a schimbat din producător de oxigen în consumator de oxigen. pur şi simplu scad dacă nu le utilizăm. Aşadar agricultura a pornit ca sistem de producţie de energie şi a ajuns un sistem care consumă energie. Aproape tot petrolul este utilizat neproductiv. Atunci când facem un proiect nu pierd din vedere ce anume avem de făcut. Neutilizată. Dar am venit aici astfel încât voi să nu fiţi nevoiţi să mergeţi în altă parte. nivelul ei în cadrul sistemului scade. Există resurse care nu sunt afectate de utilizare. şi asta nu-l va afecta. Este adevărat că petrolul are acum câteva utilizări – ceea ce numest utilizări de restituţie. Corect. tind să scadă nivelul general al resurselor. Se acumulează cu titlu de combustibil pentru incendii. În ceea ce mă priveşte. Iarba anuală este un exemplu bun. Când totul este în haos. Nu trebuie să facem confuzia între ordine şi manie. Petrolul (benzina) este o resursă care a creat dezordine în societatea occidentală. scade orice altceva. Devii foarte meticulos.com . Mai există încă o categorie constituită din resurse pe care. Anumite categorii de animale şi plante se sporesc una pe cealaltă prin interacţiune.6% din energia pe care o utilizează. Vreţi să spuneţi că petrolul a alimentat avionul cu care am călătorit ca să ajung aici. Creativitatea. sau cu mult mai lent în cazul unei naţiuni sau a unui continent. să unim elemente disparate într-o ordine echilibrată. şi mă aştept s-o facem cu ajutorul diversităţii. dacă le utilizăm. aşa se întâmplă şi cu lemnul de foc într-o situaţie care predispune la incendiu. Anumite forme de păşunat se află în această categorie. Cred că putem polua în timp. Însă cele mai multe dintre resurse se află în categoria acelora care trebuie să fie gestionate pentru a putea fi menţinute. Cu cât le utilizezi mai mult. Haosul este realmente opusul armoniei. Mai există o altă categorie de lucruri. toate acestea din cauză că s-au folosit prea mulţi nutrienţi. Utilizarea plutoniumului tinde să producă deşeuri în combinaţie cu alte resurse. dacă doi sau trei dintre voi merg într-o direcţie. N-aş putea spune când a utilizat cineva ultima oară un litru de benzină în mod productiv. Lucruri precum dioxinele.

Cred că suntem prinşi într-un joc mult mai complicat decât ne-am gândit la început. Ceea ce trebuie să facem este să vedem cum funcţionează lucrurile. Aceasta din urmă este precum steagul american. Aşa cum proiectul însuşi este o funcţie a înţelegerii noastre asupra sistemului. controlându-l pe peşte. De fapt. repet. Ecosistemele temperate. Trebuie să spun că este abilitatea noastră de a înţelege. Împrejurimile acestea [Wilton. dacă avem bani. ca la ceva neobişnuit. Peştele mănâncă alge. Nu este vorba niciodată doar de producţie. Ca de exemplu cuibul ciocănitoarei din pădure. Astfel le extermină. Dacă poţi tolera dezordinea. Recolta este suma energiilor utile stocate. Este cantitatea de energie conservată şi generată în sisteme. Ca de exemplu petrolul. Numărul de nişe dintr-un sistem este cel care va permite unui număr de specii şi varietăţi să supravieţuiască împreună. fiecare îşi cere iertare pentru orice trebuie să facă şi face. ţine de creierul întreg. peştele cipeşte algele gustoase până când nu mai rămâne niciuna. Ceea ce dorim noi este dezordine creativă. şi face mai degrabă parte din dezordine. şi umplându-le. Repet. neplăcute pentru peşte. converted by Web2PDFConvert. foarte rar trebuie burduşite cămările de hrană. diversitatea creşte: stocarea energiei poate creşte. Recolta este o funcţie a proiectului. sau de kilograme de peşte. Aşadar. sunt adesea incomplete. New Hampshire] abundă în tone de hrană [ghinde] pe