DREPT PENAL, PARTEA SPECIALǍ I INFRACŢIUNI CONTRA SIGURANŢEI STATULUI ASPECTE GENERALE : Infracţiunile contra siguranţei statului reprezintǎ

prima grupǎ de infracţiuni care se studiazǎ, din partea specialǎ a dreptului penal. Acest aspect are la bazǎ faptul cǎ, siguranţa statului este valoarea socialǎ fundamentalǎ fǎrǎ de care celelalte valori nu ar putea exista. Siguranţa statului este formatǎ din : suveranitatea, independenţa, unitatea şi indivizibilitatea acestuia. În cfm. cu art. 1 din L. 51/1991, siguranţa statului este definitǎ ca fiind: «starea de legalitate, de echilibru şi de stabilitate socialǎ, economicǎ şi politicǎ necesarǎ existenţei şi dezvoltǎrii statului naţional român, ca stat suveran, unitar, independent şi indivizibil, menţineriiordinii de drept precum şi a climatului de exercitare neîngrǎditǎ a drepturilor, libertǎţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetǎţenilor potrivit principiilor şi normelor democratice statornicite prin Constituţie. » Întreaga legislaţie românǎ trebuie sǎ ocroteascǎ fiinţa statului atǎt pe plan intern cǎt şi pe plan extern. Aceastǎ protejare se face prin incriminarea şi sancţionarea faptelor periculoase în : Codul Penal (art.155-173), dar şi intr-o serie de legi speciale:L.31/1991, L.51/1991, L.14/1992. TRǍDAREA(art.155 C.pen) 1. Conţinutul legal: “Fapta cetǎţeanului român sau a persoanei fǎrǎ cetǎţenie, domiciliatǎ pe teritoriul statului român, de a intra în legǎturǎ cu o putere sau cu o organizaţie strǎinǎ ori cu agenţi ai acestora, în scopul de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului, prin acţiuni de provocare de rǎzboi contra ţǎrii sau de înlesnire a ocupaţiei militare strǎine, ori de subminare economicǎ sau politicǎ a statului, ori de aservire faţǎ de o putere strainǎ, sau de ajutare a unei puteri strǎine pentru desfǎşurarea unei activitǎţi duşmǎnoase împotriva siguranţei statului,se pedepseşte cu detenţiune pe viaţǎ sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.” 2. Condiţii preexistente: 2A. Obiectul infracţiunii: - obiectul juridic generic - este identic la toate infracţiunile contra siguranţei statului şi anune este reprezentat de siguranţa naţionalǎ ca valoare socialǎ fundamentalǎ şi relaţiile sociale care se nasc şi evolueazǎ în jurul şi în strânsǎ legǎturǎ cu respectiva valoare; - obiectul juridic special - este reprezentat de ansamblul relaţiilor sociale ce privesc unitatea, indivizibilitatea, suveranitatea şi independenţa statului. 2B. Subiecţii infracţiunii: - subiectul activ - este calificat - cetăţean român sau apatrid cu domiciliul în România. Este posibilǎ participaţia în toate formele sale. - subiectul pasiv - este statul român. 3. Conţinutul constitutiv: 3A. Latura obiectivǎ: - elementul material - se realizeazǎ prin acţiunea de a intra în legǎturǎ cu o putere strǎinǎ sau cu agenţi ai acestora. Aceastǎ acţiune presupune stabilirea unui contact cu unul din factorii prevǎzuţi de lege prin scris, prin intermediul unei persoane sau prin orice alte mijloace. Elementul material se poate sǎvârşi în ţarǎ sau strǎinatate. - urmarea imediatǎ - realizarea unei stǎri de pericol pentru siguranţa statului. - raportul de cauzalitate - rezultǎ din însǎşi sǎvârşirea faptei. 3B. Latura subiectivǎ: - forma de vinovăţie - intenţia directǎ calificatǎ prin scop. 4. Forme. Sancţiuni. FORME: 1. Acte pregatitoare: sunt posibile şi sunt asimilate tentativei; 2. Tentativa: se pedepseşte cfm. art. 173 al. 1 şi 2 C. pen; 3. Fapt consumat: infracţiunea se consumǎ în momentul în care fǎptuitorul intrǎ în legǎturǎ cu o putere, organizaţie strǎinǎ ori cu agenţi ai acestora, deoarece în acest moment se creaazǎ starea de pericol pentru siguranţa statului SANCŢIUNI: - detenţiunea pe viaţǎ sau - închisoarea de la 15-25 de ani şi - interzicerea unor drepturi. TRǍDAREA PRIN AJUTAREA INAMICULUI(art.156 C.pen)

1. Conţinutul legal: “Fapta cetǎţeanului român sau a persoanei fǎrǎ cetǎţenie domiciliatǎ pe teritoriul statului român, care, în timp de rǎzboi: a- predǎ teritorii, orşe, poziţii de apǎrare, depozite ori instalaţii ale forţelor armate române sau care servesc apǎrarii; b- predǎ nave, aeronave, maşini, aparate, armament sau orice alte materiale care pot sluji purtǎrii razboiului; c- procurǎ duşmanului oameni, valori şi materiale de orice fel; d- trece de partea inamicului sau efectueazǎ alte acţiuni care sunt de naturǎ sǎ favorizeze activitatea duşmanului ori sǎ slǎbeascǎ puterea de luptǎ a forţelor armate române sau a armatelor aliate, se pedepseşte cu detenţiunea pe viaţǎ sau închisoare de la 15-25 de ani şi interzicerea unor drepturi. Cu aceeaşi pedeapsǎ se sancţioneazǎ cetǎţeanul român sau persoana fǎrǎ cetǎţenie domiciliatǎ pe teritoriul statului român, care, în timp de razboi, luptǎ sau face parte din formaţii de luptǎ împotriva statului român sau a aliaţilor sǎi.” 2. Condiţii preexistente: 2A. Obiectul infracţiuni : - obiectul juridic generic - este identic la toate infracţiunile contra siguranţei statului; - obiectul juridic special - este complex, format din siguranţa statului şi capacitatea de apǎrare a statului; - obiect material - este reprezentat de obiectivele, bunurile sau valorile asupra cǎrora se îndreaptǎ activitatea infracţionalǎ: teritorii, oraşe, poziţii de apǎrare, depozite, instalaţii, nave, aeronave, maşini, armament, materiale, etc. 2B. Subiecţii infracţiunii: -subiectul activ - este acelaşi ca la infracţiunea de trǎdare; -subiectul pasiv - statul român dar şi un aliat al acestuia; 3. Conţinutul constitutiv: 3A. Latura obiectivǎ: - elementul material - se realizeazǎ printr-o acţiune sau inacţiune de ajutare a inamicului: predarea de teritorii, trecerea de partea inamicului, procurarea de oameni sau valori. Toate acestea trebuie sǎ se sǎvârşeascǎ numai pe timp de rǎzboi(art.153 c.pen); - urmarea imediatǎ - producerea unei stǎri de pericol pentru siguranţa statului; - raportul de cauzalitate - trebuie sǎ se constate între acţiunile fǎptuitorului şi urmarea imediatǎ. 3B. Latura subiectivǎ: - forma de vinovǎţie - intenţie directǎ sau indirectǎ; 4. Forme. Sancţiuni. FORME: 1. Acte preparatorii - sunt asimilate tentativei şi pedepsite ca atare; 2. Tentativa - se pedepseşte cfm.art.173 C. pen; 3. Fapt consumat - infracţiunea se consumǎ în momentul sǎvârşirii elementului marerial al infracţiunii şi producerea stării de pericol pentru siguranţa statului; SANCŢIUNI: - detenţiunea pe viaţǎ sau - închisoarea de la 15-25 de ani şi - interzicerea unor drepturi. TRǍDAREA PRIN TRANSMITERE DE SECRETE (ART.157 C.pen) 1. Conţinutul legal: “Transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizaţii strǎine ori agenţi ai acestora, precum şi procurarea de documente sau date ce constituie secrete de stat, ori deţinerea de asemenea documente de cǎtre cei care au calitatea de a le cunoaşte, în scopul transmiterii lor unei puteri sau organizaţii strǎine ori agenţi ai acestora , sǎvârşite de un cetǎţean român sau de o persoanǎ fǎrǎ cetǎţenie domiciliatǎ pe teritiriul statului român, se pedepseşte cu detenţiune pe viaţǎ sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. Aceleaşi fapte, dacǎ privesc alte documente sau date care prin caracterul şi importanţa lor fac ca fapta sǎvârşitǎ sǎ pericliteze securitatea statului, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.” 2. Condiţii preexistente: 2A. Obiectul infracţiunii: - obiectul juridic generic - este comun tuturor infracţiunilor contra siguranţei statului; - obiectul juridic special - îl reprezintǎ ansamblul relaţiilor sociale care privesc siguranţa statului şi a cǎror apǎrare este asiguratǎ prin stricta apǎrare a secretului de stat (cfm. art 150 C. pen) „secretele de stat sunt

2
documentele şi datele care prezintă în mod vădit acest caracter, precul şi cele declarate sau calificate astfel prin hotărâre a Guvernului”; - obiectul material – este documentul care conţine secrete de stat (în original sau copie, integral sau pǎrţi din document); 2B. Subiecţii infracţiunii : - subiectul activ -este identic ca la infracţiunea de trǎdare; - subiectul pasiv - statul român; 3. Conţinutul constitutiv: 3A. Latura obiectivǎ: - elementul material – se realizaează prin acţiuni de: transmitere, procurare sau deţinere de documente în scopul transmiterii lor; - urmarea imediatǎ – o stare de pericol pentru siguranţa statului; - legǎtura de cauzalitete – se impune stabilirea ei între elementul material şi urmarea imediatǎ; 3B.Latura subiectivǎ: - forma de vinovǎţie – intenţie directǎ sau indirectǎ; 4. Forme. Sancţiuni. FORME: 1. actele preparatorii – sunt asimilate tentativei şi pedepsite ca atare; 2.tentativa – se pedepseşte cfm. art. 173 C. pen; 3. fapt consumat – infracţiunea se consumǎ în momentul producerii urmǎrii imediate; SANCŢIUNI: - detenţiunea pe viaţǎ sau - închisoare de la 15 la 25 de ani sau de la 5 la 20 de ani în forma atenuatǎ şi interzicerea unor drepturi; ACŢIUNI DUŞMǍNOASE CONTRA SIGURNŢEI STATULUI (ART.158 C.pen) 1. Conţinutul legal: „Faptele prevǎzute în art. 155 şi 156, sǎvârşite de un cetǎţean strǎin sau de o persoanǎ fǎrǎ cetǎţenie care nu domiciliazǎ pe teritoriul statului român, se pedepsesc cu detenţiunea pe viaţǎ sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi”. 2. Condiţii preexistente: 2A. Obiectul infracţiunii: - obiectul juridic generic - este comun tuturor infracţiunilor contra siguranţei statului; - obiectul juridic special – este identic cu cel al infracţiunilor de trǎdare şi de trǎdare prin ajutarea inamicului; - obiectul material – este identic cu cel al infracţiunilor de trădare şi de trǎdare prin ajutarea inamicului; 2B. Subiecţii infracţiunii: - subiectul activ –este calificat, reprezentat de un cetǎţean strǎin sau apatrid care nu domiciliazǎ pe teritoriul ţǎrii noastre. Participaţia este posibilǎ în toate formele sale, cu condiţia ca, toţi coautorii sǎ aibǎ calitatea cerutǎ de lege. Instigatorii şi complicii pot avea şi calitatea de cetǎţean român; - subiectul pasiv - este statul român; 3. Conţinutul constitutiv: - elementul material - în acest caz existǎ o perfectǎ concordanţǎ a acesteia cu infractiunile de trǎdare şi trǎdare prin transmitere de secrete şi de asemenea, în ceea ce priveşte sancţiunea. SPIONAJUL(art.159 C.pen) 1. Conţinutul legal: “Faptele prevǎzute în art. 157, sǎvârşite de un cetǎţean strǎin sau de o persoanǎ fǎrǎ cetǎţenie care nu domiciliazǎ pe teritoriul statului român, se pedepsesc cu detenţiune pe viaţǎ sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.” 2. Condiţii preexistente: 2A. Obiectul infracţiunii: În toate aspectele, acesta este identic cu cel al infracţiunii de trǎdare prin transmitere de secrete; 2B. Subiecţii infracţiunii: - subiectul activ – este calificat, reprezentat de un cetǎţean strǎin sau apatrid care nu locuieşte în România. Cetǎţenii români care contribuie la sǎvârşirea acestei infracţiuni nu pot fi decât complici sau instigatori; - subiectul pasiv – este staul român; 3. Conţinutul constitutiv: Cât priveşte latura obiectivǎ şi subiectivǎ, explicaţiile sunt identice cu cele de la infracţiunea prevǎzutǎ în art. 157 C. pen; la fel şi în cazul formelor şi sancţiunilor. ATENTATUL CARE PUNE ÎN PERICOL SIGURANŢA STATULUI (art.160 C.pen) 1. Conţinutul legal: “Atentatul sǎvârşit contra vieţii, integritǎţii corporale ori sǎnǎtǎţii unei persoane care îndeplineşte o activitate importantǎ de stat sau altǎ activitate publicǎ importantǎ, în împrejurǎri care fac ca fapta sǎ punǎ în pericol siguranţa statului, se pedepseşte cu detenţiune pe viaţǎ sau închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.” 2. Condiţii preexistente: 2A. Obiectul infracţiunii: - obiectul juridic generic – este comun tuturor infracţiumilor contra siguranţei statului; - obiectul juridic special – este complex, format din relaţiile privind siguranţa statului, dar şi din cele referitoare la persoana umanǎ (viaţa, integritatea corporală şi sǎnǎtatea acesteia); - obiectul material – este corpul persoanei; 2B. Subiecţii infracţiunii: - subiectul activ – poate fi orice persoanǎ care rǎspunde penal; - subiectul pasiv – (în principal) este persoana împotriva cǎreia se îndreaptǎ activitatea infracţionalǎ – preşedintele ţǎrii, primul ministru, deputaţi, senatoti, şi (în secundar) statul român; 3. Conţinutul constitutiv: 3A. Latura obiectivǎ: - elementul material – se realizeazǎ printr-o acţiune, atac material susceptibil sǎ provoace uciderea unei persoane sau vǎtǎmarea corporalǎ a acesteia. Esenţial este ca acestea sǎ se realizeze în condiţii de naturǎ sǎ pericliteze siguranţa statului (ex. încheierea unui tratat de pace internaţional). - urmarea imediatǎ – constă într-o stare de pericol pentru siguranţa statului şi uciderea sau vǎtǎmarea acelei persoane care îndeplineşte o funcţie importantǎ în stat; - legǎtura de cauzalitate – trebuie sǎ existe între elementul material şi urmarea imediatǎ; 3B. Latura subiectivǎ: - forma de vinovǎţie – intenţia directǎ sau indirectǎ; 4. Forme. Sancţiuni. FORME: 1. actele preparatorii - sunt asimilate tentativei şi pedepsite ca atare; 2. tentativa – este asimilatǎ infracţiunii fapt consumat; 3. fapt consumat – infracţiunea se consumǎ în momentul sǎvârşirii elementului material; SANCŢIUNI: - detenţiunea pe viaţa sau - închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. ATENTATUL CONTRA UNEI COLECTIVITǍŢI (art. 161 C. pen.) 1. Conţinutul legal: „Atentatul sǎvârşit contra unei colectivitǎţi prin otrǎviri în masǎ, provocare de epidemii sau prin orice alt mijloc, de naturǎ sǎ slǎbeascǎ puterea de stat, se pedepseşte cu detenţiune pe viaţǎ sau închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. ” 2. Condiţii preexistente: 2A. Obiectul infracţiunii: - obiectul juridic generic – este comun tuturor infracţiunilor contra siguranţei statului; - obiectul juridic special – este complex, format din releţiile sociale privind siguranţa statului, dar şi din cele referitore la ocrotirea vieţii dintr-o colectivitate; - obiectul material – este format din corpul persoanelor din aceea colectivitate. 2B. Subiecţii infracţiunii: - subiectul activ – orice persoanǎ care rǎspunde penal. Participaţia este posibilǎ sub toate formele sale. - subiectul pasiv – persoanele care fac parte din aceea colectivitate şi statul român. 3. Conţinutul constitutiv: 3A. Latura obiectivǎ:

