You are on page 1of 46

LISTA întrebărilor de examinare la disciplina Medicină legală şi Drept medical pentru studenţii a. V, facultatea Medicină Nr.

1

1. Medicina legală ca disciplină de studiu, sarcinile ei şi relaţiile cu alte discipline medicale şi
paramedicale. Medicina legala – o stiinta medicala separata, care studiaza si solutioneaza problemele de ordin medicobiologic pentru practica judiciara. Ea este o stiinta cu caracter de sinteza care explica provenienta multor acte criminale. Ea contribuie la cunoasterea si prevenirea mortii violente si subite, la controlul si ameliorarea calitatii asistentei medicale. Medicina legala interactioneza cu anatomia normala si patologica, traumatologia, ginecologia, pediatria, toxicologia, criminalistica. Sarcini de a sustine calitatea asistentei medicale si profilaxia imbolnavirilor prin accidente, violente... , de a devansa corect incriminarea legislativa in domeniul infractiunilor contra vietii si sanatatii.

2. Istoricul medicinii legale. Catedra Medicină Legală a USMF „Nicolae Testemiţanu”, activitatea
ştiinţifică. Relatari cu caracter medico-legal gasim in legislatia lui Hamurabi cu 2000 de ani inaintea erei noastre. Prima lucrare cu caracter medico-legal apare in China. Printre primele documente ce vizeaza probleme cu caracter medico-legal in Moldova figureaza „Pravila lui Vasile Lupu”. Cercetarea medico-legala a cadavrelor se efectua la acea perioada de catre prosectorii spitaleleor orasenesti din Basarabia. Catedra de medicina legala a Universitatii de stat de medicina testemitanu a fost organizata in anul 1945 si a fost condusa pina in anul 1949 de docentul Ciucimariova, tot din acelasi an vine la conducere Aresev care initiaza cercetari stiindtigice orientate pe trei directii principale: importanta traumei in geneza mortii neviolente; rolul maladiillor preexistente in instalatarea mortii traumatice prin diversi factori ai mediului ambiant; aprecierea gradului de gravitate a leziunilor corporale la persoanele cu maladii preexistente. Apoi in 1966 sef de catedra devine Botezatu, apoi Kurdiumov...

3. Bazele procesuale ale expertizei medico-legale, regulile şi cazurile de dispunere obligatorie a
acesteia. Expertiza medico-legala prezinta o cercetare practico-stiintifica efectuata de un medic la cererea organelor de ancheta preliminara sau judecata pentru formularea concluziilor asupra unor probleme cu caracter medical sau biologic din ancheta preliminasa sau dezbaterile judiciare asupra unui dosar penal sau civil. Expertiza medico-legala se efectueaza in mod obligatoriu pentru stabilirea: 1 cauzei mortii 2 gradului de gravitate si a caracterului leziunilor corporale 3 virstei inculpatului, banuitului sau victimei in cazurile in care aceasta circumstanta are importanta dar lipsesc certificatele prin care s-ar putea confirma virsta persoanei in cauza. Efectuarea expertizei medico-legale este necesara la cercetarea tuturor infractiunilor ce au loc impotriva personalitatii umane, greselolor profesionale ale medicilor si multe alte motive. Regulile de ordonare a expertizei sunt prevazute de art. 165 al CPP. Anchetatorul penal intocmeste o ordonanta referitoare la afcest caz, in are arata: motivele pentru care dispune expertiza, denumirea institutiei care urmeaza s-o efectueze sau numele de familie si prenumele expertului, chestiunile asupra carora trebuie prezentate concluzii, lista de documente sau obiefcte ce vor fi puse la dispozitia expertului. Anchetatorul penal stabileste identitatea expetului numit, in ce raport se afla cu victima, infractorul si suspectatul. Expertului i se inmineaza o copie a ordonantei de efectuare a expertizei si i se explica drepturile si obligatiunile

4. Obiectele de cercetare medico-legală. Obligaţiile, drepturile şi responsabilitatea expertului.
Obiecte de cercetare medico-legala pot fi persoanele, cadavrele umane, corpurile delicte de origine biologica, diferite materiale si documente. Expertul medico-legal este obligat sa se prezinte la cererea persoanei care efectueaza cercetarea prealabila, a anchetatorului penal, procurorului sau instantei de judecata, dind raspunsuri concludente obiective la toate intrebarile ce i se adreseaza. Conform art 164 expertul are dreptul: 1 sa ia cunostinta de materialele din dosar in legatura cu obiectul expertizei 2 sa ceara sa i se puna la dispozitie materiale suplimentare, necesare pentru prezentarea concluziilor

1

3 sa participe, cu aprobarea personei care efectueaza cercetarea penala, a anchetatorului penal sau procurorului, la interogatorii, audieri si alte actini de ancheta penala 4 in timpul cercetarii penale, anchetei penale si in sedinta de judecata sa puna celui interogat intrebari in legatura cu obiectul expertizei, dar numai cu aprobarea persoanei juridice respective, care efectueaza cercetarea penala, a anchetatorului penal sau judecatorului care prezideaza sedinta de judecata. El poarta responsabilitate pentru concluziile intetionat fasle sau pentru refuzul de a da concluzii, de asemenea daca divulga materialele acumulate de acnheta cu care a luat cunostinta va fi tras la raspundere penala.

5. Formele expertizelor medico-legale.
Exista citeva forme de organizare a expertizei medico-legale: primara, suplimentara si secundara (contraexpertiza). Expertiza primara – cercetarea initiala a obiectului si elaborarea concluziilor in baza acesteia. Daca persoana juridica, ce a dispus expertiza primara, nu este satisfacuta de concluziile expertului, pentru motivul ca acestea nu sunt clare sau complete, solicita efectuarea unei expertize suplimentare aceluiasi sau altui expert. In cazurile cind concluziile expertului nu sunt intemeiate sau exista indoieli cu privire la veridicitatea lor, se poate dispune o contraexpertiza unui alt expert sau unei echipe de experti. Expertiza meico-legala in comisie se efectueaza in cazurile mai complicate, cu participarea medicilor de diferite specialitati. In expertizele complexe participa mai multi membri, printre care si specialisti din diverse ramuri ale stiintei: matemat, fiz, chim, botanica... Toate expertizele se efectueaza ziua, cu exceptia celor de urgenta.

6. Documentaţia medico-legală, cerinţele înaintate faţa de întocmirea şi eliberarea acesteia.
Principalul document al expertizei medico-legale este Raportul de expertiza medico-legala. Raportul include 3 parti: introductiva, descriptiva si incheierea. In partea introductiva este indicat: cind, unde, cine, din decizia cui s-a efectuat expertiza... sunt incluse si circumstantele faptei ce se contin in ordonanta sau alte documente prezentate: procesul-verbal al examinarii la fata locului, foaia de observatie clinica... Partea descriptiva se descrie detaliat tot ce a fost examinat de expert, metodele de laborator utilizate, mersul cercetarilor efectuate... Partea de incheiere cotine concluziile expertului si rs la intrebari. Concluzia este semnata de medicul legist si confirmata prin stampila. Adesea examinara medico-legala nu se face prin ordonante, dar pe baza unei solicitari in scris din partea organelor de cercetare penala. Documentul acestor cercetari este numit Act de examinare medico-legala, iar forma de prezentare este alcatuita dupa aceeasi schema. Expertul medico-legal perfecteaza si alte documente in primul rind certificatul de deces.

7. Moartea ca proces biologic, stările terminale şi agonia.
Moartea prezinta o incetare ireversibila a veitii, ea se instaleaza dupa incetarea functiilor de importanta vitala – circulatiei sanguine si respiratiei – incetare care are forma unui proces treptat de inhibitie a metabolismului celular si de descompunere a materiei vii organizate. Procesul instalarii mortii consta din 5 etape: 1 starea preagonala – inhibitia cunostintei, diminuara pulsului si batailor cardiace, hipotnia arteriala progresiva, tahipneea superficiala, diminuara reflexelor. Durata foarte variata. 2 pauza terminala – disparitia cunostintei, pulsului, reflexelor, respiratiei, scaderea tensiunii arteriale aproape de zero. Dureaza 5-10 sec pina la 3-4 min. 3 agonia – etapa trazitorie de la viata la moarte, lipsa cunostintei, deprimarea functiei corticale a creierului, o usoara tahicardie si o crestere neinsemnata a tensiunii arteriale, o respiratie rara si profunda cu antrenarea muschilor scheletali. Finele agoniei se evidentiaza printr-o bradipnee si hipotonie accentuate, dupa care urmeaza un stop respirator, iar apoi si cardiac. 4 moartea clinica – inhibitie totala a cunostintei, a reflexelor, a activitatii cardiace si respiratorii. La etapa aceasta e posibila reanimara tuturor functiilor vitale. Durata 5-6 min. 5 moartea biologica – survin schimbari ireversibile in SNC si in sistemul cardiorespirator.

2

8. Categoriile, tipurile şi genurile morţii.
Se cunosc 2 categorii de baza ale mortii: violenta si neviolenta. Moartea violenta – survine in urma omuciderii, sinuciderii sau a accidentlui. Moartea neviolenta – care nu este o repercusiune a violarii normelor de drept. Moartea poate fi rapida si lenta. Moartea rapida – perioada agonala lilpseste complet sau are o durata foarte scurta, vor fi aceleasi semne morfologice ca si in moartea prin asfixie. Moartea lenta – agonia poate dura chiar citeva zile sau saptamini, la necropsie lividitatile cadaverice vor aparea pal-violete, se vor constata chiaguri rosii, albe si mixte si o congestie neuniforma a organelor interne. Omuciderea, sinuciderea, moartea accidentala reprezinta genul mortii violente. Deoarece criterii medicale ale genului mortii nu exista, determinarea genului mortii nu e de competenta medicului legist.

9. Moartea subită, factorii favorizanţi în declanşarea ei.
Moartea subita este o moarte fulgeratoare instalata la o persoana in stare de sanatate aparenta, fiind cauzata de o afectiune patologica camuflata. Instalarea mortii subite poate fi facilitata de urmatoarele circumstante: efort fizic, stres psihoemotional, alcoolemia, fumatul tutunului, utilizarea stupefiantelor, conditiile meteo nefavorabile.

10. Diagnosticul pozitiv al morţii, semnele probabile şi certe.
Diagnosticul mortii reale se efectueaza in baza constatarii semnelor negative de viata si semnelor pozitive de moarte. Semen probabile: incetarea functiilor sistemelor nervos central, respiratoriu si cardiovascular Semne certe: encefalograma muta, modificari cadaverice

11. Modificările cadaverice precoce şi importanţa lor medico-legală.
1 Racirea cadavrului – se considera ca racirea cadavrului aflat la temperatura aerului de 16-18 grade se face cu 1 grad pe ora. Temperatura cadavrului poate fi masurata in cavitatea bucala in rectum, esofag, in cavitatea craniana, intrahepatic. 2) Deshidratarea – ca consecinta a incetarii circulatiei sanguine. Dupa 2-3 ore de la moarte dispare luciul scleroticei, corneea devine opalescenta. Ca urmare a deshidratarii locale apare placa pergamentoasa care poate fi confundata cu excoriatiile. 3) Lividitatile (petele) cadaverice – o modificatie exclusiv tanatologica, o consecinta a incetarii circulatiei sanguine cu scurgerea singelui pri vase in partile declive necompresionate ale corpului. Singele scurs i aceste parti coloreaza tehumentele in violaceu. Sunt 3 stadii: stadiul de hipostaza, stadul de staza (de difuziune) de la 8-12 ore pina la 24-36 ore, stadiul de imbibitie. Lividitatile pot fi confundante cu echimozele. 4) Rigiditate cadaverica – o contractura musculara postuma soldata cu intepenirea articulatiilor. Se instaleaza conform legii lui Nisten, prinde articulatiile in sens cranio-caudal si dispare in aceeasi ordine. Apare la circa 2 ore dupa moarte. 3 stadii: instalarea rigiditatii pina la 12-14 ore, generalizarea rigiditatii intre 14-24 ore, o data rupta nu se mai reinstaleaza, rezolutia rigiditatii dupa 24-36 ore disparind treptat in aceeasi ordine. 5) Autoliza – un proces de alterare celulara conditionat de o activitate enzimatica postuma. Primele tesuturi care se autolizeaza este singele, apoi suprarenalele, pancreasul...

12. Modificările cadaverice tardive şi importanţa lor medico-legală. 1) Putrefactia – proces de descompunere a tesuturilor sub actiunea microflorei aerobe si facultativ
anaerobe si anaerobe. Ea duce la formarea substantelor toxice precum cadaverina si putrescina. La temperatura de 18 grade primele semne de putrefactie apare dupa 1-2 zile de la moarte, manifestindu-se prin pete verzi-cenusii ce apar mai frecvent in fosa iliaca. Dupa 3-4 zile pe tegumente apare desenul vascular de putrefactie. La sfirsitul primei saptamini apare emfizemul cadaveric. 2)Modificarile cadaverice conservatoare apar in conditii de mediu nefavorabile pentru procesul de putrefactie. Din ele fac parte: mumificarea, saponificarea, lignificarea si congelarea naturala.

3

a)mumificarea – apare in mediu cu temperatura ridicaa, umiditate scazuta si ventilatie buna, mumificarea completa e posibila pe parcursul a 6-12 luni, iar in conditii ideale 2-3 luni. b) Saponificarea (adipoceara) se intilneste mai ales la cadavrele stationaet in mediu umed si lipsit de oxigen. Tesuturile aflate in starea de adipoceara au culoarea alba-galbuie sau galben-cenusie, un miros rinced si consistenta dura. O saponificare completa se realizeaza in decursul unui an. c)Lignificarea se observa la cadavrele staionate timp indelungat in turbarii, terenuri mlastinoase cu reactie acida putrnica care impiedica putrefactia. d)Congelarea naturala se realizeaza in zone cu temperaturi scazute sub zero. Cadavrul se conserveaza cu pastrarea caracterelor leziunilor traumatice si patologice. Dupa congelarea brusca a cadavrului, ultimul progresiv se putrefiaza.

13. Sarcinile medicului legist şi metodologia examinării cadavrului la faţa locului.
Sarcinile medicului legist: - stabilirea diagnosticului mortii - ajutorarea anchetatorului in examinarea corecta si consecutiva a cadavrului - ajutorarea anchetatorului in depistarea si recoltarea corpurilor delicte de origine biologica (urme de singe, sperma, saliva, materii fecale) - ajutorarea anchetatorului in descrierea rezultatelor examenului exterior al cadavrului si al corpurilor delicte de origine biologica - expunerea opiniei preliminare cu privire la caracterul, mecanismul si vechimea producerii leziunilor corporale de pe cadavru, precum si referitor la obiectul vulnerant si la unele probleme de ordin medical, care apar la anchetator in procesul examinarii cadavrului - consultarea anchetatorului referitor la intocmirea ordonantei despre dispunerea expertizei medicolegale a cadavrului si a corpurilor delicte, precum si la formularea intrebarilor pentru expertiza medico-legala. Examenul exterior a cadavrului se face intr-o anumita consecutivitate pentru a scoate in evidenta un numar maxim de probe: 1) Localizarea, pozitia si atitudinea cadavrului (locul, sectorul; raportul dintre cadavrul si obiectele care il inconjoara; raportul reciproc dintre diferite parti anatomice ale corpului) 2)Obiectele de pe cadavru si din apropierea lui nemijlocita 3)Hainele si incaltamintea de pe cadavru 4)Date generale despre cadavru 5)Fenomele cadaverice (modificarile cadaverice precoce sau tardive) 6)Reactiile supravitale (reactie musculara la excitarea mecanica si electrica, reactia pupilara la agenti chimici si curent electric) 7)Particularitatile partilor anatomice ale cadavrului 8)Loja cadavrului (adica suprafata pe care a fost descoperit cadavrul, se examineaza dupa ridicarea cadavrului) 9) Circumstantele negative (lipsa acelor urme, semne obiecte care ar trebui neaparat sa fie prezente in circumstantele concrete)

14. Necropsia medico-legală şi anatomopatologică. Motivele de expertiză medico-legală a
cadavrului. Necropsia se efectueaza nu mai devreme de 12 ore de la instalarea mortii. Necropsia medico-legala se deosebeste de cea anatomopatologica: 1)autopsia medico-legala se efectueaza numai in baza unei ordonante(in scris), emise de organele de procuratura, politie sau de instanta judecatoreasca, pe cind autopsia anatomopatologica se efectueaza in baza unei adrese orale a administratiei institutiei medicale 2)cea anatomopatologica studiaza daor modificarile antomopatologice din cadrul diferitelor afectiuni, cea medico-legala cerceteaza si urmele de violenta de pe cadavru cautind felul, cauza mortii 3)necropsia medico-legala nu poate fi abandonata din cauza putrefactiei avansate a cadavrului 4)in autopsia medico-legala se cerceteaza minutios fenomenele cadaverice pentru o eventuala estimare a datei mortii 5)medico-legala presupune cercetarea detailata a hainelor si a incaltamintei raposatului

4

concluziile nu trebuie sa depasesca limitele de componenta profesionala si sa fie accesibile persoanelor fara studii medicale.complicatiile leziunii sau bolii de baza. In aceste scopuri. care au servit drept cauza nemijlocita a mortii . instrumente speciale. Obligaț iunile sanitar-epidemiologice ale expertului în caz de suspectare sau moarte prin maladii infecţioase deosebit de periculoase. transportarea şi înhumarea cadavrelor. urmarindu-se modificarile patologice dupa criteriu topografic sau al graviditatii acestora si al eventualei concurente. moartea subita. măsurile de prevenire a contaminării personalului medical. ochelari protectori. Pentru respectarea regimului antiepidemic de activitate în morgi trebuie si existe un număr suficient de unități de îmbrăcăminte protectoare. atunci cind nu este stabilit diagnosticul clinic. Diagnosticul medioc-legal reprezinta o sinteza a modificarilor constatate la autopsie si descrise in raporul medico-legal. in scopul asigurării protecţiei individuale a personalului medical. concreta. procedeele tehnice ale autopsiei metodele de prelevare a materialului cadaveric pentru investigaţii suplimentare de laborator. pînă la autopsie se va înştiinţa neapărat serviciul de medicină preventivă din localitatea respectivă. Obligațiunile sanitar-epidemiologice ale expertului în caz de suspectare sau moarte prin maladii infecţioase deosebit de periculoase. autopsia se efectuează în costume speciale (costum antipestă): şorţ de muşama. geamuri cu gratii metalice şi teren pentru dezinfectarea mijloacelor de transport.etiologic . cadavre de persoane neindentificate.6)in autopsia medico-legala e obligatorie deschidderea tuturor cavitatilor (craniene. prevenirea răspândirii infecţiei în mediul ambiant. pentru primirea şi eliberarea cadavrelor. 15. 17. Cercetarea decedaţilor de pe urma diverselor forme de boli deosebit de contagioase prevede respectarea unui spectru specific de cerinţe. consecutiva si clara la toate intrebarile . Diagnosticul se elaboreaza tinindu-se cont de: .nosologic .leziunile sau bolile asociate care nu au conditionar declansarea mortii in afara principiului patogenetic. medicul va consulta în mod obligator instrucţiunile ce ţin de organizarea şi respectarea regimului antiepidemic prevăzut în astfel de cazuri. moartea in institutiile medicale pe parcursul primelor 24 ore dupa internare.motivarea obiectiva – sa fie confirmate prin date real depistate la autopsie si prin rezultatele cercetarilor suplimentare . rezervi de apă de.abordarea stiintifica – elaborarea in baza celor mai moderne teorii si metode contemporane stiintifice . Concluziile expertale. 5 . mănuşi rezistente. rezerve de dezinfectanţi. înainte de autopsie. in caz de inintare de catre rudele raposatului sau de alte persoane a unor plingeri organelor de ancheta penala in legatura cu o deficienta in asistenta medicala. De regulă. 16. autopsia se efectuează în cursul zilei şi doar în cazuri excepţionale . veselă sterilă. Particularităţile leziunilor corporale. Morga trebuie să dispună de cameră frigorifică. la elaboararea dignosticului medico-legal sunt necesare si principiile: . argumentarea şi cerinţele înaintate faţă de acestea.argumentarea exhaustiva – intemeiate profund si multilateral. reţea de canalizare. de rind cu leziunile traumatice in producerea mortii. mască de tifon. ce vizează condițiile înaintate faţă de morgă. iar uneori si a canalului vertebral) Motivele de expetiza medico-legala sunt: moartea violenta. glugă (batistă). Mecanismele de producere a leziunilor prin obiecte contondente.topografic Cerintele fa de elaborarea concluziilor medico-legale trebuie sa corespunda unor principii riguroase: . Diagnosticul medico-legal şi principiile de întocmire ale acestuia.expunerea concluziilor trebuie sa fie deplina. incit interpretarea lor sa nu admita echivocuri . toracice si abdominale. cizme de cauciuc.leziunea sau boala de baza si semnele morfologice care o confirma . Totodată. normele sanitaro-epidemiologice prevăd morgi-tip cu intrări separate pentru personalul medical.cu iluminare artificială.

cu pastrarea integritatii tegumentelor. Excoriatia semnaleaza actiunea agentului mecanic. se formeaza leziuni prin frictiune. de la muscatura cu dintii. Poate produce leziuni directe si indirecte. Compresiunea de lunga durata provoaca simtomocomplex numit sindromul de compresiune sau toxicoza traumatica. Cele mai specifice leziuni prin extensiune sunt plagile rupte si smulgerea unei parti a corpului. Evolutia echimozei depinde de marimea extravazatului. decoalrea pielii. ceea ce le fac asemanatoare cu excoriatiile intravitale. mine. Uneori este necesar a face un diagnostic diferential intre echimoza si lividitatile cadaverice. La actiunea unei forte moderate se formeaza numai excoriatii si echimoze.. Pe cadavru excoriatiile si eroziunile epidermale se pergamenteaza. a timpului scurs de la producere. rupture ale organelor interne. De regula se produce traumarea oaselor si a organelor interne cu tegumentele corpului intacte sau cu leziuni minimale. In primele zile ea este rosie. iar pe cadavru condirma si caracterul vital al leziunii. fracture ale oaselor. La loviitura considerabila se formeaza plagi contuze.. Prin aceasta metoda se produc leziuni superficiale: excoriatii. 1) Leziuni prin obiecte contodente: a)leziuni produse prin lovire cu obiecte contondente b) leziuni produse prin lovirea corpulu de obiecte contondente (caderi. care lezindu-se se “sterg”. se atinge de corpul omului sau invers. provocind o detasare a epidermei in directia opusa miscarii. iar mai tirziu cafenie. 4) Frictiunea – daca obiectul contondent. Semnificative sunt excoriatiile semilunare de la unghii. obuze c)leziuni prin substante explozibile 19. 6 . 20. apoi albastruie-violeta. Particularităţile morfologice şi importanţa medico-legală a excoriaţiilor şi echimozelor. aflat in miscare. 3)Extensiunea – este opus compresiunii. ajungind pina la oase. Importanta medico-legala a echimozelor si excoriatiilor consta in faptul ca atesta realitatea traumei. Echimoza – un revarsat de singe in profunzimea tesutului subcutanat sau mucoase. precipitari) c)traumatism de transport d)traumatism sportiv e)traumatism de productie 2)Leziuni prin obiecte ascutite a)leziuni prin obiecte taietoare b)leziuni prin obiecte intepatoare c)leziuni prin obiecte intepator-taietoare d)leziuni prin obiecte despicatoare 3)Leziuni prin arme de foc a)leziuni prin arme de foc b)lezuni prin grenade. plagi. uneori permit aprecierea mecanisului de formare. aflat in miscare. verzuie si galbena. Pot fi si profunde. 18. unde se rup vasele sanvine si singele iese sub piele. La extindere fortele de actiune sunt indreptate centrifuge in raport cu corpul omului.La producerea leziunilor corporale sub actiunea unui obiect contondent se deosebesc patru mecanisme principale: 1) Lovirea – o actiune dinamica in care obiecctul vulnerant. Particularităţile morfologice ale plăgilor contuze (zdrobite şi plesnite). interactioneaza intr-un timp surt cu corpul omului. Mecanismul de producere consta in frictiunea unui corp dur cu o suprafata rugoasa sau a unui obiect ascutit cu pielea. Excoriatia – o dereglare superficiala a integritatii pielii. 2) Compresiunea – aplicarea a doua forte care actioneaza centriped asupra corpului din partile opuse. Clasificarea leziunilor mecanice şi a cauzelor medicale ale morţii provocate de acestea. Apare in locul de actiune a agentului vulnerant. Dupa localizarea si forma ei se apreciaza particularitatile traumatizarii.

