S.C. VALMEDICA S.R.L 0744562369, 0727470834 valmedicaoffice@yahoo.

com

CURS DE MASAJ SI REFLEXOTERAPIE
PARTEA 1

DR. VALY VOLOSAN MEDIC SPECIALIST MEDICINA DE FAMILIE ATESTAT IN ACUPUNCTURA LECTOR MASAJ SI REFLEXOTERAPIE MASTERAND IN PSIHOTERAPIE

NOŢIUNI INTRODUCTIVE
DEFINIŢIE – grup de exerciţii mecanice de tip manual sau tehnic prin care, luându-se contact cu tegumentul, se efectuează diferite manevre, în scop igienic, profilactic sau terapeutic şi recuperator . Aceste manevre stimulează pielea, determinând reacţie vasculară, biochimică, de stimulare senzitivă şi induce reacţii de tip reflex în vecinătatea zonei de masaj sau la distanţă. SCURT ISTORIC cuvântul „masaj” are origine arabă (mass înseamnă a frământa uşor), deşi dicţionarul ştiinţelor medicale îi atribuie origine greacă (massein înseamnă frământare, petrisaj); în 1966 a fost emisă definiţia masajului (Consiliul Superior de Masoterapie) – ansamblul mişcărilor manuale sau mecanice care mobilizează metodic ţesuturi sau segmente de corp în scop terapeutic, estetic sau igienic sau în scopuri sportive; practicat pe vremuri empiric la limita cu vrăjitoria sau misticismul; în prezent se sprijină pe date fiziologice şi psihologice care au permis stabilirea unor legi şi tehnici obiective; sunt cunoscute trei perioade principale: perioada antică (de la începuturile sale până în secolul XIX – chinezii şi indienii au aplicat masajul cu aproape 3000 ani î.e.n., dar primele noţiuni de masaj le datorăm grecilor prin Herodikos şi Hippocrate care au menţionat proprietăţile terapeutice, medicul roman Galenus a descris principalele manevre de masaj), perioada suedeză (sec. XIX – poetul Ling este fondatorul gimnasticii suedeze preluând lucrările chinezilor şi răspândind ideile în toată Europa), perioada modernă (după primul şi al doilea război mondial masajul a fost neglijat în favoarea mecanoterapiei, din a doua jumătate a secolului XX masokineziterapia îmbracă aspectul unei specialităţi cu baze ştiinţifice anatomo-fiziologice);

CLASIFICAREA MASAJULUI
I. MASAJUL OCCIDENTAL MASAJUL USCAT 1. Masajul manual efectuat de către maseur a) masajul clasic - tehnici clasice – principale – netezirea fricţiunea frământat tapotament vibraţia – complementare – cernutul, rularea presiunea şi tensiunile tracţiuni scuturări 2

elongaţiile pensări ciupiri b) masajul reflex - masajul ţesutului conjunctiv - masajul reflex segmentar - masaje reflexe speciale – reflexologia vertebrală reflexologia limbii reflexologia endonazală reflexologia auriculară reflexologia irisului reflexologia buzelor reflexologia intestinului gros reflexologia dinţilor reflexologia palmară reflexologia plantară neuralterapia 2. Automasajul - masajul clasic - masajul reflex 3. Masajul mecanic - masajul vibrator – curenţii electrici şi câmp magnetic unde mecanice (ultrasunetul) vacuum fotolii, pături, mese vibratorii aparate portabile MASAJUL UMED - masajul clasic - fricţiunile spălările afuziunile băile duşurile - masajul special – bară cu vârtej de apă duş masaj duş subacvatic terapia cu factori contrastanţi masajul cu gheaţă II. MASAJUL ORIENTAL 1. Masajul neenergetic - osteopresura – masajul periostal - digitopresura – presopunctura – craniopresopunctura rinofaciopresura auriculopresura mano şi podopresura

3

acesta devenind o „piesă” de primă importanţă în anturajul sportivului de performanţă. dermatologie.se practică în spaţii anume destinate – baze de tratament de fizioterapie. în special la nivelul palmelor şi al degetelor. obiective şi categorii de masaj pe care trebuie să le execute. cu instalaţie sanitară şi vestiar alăturate . echilibrat.cel masat trebuie. pentru sportivii de performanţă sunt de preferat maseurii fără handicapuri de orice natură. lungimea de 2 metri iar lăţimea de 70 cm. până la începerea unei alte şedinţe. dozându-şi foarte bine eforturile faţă de diferitele cazuri. pentru a nu-l răni pe cel masat şi a nu interfera energia transmisă pacientului (nimic nu poate înlocui mâna maseurului!!). fiziologie. Masajul energetic pe puncte de acupunctură şi meridiane energetice CONDIŢII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA MASAJULUI .în cazul masajului sportiv. cu un simţ tactil deosebit. trebuie să fie înalt de cel puţin 70-75 cm. compartimentate separat pe sexe şi grupe patologice. să aibă permanent unghiile tăiate.metode combinate – chinezeşti japoneze 2.maseurul trebuie să aibă o bună stare de sănătate fizică şi mentală.maseurul trebuie să se spele pe mâini înainte şi după fiecare masaj. psihologie . boli de piele).să nu aibă vreo halenă neplăcută. exerciţii pregătitoare ale segmentelor şi articulaţiilor sale.se recomandă ca după fiecare şedinţă de masaj.patul de masaj. Este de dorit ca înainte de 4 . transpiraţii.mâna care joacă rol de funcţie trebuie să fie morfologic normală (fără malformaţii.să fie de o moralitate corespunzătoare . maseurul să facă o pauză de minim 10-15 minute. maseurul trebuie să fie pregătit şi în ceea ce constă antrenamentul sportivului. inele. cu temperatura microclimatului de minim 20 grade. mutilaţii. consum de fructe sau lactate. intrând în joc şi factorul psihologic. să cunoască noţiuni de anatomie. care adeseori îl transformă pe maseur în confidentul sportivului . să fie rezistent la oboseală fizică şi psihică. să nu consume băuturi alcoolice înainte de masaj şi eventual să poarte o mască la gură în caz de răceală. preferabil cu 2-3 segmente separate şi articulate. maseurul trebuie să-şi încălzească mâinile . astfel încât să asigure întotdeauna atât persoanei masate cât şi maseurului cele mai favorabile şi relaxante poziţii . . cu scop de refacere (relaxare. secţii clinice .) . etc. bine luminate. Deşi cei cu anumite defecte de vedere au un simţ tactil extrem de dezvoltat. miros de tutun . ferite de radiaţiile solare şi de orice alţi factori nocivi.sălile de masaj trebuie să respecte condiţiile igienico-sanitare corespunzătoare – aerisite. cabinete de tratament. să nu poarte brăţări.presura generală pe puncte de acupunctură . acoperit cu un cearşaf. de asemenea. să se prezinte într-o bună stare de igienă şi motivat pentru masaj. să aibă acordul medicului pentru masaj. să aibă o foarte bună sensibilitate tactilă. meditaţie. staţiuni balneare.

măsline. pulberi de amidon). Un maseur bun capătă o oarecare autoritate asupra pacientului care renunţă la dinamica sa personală. floarea-soarelui – sau minerală – vaselină. INDICAŢIILE MASAJULUI  Afecţiuni ale aparatului locomotor – reumatismale. abdicare care poate fi nocivă dacă bolnavul se situează şi se menţine într-o stare de dependenţă. nealergizante – talcul clasic. Masajul executat normal este liniştitor şi dă o stare de bine. psihogene – afecţiuni articulare. ptoze uterine. genul masajului vor fi întotdeauna precizate de medic! Maseurul îl va ţine la curent cu orice eveniment survenit în timpul sau după şedinţa de masaj când un tratament necesită 20 şedinţe este bine să se facă o pauză la 10 şedinţe şi să se reia trebuie respectate integritatea ţesuturilor înainte de masaj. contracturi musculare. după şedinţa de masaj substanţele grase trebuie îndepărtate de pe tegument prin spălare cu apă caldă şi săpun durata unei şedinţe de masaj este cuprinsă în general între 10-15 minute pentru masajul local. unguente ce conţin substanţe medicamentoase cu rol antiinflamator. „se abandonează”. cu un sistem nervos mai mult sau mai puţin dereglat se simt bine în stare de dependenţă şi se lasă în mâinile maseurului. vasoactiv. miogeloze. ceea ce este foarte bine. miofasciite. nevrite şi polinevrite. revulsiv. glicerină). Maseurul trebuie să evite această pasivitate a pacientului. să evite fumatul cel puţin 15 minute înainte şi după masaj masajul se poate executa cu mâinile uscate sau utilizând pulberi fine (de origine vegetală sau minerală. De asemenea maseurul nu trebuie să neglijeze influenţa sa psihologică. cu reacţii neutre.- - - masaj sportivul sau persoana masată să-şi golească vezica urinară şi tubul digestiv. durata. retracţii musculo-tendinoase. căci reţeaua vasculară este fragilă Viaţa modernă obositoare. cu edeme circulatorii periferice. urmează după saună sau fizioterapie. aderenţe etc. mai ales la sportivi. celulite. sporind eficienţa masajului atât maseurul. să se rehidrateze după masaj (dar nu cu băuturi alcoolice). el trebuie să realizeze un echilibru între munca cerebrală şi cea fizică musculară binefăcătoare pentru pacient. echimozele prin masaj se produc cu cea mai mare uşurinţă între cele 2 foiţe ale fasciei superficiale. miozite. repetiţia. neurologice. pentru ca apoi să se concentreze numai asupra masajului să ia masa cu cel puţin 1-2 ore înainte de masaj sau la 30-60 minute după masaj uneori masajul.  Afecţiuni ale aparatului cardiovascular – staze venoase şi limfatice. hipotrofii şi atrofii musculare de diferite cauze. posttraumatice. nu trebuie să se retragă în rutină. 50-60 minute pentru masajul general.  Afecţiuni ginecologice – inflamaţii cronice. dezechilibrantă generează o nouă categorie de pacienţi – anxioşi. Aceşti indivizi neadaptaţi la viaţa actuală. vegetală – ulei de seminţe de in. cât şi cel masat. 15-30 minute pentru masajul regional. substanţe grase uleioase (de origine animală. 5 .

plăgi posttraumatice. o afecţiuni pulmomare acute. embolii cu diferite localizări. cu creşterea cantităţii de oxigen la nivelul ţesuturilor şi cu eliminarea mai rapidă a deşeurilor toxice provenite din activitatea muşchilor  Activarea circulaţiei limfei din căile limfatice cu o resorbţie mai rapidă a lichidelor interstiţiale şi a edemelor CONTRAINDICAŢIILE MASAJULUI Contraindicaţii definitive o afecţiuni maligne sau cu potenţial de malignizare prin masaj. Afecţiuni psihogene – forme de nevroză astenică. elasticităţii şi mobilităţii pielii  Creşterea supleţii şi ameliorarea circulaţiei sângelui la nivelul ţesutului subcutanat şi conjunctiv  Stimularea resorbţiei produşilor din jurul leziunilor cu refacerea mai rapidă a ţesuturilor respective şi grăbirea cicatrizărilor  Îmbunătăţirea circulaţiei sângelui.  Pediatrie – anemii. faţa anterioară) axilă (subsuoară) articulaţia cotului (faţa anterioară) 6 . o tuberculoză cu diferite localizări. o bolile psihice majore (în special psihoze). infecţioase. fragilitate capilară. o afecţiuni cardiocirculatorii acute : angină pectorală. rahitism. o afecţiuni acute ale tubului digestiv. tulburări de ritm. o tromboflebite şi flebotromboze. o afecţiuni cutanate (bolile de piele) : parazitare. eczematoase. eruptive de diverse cauze. spasmofilii. gută. insuficienţă cardiacă. inflamatorii. o stări de oboseală. după explorări paraclinice.  Geriatrie – tratament de întreţinere şi stimulare a musculaturii scheletice şi a metabolismului diminuat.  Profilaxie secundară. sindroame hipoanabolice.  Sedentarism. diabet. infarct miocardic. hipertensiune arterială netratată. Masajul este interzis în următoarele zone anatomice: spaţiul popliteu (situat pe faţa posterioară a articulaţiei genunchiului) triunghiul lui Scarpa (situat la rădăcina membrului inferior.  Optimizarea formei sportive.  Îmbunătăţirea consistenţei. o manifestări hemoragipare. o afecţiuni inflamatorii osoase şi osteoarticulare. o afecţiuni acute febrile.  Afecţiuni dismetabolice – obezitate. distonii neurovegetative.

partea interioară a coapselor.locul în care se efectuează masajul: spaţii neigienice. reci (temperatura optimă 20 – 24°C) 7 .zona mamară .partea anterioară a gâtului . umede. zona cu varice Există contraindicaţii care ţin de: ..maseur – starea de sănătate fizică/psihică .

Alcătuirea organismului uman: 1. în care se găseşte măduva osului şi două extremităţi (epifize). cu rol în producerea globulelor roşii ale sângelui. Din punct de vedere macroscopic studiază localizarea diferitelor organe şi sisteme şi relaţiile de vecinătate ale acestora. iar la nivel molecular descrie organizarea celulelor şi a organitelor intracelulare. microscopic se ocupă de structura celulelor şi ţesuturilor ce alcătuiesc organele. 8 . Fiziologia se ocupă cu studiul funcţiilor diferitelor structuri anatomice şi de mecanismele de reglare a funcţiilor. microscopic şi molecular. şi galbenă. SISTEMUL OSOS Scheletul este format din peste 200 oase. în care s-a depus grăsime. ce conţine în interiorul ei canalul medular. în echilibru dinamic permanent cu mediul înconjurător. care conţine multă grăsime şi provine din măduva roşie.NOŢIUNI GENERALE DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A ORGANISMULUI UMAN ÎN VEDEREA EXECUTĂRII MASAJULUI Definiţii: Anatomia studiază forma şi structura organismului la diferite niveluri: macroscopic. Acestea sunt alcătuite dintr-un corp (diafiză). Măduva oaselor este de două feluri: roşie. astfel încât organismul să constituie un tot unitar.

9 .

care se termină cu o prelungire numită apofiza mastoidă. care adăposteşte creierul. situate de o parte şi de alta a bolţii şi închid cutia craniană lateral o oasele temporale. os unic. în număr de două. aşezat în mijlocul oaselor de la baza craniului. înapoia etmoidului şi înaintea occipitalului o parietalele. alcătuite dintr-o porţiune masivă. Între osul frontal şi cele două oase parietale se află sutura coronară. situată înapoia urechii. Între aceste oase există o serie de articulaţii fixe numite suturi.neurocraniu. 10 . sutura lambdoidă. situat în partea dinapoi a cutiei craniene o etmoidul.Scheletul capului este alcătuit din: . în număr de două. situat anterior o sfenoidul. os unic. aşezate sub oasele parietale. este alcătuit din 8 oase: o frontalul. în dreptul tâmplelor. Între occipital şi cele două oase parietale. care formează fruntea o occipitalul.

11 .

osul nazal. formând oasele feţei (maxilarul. osul zigomatic. mandibula. vomerul) 12 .. osul lacrimal. osul palatin.viscerocraniul.

Arcul vertebral posedă câte trei prelungiri – apofize: una posterioară – apofiza spinoasă. două laterale – apofize transversale. Gaura vertebrală este cuprinsă între arc şi corp. 13 . alcătuită din 34 de vertebre.coloană vertebrală. 5 lombare.Scheletul trunchiului este format din: . - Fiecare vertebră este formată dintr-un corp vertebral în partea anterioară şi un arc vertebral în partea posterioară. 5 sacrale şi 5 coccigiene. împărţite după regiunile cărora le aparţin: 7 cervicale. 12 toracale.

menţinând poziţia normală a corpului. toracală şi sacrală (cifoze). care cresc rezistenţa şi elesticitatea coloanei. Coloana vertebrală prezintă 4 curburi fiziologice: cervicală şi lombară (lordoze).Prin suprapunerea vertebrelor. găurile vertebrale formează un canal (canalul rahidian) în care se găseşte măduva spinării. 14 .

sternul. din care primele 10 perechi se unesc cu sternul. 9. situat pe linia mediană.- coaste. iar pe marginile laterale cu primele 7 perechi de coaste (coastele 8. se articulează în partea superioară cu claviculele. în număr de 12 perechi. ultimele două perechi sunt „coaste flotante”. 10 se articulează cu coasta 7). 15 .

alcătuit din humerus 16 .membrele superioare .Scheletul membrelor: .au trei segmente: o braţul.

o antebraţul. alcătuit din radius şi cubitus 17 .

falange (14) 18 .o mâna. metacarpiene (5). alcătuită din oasele carpiene (8).

se leagă de scheletul toracic prin 2 oase. ce formează centura scapulară: o omoplatul o clavicula 19 ..

20 .

În zona articulaţiei genunchiului se află un os mic.membrele inferioare – au trei segmente: o coapsa. rotula 21 . reprezentată prin femur..

metatarsiene (5) şi falange (14) 22 . format din oasele tarsiene(7).o gamba. alcătuită din tibie şi peroneu (fibula) o piciorul.

care anterior se articulează între ele. formând bazinul (pelvisul) 23 .se leagă de coloana vertebrală prin centura pelviană.. la nivelul simfizei pubiene. iar posterior cu osul sacru. formată din cele două oase coxale.

cot. reprezentând adevăratele articulaţii): genunchi.diartroze (discontinuitate. umăr.). cartilaje. capsulă articulară. în care două sau mai multe oase sunt unite spre extremităţi cu ajutorul unor formaţiuni moi (ligamente.Articulaţiile reprezintă unităţi anatomofuncţionale autonome. în diferite axe. având în componenţă 24 . etc.sinartroze (există o continuitate). mobilitatea fiind nulă . cu un grad de mobilitate destul de mare  sincondroze – simfiza pubiană  sinostoze – articulaţiile oaselor craniene. permiţând mişcări variate. Articulaţiile se clasifică în: . fiind la rândul lor de 3 tipuri:  sindesmoze – articulaţiile intervertebrale. în care unirea se realizează prin ţesut osos. gleznă.

Fiecare muşchi prezintă o parte cărnoasă. inima.muşchi ai mimicii. Aşa se explică la sportivi unele leziuni musculare care au loc pe fibrele de repaus. SISTEMUL MUSCULAR Muşchii scheletului sunt muşchi striaţi. într-un moment de contracţie musculară maximală. 2. existând peste 400 în corpul omenesc. ce asigură stabilitatea articulaţiei.atât cartilaj. Dispariţia acesteia (picior plat) are ca rezultat oboseala mai mare la mers şi la statul în picioare. având rol de dilatatori sau constrictori. denumite tendoane. Cutia toracică (formată din vertebrele toracale. Tendonul are o culoare alb-sidefie. Osul este format dintr-o substanţă organică numită oseina. Rol fundamental în generarea mişcărilor corpului. grupaţi în jurul orificiilor bucal. muşchiul frontal şi muşchiul occipital contribuie la exprimarea atenţiei . cu scopul de a amortiza şocurile. Ca şi în cazul rinichiului (nefronul) sau al ficatului (hepatocitul). 5. numită corp. în timp ce vascularizaţa tendonului este extrem de săracă. organismul menţine în rezervă fibre musculare. combinaţie ce conferă osului elasticitate şi rezistenţă. cât şi capsulă articulară. pot fi superficiali sau profunzi. 4. ca aşezare. generează o mare parte a elementelor figurate. Vascularizaţia corpului muscular este extrem de bogată (aşa se şi explică constituirea rapidă de hematoame în caz de leziuni musculare). 3.muşchii masticatori.muşchii capului: . care nu intră în acţiune decât atunci când situaţiile de excepţie o cer. şi substanţe minerale. mărind elasticitatea piciorului în timpul mersului. chiar şi în cazul unui efort fizic bine localizat. la orice efort. nazal. Masajul muscular se va adresa întotdeauna unui muşchi sau grup muscular integru din punct de vedere anatomic şi funcţional. temporal şi maseter. Principalele grupe de muşchi sunt: . prin care se fixează de schelet. spre deosebire de culoarea roşie-brună a muşchiului. 2. coaste şi stern) protejează organe de importanţă vitală (plămâni. Rolul ţesutului osos 1. ridicând mandibula şi intervenind în actul masticaţiei 25 . Piciorul are o constituţie în boltă. în special calciu şi fosfor. esofagul. şi două extremităţi. nervi importanţi). Prin măduva roşie. vasele mari. lichid sinovial şi ligamente parararticulare. Musculatura scheletică nu îşi angrenează în activitate toate fibrele musculare. orbitar şi auditiv. nivel la care adesea se produc leziuni la sportivi. Muşchii. sinovială.

iar cel mai profund muşchii scaleni şi prevertebrali. 26 . urmând sterno-cleidomastoidianul.cel mai superficial este pielosul gâtului.muşchii gâtului: .. care pleacă de la claviculă şi stern. până la apofiza mastoidă a osului temporal.

