You are on page 1of 7

Cultura Alunului

IMPORTANŢĂ, ORIGINE, ARIE DE RĂSPÂNDIRE Importanţă. Alunele se consumă tot timpul anului, în stare proaspătă, dar maiales ca adaosuri în diferite produse de cofetărie. Partea edibilă (miezul proaspătc o n ţ i n e 3 , 5 0 % a p ă ; 1 5 , 5 8 % m a t e r i i a z o t a t e ; 6 1 , 1 6 % m a t e r i i g r a s e ; 1 3 , 2 2 % materii extractive ; 3,84% celuloză, 2,70% cenuşe (care conţine, la rândul ei : Ca,P, Mg, K, S, Cl, Na, Fe, Cu ; vitamine şi în special cele din complexul B (B1 — 0 , 3 9 m g / 1 0 0 g ; B 20 , 2 1 m g / 1 0 0 g ; B 3(PP) — 1,35 mg/100 g ; B5— 1,15mg/100 g ; B9 — 71 mg/100 g), vitamina C — 3,0 mg/100 g, vitamina A — 0,029m g / 1 0 0 g ( J . V a l n e t , 1 9 8 6 ; I . B o t u , 1 9 8 7 ) . Conţinutul ridicat în grăsimi face din miez o apreciată materie primă pentruextragerea unui ulei fin, intens aromat, cu multiple întrebuinţări. Scoarţa, frunzeleşi involucrul constituie materii prime folosite la tăbăcirea şi vopsirea pieilor.Alunul este recomandat pentru perdele antierozionale, iar unele varietăţi, cuaspect decorativ, pentru spaţii verzi.Producţia mondială, de 547 866 t (1988), este obţinută în câteva ţări : Turcia(362 000 t), Italia (119 000 t), S.U.A. (16 000 t), în care se obţine peste 90% dintotal.În România, mulţi ani consumul a fost asigurat din alunişurile spontane şi dinimport. Plantaţii comerciale au început să se înfiinţeze abia din 1960 în judeţeleVâlcea, Olt, CaraşSeverin, Argeş şi Mureş. În prezent se cultivă cu alun numai200 ha, dar producţia obţinută nu figurează în statisticile oficiale. PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE Specii şi soiuriSpecii. În prezent există 9 specii cu şase varietăţi, din care numai o parte aucontribuit la obţinerea soiurilor actuale şi prezintă interes pentru ameliorare (tab.25.1). Soiuri. Pe plan mondial există peste 200 soiuri, din care mai răs- pândite sunt20—30. În România, în grădinile familiale, sortimentul a fost mulţi ani alcătuit dinsoiuri importate ; mai răspândite au fost: „Furfulak”, „Merveille de Bolwieller”,„Lambert alb” etc.Î n prezent, S.C.P.P. Vâlcea, specializată în cultura alunului, recomandăs o r t i m e n t u l : „ R o m a v e l ” ( 4 0 % ) , „ V â l c e a ” 2 2 ( 1 5 % ) , „Tonda gentille delle Langhe” (lO%), „Merveille de Bolwieller” (10%), „Ennis” (10%), „ Butler” (10%)şi alte soiuri noi (5%). (I. B otu şi colab., 1987)

Cerinţele sunt maxime în lunile mai. Aerul. . E l t r e b u i e s ă a i b ă o textură mijlocie. să fie permeabil pentru apă şi aer.8 şi să fie mijlociu sau bine aprovizionat cu macro. cât şi în atmosferă.Umiditatea. Cele mai indicate pentru alun sunt : marcotajul simplu prin arcuire. trebuie „fortificate”un an pe platforme de înrădăcinare sau în câmp. având un sistem radicular redus.4 miimarcote/ha (L. sud. Ele sunt satisfăcute în zonele în care precipitaţiile însumează 700— 1 200 l/m 2 . iar cele din perioada maturării fructelor contribuie la deprecierea lor calitativă. butaşi. Faţă de lumină. Monilinia etc. Ploile reci din perioada înfloririi împiedică polenizarea. alunul are cerinţe mijlocii ce sunt satisfăcute peîntreg teritoriul ţării noastre. există riscul de a transmite bolile şi dăunătorii din plantaţia producătoare. cu un pH cuprins între 6. materialul săditor se produce în exclusivitate pe cale vegetativă prindrajoni. Excesul de apă atât din sol.şi microelemente. conţinutulde calciu activ să nu fie mai mare de 10—12%. Umiditatea relativă optimă din perioada de vegetaţieeste de 70—80%. marcotaj. Solul. iunie şi iulie (peste 300 l/m 2 ) şiminime în august-septembrie.6 mii buc/ha) . Pentru cultura intensivă a alunului stratul fertil de sol trebuie să fie dem i n i m 6 0 — 8 0 c m . 