Caderea pasiva se caracterizeaza prin producerea de leziuni unipolare. rupturi de organe. pe fata posterioara a miinilor. 1)Leziuni produse cu degete formeaza echimoze tipice ovale.. iar cele prin smulgere realizeaza detasari si scalpari. occipitala. 2) Leziuni produse cu pumnul. pe fata anterioara a genunchilor. stereografica. piele. echimoza. Caderea poate fi pasiva – in repaus din ortostatism. rotunde . supta. reg ariculatiilor coxofemurale. plaga 3)Forma leziunii – figuri geometrice: liniara. In caderea laterala – reg temporala. se pot utiliza diferite probe de laborator: metoda radiologica.. 21. particularitatile leziunilor. fiind inconjurate de zone intinse excoriate. Schema şi ordinea descrierii leziunilor corporale. piciorul si muchia palmei pot produce cele mai variate leziuni: de la echimoze si excoriatii pina la fracture osoase si rupture ale organelor interne 3) Leziuni produse cu dintii acestea fac parte din traumatismele prin obiecte boante doarece dintii nu sint in stare sa produca o solutie de continuitate a pielii. treimea inferioara a fetei laterale a coapselor. fire de par) pe obiectul vulnerant. 1)Localizarea leziunii – regiunea anatomica. margini neregulate. sub forma literei p ruse 6)Suprafata leziunilor – care inglobeaza relieful.. fata posterioara a coatelor. peretii neregulati. directia lor. netede. stereoscopica.. 2)Felul leziunii – excoriatie. Plaga contuza se caracterizeaza prin profunzime si singerare mica. lobo-sacrala. prezenta impuritatilor 23. caracteristica morfologică. 7 . mixta. 24. fracturi osoase. Plagile prin strivire au forme neregulate. cot) se produce o plaga plesnita avind forma liniara sau stelata conditionata de suprafata contondenta a agentului vulnerant. culoarea. Mecanismul de producere a plagii contuze consta in lovirea sau comprimarea tesuturilor. genunchi. ovala 4) Dimensiunile leziunilor – determinate prin doua linii reciproc perpendiculare. mai grav plagi contuze. In caderea pe fata – fronto-nazal.dinamica 22.statica . Actiunea traumatizata a dintilor poate fi: . echimoze sau plagi contuse. care coincid cu circumstantele faptei. cel mai frecvente vor fi echimoze. Leziuni produse de omul neînarmat. Leziuni prin cădere şi precipitare. Principiile de identificare a obiectelor vulnerante. Cind corpul contondent loveste pielea aflata imediat deasupra unui plan dur osos (craniu. neregulate si ascutite. La fundul plagii se observa punti tisulare care unesc peretii acesteia. Poate produce excoriatii. Sunt 3 feluri de muscaturi: rupta. Particularităţile morfologice în funcţie de condiţiile traumatizării. resturi de organe. Plaga plesnita se caracterizeaza prin margini relative drepte cu usoare anfractuozitati si dehiscenta mica datorita puntilor tisulare care nu permit indepartarea marginilor. fotografierea cu razele infrarosii. excoriatii. In caderea pe spate leziunile pot fi localizate in reg scapulara. sau prin impingere. semiovale. activa – din mers. 5)Caracterul marginilor si colturilor leziunilor – regulate. Sunt 3 principii de baza conform careia se efectueaza identificarea obiectelor vulnerante: 1) dupa caracterele morfologice ale leziunilor mecanice de pe corpul victimei 2) dupa specificul urmelor sau a particulelor obiectului vulnerant. daca prezente unghii vor forma excoriatii. rotunjite. Adesea se distrug si tesuturile mai profunde sau penetreaza in cavitatea corpului. distanta in cm de la liniile si punctele de reper.Plaga contuza reprezinta o leziune in care se distruge integritatea anatomica a pielii sau a mucoaselor. ramase si depistate in locurile traumatizate 3) dupa prezenta diferitelor tesuturi ale organismului (singe. pe barbie. rotunda. depunerile straine 7)Starea tesuturilor limitrofe – atentie urmelor de singe. in reg miinilor.

fracturi-bamper cu eschile treiungiulare ale oaselor tubulare lungi situate la nivelul de ciocnire cu bara de protectie a masinii. Leziunile organelor interne se produc in urma comotiei generale marcate a corpului in momentul impactului. taiat-intepate. In majoritatea cazurilor leziunile sunt produse de partile si piesele proeminente ale vehiculului. dar distantate de regiunea acestui impact . pe spate.primare indirecte produse in momentul impactului primar. leziuni prin comotie generala a corpului.. suruburilor. Clasificarea traumelor de trafic. In locul interactiunii corpului cu planul de precipitare se formeaza excoriatii. pe fese.primare directe produse in momentul impactului primar cu planul de precipitare si localizate in regiunea acestui impact . Leziunile corporale sunt . aceste leziuni reflecta total sau partial forma si dimensiunile pieselor proeminente. cutit cu virf. 27. intre automobil si diferite obstacole imobile sau alt mijloc de transport . Traumele auto. care le deosebesc de cele provocate prin obiecte contondente. satir. farului.leziuni produse in urma frictiunii corpului de automobil sau de carosabil 26. cu actiune combinata a)intepator-taietoare (pumnal.leziuni produse prin actiunea locala a partilor automobilului si a carosabilului asupra corpului . Ele sunt reprezentate de excoriatii. despicate. Plagile produse prin actiunea obiectelor ascutite dispun de anumite caractere morfologice comune. Leziunile prin precipitare sunt polimorfe. care au un caracter unipolar. intepate. Semnele comune ale acestor plagi sunt: 8 .In caderea activa tot aceleasi semne ca in pasiva plus urme de alunecare a corpului pe planul de cadere sub forma excoriatiilor liniare multiple paralele orientate spre directia miscarii corpului.. Clasificarea obiectelor ascutite: 1. echimoze. mecanismele de producere a leziunilor corporale. pasiva sau activa. cele interne predomina asupra celor externe. cu actiune simpla a)taietoare (cutit. Leziunile specifice la ciocnirea automobilului cu pietonul se formeaza in rezultatul actiunii radiatorului. Clasificarea traumatismului auto: 1)trauma prin ciocnirea automobilului cu pietonul 2)trauma prin caderea pasagerului sau conducatorului din automobil 3)trauma prin traversarea cu rotile automobilului 4)trauma in salonul automobilului 5)trauma prin comprimarea intre partile automobilului si alte obiecte sau obstacole 6)trauma auto combinata Patru mecanisme principale de formare a leziunilor in traumatismele auto: .leziuni formate prin comprimarea corpului intre roata vehiculului si carosabil. pe fata anterioara a corpului. 25. brici) b)intepatoarea (sula. sabie) 2.leziuni secundare care se produc in momentul impactului secundar cu planul de precipitare.. cuie) c)despicatoare (topor. fracturi in dependenta de tipul caderii: pe picioare. Clasificarea obiectelor ascuţite şi a leziunilor produse de acestea. minerelor. scaritelor. Particularităţile leziunilor prin ciocnirea automobilului cu pietonul. pe fata laterala a corpului. Sunt caracteristice diferite leziuni. libera sau nelibera.leziuni aparute in rezultatul actiunii generale a automobilului sau a carosabilului asupra corpului . leziuni locale. echimoze sau chiar plagi contuze ale gambelor sau coapselor dispuse orizontal. Precipitarea poate fi directa sau consecutiva. Particularităţile morfologice ale plăgilor înţepate şi tăiate. retrovizorului. unilaterale situate in regiunile corpului ce au contactat cu partile masinii. in vertex. uneori plagi contuze. Caracteristic la caderea activa prin impingere leziunile bipolare. briceag) b)intepator-despicatoare c)taietor-despicatoare d)ferestruitoare Leziuni: taiate.

margini regulate. Fiecare plaga are caractere particulare care permit identificarea obiectului vulnerant si aprecierea mecanismului de producere.de uzina . Ale sistemului de incarcare-decarcare: .cu alice . peretii netezi ai canalului de ranire.cu proiectile atipice . Ale tevii: a)numarul tevilor: una. care cauzeaza hemoragie interna sau externa.pistol .cu gaze II. Cele produse cu lame stirbite vor avea marginile neregulate. mai pronuntate la o patrundere adinca.de lupta . lipsa puntilor de tesut conjunctiv. In functie de proiectil: . Variante: . DUPA CARTEA NOUA Clasificarea armelor de foc I. caracteristica morfologică a plăgilor în funcţie de condiţiile de producere.pusca etc 3.de constructie proprie . fracturi orificiale. cu o ulterioara inlaturare a lor. Marginile plagii despicate produse cu o lama bine ascutita vor fi netede.sportive . Plagile despicate mai frecvent sint localizate in regiunea capului.automat . cea orientata spre fata inferioara a lamei.carabina . lumenul deschis al vaselor sangvine sectionate. teava ghintuita 2.manual . mai multe b)lungimea tevii: scurta. Leziunile oaselor lungi cu aspectul de crestatura sau despicatura pot avea forma de pana ori de butoniera. Destinatia si particularitatile consctructive generale: 1. Tehnica fabricarii: . medie. inclusiv cele osoase.combinat 3. Pentru unghiurile plagilor despicate e caracteristica prezenta unor plagi superficiale suplimentare.criminale .defectate 4.semiautomat . Armele de foc. Cind rana e produsa cu scutisul lamei unghiurile pot fi ascutite ori sub forma literei M. mecanismul de traumatizare. doua. lunga c)Calibru: mic. Ale sistemului de aprindere: 9 .de serviciu .pentru autoaparare .revolver . 28. Leziunile oaselor plate prezinta niste crestaturi sau despicaturi. 29. Destinatia: . regulate.deghizate . La o lovitura sub unghi ascutit va fi excoriatie numai o margine. Mecanismul de baza consta in disecarea tesuturilor. excoriatie. clasificarea lor.de vinatoare 2. una plasat transversal fata de axa longitudinala a plagii despicate. mediu. cominutive. Leziunile produse prin obiecte despicătoare. Exist 3 feluri de plagi suplimentare: o singura placa ca o prelungire a plagii despicate. Particularitatile elementelor constructive 1.de constructie proprie . mare d)Constructia canalului: teava lisa.cu glont . doua carei confera plagii despicate forma literei T. produse de virful sau calciiul lamei.

cu doua tevi . Dupa calibru: a) arme cu calibru mic (pina la 6 mm) b) arme cu calibru mijlociu (pina la 9 mm) c) arme cu calibru mare (peste 9 mm) 6. Distanţa de tragere din punct de vedere medico-legal.eschilele glontului explodat 10 .revolvere .pistoale-racheta b)cu teava ghintuita 4. Dupa modul de funcionare: a)arme simple (cu un singur cartus) b)arme de repetitie (incarcare manuala) c)arme semiautomate (percutia e manuala. Dupa munitia folosita: a)arme cu glont b)arme cu alice c)arme mixte 30.termic . Factorii traumatici ai impuscaturii: 1.cu teava scurta: revolvere..pistol-baston .pistol-stilou 2.mecanic DUPA CARTEA VECHE Clasificarea armelor de foc 1.pistolete b)cu teava mijlocie (20-50 cm) . Dupa destinatie: a)arme militare . Dupa lungimea tevii: a)cu teava scurta (3-20cm) .cu teava lunga: pusti.cu o teava .glontul obisnuit sau special . dar descarcarea automata) d)arme automate (alimentarea si percutia in serie) 5.pistol-mitraliera c)cu teava lunga (50-80 cm) .arme de vinatoare 3.cu trei tevi c)arme sportive d)arme deghizate . Proiectilul armei de foc sau partile lui componente: .arme de tir .carabine .arme de vinatoare .electric . Factorii traumatici ai împuşcăturii. Dupa sistemul de forare a tevii: a)cu teava lisa . carabine . pistolete b)arme de vinatoare .

liniar sau rotund (cu sau fără rupturi radiale).zona acțiunii particulelor de pulbere si metal (zona a treia) Dacă gura ţevii in momentul împușcăturii intră in contact direct cu hainele sau pielea victimei.printr-un obstacol). .eschile osoase La impuscaturi de la distante mari leziunile se produc preponderent de proiectil.tragerea cu ţeava lipită .patul armei . zdrobite. Un orificiu clasic atunci cind glontul patrunde perpendicular si apare minus tesut. Tragerea cu teaba lipita adesea genereaza leziuni suplimentare localizate in jurul orificiului de intrare care sunt numite stamp de imprimare. cu excepţia marginilor rupturilor suplimentare. cînd presiunea gazelor la gura ţevii ajunge la cîteva sute de kilo pascali. inel de imprimare 31.alice sau srapnele. zona de contuzie moleculara a tesuturilor 4-5cm. Acţiunea contuzivă se manifestă cînd gazele la nivelul gurii ţevi.gazele si aerul din teava . Distanța este considerată apropiată atunci cînd ţinta se află în limitele acţiuni factorilor suplimentari ai împuşcăturii. Marginile plăgii propriu-zise. bura si alte componente ale armei de vinatoare .zona acţiunii combinate a funinginii. Acţiunea de rupere se manifestă mai frecvent in regiunea capului și a mîinilor..eschilele si particulele proiectilului . Formeaza o cavitate mai mare decit diametrul glontului. exercită o presiune mici (din cauza energiei cinetice iniţiale mici sau din cauza trecerii lor preventive . sînt neregulate. Arma de foc sau particulele acesteia . Acţiunea de penetrare se manifestă atunci.pulberea .partile mobile ale armei .zona acţiunii preponderent mecanice a gazelor (prima zonă). zdrobite. decolate de la tesuturile subiacente. cînd gura ţevii numai se atinge de acest obiect. In tragerea cu ţeava lipită gazele pot realiza 3 feluri de acţiuni: de penetrare. Aici gazele pot realiza 3 feluri de actiuni: de penetrare. cînd gura țevii e lipită cu putere de obiectul atacat sa neermetică. tragerea este considerată drept tragere cu ţeava lipită. uneori unghiular.orificiul tevii .particule de metal 3. zona de contuzie a tesuturilor care reprezinta peretii canalului de la citiva mm pina la 1-2cm. teava poate fi aplicata ermetic sau neermetic.proiectil atipic 2. se evidentiaza 3 zone a canalului de ranire: zona propriu-zisa. in centrul plăgii poate fi observat un defect de ţesut format 11 . Factorii suplimentari la tragere de la distanta apropiata . Lipirea poate fi ermetică.zona de depunere concomitenta a funinginii cu particule de metal si pulbere (25-35cm) .particulele de haine . In astfel de cazuri ama se sprijină de obiectul atacat. acoperite pe dinauntru cu funingine. echimotice. Proiectilele secundare .particule de pulbere . Semnele leziunilor produse prin gloanţe la tragere de la distanţă apropiată. a particulelor de pulbere și metal (zona a doua). Marginile plagii propriu-zise sint neregulate. acoperite pe dinăuntru cu funingine Apro piind marginile. Acţiunea de rupere are loc atunci cînd gazele întîlnesc în partea iniţială a canalului o rezistență din partea ţesuturilor dure subcutanate. Distanta impuscaturii cu teava apropiata se divizeaza conventional in trei zone: . decolate de la ţesuturile subiacente. un inel de excoriatie si unul de stergere. de rupere și contuzivă. Direcţia ţevii poate fi perpendiculară față de suprafaţa obiectului atacat. orientata perpendicular sau sub unghi. .eschilele tevii si ale altor parti ale armei 4. de rupere si contuziva.zona de depunere doar a particulelor de metal si pulbere (35-200cm) La trageri cu teava lipita. Se cunosc următoarele zone ale distanţei apropiate: .zona de actiune maxima a gazelor explozibile (distanta de tragere 1-5cm) . apare fenomenul „minus tesut”. In tragerea cu ţeava lipită orificiul de intrare poate fi stelat. sau cub un unghi ascuțit. in cruce. echimotice.

Pe tablia interna vom gasi un orificiu neregulat. semilunara. Diagnosticul orificiului de intrare şi de ieşire.vezica urinara). marginile de regula neregulate. aprecierea direcţiei canalului de rănire. Orificiul de intrare: Forma orificiului rotunda sau ovala. mai rar semilunara sau nedeterminata. In cazul impactului perpendicular pe tablia externa a osului vom gasi un orificiu rotund regulat. Glontul ramine in corp atunci cind isi epuizeaza toata energia cinetica. au formă de evantai. Coltul plagii din directia miscarii glontului poate fi rotunjit. Actiunea tangentiala a glontului manifestata pe haine poate lasa orificii de intrare si de iesire separate. El are forma unui con retezat. mai rar rotunda sau ovala. de regulă. Orificiul de iesire: Forma orificiului stelata. defect tisular practic permanent. Însemnătatea criminalistică a glonţului. fisurata. defest tisular frecvent lipseste. marginile frecvent festonate. nu se observă. glontul care dispune de o viteza mica ricoseaza de os. Leziunile oaselor. cu funingine. de regulă. mai rar egale sau mai mici. Iesind din os glontul detaseaza unele eschile osoase si formeaza o „cararuie” care se extinde in directia zborului proiactilului. In lipirea neermetică au forma unui cerc cu diametrul de 3—5 cm. de la marginile careia pornesc niste fisuri radiare scurte. Tragerea cu ţeava lipită adesea generează leziuni suplimentare (prin gura ţevii) localizate in jurul orificiului de intrare. defectul in epiderm deseori este egal. Orificiul de iesire se manifesta printr-un defect de tesut de dimensiuni foarte mari. inelul de excoriatie frecvent lipseste mai rar este prezent. Dupa acest caracter morfologic al fracturii se apreciaza directia canalului de ranire. Dupa restaurarea osului la intrare se observa un defect de tesut de forma rotunda cu marginele regulate de la care pornesc fisuri radiante. dimensiunile deseori mai mari decit ale orificiului de intrare. produse de gloanţe. Plăgile oarbe şi tangenţiale. dimensiunile caruia depasesc diametrul transversal al proiectilului.omoplat. inelul de excoriatie de regula se determina bine. situate la o anumita distatna unul de altul. In lipirea ermetică depunerile de funingine au forma unu inel îngust de culoare cenușie-intunecat sau neagră. La intrare sub un unghi obtuz orificiul este si mai mare. O plaga oarba are doar orificiu de intrare si canal de ranire. Efectul hidrodinamic se manifesta mai slab. Plaga tangentiala poate avea forma unui uluc ingust cu margini neregulate si rupturi superficilae ale stratului dermal sau chiar ale epidermului. excoriat. cu semne ale inelului de stergere. mai putin excoriat. lasind doar o excoratie sau o plaga alungita. Rupturile se vor produce sub actiunea 12 . In epifizele oaselor lungi se formeaza un canal orificial. Efectul hidrodinamic. inelul de stergere lipseste. baza lui fiind orientata in directia miscarii glontului. Daca glontul penetreaza osul sub un unghi ascutit la intrare se produce o eschila osoasa si un orificiu avind dimensiunile mai mari decit ale glontelui. In lipirea laterală depunerile de funingine sînt neuniforme. inelul de stergere prezent pe piele sau pe haine. Coltul plagii din partea opusa este ascutit. Canalul de ranire poate fi rectiliniu sau cu un traiect curb. In oasele plate (craniu. In tragerea cu ţeava lipită ermetic in jurul orificiului de intrare depuneri de funingine şi tatuaj prin pulbere.oasele bazinului) canalul de intrare a glontelui are forma unui con retezat cu virful orientat spre locul impactului. adesea rasfrinte in afara. defectul dermei este mai mic decit diametrul glontului.. Efectul hidrodinamic: acesta are loc atunci cind pe parcursul traiectoriei sale proiectilul intilneste un organ cavitar plin cu lichid(stomac. Marginile orificiilor de intrare rotunde şi vîrfurile lambourilor la plăgile stelate sînt acoperite. Plaga tangentiala se formeaza atunci cind glontul se atinge de suprafata corpului. Trabeculele traumatizate ale substantei spongioase vor fi rasfrinate in sensul miscarii glontului. 32. schimbindusi directia de miscare. Fracturile impuscate ale diafizelor aoselor lungi prezinta de regula un sector de aschiere a osului. care se termina in diverse tesuturi ale corpului.prin concursul unor mici adîncituri localizate la vîrful lambourilor cutanate. Pe suprafetele laterale ale osului se evidentiaza niste eschile mari avind forma aripelor de fluture (gratiei acestui fapt fracturile balistice ale oaselor lungi au si fost numite fracturi „in fluture”). 33. cu marginele neregulate de la care pornesc multiple fisuri longitudinale.intestin.inima. 34. mai rar netede. Dimensiunile acestui orificiu aproape coincid cu diametrul transversal al proiectilului. Caracterul morfologic al plagilor oarbe se aseamnana cu plagile transfixiante.. Plagile oarbe sunt considerate acele plagi in care proiectilul se opreste in corp.

In asfixiile de lunga durata sunt prezente si pe pilea pleoapelor.pleura viscerala este rasfrinta in lumenul canalului. Marginile orificiului de iesire sunt rupte.produse prin gloante sunt steriotipice: un orificiu de intrare stelat.prezenta si localizarea plagii impuscate . intestine.splina).accesibilitatea regiunii traumatizate pentru tragere cu mina proprie .cu marginele regulate rotunjite. Orificiul de iesire are dimensiuni mai mari o forma neregulata marginele rupte si rasfrinate in sensul miscarii glontelui. In stomac. 35. schije) si caracterul plagii (oarbe.undelor hidrodinamice asupra peretilor organului cavitar.rinichi. neregulate rasfrinte in afara. transfixiante. Cercetările suplimentare de laborator.pozitia victimei in momentul tragerii .distanta tragerii . cu dimensiuni relativ mici un canal rectiliniu cu o zona de distrugere a tesuturilor adiacente un orificiu de ieseri stelat sau neregulat. Sunt mai pronuntate pe conjunctiva palpebrala si oculara. Din semnele interne fac parte: 1 singe fluid de culoare inchisa:se explica prin cresterea activitatii fibrinolitice si a unor factori anticoagulanti ca o consecinta a suprasaturatiei cu CO2 si datorita reducerii mari a proportiei de oxihemoglobina. vezica urinara daca lumenul lor este desert orificiul de intrare si de iesire sunt rotunde cu multiple rupturi scurte ale seroasei si ale mucoasei. partilor superioare ale toracelui. Prezenta petesiilor nu este strict obligatorie . Printr-un mecanism similar se vor prouce si rupturile splinei ale ficatului(in stare de congestie) si chiar ale cutiei craniene. E mai pronuntata in primele ore dupa moarte peurma pierde din intensitate si poate disparea complet din cauza hipostazei.directia canalului de ranire pe tot proiectul sau . 5 Semnele mictiunii si defecatiei involuntare: se datoreste spasmelor musculare in timpul convulsiilor contractiei musculaturii netede.tipul armei din care s-a tras . In pericard si cord orificiul de intrare este rotubd sau oval. gitului. Caracteristicile leziunilor organelor interne prin gloanţe. fenomen explicat prin fluiditatea singelui. distanta lor de la plante .violacee. In leziunile balistice trebuie sa se stabileasca: . a conjunctivei si a mucoasei buzelor. 4 lividitatile cadaverice precoce: intinse ca suprafata intens cianotica albastru-inchis. Leziunile organelor interne (ficat. Din semnele externe fac parte: 1 petesii asfixice: (se explica prin faptul ca semareste presiunea venoasa si sporirea permeabilitatii peretilor vaselor sanguine di cauza hipoxiei) sunt hemoragii mici punctiforme ale pielii si mucoasel fetii.localizarea orificiulu de intrare si de iesire ale plagii . 3 Cianoza extremitatilor: degetelor a membrelor superioare si in special a unghiilor care au culoare albastr-violeta.numarul impuscaturilor.corespunderea numarului leziunilor de pe haine cu a celor de pe corpul victimelor. 2 Cianoza fetei: se caracterizeaza prin culoarea albastr-vinetie a obrajilor. conditionata de staza venoasa. 37. 13 . Particularităţile autopsiei în caz de leziuni mortale prin arme de foc.specificul (glonte. tangentiala) . Ele se impart in : interne si externe. Leziunile balistice ale plaminilor sunt mai mici ca volum decit cele a organelor parenchimatoase (datorita bunei aeratii si a densitatii relativ mici). Marginile orificiului de intrare sunt rounjite . fetei. In lumnul canalului pot fi fragmente de tesut pulmunar sub forma unor lambouri orientate cu capetele libere in sensul propulsarii proiectilului. pe mucoasa bucala. alice. Daca organele sus mentionate sunt pline cu lichid vor fi prezente rupturi ale peretilor asociate cu echimoze si detaserii de mucoasa datorita actiunii hidrodinamice a proiectilului).fiind mai mare decit cel de intrare. La examinarea persoanelor moarte prin asfixiile mecanice vor fi constatate semne morfologice numite leziuni asfixice generale. Semnele morfologice ale morţii asfixice (rapide). 36.