27 .

care menţin coloana vertebrală dreaptă şi contribuie la mişcările ei .muşchii spatelui şi cefei: .muşchiul trapez.profunzi: muşchii şanţurilor vertebrale. care leagă regiunea cervicală de centura scapulară .muşchiul marele dorsal. care ocupă regiunea inferioară şi laterală a spatelui 28 .superficiali: ..

sunt muşchi respiratori . prin contracţiile lor măresc presiunea din interiorul abdomenului. muşchii oblici externi şi oblici interni 29 .muşchii toracelui: . stern. micţiunea. ocupă spaţiile dintre coaste. primele 5-6 coaste şi după ce se strînge pe un tendon unic se inseră pe extremitatea superioară a humerusului .muşchii intercostali..muşchii abdomenului: . situat pe partea laterală a toracelui. defecaţia: muşchii drepţi abdominali. este un muşchi respirator important .participă la formarea pereţilor antero-laterali şi posteriori ai abdomenului.marele pectoral – pleacă de la claviculă. permiţînd desfăşurarea unor acte fiziologice: expiraţia.muşchiul dinţat anterior.

muşchii mâinii 30 .muşchii antebraţului: ..muşchii membrelor superioare: .muşchii braţului: .pronatori şi supinatori .biceps brahial .triceps brahial .flexori şi extensori ai degetelor .muşchii umărului: deltoid .

în jurul articulaţiei coxo-femurale se găsesc muşchii fesieri muşchii coapsei: ..cvadricepsul femural .pe faţa posterioară – bicepsul femural 31 .profund – muşchii adductori .muşchii membrelor inferioare:.pe faţa anterioară .superficial – muşchiul croitor .

loja posterioară – muşchii flexori lungi ai degetelor .muşchiul tibial posterior .superficial: muşchiul triceps sural.loja anterioară – muşchii extensori lungi ai degetelor . care se inseră pe calcaneu prin tendonul lui Ahile .muşchii gambei: .muşchiul tibial anterior .loja laterală – lungul şi scurtul peronier 32 .

muşchii piciorului: .în regiunea plantară: muşchii flexori şi extensori ai degetelor 33 .muşchiul pedios(extensor scurt al degetelor) .pe faţa dorsală .

mişcarea de adducţie.Mişcările care au loc în articulaţie sub acţiunea muşchilor sunt: .mişcarea de flexie.mişcarea de abducţie.mişcarea de rotaţie. consecutiv unei activităţi prelungite sau excesive. intoxicând fibrele. când cele două oase se apropie unul de altul .mişcarea de extensie. 34 . Caracteristica principală a ţesutului muscular este contractilitatea fibrei musculare. îndepărtarea extremităţii de corp Combinarea tuturor acestor mişcări este numită circumducţie. a unui os în jurul celuilalt: rotaţie internă (din afară înăuntru). sau rotaţie externă (dinăuntru în afară) . când cele două oase se îndepărtează unul de altul . Musculatura este şi principalul producător de căldură al organismului. prin acumulare de acid lactic în muşchi. apropierea extremităţii de corp . Oboseala musculară constă în reducerea temporală a capacităţii funcţionale a muşchiului.

etc. în derm. prin activitatea glandelor sudoripare şi sebacee . situaţi în profunzimea pielii. presiune. stratul profund al pielii. pentru sensibilitatea la frig • corpusculii Ruffini. în straturile superficiale ale dermului.participă la absorbţia unor medicamente .). atât prin evaporarea sudorii. reţea vasculară.3. în care se găsesc glande sebacee (lipsesc în palmă şi plantă).participă la termoreglare. de barieră semipermeabilă (împiedică pătrunderea unor substanţe sau organisme în corp şi în acelaşi timp permite penetrarea unor substanţe terapeutice. durere. Reprezintă un imens câmp receptor. în dermul profund şi hipoderm. conţinând şi receptori nervoşi. HIPODERMUL. 2. DERMUL. situaţi sub epiderm şi discurile Merkel.funcţie de exterorecepţie. bogat în celule adipoase. cât şi prin menţinerea căldurii în organism datorită prezenţei grăsimii . pentru durere 35 . cornos. canalele excretoare ale glandelor sudoripare şi terminaţii nervoase receptoare. pentru senzaţia de presiune • corpusculii Krause. canale de excreţie ale glandelor sudoripare (mai numeroase în palmă şi plantă). de protecţie antimicrobiană şi antimicotică prin descuamarea stratului superficial. datorită existenţei unor formaţiuni nervoase (corpusculi): • corpusculii Meissner. Pielea este alcătuită din trei straturi principale: 1. pentru sensibilitatea tactilă • corpusculii Vater-Paccini. exprimată prin producţia de keratină şi pigment melanic. la baza foliculului pilos. materializată prin glandele sebacee care secretă sebum şi glandele sudoriparecare secretă lichidul sudoral ce intervine în termoreglare şi echilibrul hidroelectrolitic al organismului. foliculi piloşi. EPIDERMUL .are funcţia de producere a fanerelor (păr + unghie) – funcţie specifică a pielii .recepţionează excitanţi termici.participă la excreţia substanţelor din organism. tactili.apără organismul de intrarea microbilor sau a altor corpi străini . străbătut de fire de păr. pentru sensibilitatea la cald • terminaţii nervoase libere. Funcţiile sale sunt: de protecţie. în dermul superficial. dureroşi . datorită numeroaselor şi variatelor terminaţii ale analizatorului cutanat. care informează centrii nervoşi superiori asupra proprietăţilor obiectelor şi fenomenelor cu care organismul vine în contact (căldură. Pielea are multiple funcţii: . NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A PIELII Pielea reprezintă elementul esenţial în masaj. constituind un depozit de lipide al organismului. de pilogeneză (formarea firului de păr). stratul superficial al pielii. secretorie. situat sub epiderm. receptori nervoşi. 3.

2. în axul longitudinal. 3. Netezirea fiind o manevră de „suprafaţă tisulară” este bine tolerată şi în cadrul succesiunilor manevrelor de masaj. iar pe regiunea dorsală de sus în jos Efectele manevrei de netezire  îmbunătăţirea circulaţiei de întoarcere venoasă şi limfatică. NETEZIREA (efleurajul. NETEZIREA (EFLEURAJUL) FRICŢIUNILE BATEREA (TAPOTAMENTUL) FRĂMÂNTATUL (PETRISAJUL) VIBRAŢIILE 1.cu marginea cubitală a mâinii Efleurajul se poate efectua cu ambele mâini deodată. sistemului nervos periferic Este manevră de începere şi de terminare a masajului. hipertonii musculare.cu faţa palmară a degetului mare sau a două-trei degete (pe zone mici) . Tehnică – se execută mişcarea cu faţa palmară/dorsală a mâinii. Permite şi maseurului puţină relaxare.trunchi – de la gât şi ceafă spre umeri şi omoplaţi. . – . vene. Indicaţiile rezultă din efectele directe şi reflexe nervoase în special în sechele posttraumatice sau postoperatorii. în funcţie de suferinţa tratată. afectări tendinoase şi ligamentare. 4. 36 . influenţenţând favorabil contractura musculară dureroasă scade excitabilitatea musculară. circulaţia limfatică. sau folosindu-se alternativ una după alta. cu degetele apropiate sau răsfirate. sistemului vascular periferic. tensiunea psihică adaptare tisulară mai bună la manevrele de masaj următoare permite puţină relaxare pentru maseur      2. ţesutului conjunctiv. utilizându-se ambele mâini deodată sau alternativ. Sensul – determinat de întoarcerea sângelui în capilare. adaptând relieful palmei reliefului regiunii de masat. 5. alunecarea) – alunecare uşoară a mâinilor pe suprafaţa tegumentară tratată. de-a lungul grupelor de muşchi. dar se poate executa şi în zig-zag sau transversal. în funcţie de structura anatomică a regiunii. FRICŢIUNILE (frecarea) – constă în apăsarea tegumentului şi a ţesuturilor moi subcutanate pe cele profunde sau pe un plan dur (osos) în limita elasticităţii lor şi deplasarea lor în sens circular şi liniar. în regiuni circumscrise.membre – de la extremităţi spre rădăcini . Netezirea se face în mod obişnuit în linie dreaptă. producând vasodilataţie locală şi la distanţă prin acţiune directă dar şi reflexă asupra terminaţiilor nervoase receptoare periferice diminuarea edemului prin reacţiile tisulare de calmare. atunci când se masează regiuni mai întinse şi plane. Se adresează pielii. Manevra de fricţiune poate avea o pondere mai mare sau mai mică în succesiunea şi durata celorlalte procedee principale de masaj.PROCEDEE PRINCIPALE DE MASAJ 1.

încălzire în profunzime . coapse.favorizează circulaţia locală şi resorbţia edemelor după traumatisme. „şerpuit” mobilizând ţesuturile în toate sensurile. FRĂMÂNTATUL (petrisajul) – manevră de masaj fundamentală care are efecte stimulante puternice.pe regiuni mari se folosesc toate degetele . în general se face circular.cuta mică – executată cu două sau trei degete. Tehnica – cută mare – executată cu toată palma prin prinderea muşchilor şi ţesuturilor subiacente sub formă de cută. justificând valoarea ei în atrofiile musculare de inactivitate după imobilizări prelungite. ridicarea lor şi stoarcerea lor prin comprimare între degete şi palmă sau între police şi restul degetelor.produce o accelerare a proceselor de regenerare şi cicatrizare .Tehnică – se execută pe regiuni mici cu faţa palmară a buricelor degetelor (indice. profundă în funcţie de natura ţesuturilor masate. mişcarea nu are un sens precis. Presiunea – în funcţie de intensitatea presiunii fricţiunea poate fi superficială. braţe. gambe. Se execută atât cât permite elasticitatea şi mobilitatea structurilor respective. de exemplu în spaţiile interosoase . medie. lent şi cu răbdare.acţiune în profunzime pe cale reflexă 3. fără a provoca durere. reunite.frământat cu pumnii – cu partea dorsală a mâinii strânsă pumn. imprimându-se o mişcare ca la frământarea aluatului Forţa – frământarea se poate executa profund şi cu blândeţe. într-o mişcare ondulatorie. Fricţiunile paravertebrale se aplică de sus în jos succesiv în spaţiile intervertebrale. inelar). mai ales musculaturii dar şi pielii şi ţesuturilor subiacente. Este o manevră care se adresează ţesuturilor situate în profunzime. apoi slăbirea presiunii fără a desprinde mâinile de pe zonă. efectuate într-un ritm lent şi prelungit produc efecte analgezice locale . de-a lungul musculaturii paravertebrale . unghiul de aplicare fiind între 30-80 grade.contribuie la menţinerea supleţii şi elasticităţii tegumentelor . fese. ritmică şi succesivă. Intensitatea manevrelor trebuie să fie adaptată sensibilităţii tegumentelor şi ţesuturilor moi pentru evitarea apariţiei senzaţiilor dureroase Sensul – fricţiunea e strict locală. Frecvent utilizată pe regiunile întinse şi plane cum sunt: spate. favorizând pătrunderea prin piele a unor substanţe medicamentoase . mijlociu.cu faţa dorsală a pumnului strâns Fricţiunea trebuie să fie precedată de netezire. presiunea adaptându-se în funcţie de volumul şi rezistenţa grupului muscular 37 .îmbunătăţesc permeabilitatea cutanată.cu vârful degetului mare când se aplică pe suprafeţe mici. în funcţie de forţa pe care vrem să o impunem manevrelor (cu cât unghiul este mai mare. pe regiunea dorsală se aplică dinspre linia mediană spre exterior Efecte manevrei . .cu podul palmei . cu atât forţa de pătrundere este mai mare) .creşte procesul de mobilizare a ţesutului adipos producând o scădere cantitativă a stratului de grăsime .

percutatul. cu palma întinsă sau strânsă căuş.sedare şi decontracturare Frământarea profundă – adresată ţesuturilor situate în profunzime mai ales cel muscular: .conribuie la eliminarea lichidelor în exces din zona masată Frământarea este foarte indicată pentru recuperarea hipotoniilor şi hipotrofiilor musculare apărute în urma imobilizării prelungite.cu marginea cubitală a mâinilor (tocatul). inactivitate fizică.cu parte palmară a mâinilor şi a degetelor. şi favorizează în acest mod profilaxia leziunilor musculare. atât pentru refacerea după antrenamente sau competiţii. se execută cu vârful degetelor mâinilor flexate şi îndepărtate. a regiunilor masate şi a efectelor urmărite Sensul – circulaţiei de întoarcere 38 . zona cervicală şi torace – dinspre linia mediană spre exterior Efectele manevrei Frământarea superficială se adresează pielii şi ţesutului celular subcutanat: .activează circulaţia în vasele sanguine şi limfatice . reprezintă una din cele mai intense procedee de masaj prin aplicarea unor serii de lovituri succesive a căror intensitate şi ritm variază în funcţie de regiunea anatomică şi scopul urmărit. Constă în lovituri uşoare şi ritmice aplicate pe piele (inclusiv pe părţile moi subiacente) cu marginea cubitală a degetelor şi mâinii.menţine elasticitatea.încălzire în profunzime . contractilitatea şi excitabilitatea acestuia. Loviturile se aplică la distanţă mică una de alta.activează metabolismele . pe regiuni întinse şi plane. este un motiv pentru care se execută după ce corpul a fost pregătit prin manevrele precedente. într-un timp foarte viu. cu o mare flexibilitate şi mobilitate din articulaţia pumnilor. longitudinal. specifică acestei manevre. Reprezintă o modalitate de aplicare a baterii adecvată pentru anumite regiuni.tapotare cu pumnul incomplet închis.vasodilataţie . lovind cu marginea cubitală sau cu faţa dorsală a celei de a doua falange sau cu piziformul sau cu pulpa degetelor (bătătoritul) . degetele fiind apropiate .cu pumnul închis (în regiunea fesieră) Forţa – se adaptează sensibilităţii ţesuturilor. BATEREA (tapotamentul) – manevră de masaj fundamentală.cu degetele strânse căuş (pentru drenaj pulmonar) . Acţiunea excitant-stimulantă. după traumatisme ale aparatului locomotor sau unele boli neurologice. degetele căzând libere pe suprafaţa tegumentelor. . Mişcările se efectuează din articulaţiile pumnilor. cum sunt toracele şi abdomenul.Sensul – în sensul circulaţiei de întoarcere. Frământarea prelungită oboseşte pacientul!! 4. cât şi în pregătire. la membre – dinspre extremităţi spre rădăcini.asuplizarea ţesuturilor . Tehnici . . degetele fiind ţinute în evantai . Este o procedură frecvent utilizată în masajul la sportivi. care se produc frecvent la sportivii de performanţă.

se aseamănă cu un tremurat continuu. trepidaţii) – este manevra fundamentală aplicată către sfârşitul unei şedinţe de masaj datorită efectelor de calmare şi relaxare. contracturi musculare. tensiuni psihice. artroze cervicale şi lombare. stări congestive. fără a se pierde contactul palmei cu tegumentul Presiunea – se adaptează la natura regiunii şi suferinţei tratate. în special în hipotoniile şi hipotrofiile musculare prin inactivitate reducerea volumului stratului adipos acţiune reflexă se foloseşte în pregătirea sportivilor între probe sau în pauza dintre reprize Nu se foloseşte în afecţiunile aparatului locomotor. Se aplică în general pe regiuni limitate. Amplitudinea vibraţiilor este mică 1-5 mm.vibraţii transversale – trepidaţii fine şi ritmice executate perpendicular pe suprafaţa masată. producându-se mici deplasări cutanate şi tisulare subiacente. cele superficiale produc efecte de calmare. precum şi în combaterea oboselii musculare după efort la sportivi. senzaţie de încălzire şi o relaxare musculară. 39 . iar frecvenţa este mai mare 8-10 mişcări pe secundă. . Aceste mişcări realizează mici deplasări cutanate şi tisulare subiacente prin presiuni ondulatorii locale. VIBRAŢIILE (tremurături. unde sunt prezente dureri sau contracturi musculare!! Nu se efectuaează în regiunea lmbară!! 5. hipertonii musculare. cele profunde cu oscilaţii mai mari activează circulaţia sanguină locală cu efecte decongestionante Indicaţii – dureri. executate din încheietura pumnului cu faţa palmară şi degetele răsfirate. Tehnică – vibraţii longitudinale – mişcări oscilatorii de mică amplitudine şi cu un ritm cât se poate de rapid.      Efecte manevrei circulatorii – vasodilataţie superficială intensă cu creşterea temperaturii locale stimulează excitabilitatea nervoasă creşterea tonusului muscular. Principala caracteristică a vibraţiilor este ritmul RAPID şi pe cât posibil cu o presiune constantă.

refacerea troficităţii. de jos în sus. creşte temperatura locală acţionând direct asupra circulaţiei venoase şi limfatice. Acţiune – miorelaxantă. tipului constituţional. Presiunile – se execută în cadrul masajului general sau ca procedură independentă. prin deplasarea în sens longitudinal. augmentează funcţia circulatorie 4. diminuarea semnificativă a durerilor musculare şi a celor de tip periostal 40 . unde presiunea se aplică la înaintare şi netezire spre înapoi. torace la bărbaţi). Rulatul se face cu ambele mâini prin prinderea şi rularea ţesuturilor moi. deplasând ulterior palmele repetând mişcarea pe toată întinderea vizată. Rindeaua – este o manevră ce se poate aplica pe anumite regiuni (spate. traiectele nervilor. Este o mişcare de du-te-vino. Ritmul este vioi iar mâinile se vor deplasa din aproape în aproape de-a lungul segmentului masat. menţinând însă o intensitate cât mai uniformă. a muşchilor şi ţesuturilor subiacente. Se indică în general pentru: – pe punctele de migrenă sau musculatura tensionată a spatelui .PROCEDEE AJUTĂTOARE DE MASAJ Procedeele ajutătoare de masaj reprezintă manevre secundare derivate din cele principale sau cu caractere proprii. 2. fără a se întrerupe mişcarea.pe nervi – presiune continuă sau vibratorie pe rădăcinile nervoase. Tehnică – se prinde masa musculară cu ambele mâini de jos în sus cu degetele flectate şi se mişcă în sens lateral şi de jos în sus. indicate în neuropatii sau radiculopatii . sedare locală. Ele se intercalează între manevrele principale sau se adaugă la sfârşitul şedinţelor obişnuite. se aplică palmele cu degetele întinse de o parte şi de alta a coloanei vertebrale şi se apasă succesiv pe acelaşi loc. 3. Este o manevră care acţionează asupra pielii. cu podul palmei. Acţiune – favorizează descuamarea. Intensitatea – se adaptează regiunii tratate. fără a se pierde contactul cu suprafaţa masată. este folosită în masajul de tonifiere. Rulatul – este o manevră ce se aplică tot în funcţie de zonă. Se poate creşte forţa de presiune adăugând greutatea corpului nostru. ţinând cont de circulaţia de retur în special limfatică.pe periost – presiuni continue sau intermitente şi neteziri sau vibraţii locale Tehnică – subiectul este plasat în decubit ventral. şi se foloseşte după procedee mai puternice de frământare. batere.. Se poate executa cu o mână sau concomitent cu ambele mâini. 1. Având o acţiune mai profundă asupra ţesuturilor musculare. ţesut celular subcutanat lax şi grăsos şi muşchi având efecte relaxante. Cernutul se aplică de obicei pe membre după procedee mai puternice de frământare. Tehnica este mai pretenţioasă necesitând experienţă şi indicaţie selectivă din partea medicului.