2

3
- elementul material – se poate realiza printr-o acţiune de ucidere sau vǎtǎmare a membrilor unei colectivitǎţi: prin otrǎvire sau provocare de epidemii, gazarea, înfometarea, etc. Însǎ toate acestea trebuie să fie de natură sǎ slǎbeascǎ siguranţa statului pentru a se încadra în acest articol. - urmarea imediatǎ – o stare de pericol pentru siguranţa statului, dar şi uciderea sau vǎtǎmarea membrilor acelei colectivitǎţi. 3B. Latura subiectivǎ: - forma de vinovǎţie – intenţia directǎ sau indirectǎ; 4. Forme. Sancţiuni. FORME: 1. actele preparetorii – sunt asimilate tentativei şi pedepsite ca atare; 2. tentativa – este asimilatǎ infracţiunii consumate şi sancţionatǎ cfm. art.173 C.pen.; 3. fapt consumat– infracţiunea se consumǎ chiar dacǎ nu se produc rezultatele periculoase. SANCŢIUNI: sunt identice cu cele de la infracţiunea prevǎzutǎ în art.160 C. pen. SUBMINAREA PUTERII DE STAT(art. 162 C. pen.) 1. Conţinutul legal: “Acţiunea armatǎ de naturǎ sǎ slǎbeascǎ puterea de stat se pedepseşte cu detenţiunea pe viaţǎ sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. Orice alte acţiuni violente sǎvârşite de mai multe persoane împreunǎ, de naturǎ sǎ atragǎ aceleaşi urmǎri, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.” 2. Condiţii preexistente: 2A. Obiectul infracţiunii: - obiectul juridic generic – este identic la toate infracţiunile contra siguranţei statului; - obiectul juridic special – este format din relaţiile referitore la siguranţa statului şi din una din componentele sale fundamentale; - obiectul material – nu este obligatoriu sǎ existe întotdeana, dar poate fi reprezentat de corpul persoanelor împotriva cǎrora se îndreaptǎ activitatea infracţionalǎ. 2B. Subiecţii infracţiunii: - subiectul activ – orice persoanǎ. La aceastǎ infracţiune este obligatoriu sǎ existe o pluralitate de subiecţi activi de min. 2 pers. în primul alin. şi de 3 pers. în cel de-al doilea alin. - subiectul pasiv – statul român; 3. Conţinutul constitutiv: 3A. Latura obiectivǎ: - elementul material – o acţiune armatǎ în primul caz şi o acţiune violentǎ în cel de-al doilea caz. Toate acestea trebuie să fie de natură sǎ slǎbeascǎ puterea de stat. - urmarea imediatǎ – o stare de pericol pentru siguranţa statului; 3B. Latura subiectivǎ: - forma de vinovǎţie – intenţia directǎ sau indirectǎ; 4. Forme. Sancţiuni: FORME: 1. actele preparatorii - sunt asimilate tentativei şi pedepsite ca atare; 2. tentativa - se pedepseşte cfm. art. 173 C. pen; 3. fapt consumat - aceasta se consumǎ în momentul declanşǎrii acţiunii armate sau violente; SANCŢIUNI: - detenţiune pe viaţǎ sau - închisoarea de la 15 la 25 de ani sau de la 5 la 20 de ani şi - interzicerea unor drepturi; ACTELE DE DIVERSIUNE (art.163 C. pen.) 1. Conţinutul legal: „Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare, în întregime sau în parte, prin explozii, incendii sau în orice alt mod, a uzinelor, instalaţiilor industriale, cǎilor de comunicaţie, mijloacelor de transport, mijloacelor de telecomunicaţie, construcţiilor, produselor industriale sau agricole ori a altor bunuri, dacǎ fapta este de naturǎ sǎ punǎ în pericol siguranţa statului, se pedepsesc cu detenţiune pe viaţǎ sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. ” 2. Condiţii preexistente: 2A. Obiectul infracţiunii: - obiectul juridic generic – este identic la toate infracţiunile contra siguranţei statului; - obiectul juridic special – este complex, reprezentat de relaţiile privind siguranţa statului, dar şi din cele referitoare la avutul public; - obiectul material – este reprezentat de bunurile asupra cǎrora se îndreaptǎ activitatea infractionalǎ (uzine, instalaţii, etc.); 2B. Subiecţii infracţiunii: - subiectul activ – orice persoanǎ care răspunde penal. Participaţia este posibilǎ în toate formele sale; - subiectul pasiv – statul (ca subiect pasiv principal) şi unitatea cǎreia îi aparţin respectivele bunuri distruse (în secundar); 3. Conţinutul constitutiv: 3A. Latura obiectivǎ: - elementul material – prin acţiuni de distrugere, degradare, nimicire, dezintegrare.Toate acestea pot fi totale sau parţiale, dar sǎ fie de naturǎ sǎ aducǎ atingere siguranţei statului (prin explozii, scufundǎri de nave, provocǎri de inundaţii); Dacǎ nu se îndeplineşte aceastǎ condiţie, vom fi în prezenţa unei infracţiuni de distrugere. - urmarea imediatǎ – stare de pericol pentru siguranţa statului, dar şi provocarea de pagube avutului public. Deci, poate consta într-o transformare a obiectului material. 3B. Latura subiectivǎ: - forma de vinovǎţie - intenţia directǎ sau indirectǎ. Dacǎ aceasta se sǎvârşeşte din culpǎ vom fi în prezenţa infracţiunii de distrugere din culpǎ (art. 219 C. pen.); 4. Forme. Sancţiuni: FORME: 1. actele preparatorii – sunt asimilate tentativei şi pedepsite ca atare; 2. tentativa – se pedepseşte cfm. art. 173 C. pen; 3. fapt consumat – infracţiunea se consumǎ în momentul sǎvârşirii elementului material şi realizǎrii stării de pericol; SANCŢIUNI: sunt aceleaşi ca la trǎdare. SUBMINAREA ECONOMIEI NAŢIONALE(art. 165 C. pen.) 1. Conţinutul legal: “Fapta de a folosi o unitate din cele la care se referǎ art. 145 C. pen, ori de a împiedeca activitatea normalǎ a acesteia, dacǎ fapta este de naturǎ sǎ submineze economia naţiomalǎ, se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. Dacǎ fapta prevǎzutǎ în alineatul precedent a produs pagube importante economiei naţionale, pedeapsa este detenţiunea pe viaţǎ sau închisaore de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.” 2. Condiţii preexistente: 2A. Obiectul infracţiunii: - obiectul juridic generic – este comun tuturor infracţiunilor contra siguranţei statului; - obiectul juridic special – este reprezentat de relaţiile sociale referitoare la siguranţa economiei naţionale şi la buna desfǎşurare a activitǎţii tuturor regiilor autonome şi societǎţi comerciale; - obiectul material - acesta nu este obligatoriu sǎ existe întotdeauna. 2B. Subiecţii infracţiunii: - subiectul activ - poate fi orice persoanǎ care răspunde penal. Participaţia este posibilǎ în toate formele sale; - subiectul pasiv - statul (în principal) şi organizaţia de stat sau publicǎ în secundar; 3. Conţinutul constitutiv: 3A. Latura obiectivǎ: - elementul material – se poate realiza printr-o acţiune sau inacţiune de folosire ori de împiedicare a activitǎţii acesteia (blocarea unor fonduri bǎneşti, neîncheierea unor contracte profitabile); - urmarea imediatǎ – constă într-o stare de pericol pentru siguranţa economiei naţionale, dar şi pentru statul român. Dacǎ nu se îndeplineşte aceastǎ urmare, vom fi în prezenţa unei infracţiuni de abuz în serviciu. 3B. Latura subiectivǎ: - forma de vinovǎţie - intenţia directǎ sau indirectǎ; 4. Forme. Modalitaţi. Sancţiuni: FORME:

3

4
1. actele preparatorii - sunt asimilate tentativei şi pedepsite ca atare; 2. tentativa - se pedepseşte cfm. art. 173 C. pen.; 3. fapt consumat - infracţiunea se consumǎ în momentul sǎvârşirii primului act de folosire sau de împiedicare a activitǎţii normale a unitǎţii, creându-se astfel starea de pericol pentru siguranţa statului; MODALITǍŢI: Infracţiunea cunoaşte o formǎ tip şi una agravatǎ când se produc pagube importante economiei naţionale. SANCŢIUNI : - detenţiunea pe viaţǎ (în forma agravatǎ); - închisoarea de la 15 la 25 de ani (în forma agravatǎ); - închisoarea de la 5 la 20 de ani (în forma tip); - interzicerea unor drepturi (în forma agravatǎ). PROPAGANDA ÎN FAVOAREA STATULUI TOTALITAR (art. 166 C. pen.) 1. Conţinutul legal: „Propaganda în vederea instaurǎrii unui stat totalitar, sǎvârşitǎ prin orice mijloace, în public, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. Propaganda constǎ în rǎspândirea, în mod sistematic, sau în apologia unor ideei, concepţii sau doctrine cu intenţia de a convinge şi de a atrage noi adepţi. ” 2. Condiţii preexistente: 2A. Obiectul infracţiunii: - obiectul juridic generic - este identic la toate infracţiunile contra siguranţei statului; - obiectul juridic special - este format din relaţiile sociale referitoare la siguranţa statului a cǎrei apǎrare este asiguratǎ prin combaterea manifestǎrilor extremiste favorabile statului totalitar; 2B. Subiecţii infracţiunii: - subiectul activ - orice persoanǎ care răspunde penal. Participaţia este posibilǎ în toate formele sale; - subiectul pasiv - statul român; 3. Conţinutul constitutiv: 3A. Latura obiectivǎ: - elementul material - acesta se manifestǎ sub forma unei acţiuni de propagandǎ în vederea instaurǎrii unui stat totalitar, lipsit de democraţie. Acest lucru se poate realiza prin: scris (publicarea unor cǎrţi), oral (întruniri) sau prin orice alte mijloace (arborarea unor steaguri). Toate aceste lucruri trebuie sǎvârşite „în mod sistematic”, adicǎ repetat şi în locuri publice (art. 152C. pen.). - urmarea imediatǎ – constă în crearea unei stǎri de pericol pentru siguranţa statului de drept; 3B. Latura subiectivǎ: - forma de vinovǎţie - intenţia directǎ; 4. Forme. Sancţiuni: FORME: 1. actele pregǎtitoare - sunt asimilate tentativei şi pedepsite ca atare; 2. tentativa - nu este posibilǎ fiind o infracţiune ce implică acte de repetabilitate; 3. fapt consumat - consumarea are loc în momentul sǎvârşirii celui de-al doilea act de propagandǎ; 4. fapt epuizat - este momentul încetǎrii oricǎrui act de propagandǎ. SANCŢIUNI: - închisoarea de la 6 luni la 5 ani şi - interzicerea unor drepturi. ACŢIUNI ÎMPOTRIVA ORDINII CONSTITUŢIONALE (art.166¹C. pen) 1. Conţinutul legal: “Întreprinderea oricărei acţiuni pentru schimbarea prin acţiuni ilegale şi prin violenţă a ordinii constituţionale sau a caracterului naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil al statului român se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.” 2. Condiţii preexistente: 2A. Obiectul infracţiuni: - obiectul juridic generic - este identic ca la toate celelalte infracţiuni contra siguranţei statulu; - obiectul juridic special - este format din relaţiile sociale care asigurǎ ordinea constituţionalǎ şi caracterul naţional, suveran şi independent al statului român; 2B. Subiecţii infracţiunii: - subiectul activ - orice persoanǎ care răspunde penal. Participaţia este posibilǎ în toate formele sale; - subiectul pasiv - statul român. 3. Conţinutul constitutiv: 3A. Latura obiectivǎ: - elementul material - prin acţiuni de: iniţiere, organizare, sǎvârşire sau sprijinire, îndemnare sau prin violenţǎ; - urmarea imediatǎ - o stare de pericol pentru siguranţa statului; 3B. Latura subiectivǎ: - forma de vinovǎţie - intenţia directǎ sau indirectǎ. 4. Forme. Modalitǎţi. Sancţiuni: FORME: 1. actele preparatorii - sunt asimilate tentativei şi pedepsite ca atare; 2. tentativa - se sancţioneazǎ cfm. art. 173 C. pen.; 3. fapt consumat - aceasta se consumǎ în momentul sǎvârşirii unei acţiuni ce formeazǎ elementul material; MODALITǍŢI: Aceastǎ infracţiune cunoaşte: - o formǎ tip(alin.1); - o formǎ atenuatǎ(alin.2); - şi o formǎ agravatǎ(alin.4); SANCŢIUNI: - închisoarea de la 5 la 15 ani (în forma tip); - închisoarea de la 2 la 7 ani (în forma atenuatǎ); - închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi în forma agravatǎ); COMPLOTUL (art. 167C. pen.) 1. Conţinutul legal: “Iniţierea sau constituirea unei grupǎri în scopul sǎvârşirii vreuneia din infracţiunile prevǎzute în art. 155 - 163 şi 166¹ ori aderarea sau sprijinirea sub orice formǎ a unei astfel de asociaţii sau grupǎri se pedepseşte cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. Pedeapsa pentru complot nu poate fi mai mare decât sancţiunea prevǎzutǎ de lege pentru cea mai gravǎ dintre infracţiunile care intrǎ în scopul asociaţiei sau grupǎrii. Dacǎ faptele prevǎzute în alin. 1 au fost urmate de sǎvârşirea unei infracţiuni, se aplicǎ regulile de la concursul de infracţiuni. Nu se pedeoseşte persoana, care, sǎvârşind fapta prevǎzutǎ în alin. 1 sau 3, o denunţǎ mai înainte de a fi descoperitǎ.” 2. Condiţii preexistente: 2A. Obiectul infracţiunii: - obiectul juridic generic - este identic ca la celelalte infracţiuni contra sigirnnţei statului; - obiectul juridic specific - este format din relaţiile sociale privind siguranţa statului prin combaterea tuturor infracţiunilor susceptibile sǎ fie înfǎptuite de participanţii la complot. 2B. Subiecţii infracţiunii: - subiectul activ - orice persoanǎ, cu menţiunea cǎ în acest caz este necesarǎ o pluralitate de subiecţi activi. În mod excepţional se poate sǎvârşi de o singurǎ persoanǎ în cazul iniţierii unei astfel de grupǎri. Complicitatea nu este posibilǎ, deoarece orice act de sprijinire îl transformǎ pe acesta în autor. Instigarea este posibilǎ. - subiectul pasiv - statul român. 3. Conţinutul constitutiv: 3A. Latura obiectivǎ: - elementul material – se sǎvârşeşte prin acţiuni de: iniţiere, constituire, sprijinire sau aderare la o astfel de grupare. Elementul esenţial îl reprezintǎ faptul cǎ aceastǎ grupare vizeazǎ sǎvârşirea unei infracţiuni prevǎzute în art. 155-163, 165 şi 166¹; Dacǎ cei ce se grupeazǎ urmǎresc sǎvârşirea altor infracţiuni, vom fi în prezenţa infracţiunii de asociere în vederea sâvârşirii de infracţiuni (art. 323C. pen.) - urmarea imediatǎ - o stare de pericol pentru siguranţa statului; 3B. Latura subiectivǎ: - forma de vinovǎţie - intenţia directǎ (calificatǎ prin scop); 4. Forme. Sancţiuni:

4

5
FORME: 1. actele preparatorii - deşi posibile nu se pedepsesc; 2. tentativa - se pedepseşte cfm. art. 173 C. pen.; 3. fapt consumat - se consumǎ în momentul sǎvârşirii unei acţiuni ce formeazǎ elementul material; SANCŢIUNI: - închisoarea de la 15 la 25 de ani şi - interzicerea unor drepturi sau - detenţiunea pe viaţǎ; COMPROMITEREA UNOR INTERESE DE STAT (art. 168 C. pen.) 1. Conţinutul legal: “Distrugerea, alterarea ori ascunderea unui document sau înscris în care sunt stabilite drepturi ale statului român în raport cu o putere strǎinǎ, dacǎ fapta este de naturǎ a compromite interesele de stat, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.” 2. Condiţii preexistente: 2A. Obiectul infracţiunii: - obiectul juridic generic - este comun tuturor infracţiunilor contra siguranţei statului; - obiectul juridic special - relaţiile sociale privind protejarea şi asigurarea intereselor şi drepturilor statului român în raporturile cu alte puteri; - obiectul material - este reprezantat de acele documente sau înscrisuri care cuprind drepturi ale României în raport cu alte state. 2B. Subiecţii infracţiunii: - subiectul activ - poate fi orice persoanǎ care răspunde penal. Participaţia penalǎ este posibilǎ în toate formele sale. - subiectul pasiv - statul român şi instituţia cǎreia îi aparţin documentele. 3. Conţinutul costitutiv: 3A. Latura obiectivǎ: - elementul material – se poate realiza prin acţiuni de: distrugere, alterare sau ascundere. Acestea pot fi originale sau copii, însǎ este obligatoriu ca ele sǎ cuprindǎ drepturi ale României pe plan internaţional. Dacǎ nu îndeplinesc aceastǎ condiţie, putem fi în prezenţa infracţiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri (art. 242C. pen.). - urmarea imediatǎ – constă într-o stare de pericol pentru siguranţa statului. 3B. Latura subiectivǎ: - forma de vinovǎţie - intenţie directǎ sau indirectǎ. Dacǎ se sǎvârşeşte din culpǎ atunci va fi infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri sau neglijenţǎ în pǎstrarea secretului de stat (art. 252C. pen.); 4. Forme. Sancţiuni. FORME: 1. actele preparatorii - deşi posibile nu se pedepsesc; 2. tentativa - se pedepseşte cfm. art. 173 C. pen.; 3. fapt consumat - acesta se realizeazǎ în momentul sǎvârşirii elementului material. SANCŢIUNI: - închisoare de la 5 la 15 ani şi - interzicerea unor drepturi. COMUNICAREA DE INFORMAŢII FALSE (art. 168¹ C. pen.) 1. Conţinutul legal: “Comunicarea sau rǎspândirea, prin orice mijloace, de ştiri, date sau informaţii false ori de documente falsificate, dacǎ prin aceasta se pune în pericol siguranţa statului, se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.” 2. Condiţii preexistente: 2A. Obiectul infracţiunii: - obiectul juridic generic - este identic la toate infracţiunile contra siguranţei statului; - obiectul juridic special - este format din ansamblul de relaţii sociale care privesc siguranţa statului şi relaţiile internaţionale care se realizeazǎ prin incriminarea rǎspândirii de astfel de ştiri; - obiectul material - poate consta într-un document falsificat. Acesta nu este oblibatoriu în toate cazurile. 2B. Subiecţii infracţiunii: - subiectul activ - orice persoanǎ care răspunde penal. Participaţia este posibilǎ în toate formele sale. - subiectul pasiv - este statul român, dar şi unele instituţii importante din stat (Parlamentul); 3. Conţinutul constitutiv: 3A. Latura obiectivǎ: - elementul material - se poate sǎvârşii printr-o acţiune de comunicare sau rǎspândire de date sau informaţii false. Acest lucru se poate face prin presǎ, radio, televiziune, etc. Prin elementul material trebuie sǎ se punǎ în pericol siguranţa statului şi totodatǎ aceste informaţii trebuie sǎ fie false ori documentele sǎ fie falsificate. - urmarea imediatǎ – o stare de pericol pentru siguranţa statului şi relaţiile internaţiomale ale României. 3B. Latura subiectivǎ: - forma de vinovǎţie - intenţia directǎ sau indirectǎ. Dacǎ se sǎvârşeşte din culpǎ, nu mai este infracţiune. 4. Forme. Sancţiuni. FORME: 1. actele preparatorii - deşi posibile, nu se pedepsesc; 2. tentativa - se pedepseşte cfm. art. 173 C. pen.; 3. fapt consumat – aceastǎ infracţiune se consumǎ în momentul sǎvârşirii unei acţiuni ce formeazǎ elementul material. SANCŢIUNI: închisoare de la 1 la 5 ani. DIVULGAREA SECRETULUI CARE PERICLITEAZǍ SECURITATEA STATULUI (art. 169 C. 1. Conţinutul legal: “Divulgarea unor documente sau a unor date care constituie secrete de stat ori a altor documente sau date, de cǎtre cel care le cunoaşte datoritǎ atribuţiilor de serviciu, dacǎ fapta este de naturǎ sǎ punǎ în pericol siguranţa statului, se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. Deţinerea în afara îndatoririlor de serviciu a unor documente ce constituie secret de stat, dacǎ fapta este de naturǎ sǎ punǎ în pericol siguranţa statului, se pedeoseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani. Cu pedeapsa prevǎzutǎ în alin. 2 se sancţioneazǎ deţinerea în afara îndatoririlor de serviciu a altor documente în vederea divulgǎrii, dacǎ fapta este de natutǎ sǎ punǎ în pericol siguranţa statului. Dacǎ faptele prevǎzute în alin. precedente sunt sǎvârşite de orice altǎ pessoanǎ, pedeapsa este închisaorea de la 1 la 7 ani.” 2. Condiţii preexistente: 2A. Obiectul infracţiunii: - obiectul juridic generic - este identic ca la celelalte infracţiuni contra siguranţei statului; - obiectul juridic special - este format din totalitatea relaţiilor sociale care protejeazǎ secretul de stat şi a cǎror divulgare ar pune în pericol siguranţa statului; - obiectul material - poate consta într-un document ce cuprinde acele secrete de stat (art. 150 C. pen.); 2B. Subiecţii infracţiunii: -subiectul activ - este calificat, în sensul cǎ trebuie sǎ fie un funcţiunar care cunoaşte acele secrete de stat datoritǎ atribiţiilor de serviciu (un membru al serviciilor secrete). În ultimul alin. acesta poate fi orice persoanǎ. Participaţia este posibilǎ în toate formele sale; - subiectul pasiv - este statul român, dar şi o unitate din cele prevǎzute în art. 145 C. pen. 3. Conţinutul constitutiv: 3A. Latura obiectivǎ: - elementul material - se realizeazǎ printr-o acţiune de divulgare ce poate consta în: comunicarea sau aducerea la cunoştinţǎ a respectivelor secrete. Dacǎ acestea se divulgǎ cu intenţia ca ele sǎ ajungǎ la o putere strǎinǎ, vom fi în prezenţa infracţiunii de trǎdare prin transmitere de secrete. Aceasta se mai poate sǎvârşii şi printr-o inacţiune, când fǎptuitorul lasǎ documentul, cu ştiinţǎ, la vederea altor persoane sau instituţii ce le poate folosi împotriva intereselor statului român. Infracţiunea se mai poate sǎvârşii prin simpla deţinere a documentelor în vederea transmiterii lor. Toate aceste lucruri trebuie sǎ fie de naturǎ sǎ pericliteze securitatea statului. - urmarea imediatǎ - o stare de pericol pentru siguranţa statului; 3B. Latura subiectivǎ: - forma de vinovǎţie - intenţia directǎ sau indirectǎ. Dacǎ faptele se sǎvârşesc din culpǎ, se va realiza conţinutul infracţiunii de neglijenţǎ în pǎstrarea secretului de stat(art. 252 C. pen.). 4. Forme. Modalitǎţi. Sancţiuni.