5 Petesii subpleurale.2 Dilatarea si umplerea cordului drept si sting fluid si inchis la culoare: Ventricolul sting contine putin singe sau este gol semn conditionat de staza sanguina pulmunara. deasemeni santul este o circulara incompleta care se ontrerupe prin interpunerea nodului latului. 4 anemie splenica (semnul lui Stabinschi intilnit rar explicat prin splenocontractie). Are o directie orizontala si o circulara completa cu o adincime uniforma. rupturi de ficat splina. Latimea santului va depinde de latimea latului. Ele sa datoresc cresterii presiunii sanguine si a presiunii intraalveolare in stadiul culminant al asfixiei. Spânzurarea. Directia santului este oblica ascendenta spre nod. Semnul specific este santul de spinzurare – leziune specifica a pielii gitului sub forma unei zone denivelate care reprezinta o reproducere negativa (ca imaginea in oglinda) a reliefului latului. Pot fi deasemeni atestate leziuni produse anterior strangularii fracturi costale. Semnul specific este santul de strangulare care este situat la nivelul cartilajului tiroid sau sub el. 39. Sau strangularea cu mina este o asfixie mecanica produsa prin comprimarea formatiunilor neurovasculare si aeriene ale gitului realizata prin intermediul miinii. 3 Staza generalizata pronuntata in toate organele. degetele etc. Strangularea cu latul este o asfixie mecanica prin comprimarea formatiunilor neurovasculare si aeriene ale gitului. Diagnosticul medico-legal al strangulării gâtului cu laţul. sunt prezentate prin hemoragii masive in tesutul celuloadipos subcutanat in muschii gitului si in spatiile perivasculare in capsula tiroidei in laringe si trahee. 41. Semnul specifice ale sugrumarii vor fi prezentate prin : excoriatii liniare si semilunare asociate cu echimoze rotunde si ovale pe partile anterioare si laterale ale gitului produse prin actiunea pulpei degetelor si unghiilor. 8 Amprentle dentare pe virful limbii cu hemoragii in mucoasa. Diagnosticul medico-legal al sugrumării. 4 Rupturile transversale ale intimei carotidelor semnul lui Amusat. In afara de semnele asfixice generale vor fi si prezente semnele specifice mortii prin spinzurare. 7 Anizocoria. Leziunile interne mai evidente decit in celelalte asfixii. 14 . Santul este plasat in treimea sperioara a gitului deasupra cartilajului tiroid. Vor fi intilnite destul de frecvent fracturi laringiene si revarsate sanguine in tesutul celuloadipos subiacent si in muschi dea lungul latului. Mai frecvent se intilnesc sub pleura viscerala la baza plaminilor sau epicard. mina. Santul poate fi unic . Semnele originii vitale a santului de spinzurare sunt urmatoarele: 1 Dilatarea vaselor sanguine capilare si hemoragiile mici punctiforme in straturile superficiale ale pielii de-a lungul marginii superioare a santului. subendocardiale(petele Tardieu) hemoragii punctiforme sau insulare pina la marimea semintelor de mei. semnele morfologice. Paralel cu comprimarea neurovasculara are loc micsorarea lumenului traheei iar uneori ocluzia completa a fisurii coardelor vocale prin comprimarea laterala a laringelui. 5 Fracturile cartilajelor laringiene si ale osului hioid. Fundul santului poate fi moale sau dur. Santul de strangulare va aparea intermitent cind intre piele si lat se interpun obiecte (par. 2 Infiltratele hemoraice in tesutul celuloadipos si muschii gitului (sternocleidomastoidian) semnul Walcher.dublu sau multiplu in dependenta de numarul de laturilor. 40. Adincimea este neuniforma mai mare in partea opusa a nodului. In caz de strangulare intre brat si antebrat vor fi destul de pronuntate si masive si difuze hemoragiile tesutului celuloadipos subcutanat si in muschiul gitului. Mecanismul de formare a măştii echimotice. Lipsa santului de strangulare.). 6 Hemoragiile in capsula ganglionilor limfatici si tesuturile laxe adiacente. 3 Mansoanele echimoticepericarotidiene semnul lui Martin. Asfixia prin compresiune toraco-abdominală: tanatogenia şi semnele caracteristice. 38. Se folosesc deobicei laturi moi ori semidure care se string imprejurul gitului printr-un nod.mai exprimata cerebral si pulmunar.

Sufocarea. 43. Obstruarea căilor respiratorii este asfixia mecanică care se datoreşte închiderii lumenului laringelui şi/sau traheei cu corpuri străine. punga din plastic ş. exsistă şi obstruări accidentale ale orificiilor respiratorii superioare cu obiecte moi. salam. La persoane adulte această formă de deces poate surveni dupa pătrunderea în timpul somnului în căile respiratorii a protezelor dentare. se produce obstruarea cu bol alimentar : bucăţi de carne. Pe corpul victimei. Cel mai frecvent această situaţie se întâlneşte la copii. cunoaşterea unor elemente de istoric) sunt foarte preţioase şi absolut necesare pentru rezolvarea corectă a acestor cazuri. Iar dacă victima se află în stare de imposibilitate de autoapărare. Obstruarea căilor respiratorii cu corpuri străine. deplasează conţinutul în cavitatea bucală şi ulterior în trahee şi bronhii. În mediul umed al căilor respiratorii boabele de grâu. Pentru aceasta trebuie să fie stabilit nivelului până la care au pătruns masele gastrice. Uneori în timpul mesei. în zonele de aplicare a acestor obiecte. Din punct de vedere juridic.). nasturi. Rosie-aprins). Semnele mai putin caracteristice sunt (hemoragii in tesuturi moi pericraniene si ale gitului multiple hemoragii punctiforme sub pleura epicard in mucoasa cailor respiratorii. Semnul de sus se datoreste stazei in plamini a unei cantitati de singe oxigenat. Asfixia mecanică prin aspirarea conţinutului gastric se poate produce în timpul somnului sau în stare de ebrietate. Datele de anchetă (examinarea amănunţită a locului faptei. ocupând întreg lumenul. bronhii pătrund monede. Diagnosticul medico-legal. traheee. obligatoriu se efectuează examenul microscopic al fragmentelor de plămâni pentru constatarea elementelor conţinutului gastric în porţiunile terminale ale arborelui respirator (alveole şi bronsiole). edematiati. care le introduc în cavitatea bucală. La autopsie este foarte importantă stabilirea pătrunderii intravitale a conţinutului gastric în căile respiratorii. Deseori în laringe. aerati moderat. Una dintre cele mai grele expertize medico-legale este expertiza pe cadavru în caz de sufocare prin intermediul obiectelor moi (perna. fasole sau mazăre se măresc în volum. Moartea se instaleaza dupa 30min.Asfixia prin compresie toraco abdominala se instaleaza datorita impiedicarii sau blocarii miscarilor respiratorii care se realizeaza pein compresiunea toracelui si abdomenului. Conţinutul gastric poate pătrunde în căile respiratorii şi în cadrul manevrelor de resuscitare. pâine. La necropsie apare edemul carminatal plaminilor (plamini mariti in dimensiuni. Conţinutul gastric ocupă tot spaţiul liber al arborelui respirator şi produce decesul. în special în timpul respiraţiei artificiale. Gazele de putrefacţie care se formează în stomac şi intestin.a. Particularităţile de vârstă a acestor forme de asfixie. Este bine cunoscut faptul ca uneori conţinutul gastric poate pătrunde în căile respiratorii postmortem. Se produce deseori prin surprinderea corpului de catre ziduri darimate in seisme de catre avalanse de zapada. pe fond de stres emoţional sau de consum de băuturi alcoolice. avind suprafata si la sectiune cul.) 42. Decesul prin asfixie poate surveni şi în situaţiile obstruării orificiilor respiratorii 15 . boabe şi alte obiecte mici. examenul microscopic al fragmentelor plămânilor permit diferenţierea aspiratului intravital de cel postmortem. Mecanismul mortii atenuarea sau blocarea miscarilor respiratorii produce o anoxie anoxica appoi o anoxie stagnata. leziunile pot să nu apară. Examinarea atentă a cadavrului. nu se va constata nici un semn de violenţă. Din semne specifice vom mentiona masca echimotica – ocianoza foarte pronuntata a fetei si gitului a partii superioare a toracelui si multiple echimoze cutanate in aceleasi regiunimecanismul formarii se datoreste dereglarii circulatiei sanguine in sistemul venei cave superioare si in special de supraincarcarea cu singe a bazinului venelor inominate si jugulare. Sufocarea este asfixia mecanică prin obstruarea (închiderea) orificiului bucal şi a orificiilor nazale (orificiile respiratorii superioare) cu mâna sau alte obiecte moi. stabilirea nivelului de pătrundere a conţinutului gastric în căile respiratorii.

procesul înecării se caracterizează prin evoluţie foarte rapidă spre deces. Pentru aceste cazuri sunt caracteristice leziunile pe faţa internă a buzelor şi obrajilor. Se declanşează starea asfixică. Înecul. bronhii este expulzat cu forţa prin tuse reflexă – rezultatul iritaţiilor mucoasei căilor respiratorii. foarte densă – ciuperca înecaţilor. Unele dintre microalge sunt acoperite cu un strat de siliciu. la nivelul orificiilor respiratorii superioare şi în jurul gurii se constată spuma albă. În afara leziunilor caracteristice în zona din jurul gurii şi nasului. amprentele costale pe suprafaţa lor. proces denumit hidrocuţie.La examenul extern se observă paloarea pielii şi aspectul de «piele de găină». când succesiunea fazelor asfixiei specifică înecului nu este respectată. păstrarea amprentelor după presiune cu degetele. Modificările datorate apei depind de durata aflării cadavrului în apă. Aceste pete sunt rezultatul pătrunderii apei în reţeaua vasculară. După obstruarea orificiului bucal şi nazal cu mâna decesul survine în aproximativ 3 – 5 minute. Efectul invers este valabil pentru înec în apa sărată. care pătrund în sânge şi organe. În prima fază a acestei perioade de timp. se va constata scăderea în acesta a concentraţiei ionilor. Sub acţiunea apei pielea se macerează. devine reliefată. sunt semnele frecvent întâlnite în cazurile de deces prin înec. Lichidul pătrunde în căile respiratorii până la alveole.este un semn caracteristic pentru înec în apă dulce. acoperirea parţială a inimii cu marginile pulmonare rotunjite. se poate stabili cu exactitate locul decesului prin înec.superioare cu mâna. Aceste aspecte se observă în situaţiile înecării în lichide cu temperatura scăzută. temperatura. în marea majoritate a cazurilor. care produce contracţia musculaturii pielii şi spasmul vaselor acesteia. corp şi membre se vor constata leziuni traumatice care atestă lupta între victimă şi agresor. Aceste semne sunt consecinţa acţiunii temperaturii scăzute a apei. diluării sângelui şi a distrugerii eritrocitelor. 44. tipul apei (sărată. Mai rar. În primul rând trebuie amintită constatarea microalgelor (planctonului) din apă. Constatarea se face cu ajutorul microscopului după centrifugarea prealabilă a fragmentelor organelor. organele şi oasele cadavrului. concentraţia de ioni şi rezistenţa electrică a sângelui din ventricolul stâng cu cel din ventricolul drept. Stoparea pătrunderii aerului la plămâni duce la accentuarea asfixiei şi pierderea cunoştinţei. după care este încreţită şi albă şi pe feţele posterioare a mâinilor şi căpătând aspectul « mâinilor de spălătoreasă». planctonul ajunge în reţeaua vaselor sanguine prin rupturile pereţilor alveolari. Examenul sângelui: se compară temperatura de îngheţare (punctual crioscopic). Mişcările respiratorii devin aritmice. formând un fel de carapace. victima opune rezistenţă. Lichidul pătruns înlaringe. trahee. Iniţial pielea se albeşte. Investigaţiile de laborator. convulsive. Cu trecerea timpului. dulce) şi fauna. Diagnosticul morfologic. după care progresiv se superficializează până la stop cardio-respirator. prin examen comparativ cu probele de apă recoltate de la locul găsirii cadavrului. traheei şi a bronhiilor Mărirea volumului plămânilor (emfizem hidroaeric pulmonar). când se produce şocul hipotermic cu contracţia spastică a musculaturii scheletice şi a laringelui. care irită mucoasa laringelui. în acestea din urmă putând fi constatate şi după distrugerea totală a ţesuturilor moi prin putrefacţie. pe cap. Primele semne ale maceraţiei se observă pe pielea palmelor şi plantelor. datorită diluării sângelui în ventricolul stâng. stratul 16 . În caz de înec în apă dulce. Leziunile şi modificările specifice pentru înecare. Prezenţa sub pleură a unor pete albăstrui cu margini neclare – petele Paltauf . producând blocaj mecanic ce nu permite aerului să ajungă la plămâni. rezistenţei electrice şi a punctului crioscopic. În primele minute după scoaterea cadavrului din apă. Împreună cu lichidul. Ele pot fi găsite în sângele. După punerea în evidenţă a planctonului. Prin înecare se înţelege asfixia mecanică prin înlocuirea aerului din căile respiratorii cu lichide. care se produc prin strivirea ţesuturilor între palmă şi dinţi. Această categorie de plancton se numeşte diatomee. Producerea acesteia se datoreşte pătrunderii apei în căile respiratorii.

relativ toxice (CO2) . Modificările morfologice. Mecanismul mortii aerul confinat realizeaza o asfixie de aport. Particularităţile cercetării locului faptei. Leziunile sunt determinate de acţiunea îndelungată a temperaturii scăzute a mediului înconjurător. vântul favorizează acţiunea) şi de rezistenţa organismului (oboseală. vânt. Dacă frigul acţionează în continuare. Temperatura corpului începe să scadă progresiv. Spectrul leziunilor este de la mici zone de lipsă a ţesuturilor moi şi până la detaşarea unor membre. 2 inlocuirea oxigenului prin gaze inerte ( azot. cu apariţia consecutivă a degerăturilor. şocul. Modificările locale determinate de acţiunea frigului asupra organismului se numesc degerături. intoxicaţiile. Cu cât mai scurtă este perioada de aflare în apă şi mai scazută temperatura acesteia. 45. Paralel cu scăderea temperaturii corpului scade activitatea biologică a ţesuturilor (metabolismul celular). uşor tumefiată. Din punct de vedere medico-legal. mine obstruate. îmbrăcămintea mulată şi încălţămintea de mărime necorespunzătoare. prin acestea se poate stabili caracterul vital al acţiunii frigului. iar « mănuşa morţii » peste două-trei săptămâni . Asfixiile prin aer confinat nu au semne morfologice specifice se vor constata semne generale de asfixie. degerăturile se impart în patru grade: Gradul I: pielea este palidă. indicele de producţie este depăşit de cel de pierdere de căldurăprin convecţie şi conducţie. care accelerează acţiunea frigului). Acestea se localizează în special la nivelul porţiunilor descoperite (vârful nasului. Factorii care favorizează acţiunea frigului asupra organismului: acţiunea locală a frigului. în unele cazuri. bolile cronice. Acţiunea îndelungată a frigului iniţial duce la creşterea producţiei de căldură în organism. iniţial zona afectată este dureroasă. deoarece sunt afectate straturile superficiale ale pielii. 46. Efectele locale ale temperaturilor scăzute (degerăturile). Moartea produsă prin acţiunea generală a frigului. persoana devine inconştientă. Perioada depinde de viteza formării gazelor de putrefacţie în intestin. La temperaturi corporale de sub 31oC. Efectele generale ale temperaturilor scăzute asupra organismului (hipotermia). ducând la vindecare îndelungată cu formarea unor cicatrici. pavilioanele urechilor) şi la nivelul extremităţilor (degete). precum şi de bolile şi leziunile regiunii afectate. apoi sensibilitatea scade. fiind necesară îndepărtarea chirurgicală a ţesuturilor distruse. fără formarea cicatricilor. ). decontact cu obiecte sau gaze extrem de reci. în special cea cu alcool. Pen stabilirea diagnosticului mortii se va efectua analiza aerului din incaperea unde a avut loc moartea. La temperatura de +18 . Asfixiile prin aer confinat. Gradul II: flictene cu conţinut lichidian limpede. hemoragiile. Caracteristica patologiei regionale. aspect demnumit « mănuşa morţii ». metan. acţiunea generală a frigului depinde de factori ai mediului (umiditatea. Asfixiile prin aer confinat de regula sunt accidentale dar pot fi voluntare si ca omuciderea.) .+20oC primele semne de maceraţie vor apărea peste 3 ore. muşchilor şi oaselor cu mumificarea ţesuturilor (gangrena uscată). cu atât mai puţin evidente vor fi semnele de macerare. În funcţie de profunzimea afectării ţesuturilor. Gradul III: flictene cu conţinut lichidian sanguinolent. vindecarea este completă. toxice (sulfura de hidrogen.superficial umflat se detaşează de pielea mâinilor şi picioarelor împreună cu unghiile. Asfixiile prin aer confinat pot avea loc in spatiile inchise din cauza : \ 1 micsorarii treptate a continutului de oxigen si acumularii bioxidului de carbon in aerul resoirat (in submarine blocate. la 25-20oC funcţiile organismului sunt 17 . Cadavrele aflate în apă sunt frecvent atacate de fauna acvatică. existenţa degerăturilor semnifică faptul acţiunii îndelungate a frigului şi. Gradul IV: se caracterizează prin distrugerea ţesuturilor moi. sunt afectate toate straturile pielii. Corpul înecatului la scurt timp iese la suprafaţa. este favorizată de umiditate.

Cercetarea la faţa locului poate furniza informaţii foarte preţioase pentru stabilirea circumstanţelor de producere a decesului : • Cadavrul poate fi găsit în poziţie „embrionară”. cu toate că unii autori consideră că mult mai periculos este curentul alternativ de mică frecvenţă (între 40 şi 60 Hz). Uneori marca electrică imită conturul şi relieful sursei de 18 . 2. a cărui forma şi dimensiuni depind de relieful şi suprafaţa conductorului electric cu care a intrat în contact corpul. Tipul de contact. muşchii au un nivel de rezistenţă mult mai scăzut. • lipsa aproape completă a glicogenului în ficat. Supero-inferioară. mărind riscul unei evoluţii spre deces. miocardului. 1. modificări distrofice la nivelul creierului. atunci când o zonă a corpului intră în contact cu o singură sursă a curentului electric. Evoluţia electrocutării depinde de rezistenţa generală a organismului şi rezistenţa locală a ţesuturilor. intoxicaţiile şi hemoragiile. nervii. acţiunea curentului electric industrial se produce prin contact direct între conductorul electric şi corpul victimei. La palpare se constată consistenţă crescută şi marginile uşor ridicate. prin care pierderile de căldură în mediul înconjurător scad semnificativ. cresc sensibilitatea la acţiunea curentului electric. Arcul voltaic se produce de curent cu tensiune mare şi în cazuri în care între conductor şi corpul victimei exista un strat intermediar de aer de până la 5 cm. organelle interne. • sângele şi plamanii de culoare roşie-aprinsă.15 A sunt considerate mortale. Astfel cea mai mare rezistenţă o are pielea groasă. acţiunea curentului electric cu intensitate de 1000 V cu durata contactului între conductor şi piele de 0. situaţia în care mai multe zone a corpului intră în contact cu o sursă de curent electric. 47. iar valorile cuprinse între 0. Factorii care influenţează gravitatea electrocuţiei. bolile cardio-vasculare preexistente. Modificările locale produse prin acţiunea curentului electric Marca electrică apare la locul de intrare şi ieşire a curentului electric.4. Caracteristicile curentului: pentru organismul uman în egală măsură este periculos atât curentul continuu. Electrotrauma.12 si 0.1 A este periculoasă pentru viaţă. În majoritatea cazurilor. Caracteristicile organismului. Factorii ce influenţează electrocuţia. • Topirea zăpezii sub cadavru prin căldura corpului pe zăpadă se observă depresiuni corespunzătoare capului (C). vârstnicii). Mult mai grav pentru organism este contactul multipolar. cât şi cel alternativ. de tipul şi durata contactului. precum şi de caracteristicile organismului. formându-se un scurtcircuit. Rezistenţa ţesuturilor este invers proporţională cu conţinutul de apă. rinichilor. survine decesul. prin contact cu conductorul electric cu ambele picioare. • pete brune-maronii (microhemoragii) la nivelul mucoasei gastrice (pete Visnevski).abolite. bătătorită. La examenul medico-legal al cadavrului se constată: • lividităţile cadaverice de culoare roşie (ca semn al scăderii metabolismului cu utilizarea incompletă a oxigenului de către ţesuturi). Contactul direct poate fi unipolar. cu atingerea conductorului electric cu mâna cu ieşirea curentului prin piciorPericolul maxim pentru viaţă este reprezentat de traiectoriile superioare cu trecerea curentului electric prin creier şi inimă. iar dacă durata de contact creşte până la 1 secundă. Semnele morţii prin electrocuţie. prin atingerea concomitentă a conductorului electric cu ambele mâini. În cazul contactului bipolar. intensitatea de 0. are aspectul unui crater cenuşiu-gălbui sau cenuşiu-albicios.02 s. Durata şi suprafaţa contactului cu counductorul electric sunt direct proporţionale cu gravitatea modificărilor funcţionale în organism. 3. Inferioară. Vârstele extreme (copiii. De exemplu. • Ţurţuri de gheaţă la orificiile nazale. Gravitatea electrocuţiei depinde de: caracteristicile curentului electric. sângele. tensiunii de 110-240 V îi corespunde mortalitatea maximă. produce modificări funcţionale nesemnificative. uscată. curentul electric trece prin organism prin trei traiectorii principale:Superioară. curentul cu aceeaşi intensitate declanşează moartea. membrelor superioare (MS) şi inferioare (MI)). În practica medico-legală rareori se întâlnesc cazurile de electrocutare prin contact indirect: arc voltaic.