imprimând mişcărilor un ritm viu. Scuturările – manevră relaxantă ce se aplică la membrele superioare şi inferioare. folosind priza pe ceafă. a cărei ridicare depinde de elasticitatea ţesuturilor. Se execută în sensul circulaţiei de retur. sau stoarcere continuă. Reprezintă o mobilizare forţată a elementelor unei articulaţii până la limita jocului anatomic posibil. cu două degete. Se vor executa trageri în axul lung al membrului. O astfel de manevră produce decontracturarea şi relaxarea muşchilor superficiali. 12.5. prin prinderea articulaţiei pumnului sau gleznei şi cerând pacientului să lase musculatura relaxată. cu o mână. Se execută în general după terminarea tuturor manevrelor de masaj obişnuit. Pensarea utilizează o priză a părţilor moi într-o cută între degetul mare şi celelalte degete. se execută cu vârful degetelor. Are efect de tonifiere a musculaturii abdominale. La nivelul abdomenului se pot practica ciupiri uşoare. Palparea este o manevră ajutătoare folosită în masajul abdominal. circular. se trage capul în sus. 10. cu ambele mâini. 11. ceea ce ar conduce la întreruperea manevrelor. Înainte şi după tracţiuni se face netezirea uşoară a articulaţiei respective. după care este lăsată liberă. căutând realizarea unei mişcări cu amplitudine cât mai mare în articulaţia respectivă. de îmbunătăţire a circulaţiei sanguine şi dispersare a celulelor adipoase. atât cât este posibil. de trei ori. după care zona apucată este întinsă spre extremităţi şi apoi lăcată liberă. Se prinde segmentul de masat ca într-un cleşte. La nivelul coloanei cervicale se vor executa elongaţiile. într-un ritm foarte vioi. Manevra are ca scop realizarea unei întinderi în limitele fiziologice ale diferitelor componente ale articulaţiilor. Exerciţiul este precedat de testarea direcţiilor de mişcare ale segmentului. Stoarcerile pot fi aplicate numai la membrele superioare şi inferioare. Constă dintr-o serie de mişcări oscilatorii mai ample. Are efect de tonifiere a musculaturii abdominale. realizându-se o deplasare din aproape în aproape. prin aplicarea unei presiuni constante fără a fi dureroasă. Ciupirile nu trebuie să fie deloc dureroase! 9. iar alta sub articulaţie. 6. Mişcări pasive (tensiunile)– sunt mişcări cu care se încheie o şedinţă de masaj şi constau în mobilizarea segmentului distal pe segmentul proximal al articulaţiei. una plasată deasupra articulaţiei. de la extremităţi spre rădăcină. Are efect de stimulare a musculaturii. fără a atinge sau depăşi pragul durerii. Ciupirea constă în apucarea pielii şi a ţesuturilor subiacente şi chiar a unor muşchi superficiali. fără a-l depăşi. lovirea şi ridicarea întrun ritm foarte rapid a segmentului masat (zona subombilicală). cu o presiune constantă. nedureroase. Tracţiunile în ax– se execută la sfârşitul masajului segmentelor sau al articulaţiilor. Se execută cu ambele mâini. Plescăit – se realizează o priză medie cu ajutorul degetelor. 8. creşterea circulaţiei sanguine. Se 41 . în sensul acelor de ceasornic. după care zona apucată este lăsată liberă. 7. mare şi arătător. prin mişcări uşoare. din poziţia şezând. îmbunătăţindu-se astfel mobilitatea articulară.

flexie.adductie.articulatia şoldului: . extensie . în scopul recuperării mobilităţii articulare normale.articulaţia umărului: .articulaţiile gleznei: – flexie.flexie. pentru toate falangele . extensie .rotatie Mişcările se fac din poziţia culcat sau şezând şi trebuie să fie blânde şi nedureroase.încheieturile degetelor. abductie .rotaţie .articulaţia cotului: . 42 .circumducţie Pentru membrele inferioare se fac mişcări pasive pentru: .articulatia genunchiului: . abductie . extensie . Sunt deosebit de benefice pentru persoanele imobilizate. comunicând cu pacientul.adductie. Se fac la: .articulaţia pumnului: .supinaţie.flexie. adducţie . extensie .abducţie.folosesc în tratamentul redorilor articulare apărute după traumatisme ale aparatului locomotor. pronaţie . extensie .flexie.rotatie .

vibraţii.urmează fricţiunile. în spasmele intestinale. apoi expiră lăsând mâinile să revină de-a lungul corpului. Poziţia pacientului – decubit dorsal cu şoldurile şi genunchii flectaţi.frământat (toate tipurile.rindea . doar cele longitudinale.MASAJUL TRUNCHIULUI Masajul dorsal Poziţia pacientului – decubit ventral. . pe părţile laterale în spaţiile intercostale. . Tehnică: 43 . cu capul întors pe o parte şi mâinile de-a lungul corpului 1. care calmează zona dureroasă. Masaj de tonifiere Tehnică: .frământatul.tapotament (toate cele 4 tipuri.fricţiunea se face pe zonele musculare cu feţele palmare. în atonia gastrointestinală.se încheie cu netezire. la femei însă se ţine seama de regiunea mamară care este foarte sensibilă şi nu se masează. la nevoie se poate răsuci parţial trunchiul. cu vârful degetelor în regiunile supra/subclaviculare. exceptând zona lombară) . cu braţele ridicate la ceafă. ocolind regiunile mamare.netezire . Masajul peretelui abdominal Masajul abdominal este indicat în congestii ale unor organe abdominale. se insistă pe vibraţii. Masaj decontracturant Tehnică: . Tehnică. La sfârşitul masajului se pot face exerciţii de respiraţie pentru dezvoltarea cutiei toracice – bolnavul inspiră adânc ridicând mâinile lateral. spre umeri. la bărbaţi se poate aplica toate tipurile de masaj.se încheie cu o procedură de netezire 2.presiuni (toate cele trei tipuri) .rulat . ulterior progresând înspre lateral. atrofia musculaturii abdominale şi în ptoza organelor abdominale.fricţiuni (toate tipurile) . .neteziri uşoare şi ritmice de la baza toracelui în sus spre mijlocul claviculei. maseurul va sta în dreapta pacientului. exceptând „cozonacul” în zona lombară) . uşor . cu palmele plasate cât mai aproape de coloana vertebrală. .manevre iniţiale de netezire de jos în sus. . uşor..presiuni (toate tipurile) . oblic simetric cu degetele răsfirate.vibraţii (ambele tipuri) Masajul peretelui toracic Poziţia pacientului – decubit dorsal cu trunchiul sprijinit pe un plan uşor înclinat. . executate doar cu vârful degetelor.

neteziri . şi cu pumnii (primele două tipuri) . se execută de jos. Masaj de tonifiere Tehnică: – neteziri iniţiale. apoi se masează laba piciorului: . Alţi autori recomandă a iniţia masajul din partea anterioară.scuturări .fricţiuni uşoare. . primele două tipuri (al doilea tip doar pe partea dorsală) . în regiunile laterale ale abdomenului .neteziri Masajul piciorului plat – este un tratament deosebit de important. Tehnică – se face netezire la gambă.tracţiuni în ax . iar ulterior pacientul este aşezat pe abdomen.mişcări pasive . cu partea cubitală şi cu pumnii semiînchişi. doar cută mare.presiunile.se încheie cu netezire 2.mişcări pasive .vibraţii (ambele tipuri) .– netezire iniţială din regiunea supraombilicală în sus spre marginile costale începând cu vârful degetelor şi terminând cu rădăcina palmelor. tapotamentul se execută doar de la genunchi în sus (nu se bate pe os).neteziri . apoi în zona subombilicală în jos în lungul şanţurilor iliace aplicând rădăcina palmară şi terminând cu vârful degetelor. MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE Poziţia pacientului – se începe din decubit ventral.frământatul.fricţiuni circulare cu policele 44 .tapotament – când stă în decubit dorsal (pe spate). cu vârful degetelor . continuând practic masajul dorsal.cernut . cu pumnii (nu se aplică pe faţa internă a coapsei şi în spaţiul popliteu). masând fiecare deget al pacientului. ulterior se masează regiunea anterioară din decubit dorsal. inclusiv pe fesieri. se continuă lateral pe flancuri. . Masaj de relaxare Tehnica: .se continuă cu fricţiuni energice. . cu vârful degetelor. 1.frământat (cută mică) . Se face la gambă şi la laba piciorului.se încheie cu netezire. cută mică) . când este în decubit ventral (pe burtă).frământatul (cută mare.vibraţii longitudinale .palpare .cernut .

urmează frământatul cută mică.tracţiuni în ax . să adune cearşaful cu degetele) şi mers (bolnavul se sprijină pe partea internă a plantelor. . fricţiuni lente şi circulare pe toată suprafaţa. maseurul va sta în faţa pacientului (pentru masajul regiunii occipitale. – neteziri pe fiecare deget pe faţa palmară. vibraţii punctiforme cu o singură mână.neteziri .scuturări . rotaţii. cută mică .. cu călcâiele în afară şi cu degetele flectate cât se poate de mult. .cernut . dorsală şi laterală. Masaj de relaxare .mişcări pasive 2.fricţiuni.frământat. laterale) sau în spatele pacientului (pentru masajul frunţii) Tehnică – neteziri.tapotament pe deltoid . fricţiuni.fricţiuni cu vârful degetelor . netezire cu faţa palmară a degetelor răsfirate dinspre regiunea mediană a frunţii înspre lateral. cu vârful degetelor . iar fruntea şi bărbia sprijinite pe un plan sau pe propriile mâini.se insistă pe mişcări pasive.stoarceri (toate trei tipuri) . După fiecare masaj se fac exerciţii de gimnastică (flexia dorsală şi plantară. vibraţii adaptate ca intensitate şi durată regiunii masate.mişcări pasive MASAJUL CAPULUI Poziţia pacientului – pe un scaun scund. cu mişcări lente şi apăsate. 1. apoi mers pe partea externă a piciorului) MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE Poziţia pacientului – decubit dorsal cu trunchiul sprijinit pe un plan înclinat sau în poziţia şezând. 45 . pe faţa dorsală şi palmară a mâinilor.cernut . înspre creştet şi ceafă. Masaj de tonifiere Tehnică – se efectuează masajul dinspre extremitatea distală spre cea proximală.

MASAJUL GÂTULUI ŞI COLOANEI CERVICALE Poziţia pacientului – decubit ventral cu capul uşor flectat şi cu fruntea rezemată pe dosul mâinilor sau în poziţie şezând pe un scaun. Tehnică – netezire iniţială de la inserţiile muşchilor cervicali pe occiput spre umeri şi omoplaţi cu ambele mâini simetric (se începe cu rădăcinile palmare continuându-se cu palmele şi vârful degetelor îndepărtate ca un evantai); - fricţiunile se aplică liniar sau circular, primele două tipuri, dinspre coloană spre exterior, şi de sus în jos; - frământatul se aplică pe zonele musculare de sus în jos, doar cută mică; - tapotament numai cu partea cubitală, cu presiune mai mare pe degete; - urmează vibraţiile cu vârful degetelor; - elongaţii - mişcări pasive ale capului - se încheie cu netezire. MASAJUL FACIAL – manevre de netezire, fricţiune, frământare în cută pe fiecare zonă în parte (de la unghiul extern al ochiului înapoi şi în sus spre regiunea temporală, înapoi şi în jos spre regiunea auriculară, din mijlocul frunţii orizontal spre regiunea temporală, de la bărbie oblic spre ureche şi unghiul extern al ochiului, orizontal de la maxilarul inferior spre ceafă), ciupit, plescait, tapotament cu varful degetelor, vibratii. MASAJUL ANTICELULITIC Celulita reprezinta: a) Arderi defectuoase în ţesuturi; b) Grăsime repartizată neuniform sub piele; c) Noduri formate, compuse din grăsimi, apă şi toxine; d) Circulaţie proastă a sângelui. Cauzele celulitei şi acumulării grasimii: a) La supraponderali - depunere de grăsime în celule şi în spaţiul dintre celule; b) Toxinele interioare blochează materialele rezultate din ardere; c) Deranjamentul hormonal provoacă depunere de grăsime şi apă, pe fese, în interiorul şi exteriorul coapselor, pe abdomen, pe spate; d) Proasta funcţionare a ficatului, rinichilor, o alimentaţie neraţională, puţine lichide, puţină mişcare, constipaţie, proasta circulaţie a sângelui. Masajul anti-celulitic este una dintre cele mai bune solutii de a scapa de “coaja de portocala". Influentele masajului anti-celulitic asupra organismului se explica in buna masura prin actiunea directa asupra straturilor superficiale ale corpului. Cu ajutorul

46

acestui masaj se stimuleaza supletea si elasticitatea pielii si a tesuturilor subcutanate si se activeaza circulatia sangelui. !!! Masajul anticelulitic nu este un masaj de relaxare - se actioneaza insistent, uneori chiar dureros, asupra zonelor afectate de celulita. Acest tip de masaj se efectueaza local, in zonele afectate de celulita, folosindu-se creme reductoare sau uleiuri specifice, pentru a spori efectul. De asemenea, hidratarea corespunzatoare (minim 2 l lichide pure pe zi), dieta si exercitiul fizic completeaza reusita tratamentului. Abdomen neteziri frământat (cută mare) ciupit plescăit pensat neteziri Se repetă de mai multe ori aceeaşi succesiune, pe o durată de 15-20 minute. Coapse şi fesieri neteziri frământat tapotament ciupit rulat pensat neteziri 25 minute la coapse, 25 minute fesieri În total 70 minute Rezultatele masajului anticelulitic: • Netezirea si uniformizarea pielii. • Micsorarea circumferintei corporale si accelerarea disparitiei grasimilor suplimentare. Acest efect se masoara în centimetri. • Diminuarea si disparitia celulitei. • Tratarea eficienta a celulitei si a vergeturilor. • Dezintoxicare intensiva a organismului. • Intensificarea circulatiei sanguine. • Înlaturarea depunerilor minerale suplimentare.

47

MASAJUL GENERAL masarea ţesuturilor de la suprafaţa întregului corp, adică a tuturor segmentelor şi regiunilor anatomice într-o anumită succesiune; există o oarecare libertate în ceea ce priveşte alegerea ordinii segmentelor masate (nerespectarea ordinii clasice nu va fi considerată o greşeală). preferabil se începe masajul din poziţia decubit ventral (regiunea dorsală, lombară 20-25 minute, după care spatele se acoperă şi se trece la fese, coapse şi gambe – 15 minute) continuându-se în decubit dorsal (laba piciorului, gambe, genunchi, coapse – 15 minute, apoi perete abdominal şi torace – împreună 15 minute) (pentru a evita schimbările dese şi discontinuitatea). În succesiunea descrisă, pacientul se întoarce o singură dată. Apoi pacientul se ridică în şezut şi se face masajul braţelor – 15 minute şi masaj cervical – 5 minute. În total 1oră şi jumătate. este o procedură de durată, solicitantă pentru maseur. se poate renunţa, acolo unde este cazul, la unele procedee ca baterea, frământarea, vibraţiile, eliminând astfel manevrele neesenţiale şi timpii morţi, executând un masaj general mai restrâns. se recomandă în scop igienico-profilactic tuturor sedentarilor, celor imobilizaţi pentru refacerea potenţialului biologic şi a capacităţilor funcţionale diminuate.

48

roată a succesiunii afecţiunilor organice“. folosirea plantelor medicinale şi a dietei. pasivitatea. etc. cunoaşterea naturii profunde a fiinţei. a frigului cu căldura. ficat. în care Yin este feminitatea. adevărata vindecare presupune regăsirea de sine. prin tehnici de masaj. China. vizualizat de 49 . Deci. reflexoterapia a fost practicată cu cinci milenii în urmă. activitate esenţială a sistemului nervos. Ca metodă empirică de tratament. Formele subtile ale fiinţei umane se nasc primele şi sunt ultimele care dispar. civilizaţiile străvechi au încercat să vindece bolile care le afectau. e necesar. urechii. situate pe suprafaţa corpului. fiecare organ îşi are o zonă de proiecţie la nivelul picioarelor.CURS DE MASAJ REFLEXOLOGIC MASAJUL REFLEXOLOGIC (REFLEXOTERAPIA) Definiţie: ca ramură a medicinei orientale. cu cât principiile sunt mai subtile. Yin şi Yang cresc şi descresc într-o mişcare de flux şi reflux care afectează întreaga natură. De fapt. iar Yang este masculinitatea. Şi orice perturbare a acestei anatomii subtile va atrage după ea o succesiune de noi perturbări. în timp va determina şi afectarea celorlalte organe căci organismul uman este un sistem viu. în jurul oricărui om şi oricărui corp din univers există un halou de formă ovoidă.Vegheaţi . activitatea. În consecinţă. . reflexologia este o tehnică de masaj al punctelor reflexogene ale organismului. contribuie la realizarea unităţii funcţionale dintre organe şi la menţinerea echilibrului între organism şi mediul înconjurător. După cum afirmă medicina chineză. Să facem un experiment mintal simplu: dacă avem la dispoziţie componentele fizice care alcătuiesc organismul uman (inimă. există practic o . India. energia lunară. vegheaţi neîncetat ”. există o structură mult mai subtilă a fiinţei umane. receptivitatea.Cunoaşte-te pe tine însuţi“ . vom crea un om ? Bine-nţeles că nu. etc. Japonia. îşi este sieşi străin. emisivitatea. un om bolnav nu mai este el însuşi. mâinilor. energia solară.. rinichi. alternanţa dintre întuneric şi lumină. ochiului. astfel încât nu putem afirma că un organ afectat nu va determina şi afectarea organelor cu care este în conexiune permanentă. Funcţia reflexă.. de fapt. Boala este. nu se mai cunoaşte pe sine. fiind cunoscută în toate focarele de civilizaţie ale lumii antice – Egipt. formând Tao – legea unică ce configurează Universul ca un tot perfect. etc. plămâni. o îndepărtare de esenţa propriei fiinţe. Scurt istoric Dintotdeauna. limbii.. există o legătură indisolubilă a componentelor corpului fără de care noi n-am putea fiinţa. Şi tot cu aceeaşi intenţie. astfel încât un organ odată afectat.. marele învăţător Isus Hristos spunea . Yin şi Yang reflectă opoziţia dintre noapte şi zi. cu atât sunt mai durabile. reflexoterapia vizând restabilirea echilibrului energetic al tuturor organelor. în primul rând. să înţelegem propria noastră natură. căci. la distanţă faţă de organele pe care le reprezintă. pentru a înţelege pe deplin absolutul. Filosofia medicinei chinezeşti se rezumă la teoria Yin şi Yang. spunea Socrate.) şi încercăm să le asamblăm. iar un sistem viu înseamnă mai mult decât suma componentelor puse în contact.

Pentru realizarea acestui transfer de energie şi informaţie de la focarul vibrator la cel aflat în repaos este necesar ca cele două sisteme să aibă caracteristici identice sau cel puţin foarte apropiate. în timp ce alţii nu. încetând să mai creadă că direcţia din care bate vântul sau direcţia în care zboară păsările ar putea fi semne ce anunţă schimbările de timp. când doctorul William Fitzgerald (specialist ORL) îşi publică lucrarea „Zone Therapy”. Fenomenul e simplu şi real. Ideile sale sunt continuate de alţi medici entuziaşti pentru ca. senzaţia şi dorinţa animalului. „Stories that Feet have Told”-1951) E. De altfel. vitalitatea vegetalului. Chiar dacă omul modern are tendinţa să minimalizeze importanţa acestei legături. cum am putea înţelege de ce. ei preferă să se ghideze după anunţurile de la radio sau televiziune. Prin cărţile sale („Stories the Feet can Tell”-1938. căpătând explicaţii ştiinţifice prin numeroase studii şi recuperând conexiunile cu alte metode tradiţionale de tratament. în timp ce alte persoane pur şi simplu ne displac. în care prezintă manevre de reflexoterapie la nivelul mâinii. şi Universul răspunde cu ostilitate omului. legătura care lipseşte între regnul animal şi regnul uman şi sufletul. a repeta un sunet sau o vibraţie). Ingham a promovat totodată deschiderea reflexoterapiei către publicul larg. pietre. militând pentru difuzarea acesteia ca tehnică utilă. intelectul simplu corespunzând animalelor superioare actualmente dispărute. acupunctura. plante. 50 . Kirlian a evidenţiat această aură energetică. pe care a pus o amprentă.clarvăzători. şi asta pentru că omul cuprinde în el materia fizică a regnului mineral. Cu alte cuvinte. aceasta nu arată decât ignoranţa sa. primele măsuri de reflexoterapie apar în 1917. Desigur. presopuctura etc). fundamentate de Eunice Ingham. înconjurată pe o anumită distanţă de un halou luminos. Acest halou. ea nu-şi va reduce din importanţă. să apară primele teorii asupra reflexoterapiei la nivelul piciorului. omul sintetizează în el universul . prin exerciţii cu caracter energetic sau meditaţii. această aură poate fi influenţată în mod conştient. fără a şti de ce. În etapa ulterioară. Datorită acestei dizarmonii. Pe film a rămas conturul amprentei. unii fac o boală. care au evoluat în paralel (masajul clasic. nu e decât un fluid energetic ce înconjoară corpul fizic ca un nimb strălucitor şi colorat. Microcosmosul – fiinţa umană şi Macrocosmosul – Universul. deşi stând în acelaşi mediu.. fenomenul putând fi explicat pe baza principiului rezonanţei (din latină . e necesar ca energia transmisă de acea boală să aibă un spectru de vibraţie foarte apropiat de cel prezent în aura energetică a organismului respectiv. resonare” = a răsuna. reflexologia se dezvoltă şi se organizează ca ofertă terapeutică viabilă. Altfel. Apariţia bolilor poate fi considerată ca o perturbare primordială în structura acestei bariere subtile a organismului. care singur constituie omul veritabil. În Occident. folosind o peliculă de film mai specială. sunt în totalitate solidare. Rezonanţa este fenomenul prin care energia caracterizată printr-o anumită frecvenţă a unui sistem vibrator se transmite la distanţă altui sistem vibrator aflat practic în repaos energetic pe acea frecvenţă . Astfel. prin crearea de şcoli naţionale sau internaţionale de masaj. în anii '30. Se ştie că unii filozofi au dat omului numele de microcosmos sau mic univers. iar alţii nu? Tocmai datorită faptului că unii rezonează cu focarele emiţătoare din univers. Tot astfel ne putem explica de ce unele persoane ne atrag (au desigur frecvenţe de vibraţie foarte apropiate de ale noastre). pe care-l denumim aură. Chiar dacă avem tendinţa să minimalizăm această legătură. pentru ca o boală să pătrundă într-un organism. la îndemâna oricui. colaboratoare a medicului Joe Shelby. Omul s-a îndepărtat de animale.