5

Specificul acestei infracţiuni este acela cǎ fǎptuitorul a ştiut de sǎvârşirea infracţiunilor şi nu le-a denunţat autoritaţilor. pen. Condiţii preexistente: 2A. topor. 4. 171 C. Datoritǎ multitudini de feluri în care persoana poate fi lezatǎ.este statul român. art. Tentativa se pedepseşte. . iar în secundar la relaţiile sociale ce privesc viaţa. 2. Omisiunea de a denunţa. Latura subiectivǎ: . FORME: 1. Acţiunea se pune în mişcare la dorinţa exprimatǎ a statului strǎin. . fapt consumat . .acesta se poate realiza numai printr-o inacţiune. Latura subiectivǎ: . Conţinutul constitutiv: 3A. Latura obiectivǎ: .este identic ca la celelalte infracţiuni contra siguranţei statului. Latura subiectivǎ: . 174 C.este persoana ucisǎ.subiectul activ . 3.elementul material . fapt consumat . Conţinutul legal: “Uciderea unei persoane. pen. tǎiere.moartea persoanei.obiectul juridic special .închisoarea. pen. 3. otrǎvire. tentativa .subiectul pasiv . . .” 2.orice persoanǎ care răspunde penal.şefii de state.material .se consumǎ atunci când se creazǎ starea de pericol pentru siguranţa statului.nu este posibilǎ.forma de vinovǎţie . 2. actele preparatorii . . neacordarea primului ajutor.este format din relaţiile sociale care apǎrǎ viaţa tuturor persoanelor.îl constituie relaţiile sociale referitoare la siguranţa statului ce se realizeazǎ prin descoperirea şi sancţionarea promptǎ a tuturor faptelor ce sunt îndreptate împotriva acestei valori. Se poate observa cǎ omorul se poate sǎvârşii direct sau indirect. Forme. libertatea vieţii sexuale.aceastǎ infracţiune se sǎvârşeşte în momentul cǎnd se realizeazǎ elementul material al infracţiunii.ea trebuie sǎ se stabileascǎ între acţiunea fǎptuitorului şi urmarea imediatǎ.orice persoanǎ care răspunde penal. substanţe otrǎvitoare.legǎtura de cauzalitate . Condiţii preexistente: 2A.intenţia directǎ sau culpǎ. deoarece persoana cu toate atributele sale reprezintǎ una din valorile sociale fundamentale pe care statul le ocroteşte. şi (în principal) statul român. 2.forma de vinovǎţie . fǎptuitorul poate folosi şi anumite instrumente: cuţit.se poate realiza printr-o acţiune sau inacţiune:sugrumare. INFRACŢIUNI CONTRA REPREZENTANTULUI UNUI STAT STRǍIN (art.6 FORME: 1. . fiind o infracţiune omosivă. . 3. pen. nu se pedepseşte.o stare de pericol pentru siguranţa statului şi uciderea sau vǎtǎmarea persoanei ce îndeplineşte o funcţie în stat. 3.subiectul pasiv .corpul persoanei aflat în viaţǎ. în condiţiile în care legea îl obligǎ sǎ facǎ acest lucru. tentativa . Acţiunea penalǎ se pune în mişcare la dorinţa exprimatǎ de guvernul strǎin. 4).1) şi trei atenuate (alin.intenţie directǎ sau indirectǎ. 3B. Sancţiuni. integritatea corporalǎ. al cǎrei maxim se sporeşte cu 2 ani. Obiectul infracţiunii: .. nu se pedepsesc. a înlesnit arestarea acestora. 2B. CAPITOLUL I . Conţinutul legal: “Omisiunea de a denunţa de îndatǎ sǎvârşirea vreuneia dintre infracţiunile prevǎzute în art. 173 C.aceastǎ infracţiune se poate sǎvârşi prin toate acţiunile şi inacţiunile prin care se pot comite infracţiunile contra presoanei. 166.. 2B.este persoana fizicǎ împotriva cǎreia se îndreaptǎ infracţiunra (în secundar) . se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. pen. 155-163 .urmarea imediatǎ .INFRACŢIUNILE CONTRA VIEŢII: OMORUL(art. 3. membrii ai guvernului. asmuţirea unui cǎine.intenţia sau culpa. actele preparatorii – deşi posibile. electrocutare. libertǎţii sau demnitǎţii.infracţiunea se consumǎ în momentul în care fǎptuitorul a luat cunoştinţǎ de sǎvârşirea unei astfel de infracţiuni şi nu o denunţǎ într-un anume interval de timp. Dacǎ aceasta nu se produce va fi tentativǎ. libertatea fizicǎ sau psihicǎ. 170 C.nu sunt posibile. folosirea unei reptine. etc. 165. înţepare.generic . MODALITǍŢI : Aceastǎ infracţiune cunoaşte o formǎ tip (alin. FORME: 1. Participaţia este posibilǎ în toate formele sale. sǎvârşite împotriva reprezentantului unui stat strǎin se sancţioneazǎ cu pedeapsa prevǎzutǎ de lege pentru fapta sâvârşitǎ.este format din relaţiile sociale care privesc apǎrarea persoanei privitǎ sub totalitatea atributelor sale . încunonştinţeazǎ autoritǎţile competente despre acea infracţiune sau care. Participaţia este posibilǎ în toate formele sale.orice persoanǎ care răspunde penal.1 şi 167 se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. actele preparatorii .subiectul activ .se pedepseşte cfm. Participaţia este posibilǎ în toate formele sale. neadministrarea de hranǎ sau medicamente. De asemenea. Forme.interjicerea unor drepturi.subiectul pasiv . Conţinutul constitutiv: 3A. SANCŢIUNI: .obiectul juridic generic . ” 2.urmarea imediatǎ – o stare de pericol pentru siguranţa statului. libertatea şi denmitatea reprezentantului unui stat strǎin. .deşi posibile. sǎvârşitǎ de soţ sau de o rudǎ apropiatǎ. tentativa . Obiectul infracţiunii: . etc.forma de vinovǎţie . lovire.obiectul juridic special . sǎnǎtǎţii. SANCŢIUNI: Se va aplica sancţiunea prevǎzutǎ de lege pentru infracţiunea sǎvârşitǎ. Nu se pedepseşte persoana care mai înainte de a se fi început urmǎrirea penalǎ pentru infracţiunea nedenunţatǎ. CAUZE DE NEPEDEPSIRE: Când se sǎvârşeşte de soţ sau rudǎ apropiatǎ. NEDENUNŢAREA (art. Acesta nu trebuie sǎ se confunde cu subiectul pasiv care este persoana în viaţǎ. lamǎ.) 1. Latura obiectivǎ: . 2B. . . Subiecţii infracţiunii: .este identic ca la celelalte infracţiuni cobtra siguranţei statului. fiind o infracţiune omosivă. SANCŢIUNI: închisoare de la 2 la 7 ani. 3. TITLUL II INFRACŢIUNILE CONTRA PERSOANEI ASPECTE GENERALE: Infracţiunile contra persoanei se studiazǎ imediat dupǎ infracţiunile contra siguranţei statului. Conţinutul constitutiv: 3A. acest titlu se va studia pe parcursul a 4 cursuri. împuşcare.) 1. fapt consumat . Conţinutul legal: „Infracţiunile contra vieţii. . art. Sancţiuni. 3B. Infracţiunule contra persoanei sunt structurate în mai multe capitole. 2B. 2. 173 C.” 2. 6 .subiectul activ . integritǎţii corporale. sǎnǎtatea şi integritatea corporalǎ.urmarea imediatǎ . chiar dupǎ ce s-a început urmǎrirea penalǎ ori dupǎ ce vinovaţii au fost descoperiţi.obiectul material . Condiţii preexistente: 2A.obiectul juridic generic .este corpul persoanei împotriva cǎreia se îndreaptǎ infracţiunea. Ea se va stabili în funcţie de modul cum a acţionat fǎptuitorul şi de instrumentele pe care le-a folosit. Subiecţii infracţiunii: . .elementul material . Obiectul infracţiunii: . etc. 3.) 1. 4. care diferǎ în funcţie de încadraea juridicǎ.în principal se referǎ la relaţiile sociale referitoare la siguranţa statului. nu se pedepsesc. la care se adaugǎ un spor de 2 ani. Latura obiectivǎ: .elementul material . în funcţie de valoarea socialǎ lezatǎ: viaţa.special .se pedepseşte cfm. Subiecţii infracţiunii: .

premeditarea presupune ceva mai mult decât o gândire anticipatǎ. actele preparatorii . pen. Adopţia cu efecte depline nu permite sǎ opereze agravanta între înfiat şi ascendentul sǎu natural sau fratele sǎu de sânge. incendii. g. Acest text de lege se referǎ şi la tentativǎ. e) prin mijloace ce pun în pericol viaţa mai multor persoane. cele de vârstǎ fragedǎ sau cele de vârstǎ înaintatǎ. d) profitând de starea de neputinţǎ a victimei de a se apǎra. Se îndeplineşte aceastǎ agravantǎ când autorul foloseşte pentru sǎvârşirea infracţiunii metode ca: bombe. poliţist. asupra a douǎ sau mai multor persoane. pen. 3. Starea de neputinţǎ trebuie sǎ fie anterioarǎ sǎvârşirii faptei şi nu sǎ fie provocatǎ de autor. şi anume. pentru a se sustrege ori pentru a sustrage pe altul de la urmǎrire. 176C. În cazul în care scopul sa realizat. 175 C.deşi posibile nu se pedepsesc (procurarea unui cuţit). Sancţiuni: FORME: 1. . f) în legǎturǎ cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei.fiind scos din aceastǎ sferǎ concubinajul. dar şi din împrejurǎrile în care se comite fapta (într-o salǎ de curs). va exista un concurs de infracţiuni. În continuare vom analiza numai cazurile în care omorul poate fi calificat. 175 C. Existǎ aceastǎ circumstanţǎ şi atunci când autorul ucide pentru a împiedica victima sǎ-şi exercite atribuţiile de serviciu. Conţinutul legal: “Omorul sǎvârşit în vreuna din urmǎtoarele împrejurǎri: a. c. Conţinutul legal: “Omorul sǎvârşit în vreuna din urmǎtoarele împrejurǎri: a) cu premeditare. omorul astfel sǎvârşit este mai uşor de consumat. b) din interes material. a satisfǎcut interesele ori pretenţiile autorului. Este important ca aceste avantaje sǎ fi constituit mobilul crimei. pen. nefiind transmisibilǎ şi celorlalţi participanţi. Lipsa acestuia poate releva inexistenţa discernǎmântului. titluri de valoare. copiii acestora. profitând de starea de neputinţǎ a victimei de a se apǎra: Agravanta se justificǎ prin aceea cǎ. g. omorul care se comite dintr-un sentiment de nemulţumire sau de rǎzbunare pentru modul în care victima. Despǎrţirea în fapt a soţilor nu are relevanţǎ. sânge rece. A profita de starea de neputinţǎ a victimei.7 . d. gaze. este o circumstanţǎ personalǎ. În cazul în care o persoanǎ procurǎ instrumente autorului în vederea sǎvârşirii omorului. Calitatea de soţ rezultǎ numai dintr-o cǎsǎtorie legal îngheiatǎ. gelozia. cât şi din punct de vedere subiectiv (perversitatea fǎptuitorului care a ucis profitând de aceastǎ împrejurare). 7 . stǎpânire de sine. b. iar fapta are un mare ecou social. prin cruzimi. În cazul în care victima îndeplineşte o funcţie importantǎ pe linie de stat sau politicǎ.momentul producerii morţi. pentru a sǎvârşi sau a ascunde sǎvârşirea unei tâlhǎrii sau piratrerii. b. Tentativa se pedepseşte. cu deosebirea cǎ primul prezintǎ unele circumstanţe care îi sporesc periculozitatea. astfel de rude. determinând o nesiguranţǎ publicǎ. stingerea unor datorii sau obţinerea altor avantaje. g) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmǎrire sau arestare.închisoarea de la 10 la 20 de ani şi . prin mijloace care pun în pericol viaţa mai multor persoane: Omorul sǎvârşit în astfel de situaţii este mai grav. se pedepseşte cu detenţiunea pe viaţǎ sau cu închisoare de de al 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. asupra soţului sau unei rude apropiate: Omorul sǎvârşit în astfel de cazuri este mai grav deoarece victima mizând pe afectivitatea dintre el şi autor nu-şi ia mǎsuri de apǎrare. Copiii adoptaţi au calitatea de rude apropiate faţǎ de adoptator.” a. Fapta prezintǎ un grad de pericol social mai grav din punct de vedere obiectiv (neputinţa victimei). i) în public. Prin rude apropiate se înţeleg ascendenţii şi descendenţii. urmǎrind sǎ aibǎ raport sexual cu victima. asupra unui magistrat. Nu intereseazǎ valoarea avantajelor sau bunurilor care pot fi obţinute. subiecţii. 160 C. În acest caz subiectul pasiv este calificat. e. în timpul sau în legǎturǎ cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora. fiind lǎsat la aprecierea instanţei. h) pentru a înlesni sau a ascunde sǎvârşirea altei infracţiuni. latura obiectivǎ şi subiectivǎ trimitem la infracţiunea de omor. f. În accepţiunea legii penale. de către un judecător sau procuror. Premeditarea mai presupune şi sǎvârşirea unor acte de pregǎtire.) 1. Nu se aplicǎ aceastǎ agavantǎ în cazul în care urmǎrirea nu a început. f. ceea ce poate sǎ înlesneascǎ sǎvârşirea infracţiunii. Nu intereseazǎ gradul de rudenie în linie ascendentǎ şi descendentǎ.se pedepseşte (îndreptarea cuţitului înspre inima unei persoane). Interesul material se poate înfǎţişa ca un avantaj sau beneficiu de naturǎ materialǎ cum ar fi: bani. în public: Omorul sǎvârşit într-o asemenea împrejurare evidenţiazǎ o periculozitate sporitǎ a fǎptuitorului. 2. Acest interval de timp nu este expres prevǎzut de lege. cu premeditare: Premeditarea presupune o gândire anticipatǎ asupra unei activitǎţi viitoare. În speţǎ nu este relevant cǎ inculpatul n-a reuşit sǎ consume violul. accidentându-se mortal.ura. c. din interes material: Acesta constituie un mobil de facturǎ egoistǎ. care îi conferǎ faptei un pericol mai mare. Tentativa se pedepseşte. nu a oprit maşina la insistenţele acesteia. El aratǎ totodatǎ periculozitatea infractorului. Interesul material schimbǎ încadrarea juridicǎ (art. presupune cunoaşterea de cǎtre fǎptuitor a condiţiei precare a victimei şi hotǎrârea acestuia de a se folosi de aceastǎ stare pentru a o ucide. e. armament. fraţii şi surorile. h. poliţist. de naturǎ sǎ întǎreascǎ hotǎrârea de a sǎvârşi infracţiunea şi totodatǎ sǎ-i faciliteze executarea acesteia (procurarea unui cuţit sau a unei cantitǎţi de otravǎ. în timpul sau în legǎturǎ cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora. arestare ori de la executarea unei pedepse: Pericolul sporit al omorului sǎvârşit în astfel de situaţii decurge din scopul urmǎrit de fǎptuitor. jandarm ori asura unui militar. Aceasa implicǎ aşadar o chibzuinţǎ. deoarece priveşte latura subiectivǎ a infracţiunii. dacǎ îndeplineşte şi celelalte condiţii. autorul comite un omor pentru a nu fi tras la rǎspundere penalǎ. pentru a înlesni sau a ascunde sǎvârşirea altei infracţiuni: Pentru existenţa acestei agravante este necesarǎ şi suficientǎ dovada scopului urmǎrit. fapta se încadreazǎ în art.suprimarea vieţii persoanei. bunuri. dobândirea unei moşteniri.mobilul . urmǎrirea victimei). Acesta ajutǎ de cele mai multe ori la individualizarea pedepsei.) 1. pen. acesta va rǎspunde pentru complicitate la infracţiunea de omor calificat. fapta autorului care. tentativa . Prin loc public se înţeleg situaţiile prevǎzute în art. De ex. c) asupra soţului sau unei rude apropiate. 4.scopul . împiedicarea victimei de a se salva. pen. d. indiferent dacǎ acest scop s-a realizat sau nu. de regulǎ. în legǎturǎ cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei: Aceastǎ circumstanţǎ are în vedere. determinând-o astfel sǎ sarǎ din maşinǎ.” Omorul calificat implicǎ aceleaşi caracteristici ca şi omorul simplu. Aceastǎ agravantǎ poate sǎ reiasǎ din mijloacele folosite de autor. OMORUL DEOSEBIT DE GRAV (art. de cǎtre o persoanǎ care a mai sǎvârşit un omor. jandarm sau militar. Sǎvârşirea omorului din interes material. fapt consumat . Pentru explicaţiile privind obiectul. se pedepseşte cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. OMORUL CALIFICAT(art. nu numai la infracţiunile consumate. precum şi persoanele devenite prin adopţie potrivit legii. Ea constǎ în trecerea unui interval de timp din momentul luǎrii hotǎrârii de a sǎvârşii omorul şi pânǎ în momentul executǎrii infracţiunii. ori de la executarea unei pedepse. în cadrul îndatoririlor de serviciu.). 152 C. prin cruzimi. i. asupra unei femei gravide. Sunt în neputinţǎ de a se apǎra persoanele care suferǎ o infirmitate fizicǎ sau psihicǎ. deoarece cu cât sunt mai multe victime cu atât fapta este mai periculoasǎ. a. De ex. Forme. hotǎrâtor fiind scopul urmǎrit. SANCŢIUNI: .interzicerea unor drepturi.