reprezentată de benzi brun-rozii sau brun-roşietice. bijuterii). cu dimensiuni variabile. Toxicele se clasifica in : 1 In f-ie de caracterul actiunii asupra org. Fulgerul. Modificările de la nivelul organelor interne nu sunt caracteristice. Arsura electrică se deosebeşte de arsura termică prin margini clare. Odată cu dezvoltarea în continuare a agriculturii şi a industriei chimice din ţară. dintre care cele mai importante sunt: 1. . dereglare a sanatatii cu o instalare ulterioara a mortii. greutatea corpului. Viteza de pătrundere şi eliminare 5. Acţiunea curentului electric atmosferic (fulgeraţia). în jurul mărcii electrice. având intensitate de ordinul sutelor de mii de amperi. tensiune de ordinul milioanelor de volţi. fiind caracteristică încrustarea particulelor de metal pe piele. având forma unor « ramuri de brad ». Semnul caracteristic este „figura de trăsnet” situată pe pielea cadavrului. Prin analiza spectrală se poate stabili natura chimică a conductorului electric cu care a intrat în contact victima. necrobiotice. pentru ca să dispară în câteva ore. Stabilirea certă a diagnosticului de marcă electrică este posibilă prin efectuarea examenului microscopic.curent electric cu care a intrat în contact pielea.Functionale ( actioneaza asupra SNC si Snperiferic). Prin toxic se înţelege orice substanţă exogenă care. dură la palpare. Proprietăţi fizico-chimice 4. 48. uneori până la amputări ale membrelor. Se caracterizează prin dimensiuni variabile.Hematice (care produc schimbari la nivelul hemoglobinei). cât şi de reactivitatea organismului.000-25. Concentraţia 3. Prin aprinderea îmbrăcăminţii se pot produce şi arsuri termice care se pot localiza şi în afara locului de contact între corp şi conductor.Erosive (care produc schimbari morfologice locale pronuntate). Reacţia organismului este individuală şi depinde de sex. Se constată arsuri termice superficiale pe suprafeţe mari. 49. brichete. . Doza 2. putând fi dispuse pe suprafeţe mari. Uneori metalizarea poate fi văzută cu ochiul liber: în funcţie de metalul din care a fost confecţionat conductorul. culoarea brun-cenuşie. Existenţa efectului cumulativ 7. rolul diferitelor substanţe chimice folosite ca îngrăşăminte şi pesticide. Toxicitatea substanţelor este condiţionată atât de proprietăţile toxicului. situată în jurul locului de contact. Încălcarea regulilor de păstrare şi utilizarea lor 19 .Distructive ( care produc schimbari distrofice. Arsura electrică se localizează la locul de intrare sau ieşire a curentului electric şi este consecinţa contactului cu conductorul sau a arcului voltaic. Căile de pătrundere a toxicelor: prin respiraţie. : . induce alterări funcţionale şi/sau lezionale ce caracterizează starea de intoxicaţie. . odată pătrunsă în organism. De regulă. consistenţă crescută. vârstă. Toxicele şi clasificarea lor. Se observă semnele generale asfixice. La locurile de contact se produc rupturi ale pielii. Sursele şi circumstanţele intoxicaţiilor. îmbrăcămintea este ruptă şi carbonizată. inclusiv si in locul interactiunii nemijlocite cu organismul). in organe si tesuturi. cu topirea obiectelor metalice din sau de pe aceasta (nasturi. Starea organismului.000C. se observă coloraţie brungălbuie sau cenuşiu-negricioasă. carbonizări profunde. bine delimitate şi prin localizare. pe cale digestive: 6. Acestea devin mai palide. acţionează asupra organismului uman preponderent prin efect mecanic şi termic. toleranţă şi existenţa bolilor cronice. temperatura de 20. Edemul electrogen este reprezentat de o tumefacţie dureroasă. Metalizarea se observă la locul de intrare a curentului electric.

deoarece pot fi substanţe 20 . La examenul extern al cadavrului expertul urmăreşte cu atenţie constatarea pe îmbrăcăminte şi pe corpul victimei a unor substanţe străine. De producţie asociate cu utilizarea de substanţe toxice la locul de muncă şi de multe ori cauzate de o încălcare a regulamentelor de siguranţă. În unele cazuri găsirea substanţelor toxice în corpul decedatului nu vor fi puse în legătură directă cu decesul. Familiar observat la persoanele dependente de droguri. 3. Condiţiile de acţiune a toxicelor.la crimă şi sinucidere. Uneori. Conditiile de actiune a toxicului: 1 Proprietatile toxicului (doza. caile de eliminare). organele şi ţesuturile care pot conţine această substanţă. băuturile.acest grup include accidente intoxicaţii şi a erorilor medicale. Este necesară căutarea. 50. acumularea. precum şi alte obiecte asemănătoare. Metatoxica repercusiunile tardive ale intoxicatiilor manifestindu-se in fond dupa eliminarea toxicului din organism. La cercetarea la faţa locului.În lipsa suspiciunii acţiunii unei anumite substanţe se recoltează ţesuturile şi organele pentru examenul toxicologic general. sexul. medicii prescriu doze inutil de mari de substanţe toxice şi puterni. Toate otrăvire pot fi împărţite în: 1. Autopsia cadavrelor cu suspiciune de deces prin intoxicaţii are anumite particularităţi. pentru a-manca alimente. sensibilitatea individuala. Se examinează cu atenţie lividităţile şi rigiditatea cadaverică. etc). în cazurile de suspiciune la intoxicaţie. precum şi resturile alimentare. 2. ) 51. solubilitatea. 3 Caile de introducere ( distribuirea. 4 Conditiile mediului ambiant (mediatorii chimici si biologici. stabilitatea). 4. Aleatoare . starea de agregare. alcool. virsta. se vor căuta. Deprinderea faţă de toxic. cantitatea si caracterul continutului gastric. cocaină. este obligatorie efectuarea examenului toxicologic a ţesuturilor şi organelor recoltate de la cadavru. rezistenta generala). 5 Actiunea combinata a toxicelor (sinergismul (alcoolul si barbiturice. Toate obiectele găsite şi ridicate se consemnează procesul verbal de cercetare la faţa locului şi se trimit pentru analiza de laborator la instituţiile de medicină legală. morfină. descrierea şi ridicarea produselor biologice ca voma. Expertul caută să stabilească existenţa unor mirosuri neobişnuite de la cadavru. patologii preexistente. dictate de necesitatea determinării substanţei toxice care a produs moartea persoanei. urina. În toate cazurile în care se presupune moartea prin intoxicaţie. semnelor de injecţii şi a resturilor de substanţe chimice în buzunare. 2 Starea organismului ( masa corpului. în primul rând. în mod deliberat de droguri otravă (opiu. temperatura si umeditatea). se vor preleva. smocurile de ţigară. deoarece îl pot orienta pe expert asupra acţiunii unor substanţe toxice. efedrina si adrenalina) si antagonismul (alcoolul si cofeina. Dacă există informaţii orientative privind acţiunea substanţei toxice concrete. Produsele alimentare . concentratia.atunci când se utilizează. Particularităţile cercetării locului faptei în caz de intoxicaţie. 5. materiile fecale. fixa şi ridica toate substanţele care ar putea determina apariţia intoxicaţiilor şi toate recipientele care le conţin. Exista urmatoarele tipuri de actiune a toxicului asupra organismului: Primara se manifesta in locul interactiunii toxicului cu organismul Consecutiva se manifesta prin dereglarea f-ei organelor consecutiv actiunii primare a toxicului. Intenţionată .creează posibilitatea de otrăvire în agricultură şi în gospodării. carne de animale bolnave şi plante comestibile.

nefroza toxica. Toxicele corosive sunt substante cu actiune locala pronuntata care se manifesta prin arsuri cimice ale tesuturilor la nivelul contactului. colita ulceroasa. Intoxicaţiile cu toxicele corosive. la actiunea bazelor caustice tesuturile lezate din cauza saponificarii grasimilor sunt moi. eliminarile organismului. Etapele expertizei cadavrului în caz de intoxicaţie. efect nefrotoxic pronuntat. Nu spalati organele cu apa pen a nu spala toxicul. organelor interne si continutul lor. Cercetare internă începând cu inspecţie a cavităţile toracică şi abdominală. organele interne cu modificari distrofice pronuntata. Printr-un examen botanic se vor aprecia resturile de plante si se va aprecia toxicitatea. mănuşi trebuie clătit cu apă curată şi uscată. Acizii : modificari la nivelul mucoaselor ele sunt dure de o cul cenusiu murdara mucoasa gastrica este bruna pina la negru. cu o mare tendinta spre perforatie. hemoliza eritrocitelor. Intoxicaţiile cu mercur. La circa 1 saotamina rinichii sunt mari si de cul alba cu 21 . La debutul intoxicatiei rinichii sunt mariti in volum si intens congestionati. Examenul toxicologic se poate extinde asupra singelui. Examenul biologic il completeaza pe cel toxicologic grati lui se poate evidentia cantitatile minime de toxic. 54.esofagului la nivelul interactiunii toxicului cu org. Examenul bacteriologic se face in caz de suspectie la intoxicatie alimentara. in stomac lichid brun cu fragmente de mucoasa descuamata. În special se descrie în detaliu şi cu atenţie şi tratate cu substanţe suspectate de a nu fi surse de otravire. eliminarea toxicului din organism (pe caile naturale voma). culoarea sângelui . particularităţile morfologice. schimbarilor caracteristice pen unele anumite toxice. Tabloul morfologic. numai din sticlă. spalaturii gastrice. care dezvăluie într-un şanţ.medicamentoase. Pentru demonstrarea intoxicatiei vor fi analizate datele anchetei penale ale actelor medicale ale examenului medico-legal al victimei precum si rezultatele investigatiilor de laborator in special celui toxicologic. astfel încât iluminatul trebuie să fie natural şi suficient. din sol.). dar pentru că cameră trebuie să fie pre-curăţate şi difuzate de diferite droguri.. Începând cu un studiu de îmbrăcăminte şi tot ceea ce este livrat împreună cu cadavrul. 52. oxidarea. Se poate constata si existenţa unor substanţe care au ajuns în corpul uman după moarte (îmbălsămări neautorizate. mecanismul de acţiune. se deschide inima de unde se ia singe pen analize. Fenolul provoaca deshidratarea tesuturilor si ciaguleaza proteinele formind escare albicioase uscate. fragmentelor de tesut. 55. Toxicitatea difera de la compus la compus unii compusi sunt foarte agresivi (biclorura de mercur. Mercurul metalic ingerat nu este toxic din cauza solubilitatii proaste in tractul gastrointestinal sunt toxici vaporii de mercur. apă. tratamentul cu antidoturi: colectarea incorecta a materialelor analizate. Absorbindu-se in singe toxicele exercita o actiune generala provocind dereglari metabolice. oxicianura de mercur). in vase singele este dens inchis la culoare. pen vapori cea inhalatorie. lunecoase. Toate instrumentele. vomei. Morfopatologie : la moartea rapida depistam necroza mucoasei bucale si a faringelui. introduse în organism în scop curativ. Fenolul : arsuri la nivelul cavitatii bucale pot fi si pe miini. afectarea SNC. are o valoare mare petele cadaverice. Este pusa ligatura la intrarea şi ieşirea din stomac. Calea de partundere este digestiva. Diagnosticul de laborator în caz de intoxicaţii. Rezultatul negativ poate fi conditionat de urmatoarele cauze : transformarea toxicului in timpul vietii victimii (distrugerea. edem cerebral. 53. alte surse). Examenul histilogic permite evidentiaza in unele cazuri locul interactiunii toxicului cu organismul. intern pe mucoasele bucale esofagului stomacului se observa cruste uscate dure alb cenusii. Daca moartea este tardiva vor vi evidentiate afectiuni morfologice la nivelul eliminarii mercurului: stomatita mercuriana. O atenţie deosebită este acordată un miros special. Acestea sunt trimise la laborator corespunzătoare pentru continuarea studiilor. Înainte de extracţie organelor . tumefiate. reducerea.

Si pe calea circulatiei este vehiculat prin capilare spre toate organele interne. Din toxicele hematice fac parte substante care provoaca schimbari sanguine dintre acestea fac parte cele care produc hemaglutinarea (fazinul). Intoxicaţiile cu arsenic. 57. edem pulmunar si cerebral pronuntat. Induce blocarea lantului respirator si scaderea transportului de electroni cu anoxie celulara si perturbarii metabolice. Derivatii arseniului au actiune capilarotoxica provocind pareza capilarelor apoi si paralizia capilarelor si colapsul. El blocheaza si hemul altor proteine care au capacitatea de a se combina reversibil cu CO – mioglobina. catlaze.0. Intoxicaţiile cu oxid de carbon. In cazul mortii tardive predomina componentul hemoragic pe mucoase apar ulcere la fundul caruia sunt depistate cristale de arseniu. Substante methemoglobinizante: sub actiunea toxicului se oxideaza fierul bivalent. sau hemoliza ( arseniul). CO : se leaga de hemoglobina si formeaza carboxihemoglobina este un complex greu disociabil la nivel celulr care duce treptat la hipoxie anemica. La examen extern: pielea si mucoasele de culoare rosu aprins. Examenul extern : pielea uscata. El se distribuie destul de repede pe tot organismul cumulinduse in organe cea mai mare concentratie fiind in ficat. Prin inhalare CO patrunde in pulmoni. calciu. si galben cenusie (moarte lenta). Se depune si se cumuleaza in unghii par piele oase. in meningele moale. Stabila care nu este capabil sa lege oxigenul. Mai are si toxicitate celulara. Ficatul si rinichii mariti in volum.1-0. Oxidul de carbon – gaz incolor. care provoaca tulburari hemodinamice (ac. hepatita toxici. in fier trivalent.25gr. Aceasta este o substanta stabila nu disociaza la nivel celular si reduce treptat concentratia oxiHb. mecanismul de acţiune. 22 . dar in cea mai mare parte se fixeaza de hemoglobina. congestie cerebrala.. cit p450. inflamatie seroasa-necrotica a mucoaselor tractului gastrointestinal cu multiple hemoragii mici in focar.corticala mult ingrosata slaninoasa de culoare alb-galbuie cu dungi si puncte rosii pe fundul carora se vad bine piramidele visinii inchise (rinichi de sublimat).nefrotica) cit si in rinichi. Actiunea arseniului ste multipla de la iritatie locala pina la leziuni profunde degenerative. Singele este fluid si rosu aprins. In doze mari are proprietatea de a paraliza direct SNC. Are loc blocarea lantului respirator si blocarea transportului de electroni cu o anoxie celulara.. Modificările morfologice. Se formeaza in procesul de ardere incompleta a carbunelui si substantelor organice. ulterior apare icterul. si a organelor interne. Pielea si mucoasele sunt de cul rosie aprinsa.01gr. La histologie gasim o degenerescenta grasa a ficatului cu necroza periportala in focar. diagnosticul patomorfologic şi investigaţiile de laborator. sub endocard si in tesutul organelor parenchimatoase. singele este fluid organele interne sunt congestionate. mareste permiabilitatea capilarelor..acetoarsenicul de cupru (verde de Paris) . Modificari morfologice sunt in forma gastrointestinala. In lumenul intestinului se observa lichid cu mucoasa descuamata seroasa e de culoare roz cleioasa di cauza fibrinei. se creaza o hipoxie anemica. multiple revarsate sanguine punctiforme in mucoase. Actiunea toxica este datorata legarii de Hb si formarii de carboxiHb. Cianhidric). Derivatii arseniul patrund in organism in conditii de productie prin inhalare in conditii casnice prin ingerare. Granozanul (insectofungicid folosit in agricultura) examenul extern arata o casexie pronuntata.arsenicul metalic pur – 0. Doze min letale anhidrida arsenioasa(arsenicul alb). cit a3.. peroxidaze. Arseniul este un element foarte toxic mai ales sub forma de compusi anorganici anhiudrida arsenioasa (trioxidul de arsen) . Leziunile miocardului sunt similare cu cele a unei cardiomiopatii ischemice. Examenul intern uneri lipsa completa a tesutului celuloadipos. tulburari grave in ficat (distrofie adipoasa. turgoul scazut.. acetoarsenicul de cupru. semnele morfologice ale hemolizei pe cadavru. edem congestie. modul de acţiune. care este o subs. singele viscos si dens. 58. dereglarea hematopoiezei (benzolul. Plaminii prezinta un edem carminat primar. sodiu. perturbari metabolice. se dizolva partial in plasma. fara miros. micsorind astfel aportul de O2 la nivel tisular si producind o hipoxemie anemica. cu formarea methemoglobinei. 56. Pielea este de culoarea ardeziei (moartea rapida). plumbul). cit C. Examenul intern in cazul mortii rapide : edem cerebrl. Substantele hemolitice se caracterizeaza prin capacitatea de a distruge stroma eritrocitelor si esirea hemoglobinei in plasma sanguina. Toxicele hemolitice.

mici revarsate sanguine in mucoasa stomacului. cu formarea pigmentului de formol. Lividitatile cadaverice sunt rosii visinii. focare de ramolisment. Respiratia devine ampla si rapida. neliniste. Face parte din intoxicatiile cu toxice functionale si anume: cu actiune paralitice. diagnosticul de laborator. uneori a intestinului. devine sacadata. Morfopatologie: examen extern – semne general asfixice. singele ramine saturat cu oxigen. Singele ce contine CO nu-si schimba culoarea. coma. modificările patomorfologice. auzul. De singe de la cadavrul decedat in urma intoxicatiei cu CO. Convulsii toxico-clonice. In mod obisnuit se gaseste su forma de saruri. stop respirator si cardiac. dispnee. Tulburari neuropsihice sunt relativ minore: cefalee. impiedicind astfel utilizarea oxigenului molecular de catre celule in procesul de respiratie tisulara. respiratia diminueaza treptat. Rigiditatea cadaverica precoce si intirziere a proceselor de putrefactie. In conditii de munca mai poate patrunde pe cale cutanata. Intoxicatiile voluntare se produc cu cianuri alcaline care sunt folosite in laboratoare diverse. tulburari senzoriale. greturi. Culoarea pielii si mucoaselor – roz. 23 . mucoasa gastrica tumefiata. Repetarea zilnica a expunerii duce la moarte in 5-15 zile. moartea producinduse aproape instantaneu. ca si la intoxicatia cu CO (poate fi si rosu inchis in intoxicatiile cu moarte tardiva). Concentratii relativ mici (25-65mg/mc aer) la o expunere prelungita produc miocardie subacuta. uneori stare de confuzie. Mod de actiune – se datoreaza capacitatii ionului cian CN de a inhiba circa 42 enzime tisulare. caracterizata prin dilatarea extrema a vaselor. nasul. Intoxicaţiile cu alcool etilic. Proba Goppa Zeisler: la capetele extreme ale unei lamele de sticla se picura 2 pic. mecanismul de acţiune. evoluţia clinică. in functie de concentratia toxicului in mediu. La examen intern: singe fluid. Moartea survine prin stop cardiac in 3-5 minute. Acidul cianhidric patrunde in organism in special pe cale respiratorie. Simptomatologia intoxicatiilor: actiune toxica in caz de ingestie a unei doze letale se maifesta foarte rapid datorita faptului ca prin caracterul sau hidrosolubil ajunge in scurt timp in mitocondrii. se obtine culoarea negru bruna.lividitatile cadaverice precoce de culoare rosu-aprins pronuntate. alterare senzoriala si a capacitatii de miscare. cefalee. Concentratii mari de 150-300 mg/mc aer produc intoxicaia acuta si conduc la moarte in 10-30 min intoxicatul simte la inceput un gust amar si o senzatie de constrigenta faringiana. ficatul – necroza si degenerescenta grasa. Se adauga cu pipeta cite o picatura de NaOH sau KOH. modificările morfologice. Creierul prezinta o congestie masiva meningo-cerebrala. cefalee puternica ameteli. Atunci cind intoxicatia are loc consecutiv ingerarii simburilor de caise. in parenchimul organelor interne. fatigabilitate. etc pot fi evidentiate resturi de simburi. Intoxicatia cronica se produce la expuneri prelungite in conditii de contaminare toxica a mediului cu concentratii de <20mg/mc aer. scaderea capacitatii de efort. de acceasi culoare sunt si muschii organele interne congestionate. ameteli. Acidul cianhidric realizeaza o actiune toxica fulgeratoare. apoi starea de constienta. Debutul se caracterizeaza prin un strigat puternic – strigatul mortii. acestea avind forma unei crupe sau solzi marunti de culoare alba 60. tulburari digestive. Glicozide cianogenetice in special amigdalina care se gaseste in semintele diferitor fructe. palpitatie. si pe alta singe de la alt cadavru. lipsita de importanta toxicologica. singele este fluid rosu-viu. celalalt isi schimba culoarea in galben brun. Victima prezinta brusc ameteli. Nu se produce cianoza deoarece singele ramine saturat cu oxigen. sufocare. cu lipsa acuta de aer. vome. Examen intern – viscerele prezinta un miros penetrant de migdale amare. in mod voluntar poate fi introdus si prin ingerare. Din punct de vedere medico-legal acidul cianhidric si compusii sai produc: intoxicatii voluntare sub forma de suicid ori omucidere sau accidentale mai des la copii. oboseala. Apar hipersalivatia. buzele au culoare roz sau roz-visinie. Plaminii prezinta un edem primitiv carminat. hemoragii lenticulare prin ruptura vasculara. vome. Intoxicaţiile cu compuşii acidului cianhidric. Pielea e palida sau moderat cianotica si cu nuanta purpurie a extremitatilor. In miocard: necroza hemoragica. vertij. De aceea este considerat unul dintre cele mai puternice otravurimoderne. Proba Libman – la fel dar cu formalina in locu NaOH. mai ales pavilioanele urechilor. Ionul cian se combina si cu Hb dar in proportii foarte mici. La concentratii de 300 mg/mc aer are loc intoxicarea supraacuta. in special citocromoxidaza prin complexarea fierului in stare stabila trivalenta. rosie visinie (din cauza cianhematinei) In cazul mortii rapide vor fi prezente semnele generale de asfixie. Perioada de distributie este de numai citeva minute. Intoxicatia acuta pe cale inhalatorie este gradata. cu eritrodiapedeza perivasculara. urmata de convulsii. colaps. dupa o perioada scurta de convulsii. Dispar treptat vazul. ceea ce explica culoarea rosie-visinie a pielii in intoxicatia acuta fatala. rosu aprins. 59. Pielea si mucoasele. Inhibarea enzimelor tisulare determina asfixia celulara. In creier poate fin intilnita purpuraangiotoxica.