care nimeni nu le mănâncă. sau de ghinde – aceasta fiind metoda normală prin care oamenii măsoară recolta – ci suma energiilor utile stocate. Dar nu vezi oameni făcând fapte nenecesare. Este vorba despre alt factor fără nici o legătură cu mâncarea. că cele care nu se încadrează în această categorie tind să fie foarte distrugătoare. adesea cu modificări foarte mici. iar ulterior algele îl distrug pe peşte. – D. Între sursă şi disipare. ci nivelul organizării funcţionale a acestor elemente – funcţii benefice. ceea ce ar putea să fie de natură empatetică. mai degrabă decât orice alt factor extrinsec. Este uşor de multiplicat prichiciurile. Acum. În situaţii în care ar trebui să fie saturat cu specii. Nu ştiu foarte bine ce este intelectul. ceea ce reţine recolta la un nivel inferior nu este factorul fundamental al hranei. Creativitatea este rareori o problemă de manie. Dacă punem un peşte şi nişte alge într-un iaz. Aşa stau lucrurile.H. mitologia tribală a fost o metodă de a-i învăţa pe oameni cum să aibă grijă de mediu. Cândva prin 1952. Toleranţa pentru dezordine este unul dintre foarte puţinele semne sănătoase din viaţă. să nu tai un copac decât dacă am cu adevărat nevoie. iar una dintre alge este deosebit de gustoasă. Dar putem trăi în pădure şi să culcăm copaci la pământ. spaţii vide. [Detectând mai întâi unde există nişe goale. Întotdeauna trebuie să faci ceva pentru că trebuie să scapi de bani. la fel şi complexitatea organizaţională. n-am văzut niciodată un sistem unde să nu poată fi crescută recolta printr-un proiect mai bun. numărul de nişe dintr-un sistem depinde de proiectul sistemului.] Numărul de perechi de porumbei care clocesc pe o stâncă depinde de numărul de prichiciuri. Apoi celelalte alge. şi m-am gândit. Înţelepciunea tribală spune că fiecare trebuie să înfăptuiască doar acţiunile de strictă necesitate. Poţi s-o măsori cu uşurinţă. nici de numărul de kilograme de tomate. şi cu recoltă. Niciodată n-am avut nevoie. cu linii drepte şi bifurcaţii clare şi înguste. Aşa cum văd eu. probabil că eşti sănătos. nu numărul elementelor dintr-un sistem este important.de altă parte. nu intelectuală. cum se îmbină lucruri diferite. Grădina britanică pune în practică o rânduială extraordinară şi o dezordine funcţională. Sarcina noastră este să convertim pauzele din fluxul unora dintre aceste categorii în resurse benefice. Restul vine de la sine. Şi uite aşa ajungem la un caz concret. şi este teoretic nelimitată. înfometându-l. îndeosebi.com . Adesea. dar nu produce mult. putem face o imensă schimbare observând unde putem creea mai mult spaţiu. este greu să n-o facem. Din nefericire. în egală măsură recolta depinde de gradul în care înţelegem noi lucrurile. se înmulţesc. am avut o casă în pădure. Intelectul este cel care decide toate aceste lucruri.

”? Sau mergem în natură şi încercăm să înţelegem ce se întâmplă şi apoi mergem în grădină? Avem acest argument despre modul în care trebuie să procedăm: Filosofie aplicată în grădinărit sau grădinărit aplicat în filosofie. este unul dintre ele. că merg înainte şi că aduc poate alte 10 beneficii pe care nu le-am aşteptat. pe care cred că lam găsi foarte productiv. iar ulterior produc un sistem de plante care nu le place. Se pare că este adevărat. ca să încălzească locuinţa. Dar înţelepciunea chineză spune: “Nu. Acest lucru pare să fie şi el adevărat. Din când în când. că în educaţia noastră generală. Bănuiesc că sunt îngrijoraţi de ceea ce am putea face cu informaţiile. va fi în sine cu mult mai corect”. Nu ştiu dacă se poate vorbi despre acelaşi lucru despre maşinile pe cărbuni care au brăzdat Pământul. nu doar