You are on page 1of 4

Isroria limbii romane literare-curs 2;3 LIMBA ROMANA LITERARA IN PERIOADA 1532-1656

16/10/2012

Sec. XVI- jum. Sec. XVIII La inceput nu se poate vorbi despre o limba romana literara propriu-zisa, cid oar de un process evolutiv al graiurilor romanesti care sufera transformari in directia omogenizarii lor pe baza unui singur grai romanesc, cel din Muntenia. Pentru limba romana, baza limbii romane literare o formeaza graiul muntenesc pe baza unor imprejurari cultural, desi primele texte religioase apar in Muntenia, textile rotacizante apar in Maramures. Tiparul lui Coresi (el raspandeste cartile religioase si reda textul in subdialect muntenesc). Constinta marilor scriitor de literature religioasa, Varlaam si Dosoftei, desi moldoveni, a inteles ca graiul muntean s-a impus si s-au gandit sa unifice limba, rezultand limba romana literara. Cronicarii au mers pe aceeasi linie, au inteles necesitatea de uniformizare a limbii romane literare. Graiurile sufera in prima jumatate a sec. XVI (1532-1600) o evolutie care va duce la aparitia unor norme ale limbii literare abia un secol mai tarziu. Se fixeaza trasaturi ale dialectului daca-roman, care va devein limba romana in raport cu dialectele sud-dunarene: aroman, meglenoroman, istro roman. Limba romana comuna apare divizata in cele 4 dialecte, care vor avea evolutii independente, dar momentul de progress cel mai important se petrece in dialectal daco-roman. Trasaturile procesului 1. Din punc de vedere fonetic: - tendinta de reducere a deschiderii vocalelor in pozitie neaccentuata, care pe de o parte sfera un fenomen de inchidere a vocalei e la i (cari>care; verdi>verde) - creste gradul de diftongare (sera>seara; porta>poarta) - a se inchide la i Consonantismul: - tendinta de palatalizare a consoanelor labiale (p,b,f,v,m) urmate de I se transforma  p> chi; picior>chicior  b>ghi; bine>ghine  m>mi; miel>mi-el  f>hi; fier>hier  v>hi; viu>hiu - palatalizarea labialelor devine generala si cu timpul palatalizarea labialelor se mentine doar in graiurile femeilor - tendinta de durificare a unor consoane precum evolutia diftongului ea prin durificarea lui t care devine t (tepa>teapa; tapa- durificat);  z provenit din dz, care provine din lat. Di (dicere>zicere>a zice  tot asa vocala e dupa consoana b se durifica la a (veteranus>veter>veteran>batran; ventus>vant)  fenomenul se produce tot prin durificarea consoanelor s si j,s prin durificarea lor modifica vocala urmatoare (a sluji>slujesc>slujasc; sirul>sirul; septem>septem>septe>sapte - o alta tendinta este evolutia consoanelor affricate dz si gi. La fricative dz>z (dies>dzi>zi; jocus>gioc>joc; juro(urare)>a giura> a jura-sec. XVI-)

1

introducand unele cuvinte turcesti 4. . Apar frecvent formele perifrastice de viitor ( eu am sa cant).influentele vin din maghiara(Transilvania). XV-XVI) 5. XVI (acestii si aceii) . ucraineana (Moldova) Cercetarile recente asupra graiurilor din sec. XV-XVI: nu toate graiurile romanesti au gradul de innoire asa mare(moldovean) .se pastreaza topica simpla co o ordine relative simpla ca in latina: S(primul loc) + P+ determinant (S-Atribut. Lexicul . XV si XVI perfectul compus se forma cu perfectul compus al verbului a fi : eu am fost cntat.muntenii inglobeaza foarte mult . In sec. maini. Perfectul simplu latinesc exprima o actiune terminate curand. . p.articolul hotarat genitival manifesta tendinta de a se unifica . unul Nordic: Moldova. P-Complement) . manul>mana. credo>crez>cred ) 3.aparitia perfectului compus si a mai multor c. panem>pana>paine) .proces de innoire a vocabularului care e neintrerupt din sec. unul sudic: Muntenia.apar o serie de particularitati la nivelul flexiunii verbale. era preferat perfectul compus. Sintaxa . tara Hategului.Isroria limbii romane literare-curs 2.3 - 16/10/2012 pierderea treptata a caracterului consonantic al unor sunete: n intervocalic. 2.demonstrativele acesta si acela isi formeaza plural in sec.apar formele de regularizare a paradigmelor. turca(Moldova si Tara Romaneasca) si greaca. Oltenia 2. In textile bisericesti: l-au vazut pre dansul. .dispar sufixe din latina: ame:multame>multime (ame>ime) . in sec. fiind o forma sintetica.prepozitia pe evolueaza dintr-un pre latin.marcarea categoriei gramaticale astfel in flexiunea nominativului se pastreaza desinenta I la substantivele feminine (barbi. . XVI inlocuirea perfectului simplu cu perfectul compus. In romana ramane aceasta schimbare in Oltenia. XV pana astazi (limba primeste cuvinte noi) .la verba apar o serie de forme iotacizate care incep sa fie corectate (rido>raz>rad.sec. Din punct de vedere morfologic(gramatical): . uneori rotacismul s-a pastrat (cellum>cer) fara ca revenirea la l sa se mai produca. transilvania 2 . In domeniul formarii cuvintelor .apar propozitii subordinate si incepe complicarea frazei in limba romana (sec.apar sufixe slave si unele turcesti: giu (geamgiu). neoslav: bulgara si sarba (Muntenia). o serie de substantive care provin din declinarea latina imparisilabica si parisilabica parasesc forma veche si o transforma intr-o forma care nu exista in latina (manus>manu. judecati). latina prin rotacism devine r (bene>bire>bine). XVI au scos la suprafata doua mari subdiviziuni ale dialectului daco-roman: 1.