nu trebuie uitat că atât starea de boală.nu interferă cu tratamentele medicamentoase.sarcini cu risc. a tuturor bolilor.poate fi folosită oriunde. Se vor consuma în medie 2-3 litri de lichid în 24 de ore. Pe lângă aceastea.echilibrează metabolismele dereglate. etc) . .. Aceste măsuri de cele mai multe ori sperie pacientul.şi postchirurgical. aducând pacientul într-o stare de predominare a parasimpaticului. alimente intens preparate termic).afecţiuni locale ale zonelor reflexogene ( traumatisme.. Se permite însă consumul de lichide pe durata şedinţei. alcool.). ani). oboseală . . ci este o metodă de reechilibrare energetică care înseamnă revenirea la parametrii normali ai homeostaziei corpului. apendicită acută. de către oricine (dar nu oricum. Pe de altă parte. ci CAUZA lor.nu tratează simptomatologia bolilor.bolile infecţioase . cardiaci şi diabetici 51 . ceai). apă de izvor. Limitele metodei Reflexologia nu este o metodă de tratament universală. care ar putea provoca un avort) . . eczeme. . completat printr-un aport suficient de lichide (apă plată. necesar eliminării toxinelor.acţionează subtil şi eficient. repartizate în cantităţi mici şi repetate. chiar înainte de a începe. tutun. ocluzie intestinală. susceptibile de a fi supuse unei intervenţii chirurgicale (abdomen acut.tumori maligne cu metastaze . sau în lună mare (se va evita masajul zonelor reflexogene corespnzătoare organelor genitale.Avantajele metodei . este necesar ca cel puţin în perioada terapiei reflexologice şi 3-4 săptămâni după tratament să fie adoptat un regim exclusiv naturist (fără cafea. malformaţii) . foarte tinere. cum ar fi: . cât şi vulnerabilitatea organismului (energetică/somatică/psihică) sunt rezultatele unor procese de durată (zile. foarte bolnave. Reflexoterapia are şi unele restricţii. . .starea maseurului: încordare. care abandonează „lupta”.pot benificia de această metodă toţi oamenii care aderă la protecţia împotriva îmbolnăvirii . cum s-ar putea înţelege la o primă vedere de către persoanele neiniţiate. astfel încât nu este rezonabil să se aştepte rezolvarea acestora după doar o oră de masaj.Se indică reducerea presiunii de lucru la persoane foarte vârstnice. Reflexoterapia îşi dovedeşte eficienţa prin reducerea stresului.reduce tensiunile nervoase. Întrucât starea de boală presupune tulburarea verigilor neuro-vegetativoendocrine.nu foloseşte echipamente speciale.afecţiunile acute. luni. apă distilată. . carne. nervozitate.ameliorează circulaţia. tehnica masajului reflex tinde să restabilească mecanismele afectate. pentru a putea dirija circulaţia sanguină să acţioneze în zonele reflexogene aflate în tratament şi în organele corespondente acestor zone. . În timpul tratamentului nu se va mânca cu cel puţin 2 ore înainte şi 2 ore după fiecare şedinţă reflexogenă. pre.este blândă şi sigură ( complet lipsită de toxicitate).

grăsimi toxice. Tabelul alăturat indică o comparaţie între excesul şi carenţa de energie. oboseală cronică. insomnia. afecţiuni dermatologice). diverşi precipitaţi.tendoane şi ligamente hiperflexibile .revenirea imediată a sângelui după 52 Deficit . acizii de proteine. anemie.Reflexodiagnosticul – reperarea punctelor dureroase din zonele reflexogene (tălpi. Poate exista însă şi un deficit energetic.muşchi hipertonici . resimţite atât prin simpla observare.ulcerări şi răni care se vindecă greu . atunci când la nivel local vom simţi ca un „gol” la palpare (tendinţe Yin).zone golite şi degenerate . sunt adeseori foarte nervoase şi arţăgoase.piele umedă . la aceste persoane este vorba de un exces de energie.tendoane şi ligamente puţin elastice . atingerea pielii va fi mai mult de tip „mângâiere”. traumatisme.mase sau noduri musculare . cât şi prin contactul propriu-zis cu piciorul: Observare Exces piele aspră şi uscată negi. de drenare a energiei aflate în exces. urechi). reţinută şi blocată (exces de Yang). Acestea au tendinţe spre depresie. Durerea este direct proporţională cu gravitatea şi vechimea afecţiunii organului corespondent (a se diferenţia de durerile cauzate de anumite afecţiuni locale: bătături. alţi componenţi chimici dăunători organismului). Se pot simţi la palpare depuneri toxice în punctele reflexe (oxalat de calciu. bătături colorit închis creşterea neregulată a oaselor hipertrofia unghiilor Deficit .structură cutanată delicată . lipsă de curaj. anorexie.muşchi hipotonici .Sunt acele persoane care au tendinţa să adoarmă pe durata şedinţelor de reflexoterapie.ţesuturi moi ce prezintă „goluri” subcutanate . În general.Componentele reflexologiei: . indivizi incapabili să se relaxeze. Nu vor lipsi însă acţiunile incisive asupra punctelor şi zonelor în care energie este preponderent blocată.În astfel de cazuri.puncte şi zone foarte sensibile . infarctul sunt sunt afecţiuni frecvente ale acestor persoane.insuficientă mobilitate în articulaţii .colorit predominant palid . Îl vom ţine însă treaz prin durerea provocată de apăsarea incisivă pe punctele dureroase ale piciorului.revenire înceată sau deloc a sângelui .zone foarte reci şi palide .exces de flexibilitate la toate articulaţiile . cu o funcţie relaxantă. Hipertensiunea. markeri ai suferinţelor organice sau funcţionale.prezenţa unor cristale asemănătoare firelor de nisip .umflături în anumite zone . palme. ochi lipsiţi de vitalitate. malformaţii.durere surdă / insensibilitate în anumite zone .zone foarte calde . ulceraţii ale aparatului digestiv.pierderea cu uşurinţă a unghiilor Palpare Exces . Aceste persoane tind spre bulimie.

al voinţei şi al gândurilor sale. . se caută punctele reflexe. pe parcursul mai multor şedinţe. pot proveni şi din interior prin însăşi gândurile noastre. îmbunătăţind astfel starea de sănătate. Presiunea exercitată pe zona reflexă transmite mesaje spre creier. 53 . Masarea zonelor reflexogene afectate. Pentru liniştea internă a omului este esenţială starea lui psihică. mâini). al senzaţiilor. 2. acestea fiind hipersensibile. Gândirea creează. însă factorii stresori nu provin doar din exterior. fenomen aflat în relaţie cu transmiterea nervoasă şi circulaţia sanguină încetinite. În acest caz se recomandă fricţionarea tălpilor pe toată suprafaţa. până când devin calde. 3. acţionând asupra fluxului energetic fundamental din fiecare persoană. masajul dislocă aceste cristale 4. Întreaga sa fiinţă este asemeni unei raze de soare ce luminează viaţa. Dacă echilibrul energetic între anumite organe este perturbat.palparea profundă după palpare profundă Unele persoane pot acuza zone dureroase peste tot în aria plantară la palpare. pix. Masajul se execută cu policele (degetul mare de la mână) sau cu articulaţiile interfalangiene. Alteori este posibil ca pacientul să nu reacţioneze la palparea zonelor de reflex. zona trebuind abordată cu mai multă forţă şi mai în profunzime. independent de celelalte fluide cunoscute (biolog coreean Kim Bong Han). imaginaţia. implică fisurarea cristalelor de toxine pe care fluxul sanguin le va trimite spre organele de eliminare. Stimularea nervoasă – între terminaţiile nervoase din zonele reflexe şi locul unde se înregistrează disfuncţia pare să existe o relaţie exactă şi clară. 7.Reflexoterapia – masajul punctelor diagnosticate ca fiind sensibile/dureroase. Pentru a reface circuitul. permiţând astfel curentului să circule fără întrerupere. simţămintele. este o energie. corpul sporindu-şi vitalitatea. Stimularea sistemului circulator şi limfatic – sângele şi limfaticele transportă elemente nutritive şi adună deşeurile toxice din corp. circulă prin corp într-o anumită direcţie. În această stare se află izvorul mângâierii sau al deznădejdii. iar zonele reflexe pot fi comparate cu nişte întrerupătoare. Stimularea fluidului lui Bong Han – bogat în acid nucleic. fără a avea obiecte metalice pe mâini şi fără a folosi obiecte intermediare (beţişoare. Teoriile funcţionării masajului reflexologic 1. pe care le vor elimina. este necesar să acţionăm asupra „întrerupătoarelor”. Influenţa psihologică . etc. fluidul circulă liber. iar cel care este stăpân pe gândurile sale emite vibraţii pozitive. cristale care prin greutatea lor sunt atrase spre extremităţi (picioare. curentul nu ajunge unde trebuie şi nu circulă cum trebuie. Cristalele dislocate – formarea unor cristale compuse din săruri minerale rezultate din procese metabolice. cu apăsări uşoare. 6. după care. Teoria energetică – organele sunt acumulatori de energie. Eliberarea hormonilor din creier – endorfine (compuşi morfinici endogeni) 5. Reflexoterapia face parte din metodele de vindecare care utilizează energia palmelor. Prin masarea zonelor reflexe.). ordonându-i să rezolve problema prin mobilizarea tuturor resurselor disponibie ale corpului. creion.Majoritatea factorilor exteriori ne afectează în cel mai înalt grad.

culorile. . ca tratament adjuvant al celui medicamentos sau chirurgical .examinarea preliminară a picioarelor – în vederea depistării eventualelor leziuni cutanate.igiena riguroasă a terapeutului – îmbrăcăminte curată. cu picioarele sprijinite pe un scăunel. alegerea tehnicii de tratament necesită înţelegerea bolii şi posibilităţilor de rezolvare terapeutică ale acesteia . Pentru cel care înţelege aceste mecanisme. tratamentul cu remedii pur fizice nu vindecă bolile complet. aromoterapia.respectarea intimităţii pacientului. atât la nivel superficial. accesibil. Toată viaţa devine învăţare şi dezvoltare a cunoaşterii de sine. Ce trebuie să ştie şi să facă terapeutul. în aceste cazuri masajul putând fi executat fără riscuri. Autoexaminarea lucidă şi detaşată devine un prim pas şi o bază importantă pentru înţelegerea şi rezolvarea bolilor. la un nivel mai jos. întrucât nu este indicat să dislocăm mai multe toxine decât poate elimina rinichiul sau detoxifia ficatul). sunetele. timp de 10 zile (în cazul bolilor cronice). masajul se execută cu 1-2 ore înainte de mese sau cel puţin la 2 ore după masă. . mirosurile şi chiar temperatura înconjurătoare trebuie să tindă spre armonie (cromoterapia.în afecţiunile acute. părul legat etc. se poate relua o cură de câte o şedinţă zilnic. la picioarele pacientului . în care lumina. fiecare punct reflexogen: 30 secunde – 1 minut pentru reflexologia generală. terapeutul – pe un scăunel.Medicina psihosomatică a ajuns fără prejudecăţi la concluzia că greşelile din planul afectiv sau mental se pot exprima adeseori sub formă de boli la nivelul anumitor organe. unghii scurte. se pot face câteva exerciţii de respiraţie profundă. Prin urmare anumite greşeli psiho – mentale repetate se pot apoi visceraliza.45 de minute. . ulterior. modificări osoase sau tegumentare.înainte de a începe şedinţa de reflexoterapie. . . apoi pauză 2-3 zile. confortabilă. vor crea un spaţiu terapeutic reechilibrant). apoi o şedinţă la 2 săptămâni sau chiar o şedinţă pe lună.poziţia: 1) pentru masajul palmar: pacientul – semişezând într-un fotoliu. de întreţinere. Pregătirea unei şedinţe de reflexologie. boala începe să devină un instrument al înţelegerii. 2) pentru masajul plantar: pacientul – decubit dorsal. liniştită.crearea unei atmosfere adecvate. cu picioarele depăşind marginea patului sau într-un fotoliu.înlăturarea obiectelor metalice – valabilă atât pentru pacient cât şi pentru terapeut. de orice cauză. timp de 10 zile. cât şi la un nivel profund. .discuţii cu pacientul asupra istoricului bolii şi explicarea planului de tratament . meloterapia. este absolut indicat ca pacientul să fie mai întâi îndrumat spre cabinetul medicului specialist. . igiena riguroasă a picioarelor şi mâinilor pacientului. confidenţialităţii . 2-3 şedinţe pe săptămână. timp de o lună. terapeutul – pe un scăunel. ceea ce relaxează şi mai mult 54 . frecvenţa: câte o şedinţă în fiecare zi. 3 -5 minute pentru organele afectate (individualizat în funcţie de bioritmurile specifice şi starea organelor.rezultatul tratamentului depinde în mare măsură de devotamentul celui care îl execută.durata şedinţei: între 30 . ci în timp acestea se pot croniciza.încăpere caldă. Dacă nu este înlăturată atitudinea greşită. devenind degenerative.

presiunea de lucru – se adaptează bolnavului şi stării de boală. energic dar nu violent. precum şi canalele energetice care leagă corpul de picioare. o mână aflându-se deasupra gleznei pentru a bloca partea superioară a articulaţiei. Direcţia de masat este dinspre degete spre călcâi. nu se obţin efecte reflexe. bunăstare. uretră) în ideea că astfel se stimulează eliminarea toxinelor. . mingi de golf sau sticle goale pentru a le rula cu picioarele. Mersul desculţ. are efect atât de stimulare al punctelor reflexogene. intensă. alb-argintie. cu o anumită presiune. cât şi de captare în mod direct a energiei pământului. îl putem orienta verbal către vizualizarea unei lumini pure.este foarte importantă urmărirea gesturilor pacientului. dar în nici un caz nu trebuie să producă durere. Se mai pot folosi bile.instrumente de lucru: degetele sunt cel mai eficient instrument. . dând mişcare activă operaţiunii. Urmează rotaţii ale gleznei în ambele sensuri. iar cu cealaltă mână se ţine piciorul care trebuie masat. piciorelor. trebuie menţinută o presiune constantă pe toată durata şedinţei. stimulează de asemenea zonele reflexe ale piciorului. se masează apoi zonele corespunzătoare organelor implicate în afecţiunile în cauză. care revitalizează şi ajută la eliminarea multor deşeuri din talpă. vocale. Masajul circular în sensul acelor de ceasornic stimulează funcţiile corpului. ureter.ulterior putem învăţa pacientul un exerciţiu de vizualizare. formând un glob protector de lumină în jurul întregului corp. cu o gradare uşoară şi fără zdruncinări. Masajul punctelor dureroase se alternează din când în când cu masajul de relaxare al întregului picior. iar cel în sens contrar le încetineşte. se trag în sus. În acest caz şi numai în acest caz se poate utiliza capătul neascuţit al unui creion sau al unui stilou. apoi cu masarea altor organe de eliminare (intestin subţire. .manevrarea picioarelor încep cu piciorul stang al pacientului (partea receptiva) .se foloseşte o mână pentru a exercita presiune pe punctele reflexogene. orice îşi doreşte pacientul. aplicarea unei presiuni constante poate deveni obositoare. pe plajă. se slăbeşte priza. după inducerea stării de relaxare. limbajul pe care corpul îl arată. Aceasta eliberează tensiunea la baza gleznelor. . Pentru a stimula vârful 55 . urmărind reacţiile feţei. În caz contrar. . când un anume punct este masat timp de mai multe minute.urmează şedinţa propriu-zisă: pentru început se apucă glezna pacientului cu ambele mâini şi se trage gamba. mâinilor. suficientă pentru a trece de epidermă. se continuă cu stimularea zonelor corespunzătoare sistemului nervos şi endocrin care pot fi la originea dezechilibrelor răspunzătoare de starea de boală. Această lumină îi poate crea o stare de căldură.. lumină. pe iarbă sau în apă. eliberând astfel tensiunile reţinute în degete (mai ales în cel mare. pentru eliberarea tensiunilor mentale şi pentru relaxare profundă). Totuşi. pentru a radia corpul întreg. în care. apoi stimularea organelor de eliminare (rinichi. vezică urinară. intestin gros).iar în final circulaţia limfatică.apoi se apucă degetele la baza lor şi.ordinea ariilor de masat: se începe cu inima. . pe care din centrul pieptului său o va face să se împrăştie şi o va conduce mental. stările tensionale ale pacientului şi ale picioarelor. . degetelor. apoi. Purtatul încălţărilor prevăzute cu „ţepi” de cauciuc de dimensiuni inegale. bucurie. cel mai accesibil şi mai puţin costisitor. tot uşor. iar cealaltă va strânge bine piciorul în zona plantară.

apatie.dispnee . angoasă . paloare .hipersomnie . durere sau eliberarea lichidului în exces . fie prin aplicarea unei presiuni prea mari .modificarea gustului ca urmare a eliberării toxinelor prin salivă .obsesie . odontalgii .transpiraţii prin detoxifiere. diaree Funcţie genitală .tristeţe.crampe. excitabilitate . transpiraţie . agresivitate .poliurie/oligurie Sistem digestiv .dispepsie .uscăciune.senzaţia de rece datorită descoperii parţiale şi relaxării totale .cald .insuficienţă Semne urinare REACŢII POSIBILE DUPĂ ŞEDINŢA DE MASAJ .tuse . indiferenţă Dureri .emotivitate .fenomene inflamatorii . datorită unei energizări stimulate. contracţii .lăcrimare fie ca urmare a stimulării secreţiei glandelor lacrimale prin tratament.iritabilitate.roşeaţă.insomnie .degetelor.insomnie dacă şedinţa de masaj se efectuează seara.edem . frică. spasme.nesiguranţă.atonie. bradicardie . mânie.tahicardie. supărare .hipertensiune arterială . care să exercite o presiune constantă.astm . timp de câteva minute.frig Sistem cardio-vascular .rash tegumentar posibil prin eliminarea toxinelor .cefalee. se pot folosi cârlige de rufe. CELE MAI FRECVENTE SIMPTOME CARE POT FI INFLUENŢATE PRIN REFLEXOTERAPIE Semne psihice Tegumente .hipotensiune arterială Sistem pulmonar .algii osteo-articulare Termoreglare .constipaţie spasmodică .depresie. astenie .exces .agitaţie.oboseală prin dominare parasimpatică 56 . de aceea se recomandă efectuarea tratamentului în cursul dimineţii .

diaree.când pe margini apar scobituri. Numeroase puncte maronii semnalează tulburări de digestie sau paraziţi în intestinul gros. indică afectarea organului proiectat în zona în care apar. e vorba de o iritare a intestinelor. liniile late şi rare. iar când ele funcţionează prost sau sunt bolnave.creşterea diurezei prin stimularea aparatului urinar . conferă o formă de vitalitate şi o anumită rezistenţă fiinţei respective. în apropierea vîrfului. Reflexologia irisului (iridologia) Se ştie că ochiul este oglinda sufletului. Buzele palide sunt un semn de anemie. faptul se reflectă pe limbă. O densitate crescută a acestor linii. densă.Dacă limba e încărcată la rădăcină. Structura irisului este alcătuită dintre serie de linii radiale ce converg spre pupilă. pete de diverse culori. la nivelul lor fiind reprezentate organe importante. întrucât toate organele corpului au corespondenţe la acest nivel. dar zona albicioasă are forma literei U. când e gălbuie semnalează un exces de secreţie biliară sau o proastă funcţionare a ficatului. suferinţele sunt în regiunea inferioară a coloanei. . stabilind diagnosticul precoce (neregularităţile apar înainte ca boala să se manifeste în corp fizic). În schimb. provocând greţuri. striaţii. este şi o „oglindă” a proceselor care au loc în organismul nostru. Puncte pe iris. problemele sunt localizate în regiunea cervicală. este vorba de o absorbţie defectuoasă a substanţelor nutritive în intestine. iar lângă vîrf. ordonată. iar când e albăstrie indică o boală de inimă.băşicuţe apărute pe merginile limbii. Reflexologia buzelor La rândul lor. indică o sensibilitate a plămînilor: bronşită.limba palidă indică anemie sau o altă deficienţă a sîngelui.apariţia durerii în organele corespondente datorită creşterii rapide a volumului sângelui care asigură funcţionarea acestora .stimularea organelor de eliminare şi detoxifiere implică accelerarea circulaţiei libere a toxinelor prin corp. dar în acelaşi timp el este şi oglinda trupului. sau pneumonie dacă sunt colorate în maroniu. . dacă linia se frânge lângă rădăcina limbii. dacă sunt gălbui e vorba de afecţiuni hepatice. Pe limbă sunt reprezentate diferite organe.febră. Ştim care organ este afectat după locul unde au apărut modificările: . dacă în corp există o infecţie latentă şi se stimulează formaţiunile limfatice Reflexologia limbii Limba – organul gustului şi al vorbirii.o brazdă dreaptă pe mijlocul limbii indică afecţiuni ale coloanei vertebrale. şi buzele pot reflecta starea de sănătate a organismului. . cefalee. nelinişte şi rău general . la mijloc – în intestinul subţire şi stomac. cu o textură fină.o limbă încărcată indică întotdeauna toxine în tubul digestiv: dacă e încărcată înspre rădăcină înseamnă toxine în intestinul gros.. neregularităţi. . cu o textură neuniformă şi slabă denotă fragilitatea structurii respective. stări de ameţeală. iar dacă sunt albăstrii indică probleme cu inima. dacă sunt spumoase. de parcă limba ar fi muşcată. Modificarea coloritului numai pe anumite porţiuni ale buzelor indică o disfuncţie a organului reprezentat pe locul respectiv. 57 .

astfel. şi asupra organelor legate de aceste reflexe. 58 .Cromoterapia are o influenţă benefică asupra terminaţiilor oculare. şi.