împingând. păşunea răspunde. Ceea ce s-a întâmplat probabil de la începutul unui sistem proiectat în mod conştient este că atunci când punem trei elemente în relaţie armonioasă. Există acţiuni de strictă necesitate şi acţiuni dăunătoare. Puţini au fost în templu şi de acolo coboară în grădină. Aşadar există un mod cu totul diferit de a gândi despre lucruri. dar aşa este. Aşadar. nu este adevărat. Şi asta ne împinge spre altă ipoteză – aceea că probabil vom găsi mai mult bine decât am proiectat. dar cu siguranţă sunt capabili să amelioreze lucrurile. dar probabil că există o replică pe termen lung. nu punem în mişcare o forţă fără să existe o rezistenţă la acea forţă. acel lucru va face multe alte lucruri de la sine. Cred că avem cu toţii exemple de acest fel. asta este ceea ce putem observa. Există ceva ce nu s-a spus: şi anume că odată ce am făcut un lucru corect. Atunci când cineva fixează sera în faţa casei în loc s-o amplaseze izolată în soare. poate c-o face pentru un singur motiv. suntem învăţaţi o mulţime de fenomene statice şi fenomene de graniţă. Trebuie să facă o mică ceremonie pentru ca izvorul să continue să curgă din munte. “Orice merge în două feluri”. este altul. Aşadar. ci gata s-o înfingă în voi. care dorim să fie benefică.” Dacă loveşti un sistem viu. Acum avem argumente dacă să pornim de la principii şi să ne îndreptăm spre lumea reală. “Dacă faci ceva corect. deşi le-am alăturat pentru un singur motiv – la care ne-am gândit – vedem că din momentul în care am făcut-o. Sunt destul de discreţi în privinţa a ceea ce fac.Lăsăm vacile să iasă pe păşune. Ne uităm oare la ceea ce se întâmplă cu adevărat şi stăm sub un copac ca să ne gândim: “Cam aşa ceva are loc acolo. pentru că este o metodă utilizabilă de a sintetiza o mulţime de factori. dacă ne uităm mai de aproape. simplă şi corectă. unii vin dinspre abstract în grădină şi alţii din grădină înspre abstract. Noi râdem de ei. Încercaţi să împingeţi pe cineva afară pe uşă. apar alte rezultate benefice neprevăzute. poate. Acum. Uneori. din nou. Vacile fac viaţa grea pentru plantele care le plac. sau pur şi simplu ca s-o facă mai accesibilă. Există un răspuns al păşunii la factorii care-i dăunează. Unele dintre acestea din urmă sunt otrăvitoare pentru vaci. dacă le interzicem religiile. Nu suntem tocmai siguri în privinţa micilor ritualuri înfăptuite de grupurile de aborigeni pe pământurile lor. Dar apoi o mulţime de lucruri bune decurg din această decizie. Cei mai mulţi dintre noi vin din grădină şi se îndreaptă spre filosofie. pentru aborigeni. şi descoperim. Cred. care spune că pentru fiecare acţiune există o reacţiune egală şi de sens opus. Persoana va reintra cu o furcă în mână. dacă ne dăm puţin în spate şi observăm şi lăsăm lucrurile să se desfăşoare. Cu toate acestea. converted by Web2PDFConvert. Cred că există oameni care merg în ambele direcţii. Numai că. Dar există şi acţiuni benefice. N-aş putea să spun de ce e aşa. există diferite tipuri de acţiuni. Nu poţi vorbi cu idioţii despre concepte avansate.com . iar păşunea răspunde. izvoarele nu vor mai curge. care ar putea fi ploile acide. facem o singură mutare. Totul ţine de fizica mecanică. Acest lucru s-a întâmplat aproape fără excepţie. Putem scoate principii din aceasta. Noi ştim că izvoarele îşi vor face treaba cu sau fără ceremonie. mai era 12 sau 15 motive pentru care ar fi trebui s-o facem. şi îndeosebi în educaţia noastră primară. Reacţia este adesea nedrept de dură. răspunsul va fi unul şi mai violent. ei nu ne-ar spune multe despre ceea ce ştiu. sau – aşa cum încerc să fac – să mergem în lumea reală şi să extragem principiile. dacă vrem.