5 — 2 . Vânturile uşoare au o influenţă favorabilă asupra alunului în toatefenofazele. iar în ultimul timp prin altoire. este dăunător. totuşi ceva mai redus comparativ cu alte metode (16— 21. p r o d u c â n d a s f i x i e r e a r ă d ă c i n i l o r ş i f a v o r i z â n d a t a c u l a g e n ţ i l o r u n o r b o l i criptogamice ( Botritis. ş i d u p ă maturarea fructelor când contribuie la scuturarea şi reducerea umidităţii fructelor. sudice.2—28.Drajonii ca şi marcotele. când asigură p o l e n i z a r e a .PARTICULARITĂŢI TEHNOLOGICE Specificul producerii materialului săditor La alun. Alunul are cerinţe mari atât pentru apa din sol. care a dat 48.estice şi sud-vestice. În zona submontană şi a dealurilor înalte a l u n u l trebuie amplasat pe expoziţiile estice.). care a dat 22. i a r a p a f r e a t i c ă s ă f i e s u b 1 . Este o metodă simplă şi uşoară. 0 m . scurtează viaţa şi micşorează producţia de fructe a plantaţiei producătoare dedrajoni şi îngreuiază efectuarea lucrărilor de întreţinere. prin care se obţin unnumăr mare de plante noi. 1987). Înmulţirea prin drajoni. Înmulţirea prin marcotaj. dar mai ales în timpul înfloririi.0— 7.8 mii marcote la ha şi marcotajul prin strangularea şi muşuroirea lăstarilor semilignificaţi. materialul săditor este foarte neuniform şi slab înrădăcinat (40 —50%) . cât şi pentru ceadin atmosferă.2—69. Lumina. Botu.

Altoirea se utilizează puţin.p. metode prin care se pot obţine 20—60% plante altoite.La masă. p r i n u t i l i z a r e a i n s t a l a ţ i e i d e c a l u s a r e l a c a l d realizată de L a g e r s t e d t. O germinare mai bună se poate realiza şi recoltând fructele cu câteva zile înainte dedesprinderea din involucru şi tratându-le timp de 12—18 ore cu 50—100 p.p.acid giberelic (G. Înainted e s e m ă n a t e l e t r e b u i e s t r a t i f i c a t e l a 1 — 5 ° C .0 m pe rând) şi agropomicol .m. alunul se poate altoi în despicătură şi copulaţie perfecţionată. ce permite expunerea numai a punctului de altoire lao temperatură constantă de 26—27°C. perioadă în care sistemulradicular rămâne într-un mediu umed la 8—10°C. Plantaţiile d e a l u n s e f a c î n z o n e l e î n c a r e f a c t o r i i ecologici satisfac cerinţele soiurilor. Prin această metodă. şi a dat cele mai bunerezultate în cazul lăstarilor semilignificaţi (recoltaţi pe la mijlocul lunii iunie şitrataţi la bază cu I. în concentraţie da 1 000 p. timp de 28 zile.5 m între rânduri şi 3. de prindere şiinexistenţei unor portaltoi corespunzători. Cele mai mari suprafeţe de alun sunt cultivate în sistemclasic (5. avellana şi puieţi de C.A. Alunele au germinaţie scăzută (15—30%).0—6. colurna.m. Altoirea. p r o c e n t u l d e î n r ă d ă c i n a r e a f o s t d e p â n ă l a 1 0 0 % ( „ B a r c e l o n a ” .Butăşirea. Înmulţirea prin seminţe. tură.A . lau n e l e s o i u r i .B. Sistemul de cultură. t i m p d e 1 1 0 — 1 2 0 z i l e . P r i n înlăturarea p e r i c a r p u l u i p r o c e n t u l d e g e r m i n a r e p o a t e c r e ş t e l a 5 3 — 9 1 % . „Butler”). Specificul înfiinţării şi întreţinerii plantaţieiAlegerea terenului.). Îngrijirile după semănat sunt identice cu cele prezentate în partea generală. Rezultate bune s-au obţinut în câmp laaltoirea în ochi crescând în prima jumătate a lunii iulie cu muguri de pe lăstari şila altoirea în despică. f o l o s i n d c a portaltoi puieţi şi marcote de C. Este o metodă de perspectivă pentru alun. datorită procentului scăzut.3 ). În ultimii ani unele pepiniere deţin material săditor la alun şi prina l t o i r e . Procentul de prindere la altoirea lam a s ă p o a t e c r e ş t e l a 7 7 — 1 0 0 .0—6. în verde de la începutul lunii iunie cu lăstari ierbacei.