Persoanele largi în spate vor avea tălpi mai late de la articulaţia halucelui la marginea externă. 59 . cu degete lungi. Alăturarea celor două tălpi dau conturul complet al corpului. iar talpa stângă pe cea stângă. Talpa dreaptă guvernează partea dreaptă a corpului. iar părţile laterale ale tălpilor reflectând zonele laterale ale corpului. Oamenii înalţi şi slabi au tălpi lungi şi subţiri. cu halucele reprezentând capul.Tălpile – oglindă a corpului Harta tălpilor oglindesc cu exactitate corpul.

60 .

61 .

62 .

63 .

64 .

acţiune calorigenă. terminându-se în vezica urinară. Aparatul urinar este format din: . rezervor situat în partea de jos a bazinului.uretra. creşterea metabolismului. uretra începe în partea de jos a vezicii. Au forma unui bob de fasole şi sunt astfel aşezaţi încât se privesc prin porţiunea lor scobită.1. relaxarea musculaturii digestive. APARATUL URINAR Aparatul urinar îndepărtează din organism o serie de substanţe nefolositoare. pe care le elimină prin urină. sunt în număr de doi. uretra are numai 3-4 cm lungime şi este aproape dreaptă.vezică urinară. constituită din două două organe endocrine distincte: o corticosuprarenala. două tuburi ce pleacă de la rinichi şi prin care se scurge urina secretată de aceştia. dilatarea pupilei. creşterea eliminării excesului de apă  hormoni sexuali o medulosuprarenala. în timp ce la bărbat are o lungime de 18-22 cm. vasoconstricţie. .uretere. în care se găseşte o glandă cu secreţie internă. canal prin care se elimină în afară urina colectată în vezica urinară. La femeie. şi elimină potasiul  glococorticoizi (cortizol). cu efect hiperglicemiant. 65 . dispusă la periferia glandei. care secretă:  mineralocorticoizi (aldosteron). care măreşte reabsorbţia apei şi sodiului din urină. aşezată deasupra fiecărui rinichi – glanda suprarenală. Rinichii veghează şi ca deşeurile toxice din sânge să nu depăşească o anumită limită. . anxietate şi frică.rinichi. cu efecte de tahicardie. situată central. în care se filtrează sângele şi se fabrică urina. Ei sunt înconjuraţi de grăsime. înapoia oaselor pubiene şi a articulaţiei lor (simfiza pubiană). în care se adună urina ce vine prin ureterele care se deschid pe peretele posterior al vezicii . secretă adrenalină şi noradrenalină. situaţi de o parte şi de alta a coloanei vertebrale lombare. bronşice şi a vezicii urinare.

iar cele două degete se întâlnesc în vezică. etc. de scobitură). de la vezică. până la maxim 10 minute) Alte organe afectate: . corespunzătoare toracelui.zone glande paratiroide – 3 minute (fiecare parte) 66 . Exemplificări: Litiaza renală („piatră la rinichi”). alternativ cu degetele mari de la mână. Reflexologia s-a dovedit a fi eficientă pe termen lung în ameliorarea durerii care însoţeşte această afecţiune. De aici. la unirea treimii externe cu treimea internă. Se masează rinichiul şi glanda suprarenală.zona vezică urinară – 3 minute (fiecare parte) . până spre organele genitale sau coapsă. mângâind. Se va stimula întregul sistem urinar în scopul eliminării sărurilor minerale răspunzătoare de formarea calculilor. O alimentaţie bogată în carne duce cu timpul la precipitarea fosfaţilor şi carbonaţilor. iar cele ale suprarenalelor imediat deasupra zonelor renale. . un deget coboară dinspre rinichi spre vezică presând. bolnavul putând prezenta uneori vărsături. mângâind. care merge până pe inserţia tendonului lui Achile pe os. fiind o metodă adjuvantă tratamentului medical/chirurgical corespunzător.zona rinichi – 10 minute (partea afectată). imediat sub linia diafragmului (linie ce separă partea cărnoasă. unde se termină cu zona vezicii urinare. De aici. degetele reiau traseul invers: mâna ce a venit dinspre uretră coboară acum presând.uretra – 5 minute (fiecare parte) .zona uretere – 5 minute (fiecare parte) . cealaltă urcă la rinichi. de sus în jos. mai ales prin hiperparatiroidism. În timpul reflexoterapiei. uretra. Zonele reflexogene ale ureterelor se întind de la rinichi până la marginea latero-internă a piciorului.Zonele reflexogene pentru rinichi sunt situate în mijlocul tălpilor în dreptul degetului 3.datorată în principal concentraţiei sărurulor din urină. pe o distanţă de 1-2 cm. coboară pe traseul ureterului.. porneşte un mic tubuleţ. Durerea începe în regiunea lombară (la nivelul rinichiului). degetul mare de la cealaltă mână urcă pe traiectul uretrei. în ritm crescendo de la o şedinţă la alta (23 minute la primele 2-3 şedinţe. apoi 4 minute.

Masajul se va încheia cu stimularea sistemului limfatic (câte 3 minute pe fiecare talpă). pentru redresarea circulaţiei sangvine. dureri la urinat. sau o dietă hidrică exagerată spre seară. vertebre lombare. Faţa inferioară este turtită. Cerebelul este situat în partea posterioară şi inferioară a creierului mare. precum şi de reglare a echilibrului. prezenţa lor făcând ca suprafaţa emisferelor să fie mult mai mare decât ar permite-o spaţiul intracranian. afecţiuni ginecologice sau constipaţie. fiind favorizată de frig. trunchi cerebral. 67 . sistem nervos al vieţii de relaţie (somatic). Boala este mai frecventă la femei (datorită structurii anatomice a aparatului urinar) şi mai ales la gravide. hematurie – sânge în urină. o afecţiune a coloanei lombare de unde pleacă impulsurile nervoase spre zona vezicală. Este alcătuit din: creier. delimitând lobii.Cistite (inflamaţia mucoasei vezicii urinare) – se manifestă prin urinări frecvente. numite scizuri. uretere. ce contractă sfincterul vezical. cerebel. Creierul mare (emisferele cerebrale) reprezintă cea mai dezvoltată parte a sistemului nervos. numite circumvoluţii. un dezechilibru emoţional. 2. Organul principal afectat: vezică urinară . Circumvoluţiile sunt despărţite între ele prin şanţuri. Se vor masa succesiv zonele: . SISTEMUL NERVOS Sistemul nervos stabileşte legătura dintre organe. La baza creierului se văd locurile de unde ies rădăcinile nervilor cranieni. cap – 5 minute fiecare . iar zonele rinichi vor fi masate timp de 10 minute.vezică urinară. precum şi dintre organism şi mediul înconjurător. asigurând funcţionarea normală a întregului organism. la picioare. lob parietal. uretere. apoi la faţă. sistemul nervos poate fi împărţit în: 1. înapoia trunchiului cerebral. şi zonele rinichi. uretră. lob occipital. hipertensiune arterială) – este foarte important a îndruma iniţial pacientul către un medic specialist. denumiţi după regiunea osoasă căreia îi corespund: lob frontal. separând emisferele cerebrale printr-un şanţ transversal de cerebel. Funcţia sa este de a produce coordonarea mişcărilor şi reglarea tonusului muscular. prezentând o serie de cute. Enurezis şi incontinenţă urinară (eliberare involuntară de urină) – la origine poate fi o inflamaţie a vezicii sau a uretrei.suprarenale. uretră. măduva spinării. rinichi. iar faţa superioară este convexă. în regiunea occipitală a cutiei craniene. epuizarea fizică. stopându-se astfel procesul inflamator. zona glandelor paratiroide – 3 minute (fiecare parte) Nefrite (afecţiune inflamatorie a nefronilor rinichilor – manifestată prin edeme – umflăturimai întâi la pleoape. După funcţiile pe care le îndeplineşte. care asigură echilibrul organismului cu mediul înconjurător. Adjuvant se practică reflexoterapia stimulând zonele suprarenale pentru a degaja cortizon. nervi cranieni. urini tulburi sau chiar cu sânge.10 minute (fiecare picior) Se vor stimula de asemenea: zonele suprarenale pentru a combate inflamaţia prin eliberarea de cortizon– 5 minute pe fiecare picior. lob temporal.

gonadotropinele (hormonul foliculostimulant şi hormonul luteinizant).Măduva spinării este o coloană de ţesut nervos ce ocupă canalul vertebral. diureză. care are ca acţiune conservarea apei în organism prin scăderea eliminărilor hidrice renale. reglarea circulaţiei. nervi oculomotori. aportul de alimente şi lichide. situată la baza creierului. Epifiza. are legături nervoase cu retina şi secretă melatonina. inervează musculatura globilor oculari . Nervii cranieni.perechea VII. după care începe să involueze înainte de pubertate. Trunchiul cerebral prelungeşe în sus măduva spinării. inervează toţi muşchii feţei 68 .perechea II. iar emisfera stângă controlează jumătatea dreaptă a corpului. hormonul melanocitostimulator. care stimulează secreţia tiroidiană. în lipsa acestuia pielea decolorându-se (albinism).perechea V. lezarea hipotalamusului sau a hipofizei provoacă diabetul insipid. somn. iar întunericul are efecte stimulatoare. nervi olfactivi (dau senzaţia de miros) . manifestat prin eliminarea unor cantităţi mari de urină. care stimulează dezvoltarea glandei mamare şi menţine secreţia lactată. Măduva spinării conţine fibre nervoase ce merg spre creier sau dinspre creier spre periferie. prolactina. iar fibrele ce pleacă de la emisfera dreaptă ajung în jumătatea stângă a corpului şi invers. este considerată sediul sufletului sau „al treilea ochi”. Chiar sub emisferele cerebrale se află o serie de formaţiuni nervoase foarte importante:hipotalamus. Controlul secreţiei tuturor acestor hormoni este realizat de către hipotalamus. tireotropina. La rândul său. reglează activitatea gonadelor atât la femeie cât şi la bărbat. Rezultă că emisfera dreaptă controlează jumătatea stângă a corpului. de la gaura occipitală. pielea capului şi a feţei . răspunzători de senzaţiile vizuale . deficitul său ducând la nanism iar excesul la gigantism.Deşi extrem de mică. de unde se eliberează direct în sânge: antidiuretic. hipofiza şi epifiza. în număr de 12 perechi: . cavitatea bucală. în şaua turcească. Hipotalamusul intervine în termoreglare. nervii faciali. corticotropina. inervează orbita.perechea I. deşi are doar mărimea unui bob de grâu. IV şi VI. până la emisferele cerebrale. secretă o serie de hormoni: somatotropul. Hipofiza. care provoacă pigmentarea pielii. astfel încât fibrele nervoase ce vin de la jumătatea dreaptă a organismului ajung la emisfera stângă şi invers. funcţii sexuale. situată în mijlocul creierului. cu care hipofiza este strâns legată. datorat deficitului de hormon antidiuretic. începând din regiunea occipitală şi până la prima vertebră lombară. responsabilă de ejecţia laptelui şi contracţia musculaturii uterine în travaliu.perechea III. nervi optici. controlând secreţia hormonilor sexuali. în funcţie de intensitatea luminii: lumina puternică scade sinteza. hipotalamusul secretă doi hormoni ce sunt transportaţi până la nivelul hipofizei. stimulează secreţia corticosuprarenalei. Melatonina are efecte inhibitoare asupra eliberării hormonilor gonadotropi hipofizari şi asupra axului hipotalamo-hipofizocorticosuprarenalian. hipofiza (glanda pituitară) joacă un rol primordial în armonizarea celorlalte glande endocrine. nervi trigemeni. La acest nivel fibrele nervoase se încrucişează. respiraţiei şi anumite stări emoţionale (frica şi furia). atinge dezvoltarea maximă în copilărie. fiind numită „dirijorul glandular”. care contribuie la creşterea organismului. concomitent cu ingestia unor cantităţi însemnate de apă şi ocitocina.

Sistemul parasimpatic. inervează muşchii sternocleidomastoidieni şi trapezi perechea XII. . vasoconstricţie. nervii hipogloşi. sistem nervos al vieţii vegetative. După ce ies din ganglioni. cel mai important nerv parasimpatic fiind nervul vag. nervi accesori. inima. Deşi doar prin masajul reflexologic nu este posibilă restabilirea completă a unui bolnav cu scleroză multiplă imobilizat în scaun cu rotile sau paralizii (de exemplu).- perechea VIII.sistemul simpatic. Sistemul nervos parasimpatic are o acţiune inversă. 69 . scade secreţia de sudoare. Ambele sisteme au o acţiune opusă în organism. şi care prezintă o serie de îngroşări pe traiectul lor – ganglionii simpatici. măreşte procesele catabolice din organism. situate de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. nervii acusticovestibulari. laringele. scade secreţiile tubului digestiv. inervează limba 2. inervează laringele şi faringele perechea X. inervează organul auzului şi al echilibrului perechea IX. etc. nervii glosofaringieni. aflat la extremităţile trunchiului cerebral. Sistemul nervos simpatic produce tahicardie. perechea XI. format din nervi ce alcătuiesc două trunchiuri importante. inervează plămânul. dilată pupila. relaxarea musculaturii bronşice. esofagul. fibrele nervoase simpatice alcătuiesc o serie de plexuri din care se desprind fibrele nervoase ce merg la organe. stabilind o funcţie armonioasă a întregului organism. nervii vagi. care pune în legătură organele interne. stomacul. Se împarte în : . când inervează acelaşi organ. prin această formă de terapie se poate obţine rezultate bune în privinţa ameliorării unor simptome. Activitatea sistemului nervos vegetativ este controlată de scoarţa cerebrală şi datorită acestei colaborări diferitele părţi ale organismului funcţionează armonios.

asigurând funcţionarea normală a întregului organism). fie printr-o mişcare de răzuire a întregului călcâi. dar pe partea exterioară (între primul deget şi al doilea deget). Se apasă din ce în ce mai tare. Se masează practic tot şanţul ce porneşte dintre cele două degete şi până la proeminenţa osoasă de pe partea dorsală a labei piciorului. 70 . între primul şi al doilea deget (între degetul mic şi următorul). Masarea sa se face fie prin presopunctură în acest punct. Centrul de echilibru (nervul VIII. cerebel (ambele alcătuind sistemul nervos ce stabileşte legătura dintre organe. În centrul tălpii.la revenire mângâind uşor. cu mişcări circulare în sensul acelor de ceasornic. cu a doua falangă a degetului mare de la mână. ce reglează nervos activitatea tuturor organelor interne. presăm în 4 puncte. cât ţine lungimea unghiei. epifiză. un adevărat „creier abdominal”. ne ocupăm de plexul solar. stimulând astfel şi glandele sexuale. hipofiză (intrând în componenţa sistemului endocrin). şi dintre organism şi mediul înconjurător. corespunzător: creier. Se masează cu presiune de sus în jos. acustico-vestibular) – îşi are proiecţia pe partea dorsală (superioară) a piciorului şi nu în talpă. nervul V – cauzator al îngrozitoarelor migrene) – o masăm tot pe prima falangă a degetului mare. Se repetă de câteva ori. Nervul sciatic îşi are punctul de proiecţie reflexogen în centrul călcâiului. Tâmpla (trigemenul.Capul îşi are proiecţia la nivelul primei falange a degetului mare. sub diafragm. O tehnică specială pentru masarea punctului reflex al plexului solar constă în presarea şi eliberarea acestuia. apoi slşbind apăsarea. apoi se procedează similar şi pentru celălalt picior. unde. menţinând presiunea câteva secunde. mai degrabă decât în masarea lui circulară (dar care se poate totuşi folosi).

5 minute de fiecare parte Ulterior: . În praxisul cotidian se întâlnesc un mare număr de pacienţi la care predomină simptome somatice “funcţionale” (fără substrat organic clar).Exemplificări: Nevrozele – sunt tulburări ale dinamicii funcţiilor psihice. există un mare grup de afecţiuni numite “somatoforme” (în prim plan stând preocupările morbide legate de corpul şi bolile proprii. afecţiuni 71 . Astfel. factori toxici (alcool). intestine – 3 minute fiecare organ Migrenele – afecţiuni ce se manifestă prin dureri de cap însoţite de greţuri. ficat. isterice.zona reflexă a organului cauzator al migrenei (stomac. tumori cerebrale. cauzele cuprind factori de mediu social. expresia subiectivă a acestora este exagerată. uneori după ani de zile. în special la copii. manifestată prin tulburări ale funcţiilor sexuale) – 2 minute fiecare zonă .zona reflexă a inimii (nevroza cardiacă. sechele posttraumatice cerebrale (orice lovitură la cap.zona reflexă tiroidiană – 3 minute de fiecare parte . caracterul şi personalitatea bolnavului nu sunt alterate. scăderea randamentului intelectual şi fizic) – 3 . dacă sunt prezente discrete modificări. ochi. procesele de cunoaştere. trebuie supravegheată şi tratată la timp pentru a nu provoca.zona reflexă ficat. vărsături şi tulburări de vedere. delimitate astăzi după alte criterii. Se vor masa: . cauzate sau exacerbate de probleme psihice (pe care uneori nici pacientul şi nici medicul nu le recunosc). Epilepsia – crize de pierdere a cunoştinţei însoţite de spasme musculare. oboseală psihică. duoden. dinţi etc) . în funcţie de simptomul psihic determinant. Masajul reflexoterapeutic va fi axat pe: . anxioase.zona reflexă plex solar – 2 minute de fiecare parte . Ulterior: . obsesivo-fobice. senzaţie de sufocare. consecinţe ale unor afecţiuni. Termenul vechi de “nevroză” este o umbrelă care acoperă o paletă largă de afecţiuni psihice. glande endocrine. Rămân însă valabile câteva elemente “clasice”: nevroticul îşi dă seama de caracterul anormal al comportamentului său şi luptă pentru a reveni la starea psihică normală. obiectivate clinic sau nu) la care reflexoterapia se dovedeşte extrem de utilă. palpitaţii) – 3 minute . conflicte în familie şi societate. cu cefalee. manifestată prin tulburări cardiace subiective: dureri precordiale. intestin gros. Rezultate notabile s-au înregistrat în astfel de afecţiuni cu simptome care gravitează în jurul sistemului cardiocirculator.în principal zona reflexă cap (nevroza astenică. stomac. în ambele cazuri fiind evidenţiate lipsa de cauze organice ale acestor acuze (uneori după repetate internări) sau.zona reflexă organe genitale (nevroza sexuală. inflamaţii. Cauze frecvente de epilepsie: boli degenerative.zonele reflexe ale capului. Acuzele pacientului se pot grupa în jurul unui organ sau pot fi generalizate. sistemului nervos. nevrozele pot fi astenice. dinamicii sexuale.zona reflexă a trigemenului – 3 -5 minute de fiecare parte. provocate de dificultăţile de adaptare ale individului la viaţă. vezică biliară. plasate pe degetele mari ale picioarelor.