bronhopneumonii. voma poate fi si de origine centrala. tulburari psihice. mucozitati vitrificate si viscoase. Nu se pot relatii strict matematice intre alcoolemie si forma de manifestare clinica. Examen histopatologic – congestie venoasa si hemoragii in organele interne si creier. sau dupa o stare prelungita „a jeun” sunt cazuri si de coma hipoglicemica indusa de intoxicatia alcoolica. Totusi. efecteloe toxice ale etanolului sunt multiple. In intoxicatia acuta alcoolul se comporta ca un deprimant al SNC cu afectarea treptata a diferitor etaje incepind cu scoarta si continuind pina la bulb. intense. Variante ale socului anafilctic: hemodinamic – predomina simptomele insuficientei respiratorii acute. de culoare rosie bruna pe partea abdominala a diafragmei toraco. cenusii deschis sau incolore si semitransparente.abdominale.5 – ebrietate usoara. plamini congestionati.5-2. Actiunea de deprimare si de paralizie a SNC poate ajunge pina la abolirea functiilor vitale. capacitatile fizica si psihica sunt diminuate. abdominal – predomina simptomatologia organelor cavitatii abdominale.Face parte din intoxicatiile cu toxice functionale si anume cu actiune deprimanta asupra SNC. chiar in cazurile cind doza ingerata nu este letala.3% . poate surveni decesul. Faza-medicolegala – alcoolemie 1. Moartea prin şoc anafilactic cauzat de medicamente. Morfopatologic – intoxicatia acuta nu are semne morfologice caracteristice. puhava. acuitatea vizuala si acustica. reactivitatea individuala fiind mult diferentiata fie printr-o suscebilitate individuala. miocardul. pupilele sunt normale sau midiatrice. pleoapele edematiate. 0. 3. 1. Vezica urinara este de obicei supraincarcata cu urina. albastre-rosietice. Reflexele osteotendinoase sunt abolite.3-0. 5. datorita actiunii narcotice a alcoolului. stare de rau general.prezinta confuzie incoerenta. tulburari de permiabilitate la nivelul vaselor sangvine. sistemul hematopoetic si metabolismul. Uneori hemoragii in focar. pancreas congestionat. hiperemie si edem coroidian. Pot fi eliminari vitrificate din orificiul nazal si bucal. volatil.0 .0-6.5-1. mici eroziuni. etc.0 – itoxicatie alcoolica. cerebral – predomina 24 . cu revarsate sangvine subpleurale. Adeseori vome.este o coma linistita. aspiratie de suc gastric urmata de pneumonie chimica.lipsa influentei. edem cerebral. Examen extern – fata cianotica cu o nuanta rosietica. comportament neretinut si imposibilitatea de apreciere exacta a pericolului.0-5. ca urmare a gastritei acute alcoolice. Lividitatile cadaverice sunt difuze. 2. Faza de excitatie – alcoolemia de 0. revarsate sangvine punctiforme subendocardiale.5-1. Rareori apar accese convulsive determinate de hipoglicemie indusa de alcool. exoftalm. Trezirea din coma este urmata de obicei de fenomene de gastrita acuta. Doze minime letale pentru alcool etilic de 96 grade sunt de circa 250-300 ml. Mersul este ataxic. cefalee. 61. In doze mici mareste aciditatea gastrica. Examen intern – congestie intensa a meningelor cu sufuziuni sangvinolente. logoree. in doze mari provoaca gastrite. 2.5-3.5% . frecvent intilnita la indivizii slab nutriti. pancreatite. abundenta de singe in sistemul venei cava superior.5 – influenta neinsemnata. Coma alcoolica – alcoolemia > 2. In intoxicatiile cronice. mucoasa larigelui si a traheei hiperemiate. inflamabil. Coma alcoolica se poate complica cu insuficienta respiratorie de origine centrala si cu insuficienta cardiovasculara acuta. citostatice – ciclofosfamide opioide. Sensibilitatea este diminuata. Particularităţile expertizei medico-legale. vitamine-tiamine. visiniu inchis cu hemoragii in focar.5 % . fie prin toleranta fata de alcool. 1.0 – intoxicatie mortala. urinare si ejaculare involuntara. Coma alcoolica care se instaleaza in urma ingerarii dozei subletale de etanol dureaza 6-12 ore. care duc la acte agresive. Simptomatologia intoxicatiei acute este stris legata de alcoolemie si evolueaza in 3 faze. Acestea influenteaza defavorabil nu numai SNC dar si ficatul. cefalosporine. bine delimitate. modificari iritative la nivelul mucoasei gastrice si intestinale – hemoragii punctiforme. Alcoolul produce hipertermie prin vasodilatatie cutanata si consecutiv transpiratii abundente. Capacitatea de observatie. Persista semnele de defecatie. Se constata trecerea treptata de la logoree la dizartrie. 3. 0. revarsate sangvine in suprarenale. emfizem pulmonar. Etanolul la nivel celular produce hipoxie hipoxica prin depresiune centrala cit si prin actiune directa la nivelul cailor respiratorii (prin incarcarea lor cu secretii si prin scaderea presiunii partiale a oxigenului alveolar. consecutiv tensiunii mari de vapori ai alcoolului). Etanolul este un lichid incolor. edematiati. miscibil in orice proportii cu apa. slabesc vederea si auzul. AVC.5-2. loja veziculei biliare edematiate cu aspect de captuscala gelatinoasa.5% . Intoxicatul trece brusc de la veselie excesiva la accese de furie si poate prezenta dezorientare.5 – ebrietate medie. promptitudinea reflexelor. insotita de semne de anestezie. Alte complicatii ale comei etilice sunt aspiratia vomei si asfixia. pe baza unor studii statistice s-au stabilit unele limite medii de alcoolemii corespunzatoare diferitor stadii de influenta alcoolica: <0.ebrietate grava. conjunctiva hiperemiata. coma profunda care survine i8n urma ingestiei dozei letale de alcool etilic se prelungeste si evolueaza cu sfirsit letal prin insuficienta respiratorie sau circulatorie.stare de euforie. Poate fi cauzat de peniciline. Vasodilatatia periferica provoaca o senzatie de caldura. miorelaxante. Etanolul poate provoca fie hip[oglicemie. confuzie.

lipicioase. edem pulmonar. mioza sau midriaza. dereglarea deglutitiei. hipertermie. Morfopatologic: extern – icterul pielii mucoselor. Greturi. diplopie. Definitiv se face concluzie in baza rezultatelor bacteriologice. colici abdominale violente. frica. puls diminuat si frecvent. Are loc o stimulare marcata a terminatiunilor colinergice de la nivelul intestinului. Din partea altor organe: bronhospasm. Posibil pneumonie hemoragica. galbene. Stafilococii – produc exotoxine care nimeresc in organism prin ingerare de carne. Amanita muscaria – burete pestrit – contine citeva toxice – muscarina. paralizia acomodatiei. nistagm. paralizii. intoxicatul fiind constient. prostratie. Greturi. dilatarea pupilelor cu lipsa reactiei la lumina. inchis la culoare. faloina se distrug la prelucrare termica si actiunea sucului gastric. mobilizarea glicogenului din depou. Amanita phalloides – mecanismul de actiune: amanitotoxina – termostabila si nu se distruge de sucul gastric si nici in timpul prelucrarii termice. spuma la gura. dispnee. mioza. vome incoercibile si dureroase. Morfo – semne nespecifice si putine. bradipnee. distruge acetilcolina care transmite impulsul neuro-muscular si rezulta paralizie flasca. Celelalte – procese distrofice si nectrotice mai ales in ficat. In mod indirect prezenta perilor partenerului in vagin pe corpul si lengeria femeii. Semnele raportului sexual la persoane de sex feminin şi masculin. Cercetările de laborator. Morfopatologic – singe lichid. deshidratare puternica cu sete excesiva. lacrimatie. 62. scaderera tonusului vascular si hiperpermiabilitate vasculara. diaree. Morfo – tulburari caracteristice la gastroenterocolita si moarte rapida. ameteli. Intoxicatia se manifesta dupa un interval de latenta de 12 ore prin tulburari gastrointestinale – greturi. Dereglarea fonatiei. sialoree. acidoza. hipoglicemie. rinichi. Colaps vascular. Morfo – fenomene de gastroenterita si distrofie a organelor interne. icter hemolitic si toxic. angioedem. fara icter. convulsii coma. distrofie grasa a ficatului. Demonstrarea contactului sexual la femeie cu trecut sexual e posibila prin punerea in evidenta a sarcinii si prin depistarea spermatozoizilor in vagin. mai ales a intestinului subtire. convulsii clonice. uneori edem cerebral. delir. Inaintea mortii isi pierde constiinta. azotemie. agitatie. sechestrarea singelui in zonele microcirculatiei. Particularităţile expertizei medico-legale a intoxicaţiilor alimentare. dureri abdominale. Intoxicaţiile cu ciuperci otrăvitoare. intern – singe hemolizat dens. marirea ficatului. Botulism – greturi. pentru depistarea lor se recolteaza secretia vaginala si se examineaza dupa metode speciale. gastroenterocolita. Uneori muschii cutiei toracice. 63. vome. Examen intern: hemoragii multiple in mucoasele si seroasele organelor interne. Zbirciog gras – contine acid helvelic – toxic hemolitic si hepatotrop. insuficienta respiratorie. Concluzie finala in urma fagotipajului. Daca nu se intreprind masuri speciale pentru ai distruge ei se pastreaza in vagin pina la 3-5 zile de la copulare. urinare involuntara. Demonstrarea unui act sexual si estimarea datei acestuia se efectueaza in baza examenului ginecologic al persoanei femenine. pierderea constiintei. coma.semnele alterarii SNC. apoi cianotice. amanitina. colici abdominale. edem laringian. Moartea survine in 2-3 zile. Toxina botulinica actioneaza asupra motoneuronilor maduvei spinariisi a terminatiunilor nervoase a muschilor. addominali si ai membrelor au manta senusie pe sectiune. Prezenta spermatozoizilor in secretia vaginala este un semn incontestabil al copularii. Amanitohemolizina. suntarea circulatiri. uneori sangvinolenta. asfixie de origine centrala prin paralizia diafragmei. nervoase. faloidina. splinei si a rinichilor. transpiratii abundente. dermatita atopica. Edemul limbii. Dupa 24 ore semnele anemiei hemolitice. ptoza. renale. reactii hematologice. Uneori edem al laringelui. oligoanurie. Diagnosticul morfologic şi de laborator. La femei eliminari sangvinolente din vagin. coma. midriaza. prostratie. defecatie si urinare spontane. Morfopatologic – exam extern – icter. vene jugulare tensionate. uneori diplopie. Simptome cardio-vasculare: hipovolemie. afectarea hipoxicoischemica a organelor si edem tisular. Tulburari digestive si neurologice. cefalee somnolenta. de multe ori dupa o remisie aparenta. transpiratii reci. anizocorie. in cazul raportului sexual intrerupt spermatozoizii pot fi depistati pe 25 . Amanitohemolizina – hemoliza marcata a eritrocitelor. se instaleaza colaps. Tulburari nervoase. uneori hemoliza. coma. halucinatii. vome incoercibile. miocard. prin insuficienta acuta hepatice sau renala sau prin paralizia centrului cardio-vascular. Congestie pronuntata a organelor interne. 64. Splina putin marita si flasca. midriaza. diaree abundenta si continuua. muscaridina si un toxic convulsiv. convulsii. Simptome tegumentare – urticarie. convulsii. vome. peste contaminate. midriaza. Daca intoxicatul supravetuieste se adauga si alte semne: ficat marit. fotoreactie abolita. Obiectiv – tegumentele palide. diaree uneori cianoza. sindrom CID. splina si ficatul marite. rigiditatea cadaveri9ca lipseste sau e slab pronuntata. cresterea viscozitatii singelui prin vasodilatatie. abolirea fotoreactiei. lapte.

etc. aprecierea raportului de cauzalitate dintre manopera folosita si avort. de naştere şi avort recent. diferentierea avortului spontan de cel provocat. prezenta si caracterul eliminarilor. brutale. apofiza xifoida pina la fundul uterului. Sarcina principala a acestei expertize medico-legale consta in constatarea raportului sexual si in evidentierea semnelor de constringerea fizica a victimei sau a imposibilitatii acesteia de a se apara ori de asi exprima vointa. Expertiza stării de graviditate. modificarea senzatiilor olfactive si gustative. precum si in cazurile de simulare a graviditatii in scopul obtinerii unor avantaje legate de acesta situatie. himen elastic sau complezent. ombilic. graviditatea si contaminarea cu maladii venerice. a perineului. problemele medico-legale şi modul de soluţionare a acestora. a himenului. Semnele tardive ale contactului sexual vor fi prezentate de bolile venerice si cicatrice in regiunea frenului preputial. constatinduse eliminarea prin urina a unei cantitati de hormoni gonadotropi. Violul. precum si starea tegumentelor. amenintarii sau profitind de starea de neputinta a victimei. a anexelor. Diagnosticul pozitiv al raportului sexual se bazeaza pe urmatoarele semne: deflorarea. Prezenta smegmei in santul balanopreputial va exclude eventualitatea unui contact sexual pe parcursul a citorva zile precedente examenului in cauza. simularea graviditatii si a nasterii. La 16-18 saptamiini apar bataiile cordușlui fetal. accidental. Semnele autentice ale nasterii recente sunt tumefierea labiiler gentale. Pentru stabilirea diagnosticului de graviditate pot fi utilizate ultrasonografia si examenul radiologic. circumferinta abdomenului la nivelul ombilicului se palpeaza fatul. cresterea in dimensiuni ale glandelor mamare si a uterului. Himenul poate ramine intact in cazul penetrarii incomplete. bataile cordului fetal. Poate sa existe un procent de raporturi sexuale fara deflorare. persoane necalificate. In contactele sexuale cu exces. la 18-20 incep miscarile fetale. organele genitale externe si interne. Un sir de semne vor fi constatate si la examinarea unui partener viril – in santul balanopreputial pot fi gasit fire de par. pigmentarea unor sectoare ale pielii. Aceste semne caracterizeaza de obicei prima jumatate a sarcinii . dimensiunile marite ale uterului si scurgerile uterine sangvinolente . Uterul se mareste progresiv in dimensiuni pe masura avansarii in termen a sarcinii. Constringerea fizica a victimei se apreciaza prin depistarea urmelor de violenta pe suprafetelor antero-laterale ale 26 . Semnele indirecte ale contactului sexului sunt petele de singe si perii de la partenera pe lengeria barbatului. a vestibulului vaginal. estimarea prejudiciului adus persoanei ca urma a avortului. 65. rupturi ale organelor genitale externe. determinarea timpului scurs de la avort. Raportul sexual cu o virgina se va demonstra prin evidenta semnelor deflorarii. In a doua jumatate a sarcinii se determina dimensiunile bazinului. se constata suflul cordonului ombilical.lengerie sau pe locul unde s-a ejaculat. La examinare se constata prezenta semnelor de nastere si vechimea nasterii. La examinarea organelor genitale externe – caracterul fantei genitale. rupturi ale frenului preputial. stabilirea termenului la care s-a produs avortul. La examenul intern – starea vaginului. a modalitatii de realizare a avortului. Se iau in consideratie modificarile din glandele mamare. prezenta paduchilor lati la ambii parteneri in lipsa acestora la unul din parteneri pina la coitus. 66. Prezenta partilor fetale la palparea uterului. pot fi denudari ale mucoasei glandulului. dilatarea orificiului extern al uterului. realizate prin aplicarea fortei fizice. miscarea fatului. prezenta altor leziuni ale himenului si organelor adiacente. a colului si corpului uterin. Diagnosticul graviditatii – semnele probabile ale sarcinii: disparitia menstruatiilor. Expertiza graviditatii – expertiza medico legala pentru constatarea sarcinii este solicitata in cazurile de viol sau actiuni sexuale in urma carora minora a ramas insarcinata. abandonarea sau rapirea nou-nascutilor. secretia colostrului. inclusiv letale. a mucoasei genitale. criminal – conditii antisanitare. Expertiza medico-legala a avortului se efectueaza in comisie cu participarea ginecologului-obstreetician pentru diagnosticul pozitiv al sarcinii si starii abortive. stabilirea posibilitatii producerii de sine statatoare a avortului sau cu participarea altei persoane. Reactii hormonale apar timpuriu. La fetite se produc rupturi imense cu consecinte foarte grave. distanta de la simfiza pubiana. fiind exprimate mai evident in cea de a doua. posibile pentru himene dilatabile elastice si cu o latime mica.lohiile. Spre sfirsitul saptaminii a 6-a este dificil a diagnostica semnele unei nasteri recente. Avort spontan – cauze materne si fetale. Reactiile biologice sunt pozitive si in cazul sarcinii extrauterine. Semnele de certitudine ale sarcinii – modificari hormonale caracteristice pentru sarcina si prin reactii biologice. Violul este un raport sexual contra vointei persoanei. prezenta spermei si a firelor de par in caile genitale ale victimei. Constatarea nasterii recente – drept motive pentru dispunerea expertizei unui proces de nastere servesc pruncuciderea. singe si continut vaginal de la femeia in cauza. Constatarea avortului recent – intrruperea sarcinii in primele 21 saptamini. avort artificial – medical.

contestarea starii sexuale contestabile – determinarea sexului persoanei. Aprecierea gravitatii vatamarii corporale se efectueaza in baza urmatoarelor criterii: prezenta pericolului pentru viata omului. stabilirea prezentei caracterului si gradului de vatamare corporala precum si a gradului incapacitatii generale si profesionale de munca. vechimea acestora.coapselor. durata dereglarii sanatatii conditionate de vatamare corporale. spre exemplu excoriatii in regiunea organelor genitale externe. consecinta neprimejdioasa pentru viata a vatamarii corporale pentru moment este neclara. Gravitatea vatamarilor corporale dupa criteriul dereglarii sanatatii se determina conform timpului necesar pentru restabilirea sanatatii in functie de volumul si caracterul lezional si aprecierea in zile. in jurul gurii. codului civil al RM de catre medicul legist in forma de examen medical l persoanei sau in baza documentelor medicale autentice (fisa medicala). etc. Dovada a implicarii lui in comiterea crimei pot servi urmele de pe haine. etc. osibilitatea comiterii raportului sexual fara lezarea integritatii anatomice a himenului. pe fata. Violul produs sub influenta alcoolului este posibil numai in starile de ebrietate profunda. mecanismul formarii si gradul de gravitate a leziunilor corporale. codului de procedura penala. Gradul incapacitatii permanente de munca se apreciaza in conformitate cu regulamentul comisiilor de expertiza medicala a vitalitatii din RM. stabilirea starii de ebrietate. prezentarea unor documente medicale a caror autenticitaet este indoielnica. Expertiza banuitului se va efectua cit mai curind posibil. etc. a maturitatii sexuale. De retinut ca violul poate fi stimulat din motive de profit. 143 efectuarea expertizei medico-legale obligatorii in problemele ce tin de cercetarea infractiunilor comise impotriva vietii si sanatatii omului. inconstienta obisnuita cauzata de preparatele narcotice sau somnifere. Gravitatea vatamarii corporale se apreciaza separat in cazul cind acest lucru este indicat in ordonanta. prezenta unor leziuni si eliminari pe penis. 68. In cazurile de viol. 3. a virginitatii. volumul pierderii stabile a capacitatii generale de munca. gravitatea vatamarii se apreciaza dupa semnul care corespunde unei vatamari mai grave. Motivele expertizei medico-legale pe persoane. In asemenea cazuri femeia isi rupe hainele si lengeria isi provoaca diverse leziuni corporale. Expertiza medico-legala a persoanelor vii se dispune pentru solutionarea urmatoarelor probleme: 1. Codul de procedura penala a RM prevede in art. diagnosticarea sarcinii. medii. usoare. Pentru determinarea gravitatii vatamarii corporale este suficienta prezenta unuia dintre semnele calificative. cu exceptia incapacitatii de munca. a capacitatii d producere. Expertiza medico-legala a persoanelor vii este una dintre cele mai solicitate. 5. raportului sexual cu minorii. consecinta leziunilor nepericuloase pentru viata. urme de sperma si singe pe haine. miini. impotriva averii. a firelor de par de la victima a maladiilor venerice a continutuluisubunghial. unele leziuni localizate pe fata. Expertiza medico-legala in baza acestui criteriu se efectueaza numai dupa definitivarea consecintelor vatamarii corporale confirmate prin date obiective. Exista urmatoarele grade de gravitate a vataamarii corporale si sanatatii: grave. impotriva sigurantei traficului. git. razbunare sau santaj. pe git. care este calculata prin insumarea procentelor. a avortului. Violul poate fi comis asupra victimei aflate in stare de lipotemie. Gravitatea vatamarii corporale nu se apreciaza daca: diagnosticul leziunii sau bolii la persoana agresata nu este stabilit cu certitudine. Violul survine si ca urmare a imposibilitati victimei de a se apara si de a opune rezistenta. pe torace si membrele superioare. persoana in cauza refuza investigatiile suplimentare necesare sau nu se prezinta la examinarea repetata. Stabilirea gradului de vatamare corporala reprezinta cea mai frecventa problema expus de catre organul de urmarire penala spre solutionare in cadrul cercetarii diverselor infractiuni impotriva persoanei. Expertiza fara examinarea persoaei nu se admite. 27 . 69. In caz de asociere a citorva criterii calificative. 4. prezenta semnelor caracteristive pentru raportul sexual. a rapoturilor homosexuale prin constringere. Vătămarea corporală gravă periculoasă pentru viaţă. expertiza medico-legala poate solutiona urmatoarele probleme: prezenta rupturii himenale. Criteriile de apreciere a gravităţii vătămării corporale. prezenta. alte probleme – constatarea virstei. a contaminarii venerice. probatiunea medico-legala a infractiunilor sexuale: stabilirea semnelor unui raport sexual in caz de viol. caracterul. 2. coapse. 67. a nasterii. impotriva societatii. aprecierea starii sanatatii a simularii a disimularii a agravarii a maladiilor artificiale si a automutilarii – in practica medico-legala expertiza starii sanatatii se efectueaza in urmatoarele cazuri – neprezentarea persoanei la ancheta sau judecata pe motiv de boala. fara cauzarea prejudiciului sanatatii. git. Aprecierea medico-legala a gravitatii vatamarii corporale sau a sanatatii se efectueaza in conformitate cu prevederile codului penal. a pervertirii minorilor. identificarea persoanei.

ale diafragmei. de o embolie grăsoasă sau gazoasa.ce antrenează un colaps. 13. Lezarea unui vas sanguin mare precum și a venelor ce le insoțesc cu semne de pericol pentru viaţă. lezarea glandelor tiroida si paratiroida. cu excepţia oaselor scheletului facial si fisurilor izolate a lamelelor externe ale boltii craniului. Leziunile penetrante ale faringelui. inclusiv rupturile subcapsulare ale organelor confirmate obiectiv prin semne periculoase pentru viata. 7. Luxațiile si subluxațiile vert. 2. 4. Leziunile închise ale regiunii cervicale ale măduvei spinării. de gradul II >30%. însoțite de dereglarea respiraţiei cu semne ale unei hipoxii cerebrale profunde sau alte stări periculoase pentru viata. radiusului și fibulei: fracturile închise ale arterelor mari se determina in funcție de pericolul pentru viață sau de gradul incapacităţii permanente de munca: 18. leziunile închise ale segmentelor toracice. Leziunile închise ale vaselor magistrale si ale organelor cavităţii toracice. Fracturile deschise ale oaselor tubulare lungi(humerus. Contuzia cerebrala grava cu/fara compresia ţesuturilor creierului.lombare sau sacrale ale măduvei spinării asociate cu soc spinal. fracturile închise ale femurului. 14. Barotrauma. hemoragii subarahnoidiene sau intracerebrale -in cazul in care ele sunt asociate cu dereglări periculoase pentru viata obiectivizate neurologic. 5. Leziunile penetrante in cavitatea peritoneală cu/fara lezarea organelor interne. 11. arsurile cailor respiratorii cu fenomene de edem si strictură a glotei. 15. Leziunile penetrante in cavitatea pleurală. Gravitatea vătămării corporale in cazul fracturilor deschise ale ulnei. Fracturile si fracturo-luxațiile corpurilor sau ambelor arcuri ale vertebrelor cervicale. Fracturile oaselor bazinului asociate de şoc grav sau de ruptura porţiunii membranoase a uretrei. Arsurile termice de gradele IV cu lezarea > 15% din suprafața corpului. leziunile deschise ale articulaţiilor coxo-femurale si genunchiului. Fracturile deschise ale craniului cu/fara lezarea creierului si membranelor meningiene. Leziunile însoţite de un soc grav indus de o hemoragie internă sau externa. 19. ureterelor. pericardică cu/fara lezarea organelor interne. in volum > 33% Periculoase pentru viaţă sunt considerate vătămările care prezintă un pericol de moarte iminent-imediat. 17. de gradul III >20%. Vătămări corporale grave periculoase pentru viaţă se considera 1. esofagului (din partea tegumentelor sau mucoaselor).2 cu/fara lezarea măduvei spinării. Fracturile închise ale cartilajelor laringelui sau traheii cu lezarea mucoasei asociate cu un soc grav sau o stare periculoasa pentru viata. arsuri cu suprafaţa mica dar asociate de soc grav. leziuni penetrante ale vezicii urinare. de o toxicoză traumatica cu semne de IRA si alte stări periculoase pentru viata. Leziuni penetrante ale coloanei vertebrale cu/fara lezarea măduvei spinării. prostatei. 3. 12. indiferent daca acest pericol a fost sau nu înlăturat printr-un tratament medical sau datorita reactivităţii individuale a organismului. Fracturile închise ale oaselor boltii sau bazei craniului. abdominale si bazinului. 22. 9. 20. cerv. Fracturile si fracturo-luxațiile ale uneia sau câtorva vertebre toracice sau lombare. cerv. fracturile unilaterale ale arcurilor vert. 8. 1 sau 2 fractura odontoidului vert. femur si tibie). Fracturile închise ale osului hioid. Cerv. 16. hipotermia și arsurile chimice cu modificări locale si generale periculoase pentru viata: 28 . plăgi deschise ale spaţiului retroperitoneal. 21. Hemoragiile intracraniene: hematom extra/subdural. contuzia medie însoţita de semne obiective de afectare bulbară. asociate de semne clinice periculoase pentru viata. segmentului superior. 6. inferior si mediu al rectului. tardiv sau potențial. laringelui.Criterii de calificare a vătămării corporale grave: a) prezenta pericolului pentru viata b) vătămări corporale grave calificate în baza consecinţelor neprimejdioase pentru viaţă • pierderea anatomica a unui organ sau funcţiei lui • întreruperea posttraumatică a sarcinii • desfigurarea ireparabila a fetei • infirmitatea psihica postagresională • incapacitatea generala de munca cu caracter permanent. ale organelor spaţiului retroperitoneal. traheii. electrocutarea. 10.