c u c o r o a n a t i p t u f ă . Se mai utilizează forma de vasameliorat sau vas ameliorat uşor aplatizat cu trunchi mijlociu (0. menţinerea plantelor în limitele spaţiului destinat iniţial.(10—15 mîntre rânduri ş i 7 — 8 m p e r â n d ) . Tăierile de formare sunt prezentate în partea generală. lafertilizarea de bază trebuie. Şi la alun epoca optimă de plantare este toamna.8 m) sauînalt (1. Udareadupă plantare cu 10—15 l/pom şi repetarea ei de 5—6 ori în primul an de vegetaţieinfluenţează mult asupra procentului de prindere a pomilor. ca şiluminarea şi aerisirea coroanei.8 m. Rădăcinile alunului sedeshidratează uşor. 300—400 kg/ha sare potasică. Pentru terenurilecu pante mai mari alunul poate fi cultivat intensiv. în acest caz.Tehnologia de amenajare. Alegerea sortimentului.Plantarea puieţilor se face la adâncimea la care au fost plantaţi în pepinieră.a u înfiinţat plantaţii intensive cu distanţe de 5.În perioada de început a diminuării producţiei se aplică tăieri de reîntinerire . cu 4—10 tulpini. iar la plantare trebuie folositnumai material săditor cu sistemul radicular bine dezvoltat. La 5—7 rânduri din soiul de bază se intercalează 1—2 rândurid i n s o i u r i l e p o l e n i z a t o a r e . r â n d u r i l e t r e b u i e o r i e n t a t e perpendicular pe direcţia vântului dominant din perioada înfloririi amenţilor. În funcţie de vigoarea soiului şi fertilitatea solului distanţele de plantare sunt. Tăierile de formare.6—0. Pentru reuşita plantaţiei. de 3—4 m între rânduri şi 2—3 m pe rând. sau prin tăieri de reducţieîn lemn de 3—5 ani). pentru fiecare soi de bază se vor alege 2 —3 soiuri polenizatoare (20—30%) aic ă r o r a m e n ţ i s ă .20—1.0—4. F o r m a d e coroană dominantă este tufa. motiv pentru care trebuie acordată mare atenţie păstrării şimanipulării materialului săditor. însă. cu un trunchi de 0.0 m între rânduri şi 3. Se urmăreşte menţinerea echilibrului între creştere şirodire (prin eliminarea din tufe a tulpinilor îmbătrânite. Î n u l t i m e l e d e c e n i i s .6—0. F i i n d s p e c i e a n e m o f i l ă . pregătire a terenului şi înfiinţare a plantaţiei nudiferă prea mult de cea prezentată la celelalte specii.iar coroana poate fi condusă ca tufă sau vas.0 m perând. aplicate 40—60 t/ha îngrăşământ organic. Fiind o specie cu soiuri autosterile dichogame. utilizând sistemul de amenajarecu alei de trafic tehnologic. Tăierile de întreţinere. A c e s t e a d u r e a z ă 5 — 6 a n i d e l a p l a n t a r e . 600— 800 kg/ha superfosfat. cu pomi cu un singur trunchi şi coroana tip vas ameliorat.8 m).ş i e ş a l o n e z e î n f l o r i r e a p e î n t r e a g a p e r i o a d ă d e r e c e p t i v i t a t e a florilor femeieşti.