Însă nu ni se predau fenomene interactive. Dar ca să punem ceva la locul potrivit. fac anumite lucruri. Şi atunci am putea face un proiect ameţitor de complex cu aceste lucruri. Realmente. Există mai multe moduri de a ajunge în esenţa lucrurilor. Atunci o să dea recoltă. Întotdeauna lucrurile se îndreaptă spre ceva. De aceea este benefic să ne asociem în grupuri mici. ce este natural pentru acest element. Apoi mai sunt poate recolte derivate. Vor reflecta sau nu lumina. Numai că acestea nu sunt considerate ca fiind cunoaştere a entităţilor. în care ar putea să fim interesaţi. Suntem cultural vorbind blocaţi din cauza unei culturi ştiinţifice care încearcă să măsoare totul. Au proprietăţi în virtutea a ceea ce sunt. trebuie să ştim multe. iar recolta secundară va putea fi folosită şi ea. Este o enormă diferenţă între modul în care facem proiectare în permacultură şi modul în care ar face-o un agricultor. căpătăm enorm de mult control asupra evenimentelor. iar comportamentul va fi prietenos pentru că-l vom pune lângă lucruri benefice. Au proprietăţi. Ştiinţa noastră. Este necesar să-i cunoaştem funcţiile intrinseci. sau o persoană. Lumea reală în care ne aflăm este în continuă curgere. sau o structură. Comportamente pe termen scurt şi de asemenea pe termen lung. dacă am avea suficientă informaţie. Totul se îndreaptă spre alte faze. Găinaţul găinilor poate produce metan. Putem obţine cunoaştere despre aproape orice legat de un copac. Avem ceea ce-am putea numi recolte directe. lucrurile pe care nu le poate face pentru că este ce este. fiecare entitate. Depinde de noi. avem nevoie de o mulţime de informaţie. sau un drum. Au un întreg şir de interacţiuni şi comportamente de tip stimul-răspuns. permacultura. şi îndeosebi psihologia. mai puţin aceste lucruri. Referitor la recoltă. Nu există ceva de genul unui fenomen natural static. Ar putea fi două sau trei astfel de niveluri în natura unui singur lucru. Anumite animale şi plante trebuie să se înmulţească şi o fac în feluri diferite. suferă enorm din cauza ignorării comportamentului pe termen lung. unii nu se descurcă cu numerele. încercând să înţelegem diferitele nuanţe ale adevărului. Au o culoare. fie că este vorba despre o clădire. TEI. Şi trebuie să cunoaştem aceste recolte diferite. şi nu ni se spune mult despre rezonanţa lucrurilor. Dacă am şti suficient. atunci putem amplasa acel ceva aşa încât să funcţioneze. Este vorba despre armonia pe care. Adesea comentăm în privinţa comportamentului pe termen scurt. Publicat de Radu Iliescu la 05:55 +1 Recomandă acest material pe Google Etichete: Bill Mollison. Am încercat odată să aflu cum au fost utilizaţi nucii. Merită să ştim şi cum funcţionează elementele. sau un animal. Dacă avem o idee suficient de amplă asupra cum ceea ce se poate cunoaşte despre ceva.com . tocmai pentru a încerca să aruncăm mai multe perspective asupra aceloraşi adevăruri. Ce păcat! Foarte puţine dintre proprietăţile unui copac sunt cunoscute. Cu toate acestea ni se explică de ca şi cum ar fi vorba despre adevăruri rigide. Am aflat că există un popor care şi-a construit întreaga cultură în jurul nucului. Au anumite comportamente. Dar putem lua nucul strict ca nuc. sau un copac. dacă o înţelegem. Ar trebui să ne aşezăm pe podea şi să discutăm mai mult despre un subiect. Găinile fac ouă. noi încercăm să lăsăm aceste funcţii să se desfăşoare într-un mod natural. Această dinamică lipseşte în educaţie. Orice încercăm să amplasăm. traduceri Reacţii: 1 comentarii: converted by Web2PDFConvert. funcţia sa intrinsecă putându-se desfăşura. Se îndreaptă spre ceva sau influenţează în jurul lor. care nu este cel pe termen lung. Eu nu mă descurc cu simbolurile. atunci multe dintre aceste lucruri ar putea fi enumerate în legătură cu fiecare element din sistem. Sarcina noastră este să punem lucrurile la locul potrivit şi să le lăsăm să se matureze. aceasta poate fi aproape imposibil de cunoscut. la fel cum alţii şi-au bazat cultura pe bambus. Apoi există lucruri pe care le putem considera ca fiind recoltă. secundare sau procesate. alţii nu pot gestiona dimensiunile.

Publicaţi Previzualizaţi Pagina de pornire Abonaţi-vă la: Postare comentarii (Atom) TOTALUL AFIŞĂRILOR DE PAGINĂ Postare mai veche FACEŢI CĂUTĂRI PE ACEST BLOG Căutare 85. converted by Web2PDFConvert. in alte locuri poti simti pacea. asa cum o Realitate a Luminii VA FI PREZENTA in cu totul alte zone. Iar alegerea va fi dupa cum "rezonam". frumusetea si dragostea. Un produs Blogger...gabriel 2 iunie 2012.. Comentaţi ca: Selectaţi profilul. durere si spaima.com ...asa cum in Libia la acest moment e doar haos. si mai cred ca liniile de demarcatie dintre "realitati" vor deveni cu atat mai clare cu cat trecem de urmatorii 2 ani (iar interferentele nu vor mai fi posibile).538 Şablonul Picture Window. 01:16 cred ca realitatea dezastrelor va "ocupa" o mare parte a Pamantului. gabin Răspundeţi Introduceţi comentariul dvs. Daca renuntam sa fim parte a problemei si devenim parte a solutiei e posibil sa asistam la "sfintirea locului".. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful