You are on page 1of 11

România: Strategii economice pentru ieşirea din recesiune

Rezumat: Lucrarea este structurată în două capitole: datoria publică a României, respectiv strategii pentru relansarea economiei româneşti. În primul capitol am definit termenii de datorie publică internă şi externă, apoi am făcut o analiză privind situaţia României pe aceste subiecte. Această analiză cuprinde: evoluţia ponderii în Produsul Intern Brut (PIB) a datoriei publice în ultimii 3 ani; structura datoriei pe perioade de timp (scurt, mediu şi lung); informaţii despre împrumuturile contractate de la instituţii internaţionale precum Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE), Banca Mondială (BM), Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) etc. şi calendarul rambursării obligaţiilor de plată către acestea; comparaţia datoriei publice a României cu alte ţări. În continuare este definit termenul de recesiune şi formele de manifestare pe care aceasta le poate avea. În al doilea capitol am analizat riscurile interne şi externe ce pot compromite ieşirea României din recesiune, urmată de informaţii şi analize privind prognozele principalilor indicatori macroeconomici (PIB, export, inflaţie, curs valutar) la sfârşitul anului 2011. În continuare sunt sintetizate şase programe naţionale pentru stimularea economiei româneşti, precum: “Rabla 6”, “Prima Casă 3”, “Casa Verde 2”,”Primul siloz”, “Tânărul fermier”, “Tânărul întreprinzător”, alături de alte măsuri şi facilităţi oferite firmelor de către statul roman (eşalonarea datoriilor la buget) şi de către bănci (ieftinirea creditelor prin micşorarea dobânzilor). În încheiere sunt concluzii şi propuneri, în urma celor prezentate mai sus. Cuvinte cheie: recesiune, deficit, arierate, evoluţia datoriei publice, calendarul rambursării împrumuturilor contractate, programe naţionale de stimulare a dezvoltării economice.

Capitolul 1 Datoria publică a României În anul 2011, conform ultimelor date, România pare că este la sfârşitul crizei economice. De aici rezultă oportunitatea și actualitatea temei alese de noi. Guvernul României a elaborat mai multe măsuri pentru a contracara criza economică, măsuri detaliate în conținutul lucrării. Totalitatea obligaţiilor financiare asumate de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale faţă de piaţa internă şi/sau externă de capital evidenţiază datoria publică. Datoria publică totală a unei ţări se poate exprima în valori absolute (pentru a cunoaşte sarcina la care este supusă economia ţării respective faţă de creditori), în valori relative, ca procent din PIB (pentru a permite comparaţia în timp şi între ţări) şi ca mărime medie pe locuitor (pentru a permite comparaţii şi analize în timp şi spaţiu). Guvernul României s-a îndatorat tot mai mult pe parcursul ultimilor doi ani. Împrumuturile de la FMI, CE şi de la băncile de pe piaţa locală, în mare parte pe termen scurt, au dublat datoria publică în aceşti doi ani, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Sursa: www.curierulnational.ro (25 martie 2011)

Fig. 1 – Ponderea datoriei publice în PIB

Ritmul de creştere al datoriei publice a fost semnificativ (Fig. 1). De la o datorie publică de 109,1 miliarde lei, echivalent cu 21,6% din PIB, la sfârşitul anului 2008, România a ajuns să înregistreze o datorie de 190,38 miliarde lei (34,9% din PIB), la 31 ianuarie 2011. 1

1.1 Datoria publică la nivel internaţional

Sursa: www.riscograma.ro (11 februarie 2011)