2 minute de fiecare picior. Pareză şi paralizii de nervi periferici – reprezintă abolirea unuia sau mai multor nervi motori sau micşti (senzitivi şi motori).5 minute de fiecare picior. alcoolul. Trebuie amintit că masajul. Se vor masa zonele pentru pulmon. însoţită de parestezii.zona reflexogenă cervicală . de prevenire a atrofiilor musculare care se instalează rapid în pareze / paralizii. Nevralgia sciatică – sindrom dureros lombar cu iradiere ulterioară în membru inferior. este un excelent mijloc de menţinere şi îmbunătăţire a tonusului muscular şi a circulaţiei sanguine şi. De asemenea.zone reflexe cap (toate punctele) – 5-10 minute pe fiecare picior . hernia de disc ocupă primul loc în etiologia nevralgiei sciatice. uretere.zona reflexogenă umăr şi braţ – 5-8 minute. mers. tumori. hernia de disc cervicală etc.zona lombo-sacrată – 5 minute fiecare picior.zona nerv sciatic –5minute.zona reflexogenă rinichi.zona reflexogenă suprarenale . tratamentul chirurgical sau medicametos. fără însă a înlocui. Cauza cea mai frecventă este reumatismul degenerativ al coloanei vertebrale cervicale (artroza). în cazul hemiplegiilor (paralizia unei jumătăţi de corp – dreapta sau stânga) şi paraplegii (paralizia membrelor inferioare). Se vor masa: . Alte organe afectate: . strănut.zone limfatice – 5 minute pe fiecare punct .zona reflexogenă paratiroidiană – 2 minute de fiecare picior.zone reflexe renale (rinichi. prin întreruperea parţială sau totală a fluxului nervos. astfel. pleurale. în general. vezică) – 5 minute pe fiecare picior . Nevralgia cervico-brahială – durere cu traiect din regiunea cervicală prin umăr şi membru superior. Se vor masa: . infecţiile suprapuse peste un creier afectat vor favoriza instalarea unor boli greu de tratat. . Surmenajul. . uretere – 2 minute de fiecare picior. În cazul parezelor şi paraliziilor. 72 . .zone reflexe ale organelor vitale – 3 minute de fiecare. în jurul zonei reflexogene a sânului. poziţii anumite ale corpului. atât flasce cât şi spastice.traseu renal – 1-2 minute fiecare picior. fracturi (sau sechele după fracturi) ale claviculei sau humerusului. completând. localizate pe traiectul trunchiului principal sau ale ramurilor colaterale ale respectivului nerv. traumatismele gâtului. Pot apare după leziuni traumatice. accentuată de tuse. torace şi glandele limfatice. În teritoriul de distribuţie a nervului respectiv lezat apar tulburări vasomotorii şi trofice. Cauzele pot fi: afecţiuni pulmonare.traumatice. manifestate clinic prin episoadele de epilepsie. . Nevralgia intercostală – durere pe traiectul unui nerv intercostal. Zona reflexogenă pentru torace se găseşte pe faţa dorsală a piciorului. Masajul reflexoterapeutic se va aplica în special în zona capului: . inflamatorii. Alte organe afectate: . alte cauze fiind luxaţii ale umărului.. infecţioase. vezică.zona paratiroidă – 1-2 minute fiecare picior.ireversibile). masajul reflexoterapeutic este adjuvant. produse prin mecanism central (leziuni cerebrale . infecţii cu virusul herpes zoster (zona zoster). .

deficitul glandei de a secreta hormoni (deficitul de iod) se manifestă prin 73 .zona reflexogenă şold – 1-2 minute .controlează creşterea şi dezvoltarea normală . etc. Principalul efect al hormonilor tiroidieni este cel calorigen.controlează dezvoltarea gonadelor şi funcţionarea lor normală Astfel.au fost descrise împreună cu aparatul renal .zone limfatice.zona reflexogenă coloană – 1-2 minute. ureche 3.Epifiza . Produce.creşterea absorbţiei intestinale de glucoză şi a catabolismului ei . care sunt eliberaţi când o cer necesităţile organismului.). suprasolicitare: creier – 5-10 minute sistem endocrin – 3 minute inimă stomac plex solar - Sindrom vertiginos: . situată în partea anterioară a gâtului.creier. masajul îşi dovedeşte eficacitatea (menţine tonusul musculaturii îmbunătăţeşte circulaţia etc).creier – 5 minute. vezică biliară. dinţi. coloană cervicală.zona reflexogenă umăr-braţ-cot – 1-2 minute .Hipofiza au fost descrise în cursul anterior .traiect renal .cerebel. produc scădere în greutate) . paratiroidă.scăderea sintezei de colesterol . plex solar. hormonii tiroidieni.scăderea rezervelor adipoase (în lipsa aportului alimentar.Suprarenalele.Tiroida – cea mai voluminoasă glandă endocrină. iar ca acţiuni: . Insomnie – se masează zonele reflexogene pentru: . vasculare).produc iritabilitate. Stres. nelinişte . restul coloanei.tumorale. . GLANDE ENDOCRINE Principalele glande endocrine sunt: . prin intermediul iodului în al cărui metabolism intervine. centru de echilibru – 3-5 minute fiecare .zona reflexogenă a capului de pe partea dreaptă (şi invers) – 5 minute Alte organe: . tiroxina şi triiodotironina.alte organe ale căror afecţiuni pot cauza insomnie (intestin gros. ficat. . În hemiplegiile de pe partea stângă a corpului se va masa: .

rolul lor fiind acela de a produce ovulele şi de a secreta hormonii sexuali feminini (estrogen şi progesteron). de forma unor migdale. În timus se formează limfocitele T. intoleranţă la căldură.Timusul este un organ limfoid dotat şi cu rol endocrin. dintre care cel mai activ este testosteronul. întrucât intervine reglator la nivelul secreţiilor hormonale.stimularea anabolismului. a scrotului şi a penisului. . care stimulează resorbţia intestinală a calciului. coapsă. situate în bazin de o parte şi de alta a uterului. stimulând eliminările de fosfat şi potasiu. abdomen. vagin. acolo unde echilibrul şi armonia raporturilor infinitezimale sunt importante şi cu răsunet asupra funcţionării mai multor organe interne. Funcţia lor este de a produce spermatozoizi. uter. dar nu dispare complet nici la vârste foarte înaintate. Scade eliminările urinare de calciu. organele masculine de reproducere. prin creşterea numărului şi stimularea activităţii osteoclastelor. . Insuficienţa paratiroidiană determină scăderea calcemiei. Dezvoltat maxim în copilărie. iar la adult creştere în grutate. situate pe partea posterioară a lobilor tiroidieni. De estrogeni depinde instinctul sexual al femeilor. o dezvoltare fizică şi psihică deficitară. cu rol important în imunitatea celulară a organismului. Excesul tiroidian stimulează catabolismul. cum ar fi creşterea părului pe faţă. mobilizează sărurile fosfo-calcice. . activând dezvoltarea testiculelor. prevenind expulzarea ovulului fertilizat. situat înapoia sternului. urmat de nervozitate. acţionând în strânsă corelaţie cu vitamina D. dezvoltare întârziată a organelor genitale. după pubertate involuează. Testiculele. pubis şi piept. al apei şi în proliferarea unor celule în anumite regiuni ale corpului (şold. La nivelul oaselor. 74 .Pancreasul (va fi descris în cadrul aparatului digestiv) Tratamentul reflexoterapeutic înregistrează un succes notabil în afecţiunile care implică activitatea endocrină. anemie. tremurături ale mâinilor.Gonadele (ovare. Progesteronul stimulează secreţia glandelor mamareşi împiedică contracţiile uterine. dar ei intervin şi în metabolismul calciului (protejând femeia de osteoporoză până la menopauză). . Hiperfuncţia paratiroidiană este caracterizată prin creşteri ale calcemiei. şi hormoni. pierdere în greutate în ciuda creşterii poftei de mâncare.Paratiroidele. sunt esenţiale pentru viaţă – secretă parathormonul. precum şi asupra trăsăturilor sexuale secundare. urmate de depuneri fosfo-calcice în ţesuturile moi sau de formare de calculi urinari. care acţionează asupra caracteristicilor sexuale masculine în perioada pubertăţii. două perechi la om. mamelon). spasme musculare şi spasme laringiene care pot provoca moartea prin asfixie. creşterea fosfatemiei. sunt două glande ovoide plasate în scrot. testicule) – Ovarele sunt organe pereche. senzaţie permanentă de frig.

constând în creşterea secreţiei de hormoni tiroidieni) sau hipotirodie (insuficienţa secreţiei tiroidiene). în această zonă. fiind necesar masajul atât a zonelor reflexogene ale organelor subordonate ca funcţie glandei tiroide. din aproape în aproape. Degetele mari de la mână masează pe o zonă triunghiulară. iar potasiul şi fosfaţii se elimină treptat. la fel ca la paratiroide (xa şi cum am vopsi scândurile unui gard). masată pe trei direcţii. Tratamentul reflexoterapeutic are efecte benefice în afecţiunile tiroidiene. sunt situate pe faţa externă a călcâiului.De la jumătatea gâtului. vom avea o senzaţie plăcută de căldură. calciul este absorbit în organismul nostru. 75 .se află zona reflexogenă a paratiroidelor. Reflexele ovarelor şi ale testiculelor se găsesc pe feţele laterale ale piciorului. aici. Bolile glandei tiroide se manifestă prin hipertiroidie (hiperfuncţia glandei. cât şi masajul zonei reflexe a hipofizei care coordonează funcţia celorlalte glande cu secreţie internă. efectuând o mişcare alternativă cu ambele degete mari. în spatele maleolei externe. la unirea a două treimi superioare cu treimea inferioară a traseului (care reprezintă zona de proiecţie reflexogenă a esofagului) nu e altul decât timusul. Acum. pe cant. iar imunitatea organismului nostru pur şi simplu înfloreşte. fiind organe pereche. pe porţiunea internă a degetului mare. urmărind conturul şi intrând apoi în interiorul conturului. Degetul mare de la mână masează. Masând-o. Degetul mare culisează pe acest traiect. presând de sus în jos până la eminenţa osoasă (ce corespunde vertebrei C7). de calm şi linişte interioară. urmărim cu atenţie traiectul dintre degetul mare şi următorul deget. glanda copilăriei noastre. Masând această zonă. Pe toată zona de sub degetul mare. se află zona de proiecţie a tiroidei.

zone reflexe limfatice – 2-3 minute fiecare punct Insuficienţa ovariană – tulburare în secreţia hormonilor estro-progestativi. glande sexuale – 5 minute la fiecare picior . Bolile glandelor suprarenale – insuficienţa corticosuprarenală este secreţia deficitară a hormonilor glandelor suprarenale (mineralocorticiozi. • Zonele reflexe intestin subţire (organul unde se absoarbe calciul)– 5 minute de fiecare parte. sunt apreciate ca sterile.zona reflexă sâni – 3-5 minute pentru fiecare parte 76 . Zona glandei epifize – 3-5 minute de fiecare parte. Hipoparatiroidismul influenţează metabolismul fosfo-calcic.zona reflexă uter – 3-5 minute pentru fiecare parte . • Traseul renal – 5 minute de fiecare parte. funcţia organelor sau glandelor afectate. • Zonele reflexe hipofizare – 5 minute de fiecare parte. determinând scăderea calciului şi creşterea fosforului în sânge.zona reflexă hipofiză – 3-5 minute pentru fiecare parte . iar principala consecinţă a hipocalcemiei este tetania (sau spasmofilia). Sterilitatea endocrină feminină – se poate instala datorită afecţiunilor ovariene şi/sau ale unor glande cu secreţie internă (tiroidă. trompe uterine.zone reflexe uter. Se vor masa: • Zonele reflexe paratiroidiene – 10-15 minute de fiecare parte. Zona glandei hipofize – 3-5 minute de fiecare parte. fără a folosi metode anticoncepţionale.zone reflexe ovariene – 5-10 minute la fiecare picior . Se vor masa: . hipofiză).zone reflexe hipofizare – 3-5 minute la fiecare picior . cuplurile care într-o perioadă de 2-3 ani de convieţuire nu au copii. Se vor masa: • Zona glandelor suprarenale – 5-10 minute de fiecare parte.zona reflexă ovare – 5 minute pentru fiecare parte . glucocorticoizi.zone reflexe epifizare – 3-5 minute la fiecare picior . Zona glandelor paratiroidiene – 3-5 minute de fiecare parte. • Sistem limfatic – 2-3 minute fiecare punct. suprarenale. Bolile glandelor paratiroide se manifestă prin hipoparatiroidism (insuficienţa secreţiei parathormonului) sau prin hiperparatiroidism (cel mai adesea ca reacţie la scăderea calciului). Tratamentul reflexoterapeutic îşi propune să recupereze.• • • • Zona glandelor tiroidiene – 10 minute de fiecare parte. sexuali). cel puţin parţial. se vor masa: . • Zona glandei hipofize – 3-5 minute fiecare parte. • Zonele reflexe tiroidiene – 5 minute minute de fiecare parte.

zone reflexe tiroidiene – 1-2 minute fiecare parte .- zona reflexă tiroidă – 3-5 minute pentru fiecare parte zone limfatice – 2-3 minute fiecare punct Frigiditatea – lipsa apetitului sexual. Se vor masa: .zone reflexe lombosacrate – 1-2 minute fiecare parte . inflamaţii. abuzul de alcool. boli neuropsihice.2 minute fiecare punct . corelată cu incapacitatea femeii de a termina actul sexual prin orgasm. conflicte conjugale. perceperea gustului alimentelor şi a sensibilităţii de tact. 77 . în vorbire. cu rol în procesele de masticaţie şi deglutiţie. În cavitatea bucală se găsesc: limba. formaţiuni osoase adaptate pentru tăierea. cauze locale inflamatorii. Cauze frecvente: afecţiuni ginecologice (malformaţii. insuficienţă hipofizară). durere.zone limfatice – 1. cât şi dintre cavitatea bucală şi esofag.cavitatea bucală.zone reflexe cap – 1-2 minute fiecare parte .zona suprarenale – 1-2 minute pentru fiecare parte Impotenţa sexuală – imposibilitatea desăvârşirii actului sexual de către bărbat.zone reflexe penis – 3-5 minute fiecare parte . Este alcătuit din: . rece. APARATUL DIGESTIV Aparatul digestiv este constituit din totalitatea organelor care au ca funcţii principale digestia şi absorbţia principiilor alimentari şi eliminarea reziduurilor neasimilabile ale alimentelor ingerate. Tratamentul reflexoterapeutic va urmări redresarea morfofuncţională a organului sau a glandei afectate. cicatrici locale).faringele. endocrinopatii (hipotiroidie. Se vor masa: .zone vagin.zone reflexe glande sexuale – 1-2 minute fiecare parte .zona hipofizară – 1-2 minute pentru fiecare parte . tutun. insuficienţă ovariană. abstinenţe prelungite. realizează legătura dintre faringe şi stomac. alcoolismul. ovare – 5 minute pentru fiecare punct . despărţită de fosele nazale prin bolta palatină. cald. conduct musculofibros care realizează atât legătura dintre fosele nazale şi laringe (aparat respirator. leziuni ale măduvei spinării. uter.zone reflexe testiculare – 1-2 minute fiecare parte .esofagul. leziuni cerebrale şi medulare. Cauze frecvente: afecţiuni ale glandelor endocrine (insuficienţă testiculară şi/sau hipofizară).zone tiroidiene – 1-2 minute pentru fiecare parte .zona cap – 1-2 minute pentru fiecare parte . zdrobirea şi măcinarea alimentelor. .zona lomboscrală (de unde pleacă impulsurile nervoase spre zona genitală) – 1-2 minute pentru fiecare parte . . insuficienţă corticosuprarenală. dinţii.zone reflexe canal deferent – 1-2 minute fiecare parte 4.zone reflexe prostată – 3-5 minute fiecare parte .

până sub ficat. constituit din hepatocite. viscerală.pancreasul. jejun şi ileon. pornind de la valvula ileo-cecală (în partea dreaptă) şi prezentând apendicele vermiform.intestinul gros. care prezintă doi lobi – drept şi stâng. Are mai multe porţiuni: cecul. porţiunea iniţială. capilare şi canaliculi biliari. . rectul. situat în partea dreaptă a abdomenului. stomacul şi colonul transvers. şi două orificii: cardia. Glandele anexe ale tubului digestiv . care este colectat prin canalul pancreatic ce se deschide în duoden împreună cu canalul coledoc. se termină cu canalul anal şi se deschide prin anus. În intestinul subţire lipaza pancreatică şi lipaza intestinală atacă grăsimile. Tripsina şi erepsina continuă acţiunea pepsinei asupra proteinelor. Are două feţe: superioară. cea mai mare glandă din corpul uman (aproximativ 1500 g). dedesubtul urechii. Unitatea structurală şi funcţională a ficatului este lobulul hepatic. lipaza descompune grăsimile în acizi graşi şi glicerină. având o poziţie transversală. prin care bila ajunge în perioadele interdigestive în vezicula biliară. ptialina transformă amidonul în dextrine. unde se află şi vezica biliară. La ieşirea din lobul canaliculii biliari se continuă cu canale biliare interlobulare. . diafragmatică. glandă mixtă.7 m şi un calibru superior faţă de intestinul subţire. orificiul fiind prevăzut cu sfincterul Oddi. fixă.intestinul subţire. precum şi în distrugerea globulelor roşii îmbătrânite. situat în potcoava duodenală. cu trei porţiuni: cap. fără o delimitare precisă între ele. Are două feţe (anterioară şi posterioară). constituit din patru segmente: ascendent. care se colectează în cele două canale hepatice (drept şi stâng). şi vine în contact cu duodenul. se întind până la valvula ileo-cecală prin care se deschide în intestinul gros. are 3 segmente: duoden. jucând astfel un rol foarte important în apărarea corpului împotriva microorganismelor).glandele salivare: parotide. în formă de potcoavă şi cuprinde în concavitatea sa capul pancreasului. pepsina desface proteinele. imediat sub diafragm. corp şi coadă. cu o lungime de 25-30 cm. 78 . descendent şi sigmoid. De asemenea are şi o secreţie internă (insulina). iar labfermentul transformă cazeinogenul din lapte în cazeină. care asigură legătura cu duodenul. care se continuă cu canalul coledoc ce se deschide în duoden. . Din calea biliară principală se desprinde canalul cistic.. cu o lungime de aproximativ 1. împreună cu canalul pancreatic principal. segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv. aşezate pe părţile laterale ale obrajilor. producând limfocite şi anticorpi. ultima parte a intestinului gros. segmentul cel mai lung al tubului digestiv (peste 4 m). pe partea dreaptă a abdomenului. sublinguale şi submaxilare. Fiziologia digestiei În cavitatea bucală. produsul de secreţie al hepatocitelor. care merge de la cec. În stomac. care reglează metabolismul glucidelor. colonul. secretă bila (cu rol în digerarea grăsimilor) care se elimină în perioadele digestive în duoden. situată înapoia stomacului.stomacul. prin care comunică cu esofagul şi pilorul. iar fermenţii glicolitici descompun glucidele până la monozaharide. Secretă suc pancreatic. două curburi (mica şi marea curbură). care se termină la nivelul splinei (cu rol în formarea elementelor figurate ale sângelui. merge pe faţa anterioară a sacrului şi coccisului. Canaliculele biliare se găsesc între hepatocite şi în ele se descarcă bila. splina este cea mai mare masă de ţesut limfatic din corp. Acestea se unesc şi formează canalul hepatic comun. transvers. situate în vecinătatea cavităţii bucale .ficatul. şi inferioară.

poate depozita sânge.micşorează acţiunea bacteriilor de putrefacţie din intestin (în insuficienţa bilei în intestin. cu formare de gaze rău mirositoare) 79 .În colon proteinele suferă o acţiune de putrefacţie. în colon se produc procese de putrefacţie accentuate.rol de formare a bilei Acţiunea bilei în digestie este multiplă: .ajută emulsionarea grăsimilor (fragmentarea lipidelor în particule foarte mici) . iar glucidele o acţiune de fermentaţie din partea bacteriilor intestinale. uşurând astfel munca unei inimi bolnave. acest organ este o sursă principală de căldură în organism. vitamina B12) . Ficatul: .depozit de substanţe importante (fier.măreşte acţiunea fermenţilor intestinali care atacă grăsimile şi proteinele (în special a lipazei pancreatice şi a tripsinei) .creşte mişcările peristaltice (în absenţa bilei în intestin apare constipaţia) .reţine o serie de substanţe toxice rezultate din digestie şi din fermentaţia intestinală . alături de muşchi .datorită arderilor intense care au loc în ficat. compensând insuficienţa cardiacă .