se pedepseşte cu închisoare da la 2 la 7 ani. de către un judecător sau procuror.este calificat. Dacǎ se produce un alt rezultat-o vǎtǎmare gravǎ.este format din totalitatea relaţiilor sociale care ocrotesc dreptul la viaţǎ oricǎrui nou-nǎscut. cu toate cǎ suprimarea vieţii unei persoane în asemenea condiţii este mai puţin gravǎ raportatǎ la celelalte infracţiuni de omor. fapt consumat . otrǎvirea unor fântâni. e. În momentul sǎvâşirii faptei. .urmarea imediatǎ .forma de vinovǎţie . nu va cǎdea în sfera penalului. Pentru incidenţa agravantei. Cel care ajutǎ la sǎvârşirea infracţiunii poate fi dupǎ caz complice sau instigator. Dar. imediat dupǎ naştere.subiectul activ .8 Este o circumstanţǎ foarte des întâlnitǎ în practicǎ.legitimǎ apǎrare. ” Actele de cruzime comise de fǎptuitor provoacǎ implicit şi un sentiment de oroare celor din jur. Conţinutul legal: “Uciderea din culpǎ a unei persoane. art 175 lit. Latura obiectivǎ: . mama va rǎspunde pentru omor calificat. Durata maximǎ a stǎrii de nou-nǎscut este de 10-14 zile . 2B.pen. Nu are relevanţǎ dacǎ copilui este sǎnǎtos sau nu.ci voinţa infractorului de a ucide mai multe persoane în aceeaşi împrejurare.intenţia. Subiecţii infracţiunii: .moartea copilului nou-nǎscut.elementul material . 3. ea nefiind. Starea de graviditate trebuie sǎ fie realǎ. . 176 lit. forma de vinovǎţie cu care se comite fapta fiind praeterintenţia.este calificat în persoana nou-nǎscutului. pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani.poate fi orice persoanǎ care răspunde penal. jandarm ori asura unui militar. asupra a douǎ sau mai multor persoane. deci ea nu se rǎfrânge şi asupra altor participanti.închisoare de la 2 la 7 ani. fiind în acest caz incompatibilǎ cu premeditarea. având în sânge o îmbibaţie alcoolicǎ ce depǎşeşte limita legalǎ sau care se aflǎ în stare de ebrietate. autorul trebuie sǎ cunoascǎ starea victimei. se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.Aceste douǎ condiţii trebuie îndeplinite cumulativ. d când se stabileşte cǎ fǎptuitorul a suprimat cu intenţie viaţa unui om. Ex. Subiecţii infracţiunii: . Nu are semnificaţie stadiul sarcinii. fie ca procuror.obiectul juridic generic . înfometarea copilului). Raţiunea acestei agravante decurge din calitatea subiectului pasiv şi/sau activ de purtǎtor al autotitǎţii de stat.este corpul persoanei ucise. Condiţii preexistente: 2A. e. 8 . Toate acestea trebuie fǎcute „imediat dupǎ naştere” şi datoritǎ tulburǎrilor în care se gǎsea mama dupǎ naştere. ori pentru efectuarea unei anume activitǎţi. O asemenea faptǎ produce moartea a douǎ fiinţe.nu se pedepseşte. Aceasta are la bazǎ antecedenţa penalǎ a infractorului. . PRUNCUCIDEREA (art. în caz contrar operând eroarea de fapt. de cǎtre o persoanǎ care a mai sǎvârşit un omor.subiectul activ . Obiectul infracţiunii: . Obiectul infracţiunii: . Cât priveşte coautoratul. atunci el va rǎspunde cfm. pen. important este ca el sǎ fie în viaţǎ.este identic ca la celelalte infracţiuni contra persoanei. asupra unui magistrat. Conţinutul legal: “Uciderea copilului nou-nǎscut. Omorul sǎvârşit în aceastǎ împrejurare se deosebeşte de tâlhǎria care a avut ca urmare moartea vintimei. dupǎ care i s-a dat foc. SANCŢIUNI: . 2B. Dacǎ prin fapta sǎvârşitǎ s-a cauzat moartea a douǎ sau mai multor persoane. Cu aceeaşi pedeapsǎ se sancţioneazǎ fapta sǎvârşitǎ din culpǎ.” 2. Pentru aplicarea acesteia nu se vor lua în calcul faptele de omor sǎvârşite într-o stare care înlǎturǎ caracrerul penal al faptei . de orice altǎ persoanǎ în exerciţiul profesiei sau meseriei şi care se aflǎ în stare de ebrietate. tentativa . Condiţii preexistente: 2A. se vor aplica regulile concursului de infracţiuni sau ale recidivei. tǎierea victimei cu o lamǎ în zone nevitale. aruncarea unei bombe care a ucis mai multe persoane. deoarece infractorul urmǎreşte un rezultat dublu: provocarea de suferinţe fizice şi moartea victimei. se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani. sǎvârşitǎ imediat dupǎ naştere de cǎtre mama aflatǎ într-o stare de tulburare pricinuitǎ de naştere. Ea este o circumstanţǎ personalǎ şi deci nu este opozabilǎ şi celorlalţi participanţi. deoarece tentativa nu se mai pedepseşte.atât timp cât dureazǎ urmele naşterii. jandarm sau militar. Conţinutul constitutiv: 3A.precedente se poate adǎuga un spor de pânǎ la 3 ani.este identic ca la celelalte infracţiuni contra persoanei. autorul trebuie sǎ aibǎ reprezentarea consecinţelor constând în uciderea a cel puţin douǎ persoane.) 1. la maximul pedepselor prevǎzute în alin. c. Subiectul pasiv trebuie sǎ se afle în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau fapta sǎ se comitǎ în pegǎturǎ cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei. Sancţiuni. Aceastǎ condiţie trebuie sǎ fi existat în momentul sǎvârşirii omorului. 178 C. Dupǎ cum se ştie dreptul la viaţǎ apare în momentul expulzǎrii copilului din corpul mamei. agravanta nu va opera. nu se pedepsesc. f. starea de graviditate a victimei ar trebui sǎ fie vizibilǎ. actele preparatorii . Aceastǎ agravantǎ esre personalǎ. graţierea ori prescripţia sau dacǎ acesta a fost reabilitat. Aceastǎ circumstanţǎ are ca element specific nu o pluralitate de victime. 2. Agravanta se aplicǎ numai dacǎ se produce efectiv moartea a cel puţim douǎ persoane. uneori legea cere o anumitǎ calitate conducǎtor auto. Dacǎ fǎptuitorul sǎvârşeşte omorul ştiind cǎ victima este gravidǎ. Totodatǎ. legea neprecizând acest lucru. lǎsarea acestuia în frig. Uciderea din culpǎ ca urmare a nerespectǎrii dispoziţiilor legale ori a mǎsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei funcţi sau meserii. Omorul sǎvârşit în asemenea situaţii este deosebit de grav.se consumǎ atunci când se produce moartea nou-nǎscutului. în timpul sau în legǎturǎ cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora. ori de groazǎ. . . judecǎtor. Latura subiectivǎ : . Ex. UCIDEREA DIN CULPǍ (art.” 2. afarǎ de cazul în care aceştia au acţionat şi ei cu acelaşi scop. Pruncuciderea reprezintǎ o formǎ mai uşoarǎ de omucidere. Aceste persoane intrǎ în categoria persoanelor care se ocupǎ cu reprimarea fenomenului infracţional.obiectul material . legea nu precizeazǎ ar mai fi de menţionat cǎ. 3. 3B. asupra unei femei gravide. La stabilirea sancţiuni.) 1.subiectul pasiv . pentru a crea condiţiile favorabile sǎvârşirii sau ascunderii unei tâlhǎrii sau piraterii. Se va aplica art. care demonstreazǎ cǎ acesta nu s-a îndreptat. aplicarea de lovituri care zdrobesc globii oculari. lezând respectul faţǎ de produsul concepţiei.obiectul material . deoarece în acest caz fǎptuitorul nu acţioneazǎ cu intenţia de a ucide victima ci de a o deposeda de un bun.este format din totalitatea relaţiilor sociale care ocrotesc dreptul la viaţǎ. poliţist. Dacǎ fǎptuitorul demonstreazǎ intenţia de a ucide o singurǎ persoanǎ prin mijloace care pun în pericol viaţa mai multor persoane. se pedepseşte cu detenţiunea pe viaţǎ sau cu închisoare de de al 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. . în acest sens pot fi: stropirea victimei cu benzinǎ. b. Dacǎ lipseşte aceastǎ stare. indiferent dacǎ este nǎscut din cǎsǎtorie sau din afara acesteia.obiectul juridic generic .deşii posibile. Aceastǎ antecedenţǎ penalǎ va exista chiar dacǎ pentru omorul sǎvârşit a intervenit amnistia.obiectul juridic special . FORME: 1. Când uciderea din culpǎ a unei persoane este sǎvârşitǎ de un conducǎtor de vehicul cu tracţiune mecanicǎ. deoarece pruncuciderea este o infracţiune spontanǎ.este corpul nou-nǎscutului.177 C. în doctrinǎ sunt mai multe opinii care confirmǎ sau infirmǎ posibilitatea acestuia. dar totuşi pentru a-i provoca moartea. Dicţionarul Juridic defineşte cruzimea ca „o manifestere de ferocitate în comiterea unei infracţiuni de naturǎ sǎ provoace suferinţe prelungite victimei.se poate săvârşi printr-o acţiune sau inacţiune de ucidere (aplicarea de lovituri. g. chiar şi în cazul faptelor sǎvârşite din culpǎ. poliţist sau jandarm. mama trebuie sǎ se fi aflat într-o puternicǎ tulburare pricinuitǎ de actul naşterii şi nu de un conflict exterior. 4. d. Cu toate cǎ. Forme. în timpul sau în legǎturǎ cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora. în persoana mamei nou-nǎscutului. pentru a sǎvârşi sau a ascunde sǎvârşirea unei tâlhǎrii sau piratrerii: Împrejurarea care atribuie acestui omor un caracter mai grav constǎ în scopul special urmǎrit de fǎptuitor. poliţist. Astfel.obiectul juridic special .

În aceastǎ agravantǎ se includ de obicei accidentele de circulaţie.fapta se consumǎ atunci când se produce sinucidrea sau când încercarea de sinucidere a avul loc. 179C. . c.obiectul material . se pedepseşte cu închisoare da la 2 la 7 ani.obiectul juridic generic . 2B.culpa simplǎ sau cu prevedere.elementul material . Cel care sileşte o persoanǎ sǎ se sinucidǎ va rǎspunde tot pentru omor. când fapta se sǎvârşeşte asupra unui minor. Subiecţii infracţiunii: .ea trebuie întotdeauna stabilitǎ. fapt consumat . Latura subiectivǎ: . Dacǎ loviturile sunt exercitate de un funcţionar în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Dacǎ fǎptuitorul s-a folosit însǎ de aceste instrumente pentru a produce moartea persoanei. În acest caz nu avem o infracţiune violentǎ. Conţinutul legal: “Fapta de a determina sau înlesni sinuciderea unei persoane. 3. Uciderea din culpǎ ca urmare a nerespectǎrii dispoziţiilor legale ori a mǎsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei funcţi sau meserii. indifedent cǎ este o persoanǎ oarecare sau membru de familie. . pen. 2.pen.forma de vinovǎţie .”Aceastǎ agravantǎ are în vedere situaţia în care printr-o sg. în caz contrar agravanta nu se reţine.se poate sǎvârşii printr-o acţiune de determinare sau înlesnire a sinuciderii.urmarea imediatǎ . MODALITǍŢI: Fapta este mai gravǎ atunci când: a. fǎptuitorul va rǎspunde pentru infracţiunea de omor. Condiţii preexistente: 2A. DETERMINAREA SAU ÎNLESNIREA SINUCIDERII (art. acesta este calificat -minor sau iresponsabil. atunci vom avea infracţiunea de purtare abuzivǎ.subiectul pasiv . pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani.) În ambele situaţii este necesar ca fǎptuitorul sǎ fi cunoscut starea victimei. mânuirea unui agregat). 2. existǎ rǎspunderea penalǎ a chirurgului care. 2B. În activitatea medicalǎ se poate reţine culpa profesionalâ în cazul unei consultaţii superficiale a bolnavului. Când constrângerea victimei este de asemenea naturǎ încât nu lasǎ acestuia nici o posibilitate concretǎ de a acţiona altfel. Latura obiectivǎ: .închisoare de la 1 la 5 ani în forma tip şi . FORME: 1. 3B. iar dipǎ alţii aceasta ar fi o infracţiune comlpexǎ. Lovirea sau actele de violenţǎ care au pricinuit o vǎtǎmare ce necesitǎ pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 20 de zile se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendǎ. producându-şi efectele şi în cazul în care acţiunea penalǎ a fost pusǎ în mişcare din oficiu.obiectul juridic special . Forme.Totodatǎ nu va exista legătură de cauzalitate dacǎ fǎptuitorul.închisoare de la 2 la 7 ani .obiectul material . Obiectul infracţiunii: . nu va mai opera incidenţa acestui articol. ori de a se împotrivi. premeditatǎ sau prin cruzimi ci o conduitǎ greşitǎ a autorului într-o situaţie periculoasǎ (conducerea unui autovehicul. . LOVIREA ŞI VǍTǍMAREA INTEGRITǍŢII CORPORALE SAU A SǍNǍTǍŢII LOVIREA SAU ALTE VIOLENŢE (art.nu sunt posibile.subiectul activ . 4.închisoare de la 2 la 7 ani sau de la 5 la 15 ani în forma agravatǎ. ori nu putea sǎ fie stǎpânǎ pe ele.forma de vinovǎţie . la maximul pedepselor prevǎzute în alin.se consumǎ atunci când se produce moartea persoanei. Faptele prevǎzute la alin.obiectul juridic special . Cu aceeaşi pedeapsǎ se sancţioneazǎ fapta sǎvârşitǎ din culpǎ. în momentul sǎvârşirii faptei. 2. Latura obiectivǎ: . hotǎrârea aparţine subiectului pasiv.legǎtura de cauzalitate . tentativa . MODALITǍŢI: Uciderea din culpǎ cunoaşte 3 forme agravate: a. În cazul agravantei.deşii posibile.este identic ca la celelalte infracţiuni contra persoanei.în forma tip şi . Forme. 3. sub.este format din totalitatea relaţiilor sociale care ocrotesc integritatea corporalǎ sau sǎnǎtatea fiecǎrei persoane.subiectul pasiv . starea de ebrietate nu este sinonimǎ cu starea în care şoferul are în corp o anumitǎ îmbibaţie alcoolicǎ. precedent sǎvârşite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 2 ani sau cu amendǎ. Sancţiuni. acesta este calificat . . Împǎcarea pǎrţilor înlǎturǎ rǎspunderea penalǎ. incriminâd faptele care instigǎ la autosuprimarea vieţii.orice persoanǎ. În cazul alin 1¹ şi 2¹ acţiunea penalǎ se pune în mişcare şi din oficiu. Sancţiuni.este corpul persoanei care s-a sinucis sau care a încercat sǎ se sinucidǎ.orice persoanǎ care răspunde penal. În acest caz subiectul activ este calificat în sensul cǎ este un conducǎtor auto.obiectul juridic generic . Acţiunea penalǎ se pune în mişcare la plângerea prealabilǎ a persoanei vǎtǎmate. pen. Astfel. când fapta se sǎvârşeşte asupra unui iresponsabil (în sensul art.subiectul pasiv . Participaţia este posibilǎ sub toate formele sale.Când uciderea din culpǎ a unei persoane este sǎvârşitǎ de un conducǎtor de vehicul cu tracţiune mecanicǎ. actele preparatorii .orice persoanǎ. de ex. Însǎ cei mai mulţi tind cǎtre prima opinie.este format din totalitatea relaţiilor sociale care ocrotesc dreptul la viaţǎ oricǎrui om. 1 sǎvârşite asupra membrilor de familie se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amendǎ. Condiţii preexistente: 2A. Participaţia este posibilǎ sub toate formele sale. ori de convingere a acesteia sǎ se sinucidǎ. SANCŢIUNI: . precedent s-a sǎvârşit faţǎ de un minor sau faţǎ de o presoanǎ care nu era în stare sǎ-şi dea sema de fapta sa. precedente se poate adǎuga un spor de pânǎ la 3 ani. de orice altǎ persoanǎ în exerciţiul profesiei sau meseriei şi care se aflǎ în stare de ebrietate. 4. activ trebuie sǎ fie soţ sau rudǎ apropiatǎ. nu se pedepsesc. actele preparatorii .9 .orice persoanǎ. În cazul agravantei.elementul material .este identic ca la celelalte infracţiuni contra persoanei.sinuciderea persoanei sau încercarea de a se sinucide. Conţinutul constitutiv: 3A. tentativa .48 C.se poate sǎvârşii printr-o acţiune sau inacţiune de ucidere din culpǎ.) 1.nu este posibilǎ. 3B. . Obiectul infracţiunii: .subiectul activ . . faptǎ se cauzeazǎ moartea a 2 sau mai multor persoane.moartea persoanei. care poate fi sporitǎ cu 3 ani. Conţinutul legal: “Lovirea sau orice acte de violenţǎ cauzatoare de suferinţe fizice se pedepsesc cu închisoare de la o lunǎ la 3 luni sau cu amendǎ. Subiecţii infracţiunii: . .urmarea imediatǎ .intenţia directǎ sau indirectǎ. Aceeaşi persoanǎ poate fi de cele mai multe ori atât subiect activ cât şi subiect pasiv al infracţiunii.Dacǎ prin fapta sǎvârşitǎ s-a cauzat moartea a douǎ sau mai multor persoane. astfel încât sǎ se cunoascǎ în concret fapta care a dus la acest rezultat. Faptele prevǎzute în alin. ori pentru efectuarea unei anume activitǎţi. Modalitǎţi. Modalitǎţi. Aceastǎ agravantǎ îşi are raţionamentul în aceea cǎ între alcoolism şi ingracţionalitate existǎ o strânsǎ legǎturǎ. 180 C.închisoare de la 3 la 10 ani . În cazul acestei infracţiuni. pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani. Când fapta prevǎzutǎ în alin. nu-şi putea reprezenta urmǎrile faptelor sale (caz fortuit). Dacǎ nu se produce aceastǎ urmare. dupǎ efectuarea operaţiei a uitat o compresǎ în corpul victimei şi aceasta a decedat. . SANCŢIUNI: .este corpul persoanei. 3.nu se pedepseşte.este persoana ucisǎ. În forma agravatǎ. Dupǎ unii autori aceastǎ agavantǎ ar îndeplini condiţiile concursului de infracţiui.în forma agravatǎ. încadrarea juridicǎ a faptei va fi de vǎtǎmare corporalǎ din culpǎ.membru de familie. Nu va exista legătură de cauzalitate dacǎ între acţiunea fǎptuitorului şi urmarea imediatǎ s-au interpus factori externi.) 1. 9 . dacǎ sinuciderea sau încercarea a avut loc. Latura subiectivǎ: .” 2. 3. FORME: 1. b. . când şoferii sunt obligaţi sǎ reducǎ viteza pânǎ la evitarea oricǎrui pericol. Aici intervine culpa profesionalǎ. având în sânge o îmbibaţie alcoolicǎ ce depǎşeşte limita legalǎ sau care se aflǎ în stare de ebrietate. b. Conţinutul constitutiv: 3A. se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. fapt consumat . De menţionat cǎ.

Sancţiuni. . actele preparatorii .obiectul juridic special . 1¹ acţiunea penalǎ se pune în mişcare şi din oficiu.pierderea unul simţ sau organ ori încetarea funcţionǎrii acestuia (scoaterea unui ochi. Modalitǎţi.orice persoanǎ.se poate sǎvârşi printr-o acţiune de lovire sau acte de violenţǎ.este corpul persoanei. fapt consumat . atunci vom avea infracţiunea de purtare abuzivǎ. Latura subiectivǎ: .urmarea imediatǎ .urmarea imediatǎ .urmarea imediatǎ . SANCŢIUNI: .închisoare de la o lunǎ la 3 ani . Conţinutul constitutiv: 3A.sluţirea. FORME: 1. Totuşi fǎptuitorul nu urmǎreşte sǎ omoare victima. 2B. 3B. pen. tentativa . .nu se pedepseşte.intenţia directǎ sau indirectǎ. avortul ori punerea în primejdie a vieţii persoanei. acesta este calificat . .este identic ca la celelalte infracţiuni contra persoanei.subiectul pasiv . Sancţiuni.intenţia directǎ sau indirectǎ.în forma agravatǎ. Forme.este identic ca la celelalte infracţiuni contra persoanei.orice persoanǎ care răspunde penal. . Conţinutul constitutiv: „ Fapta prin care s-a pricinuit integritǎţii corporale sau sǎnǎtǎţii o vǎtǎmare care necesitǎ pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 60 de zile se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. ” 2. În cazul agravantei. Subiecţii infracţiunii: .vǎtǎmarea persoanei. nu se pedepsesc. În cazul alin.orice persoanǎ. Conţinutul constitutiv: „Fapta prin care s-a pricinuit integritǎţii corporale sau sǎnǎtǎţii o vǎtǎmare care necesitǎ pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult 60 de zile se pedrpseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.deşi posibile. VǍTǍMAREA CORPORALǍ (art.în forma tip şi . Dacǎ fapta a produs vreuna din urmǎtoarele consecinţe: pierderea unui simţ sau organ.se poate sǎvârşii printr-o acţiune de lovire sau acte de violenţǎ.vǎtǎmarea persoanei sau provocarea de suferinţe fizice. Modalitǎţi. 1 şi 2. prin intermediul unui animal sau obiect. Forme. . Condiţii preexistente: 2A.se pedepseşte numai în cazul alin.obiectul juridic special .intenţia directǎ sau indirectǎ. 3 se pedepseşte. Nu intrǎ în acest termen durata concediului medical. care poate consta în schimbarea înfǎţişǎrii (şi ea trebuie sǎ fie permanentǎ). MODALITǍŢI:Fapta este mai gravǎ atunci când ea se sǎvârşeşte asupra membrilor de familie. .închisoare de la 2 la 10 ani şi de la 3 la 12 ani .în forma agravatǎ.membru de familie. nu se pedepsesc. MODALITǍŢI: Fapta este mai gravǎ atunci când faptuitorul acţioneazǎ în scopul producerii consecinţelor prevǎzute în alin. 2. de la 3 luni la 2 ani. indifedent cǎ este o persoanǎ oarecare sau membru de familie. 1 sǎvârşite asupra membrilor de familie se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendǎ. 3. FORME: 1.” 10 .orice persoanǎ. 2.pen. VǍTǍMAREA CORPORALǍ GRAVĂ(art. Fapta se poate sǎvârşi şi indirect. nu se pedepsesc. o infirmitate permanentǎ fizicǎ sau psihicǎ. Sancţiuni. Latura obiectivǎ: .” 2.deşi posibile. activ trebuie sǎ fie soţ sau rudǎ apropiatǎ. 4. Latura obiectivǎ: . sluţirea. Obiectul infracţiunii: .în forma tip şi . SANCŢIUNI: . tentativa . .elementul material . Condiţii preexistente: 2A. Faptele prevǎzute la alin.închisoare de la 2 la 7 ani .este format din totalitatea relaţiilor sociale care ocrotesc integritatea corporalǎ sau sǎnǎtatea fiecǎrei persoane. Specificul acestei infracţiuni constǎ în aceea cǎ durata îngrijirilor medicale depǎşeşte 60 de zile sau produce una din urmǎtoarele consecinţe: .pen) 1.183 C. tentativa . pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani.subiectul activ . producându-şi efectele şi în cazul în care acţiunea penalǎ a fost pusǎ în mişcare din oficiu.este format din totalitatea relaţiilor sociale care ocrotesc integritatea corporalǎ sau sǎnǎtatea fiecǎrei persoane.avortul . fapta se sǎvârşeşte asupra membrilor de familie b.forma de vinovǎţie . Fapta se poate sǎvârşi şi indirect. SANCŢIUNI: . 180-182 a avut ca urmare moartea victimei. 2B. Când fapta a fost sǎvârşitǎ în scopul producerii consecinţelor prevǎzute la alin 1 şi 2. 3.obiectul material . indiferent cǎ este o persoanǎ oarecare sau membru de familie. MODALITǍŢI: Fapta este mai gravǎ atunci când: a. Specificul acestei infracţiuni constǎ în aceea cǎ durata îngrijirilor medicale nu depǎşeşte 60 de zile. 4. pedeapsa este închisoarea de la 3 la 12 ani.în forma agravatǎ. Fapta se poate sǎvârşi şi indirect. 2.este corpul persoanei. Obiectul infracţiunii: . actele preparatorii .fapta se consumǎ atunci când se produce o vǎtǎmare corporalǎ a persoanei sau când se produc suferinţe fizice a cǎror vindecare nu depǎşesc 60 de zile.obiectul juridic generic .forma de vinovǎţie . pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.182 C.cu condiţia ca fǎptuitorul sǎ cunoascǎ aceastǎ stare. 3.în forma tip şi de la 1 la 5 ani . fapt consumat . încetarea funcţionǎrii acestuia.subiectul pasiv .Subiecţii infracţiunii: . Latura obiectivǎ: . prin intermediul unui animal. provocarea de suferinţe fizice sau punerea în primejdie a vieţii persoanei. În forma agravatǎ. Latura subiectivǎ: .subiectul activ .închisoare de la 6 luni la 1 an. .fapta se consumǎ atunci când se produce o vǎtǎmare corporalǎ a persoanei sau când se produc suferinţe fizice. 3. Participaţia este posibilǎ sub toate formele sale.închisoare de la 6 luni la 5 ani . tǎierea unei urechi).181 C. Tentativa faptei prevǎzutǎ în alin.forma de vinovǎţie . iar în anumite cazuri poate îmbrǎca şi forma praeterintenţiei.punerea în primejdie a vieţii persoanei. . când fapta produce leziuni ce necesitǎ pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 20 de zile. . 3.elementul material .producerea unei infirmitǎţi fizice sau psihice permanente. actele preparatorii . de la 1 la 2 ani .) 1. Modalitǎţi. Latura subiectivǎ: . FORME: 1. 3B. Conţinutul constitutiv: 3A. sub.obiectul material .deşi posibile.vǎtǎmarea persoanei sau provocarea de suferinţe fizice.) 1. Acţiunea penalǎ se pune în mişcare la plângerea prealabilǎ a persoanei vǎtǎmate. 3. fapt consumat . LOVIRILE SAU VǍTǍMǍRILE CAUZATOARE DE MOARTE (art. Conţinutul constitutiv: “Dacǎ vreuna din faptele prevǎzute în art.se poate sǎvârşii printr-o acţiune de lovire sau acte de violemţǎ.nu se pedepseşte. Conţinutul constitutiv: 3A.obiectul juridic generic . iar în anumite cazuri poate îmbrǎca şi forma praeterintenţiei. . . Forme. 3B.10 3.elementul material . 4. . Participaţia este posibilǎ sub toate formele sale. prin intermediul unui animal sau obiect.fapta se consumǎ atunci când se produce o vǎtǎmare corporalǎ a persoanei sau când se produc suferinţe fizice a cǎror vindecare depǎşesc 60 de zile. Împǎcarea pǎrţilor înlǎturǎ rǎspunderea penalǎ. Dacǎ loviturile sunt exercitate de un funcţionar în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Conţinutul constitutiv: 3A. Lovirea victimei se produce cu intenţie. fapt consumat . SANCŢIUNI: închisoare de la 5 la 15 ani. 180 alin. FORME: 1.subiectul activ . Specificul acestei infracţiuni constǎ în aceea cǎ.subiectul pasiv .1 lit. în afara instituţiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizare în acest scop. actele preparatorii . pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda. precum şi cea prevǎzutǎ în art. În cazul când fapta prevǎzutǎ in alin. Latura obiectivǎ: .este corpul femeii însǎrcinate. Dacǎ acestea nu depǎşesc 10 zile fapta nu se încadreazǎ în acest art. în cazul prevǎzut în alin.închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendǎ.producerea vreuneia din urmǎrile menţionate în art.fapta se consumǎ atunci când se produce moartea victimei. Totodatǎ se mai iau în vedere şi relaţiile sociale cu privire la libertatea femeilor însǎrcinate de a decide singure dacǎ pǎstreazǎ sau nu fructul concepţiei.este identic ca la celelalte infracţiuni contra persoanei. .obiectul juridic special .când îngrijirile medicale depǎşesc 60 de zile. Conţinutul constitutiv: “Întreruperea cursului sarcinii.când autorul se aflǎ în stare de ebrietate.orice persoanǎ care răspunde penal. medici care nu sunt de specialitate. . acţiunea penalǎ se pune în mişcare la plângerea prealabilǎ a persoanei vǎtǎmate. pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. Pentru faptele prevǎzute în alin.când aceasta este urmarea nerespectǎrii unor dispoziţii legale sau de prevedere pentru exercitarea unei profesii sau meserii. MODALITǍŢI:Fapta este susceptibilǎ de modalitǎţile normative agravate: . precedent se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Forme. Condiţii preexistente: 2A. Subiecţii infracţiunii: .elementul material . în cazul prevǎzut în alin.forma de vinovǎţie .obiectul material . Forme. Participaţia este posibilǎ sub toate formele sale. închisoare de la 6 luni la 3 ani. Sancţiunea este mai micǎ în comparaţie cu cea de la omor. Obiectul infracţiunii: .182.orice persoanǎ. pedeapsa este închisoarea de la 1 la 3 ani. sǎvârşite din culpǎ. 180 – 182 C. pen.moartea persoanei.elementul material . 3. 64 lit. pen. prin orice mijloace.nu este posibilǎ.1 şi 3. Aceastǎ infracţiune este de fapt o formǎ agravatǎ a infracţiunilor prevǎzute în art. pe lângǎ pedeapsa închisorii. pedeapsa este închisoarea de la3 luni la 2 ani sau amenda. . potrivit art. 2B. . Latura subiectivǎ: . Subiecţii infracţiunii: . SANCŢIUNI: . şi închisoarea de la 1 la 5 ani în cazul alin.nu sunt posibile.urmarea imediatǎ . 11 . Sancţiuni. Sancţiuni. c. 3.obiectul material .11 2.fapta se consumǎ atunci când se produce rezultatul periculos cerut de norma de incriminare.forma de vinovǎţie . 2. FORME: 1.închisoare de la o lunǎ la 3 luni sau amendǎ –în forma tip şi . tentativa . 2B. 3 şi 4 sunt sǎvârşite de cǎtre o persoanǎ care se aflǎ în stare de ebrietate. 3. Condiţii preexistente: 2A.obiectul juridic generic . 180 . deoarece în acest caz moartea se produce din culpa autorului.este corpul persoanei. VǍTǍMAREA CORPORALǍ DIN CULPǍ (art.se poate sǎvârşii printr-o acţiune de lovire sau orice acte de violenţǎ. când întreruperea cursului sarcinii se impunea din motive terapeutice. se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. închisoare de la 1 la 5 ani – în forma agravatǎ. sǎvârşitǎ în orice condiţii fǎrǎ consimţǎmântul femeii însǎrcinate. 3B.nu este posibilǎ. se va aplica şi interdicţia exercitǎrii profesiei de medic. c. moartea victimei se produce din culpǎ.) 1. . 181.” 2. Nu se pedepseşte întreruperea cursului sarcinii efectuatǎ de medic : a. . Conţinutul constitutiv: “Fapta prevǎzutǎ la art. 182 alin.este corpul persoanei. .subiectul activ . Dacǎ aceasta nu se produce. 185 C. 1 şi 3 s-a cauzat femeii însǎrcinate vreo vǎtǎmare corporalǎ gravǎ.obiectul juridic special . dacǎ întreruperea cursului sarcinii este necesarǎ pentru a salva viaţa. ori pentru îndeplinirea unei anume activitǎţi. Condiţii preexistente: 2A. Ne vom gǎsi în prezenţa acestei infracţiuni numai dacǎ durata îngrijirilor medicale este cuprinsǎ între 10 şi 60 de zile. Împǎcarea pǎrţilor înlǎturǎ rǎspunderea penalǎ. Când sǎvârşirea faptei prevǎzute în alin. 181 şi 182. Modalitǎţi. Dacǎ fapta a avut vreuna din urmǎrile prevǎzute la art. tentativa .obiectul juridic generic .orice persoanǎ. Fapta se poate sǎvârşi şi indirect. precum şi al fǎtului. Dacǎ se reţine intenţia autorului de a produce moartea victimei atunci se va exista infracţiunea de omor. asupra cǎrora se îndreaptǎ activitatea infracţionalǎ.este format din totalitatea relaţiilor sociale care ocrotesc integritatea corporalǎ sau sǎnǎtatea fiecǎrei persoane.) 1. 3. b.orice persoanǎ (moaşe. sǎnǎtatea sau ingritatea corporalǎ a femeii însǎrcinate de la un pericol grav şi iminent şi care nu putea fi înlǎturat altfel .nu sunt posibile. Obiectul infracţiunii: .culpa simplǎ sau cu prevedere. prin intermediul unui animal sau obiect. 2. 2B. dacǎ vârsta sarcinii a depǎşit 14 sǎptǎmâni. Fapta prevǎzutǎ în alin. actele preparatorii .subiectul activ . Dacǎ prin faptele prevǎzute în alin. însǎ moartea se produce din culpǎ. .este identic ca la celelalte infracţiuni contra persoanei.urmarea imediatǎ . în cazul alin. care a pricinuit o vǎtǎmare ce necesitǎ pentru vindecare îngrijiri medicale mai mari de 10 zile. Tentativa se pedepseşte. c.1 este urmarea nerespectǎrii dispoziţiilor legale sau a mǎsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii. Modalitǎţi.praeterintenţia. 2 când femeia însǎrcinatǎ s-a aflat în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa.se poate sǎvârşi printr-o acţiune de lovire sau înbrâncire.subiectul pasiv . Dacǎ faptele prevǎzute în alin.obiectul material . vom fi în prezenţa unei infracţiuni de lovire sau vǎtǎmare corporalǎ. 4. se pedepsesc cu închisoare de la o lunǎ la 3 luni sau cu amendǎ. 3.orice persoanǎ. Obiectul infracţiunii: . 180.este format din totalitatea relaţiilor sociale care ocrotesc integritatea corporalǎ sau sǎnǎtatea fiecǎrei persoane împotriva faptelor de întreruprere ilegalǎ a cursului sarcinii. 2 şi 3 a fost sǎvârşitǎ de un medic. sǎvârşitǎ în vreuna din urmǎtoarele împrejurǎri: a.este identic ca la celelalte infracţiuni contra persoanei . se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi. 2. b. Latura obiectivǎ: . 2 dacǎ este urmarea nerespectǎrii dispoziţiilor legale sau mǎsuriloe de prevedere arǎtate în alin. . 4. pen. de cǎtre o persoanǎ care nu are calitatea de medic de specialitate.obiectul juridic special . Conţinutul constitutiv: 3A. MODALITǍŢI:Fapta este susceptibilǎ de modalitǎţile normative agaravate analizate la infracţiunile prevǎzute la art. iar întreruperea cursului sarcinii se impunea din motive terapeutice. chiar şi un medic ginecolog care efectueazǎ întreruperea fǎrǎ consimtǎmântul femeii). PROVOCAREA ILEGALǍ A AVORTULUI (art. fapt consumat . 184 C. 3B.obiectul juridic generic .este format din totalitatea relaţiilor sociale care ocrotesc integritatea corporalǎ sau sǎnǎtatea fiecǎrei persoane. 2 şi 2¹. c. pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. . potrivit dispoziţiilor legale. iar dacǎ fapta a avut ca urmare moartea femeii însǎrcinate. “Întreruperea cursului sarcinii. . Latura subiectivǎ: . . potrivit dispoziţiilor legale . 4. Subiecţii infracţiunii: . 1 şi 2.

sportivii din cantonamente.elementul material .obiectul juridic special . 4. închisoare de la 10 la 20 de ani.închisoare de la 6 luni la 3 ani – în forma tip şi . 2 şi 3. b. 2. Tentativa se pedepseşte.închisoare de la 2 la 7 ani. iar dacǎ fapta a avut ca urmare moartea femeii însǎrcinate. fapta va fi mai gravǎ. 1-4 se pedepseşte. ca statul.subiectul pasiv .subiectul pasiv . în orice mod.intenţia directǎ sau indirectǎ. în cazul prevǎzut în alin. . pedeapsa este închisoarea de la 7 la 18 ani. Constituie tentativǎ şi producerea sau procurarea mijloacelor. Mijloacele pot fi: interne (administrarea unor substanţe avortive) şi externe (aplicarea de lovituri).prin rǎpire. când întreruperea cursului sarcinii se impunea din motive terapeutice. întreruperea cursului sarcinii. Latura obiectivǎ: . închisoarea de la 10 la 20 de ani. SANCŢIUNI: .dacǎ faptele prevǎzute în alin. închisoarea de la 7 la 18 ani în cazul alin. iar în alin. Sancţiuni. . Dacǎ fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. 2. în cazul alin. pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani.închisoare de la 7 la 15 ani. pen. 4. în orice mod. SANCŢIUNI: . fapt consumat . Tentativa faptelor prevǎzute în alin. 3. pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani.intenţia directǎ. 4.este identic ca la celelalte infracţiuni contra persoanei. tentativa .constǎ într-o acţiune sau inacţiune prin care se produce lipsirea de libertate a persoanei. de o persoanǎ înarmatǎ. fapta nu va fi infracţiune. se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi. Latura subiectivǎ: .este format din totalitatea relaţiilor sociale care ocrotesc libertatea persoanei.) 1.lipsirea de libertate a unei persoane sǎvârşitǎ în scopul de a o obliga la practicarea prostituţiei.urmarea imediatǎ . pedeapsa este închisoarea de la 7 la 18 ani. . . dacǎ întreruperea cursului sarcinii este necesarǎ pentru a salva viaţa.expulzarea produsului concepţiei. Conţinutul constitutiv: 3A. INFRACŢIUNI CONTRA LIBERTǍŢII PERSOANEI LIPSIREA DE LIBERTATE ÎN MOD ILEGAL (art. c.este corpul persoanei. 3B.” 2. o persoanǎ juridicǎ. Nu are relevanţǎ penalǎ nici restrângerea libertǎţii inpusǎ de activitatea desfǎşuratǎ de subiect . 3B. Condiţii preexistente: 2A. 1 lit. c. adicǎ posibilitatea acesteia de a se mişca liber şi de a acţiona dupǎ propria sa voinţǎ. precum şi traficul de sclavi.dacǎ fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. MODALITǍŢI: Fapta este susceptibilǎ de modalitǎţile normative agravate: . FORME: 1. în cazul alin. ca statul. pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. a instrumentelor sau luarea de mǎsuri în vederea comiterii faptei prevǎzute în alin. 1 şi 3 s-a cauzat femeii însǎrcinate vreo vǎtǎmare corporalǎ gravǎ.când fapta este sǎvârşitǎ prin simularea de calitǎţi oficiale. pen. actele preparatorii – nu se pedepsesc. . închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi – în forma agravatǎ.dacǎ în schimbul eliberǎrii se cere un folos material sau orice alt avanta . tentativa . 3. fie uciderea fǎtului înǎuntrul uterului. MODALITǍŢI:Fapta este susceptibilǎ de modalitǎţile normative agravate: a.obiectul material . . prin rǎpire.) 1. fapt consumat . 1-4 se sǎvârşesc de cǎtre o persoanǎ care face parte dintr-un grup organizat.în forma agravatǎ. 12 . FORME: 1. în cazul alin. 1. pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani. Dacǎ pentru eliberearea persoanei se cere. o organizaţie internaţionalǎ intreguvernamentalǎ sau un grup de persoane sǎ îndeplineascǎ sau nu un anumit act. Obiectul infracţiunii: .12 . 1. În cazul în care fapta este sǎvârşitǎ prin simularea de calitǎţi oficiale. Forme. 3 forma de vinovǎţie este praeterintenţia.subiectul activ . Conţinutul legal: “Punerea sau ţinerea unei persoane în stare de sclavie. Condiţii preexistente: 2A. închisoarea de la 7 la 18 ani în cazul alin. 2B. 4. SCLAVIA (art. potrivit dispoziţiilor legale. prcum şi în cazul în care victima este minorǎ sau este supusǎ unor suferinţe ori sǎnǎtatea sau viaţa îi este pusǎ în pericol. 3. închisoare de la 3 la 10 ani.urmarea imediatǎ . Sancţiuni. 1-4 se sǎvârşesc de cǎtre o persoanǎ care face parte dintr-un grup organizat.” 2. 2 şi 3. fapta nu va mai constitui infracţiune. c. în cazul alin.se pedepseşte. dacǎ prin faptele prevǎzute în alin. Latura obiectivǎ: . Conţinutul constitutiv: “Lipsirea de libertate a unei persoane în mod ilegal se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani. Modalitǎţi. închisoarea de la 10 la 20 de ani. Dacǎ faptele prevǎzute în alin. pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani. .militarii în termen. închisoare de la 15 la 25 de ani . 190C. 3. în cazul prevǎzut în alin. 2 când femeia însǎrcinatǎ s-a aflat în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa. .închisoare de la 3 la 10 ani – în forma tip şi .victima este minorǎ sau este supusǎ unor suferinţe ori sǎnǎtatea sau viaţa îi este pusǎ în pericol. o persoanǎ juridicǎ.fapta se consumǎ atunci când se produce rezultatul periculos cerut de norma de incriminare şi anume imposibilitatea victimei de a se mişca liber. sǎnǎtatea sau integritatea corporalǎ a femeii însǎrcinate de la un pericol grav şi iminent şi care nu putea fi înlǎturat altfel. 4.obiectul juridic generic .orice persoanǎ.fapta se consumǎ atunci când se produce rezultatul periculos cerut de norma de incriminare şi anume uciderea fǎtulului. Fǎptuitorul trebuie sǎ cunoascǎ starea de graviditate a victimei. Conţinutul constitutiv: 3A.forma de vinovǎţie .se pedepseşte. . actele preparatorii – sunt posibile şi se pedepsesc numai în cazul formelor agravate. sǎvârşitǎ în orice condiţii fǎrǎ consimţǎmântul femeii însǎrcinate. închisoare de la 7 la 18 ani.obiectul juridic generic . Cu pedeapsa închisorii de la 7 la 15 ani se sancţioneazǎ şi lipsirea de libertate a unei persoane sǎvârşitǎ în scopul de a o obliga la practicarea prostituţiei. Dacǎ fǎtul a decedat ca urmare a unui fenomen natural. b. . iar întreruperea cursului sarcinii se impunea din motive terapeutice. Participaţia este posibilǎ în toate formele sale.orice persoanǎ.este femeia însǎrcinatǎ.se poate sǎvârşii printr-o acţiune susceptibilǎ sǎ provoace întreruperea cursului sarcinii.de douǎ sau mai multe persoane împreunǎ. pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani.este identic ca la celelalte infracţiuni contra persoanei .forma de vinovǎţie . în caz contrar. . . . Subiecţii infracţiunii: . În mod obligatoriu lipsirea de libertate trebuie sǎ aibǎ un caracter ilegal. CAUZE DE NEPEDEPSIRE: Nu se pedepseşte întreruperea cursului sarcinii efectuatǎ de medic: a. Obiectul infracţiunii: . se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. Modalitǎţi. de douǎ sau mai multe persoane împreunǎ sau dacǎ în schimbul eliberǎrii se cere un folos material sau orice alt avantaj.închisorii de la 7 la 15 ani. pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. Forme. Latura subiectivǎ: . potrivit dispoziţiilor legale.elementul material .de o persoanǎ înarmatǎ.dacǎ pentru eliberearea persoanei se cere. Acest lucru se poate realiza chiar în locuinţa subiectului pasiv. forma de vinovǎţie este în acest caz praeterintenţia.constǎ în imposibilitatea victimei de a se mişca liber conform voinţei sale. 189 C. o organizaţie internaţionalǎ intreguvernamentalǎ sau un grup de persoane sǎ îndeplineascǎ sau nu un anumit act. Dacǎ acesta este minor. . Dacǎ fapta a avut ca urnare moartea victimei. pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani.