Fig. 2 – Nivelul datoriei publice ca procent din PIB la începutul anului 2011

Japonia, cea de-a treia putere economică din lume, este ţara care se confruntă cu cea mai mare datorie publică, 196% din PIB (Fig. 2). Avantajul său este că peste 90% din datorie este deţinută de creditori interni, nu de către bănci străine. Guvernul japonez s-a adâncit în datorii încă din perioada „balonului imobiliar” din anii '90, iar în prezent, costurile recentului cutremur s-ar putea ridica la 235 miliarde dolari (4% din valoarea producţiei naţionale). În ciuda datoriei foarte mari PIB-ul Japoniei a crescut cu 3,9% în 2010. 1.2 Datoria publică internă La nivel naţional, atât angajarea împrumuturilor publice de pe piaţa financiară internă, cât şi garanţiile acordate de stat unor terţi pentru a contracta împrumuturi se realizează de către Guvern, în limita sumei aprobate de Parlament, prin intermediul Ministerului Finanţelor sau al altor instituţii financiare specializate, care dobândesc calitatea de agent al statului.1 Datoria publică internă constituie o obligaţie irevocabilă şi necondiţionată a statului de a rambursa împrumuturile contractate în lei, de a plăti dobânzile, câştigurile şi alte costuri aferente. În cazul României, în baza aprobărilor date de către Guvern, Ministerul Finanţelor este autorizat să garanteze, în numele şi în contul statului, credite bancare interne, pe termen scurt, mediu şi lung, contractate de unităţi economice la bănci comerciale pentru următoarele destinaţii: realizarea programelor de restructurare aprobate de organele şi autorităţile legal constituite; constituirea stocurilor la principalele produse strategice, necesare economiei naţionale, stabilite de către Guvern; finanţarea efectuării unor lucrări agricole; finanţarea realizării producţiei cu ciclu lung de fabricaţie destinată exportului; realizarea unor obiective de investiţii de interes naţional.

1

Văcărel, Iulian – “Finanţe publice”, ediţia a IV-a, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2003; pag. 215.

2

Împrumuturile noi contractate de Guvern în anul 2010 au fost în valoare de 66,3 miliarde lei, (5,52 miliarde lei în medie pe lună) pentru a-şi acoperi cheltuielile curente. Datoria guvernamentală este de 182,31 miliarde lei (Fig. 3) şi reprezintă 94,03% din datoria totală.

Sursa: www.evz.ro (20 februarie 2011)

Fig. 3 - Împrumuturi contractate de către autorităţi

1.3 Datoria publică externă Datoria publică externă reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale statului, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România. Banca Naţională a României (BNR) acţionează şi ca agent al statului privind datoria publică externă, întrucât serviciul datoriei publice externe contractate în numele statului se plăteşte de către aceasta. Începând cu anul 2012 România începe să returneze din împrumutul de la FMI, iar din 2015, şi către Comisia Europeană. Deocamdată s-au plătit doar dobânzi, circa 280 milioane euro. Din punct de vedere al costurilor împrumutului, România a făcut o alegere bună în momentul în care a cerut banii cu mult înaintea altor state deoarece se plăteşte o rată de dobândă de 3-3,5%, în timp ce ţări din Zona Euro (Grecia, Irlanda) plătesc mai mult de 5%. În schimb, returnarea unei anumite părţi a banilor, cei cheltuiţi pentru salarii şi pensii, va fi dificilă în perioada următoare şi va presupune costuri pentru întreaga ţară. Până în prezent, s-au împrumutat 11,9 miliarde de euro de la FMI, 4,9 miliarde de euro de la Comisia Europeana, 0,3 miliarde de euro de la Banca Mondială şi circa 0,7 miliarde de euro de la Banca Europeană de Investiţii, toate însumând aproximativ 18 miliarde de euro. Calendarul rambursării împrumuturilor către FMI şi Comisia UE (Fig. 4, 5, 6, 7, 8):

Sursa: Revista Capital (31 martie 2011)

Sursa: Revista Capital (31 martie 2011)

Fig. 4 - Evoluţia datoriei în următorii 5 ani

Fig. 5 – Rambursarea obligaţiilor de plată

3

Sursa: Revista Capital (31 martie 2011)

Sursa: Revista Capital (31 martie 2011)

Fig. 6 – Returnare principal de către MFP

Fig. 7 – Returnare principal de către BNR

Sursa: Revista Capital (31 martie 2011)

Fig. 8 – Returnare principal de către MFP Comisiei Europene

1.4 Interpretări grafice ale recesiunii Recesiunea reprezintă faza de declin a activităţii economice, mai puţin gravă decât depresiunea sau criza, constând în diminuarea producţiei, reducerea investiţiilor, scăderea cursului acţiunilor la bursă etc. Există o serie de experţi care explică recesiunea sub forma unei litere. Este vorba despre patru litere (V, U, L, W) care pot ilustra fenomenul de recesiune şi cel de reluare al mecanismului economic. - O reluare a mecanismului economic la fel de rapidă ca deteriorarea care a precedat-o. - Este tipică pentru o recesiune lungă. Redresarea se face ca în cazul recesiunii în V, însă există o perioadă de timp cu creştere nulă. - Cel mai îngrijorător scenariu. Căderea economiei se realizează brusc, după care urmează o lungă perioadă de creştere nulă, caracterizată de un acut fenomen de deflaţie. - Este foarte puţin probabilă, întrucât este vorba de o succesiune de căderi şi reveniri ale circuitului economic, până în momentul în care lucrurile reuşesc să se echilibreze. Capitolul 2 Strategii pentru relansarea economiei româneşti 2.1 Riscuri ce pot compromite ieşirea din recesiune 4

Odată cu apariţia datelor macroeconomice ale ultimului trimestru al anului trecut şi ale întregului an 2010, care au fost puţin mai bune decât aşteptările, au convins majoritatea economiştilor să-şi revizuiască pozitiv prognozele pentru anul 2011 (Tabel nr. 1). Primele semne ale anului 2011 au fost pozitive. Rata anualizată a inflaţiei a coborât sub 7% în ianuarie, evoluţia PIB în ultimul trimestru din 2010 a fost pozitivă în raport cu trimestrul anterior, iar din execuţia bugetară a lunii ianuarie a rezultat un excedent de 819 milioane lei. Ştirile de pe pieţele internaţionale din primele luni ale anului sunt negative. Turbulenţele din Orientul Mijlociu au dus preţul barilului de petrol la peste 100 de dolari, iar condiţiile climaterice au cauzat scumpirea masivă a alimentelor şi mărfurilor primare. Scumpiri care ameninţă, în prezent, revenirea economică globală. Inclusiv aurul, al cărui preţ era aşteptat să scadă, a sărit de 1.400 de dolari pe uncie, în prezent fiind de circa 1.425 dolari. Riscurile provin atât din mediul extern, cât şi din cel intern. Pe plan extern, noi turbulenţe pot afecta pieţele şi indicatorii economici, iar pe plan intern, riscurile vin din mediul politic şi posibilele implicaţii de a îndeplini angajamentele asumate în acordurile cu FMI. Exporturile depind mult de statele dezvoltate ale Europei, care au la rândul lor dificultăţi, cererea internă se va menţine la niveluri scăzute, investiţiile străine vor fi modeste, iar inflaţia ar putea fi alimentată de preţurile internaţionale ale mărfurilor sau de o producţie agricolă slabă. 2.2 Semne de reviriment a economiei Activele pe care casele de insolvenţă le scot la vânzare au început să aibă cumpărători. Motoarele economiei dau semne că repornesc. Situaţia este mult schimbată faţă de începutul anului 2010, când băncile nu aveau disponibilităţile băneşti pe care le au astăzi, în care principalul lor interes era restructurarea creditelor şi recuperarea a tot ce era posibil. Primele trei luni sunt, de regulă, cele mai slabe din an, dificultate accentuată şi de iarna destul de grea. Sub acest context primul trimestru nu este unul semnificativ, în construcţii, spre exemplu, lucrările sunt oprite în această perioadă.
Tabel nr. 1 Prognoze pentru principalii indicatori la finele anului 2011
Evoluţia PIB în T1 2011 vs T4 2010 (%) Evoluţia PIB în 2011 vs 2010 (%) Evoluţia exporturilor (%) Inflaţia (%) Curs valutar (lei/euro)

FMI, Guvern Raiffeisen Bank BCR – Erste Group JP Morgan Oxford Economics

N.A. 0,3-0,5 N.A. N.A. N.A.

1,5 1,5 1,2 2 0,1

7,7 N.A. N.A. 1 7

4,8 4,5 4,3 4,5 N.A.