cea de potasiu şi1/3 din cea de azot se administrează toamna înainte de căderea frunzelor.4—3.5%K 2O ş i 0 . L a p l a n t a ţ i i l e t i n e r e f e r t i l i z a r e a c h i m i c ă t r e b u i e s ă înceapă în anul II când se recomandă să se administreze 25—30 kg/ha N. s e o b ţ i n producţii bune dacă frunzele conţin 2.15—0. O lucrare specifică este înlăturarea drajonilor şi lăstarilor dincolet. i a r c e a d e a z o t s ă c r e a s c ă a n u a l c u 2 0 — 3 5 kg/ha substanţă activă. în concentraţii mari. d a t o r i t ă f a p t u l u i c ă p e rădăcinile lui există micorize care funcţionează normal numai în soluri cu materieorganică. 0. 2 5 — 0 . Anionii declor.40% P2O5 . se pot înlătura şi chimic. între 15VII şi 15VIII. aerate şi revene. iar .5 G etc Sisteme de întreţinere a solului din plantaţiile tinere şi pe rod sunt : ogorul l u c r a t . Rănile mai mari de 4—5 cm trebuie acoperite cu ceară de altoit sauv o p s e a d e ulei. B o t u ( 1 9 8 7 ) p r e c i z e a z ă c ă . 0. o g o r u l c u l t i v a t c u îngrăşăminte verzi sau plante agro-alimentare. 4 0 % M g . L a a l u n t ă i e r i l e t r e b u i e f ă c u t e î n i a r i u a r i e . Efectul estemai bun dacă se face concomitent reîntinerirea rădăcinilor şi o fertilizare cu 30— 4 0 t / h a g u n o i .„Prefix” 7. 1—2 kg/ha . din treimea superioară a coroanei şi a lăstarului. 40—50kg P2O5şi 80—100 kg/ha K 2O. Arăturile nu trebuie făcute mai adânc de 12—15 cm. P e n t r u a f i s e m n i f i c a t i v e . f r u n z e l e a n a l i z a t e t r e b u i e recoltate. „Ustinex”. 3 kg/ha etc. Restul de 2/3 din doza de azot se administrează primăvara înf e b r u a r i e martie şi se încorporează în sol cu prima discuire. Doza de fosfor.f e b r u a r i e .6—2. o g o r u l c o m b i n a t . „Casoron”. tăind în lemn de 4—5 ani. Sortimentul şi dozele de îngrăşăminte se stabilesc pe baza diagnozei foliare. cu unul din următoarele erbicide : 2.prin care coroana se reduce cu circa 40%. se înlătură manual iar mai târziu.4 D . o dată cua r ă t u r a d e b a z ă . î n a i n t e d e dezmugurit. 2—6 kg/ha . „Diuran”. 10 kg/ha . m u l c i r e a . În următorii 3 ani se recomandă ca doza de fosfor ş i p o t a s i u s ă s e m e n ţ i n ă c o n s t a n t ă .T u r d u ( 1 9 7 1 ) c i t a t d e I . după suberificarea scoarţeitrunchiului.Fertilizarea anuală cu îngrăşăminte chimice şi la 3—4 ani cu îngrăşăminteo r g a n i c e c o n s t i t u i e o v e r i g ă t e h n o l o g i c ă i m p o r t a n t ă pentru reuşita culturii. În primii 4 a n i îngrăşămintele anuale se administrează în lungul rindului pe o bandă lată de 1—2m. o g o r u l e r b i c i d a t . care părăsesc terenul cel mai târziu în iulie — sisteme ce permit pregătirea solului în vederea recoltării fructelor.5% N .Fertilizarea organică are o mare i m p o r t a n ţ ă l a a l u n . În primii ani. Pentru ogorul erbicidat serecomandă : „Simazin”. î n T u r c i a . sunt toxici pentru alun. Potasiul trfebuie administrat sub formă de sulfat.