80 .O mare parte din afecţiunile aparatului digestiv beneficiază de tratamente reflexoterapeutice. însoţite obligatoriu de un regim igieno-dietetic adecvat.

zona hemoroizi se găseşte pe gamba piciorului stâng deasupra maleolei interne. în dreptul degetelor 4-5.zona stomacului– pe ambele tălpi.zona ficatului – pe talpa dreaptă. care se continuă tot sub diafragm pe piciorul stâng. în sensul de evacuare a materiilor fecale. de lăţimea unui deget. colonul sigmoid formează un S în talpa stângă terminându-se sub zona de proiecţie a vezicii urinare. până la călcâi. în sensul acelor de ceasornic. pe talpa dreaptă. apoi cu policele în sus. de sus în jos. sigmoidul mergând spre interiorul tălpii. unde se găseşte punctul reflex pentru rect şi anus. urmând un contur 81 . . pe talpa stângă se află corpul şi coada pancreasului care se masează transversal. cu pumnul închis. colonul transversal traversează orizontal talpa dreaptă până la marginea interioară continuându-se pe talpa stângă la acelaşi nivel orizontal până la marginea exterioară. masează acest circuit. un contur rotund. se masează iniţial punctul valvei ileo-cecale utilizând tehnica cârligului. în partea exterioară. Se masează circular. în linii drepte colonul ascendent.zona duodenului . se masează tot circular.imediat sub stomac. ţinut în poziţia „vino-ncoace” îndreptat spre noi. coboară pe 1/3 externă a piciorului stâng – colon descendent. efectuăm masajul intestinului subţire. Arătătorul. în bară.în scobitură. pe bolta plantară. cu degetele îndreptate spre noi. imediat sub diafragm. 5-7 cm în sus. se masează pe talpa dreaptă. . . între tendonul lui Achile şi muşchi. pe o distanţă de 10-15 cm în sus. înconjurând capul pancreasului. .zona intestin gros – colonul ascendent pe talpa piciorului drept în partea externă deasupra călcâiului. Se masează tot circular. dedesubtul degetului mare. care urmează linia diafragmului. colon transvers.Zonele reflexe ale organelor tubului digestiv sunt dispuse pe tălpi după cum urmează: . în sensul acelor de ceasornic.

cauze endocrine. balonări postprandiale. vărsături (mai ales în ulcerul gastric).zona intestin subţire – 5 minute fiecare picior .zona vezicii biliare – 1-2 minute. Exemplificări: Gastritele – acute sau cronice. fiecare emoţie negativă afectează un anumit organ. carenţe proteice. sunt afecţiuni inflamatorii ale mucoasei stomacului. ce organ va fi afectat şi de ce boală va suferi individul. toxinfecţii alimentare. greaţă. aşa cum am enunţat în capitolul introductiv de reflexoterapie. aceste organe fiind foarte irigate cu vase de sânge. cauzată de producerea excesivă de acid clorhidric. infecţii microbiene sau virotice. respectiv duodenului.zona stomac – 5-10 minute fiecare picior . Zonele reflexe ale stomacului şi duodenului sunt extrem de sensibile. nevroze sau tulburări anxioase (diareea emoţională) etc. după care în interiorul conturului se masează şi vezica biliară.zona creierului – 1-2 minute fiecare picior .1-2 minute fiecare picior Sindrom diareic – emisia frecventă de scaune lichide. Acest exces poate fi provocat de o alimentaţie dezorganizată. minerale). Diareele cronice beneficiază de tratament reflexoterapeutic. Masând ficatul. uneori vărsături. regurgitări.triunghiular. plex solar. flatulenţă. în funcţie de natura emoţiilor.glanda suprarenală .sistem limfatic – 2-3 minute în fiecare punct . dar şi de o tensiune emoţională.zona duodenului – 1-2 minute fiecare picior . factori mecanici. Este posibil aşadar. Ulcerul duodenal are o periodicitate sezonieră (apare mai frecvent primăvara şi toamna). diaree sau constipaţie. vitaminice. greţuri. La fel şi zonele plexului solar. Se manifestă prin dureri. Gastritele acute apar în urma unor agresiuni ocazionale. alcool. Se manifestă prin: dureri în regiunea epigastrică. pancreas. Se masează: -zona stomac-duoden – 5-10 minute fiecare picior . cauze mai frecvente: inflamaţii intestinale. iradiere. Se masează: .zona vezică biliară – 1-2 minute .zonele organelor implicate în sindromul diareic – vezică biliară. 82 . procesele digestive vor fi mult îmbunătăţite. Ulcerul gastro-duodenal – leziune a peretelui stomacului. substanţe toxice. reprezentând o componentă importantă a sistemului nervos vegetativ ce coordonează activitatea organelor interne. De altfel.zona plex solar – 1-2 minute fiecare picior . alergii la medicamente sau alimente. să prevedem. arsuri.zona intestin gros – 5-10 minute (în sens invers acelor de ceasornic) . insuficienţă pancreatică. Îndrumaţi pacientul către un medic specialist pentru stabilirea cu certitudine a etiologiei. accentuate după mese copioase. tiroidă. Se masează zonele: . iar cele cronice datorită acţiunii repetate şi prelungite a factorilor declanşatori (medicamente.zona creierului – 3-5 minute fiecare picior .

traduse prin perturbări de evacuare a bilei. antrenarea musculaturii abdominale. deosebindu-se de diaree prin prezenţa mucusului. gust amar. parazitoze intestinale. leziuni ale tubului digestiv (hemoroizi. slăbire în greutate. cauze endocrine. cu scaune moi şi frecvente. datorită faptului că proteinele. sângelui şi absenţa alimentelor nedigerate din scaun. Se manifestă prin dureri abdominale difuze. 83 .zona ficat – 5-10 minute . uşurând munca de detoxifiere a ficatului. Se masează: . ulcerul duodenal).zona intestin gros – 10 minute . cauze frecvente: sedentarism. insuficienţe pancreatice sau biliare. apendicite etc).zona intestin gros – 3.zona intestin subţire–3. mese reduse. Se masează: . Tratamentul complex ţine cont în primul rând de alimentaţie (bogată în fructe. schimbarea mediului în care trăim.zona ficat – 1-2 minute . edeme. somnolenţă. dar descoperirea cauzei şi tratarea prin masaj a organului respectiv sunt obligatorii. lichide). Dischinezii biliare – afecţiuni ale căilor biliare extrahepatice cu tulburări de tonus şi motilitate. ficat. greţuri.zona plex solar – 1-2 minute Hepatită cronică – afecţiune inflamatorie a ficatului.zona vezică biliară – 1-2 minute .zone limfatice – 1-2 minute.zonele duoden. puroiului. rectite.Sindromul de constipaţie – evacuări intestinale la intervale mai mari de 48 ore.zone veziculă biliară. alimente alergizante. activitate fizică. fisuri anale. Poate apărea uneori în cadrul unor tulburări digestive complexe.zona splină – 1-2 minute .5 minute . legume. alteori ca o reacţie la procesele inflamatorii abdominale (anexite. consumul de alimente uscate. Se manifestă prin astenie (oboseală extremă). balonări după mese. folosirea în exces a laxativelor etc. eructaţii. Constipaţiile sunt de regulă tratabile prin reflexoterapie. tumori intestinale etc. grăsimile şi chiar mineralele pătrund frecvent şi în limfă. pudoarea.zona intestin subţire – 3-5 minute fiecare picior . hidraţii de carbon. ficat şi splină mărite în volum.zona pancreas – 1-2 minute .5 minute în punctele sensibile . senzaţie de balonare. medicamente. jenă epigastrică. Cauze frecvente: intoleranţă la lapte.zona plex solar – 1-2 minute fiecare picior (pentru reglarea sistemului nervos vegetativ) . balonări. Se masează: . pancreas – 1-2 minute . tranzit alternant (diaree/constipaţie). cu scaune de consistenţă crescută. neurofuncţionale.zona colecist – 1-2 minute . pancreas – 1-2 minute în fiecare punct Enterocolite cronice – inflamaţie a mucoasei intestinului gros. Se manifestă prin jenă în regiunea ficatului.

Se manifestă prin scaune abundente. care încep cu nasul şi gura. continuându-se cu faringe – spaţiu comun de trecere pentru aer şi alimente. se va respecta igiena locală şi se vor consuma lichide circa 2 litri/zi pentru a preîntâmpina constipaţia. fărămiţării şi eliminării calculilor.zona pancreas – 1-2 minute. formaţi din colesterol. iar când dischineziile sunt reacţii la alte procese inflamatorii se vor masa şi zonele respective. intestin subţire – 3-5 minute . grăsoase. Litiaza biliară – prezenţa calculilor la nivelul vezicii biliare. Zonele reflexogene pentru plămâni şi bronşii sunt situate pe ambele picioare. Plămânul drept este mai mare. respectiv trata constipaţia) – 1-2 minute 5. flatulenţă. unde se găsesc amigdalele. Fiecare plămân are zona reflexogenă în piciorul de partea sa: plămânul stâng este mai mic. şi ocupă porţiunea de sub ultimele două degete. Boala hemoroidală – varice formate pe anus şi rect. şi se găseşte sub 84 .zona veziculă biliară – 1-2 minute .zona ficat – 1-2 minute. produs al metabolismului celular. Principalele organe ale sistemului respirator sunt cei doi plămâni şi căile respiratorii.vezica biliară (care împreună cu zona reflexă a intestinului gros vor preveni. se vor elimina din alimentaţie condimentele.zona colecist – 10 minute . vezică biliară – 3-5 minute. Se manifestă prin durere vie în partea dreaptă a abdomenului. mijlocii.zona duoden – 1-2 minute . dureri în hipocondrul stâng după mese.zona duoden – 1-2 minute .zona ficat – 5 minute . hepatobiliare. carbonaţi şi fosfaţi de calciu. evacuării bilei din vezică. cu iradierea durerii în umeri sau spate. BOLILE APARATULUI RESPIRATOR Aparatul respirator furnizează corpului oxigenul indispensabil pentru viaţa celulelor şi elimină dioxidul de carbon. Se vor masa: . bilirubină.. datorită prezenţei inimii pe partea stângă. bronşii mari.rect – 10 minute . bronşiole. Masajul se practică în scopul decongestionării ficatului şi vezicii biliare. bariera de apărare împotriva microbilor . Se vor masa: . pe tălpi. se asociază frecvent cu alte afecţiuni digestive.Se vor masa zonele ficat – 1-2 minute. fibrozante.intestin gros. lucioase. trahee. la palpare zonele reflexogene ale intestinului gros şi zona anus-rect sunt extrem de dureroase. mai jos de baza degetelor.zona pancreas – 10 minute . Se vor evita consumul de alcool. laringe – instrumentul vorbirii. mici. Se masează zonele: . Pancreatita cronică – boală a pancreasului caracterizată printr-un proces inflamator cu modificări degenerative.

cu ambele degete mari. plămânul îşi are proiecţie şi pe partea dorsală (superioară) a piciorului. în porţiunea internă. toată zona. Tot aici îşi are proiecţia cuşca toracică (tot ce înseamnă vase. Greutatea capului este mult scăzută. De asemenea. Distribuţia la nivelul palmei este asemănătoare. Se masează strângând ca într-un cleşte între degetul mare şi arătător prima falangă a fiecărui deget (la primul deget se face opţional. între degetul mare şi al doilea deget (la ambele picioare). Se masează cu degetul mare de sus în jos. până la nivelul gâtului (până la cea de-a doua falangă). eventual se poate renunţa la el). etc.). faringe şi trahee zonele reflexogene se găsesc pe partea de deasupra picioarelor. Pe prima falangă a degetului mare. după care. pe cant.toate cele patru degete (exceptând degetul mare. aproape inexistentă. Se masează zona prin delimitarea circulară a conturului. Sinusurile – se deschid la nivelul nasului. sâni. în acelaşi timp se îndoaie degetele de la picior peste policele celeilalte mâini. Pentru laringe. ca şi cum am vopsi scâdurile unui gard. corespunzător unei părţi din inimă). Unii autori recomandă iniţial masarea zonei reflexologice a diafragmului în scopul relaxării şi ameliorării respiraţiei – se poziţionează policele la începutul liniei diafragmei şi se înaintează spre marginea laterală a piciorului. au proiecţie pe prima falangă a tuturor degetelor. Unii autori recomandă iniţial masarea zonei reflexologice a diafragmului în scopul relaxării şi ameliorării respiraţiei – se poziţionează policele la începutul liniei diafragmei şi se înaintează spre marginea laterală a piciorului. se află zona reflexogenă pentru nas. se execută o mişcare alternativă de du-te-vino. 85 . Se masează ca şi la paratiroidă. între cele două şanţuri corespunzătoare centrului de echilibru şi respectiv marelui canal limfatic. cu degetul mare. şi astfel greutatea suportată de coloana vertebrală este foarte mică. coaste. în acelaşi timp se îndoaie degetele de la picior peste policele celeilalte mâini. amigdale. în interiorul conturului. nervi. pentru a nu prinde şi zonele învecinate ci doar vârful.

a spasmului şi edemului bronşic. Copiii în mod special par să răspundă favorabil la reflexoterapie. tuse şi senzaţie de sufocare. îmbunătăţirea circulaţiei sanguine în teritoriul arborelui bronşic. Se vor masa: .Exemplificări: Bronşita acută şi cronică.zona paratiroidelor 3 – 5 minute la fiecare picior (vor aduce un aport crescut de calciu) .paratiroidele.zona plămâni – bronşii 10 minute la fiecare picior . Emfizemul pulmonar – manifestate prin tuse cronică cu dispnee de efort. pentru degajarea de calciu 86 . Tratamentul vizează combaterea infecţiei.zona nasului– 5 minute . laringe.zona amigdale.zonele sinusurilor – 3-5 minute .zonele plămâni-bronşii – 10 minute (urmărind decongestionarea şi fluidifierea secreţiilor bronşice) . a hipersecreţiei mucoase. crizele devenind mai rare şi mai puţin grave. Astmul bronşic – caracterizat prin dificultăţi respiratorii.zona suprarenalelor – 5 minute la fiecare picior (urmăreşte degajarea de cortizon) . faringe.zona limfatică – 3 minute la fiecare picior. Zonele reflexologice vor fi stimulate în următoarea ordine: . trahee 3 – 5 minute la fiecare picior . cianoza şi umflarea toracelui.zona laringelui – 5 minute .

gastrică.traseu renal. care primeşte limfa din jumătatea dreaptă a capului şi gâtului. Sângele. 6. intercostale. Vasele limfatice însoţesc venele. BOLILE APARATULUI CARDIO-VASCULAR Aparatul cardio-vascular este format din inimă. Originea limfei este în lichidele interstiţiale.limfa readuce în circulaţie proteinele extravazate .). străbătând. astfel încât orice cauză care măreşte extravazarea de lichide plasmatice în spaţiile intercelulare măreşte şi fluxul limfatic.prin limfatice este drenată o parte a lichidelor interstiţiale. carotide. cele care irigă membrul inferior. Sângele este un ţesut lichid ce conţine elemente figurate: eritrocite (hematii sau globule roşii. care se deschid doar spre ventricule: stângă (bicuspidă) şi dreaptă (tricuspidă). bronşice. cu rol de a transporta oxigen de la plămâni la organe şi de a readuce la plămâni gazul carbonic.are rol în imunitatea organismului. membrul superior stâng şi jumătatea stângă a toracelui . membrul superior drept şi jumătatea dreaptă a toracelui.ductul toracic – în care drenează limfa din partea inferioară a corpului (membre inferioare. splenică. limfa şi lichidele intercelulare formează mediul intern al organismului. unde are loc oxigenarea. sângele din ventriculul drept fiind propulsat prin artera pulmonară spre plămâni. Circulaţia sistemică începe din ventriculul stâng de unde pleacă artera aortă. arterele care irigă pancreasul. Circulaţia pulmonară este cuplată cu cea sistemică.canalul limfatic drept. Fiecare atriu comunică cu ventriculul respectiv prin orificiile atrio-ventriculare. Legătura dintre artere şi vene este realizată de capilare.transportă acizii graşi cu lanţ lung şi colesterolul. vasele limfatice se colectează în două trunchiuri limfatice: .masarea glandelor suprarenale se dovedeşte a fi foarte utilă în tratamentul astmului. enzime şi hormoni . în compoziţia lor intrând. organe genitale. Prin circulaţia limfatică reintră în vene o parte din lichidele interstiţiale. intestinul subţire. Funcţiile limfei sunt multiple: . vase sanguine şi limfatice. unul sau mai mulţi ganglioni limfatici de unde primesc limfocite şi imunoglobuline. fierul). care se deschid în atriul drept. în scopul eliminării mai rapide a produşilor toxici . în traiectul său toracic. după care revine prin venele pulmonare prin atriul stâng. Inima este un organ tetracameral (două atrii şi două ventricule).. timusul. artere renale şi genitale. datorită eliberării de adrenalină. etc. abdomen) şi care. Este bine de ştiut că trei organe se află în legătură cu sistemul limfatic: splina. din care se desprind apoi toate arterele mari (coronare. colonul. în drumul lor spre cord. leucocite (celule 87 . amigdalele. arterele care irigă membrul superior. arterele esofagiene. hepatică. ce acţionează direct asupra dilatării bronhiilor. În final. . luptând contra bacteriilor care invadează sângele. vasele sanguine cele mai mici. Sistemul venos al marii circulaţii se colectează în vena cavă superioară şi vena cavă inferioară. prevenind acumularea lichidelor extracelulare şi creşterea concentraţiei produşilor de catabolism. primeşte limfa din partea stângă a capului şi gâtului. prevăzute cu valve. pe lângă alte elemente. care pompează ritmic în artere sângele pe care îl primeşte prin vene.

deoarece inima şi plămânii funcţionează împreună aţi tratat deja zona inimii când aţi lucrat pentru sistemul respirator. Palpitaţiile – bătăi neregulate ale inimii. Este indicat iniţial a parcurge toate exerciţiile de relaxare. producere de anticorpi). emoţii. . marginea internă a braţului. Nu lucraţi excesiv această zonă. Este foarte important ca pacientul să fie iniţial îndrumat către un medic specialist. Exemplificări Angina pectorală este un sindrom caracterizat prin durere cu caracter constrictiv (gheară) localizată în regiunea mijlocie şi inferioară a sternului sau precordial.la nivelul zonei inimii circa 10 minute 88 . alcool.albe. apoi se lucrează: .zona umăr-braţ-cot – 1-2 minute. alte cauze de palpitaţii includ excesul de cafea. are o durată de cca 3-5 minute şi cedează la repaus sau administrarea sublinguală de nitroglicerină. mese copioase. trombocite (cu rol în oprirea hemoragiilor). Exerciţiul de relaxare a cutiei toracice este şi el foarte util.creier – 1-2 minute . la baza lor). aşa că este bine să consultaţi medicul. Se masează: . Rolul reflexoterapiei este de a înlesni convalescenţa bolnavului. antebraţului şi ultimele două degete.zona inimii aproximativ 10 minute împreună cu zona plămânilor. ele pot reprezenta un simptom al unei afecţiuni cardiace. fiind depozit de sânge)– 1-2 minute . cu rol în procesele de apărare contra agenţilor patogeni. este declanşată de efort fizic. stresul şi anxietatea. Zona reflexogenă pentru inimă se găseşte pe piciorul stâng (ocupând zona de sub ultimele doua degete. iradiată în regiunea umărului stâng.ficat (preia o parte din funcţiile inimii bolnave. la baza gâtului sau regiunea epigastrică.

se mai pot masa zonele ficat. infecţii. inflamaţii articulare. vezică biliară. 89 . fie lipsei de fier prin alimentaţie. creier – 1-2 minute fiecare. Boala varicoasă – varicele sunt dilatări ale vaselor superficiale. pentru eliminarea toxinelor şi a surplusului de apă din corp.zona glandei tiroide circa 5 minute pentru fiecare parte. Se pot datora fie unor hemoragii. metebolici. Cauzele pot fi multiple: traumatisme repetate sau traumatisme majore asupra unor articulaţii. tulburări circulatorii.traseul rinichi.zona organelor ţintă: rinichi. deformări şi limitarea mişcărilor articulaţiilor respective. factori ereditari. iar coapsa braţul de pe aceeaşi parte a corpului) – 3-5 minute . creşterea frecvenţei bătăilor inimii. uneori chiar stări lipotimice. dar nu sunt excluse leziunile artrozice şi la persoanele tinere. tiroidă.. . Se vor masa: . pancreas. Zona reflexogenă a coloanei vertebrale este situată pe marginea internă a piciorului.segmentul corespondent celui bolnav (gamba are ca segment corespondent antebraţul. în funcţie de zona afectată. pentru prevenirea infecţiilor . se vor masa zonele ambelor picioare. endocrini. instalându-se în a doua jumătate a vieţii. Clinic se caracterizează prin durere.zonele inimă – 3-5 minute. intestin gros – 3-5 minute fiecare. sarcină. Se manifestă prin paloare tegumentară. vezică urinară – 10 minute pe fiecare picior. cu interesarea osului subiacent şi a ţesuturilor moi periarticulare. Hipertensiune arterială (tensiune arteriară crescută.zona limfatică – 5 minute pe fiecare picior . dispersând edemele gambelor şi îmbunătăţind circulaţia venoasă . AFECŢIUNI ALE SISTEMULUI OSOS Reumatismul degenerativ (artrozele) – afectiuni articulare cronice caracterizate prin deteriorarea cartilagiului articular. pentru stimularea producerii de elemente figurate 7. Se masează: .la nivelul coloanei vertebrale (legată de sistemul nervos central) masând cu policele în sus de-a lungul marginii interne a plantei .zona reflexă glande suprarenale – 1-2 minute. de la degetul mare spre călcâi. Anemiile – caracterizate prin scăderea numărului de globule roşii.zone reflexe ficat. ochi. peste 140/80 mmHg) – se masează: . depistate în fază incipientă pot beneficia de ameliorare prin reflexoterapie. uretere. consecinţa fiind diminuarea aportului de oxigen şi a substanţelor nutritive necesare organismului. Este localizat mai frecvent la nivelul articulaţiilor membrelor inferioare şi coloana vertebrală. intestin gros. pentru refacerea florei microbiene şi stimularea producerii de vitamina B12 şi vitamina K . hipofiză. răcirea extremităţilor. Spijiniţi vârful piciorului drept cu mâna stângă şi folosiţi policele drept masând descendent punctele corespunzătoare pe partea medială.zona reflexă splină – 1-2 minute. expunerea la frig şi umezeala etc. La nivelul zonei coccisului se va masa folosind cele 4 degete iar cu cealaltă mână se sprijină piciorul.