4,21 4,15 4,1-4,35 4,1-4,3 N.A.

Sursa: Revista Capital (7 martie 2011)

Oxford Economics a revenit asupra estimărilor anterioare şi a anunţat că vede o creştere marginală, de 0,1%. Una bazată, în principal, pe majorarea exporturilor cu 7% şi a producţiei industriale cu 5,2%, în timp ce consumul va stagna. Însă, riscurile la care este supusă economia autohtonă rămân aceleaşi ca anul trecut. Ultimul raport al JP Morgan asupra economiei României, care vede un avans al PIB de 2% în acest an, arată că riscul inflaţionist este limitat de cererea redusă de pe piaţa internă şi de stabilitatea monedei naţionale, în timp ce preţurile alimentelor sau o producţie agricolă slabă ar putea majora inflaţia. Analiştii JP Morgan văd o majorare a exporturilor de doar un punct procentual ca raport în PIB, însă anticipează o creştere a investiţiilor străine directe de la 2,9% din PIB, în 2010, până la 4%. 5

În ciuda riscurilor, prognozele se menţin pozitive. Inclusiv în ceea ce priveşte cursul de schimb, unde toată lumea vede o apreciere a leului faţă de euro în acest an. Majoritatea previzionează o evoluţie în intervalul 4,1-4,3 lei pentru un euro. Scăderea ratei şomajului În ultimul an, rata şomajului a continuat să scadă de la lună la lună, ajungând la 6,58% în februarie 2011. Acesta este cel mai scăzut nivel înregistrat până în prezent, din luna august a anului 2008, când a fost 6,6%. Cele mai recente date arată că în România sunt 615 mii de şomeri, cu 126 de mii mai puţini decât în aceeaşi lună din 2010. Numărul de angajaţi, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) la sfârşitul anului 2010 erau circa 4,3 milioane, în vreme ce la sfârşitul anului 2008 erau circa 5 milioane (Fig. 9).

Sursa: Institutul Naţional de Statistică (februarie 2011)

Fig. 9 - Număr de angajaţi în România

2.3 Măsuri de stimulare a economiei luate de Guvernul României Contracţia economică din ultimii doi ani a României a fost printre cele mai prelungite şi mai adânci din Europa. Măsurile de austeritate introduse la mijlocul anului 2010 au cauzat o scădere a cererii interne şi au avut un impact negativ de peste 1% din PIB pentru întreg anul. 2.3.1 Programe naţionale
1) Programul „Rabla 6”

“Rabla” reprezintă programul de stimulare a înnoirii parcului naţional auto. Procedură: persoanele fizice pot merge la REMAT-uri pentru a-şi casa maşinile şi în felul acesta intră în posesia voucherelor. Se pot cumula până la trei tichete valorice, valoarea unui singur tichet valorând 3.800 de lei. Guvernul a aprobat un buget de 228 milioane de lei pentru programul Rabla 6 (anul 2011). S-a alocat suma necesară scoaterii din uz a 60.000 de autoturisme mai vechi de zece ani. Până la data de 31 ianuarie 2011, au fost cumpărate prin programul “Rabla” de anul trecut 63.000 de mașini, dintre care aproximativ 27.000 au fost produse în România (Fig. 10).

Sursa: Jurnalul Naţional (11 martie 2011)

6

Fig. 10 - Automobile cumpărate prin programul Rabla 2010

La finele anului 2010, parcul auto din România totaliza 5,42 milioane de vehicule, dintre care peste 1 milion (18,45%) cu o vechime mai mare de 15 ani. În ultimii şase ani, parcul auto din România a întinerit cu doi ani, la o vârstă medie de 11,5 ani faţă de 13,5 ani, cât avea înainte de aplicarea programului Rabla, conform Asociaţiei Producatorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). 2) Programul “Prima Casă 3” Succesul programului lansat în urmă cu doi ani se datorează avansului minim perceput, 5%, faţă de 20%-30% în cazul unui credit ipotecar, şi al dobânzilor mici (marjă maximă de 4% peste indicatorul EURIBOR la trei luni). A fost un program important pentru sectorul imobiliar şi este în continuare util, atât timp cât economia nu îşi revine. Pentru anul 2011 plafonul garanţiilor care pot fi emise este 200 milioane euro, reprezentând diferenţa neutilizată la finele anului 2010, din plafonul de 1,7 miliarde euro, alocat programului “Prima Casă”, în anii 2009-2010. Până pe 21 martie 2011, prin Prima Casă 3 s-au oferit 2.664 de garanţii (Fig. 11), în valoare de 101,5 mil. euro (50,7% - consum al plafonului total).

Sursa: Revista Capital (31 martie 2011)

Fig. 11 – Valoarea garanţiilor până pe 21 martie 2011 3) Programul “Casa Verde 2”

“Casa Verde“ este al doilea proiect de succes al Fondului de Mediu, alături de programul Rabla, ambele având impact direct asupra cetăţeanului. Bugetul alocat pentru 2011 se preconizează la 110 milioane de lei, fiind distribuit pe judeţe în funcţie de numărul de locuitori. Scopul acestui program este îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului prin reducerea gradului de poluare cauzată de arderea lemnului şi a combustibililor fosili utilizaţi pentru producerea energiei termice folosite pentru încălzire şi obţinerea de apă caldă menajeră. În anul 2009, programul pentru persoane juridice a atras 223 de proiecte, cu o valoare totală de circa 50 de milioane de euro. Cele 955 de solicitări depuse de diverse instituţii publice, care doresc să-şi instaleze panouri solare, centrale pe peleţi sau pompe de căldură se află, în prezent, în analiză. În anul 2010, în cadrul programului destinat persoanelor fizice, s-au depus peste 18.000 de cereri; până în prezent au fost verificate 12.000 de solicitări, dintre care 10.000 au fost aprobate şi 2.000 respinse. Până în prezent, banii au ajuns la 2.000 de beneficiari, care au transmis spre decontare actele necesare.
4) Programul “Primul siloz”

Prin programul "Primul Siloz", fermierii pot depozita grâul sau alte cereale în silozuri licenţiate, pentru care primesc un certificat de depozit, asigurat de Fondul de Garantare a Creditului Rural. Pe baza certificatului, agricultorii pot beneficia de un împrumut bancar garantat 7

de stat, nemaifiind nevoiţi să vândă cerealele imediat după recoltare, când preţurile sunt mai mici, şi pot să efectueze lucrările de toamnă cu creditele obţinute. Ministerul Finanţelor susţine că vor putea fi depozitate peste 11 milioane de tone de cereale în silozurile licenţiate. Prin acest program fermierii şi producătorii vor beneficia de anumite garanţii din partea statului şi vor putea să depoziteze marfa într-un siloz de unde vor putea pleca cu un certificat către bancă pentru a primi preţul corect. Doar patru bănci au acordat în 2010 credite pe baza certificatelor de depozit al cerealelor. Volumul total al finanţărilor a fost de 150 milioane lei şi s-a îndreptat către marile companii.
5) Programul “Tânărul fermier”

Finanţări nerambursabile de până la 25.000 de euro se acordă tinerilor care încep o afacere în agricultură. Este vorba despre Măsura 112 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, la al cărei buget contribuie în proporţie de 80% UE şi 20% Guvernul României. O persoană fizică, persoană fizică autorizată sau proprietar de SRL până în 40 de ani poate primi între 10.000 şi 25.000 de euro, dacă se devine pentru prima dată şeful al unei exploataţii agricole, deţine un nivel minim de calificare, prezintă un plan de afaceri pentru dezvoltarea activităţii agricole, este membru al unei familii de fermieri şi îşi ia angajamentul că va urma, în primii trei ani de la primirea sprijinului, cursuri de formare profesională în domeniul agricol.
6) Programul “Tânărul întreprinzător”

Peste 400 de companii de tipul SRL-D (unde „D“ vine de la întreprinzător debutant) au fost înfiinţate până la 1 martie (Fig. 12). Alte 78 de societăţi comerciale de acest tip erau în curs de înfiinţare, iar pentru 915 se făcuse rezervarea de nume (prima etapă a procesului de înfiinţare).

Sursa Revista Capital (7 martie 2011)

Fig. 12 – Număr de SRL-“D” (înfiinţate sau în curs de înfiinţare) pe judeţe

Fondarea unei firme de tip SRL-D este primul pas în accesarea finanţării nerambursabile de maximum 10.000 de euro pe care Guvernul o acordă antreprenorilor sub 35 de ani. Sunt eligibili cei care nu au mai fost niciodată implicaţi în lumea business-ului şi care au o idee de afaceri viabilă. O altă condiţie constă în posibilitatea de a-şi cofinanţa proiectul, din fonduri proprii sau din credite. Deocamdată, la buget sunt disponibile cinci milioane de euro în acest scop. Suma este suficientă pentru 500 de noi afaceri, presupunând că în toate cazurile se va accesa plafonul maxim, însă iniţiatoarea programului afirmă că fondurile vor fi suplimentate în cazul în care se va constata că cererea este mai mare. 2.3.2 Facilităţi pentru dezvoltarea firmelor Ieftinirea creditelor pentru IMM-uri

8

Dobânzile împrumuturilor pentru IMM-uri sunt în scădere, iar băncile încep să lanseze produse noi pentru acest sector (Tabel nr. 2). Din trimestrul doi al anului, se aşteaptă o creştere a creditării. Dobânda medie pentru creditele noi în lei contractate de societăţile nefinanciare din România era la sfârşitul anului 2010 de 9,51%, comparativ cu 15,4%, în decembrie 2009, pentru acelaşi tip de credite, conform datelor BNR. Pentru creditele acordate în euro societăţilor nefinanciare, dobânda era în decembrie 2010 de 5,06%, faţa de 5,92%, cât era cu un an în urmă (Fig. 13).

Sursa: Revista Capital (7 martie 2011)

Fig. 13 – Dobânzile împrumuturilor în euro şi lei (min.-max.) Tabel nr. 2 Oferte ale băncilor pentru credite adresate IMM-urilor Tip credit Dobânda Alte comisioane Com. de acordare: 1,5%; com. de gestiune De investiţii EURIBOR 3L (lunar): 0,1%; com. de neutilizare: 0,15% (în euro) + 4,5% (lunar); com. de ramb. anticipata: 1,5% Com. intocmire documentatie credit: 280 De investiţii 12% lei + 2%; com. de evaluare a garanţiei: 350 (în lei) – 800 lei; com. de ramb. anticipată 3% Comision de acordare: 1,5; comisioane Linie de credit ROBOR 3L + 3% aferente garantiilor 11%-12% (lei) Creditul Rapid 8,5%-9,5% (euro) Credit BEI EURIBOR 3L +7,5% Comision de acordare: 1,2%; comision lunar calculat la soldul mediu: 0,1%
Sursa: Revista Capital (7 martie 2011)

Banca BRD ING Bank Intesa SanPaolo Banca Transilvania Banca Comercială Carpatica

În ultimii doi ani, băncile s-au axat mai mult pe partea de refinanţare a creditelor decât pe lansarea de produse noi pentru IMM-uri. Încep însă să apară şi produse noi, iar din lunile aprilie– mai ale anului curent, este de aşteptat un accent mai dinamic al creditării pentru acest sector. Un nou creditor pentru firme: bugetul de stat Condiţiile de eşalonare la plată a datoriilor restante către bugete ar urma să devină mai relaxate. Constituirea de garanţii va fi eliminată în unele cazuri, dobânzile vor fi mai mici decât cele actuale, iar perioada ar urma să crească până la cinci ani faţă de şase luni, în prezent. În anul 2010, după ce criteriile de acordare au devenit mai lejere, în urma modificării lor de către Parlament, peste 7.200 de companii au apelat la această facilitate. Ministerul Finanţelor vrea să devină un creditor mai permisiv pentru că volumul arieratelor fiscale executabile a crescut cu 32% în 2009 faţă de 2008 şi cu 20% în 2010 faţă de 2009.