căldură sau prin plasarea ori abandonul victimei în condiţii nocive pentru viață. 24. fecundare. 2.(incapacitate generala de muncă in volum de pînă la 10%).23. uşoară şi neînsemnată. a deformaţiei. Lipsa tuturor consecințelor prevăzute la vătămare corporală gravă c. orbirea completă la ambii ochi sau diminuarea acuității vizuale < 0. nechirurgical. Vătămarea corporală gravă calificată în baza consecinţelor neprimejdioase pentru viaţă. testicule). dereglării anatomofunctionale ale coardelor vocale sau de origine nervoasa.surditate completa sau cînd victima nu aude vorbirea obişnuita de la 3-5cm de la ureche. Bătăile. 29 . 71. Chinuirea . Noţiuni de bătaie. Bătăile .33%) Medicul legist constată caracterul si durata dereglării de sănătate cauzate de vătămarea corporala in baza datelor medicale obiective si a celor din cadrul expertizei efectuate Vătămare corporală uşoara Criteriile de calificare a vătămării corporale medii: a Dereglarea sănătaţii de scurta durata -(determinata direct de leziunea corporala și durează > 6 zile 21 zile). Infirmarea psihica postagresională . pierderea vederii la un singur ochi cu pierderea capacităţii de munca > 1-3 • Pierderea auzului . Vătămarea corporală medie. • Pierderea graiului . regiunii anterioare si antero-laterale a gîtului). băutură.acţiuni care ii provoacă victimei suferinţe prin privaţiunea de hrana. concepere si naştere) 2. b.se caracterizează prin aplicarea multiplă si repetată a loviturilor. a dereglării muncii) pe parcursul timpului sau sub influenta tratamentului conservativ.leziuni ce nu generează o incapacitate permanenta de munca si nici o dereglare a sanatații (sau determină dar sub 6 zile). Pierderea stabila a capacităţii generale de munca in volum considerabil . 70.daca nu este o particularitate individuala a organismului si daca se afla in legătură cauzala directa cu trauma. Prin vătămare ireparabila a fetei se înţelege necesitatea unei intervenţii chirurgicale reparatve(cosmetice) pentru înlăturarea vătămării. Lipsa pericolului pentru viata. 5. Se rține cont de legatara de cauzalitate dintre trauma si dereglarea psihica. Vătămare corporală medie Criteriile de calificare a vătămărilor corporale medii: a. 3. 1. Întreruperea sarcinii . Prin vătămare reparabilă a fetei se înţelege o micşorare considerabila a gradului de pronunţare a modificărilor morfologice (a cicatricei. 72.se stabileşte in cadrul unei expertize psihiatrice cu participarea medicului legist. b.vătămare a integrităţii corporale sau a sănătății care a dus la o incapacitate stabila de munca in volum > 33% La invalizi si copii incapacitatea de munca se stabileşte ca si la adulţi in conformitate cu regulamentele in vigoare prin ordonanţa organului de urmărire penala sau prin hotărârea instanței de judecată. Incapacitate permanenta însemnată de muncă (incapacitate generala de munca în volum 10% . Leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății. chinuirea torturarea reprezintă un gen specific de acţiune asupra organismului 1. Stări periculoase pentru viață cauzate de acţiuni traumatice in regiunile șocogene (plexuri nervoase.04 dioptrii. • Pierderea mâinii sau piciorului — detașarea (mai sus de artera radio-carpiană si talo-crurală) de la trunchi sau pierderea funcției: • Pierderea capacităţii de reproducere (coabitare. Desfigurarea ireparabilă a fetei si regiunilor adiacente (pavilionul urechii. Dereglarea sănătății de lunga durată (consecinţe determinate direct de vătămare care au o durata de peste 3 săptămîni sau 21 zile): d.din cauza pierderea limbii. chinuire şi torturare. Incapacitatea stabilă si neesențială de muncă .Pierderea anatomica a unui organ sau funcţiei lui • Pierderea vederii. 4. Compresia organelor gatului si alte tipuri de asfixie mecanica asociata de fenomene periculoase pentru viata.

Uite 74 74. Perimetrul cranian 34 -35 cm. Constatarea acţiunilor de tipul bătăilor.600 g . Urme de sînge matern b. împunsături. Stabilirea starii de nou-nascut si virstei se face conform: a. Diagnosticul pozitiv de nou-născut şi estimarea vieţii extrauterine. Formula Balthazar . iar in concluzii menţionează că n-au fost identificate semne obiective de vătămări corporale. prin cauterizări cu agenţi termici sau chimici) Dacă în urma bătăilor sunt provocate vătămări corporale. c. Criteriul de baza instalarea respiraţiei care se evidenţiază prin examenul macroscopic al plămînilor. Stabilirea duratei vieţii intrauterine Formula Hoose T<25cm V= \lT. Stabilirea duratei vietii extrauterine.talia in cm. T. agentul vulnerant și modul de producere a vătămărilor in baza datelor medicale 73. La băieţi testiculele sunt coborâte in scrot iar la fetite labiile mari acoperă labiile mici. repetate sau îndelungate (prin biciuiri. fără linie de demarcaţie la nivelul implantării (linia de demarcaţie apare după 2 ore) Criteriilor morfologice NN la termen: Greutate: 2700 . Vernix caseosa pe tegumente.3. T-40cm) și de prezenta/absența anomaliilor congenitale.60 cm. Problemele soluţionate de expertiza medico-legală a cadavrelor de nou-născut.Dervieux: V= T* 5.acţiuni ce produc dureri perseverente. Lungime: 48 . 75. Unghiile de la degete depășesc pulpa degetelor. Aspectul cordonului ombilical. Dovedirea existentei vietii extrauterine. În obligaţia medicului legist intră doar constatarea prezenţei caracterului și vechimii vătămărilor corporale cauzate de acţiunile menţionate.6 V — vârsta in zile. Bosa serosanguinolentă epicraniană. lucios. descuamarea epidermului 2-3 zile. in cazurile cînd pe corpul victimei nu se constată vătămări corporale. Pentru estimarea vietii extrauterine se efectueaza in vaza docimaziei hidrostatice gastro-intestinale (proba lui Breslau) si docimaziei hidrostatice pulmonare (proba lui Galen) docimazia gastro-intestinala (proba Breslau): -evidentiaza patrunderea aerului în tubul digestiv si stabileste nivelul patrunderii aerului -nu are valoare pe cadavrul în putrefactie -se practica ligaturi la: -cardie -pilor -intestinul subtire înaintea ampulei ileo-cecale -portiunea distala a colonului descendent 30 . Docimazia hidrostatică: metodica şi scopul efectuării. Placenta NN la termen 500 . uscarea si detaşarea vemix caseosa după 2 zile. de dezolare fizica (M>1500g.54 cm. Aprecierea viabilității nou-născutului Viabilitatea este influenţată de gr. Examen extern . Cordonul ombilical 50 . instanţei judecătoreşti și a altor organe de urmărire penală.involuţia bosei serosanguine 2-3 zile.3500 g. chinuirii sau torturii sunt de competenţa procuraturii. Părul pe cap 2 cm.vîrsta în luni. Perimetrul toracic: 31-32 cm: Țesutul celular subcutanat este bine reprezentat. docimazia hidrostatică pulmonara(Galen) și examenul microscopic al plămînilor. d. Torturarea . medicul legist notează acuzele persoanei examinate în Raportul de expertiză medico-legala (Raportul de examinare medico-legal). care imediat după naştere este turgescent. T-talia in cm. gravitatea acestora este apreciată în conformitate cu prevederile regulamentului existent. T>25cm V=T:5. V.

-piesa ligaturata se scufunda în vas cu apa. mai des cele hipocrome și hemolitice. Cauzele morţii violente a pruncilor. disgravidia tardivă. feto-matern și ovular cauze materne: boli gravidice și afecţiuni preexistente agravate de sarcină. intrapartum și postpartum.fara sa fi respirat: -plamân de putrefactie -respiratie artificiala -plamân înghetat -exista situatii în care fragmentele se scufunda. dacă moartea a fost neviolentă (din cauze patologice) sau violentă (accidentală sau criminală). anemii gravidice. Antepartum cauzele: -ordin matern. fetal. Noţiune de pruncucidere. traumatisme accidentale din timpul sarcinii. Felul și cauza medicală a morţii in cazul suspiciunii de pruncucidere trebuie sa stabilească in mod obligatoriu.toate malformaţiile congenitale incompatibile cu viaţa: cauze feto-materne: 31 .bronhopneumonie -zone atelectatice primare 76. cauze fetale . Particularităţile autopsiei cadavrelor de nou-născuţi.cu un ac se înteapa progresiv dinspre proximal spre distal pâna apare aer sub forma de bule -deces dupa 5-10 minute de viata extrauterina->aer în stomac -deces dupa 20-30 minute de viata extrauterina->aer în ansele jejunale -deces dupa 6 ore de viata extrauterina->aer în intestinul subtire -deces dupa 24 ore de viata extrauterina->aer în colon docimazia hidrostatica a plamânilor -tehnica: -în primul timp piesa buco-cervico-toracica este asezata într-un vas cu apa -daca pluteste->plamân respirat -daca se scufunda->plamân nerespirat -în al doilea timp se aseaza plamânii într-un vas cu apa->daca plutesc atunci au respirat -în al treilea timp se recolteaza tesut pulmonar de 2-3 mm din diferite zone.dar plamânii au respirat: -prematuritate->expansiune incompleta pe diferite zone pulmonare -procese inflamatorii acute pulmonare intrauterine->pneumonie. Moartea de cauze patologice a nou-născutului se poate produce antepartum.din fiecare plamân + asezare în vas cu apa -daca plutesc->plamâni respirati -daca nu plutesc->plamâni nerespirati -daca se situeaza între zona inferioara si zona superioara a apei->plamâni partial respirati ("plutesc între 2 ape") -are valoare când se executa corect si pe plamân proaspat (înainte de aparitia modificarilor de putrefactie) -exista situatii în care fragmentele plutesc sau plutesc între 2 ape.din fiecare lob. intoxicaţii acute. formele acesteia.

pneumonii). craniu fetal ireductibil.vârsta sarcinii. aceste rezultate 32 . prin împărţirea valorii ei cu numărul 5. bosa sero-sanguină și cefalohematomul sau cu lacune congenitale de osificare. reprezentând leziunile de autoasistare. cu capătul liber rupt sau secţionat. lipsa de asistență calificată. printr-o cădere de la 25 . culoarea si turgorul pielii. hemoragie. Accidentală Nașterea sau expulzia precipitală. sarcina prelungită. nou-născutul moare sufocat. E obligatorie cântărirea cadavrului.8 ore. Particularitătile autopsiei. disproporţie cap-bazin. astfel nou-născutul cade. Când lungimea nu depăşeşte 25 cm. vemix caseosa ce acoperă în special umerii şi spatele.durata sarcinii se exprima în luni . anomalii ale cordonului ombilical. prin marea elasticitate a craniului fetal. osificarea sunt indicaţii ale gradului de dezvoltare. Urmată fiind uneori de pierderea cunoştinţei. in special în cazul distrofiilor de bazin osos sau moale. omisivă și comisivă. fisuri și fracturi obstetricale. greutatea. prezenţa lanugo-ului. cauze placentare dezlipirea prematură a placentei. lovire Leziunile cranio-cerebrale .hipertenzia şi hiperkinezia uterină. expulzia precipitată pune parturienta autoasistată în imposibilitatea acordării primelor îngrijiri nou-născutului. se prelungește spre ombilic. naşterea la termen sau prematura). asfixia accidentală. in majoritatea cazurilor producând o hemoragie minimă. este superficial și nepergamentat. insuficienţa placentară. axilare și inghinale. prin tăiere. in majoritatea cazurilor in cap. produsă prin circulări de cordon. Acesta poale muri prin hemoragie placentară sau asfixiat in cazul in care naşterea precipitată a avut loc in poziţie culcată. când fătul măsoară peste 25 cm. traumatismul cranio-cerebral obstetrical în timpul angajării. icterul patologic (prin malformaţii ale căilor biliare. în medie. criterii ale precizării datei naşterii. pe buze. Semnul patognomonic . se echivalează cu avortul criminal. Moartea intrauterină a produsului de concepţie . producîndu-se o leziune mică la locul de impact.neacordarea intenționată a îngrijirilor necesare imediat după naștere. cauze ovulare: inserţii vicioase ale placentei.prezenţa cordonului ombilical fără linie de demarcaţie la nivelul implantării.Talia. cu mâna sau obiecte moi. 50 cm la nou-născutul la termen. în jurul gurii. hemoragiile intra cutanate. cu luciul şi turgescenţa pierduta în funcţie de gradul de instalare a pergamentaţiei cadaverice. atrezii anale. cordonul ombilical se rupe. cerebrale). In cazunie de autoasistare. coborârii şi degajării capului. a gâtului şi pe mucoasa gurii nou-născutului se pot constata excoriații sau echimoze. nou-născutul peste 500 g. prin alimentarea nou-născutului cu toxice de orice fel. strangularea cu mina sau cu cotul prin înecare sau prin compresie toraco-abdominală.diagnostic diferențial cu leziuni produse prin traumatism obstetrical. se extrage rădăcina pătrată din lungimea sus amintită. incompatibilitatea Rh cu icter nuclear. inălțmea fiind mică. șanțul de strangulare prin circulari de cordon ocupă întreaga circumferință a gîtului.50 cm. Trebuie diferențiată strangularea criminală de cea naturală. Se menţionează prezenta urmelor de sînge si meconiu. Talia măsoară în extensie completă. Pe prim plan ca frecvență în cadrul modalităților de pruncucidere sunt asfixiile mecanice prin: astuparea orificiilor respiratorii. formol). dimensiunile craniului. infecţiile nou-născutului (ombilicale. Cazurile de otrăvire sunt rare. provocată prin act comisiv (injectarea de substanţă hipertonică. Intrapartum . Moartea violentă comisivă a nou-născutului -odată cu degajarea copilului. Stabilirea vârstei intrauterine . Moartea violentă omisivă . sindromul hemoragic al nou născutului (hemoragii digestive pulmonare suprarenaliene. are o lățime de 5 . Recunoaşterea bosei serosanguine ce dispare după două-trei zile sau a cefalhematomului. cutanate. sub forma unui hematom pericranian. malformaţiile congenitale incompatibile cu viaţa: atrezii esofagiene. inaniția prin privarea de alimente își face efectul după 6 . sunt semne ce denota o expulzie recentă. lăsat culcat pe abdomen. înțepare. fracturile sunt rare. La o primipară simptomele naşterii sînt mult mai evidente. Pe baza lungimii se calculează luna de sarcini.6 mm. In cazul travaliului scurt lipsesc modificările capului fetal. rupturi premature de membrană. grosimea stratului adipos subcutanat. Stabilirea stării de nou-născut (parametrii . care poate persista până la 40 de zile. se efectuează masurile antropometrice necesare.incompatibilităţi sanguine feto-materne. Moartea violentă a nou-născutului poate fi accidentală. expus îndelungat la frig nou-născutul moare chiar la 810*C datorită termoreglării deficitare și termodependenţa accentuate. aspectul cicatricei ombilicale: petele de sânge la plicile gâtului. placenta praevia postpartum: prematuritatea.

formată din unirea a două segmente osoase printr-un cartilaj fibros central. Examenul medico-criminalistic se foloseste pentru aprecierea caracterului leziunilor. Prelevarile se efect din organe si tesuturi. sub 1500 g. pe fondul alb-cenuşiu al cartilajului şi persistă şi în putrefacţia înaintată. mecanismului produerii acestora si pentru identificarea obiectului vulnerant. Daca pe hainele cadavrului au fost depistate pete asemanatoare cu cele de singe sau sperma. ele apărând în ultimele săptămâni de gestaţie.. are pe fiecare segment 5 alveole conţinând fiecare câte un mugure dentar. 77.5 şi 12 cm.indicând vârsta fitului în luni. lipsită de panicul adipos şi acoperită de peri fini iar pe măsură ce sarcina avansează pielea se albeşte. Deschiderea capului la NN are particularități . Consta in depistarea planctonului acvatic.5 m de intestin subtire si gros cu continultul lor . Daca cadavrul se afla intro stare de putrefactie avansata pentru aprecierea apartenentei de grup se iau circa 100g de muschi din regiunea coapsei. fiind în medie de 3000 g la fetiţe şi 3500 g la băieţii născuţi la termen Gradul de prematuritate se apreciază în primul rând în funcţie de acest parametru:-prematur de gradul I. Greutatea este un clement mult mai variabil..un rinichi cu toata urina .2000 g. splina si nu mai putin de ¼ din plamin. la distanta de 2-3 cm de sutura sagitală. In rest expertul recolteaza organe in vederea examenului tixocologic tinind cont de caracrerul intoxicatiei. caile de patrundere si eliminare a toxicului si timpul scurs de la introducerea lui. Apoi din ambele părți secţiunea se completează cu o secţiune ce întretaie ambele oase parietale se ridica un capac larg. Perioada de nou născut la termen este caracterizată şi de un anumit număr de puncte de osificare. Investigaţiile de laborator în cazul examinării medico-legale a cadavrului. prezintă o importanţă deosebită. Examenul histopatologic se efectueaza cind este necesar aprecierea provenientei vitale. La începutul ultimului trimestru de sarcină faciesul este ridat (facies de bătrân) apoi se netezeşte treptat iar părul începe să crească şi să se coloreze la nivelul capului.1/3 creier . hainele se expediaza in sectia biologica a laboratorului medico-legal. virusologic. atunci când i se acordă condiţii de îngrijire obişnuite. localizat în epifiza distală a femurului ca şi cel de la nivelul epifizei proximale a tibiei-nucleul Tapon. devine netedă (dezvoltarea paniculului adipos) şi îşi pierde firele de păr. testiculele coborâte în scrot şi labiile mari ce acoperă pe cele mici. Se preleveaza organe interne fara a le spala cu apa si se introduc in borcane curate si uscate: . se fixează creierul in soluţie de formol 5%. din placentă si organele interne. prezenţa meconiului în intestinul gros.3 cm. Circumferinţa capului măsoară între 35-36 cm. aceasta presupunând în primul rînd un anumit grad de maturitate. cu excepţia ultimei care conţine 4 -5 ele fiind acoperite de gingie.nu mai putin de 1/3 de ficat cu vezicula biliara cu bila . a vechimii si consecutivitatii leziunilor corporale. Cele mai solicitate investigatii de laborator sunt: examenul histopatologic. pentru examene histopatolgice se va recolta fragmente din cordon si inelul ombilical din regiunea bosei sero-sanguine. între 1500 . Viabilitatea fătului .Examenul intern se termina cu cercetarea vertebrelor si măduvei spinării. Punctul de osificare Biclard.5 mm. toxicologic. Pentru aprecierea grupei de singe din cavitatile cordului sau din vasele mari se iau 20-30 ml de singe fluid(intr-un flacon) si uscat (pe o bucata de tifon impaturit in 4 straturi).capacitatea morfo-funcţională a acestuia de a se adapta şi a trăi în condiţii de mediu extrauterine. Aspectul exterior prezintă modificări importante în ultimele 3 luni de sarcină astfel în luna a 6-a pielea este roşie.Inima cu singele din cavitatile ei . mai ales in cazuri de putrefactie avansata a cadavrului. se introduc in borcane cu sol de formol 10% in cantitate de aproximativ 10 ori mai mare decit volumul pieselor de fixat. Examenul toxicologic se efectuiaza in cazurile cind se presupune o intoxicatie si este obligatorie pentru confirmarea prezentei in organism a unei subst toxice deja cunoscute. a 33 . între 2000 . botanic. iar diametrul occipito-frontal între 10. începînd cu scoama osului occipital si finisând cu scoama osului frontal. Mandibula noului născut. Ele apar ca o zonă roşie de diametru între 3 .-premarur de gradul II. Examenul biologic. Uneori sunt necesare si examenul bacteriologic. unghiile ce acoperă pulpa degetelor. Examenul diatomeelor se efectuiaza pentru confirmarea diagnosticului mortii prin inecare.-prematur de gradul III. creierul se extrage cu mina foarte atent pentru păstrarea integrității.2500 g. Fragmentele se taie cu cutitul infelii mici.stomacul cu continut sau cite 0. zbârcită. biologic si medico-criminalistic. se mai pot utiliza în stabilirea stării de nou-născut la termen: lungimea părului de 1 .oasele craniului se secţionează cu foarfece bilateral dea lungul sinusului sagital.

hemoglobina poate fi depistata pe plăcile de silufol cu ajutorul reacţiei cu benzidina. Probleme: diagnosticul pozitiv al petelor de sînge. Proba morfologica are drept scop punerea in evidență a elementelor figurate ale sîngelui in special a hematiilor. Reacția de precipitare in agar este specifica si permite examinarea extractelor din petele de sînge chiar si atunci cînd acestea conţin careva impurităţi sau cînd extractele sînt tulburi. Examinarea spectrelor de absorbţie se efectuează cu ajutorul spectroscoapelor. de grup. Materialul se recolteaza primele 12-24 ore dupa deces in conditii sterile. se bazează pe reacţia de precipitare a proteinelor specifice din pata de sînge cu ajutorul serurilor ce conţin Ac specifici precipitanți (precipitine). care apar sub forma de prisme alungite sau romboide. spectrografelor. la care se adaugă seruri precipitante anti-om si anti-animal.necesita mai mult timp și este mai puțin sensibila decît reacţia Cistovici-Uhlenhuth. E pozitiv faptul ca pentru analiza cromatografică sînt destule cantitati foarte mici de material (sînge) Aprecierea apartenenţei de specie a sîngelui (umana sau animala) se face prin metode serologice. diagnosticul gravidităţii in baza petelor de sînge. in organele cu circulatie terminala. pete produse prin împroşcare. de culoare galbenbruna sau castanie. Examenul virusologic are importanta majora pentru stabilirea diagnosticului cind se presupune gripa epidemica si neuroinfectiile virotice. amprentele. sînge de om si sînge de animal (in diferite eprubete). septicemie sau in urma unei intoxicatii alimentare de origine bvacteriana. Reacţia se efectuează într-un șir de eprubete care conţin extractul sus numit. Cristalele de hemină (cristalele Teihmann) apar astfel: la căldură acidul acetic. iar cel de cal va precipita si proteinele zebrei. dar de grup de specie Astfel serul precipitant anti-om va precipita si proteinele maimuţei antropoide. Analiza cromatografică este o metoda fizicotehnica de depistare a sîngelui din pete. spălăciturile. ştersăturile. Esența ei consta în migrarea antigenelor si a anticorpilor unui in întâmpinarea altuia sub acţiunea curentului electric 34 . stabilirea locului de provenienţa a sîngelui. Se bazează pe selecţia prin diviziune a componentelor obiectului cercetat la trecerea soluţiei acestuia printr-un sorbent Substanța care ne intereseaza poate fi developata pe sorbent cu ajutorul reacţiilor cromatice. Mecanismele producerii ș i forma urmelor de sînge: pete produse prin căderea picaturilor de sînge. impregnările. 78. care se prepara prin imunizarea iepurilor la inocularea i/v sau intraperitoneală cu ser uman sau animal. in maduva oaselor si in lichidul sinusului osului sfenoidal. prelingerile de sînge. diferenţierea sîngelui persoanelor adulte de cel provenit de la prunc. in prezenta NaCl. măgarului. băltoacele de sînge. Metoda Cistovici-Uhlenthuth se prepara un extract din pata de sînge cu ajutorul serului fiziologic. stabilirea cantităţii de sînge fluid revărsat in baza cercetării petelor de sînge. Sîngele se identifica prin provocarea formarii cristalelor de hemină (clorhidrat de hematină) sau a cristalelor de hemocromogen. Proprietățile caracteristice ale spectrului (numărul și localizarea benzilor de absorbție) sînt importante si specifice pentru fiecare derivat concret al hemoglobinei. Examenul bacteriologic si bacterioscopic se efectueaza in cazurile cind se presupune moarte prin maladii ifectioase. cu marginile tăiate si cu unghiurile ascuțite. Diagnosticul pozitiv al petelor de sînge : Punerea in evidenta a elementelor figurate ale sîngelui. Din părţile negative pot fi menţionate doua . Expertiza sângelui şi a urmelor de sânge. estimarea vechimii petelor de sînge. cu ajutorul epimicroscopului Probele cristalografice reprezintă nişte microreacții care dau un rezultat pozitiv chiar cu sîngele uscat sau putrefiat. Se folosesc seruri precipitante antiom si antianimale. Examenul spectroscopic al sîngelui se bazează pe proprietăţile soluţiilor de hemoglobina si ale derivaților acesteia de a absorbi radiaţii luminoase de anumite lungimi de unda si de a forma benzile de absorbție. Reacția de precipitare nu are un caracter strici de specie. Reacţia pozitiva : apariţia unui inel opalescent în zona limitrofa a extrasului din pata de sînge si serul precipitant. aprecierea aprtenentei de specie a sîngelui. Recția de imuno-electroprecipitare este o varianta a reacţiei menţionate mai sus. obţinut prin acţiunea substanţelor de reducere. spectrofotometrelor. In special. fie pe evidențierea hemoglobinei sau a produselor de dezintegrare a acesteia. Inelul acesta este rezultatul precipitării proteinelor specifice. de sex. transforma hemoglobina in cristale de hemină.diatomeelor.