schimbaţi mâna de sprijin şi folosiţi policele stâng pentru a lucra din nou această zonă.se vor masa . Dacă spondiloza este localizată în regiunea toracală sau lombară se vor masa zonele reflexologice corespondente.zone reflexe cervicale – 5 minute fiecare picior .Zona reflexogenă a umerilor se află la baza degetelor mici ale picioarelor. Spondiloza. schimbaţi sprijinul şi repetaţi pentru piciorul stâng. iar segmentul dintre umăr şi cot corespunde braţului. care este un antiinflamator nespecific. acolo unde se proiectează cotul îşi are proiecţia şi genunchiul.zona umăr-braţ-cot – 3-5 minute .zona glande suprarenale – 1-2 minute fiecare picior . Stimularea zonelor suprarenale este necesară. ducând la mărirea producţiei de cortizon. iar în cazul sciaticii se vor masa şi zonele pentru sciatică. repetaţi pentru celălalt picior. când durerea iradiază în umăr se va masa atât zona reflexă a umărului respectiv cât şi segmentul corespunzător al membrului superior. Spondiloza cervicală . precum şi cele pe care le deblocăm prin masaj. Pentru tratarea acestor zone spijiniţi piciorul drept cu mâna stângă şi apăsaţi cu cele 4 degete de la mâna dreaptă.zone traseu renal (rinichi. În cazul localizării artrozei la nivelul zonei cervicale se va masa zona reflexă cervicală la ambele picioare. vezica urinara) – 2 minute 90 . Prin analogie. În dreptul taliei îşi are proiecţia cotul. şoldul drept pe piciorul drept. se va masa folosind tehnica policelui: sprijiniţi piciorul drept cu mâna stângă şi lucraţi cu policele drept. Paratiroidele vor fi stimulate pentru producţia mărită de calciu. Este absolut necesar să fie masate traseele renale. Zona reflexogenă a articulaţiilor şoldurilor se află sub maleola externă. umărul stâng pe piciorul stâng şi umărul drept pe piciorul drept. şoldul stâng pe piciorul stâng. uretere.

pe care canalul deferent o străbate. Se vor masa: . şold.. numai că masajul se va face în zonele corespondente artrozei respective. înconjurând porţiunea iniţială a uretrei.zona glande suprarenale – 1-2 minute fiecare picior .zona glande suprarenale – 1-2 minute fiecare picior . se caracterizează prin reducerea masei osoase şi deteriorarea microaarhitecturii ţesutului osos. fiind o boală a menopauzei. Ovarele au fost descrise la capitolul glande endocrine.rinichi.zona reflexă regiunea toracală – 5 minute fiecare picior .zona paratiroide – 1-2 minute fiecare picior . trecând prin canalul inghinal. Spondiloza lombară – se vor masa: . Sistemul genital feminin este format din ovare. .zona paratiroide – 1-2 minute fiecare picior. .traseu sciatic – 5 minute. pentru aport suplimentar de calciu. Penisul este constituit din doi corpi cavernoşi şi corpul spongios care înconjură complet uretra.zona reflexă regiunea lombosacrată – 5 minute fiecare picior .organe genitale – 1-2 minute. vaginul şi vulva. gleznă etc. şold) – 3-5 minute fiecare .zone reflexe pentru sistem osos (coloană vertebrală. Alte localizări ale procesului artrozic – genunchi. BOLILE GINECOLOGICE Sistemul genital masculin este format din testicule. cot. Prostata este o glandă ce se găseşte sub vezica urinară. 91 . crescând astfel riscul fracturilor. Testiculele au fost descrise la capitolul glande endocrine.zona traseu renal – 2 minute fiecare picior . canale deferente. braţ. pumn. umăr.zona traseu renal – 2 minute fiecare picior . Canalele deferente pornesc de pe partea supero-posterioară a testiculelor şi intră în cavitatea abdominală. 8. uterul. deschizându-se în uretră. situate în spatele prostatei. suprarenale – 1-2 minute. umăr.zona paratiroide – 1-2 minute fiecare picior Spondiloza toracală – se vor masa: . – schemele de masaj vor fi aceleaşi. prostate şi penisul.paratiroide – 1-2 minute.boală a scheletului. De canalele deferente sunt ataşate două vezicule seminale. ceea ce măreşte fragilitatea acestuia. trompele lui Fallope. Osteoporoza .

iar pe extremitatea sa inferioară (colul uterin) se inseră vaginul. vulvo-vaginite. sub maleola internă. Zonele reflexogene ale organelor genitale sunt situate astfel: • Zona uterului se află pe marginea internă a călcâiului la ambele picioare. deasupra călcâiului şi în spatele maleolei externe. Extremitatea dinspre ovar are formă de pâlnie şi prezintă numeroase franjuri. iar vaginul în partea de jos. orientată cu vârful în jos. situate în pelvis între vezică şi rect. • Zona vaginului se află pe faţa internă a picioarelor. Uterul este un organ cavitar nepereche.Trompele uterine situate de o parte şi de cealaltă a uterului. metroragii. alte tulburări ale ciclului menstrual etc. Nu se efectuează masajul reflexogen în zonele corespondente organelor genitale în perioada menstruaţiei sau în sarcină. Tratamentul reflexoterapeutic completează cu succes tratamentul allopat în numeroase afecţini ginecologice: vaginite. • Zona reflexogenă pentru tulburările de ciclu menstrual se găseşte pe faţa externă a gambei. având rolul de a capta şi conduce spre uter ovulul expulzat. metroanexite. Vulva este orificiul de intrare în vagin. la ambele picioare. • Zona ovarelor şi testiculelor este localizată pe faţa externă a picioarelor. de-a lungul tendonului lui Ahile. anexite. Are formă de pară turtită antero-posterior. în sus pe lângă maleola internă. comun cu extremitatea aparatului urinar feminin: uretra se deschide în partea de sus a vulvei. 92 . amenoree. fac legătura dintre ovar şi uter. dismenoree. în diagonală de la zona reflexogenă a uterului până la zona reflexogenă a vezicii urinare.

însoţite uneori de greţuri şi vărsături.Lucrul la nivelul picioarelor: Datorită secvenţialităţii funcţionale neuro-endocrine reglate prin conexiuni feedback. Masaţi apoi punctele reflexogene pentru ovare. trompe.zone limfatice – 2-3 minute fiecare punct Dismenoreea – menstruaţii dureroase şi dificile. usturimi. Se vor masa: . Vaginite/Vulvovaginite – afecţiuni inflamatorii ale vaginului şi vulvei. Se manifestă prin scurgeri diverse. vagin folosind policele ambelor mâini. mucoasa uterină şi a trompelor uterine). hipofiză. uter. tiroidă (la ambele picioare). De asemenea. Se vor practica şedinţe zilnice.zone reflexe anexe – 1-2 minute fiecare picior . Se vor masa: . mâncărimi. dureri vaginale (la urinat şi în timpul contactelor sexuale).zona pentru dureri menstruale – 5 minute de fiecare parte Tulburări de menstruaţie (menstre la intervale normale dar cu cantităţi de sânge mai mici sau mai mari decât la menstrele normale. este util lucrul la nivelul punctelor corespunzătoare coccisului.zona reflexă anexe – 5 minute pe fiecare picior .zone limfatice – 3 minute fiecare punct . coloanei lombare şi şoldurilor / pelvisului.zone reflexe uter – 5 minute fiecare picior .zona traseu renal – 2 minute fiecare picior Anexita/Metroanexita – afecţiuni inflamatorii ale anexelor (ovar. iniţial pentru trasarea conturului triunghiular. zonelor suprarenale şi punctelor limfatice. Se vor masa: . masajul efectuându-se circa 5-10 minute pentru fiecare punct afectat.zona reflexă uter – 1-2 minute pe fiecare picior . cicluri la perioade scurte sub 21 de zile sau la perioade mari peste 35 zile). Se vor masa: .zona reflexă uter – 5 minute la fiecare picior 93 . apoi pentru mişcări alternative de du-te-vino.zone reflexe tiroidă – 5 minute fiecare picior . este indicat masajul reflexogen iniţial în punctele corespunzătoare pentru creier.zona reflexă vagin – 5-10 minute la fiecare picior .

-

zona reflexă ovare – 3-5 minute la fiecare picior zona reflexă tiroidă – 3-5 minute la fiecare picior zone limfatice – 2-3 minute fiecatre punct

Amenoreea – absenţa fluxului menstrual la o femeie aflată la vârsta fertilă; poate fi tratată prin masaj reflexoterapeutic când afecţiunea este cauzată de stări patologice ale ovarelor sau uterului. Se vor masa: - zona reflexă uter – 5 minute fiecare parte - zona reflexă ovare – 3-5 minute fiecare parte - zona reflexă tiroidă – 3-5 minute fiecare parte - zona reflexă hipofiză – 3-5 minute fiecare parte - zone limfatice – 3 minute fiecare punct Adenom de prostată (mărirea de volum a prostatei) – se manifestă prin dureri mari perianale, ejaculări precoce sau întârziate, urinări frecvente, mai ales nocturne, presiunea jetului urinar fiind redusă şi jetul întrerupt. Se vor masa: - prostata – 3-5 minute fiecare parte - testicol, glande sexuale – 1-2 minute - vezică urinară, uretră – 1-2 minute - rinichi, pentru eliminarea din organism a produşilor toxici - suprarenale, pentru degajare de cortizon
9. BOLILE DIN SFERA ORL

Bolile ORL sunt numeroase, o parte din ele răspunzând favorabil la tratamentul reflexoterapeutic. Rinitele. Rinita acută / cronică – inflamaţia mucoaselor care căptuşesc cavitatea nazală, de cauză virală sau microbiană; netratate, pot da complicaţii ca sinuzite, otite, traheobronşite Rinita alergică – boală inflamatorie a mucoasei nazale, cauzată de contactul de factorii alergeni diverşi: polen, praf de casă, mucegaiuri, părul animalelor, substanţe chimice etc. Zona reflexogenă pentru nas se găseşte pe ambele degete mari de la picioare în partea latero-internă. Se masează folosind mişcări de rotaţie şi apăsare. Prin masarea acestei zone se încearcă decongestionarea mucoasei nazale. În plus, se vor masa zonele limfatice, zonele suprarenale (pentru creşterea secreţiei de cortizon), traseul renal (pentru a stimula excreţie substanţelor toxice). • Zone reflexe nas – 5 minute fiecare parte; • Zone suprarenale – 1-2 minute fiecare picior; • Traseu renal – 1-2 minute fiecare picior; • Zone limfatice – 2-3 minute fiecare punct.

94

Polipi ai nasului – tumori benigne datorate hipertrofiei mucoasei nasal şi a ţesutului limfoid local. Se vor masa zonele reflexologice pentru hipofiză, suprarenale, nas, plămâni, sistem limfatic, în special timus. Sinusurile sunt cavităţi în oasele feţei, conferă rezonanţă vocii, acţionează ca filtre pentru aerul inspirat, scad greutatea capului şi reduc astfel greutatea suportată de coloana vertebrală.. Zonele reflexe pentru sinusurile maxilare se găsesc pe degetele mari de la picioare, în bandă, imediat la baza unghiei, pentru maxilarul drept pe piciorul drept, iar pentru maxilarul stâng la nivelul piciorului stâng. Zonele reflexogene pentru sinusurile frontale sunt situate pe partea plantară a degetelor de la picioare şi mâini, sub porţiunea cărnoasă a primei falange, păstrându-se omonimia localizării şi în această situaţie. Lucrul la nivelul sinusurilor – sprijiniţi piciorul drept în mâna stângă şi folosiţi policele drept pentru a lucra întreaga suprafaţă a degetelor de la picioare; lucraţi dinspre medial spre lateral şi când ajungeţi la degetul mic schimbaţi mâna de spijin şi utilizaţi policele stâng pentru a lucra dinspre lateral spre medial. Repetaţi pentru celălalt picior. Sinuzitele acute / cronice sunt inflamaţii ale mucoaselor cavităţilor sinusurilor viscerocraniului. Se vor masa: • zonele reflexe corespunzătoare sinusurilor implicate – 5-10 minute de fiecare parte; • zone plămâni – 5 minute de fiecare parte; • zone laringe – 2-3 minute de fiecare punct; • zona reflexă nas – 3-5 minute de fiecare parte. Faringo-amigdalita. Această afecţiune reprezintă inflamaţia mucoasei faringiene şi a amigdalelor, cauzate de agenţi bacterieni sau virali, şi se manifestă prin jenă la înghiţit, uscăciunea gâtului, tuse, febră, stare generală alterată. Zonele reflexogene ale faringelui şi amigdalelor se găsesc la baza degetelor mari, în apropierea zonelor mandibulare. Tratamentul prin masaj reflexoterapeutic se face în paralel cu tratamentul medicamentos. Se vor masa: - faringe, amigdale – 3-5 minute - nas, sinusuri, plămâni, ureche – 1-2 minute fiecare - zone limfatice – 1-2 minute - zone suprarenale – 1-2 minute Otitele. Sunt inflamaţii acute/cronice, supurative/nesupurative ale urechii externe şi/sau medie. Zonele reflexogene ale urechilor sunt situate în tălpi la baza degetelor, între degetele 4-5, păstrând omonimia localizării. Se masează folosind o mişcare blândă de rotaţie. Masajul în aceste zone urmăreşte o bună irigare sanguină locală. Se vor masa şi zonele sinusurilor şi nasului dacă sunt considerate zone de transmitere sau întreţinere a otitei. - zona ureche afectată – 5-10 minute - zona sinusuri – 3-5 minute - zona faringe, amigdale – 3 minute fiecare punct

95

10. BOLILE OFTALMOLOGICE

Analizatorul vizual, care stabileşte relaţia cu mediul extern, este format din 3 segmente: segmentul periferic (retina), segmentul intermediar (căile optice) şi segmentul central (scoarţa cerebrală occipitală). Zona reflexologică pentru ochi este situată în plantă, între baza degetelor 2 şi 3; pentru a trata această zonă sprijiniţi piciorul drept cu mâna stângă şi puneţi policele drept imediat sub prima linie a articulaţiei celui de-al doilea, respectiv al treilea deget; rotiţi cu o mişcare de mică amplitudine în sensul acelor de ceasornic. Schimbaţi apoi sprijinul pentru celălalt picior. Scăderea acuităţii vizuale, descoperită în diferite stadii de evoluţie, apare frecvent în cadrul unor afecţiuni ca: miopie (bolnavul nu vede la distanţă), hipermetropie (bolnavul nu vede de aproape), presbiopia (scăderea vederii la vârste înaintate), cataracte (tulburări de transparenţă a cristalinului). Masajul zonelor reflexogene ale ochilor se face de 1-2 ori pe zi, timp de 10-15 minute pentru fiecare ochi, numărul şedinţelor variind în funcţie de caracterul şi vechimea bolii. Când tulburările sunt date de afecţiuni endocrine sau de tulburări circulatorii intracraniene se vor masa şi zonele reflexogene respective.
11. BOLILE STOMATOLOGICE

Cavitatea bucală este împărţită de arcadele dentare în două părţi: vestibulul bucal (cuprins între dinţi, gingii, buze) şi cavitatea bucală propriu-zisă aflată în interiorul arcadelor dentare. Zonele reflexogene ale mandibulei sunt situate pe faţa superioară a degetelor mari de la picioare, situate în bandă, aproape de rădăcina unghiei. Zonele reflexogene pentru maxilarul superior sunt tot în bandă, situate superior zonei mandibulare. Pentru a lucra la nivelul acestor zone, strângeţi mâna stângă pumn şi apăsaţi pe partea plantară a piciorului drept, apoi folosiţi indexul drept pentru a masa faţa dorsală a halucelui; schimbaţi punctul de sprijin pentru celălalt picior. Gingivitele reprezintă inflamaţia mucoaselor gingivale, consecinţa unor tulburări metabolice, ale glandelor endocrine, afecţiuni acute sau cronice ale organelor interne. Stomatitele sunt inflamaţii ale mucoaselor bucale, provocate de infecţii banale prin exacerbarea florei obişnuite din cavitatea bucală (favorizate de igienă necorespunzătoare, iritaţii prin nicotină, alcool, substanţe chimice, condimente, tartru) sau în cadrul unor afecţiuni ale organelor interne. Masajul reflexogen se va efectua în zonele maxilare şi mandibulare, zone corespondente unor organe interne sau glande implicate în aceste inflamaţii (conform diagnosticului medical complet), zone limfatice.
12. BOLILE METABOLICE ŞI DE NUTRIŢIE

Diabetul zaharat este o boală metabolică provocată prin deficitul relativ sau absolut al secreţiei de insulină pancreatică, având numeroase consecinţe metabolice, mecanismul principal constituindu-l creşterea glicemiei. Se manifestă prin polifagie (bolnavul mănâncă mult), poliurie (urinare în cantitate mare), polidipsie (sete imperioasă), scădere în greutate. Masajul reflexoterapeutic va fi complex:

96

condimente. obiceiuri alimentare învăţate în copilărie). vezică – 3 minute pe fiecare picior. Slăbirea – scăderea greutăţii corporale sub 15% din cea considerată normală. zonele rinichi. duoden – 5 minute pentru fiecare parte  zona intestine subţire – 3-5 minute pentru fiecare parte  zona intestine gros – 5 minute în ordinea evacuării  tiroida – 3 minute pentru fiecare parte Guta – boală metabolică caracterizată prin crize de artrită acută. Starea de slăbire ca boală trebuie diferenţiată de ceea ce înţelegem în mod obişnuit prin a fi slab. Masajul reflexoterapeutic se va face în zonele reflexe ale tiroidei – 10 minute. boli somatice sau psihice. evitarea legumelor bogate în acid oxalic (smochine. uretere. cacao. zonă rinichi. Zona pancreas – 5 minute de fiecare parte. glandelor genitale – 2 minute pe fiecare picior (pentru reglarea lor şi stimularea normală a arderilor). redresat metabolismul. Tratamentul vizează cauzele care au condus la această stare. ceai. afine. boli ale glandelor endocrine (tiroidă. vită. Afecţiunile endocrine (caşexie hipofizară. concentrate de roşii). hipofizei – 3-5 minute pe fiecare picior. suprarenale. uretere. alcool. se va evita consumul de ciocolată. vânat). cancer. tulburări de absorbţie intestinală. se mai stimulează şi zona stomac – intestine (5 minute pe fiecare picior) în scopul refacerii unei digestii şi absorbţii normale. duoden – 2 minute de fiecare parte. având însă avantajul că odată reglate arderile. hipofiză. Cauzele obezităţii: obiceiuri alimentare (stil de viaţă non-sanogen. greutatea pierdută nu se mai pune la loc ca după tratamente medicamentoase. Tratamentul prin masaj reflexoterapeutic vizează zonele suprarenale în scopul degajării de cortizon (efect antiinflamator). hipertiroidie. scăderea apetitului prin alcoolism. Perioada de tratament este de lungă durată. hipertiroidie) vor fi combătute prin masajul zonelor reflexe corespondente.  zonele stomac. Se va recomanda pacientului un regim hipocaloric. uretere. glande genitale). vezică urinară 97 . Dacă slăbirea este cauzată de boli digestive sau intestinale se vor stimula zonele reflexe corespondente organelor respective. Cauzele pot fi multiple: carenţe alimentare. exces de alimente ce se depun sub formă de grăsime. datorită influenţei asupra părţii din pancreas ce secretă insulina  Zona suprarenală. suprarenalelor – 3 minute pe fiecare picior. cu restricţia alimentelor bogate în purine (viscere animale.  Traseu limfatic – 3 minute de fiecare parte Obezitatea – boală de nutriţie caracterizată prin creşterea în greutate corporală cu peste 15-20 % faţă de greutatea considerată ideală. deficienţe genetice. vezică urinară – 2 minute de fiecare parte. anumite medicamente.  Zona tiroidiană – 2 minute de fiecare parte.  Zona hipofizară – 2 minute de fiecare parte. pentru a spori funcţionalitatea glandei în producerea de insulină  Zona ficat. ciuperci. cafea. colecist (veziculă biliară). carnea de porc. boli digestive. rinichi. în special la articulaţia metatarso-falangiană a halucelui. diabet zaharat. în scopul redresării actului de digestie şi absorbţiei normale. SIDA etc.

pentru accelerarea eliminării din corp a toxinelor. 98 . segment correspondent celui afectat . sistem limfatic.