ca banii numai aceia sunt buni care imbla in toate tarile. Catehismul (1554). Voroneteana. cele mai cunoscute texte religioase sunt cele tiparite de Coresi: Psaltirea Scheiana. primul corpus de legi in limba romana (Targoviste). referitor la relevant cuvantului: “ Binestim ca cuvintele trebuie sa fie ca banii. Hurmuzaki si Codicele Voronetean. Un cuvant mai raspandit e mai important pentru vorbitori. Alexandru Rosetti. numa acelea sunt bune pe care le inteleg toti. cele mai vechi texte romanesti cunoscute pana astazi sunt Evanghelia si Apostolul (1992 Moldova). In Muntenia apare in 1652 Indreptarea lefii sau Pravila lui Matei Basarab. cartea de cantece a lui Pavel Tordasi. De asemenea texte literare din sec. Mitropolitul foloseste o faimopasa caomparatie pentru a fi mai sugestiv. Independenta zonelor dialectale continua si in secolul urmator. cunoscuta Pravila a lui vasile Lupu si cazania mitropolitului Varlaam in 1648. tot asa si cuvintele. Evangheliarul de la Sibiu(1551-1553) Fragmentul Teodorescu (carte de cantece a carturarului Pavel Tordasi) In Tara Romaneasca . in special prin activitatea unor istorici literari: Ioan Ghetie. Cultura romana scrisa (limba scrisa) in sec. E un prim pas in procesul de unificare al limbii romane literare. In Tara Romaneasca apar si carti laice: Indreptarea legii sau Pravila lui Matei Basarab si Pravila lui Vasile Lupu sau Carte romaneasca de invatatura(1652). pentru ca se pun pentru prima data bazele teoriei circulatiei cuvantului. in prima perioada nevorbindu-se de o limba romana literara(aspectul vorbit). Psaltirea Voroneteana.” Mitropolitul pledeaza pentru unificarea limbii romane prin vocabularul comun si bineinteles considera ca unele cuvinte folosite zonal. XVI in afara celebrei scrisori a lui Neacsu.3 16/10/2012 Deosebirile intre aceste doua zone manifesta tendinta de a se sterge printr-o serie de inovatii pe care o iau moldovanii si trecerea unor particularitati ale dialectului de nord in dialectul de sud. In Moldova. cu o prefata scrisa de mitropolitul Simion Stefan. in aceeasi perioada apare o alta carte religioasa. literature religioasa incepe sa fie concurata de carti laice. Un alt text important este cronograful calugarului oltean Moxa-prima carte istorica pastrata pana azi. In Transilvania cea mai importanta carte: Noul Testament de la Balgrad. Cuvantul capata insemnatate in limba dupa puterea lor de circulatie. cazania lui varlaam(1642-1646). incluzandu-se in fondul principal al unei limbi. ambele aparute la Targoviste. De asemenea un grup compact si specific de texte maramuresene sau rotacizante: Psaltirea scheiana. Din aceeasi perioada se 3 . Macedon) si Floarea darului.Isroria limbii romane literare-curs 2. important prin prefata sa semnata de mitropolitul Simion Stefan. XVI sunt traduse din slavona sau maghiara si au continut religios. In Transilvania a aparut Evangheliarul de la Sibiu. Psaltirea Hurmuzaki. In Transilvania. Psaltirea Scheiana si celelalte texte rotacizante fixeaza particularitatile limbii romane literare scrise pana la 1600. carti de cultura canonice au fost tiparite intre anii 1559-1581 de diaconul Coresi. Intre cartile care definesc aceasta perioada. Curs 3 23/10/2012 Istoria limbii romane literare pana la 1652 Au fost stabilite o serie de particularitati ale graiurilor romanesti. iar in Moldova Pravila retorului Lucaci. Cele mai multe sunt tiparite de Coresi la Targoviste. Dupa 1600. Din partile Banatului vin o serie de texte importante: primele traduceri de texte beletristice (texte populare):Alexandria(viata lui Al. in 1648 apare Noul Testament de la Balgrad. un prim grup il formeaza cartile religioase. regional trebuie evitate.

4 .Isroria limbii romane literare-curs 2. limba ramane nealterata.3 16/10/2012 pastreaza o serie de cronici slavo-romane in Moldova. Limba romana pana astazi este una din limbile unitare. armonioasa si curata. Bazele unitatii limbii romane sunt constituite de limba latina si caracterul conservator care a pastrat intact vocabularul si strucutura gramaticala a limbii latine. XVI. III). Dupa retragerea aureliana (sfarsitul sec. fara multe evolutii si in ciuda culturii de tip slavon si a alfabetului chiriclic. Traditional limba literara romana e mai veche decat aparitia primului text in limba romana in sec. populatia romanizata din Dacia pastreaza cu multa fidelitate limba latina. Vechimea acestei traditii poate fi descifrata in unificarea graiurilor romanesti. Primele texte religioase (textile maramuresene) sunt scrise intr-o limba romana clara. Graiurile romanesti nu se deosebesc mult.