Aprecierea apartenenţei de grup a sîngelui unei pete de sînge uman se face prin reacţia de izohemaglutinare (reacţia de grup). orientate in jos sau in sensul mişcării in evantai. Stropituriie sînt piriforme sau sub forma semnului de exclamare cu extremităţile ascuţite in sensul deplasării stropilor de sînge. Metoda anafilactica. e) ştersături Pete produse prin căderea picaturilor de singe. De regula sediul băltoacelor mari coincide cu 35 . Aceste urme fac parte din şirul celor mai valoroase probe. saliva sperma) la fel conţin antigene de grup. Stropiturile se mai formează prin lovituri aplicate la nivelul unui corp sau object insingerat. precum si metoda fixarii indirecte a complementului nu sînt folosite in practica medico-legala. atunci ei se acumulează la căpătui inferior al petei. vor forma pete rotunde. forma si dimensiunile obiectului vulnerant si ale leziunilor corporale externe. Acestea pot indica locul aflării persoanei rănite si a cadavrului. La extremitatea inferioara ele sînt puţin îngroşate si mai pronunţate. formând stropituri de singe primare si secundare. Picaturile căzute de la o înălţime de 2—3 m formează pete rotunde cu margini dinţate cu mici stropi in jur sub forma de puncte. Ştersăturile indica locul contactului primar si direcţia deplasării ulterioare a obiectului însângerat. Prelingerile de sînge . d) amprente. circa 20—60 min. Organele si tesuturile. zăpada. Au forme si dimensiuni diverse. cu extremitatea ascuţita in sensul deplasării sîngelui. Impregnările se produc prin îmbibarea materialelor higroscopice (sol. Picaturile de singe se dispersează sub forma unor stropi. limfa. Antigenele de grup apar la a 2-a luna de virsta intrauterina. Astfel de pete se produc cînd victima e în mişcare. Daca picătură de singe cade pe un plan oblic sau vertical. La specia umana exista 4 grupe sanguine fundamentale determinate de aglutinogenii. 79. Ele au forme indefinite si provin mai frecvent prin ştergerea obiectelor. plantar. stofa) cu singe. Picaturile de singe care cad de la o înălţime mica (pînă la 1 m) pe un pian orizontal. cînd jetul este marc. iar a doua in poziţia culcata a victimei). rumeguş. Se formează dintr-un jet arterial. virgule sau benzi. Petele de singe vor fi mai lungi cînd unghiul căderii picăturii de singe e mai ascuţit. ale deplasării victimei raniţe. localizaţi in eritrocite. Urmele de singe: a) pete produse prin căderea picaturilor de singe de la înălţime b)pete produse prin împroşcare c) prelingeri de singe. Pete produse prin împroşcare. care corespund celor din sînge si se transmit prin ereditate conform legilor geneticii. Petele formate prin căderea picaturilor de singe prezintă find indicii ale hemoragie. cu margini netede sau uşor dinţate. atunci se produc aceleaşi forme. Amprentele pot reflecta desenul papilar digital. băltoacele de singe se formează in urma hemoragiilor masive pe suprafeţele care nu au proprietăţi higroscopice: băltoacele indica locul unde s-a aflat victima după producerea leziunii corporale. Determinarea aglutinogenilor din petele de sînge se bazeaza pe proprietăţile acestora de a absorbi aglutininele corespunzătoare din seruri titrate in prealabil. Astfel pata apare piriformă sau sub forma semnului de exclamare. Ştersăturile de singe se formează in urma unui contact dinamic cu o suprafaţa însângerată.continuu. palmar. Este foarte sensibila si necesita puţin timp. Urmele de sânge în baza formei şi mecanismului de producere. a mâinilor etc. produsele biologice umane (laptele. Cînd se scutura mina însângerata. ale transportării cadavrului etc. Uneori ele ajuta la aprecierea consecutivităţii producerii leziunilor corporate (ex cînd prima plaga e produsa in poziţia verticala. capetele ascuţite ale petelor indicînd direcţia mişcării. Semnele de grup nu prezintă schimbări calitative in procesul vieţii. izolate sau confluente. si aglutininele din plasma. Amprentele apar in urma unui contact static al obiectului însângerat cu un plan. Prelingerile de singe pot indica poziţia victimei si a obiectelor din jur ulterior rănirii persoanei. precum si prin scuturarea brusca a obiectelor însângerate. Diametrul petei va fi de circa 1 cm sau mai mare.urmele alungite formate prin prelingerea sîngelui pe un plan înclinat sau vertical.

se constată antigene diferite. >Stabilirea grupei prin sistemul ABO.locul unde s-a instalat moartea victimei. Constatarea unui singur spermatozoid sau a unei părţi a acestuia semnifică faptul că pata găsită conţine spermă. tulbure.albicioase. Principiul stabilirii antigenelor. Rezultatul negativ nu permite excluderea naturii spermatice a petei. Lichidul spermatic (sperma) este un lichid vîscos. sensibilitatea metodei). deoarece spermatozoizii au putut fi distruși prin factori de mediu extern sau bărbatul de la care provine lichidul spermatic suferă de azoospermie. se împachetează. >Metoda cromatografică . Poate fi găsit in secreţiile vaginale.albicioasă. Antigene din aceeași grupă . după extracţia lor din pata (extracţia se efectuează cu sol de 10% de amoniac) (coloraţia după Corin . grupa sanguină. care cu timpul devin pulverulente. sigilează și etichetează. contrastând cu culoarea suportului. bucale şi sub formă de pete pe îmbrăcămintea victimelor unor infracţiuni de viol.permite expertului să tragă concluzii.prezenţa fermentului lactatdehidrogenazei (LDH). De regula. Pentru acest examen comparativ se recoltează saliva și sîngele. 81. aminoacizi). obiectelor vulnerante însângerate. • privind ocrotirea sănătăţii • privind transplantul de organe ţesuturi si celule umane • cu privire la profilaxia infectei HIV-SIDA 36 . Petele de spermă sunt mai mult sau mai puțin vizibile: pe suporturile neabsorbante petele au aspectul unei pelicule solzoase. fluorescenţă albăstrui . albicios . stabilitatea genetică a organismului. incest. reacţia cu suc de rizomi din cartofi. spermina. cu un miros pătrunzător specific. Obiective a)Dacă pata/urma este formată din spermă sau nu? Nespecifice reacţia Florence. spălaturile sînt urme de singe in apa sau alte lichide. punerea in evidenţă a spermatozoizilor. Actele legislative ce reglementează activitatea medicului în RM. fosfataza acidă.componente biochimice ale spermei (cholina. 80. Proba prelevată se usucă la temperatura camerei. Pentru aprecierea categoriei secretor/nesecretor la cadavre se recoltează bila in care se apreciază aglutinogenii La ora actuală . ceea ce confirmă cu certitudine că în pată există spermă.gălbui. asemănător cu metodele stabilirii in sînge. Se efectuează examenul comparativ cu rezultatele analizei probelor recoltate de la persoana suspectată in săvîrșirea infracţiunii. cu contur neregulat. prin care se stabilește caracterul secretor/nesecretor și. După spălare sau ştergere incompleta petele de spermă capătă o nuanță gălbui-palidă. Excluderea . se formează după spălarea mâinilor.murdare sau gri . anale. Puse in evidenţă prin folosirea razelor ultraviolete. Diagnosticul pozitiv al petelor de spermă.identificare prin amprenta genetică (unicitatea ADN-ului individual.Stokis cu soluţie amoniacală de eritrozină). stabilitatea ADN. respectiv. perversiuni sexuale sau relaţii sexuale cu persoană minoră. Distingem coloraţia selectivă a spermatozoizilor fără extracţia lor ulterioara din pata. secretori (85%) și nesecretori (15%). >Electroforeza . b)Apartenența de grup a persoanei de la care provine lichidul spermatic c)Identificarea persoanei de la care provine lichidul spermatic? >Examinarea microscopică (metoda morfologică). iar pe suporturile absorbante petele de spermă pot fi gălbui . imitîndu-se la sintagma „nu este exclusă provenienţa lichidului spermatic găsit la locul faptei (pe îmbrăcămintea și/sau corpul victimei) de la persoana X” Această metodă nu permite identificarea persoanei de la care provine lichidul spermatic. hainelor.

Subiecţii raportului de drept medical: . e) nu cade sub incidenţa restricţiilor şi incompatibilităţilor prevăzute de prezenta lege f) profesiunea de medic poete fi exercitata in Republica Moldova de către medici cetăţeni străini si apatrizi in condiţiile prezentei legi.ansamblul normelor juridice care reglementează raporturile juridice profesionale patrimoniale şi nepatrimoniale. pentru exercitarea profesiunii. universitara si postuniversitara. respectarea principiului "nu dauna".Ministerul Sănătăţii . din punct de vedere medical. 82. c) respectarea drepturilor si intereselor pacientului d) respectarea primatului vieţii şi a dreptului inerent la viata al fiinţei umane. subiecț i ai raportului de drept medical. responsabilitatea profesionala.ansamblul acţiunilor şi inacţiunilor la care sunt îndrumate sau obligate părţile pentru a exprima conţinutul raportului juridic medical. Dreptul medical .Liga medicilor Obiectul dreptului medical . d) perfecţionarea calităţilor profesionale si acumularea de experienţă medicala e) activitatea de instruire in instituţiile medicale de pregătire preuniversitară. consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope • cu privire la acces la informaţie • cu privire la asistenţa psihiatrica • cu privire la medicamente • cu privire la donarea de sânge • cu privire la asigurarea sanitaro-epidemiologică Articolul 3 Principiile generale ale exercitării profesiunii de medic a) pregătirea profesională b) competenta. caracterizate prin poziţia de egalitate juridică a participanţilor la aceste raporturi juridice. principiile. pe baza de reciprocitate stabilita prin tratatele internaţionale la care RM este parte Articolul 5 conţinutul activităţii de medic a) acordarea de asistenta medicala in caz de îmbolnăvire seu accidentare a pacientului b) promovarea educaţiei pentru sănătate.societăţi de asigurare a asistenţei medicale . are domiciliul sau drept de reşedinţa în Republica Moldova b) are studii superioare medicale complete c) îşi perfecţionează. Principiile dreptului medical: 37 . cunoştinţele teoretice si deprinderile practice d) este apt. Dreptul medical: definiț ie. stabilite între cei care exercită profesiuni medicale şi pacienţi. e) respectarea si protejarea drepturilor şi intereselor legitime ale medicului f) asigurarea condiţiilor optime de exercitare a activităţii profesionale Articolul 4 (Exercitarea profesiunii de medic) a) este cetăţean al Republicii Moldova.instituţii de învăţământ şi de cercetare în domeniu medical .instituţiile medico-sanitare publice . pe parcursul întregii sale activităţi profesionale.• cu privire la sănătatea reproductivă şi planificare familială • cu privire la drepturile si responsabilităţile pacientului • cu privire la exercitarea profesiunii de medic • cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala • cu privire la activitatea farmaceutica • cu privire la evaluarea si acreditarea in sănătate • cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor • privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool. precum şi raporturile specifice instituţiilor medico-sanitare. c) organizarea de masuri profilactice. obiectul.medici -pacienţi .

Noţiunile principale în dreptul medical: pacient. Eroare medicală .principul dreptului la autodeterminare (autonomie). indiferent de starea sa de sănătate. fără discriminare.persoana care necesită. Raportul medic-pacient. O intervenţie în domeniul sănătăţii nu se poate efectua decât după ce persoana vizată şi-a dat consimţământul liber şi în cunoştinţă de cauză . soldată cu moartea sau dauna cauzată sănătăţii pacientului din imprudenţă.principiul legalităţii actului medical – actul medical trebuie să se desfăşoare numai în condiţiile reglementărilor legale şi a evoluţiei ştiinţei .persoana care poate reprezenta. tutore. Pacient (consumator al serviciilor de sănătate) .în acest model informaţia oferită de către medic va fi minoră.activitatea sau inactivitatea conştientă a prestatorului de servicii de sănătate. Decizia este luată de către medic. consimţământ. (2) Medicul este obligat să informeze pacientul sau reprezentanţii lui legali asupra unor eventuale riscuri ce comportă intervenţia medicală. exprimat benevol. respectarea integrităţii sale 83.. readresând pacientul unui alt medic.pacient se întemeiază pe respect şi încredere reciprocă. Modul de abordare nominalizat defineşte bolnavul drept un subiect responsabil şi liber de a lua decizii vital 38 .orice acţiune aplicată pacientului cu scop profilactic. în baza informaţiei multilaterale şi exhaustive primite de la medicul curant. c) în cazul imposibilităţii creării unui contact terapeutic cu pacientul. (4) Orice intervenţie medicală poate fi efectuată cu acordul pacientului. diagnostic. 84. precum şi un eventual refuz de intervenţie medicală.principiul inviolabilităţii şi intangibilităţii corpului uman – protejarea demnităţii şi identităţii fiinţei umane şi garantarea oricărei persoane. curativ (de tratament). eroare medicală. Intervenţie medicală (act medical) . utilizează sau solicită servicii de sănătate. Consimţământ . act medical. Antipaternalismul .principiul garantării dreptului la a doua opinie în aceeaşi cauză medicală . în următoarele cazuri excepţionale: a) în lipsa unei competenţe profesionale în domeniu sau a posibilităţilor tehnico-medicale necesare efectuării intervenţiei medicale. cu un conţinut succint. (1) Raportul medic . curator). uneori neclar pentru pacient. autentificat prin semnăturile pacientului sau ale reprezentantului său legal (a rudei apropiate) şi a medicului în documentaţia medicală respectivă. cu excepţia situaţiilor când starea lui fizică şi psihică nu-i permite să ia o decizie conştientă sau în alte situaţii stabilite de legislaţie. (3) Medicul este în drept să refuze efectuarea intervenţiei medicale (cu excepţia situaţiilor de urgenţă). de reabilitare sau de cercetare biomedicală şi executată de un medic sau alt lucrător medical.consimţământul conştientizat al pacientului sau al reprezentantului său legal (sau al rudei apropiate) pentru efectuarea unei intervenţii medicale. iar pacientul va trebui să o primească şi să o accepte. Reprezentant legal al pacientului . interesele unui pacient fără capacitate deplină de exerciţiu sau care a fost declarat incapabil ori cu capacitate de exerciţiu limitată (părinte. b) în cazul unor contradicţii între efectuarea intervenţiei medicale şi principiile etico-morale ale medicului. Paternalismul . fiind ferm convins că totul se va face pentru binele său. pe dreptul la opţiune al pacientului. Modul paternalist şi antipaternalist. neglijenţă sau lipsă de profesionalism.principiul garantării dreptului la asistenţă medicală – prioritatea fiinţei umane prevalează asupra intereselor singulare ale societăţii sau ale ştiinţei .în acest gen de comunicare fluxul de informaţie este deschis şi bilateral. reprezentantul lui legal. fără procură.

exprimat de reprezentantul legal al pacientului (ruda apropiată). În caz de refuz la asistenţă medicală. precum şi privind variantele alternative de tratament şi îngrijire medicală. examinare. metodele de diagnostic. cu asigurarea discreţiei în timpul acordării serviciilor de sănătate. În cazul unei intervenţii medicale de urgenţă. Consimț ământul informat al pacientului: varietăț i. documentul se semnează în mod obligatoriu de către director. 9. 3. precum şi la riscul potenţial şi eficienţa terapeutică a acestora. 7. Drepturile pacientului ș i condiț iile de limitare legală a pacientului în drepturi. atitudine respectuoasă şi umană din partea prestatorului de servicii de sănătate. reducere a suferinţei şi atenuare a durerii. mod de obț inere ș i documentare. profilul. volumul. informaţii cu privire la prestatorul de servicii de sănătate. şeful de secţie şi medicul curant. la solicitarea organizaţiilor medicale. apartenenţă etnică. 87. 11. determinate de nivelul existent al ştiinţei medicale şi de posibilităţile reale ale prestatorului de servicii de sănătate. informaţie completă privind factorii nocivi ai mediului ambiant. Modul antipaternalist de interacţiune poate fi realizat prin intermediul a două mecanisme: interpretarea cu etica dialogului şi acordul informat sau consimţămîntul. statut socio-economic. riscul potenţial legat de ea. sex. cu indicarea consecinţelor posibile. cu semnarea obligatorie de către pacient sau reprezentantul său legal (ruda apropiată) şi medicul curant. într-o formă accesibilă. de a se adresa în instanţa judecătorească pentru protecţia intereselor persoanei bolnave. Drepturile pacientului: 1. 85. asigurare de asistenţă medicală (obligatorie şi benevolă). exprimare benevolă a consimţământului sau refuzului la intervenţie medicală. tratament şi recuperare.. În caz de refuz la intervenţia medicală. necesare pentru a salva viaţa pacientului. 8. metodele intervenţiei medicale. Pentru intervenţiile medicale cu risc sporit (caracter invaziv sau chirurgical). prin toate metodele şi mijloacele legale disponibile. 6. posibilele consecinţe medico-sociale. calitatea. precum şi de către medicul curant. cu privire la scopul. are dreptul de a lua decizia respectivă în interesele pacientului. când acesta nu-şi poate exprima voinţa. 2. exprimat de pacient sau de reprezentantul său legal (de ruda apropiată). organele de tutelă şi curatelă au dreptul. prin completarea unui formular special din documentaţia medicală.importante şi oportune pentru el însuşi sau de a oferi informaţia necesară luării hotărîrilor. Refuzul categoric al pacientului se perfectează prin înscrierea respectivă în documentaţia medicală. efectul scontat. provocate de o îmbolnăvire şi/sau intervenţie medicală. În caz de eschivare intenţionată a pacientului de a-şi pune semnătura care certifică faptul că el a fost informat despre riscurile şi consecinţele posibile ale refuzului la intervenţia medicală propusă. iar consimţământul reprezentantului său legal (al rudei apropiate) nu poate fi obţinut la timp. expusă într-o formă accesibilă pentru pacient. când o atare asistenţă este necesară pentru salvarea vieţii pacientului. tratament şi întreţinere în condiţii adecvate normelor sanitaro-igienice. în formă scrisă. 86. conț inut. informaţii exhaustive cu privire la propria sănătate. psihică şi morală. 4. la solicitarea sa ori a reprezentantului său legal (a rudei apropiate). denumit acord informat. integritate fizică. opinie medicală alternativă şi primirea recomandărilor altor specialişti. costul şi modalitatea de prestare a serviciilor respective. Consimţământul pacientului la intervenţia medicală poate fi oral sau scris şi se perfectează prin înscrierea în documentaţia medicală a acestuia. personalul medical. asistenţă medicală gratuită în volumul stabilit de legislaţie. consimţământul se perfectează obligatoriu. 10. Refuzul pacientului: mod de obţinere şi documentare. consecinţele posibile. acestuia i se explică. 5. economice etc. indiferent de vârstă. profilaxie. Acordul informat trebuie să conţină în mod obligatoriu informaţia. convingeri politice şi religioase. şi se semnează în mod obligatoriu de către pacient sau reprezentantul său legal (ruda apropiată). securitate a vieţii personale. psihologice. 39 .

poartă răspundere pentru divulgarea secretului medical. a) să aibă grijă de propria sănătate şi să ducă un mod de viaţă sănătos. Responsabilităţile pacientului prevăzute de legislaţia RM. tratamentul. inclusiv a altor informaţii ce constituie secret medical. d) efectuare a examinării medicale obligatorii. informaţia urmând a fi prezentată. 16. despăgubire a daunelor aduse sănătăţii. (6) Persoanele care. b) examinare medicală obligatorie a persoanelor care donează benevol sânge. otrăvirilor şi contaminărilor în masă. în scopul asigurării protecţiei persoanelor împotriva torturii şi a altor tratamente sau pedepse crude. 40 . 17. c) examinările medicale obligatorii pentru angajare şi examinările periodice. inclusiv în caz de examinare şi tratament urgent al persoanei incapabile de a-şi exprima voinţa din cauza stării sale. (4) Prezentarea informaţiei confidenţiale fără consimţământul pacientului sau al reprezentantului său legal (al rudei apropiate) se admite: a) pentru a implica în procesul curativ alţi specialişti în domeniu. substanţe lichide biologice. ţinând cont de solicitările pacientului. 13. Limitarea drepturilor pacientului: a) spitalizare şi examinare a bolnavilor ce suferă de boli psihice. de rând cu personalul medico-sanitar şi farmaceutic. precum şi a funcţionarilor responsabili de garantarea asistenţei medicale şi a serviciilor aferente în volumul prevăzut de legislaţie. inumane sau degradante. examinare şi tratament. (2) Confidenţialitatea informaţiilor cu privire la solicitarea de asistenţă medicală. atacare a acţiunilor lucrătorilor medicali şi ale altor prestatori ai serviciilor de sănătate. dar numai în volumul necesar pentru luarea unei decizii adecvate. în acest caz. excluzând acţiunile premeditate ce dăunează sănătăţii lui şi a altor persoane. a instanţei judecătoreşti în legătură cu efectuarea urmăririi penale sau a procesului judiciar. 88. dacă aceasta nu afectează activitatea ei şi nu provoacă prejudiciu moral altor pacienţi. organelor de drept competente.12. b) pentru a informa organele şi instituţiile serviciului sanitaro-epidemiologic de stat în cazul unui pericol real de extindere a bolilor infecţioase. e) la existenţa temeiului de a crede că prejudiciul adus sănătăţii persoanei este rezultatul unor acţiuni ilegale sau criminale. organe şi ţesuturi. a sifilisului şi a tuberculozei la persoanele aflate în penitenciare. acceptare sau refuz în ce priveşte efectuarea ritualurilor religioase în perioada spitalizării în instituţia medico-sanitară. (3) Informaţiile ce se consideră confidenţiale pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul consimte acest lucru în mod explicit sau la solicitarea reprezentantului său legal (a rudei apropiate). în măsură adecvată capacităţii lui de exerciţiu. diagnosticul. rezultatele investigaţiilor. (5) Este interzis orice amestec în viaţa privată şi familială a pacientului fără consimţământul acestuia. precum şi datele cu caracter personal sînt confidenţiale şi urmează a fi protejate şi după moartea acestuia. îngrijire terminală demnă de o fiinţă umană. asistenţă a avocatului sau a unui alt reprezentant în scopul protecţiei intereselor sale. în conformitate cu legislaţia. 14. Dreptul pacientului la confidenţialitatea informaţiilor ce ţin de secretul medical ș i condiț iile divulgării legale a acestora. c) la solicitarea motivată a organului de urmărire penală. au primit informaţii confidenţiale. (1) Toate datele privind identitatea şi starea pacientului. 89. este asigurată de medicul curant şi specialiştii implicaţi în acordarea serviciilor de sănătate. pronosticul. e) spitalizare şi izolare obligatorie (carantină) a persoanelor afectate de infecţii contagioase şi a celor suspectate de vreo boală infecţioasă ce prezintă pericol social. inclusiv pentru depistarea infecţiei HIV/SIDA. c(1)) la solicitarea avocatului parlamentar şi a membrilor consiliului consultativ creat de Centrul pentru Drepturile Omului. 15. în exerciţiul funcţiunii. precum şi de alte persoane cărora aceste informaţii le-au devenit cunoscute datorită exercitării obligaţiilor profesionale şi de serviciu. informaţie privind rezultatele examinării plângerilor şi solicitărilor. d) pentru informarea părinţilor sau a reprezentanţilor legali ai persoanelor în vârstă de până la 18 ani în caz de acordare acestora a asistenţei medicale.