atrofiaf r u c t e l o r ş . la cei amplasaţi pe pante şi în plantaţiile cu solul inierbat. prin irigare producţia creşte cu 1. se recomandă. insectele „miniere” etc. afidele. Necesarul de apă. Monilinia fructigena. Combaterea bolilor şi dăunătorilor. După intrarea pe rod dozele de îngrăşămintese suplimentează cu cantităţile de macro. manual sau mecanizat. Recoltarea începe când fructelea u a j u n s l a d i m e n s i u n i l e s p e c i f i c e s o i u l u i . Dintre bolilem a i p ă g u b i t o a r e s u n t : virozele (mozaicul alunului . ) . G l e o s p o r i u m c o r yl l i . a .după anul 4 pe toată suprafaţa.în plantaţiile pe rod. C e i m a i p e r i c u l o ş i d ă u n ă t o r i sunt : gărgăriţa alunelor (Balaninus nucum) şi viermele alunelor (Mellissopus latiffereanus). citat de I.1 kg P2O5. Regimul de irigare se stabileşte astfel încâtu m i d i t a t e a d i n s o l d i n p e r i o a d a d e v e g e t a ţ i e s ă s e m e n ţ i n ă l a 7 0 — 8 0 % d i n capacitatea de câmp pe adâncimea de 50—60 cm. Fără tratamente fitosanitare. 1 2 . Recoltarea cu involucru se recomandă la pomii tineri.5—2. .7 t/ha. bacteriozele (Xanthomonas corylina) şi micozele (Cytosporac o r y l i c o l a . Pagube mai mici pot produce sfredelitorul alunului (Oberca linaris). În zonele cu regim pluviometric deficitar. ) . Botu (1987) p r e c i z e a z ă c ă l a o producţie de 1 800 kg/ha alune şi de 2 500 kg/ha lemn. ploşniţele. 100—150 kg/ha N. anual. I. bolile şidăunătorii pot diminua producţia cu 20—50% sau chiar mai mult. alunul absoarbe din sol18. 80—100 kg/ha P2O5 şi 100—120 kg/ha K 2O şi la 3—4 ani 30—40 t/ha gunoi de grajd.2 kg N. 9. P h yl l a c t i n i a s u f f u l t a . acarienii. i a r p e l i c u l a c e s e p a r ă s ă m â n ţ a d e pericarp devine brun-roşcată. atrofia lăstarilor . Alunele se pot recolta cu sau fără involucru.3 kg Ca. Carpentieri.şi microelemente imobilizate în producţiad e l e m n ş i d e fructe. Combaterea acestor boli şi dăunători se face cu pesticidele obişnuite.B o t r yt i s c i n e r e a e t c . Specificul recoltării şi valorificării alunelor. 3 k g K 2O şi 16. Pentru condiţiile ţării noastre.

s a u s e i n t r o d u c î n uscătoare la temperaturi de 35—47°C.După recoltare alunele se condiţionează. Pentru păstrare conţinutul de apă din alune trebuie redus la 5—6%. 90% se comercializează sub formă de aluned e c o r t i c a t e ş i n u m a i 1 0 % c a a l u n e î n c o a j ă . Recoltarea mecanizată se face numai pe terenuri plane sau uşor înclinate. cu solul arat. se sortează şi se calibrează. el se detaşează mai greu de fruct. în care scop fructeles e ţ i n 4 — 6 z i l e l a s o a r e î n s t r a t u r i s u b ţ i r i .Este necesară îndepărtarea involucruluiimediat. dacă temperatura este de 21°C şi umiditatear e l a t i v ă d e 6 0 — 6 5 % ş i 2 — 3 a n i d a c ă t e m p e r a t u r a s e m e n ţ i n e l a 2 — 4 ° C i a r umiditatea relativă la 65%. Fructele cu 6—8% umiditate se păstrează bine 1 an în camere bine aerisite. Recoltarea manualăreprezintă 30—50% din cheltuielile de întreţinere. nivelat şi tăvălugit. i a r s u b a s p e c t u l m o d u l u i d e valorificare 97% sunt destinate industriei alimentare şi numai 3% consumului înstare proaspătă . după uscare. l o p ă t a t e z i l n i c . deoarece.Din producţia mondială de alune. Recoltarea fără involucru se face când 90% din alune au căzut pe sol de undese adună manual sau mecanizat.