9

Proiectul propune dobânzi mai mici decât cele actuale, de 0,05% pe zi, şi exceptarea de la penalităţi. Astfel, dobânda ar urma să fie de 0,03% pe zi, dacă se constituie întreaga garanţie sub forma scrisorii de garanţie bancară şi de 0,04% pentru celelate tipuri de garanţii. Scopul urmărit printr-o astfel de propunere legislativă este, pe de o parte, depăşirea de către contribuabili a dificultăţilor generate de lipsa disponibilităţilor băneşti şi, pe de altă parte, prevenirea formării de noi datorii din partea acestora, asigurându-se în acelaşi timp că statul se comportă ca un creditor prudent în ceea ce priveşte încasarea veniturilor la bugetul general consolidat. Concluzii şi propuneri
 Activitatea economică a atins, cel mai probabil, nivelul minim – în trimestrele următoare se

anticipează o recuperare lentă.  Dezvoltarea infrastructurii nu mai poate fi amânată.  După patru ani de la intrarea în Uniunea Europeană, România a reuşit să absoarbă circa 9% din fondurile europene alocate, însumând 1,74 miliarde de euro, din totalul de 19,3 miliarde de euro puse la dispoziţie pentru investiţii. Pentru anul 2011 se prognozează o absorţie a fondurilor europene în valoare de 850 milioane euro (145% creştere faţă de anul 2010).  Este necesară consolidarea procesului de reducere a deficitului bugetar.  Priorităţi cheie în ceea ce priveşte veniturile bugetare:  Îmbunătăţirea colectării taxelor şi combaterea evaziunii fiscale;  Creşterea bazei de impozitare şi reducerea/eliminarea excepţiilor/scutirilor de la plata taxelor;  Reducerea birocraţiei în plata impozitelor către stat;  Creşterea veniturilor nefiscale (în special a celor de tipul redevenţelor);  Evitarea cu stricteţe a modificărilor ad-hoc aduse sistemului de impozitare, pentru a asigura predictibilitate şi stabilitate.  Priorităţi cheie în ceea ce priveşte cheltuielile bugetare:  Creşterea eficienţei cheltuielilor publice;  Controlul strict al cheltuielilor cu asistenţa socială şi salarii în sectorul bugetar;  Stabilirea priorităţilor de investiţii şi bugetarea multi-anuală a acestora;  Rezolvarea problemei arieratelor (în special în sectorul sanitar). Bibliografie 1. Bistriceanu G, Adochiţei M, Negrea E, Finanţele agenţilor economici, EDP, Bucureşti, 2000. 2. Buhociu F., Investiţii, Editura EuroPlus, Galaţi, 2008 3. Dragotă V., Ciobanu A., Obreja L., Dragotă M., Management financiar, Editura Economică, Bucureşti, 2003. 4. Moşteanu T., Gestiunea datoriei publice, Editura Universitară, Bucureşti, 2005 5. Moşteanu T., Buget şi trezorerie publică, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2003 6. Stancu I., Finanţe, Ed Economică, Bucureşti, 2002. 7. Ştefura G., România şi problemele integrării europene, Editura Universitară Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, 2005 8. Văcărel I. Finanţe publice, ediţia a IV-a, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2003; 9. Văcărel I., Bugetul pe programe multianual – concepţii, reglementări, rezultate, perspective, Editura Expert, Bucureşti, 2002; 10. Ministerul de Finanţe al României - Raport privind proiectul bugetului pentru 2010 11. Legea finanţelor publice, nr. 500/2002, în „Monitorul Oficial”, nr. 597/2002. 12. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în „Monitorul Oficial”, nr. 927/23, decembrie 2003. 13. Banca Naţională a României: www.bnr.ro 14. Guvernul României: www.guv.ro 15. Ministerul Finanţelor Publice: www.mfinante.ro 10

16. Monitorul Oficial: www.monitoruloficial.ro 17. www.capital.ro 18. www.curierulnational.ro 19. www.riscograma.ro 20. www.wall-street.ro 21. www.zf.ro

11