ştiinţifico-didactică. 41 . i) să apeleze la Liga Medicilor din Republica Moldova. Asistenţa medicală în cazuri de urgenţă şi cele extremale: prevederile legislaţiei. g) să folosească fără restricţii orice mijloc de transport din contul statului pentru exercitarea de urgenţă a obligaţiilor profesionale. (2) Întru apărarea drepturilor sale profesionale şi cetăţeneşti. fie de nesoluţionarea în termene legale a unei cereri privind recunoaşterea unui drept consfinţit de lege. în conformitate cu legislaţia în vigoare. d) să fie remunerat conform funcţiei ocupate. dreptul la muncă şi alte drepturi profesionale. c) să întreprindă. a altor substanţe psihotrope şi a alcoolului în perioada tratamentului în instituţia medico-sanitară. inclusiv a drogurilor. excepţie făcând cazurile de incompetenţă şi culpă profesională. precum şi recomandările medicului în perioada tratamentului ambulator şi staţionar. care apără interesele profesionale ale medicului. Modurile de apărare a lor. în care cealaltă parte este o autoritate publică sau un funcţionar al acestei autorităţi. (3) Medicul are dreptul la apărare contra intervenţiei unor persoane şi autorităţi ale administraţiei publice în exerciţiul profesiunii sale. d) să comunice lucrătorului medical informaţii complete despre bolile suportate şi cele curente. e) să i se garanteze independenţă morală. e) să i se repare prejudiciul cauzat prin vătămare a sănătăţii în legătură cu activitatea profesională. 90. rezultatelor activităţii sale. a căror neîndeplinire ameninţă propria sănătate şi creează pericol social. Modul de apărare a drepturilor medicului: (1) Dreptul exercitării profesiunii de medic este protejat de stat. precum şi ale personalului medico-sanitar. c) să-şi ridice nivelul de pregătire profesională şi să fie atestat. gradului de calificare profesională. despre maladiile sale ce prezintă pericol social. h) să exercite alte drepturi. f) să fie susţinut de angajator la etapa examinării în instanţă a litigiilor în cazul exercitării activităţii conform reglementărilor în vigoare. asociaţii obşteşti ce vor participa la apărarea şi promovarea drepturilor şi intereselor profesionale ale medicului. (1) Peroanele sînt asigurate cu asistenţă medicală urgentă în caz de pericol pentru viaţă (accidente. la susţinerea prestigiului acestei profesiuni în societate. măsuri profilactice obligatorii.b) să respecte măsurile de precauţie în contactele cu alte persoane. f) să excludă utilizarea produselor farmaceutice şi a substanţelor medicamentoase fără prescrierea şi acceptul medicului curant. d) să apeleze la susţinerea organizaţiilor neguvernamentale întru apărarea drepturilor şi intereselor profesionale. economică şi profesională. b) să ceară soluţionarea de către instanţa contenciosului administrativ a unui litigiu generat de un act administrativ. a organelor şi ţesuturilor. g) să cunoască drepturile şi obligaţiile sale de serviciu. g) să respecte drepturile şi demnitatea altor pacienţi. participă la aprecierea exercitării funcţiei de medic. Drepturile profesionale ale lucrătorilor medico-farmaceutici. inclusiv prin imunizări. 91. în lipsa contraindicaţiilor medicale. f) să-şi apere. e) să respecte regulile de comportament stabilite pentru pacienţi în instituţia medico-sanitară. îmbolnăviri acute grave etc. c) să i se repare prejudiciul cauzat prin vătămare a sănătăţii în legătură cu activitatea profesională specifică în condiţii de permanent risc pentru sănătate şi viaţă. inclusiv în caz de donare benevolă a sângelui. b) să fie asigurat cu condiţii pentru a-şi desfăşura activitatea profesională cu respectarea regulilor şi tehnologiilor de acordare a asistenţei medicale. protecţie socială. a substanţelor lichide biologice. inclusiv pe cale judiciară.). Medicul este în drept: a) să fie asigurat cu loc de muncă după încheierea studiilor postuniversitare şi să-şi desfăşoare activitatea medicală conform specializării şi calificării obţinute. inclusiv cu lucrătorii medicali. medicul este în drept: a) să apeleze la organele de drept naţionale şi internaţionale conform legislaţiei în vigoare. h) să se asocieze în organizaţii sindicale. în cazul în care ştie că el suferă de o boală ce prezintă pericol social. în funcţie de situaţii concrete.

fabricarea sau realizarea stupefiantelor si a altor substante drastice si toxice. răspunderea materială. să dea vehiculele de care dispune pentru transportarea gratuită a accidentaţilor sau bolnavilor la unitatea medico-sanitară proximă. Medicul nu va fi pasibil de pedeapsa penala pentru avortul provocat in afara institutiei curative medicale in caz de necesitate imperioasa (cin sint indicatii vitale pentru efectuarea avortului. îmbolnăviri şi intoxicaţii de masă. răspunderea constă în obligaţia de a suporta sancţiunea regulii de drept pentru un fapt imputabil. 92. 2. neacordarea asistentei medicale bolnavului. indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică. în alte locuri publice şi la domiciliu. Avortul provocat de catre un medic in afara institutiei curative medicale sau cel provocat de o persoana fara studii medicale superioare este considerat ilegal. medicul sau un alt lucrător medical poate folosi gratuit orice tip de vehicul pentru a se deplasa la bolnav sau pentru a-l transporta la unitatea medico-sanitară proximă. formate de Ministerul Sănătăţii. aviaţia sanitară. (8) Dacă viaţa pacientului este în pericol. reieşind din prevederile legii survin în rezultatul unor anumite acţiuni sau inacţiuni ilicite din partea unei persoane fizice sau juridice şi care constituie cadrul legal de realizare a constrângerii de stat prin aplicarea anumitor sancţiuni juridice. iradiere cu raze ionizante şi neionizante. 3. primul ajutor medical trebuie să fie acordat şi de lucrătorii poliţiei. ai serviciului de pompieri. Formele răspunderii juridice: răspunderea penală. Identic se procedează şi în cazul femeilor gravide care necesită asistenţă medicală urgentă.culpe disciplinare si infractiuni de drept comuni. Răspunderea juridică constituie cea mai gravă formă de răspundere socială şi este una din instituţiile fundamentale ale dreptului. pe stradă. (6) Orice persoană care este de faţă la producerea unei accidentări sau îmbolnăviri grave este obligată să acorde primul ajutor în limita posibilităţilor sale. catastrofe. Acordarea de asistenţă medicală în astfel de cazuri este efectuată de unităţi medicosanitare teritoriale şi de brigăzi speciale de mobilizare permanentă. avarii. iar transportarea femeii la spital e imposibila). precum si atunci cind avortul se va solda cu moartea victimei ori cu consecinte grave (invaliditate. sterilitate.). alte unităţii de salvare). (5) Neacordarea de asistenţă medicală urgentă fără motive întemeiate. de conducătorii auto. poluare abundentă a mediului etc. răspunderea familială etc. (9) Persoanelor le este garantată asistenţa medicală în situaţii extremale (calamităţi. Infracț iunile profesionale ale lucrătorilor medicali ș i farmaceutici prevăzute de Codul Penal al RM. Persoana care provoaca un avort ilegal e pasibila de pedeapsa penala. să anunţe unitatea medico-sanitară proximă. 42 . (3) Asistenţa medicală urgentă se acordă şi de unităţile medico-sanitare proxime. răspunderea civilă. (4) Lucrătorii medico-sanitari şi farmaceutici sînt obligaţi să acorde primul ajutor medical de urgenţă în drum. producerea premeditata sau neintentionata a leziunilor corporale. Infractiuni contra vietii si danatatii persoanei: provocarea ilegala a avortului. Infractiunile profesionale ale lucratorilor medicali si farmaceutici . luarea mitei. care. Infractiuni de serviciu si de ordin economic: abuzul de putere sau in serviciu. gravitatea cărora este în coraport cu gravitatea faptelor comise. la fel şi chemarea ei falsă. sînt pedepsite conform legii. răspunderea administrativă.(2) Se acordă asistenţă medicală urgentă prin servicii speciale (staţii şi secţii de salvare. omuciderea premeditata si din imprudent. 1. să ajute personalului medico-sanitar la acordarea de prim ajutor. spitale de urgentă. Infractiuni contra vietii populatiei: practica medicala ilegala. (7) Transportarea la unitatea medico-sanitară a persoanei care s-a îmbolnăvit la locul de muncă se efectuează cu vehicul din contul unităţii economice respective. Răspunderea juridică constituie un complex integru de drepturi şi obligaţii. fals in exercitiu. excesul de putere sau depasirea atributiilor de serviciu. în orice oră de zi sau noapte. Provocarea ilegala a avortului. Răspunderea juridică a personalului medical. nerespectarea normelor antiepidemice. În caz de accidente. răspunderea disciplinară. maladii incurabile). Vina aceste i persoane se va agrava la provocarea repetata a avortului ilegal.

Lucratorii medicali si farmaceutici sint obligati sa acorde prima asistenta medicala de urgenta si in afara institutiilor medicale. 95 a CPM. In domeniul medical se includ urmatoarele forme de neglijenta: examenul superficial al bolnavului. In baza acestui articol pot fi trase la raspundere penala persoanele particulare precum si cele oficiale. 43 . lipsa de grija in indeplinire unei sarcini. Actiunile ilegale a lucratorilo medicali (cu exceptia luarii de mita) care nu au implicat consecinte grave sunt pasibile de o pedeapsa disciplinara. Luarea mitei art.exercitarea functiilor de competenta colegiala . 225 CPM. drept urmare bolnavul moare). 186 CPM. Asistenta necesara poate sa se manifeste prin actiuni orientate spre salvarea vieti isau vindecarea bolnavului. Excesul de putere sau depasirea atributiilor de srviciu art.depistarea bolnavilor de boli infectioase si a purtatoruilor de germeni. medicul fiind pasibil de pedeapsa penala in baza art. spitalizarea inoportuna sau externarea precoce. Omuciderea premeditata si din imprudent.dezinfectia profilactica a locurilor de uz comun si exterminarea agentilor de raspindire a infectiei . Neacordarea asistenţei medicale bolnavului. a transportului si a intreprinderilor industriale . Medicul poate fi tras la raspundere penala pentru derogarile de la obligatiunile personale. infermierele precum si persoanele fara studii medicale. izolarea si spitalizarea bolnavilor .protectia sanitara a frontierelor Fabricarea sau realizarea stupefiantelor si a altor substante drastice si toxice art. Practica medicala ilegala Activitatea medicala e considerata ilegala cind este practicata de o persoana care nu are studii medicale necesare. 93.exercitarea functiilor care sint de competenta functionarilor superiori . fiind considerate drept culpe disciplinare si nu crime.vaccinarea profilactiaca . Referitor la lucratorii medicali. absenta timpului din cauza tratarii unui bolnav mai grav. Pedeapsa va fi mai aspra daca in actiunea persoanei in cauza se va solda cu moartea sau cu alte consecinte grave pentru victima. Neglijenta art. Lucratorii medicali ca functionari pot avea anumite atributii administrativ-economice si oranizatorice de dispozitie. fisa de consultatie. aprecierea aptitudinii pentru serviciu militar. Abuzul de putere sau in serviciu art.controlul asupra aprovizionarii cu apa si asupra calitatii produselor alimentare . atitudine manifestata prin nepasare. Acesta primordial se refera la lucratorii medicali si farmaceutici care au acces la stupefiante. In timpul exercitari acestor funtii medicii pot comite un abuz de putere sau serviciu (in timpul aprecierii incapacitatii de munca. pregatire insuficienta si efectuarea neglijenta a operatiilor chirurgicale si altor masuri curative.187 CPM.exercitarea functiilor incompetente pentru orice functionar Dintre acestea fac parte experientele ilicite asupra oamenilor. nerespectarea normelor de prelevare a tesuturilor si organelor pentru transplantare.189 CPM. inregistrarea obligatorie a bolilor infectioase. 184 CPM. derogan soldate cu moartea bolnavului sau cu aparitia leziunilor corporale (anesteziologul administreaza in loc de oxigen CO2. Infractiunile de serviciu si de ordin public. excesul de putere sau depasirea atributiilor de serviciu poate avea urmatoarele manifectari: . 234 CPM. Prevederile legislaţiei.Neacordarea asistentei necesare unei bolnav fara motive intemeiate de catre o persoana care este obligata sa o acorde conform legii sau regulamentelor speciale. spre micsorarea suferintelor acestuia. substante toxice. Pedeapsa penala survine numai atunci cind nerespectarea normelor antiepidemice poate sa se soldeze sau are drept urmare raspindirea infectiei.asigurarea starii sanitare a locurilor publice. Din normele antiepidemice fac parte regulamentele cu privire la: . Sterilizarea femeii sau barbatului in lipsa indicatiilor medicale pot fi considerate drept o producere premeditata a leziunilor corporale grave. asistentele medicale. Lucratorii medicali si farmaceutici nu vor fi pasibili de pedeapsa penala pentru neacordarea asistentei necesare in cazurile: debilitatea fizica sau boala lucratorului medical care necesita un repaos la pat. si poate fi de ordin medical (hemostaza) sau extramedical (chemarea ambulantei). lipsa mijloacelor de transport necesare pentru deplasarea la un bolnav aflat departe. ingrijirea si observaria neglijenta a copiilor. 185 CPM. Pentru astfel de actiuni sint pasibili de pedeapsa penala felceii. certificatele medicale). Nerepectarea normelor antiepidemice art. subintelege introducerea unor date false in documentatia medicala (foaie de observetie. necesitatii bolnavului in spitalizare). Fals in exercitarea functiei art.

Culpa medicală .neprezentarea la chemare. adresarea întîrziată după asistenta medicala) si de tratament (supra. să fie urmarea lipsei de profesionalism. indiferent de timpul. Se consideră că nu a fost îndeplinită o obligaţie sau un act care trebuia îndeplinit. ţine mai mult de domeniul cunoaşterii. lipsa de grija in indeplinire unei sarcini. Greşeli de diagnostic condiţionată de imperfecţiunea ştiinţelor medicale (lipsa mijloacelor de diagnostic. . in afara oricăror dubii. în alte locuri publice şi la domiciliu.refuzul de a expedia bolnavul la spital etc. Este considerată ca o posibilitate admisă şi nu atrage răspunderea penală a medicului. 95. organizarea insuficienta a procesului terapeutic. ca și colegiului de disciplină cu intenţia de a preveni unele fapte similare.: calamitatea naturală). de lipsă de echilibru psihic al medicului. nepricepere). .refuzul de a primi bolnavul în instituţia medicală. Culpa medicală poate fi : . Prevederile legislaţiei. demonstrată. folosirea neglijenta a unor substante medicale. când este pusă în pericol viaţa sau sănătatea celui care doreşte să acorde ajutor etc. . . . atitudine manifestata prin nepasare.boala lucrătorului medico-sanitar însuşi.refuzul de a aplica respiraţia artificială.opunerea manifestă şi agresivă a bolnavului sau a persoanelor care îl însoţesc.sau subaprecierea rezultatelor de diagnostic instrumentale si de laborator). ingrijirea si observaria neglijenta a copiilor.lipsa la lucrătorul medical a calificării necesare intervenţiei în acest caz.culpă prin uşurinţă (nepăsare). . 162 CP] Neacordare de ajutor: . unui bolnav de către o persoană care. era obligată să îl acorde se pedepseşte [art. fără motive întemeiate. 94. lipsa experienţei medicale. materială. refuzul bolnavului la examenul medical.eşec imprevizibil al unui comportament medical normal. să fie apreciată ca greşeala de către alţi medici competenţi. să existe sigur.refuzul de a administra medicamentele necesare. în orice oră de zi sau noapte [art. că a existat o conduită anormală pe care un alt medic in condiţii similare și cu aceeași pregătire nu ar fi făcut-o. de oboseală. . Eroarea medicală . .culpă prin neprevedere (imprudenţă). Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic] Lucrătorii medico-sanitari şi farmaceutici sînt obligaţi să acorde primul ajutor medical de urgenţă în drum. locul şi de alte circumstanţe ale situaţiei [17 (1) g). evoluţia asimptomatică sau atipica a bolii. intretinerea neglijenta a foii de observatie clinica si a altor documente medicale. 213 CP. ele vor fi aduse în discuţia Colegiului Medicilor. Eroarea medicală va fi judecată deontologic. neștiință. Încălcarea din neglijenţă a regulilor şi metodelor de acordare a asistenţei medicale. deficitul de timp necesar pentru examenul minuţios al bolnavului. starea grava de inconştiinţă sau de ebrietate a bolnavului. Eroarea. In domeniul medical se includ urmatoarele forme de neglijenta: examenul superficial al bolnavului.: necesitatea de a acorda în acelaşi timp ajutor unui bolnav aflat în stare gravă).lipsa instrumentelor sau a medicamentelor necesare.extrema necesitate (ex. . care împiedică acordarea ajutorului unui bolnav sunt: . iar sancţiunile vor fi administrative şi/sau civile. . starea de necesitate și cazul fortuit nu fac obiectul răspunderii juridice.refuzul de a efectua pansamentul rănii. în virtutea legii sau a regulilor speciale. .culpă prin neglijenţă (neatenţie): . . spitalizarea inoportuna sau externarea precoce.Medicul este obligat să acorde primul ajutor medical de urgenţă.încălcarea unei obligaţii profesionale minime de atenţie și prudență. Neglijenta art.forţa majoră (ex. Motive întemeiate. incompetenţă.24 (4) Legea ocrotirii sănătăţii] Neacordarea de ajutor. pe stradă. pregatire insuficienta si efectuarea neglijenta a operatiilor chirurgicale si altor masuri curative. Criterii : să fie evidentă. Greș eala ș i eroarea medicală: clasificare ș i cauzele apariț iei lor. 44 .culpă medicală prin nepregătire (ignoranţă.

Pacientul are dreptul să moară în demnitate [art. Însă. Bolile iatrogene . ignoranta . d) în cazul contraindicaţiilor medicale pentru efectuarea unei asemenea operaţii. săvârşită: a) în afara instituţiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate în acest scop. maladii incurabile). Legea ocrotirii sănătăţii]. prescris tuturor pacienţilor în asemenea situaţii (ex. necunoscute. decubitsurilor şi infecţiilor de piele etc. Bolile iatrogene: noț iune.întreruperea cursului sarcinii.: alimentarea. pentru un scurt timp. Avortul medical: condiț iile legalităț ii ș i ilegalităț ii avortului. Diagnosticul clinic Investigațile clinice și clinice de specialitate sunt efectuate de către medicul de familie sau medicul specialist. Lipsirea de viaţă la dorinţa persoanei (eutanasia) (art. tratamentul extern al plăgilor. utilizarea inadecvata a mijloacelor medicamentoase 4. cu toată demnitatea omenească şi creştină. 96. când sunt epuizate toate posibilităţile medicinii moderne. folosirea inadecvata mijloacelor paraclinice de investigare 3. în condiţii de suferinţe irezistibile.rezultatul diminuarii sau abandonarii procesului de pregatire continua b. stabilite de Ministerul Sănătăţii. Vina persoane se va agrava la provocarea repetata a avortului ilegal. clasificare. Medicul de familie stabilește diagnosticul sau diagnosticul prezumtiv iar medicul de specialitate efectuează o examinare clinică țintită pe diagnosticul prezumtiv. medicului îi este permis să ia decizia de întrerupere a unei astfel de asistenţe care doar ar prelungi viaţa. Avort ilegal .soluţie nefavorabilă a tratamentului în urma unui concurs întîmplător de împrejurări si care nu a putut fi evitata nici prin cea mai conştiincioasa atitudine a medicului fata de funcţiile sale. Eutanasia: probleme medicale şi juridice. c) în cazul sarcinii ce depăşeşte 12 săptămâni. vicii de anamneza 2. Medicul nu va fi pasibil de pedeapsa penala pentru avortul provocat in afara institutiei curative medicale in caz de necesitate imperioasa (cin sint indicatii vitale pentru efectuarea avortului. greseli de diagnostic a. principiile de formulare. iar transportarea femeii la spital e imposibila). Cuprinde următoarele: . Este bazat pe simptomatologia subiectivă (ceea ce descrie pacientul sau aparținătorii) sau obiectivă (constatările făcute de examinator). Diagnosticul clinic: noţiunea. e) în condiţii antisanitare. neprevazute ale actului medical. în lipsa indicaţiilor medicale. 34. Includ: * bolile induse de medicamente * complicatiile procedurilor invazive * bolile induse de radiatii Cauzele care duc la iatrogenoze sunt reprezentate de: 1. compartimentele lui. ci un drept la moarte netulburată. 148 CP) Rugămintea pacientului de a i se scurta viaţa prin mijloace medicale (eutanasie) nu poate fi satisfăcută. hidratarea.ansambul consecintelor negative asupra bonavului (inclusiv a conditiilor si ambiantei institutiei sanitare in care se afla pacientul in timpul efectuarii actului medical) ca urmare a efectelor nedorite.semne și simptome 45 . nu poate fi întrerupt cursul unui tratament obişnuit. nu este o infracţiune și nu prevede o pedeapsa penala. În faţa producerii morţii apropiate şi inevitabile. Dreptul la o moarte demnă nu este un drept de a omorî şi nici un drept la sinucidere. 99. sterilitate. precum si atunci cind avortul se va solda cu moartea victimei ori cu consecinte grave (invaliditate.) 98. prin orice mijloace. erori in sistemul de comunicare medic-bolnav 97.Accidentele medicale . îndepărtarea secreţiilor bronhiale. b) de către o persoană care nu are studii medicale superioare speciale. Aparatura medicală care menţine viaţa pacientului în caz extrem poate fi deconectată numai după constatarea morţii creierului.

etice şi medicale. rezultate din actul prelevării.examenul fizic al aparatelor și sistemelor 100. (4) Consimţămîntul pentru donare se va exprima în conformitate cu legislaţia privind drepturile şi responsabilităţile pacientului şi se va perfecta sub formă de acord informat. decesul se confirmă prin teste (criterii) specifice. În cazul apariţiei unui potenţial donator este necesar de a confirma decesul acestuia pînă la iniţierea procedurii legale de donare. doar în cazul existenţei consimţămîntului scris. psihic. în timp ce funcţia cardiorespiratorie este menţinută artificial. ţesuturi şi celule se poate efectua de la persoane în viaţă. b) la persoana cu schimbări ireversibile în centrele vitale ale creierului. iresuscitabil şi ireversibil.antecedente heredo-colaterale (familiale) . familial şi profesional.mediul de viață și de muncă . avînd capacitate de exerciţiu deplină. (3) Consimţămîntul în cauză se semnează numai după ce donatorul a fost informat de către medic asupra eventualelor riscuri şi consecinţe de ordin fizic.antecedente personale fiziologice și patologice . ţesuturile şi celulele pot fi prelevate de la persoana decedată numai în cazul în care decesul a fost confirmat potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Sănătăţii. prealabil şi expres al acestora şi cu autorizarea Comisiei independente de avizare.. 46 .istoricul bolii . ţesuturi şi celule de la un donator în viaţă este permisă doar în cazul în care lipsesc organe. Reanimare şi transplantare: aspectele legale. ţesuturi sau celule compatibile de la un cadavru. Decesul va fi confirmat prin una din următoarele proceduri: a) după un stop cardiorespirator. pe parcursul cărora toate testele demonstrează fără dubii că nu există circulaţie sangvină spre creier şi organele vitale. aprobate de Ministerul Sănătăţii. liber. decesul se confirmă la un interval de minimum 5 minute după efectuarea tuturor măsurilor de reanimare. (1) Prelevarea de organe. (2) Prelevarea de organe. al cărui model se aprobă de Guvern. la o persoană cu temperatura normală sau aproape normală. Organele.