orice persoanǎ care răspunde penal.este format din totalitatea relaţiilor sociale care ocrotesc libertatea persoanei împotriva actelor de punere sau menţinere a unei persoane în stare de sclavie.se pedepseşte. 4.nu se pedepseşte. Sancţiuni. aceastǎ infracţiune poate îmbrǎca forme continui. AMENINŢAREA (art. 39 alin. Nu va intra sub incidenţa legii penale eroarea fǎptuitorului asupra caracterului ilegal al mǎsurii de a supune o pers.intenţia directǎ sau indirectǎ. Sancţiuni.13 .191C. Sclavia se deosebeşte de lipsirea de libertate deoarece în acest caz victima devine un lucru. MODALITǍŢI: Fapta este susceptibilǎ de modalitǎţile normative agravate: a. fapt epuizat . Conţinutul constitutiv: 3A.serviciul militar. 2.munca în stare de calamitate.obiectul juridic generic .este identic ca la celelalte infracţiuni contra persoanei . Latura obiectivǎ: . . c. Nu are importanţǎ dacǎ victima şi-a dat consimţǎmântul. încǎpere. 3B. 2 din Constituţie nu constituie muncǎ forţatǎ: .orice persoanǎ.elementul material . . a soţului ori a unei rude apropiate.intenţia directǎ sau indirectǎ.” 2. Poate sǎvârşi aceastǎ infracţiune şi proprietarul care pǎtrunde în locuinţǎ fǎrǎ consimţǎmântul chiriaşului. Cfm. Nu va intra sub incidenţa legii penale situaţia în care se pǎtrunde într-o încǎpere cu forţa.Latura subiectivǎ: . Forme.pen) 1. Obiectul infracţiunii: .) 1.obiectul juridic generic .munca unei pers. 3. Modalitǎţi.este format din totalitatea relaţiilor sociale care ocrotesc libertatea oricǎrei persoane sub aspectul vieţii domestice. d. şi continuate. b.subiectul pasiv . actele preparatorii – sunt posibile dar nu se pedepsesc. .forma de vinovǎţie .forma de vinovǎţie . 1 acţiunea penalǎ se pune în mişcare la plângerea prealabilǎ a persoanei vǎtǎmate.subiectul activ . 2B.fapta se consumǎ atunci când se produce rezultatul periculos cerut de norma de incriminare şi anume pǎtrunderea fǎrǎ drept într-o încǎpere fǎrǎ consimţǎmântul victimei. Subiecţii infracţiunii: . 4. condamnate. fǎrǎ consimţǎmântul persoanei care le foloseşte.este identic ca la celelalte infracţiuni contra persoanei. Participaţia este posibilǎ în toate formele sale.urmarea imediatǎ . în orice mod. 3B. Forme. Latura subiectivǎ: . se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendǎ. în timpul nopţii sau prin folosire de calitǎţi mincinoase.obiectul material . Dupǎ cum se poate observa. FORME: 1. 4. când fapta se sǎvârşeşte de o persoanǎ înarmatǎ.constǎ într-o acţiune sau inacţiune -pǎtrunderea fǎrǎ drept sau refuzul de a pǎrǎsi încǎperea. 13 . Latura obiectivǎ: . Conţinutul constitutiv: 3A. 3B. 3. Latura subiectivǎ: . la o muncǎ forţatǎ. Conţinutul legal: “Fapta de a ameninţa o persoanǎ cu sǎvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte pǎgubitoare îndreptate împotriva ei. 4.obiectul juridic generic . SANCŢIUNI: . Conţinutul legal: “Fapta de a supune o persoanǎ. 3.subiectul pasiv . FORME: 1. Cfm. tentativa . Elementul material se poate sǎvârşi prin: punerea.este reprezentat de încǎperea.constǎ într-o acţiune sau inacţiune prin care se produce lipsirea de libertate a persoanei. Condiţii preexistente: 2A. încǎperea.urmarea imediatǎ . 27 din Constituţie domiciliul şi reşedinţa persoanei sunt inviolabile. . dependinţǎ sau loc împrejmuit ţinând de acestea. dependinţa sau locul împrejmuit ţinând de acestea. fapt consumat . Împǎcarea pǎrţilor înlǎturǎ rǎspunderea penelǎ.subiectul activ .în forma tip şi .obiectul material . .în forma agravatǎ.orice persoanǎ.forma de vinovǎţie . 3.subiectul pasiv . Acţiunea penalǎ se pune în mişcare la plângerea prealabilǎ a persoanei vǎtǎmate.închisoare de 3 la 10 ani . Participaţia este posibilǎ în toate formele sale. .constǎ într-o acţiune de silire a unei persoane de a presta o anume muncǎ sau obligarea acesteia la prestarea muncii ca şi când ar fi fost obligatǎ sǎ o facǎ. 193 C. FORME : 1. art. pen. Obiectul infracţiunii: .este format din totalitatea relaţiilor sociale care ocrotesc libertatea oricǎrei persoane de a-şi alege munca şi de a o presta dupǎ voinţa sa. se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 4 ani. sau refuzul de a le pǎrǎsi la cererea acesteia.obiectul material . tentativa .orice persoanǎ. Conţinutul constitutiv: 3A. 3.nu are. art. . . 2B.închisoare de la 6 luni la 4 ani .” 2. .orice persoanǎ care răspunde penal. fǎrǎ ca pedeapsa aplicatǎ sǎ poatǎ depǎşi sancţiunea prevǎzutǎ de lege pentru infracţiunea care a format obiectul ameninţǎrii.urmarea imediatǎ . 2B.obiectul juridic special . prin folosire de calitǎţi mincinoase. .) 1. în alte cazuri decât cele prevǎzute de dispoziţiile legale. Subiecţii infracţiunii: .fapta se consumǎ atunci când se produce rezultatul periculos cerut de norma de incriminare şi anume s-a produs supunerea victimei la o muncǎ forţatǎ. ” 2.elementul material . .obiectul juridic special .acesta este reprezentat de momentul în care înceteazǎ activitarea infracţionalǎ. Sancţiuni.elementul material . Forme. de 2 sau mai multe persoane împreunǎ.subiectul activ . tentativa . dar cu mandat sau în orice alt mod legal. Condiţii preexistente: 2A. 4. Condiţii preexistente: 2A. actele preparatorii – sunt posibile nu se pedepsesc. VIOLAREA DE DOMICILIU (art. În cazul în care fapa se sǎvârşeşte de o persoanǎ înarmatǎ. Participaţia este posibilǎ în toate formele sale. pen.obiectul juridic special . dependinţa în mod legal. Latura obiectivǎ: .constǎ în prestarea unei munci fǎrǎ voia celui care lucreazǎ. actele preparatorii – sunt posibile dar nu se pedepsesc. 192 C. într-o locuinţǎ. SUPUNEREA LA MUNCǍ FORŢATǍ SAU OBLIGATORIE (art.constǎ în încǎlcarea libertǎţii persoanei prin vreuna din modalitǎţile de mai sus. fapt consumat . 2. Obiectul infracţiunii: .fapta se consumǎ atunci când se produce rezultatul periculos cerut de norma de incriminare şi anume suprimarea întregii libertǎţi a persoanei. 2. pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani. SANCŢIUNI: închisoare de la 6 luni la 3 ani. fapt consumat . de 2 sau mai multe persoane împreunǎ. se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.intenţia directǎ sau indirectǎ. dacǎ este de naturǎ sǎ alarmeze. Conţinutul legal: „Pǎtrunderea fǎrǎ drept. ţinerea în stare de sclavie sau traficul de sclavi. 3. la prestarea unei munci contra voinţei sale sau la o muncǎ obligatorie. fapt epuizat .constǎ în suprimarea completǎ a libertǎţii individuale a persoanei. Împǎcarea pǎrţilor înlǎturǎ rǎspunderea penalǎ.acesta este reprezentat de momentul în care înceteazǎ activitarea infracţionalǎ. . realizându-se o infracţiune continuǎ. Subiecţii infracţiunii: .este identic ca la celelalte infracţiuni contra persoanei.nu se pedepseşte. Pentru fapta prevǎzutǎ în alin.este corpul persoanei. în timpul nopţii sau. .este cel care foloseşte locuinţa. SANCŢIUNI: închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

. Constrângerea se poate realiza prin violenţǎ sau ameninţare. Şantajul este o infracţiune îndreptatǎ în principal. Faptele de ameninţare creazǎ o stare de temere. Sancţiuni. 4.subiectul pasiv . pen. sǎ dea. pentru sine sau penrtu altul.este identic ca la celelalte infracţiuni contra persoanei. Împǎcarea pǎrţilor înlǎturǎ rǎspundarea penalǎ. . sustragerea sau distregerea ori divulgarea unor convorbiri sau comunicǎri interceptate. Atenţie ! a nu se confunda cu infracţiunea de tâlhǎrie. creându-i o stare de temere. În orice caz aceastea trebuie sǎ aibǎ o relevanţǎ penalǎ.este format din totalitatea relaţiilor sociale care ocrotesc libertatea psihicǎ oricǎrei persoane împtriva faptelor susceptibile sǎ îngrǎdeascǎ posibilitatea celui şanajat de a voi şi de a dispune de acţiunile sale. Conţinutul constitutiv: 3A. arǎtându-i un cuţit şi spunându-i cǎ o va omorî. ŞANTAJUL (art. 2. . VIOLAREA SECRETULUI CORESPONDENŢEI (art. SANCŢIUNI:închisoare de la 6 luni la 5 ani – în forma tip şi .fapta se consumǎ atunci când se produce rezultatul periculos cerut de norma de incriminare şi anume insuflarea unei temeri persoanei şantajate. pen. sustragere. . . Acţiunea penalǎ se pune în mişcare la plângerea prealabilǎ a persoanei vǎtǎmate. 2B. Violenţa şi ameninţarea trebuie sǎ constituie mijloace de a exercita o constrângere asupra victimei. se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Ameninţarea presupune efectuarea de cǎtre fǎptuitor a unui act care sǎ inspire victimei temerea cǎ în viitor va suporta un rǎu.îl reprezintǎ corespondenţa violatǎ prin actul de deschidere. Participaţia este posibilǎ în toate formele sale. 3. bolnavul în stare de comǎ. vom fi în prezanţa unui concurs ideal de infracţiuni între violarea secretului corespondemţei şi abuz în serviciu contra intereselor personale. tentativa . compromiţǎtoare pentru persoana ameninţatǎ. distrugerea sau reţinerea unei corespondenţe. 2B.este persoana ameninţatǎ.constǎ în crearea unei stǎri de alarmare a victimei.subiectul activ . fǎrǎ ca pedeapsa aplicatǎ sǎ poatǎ depǎşi sacţiunea prevǎzutǎ de lege pentru infracţiunea care a format obiectul ameninţǎrii.obiectul juridic generic . Violenţa trebuie sǎ se exercite în limitele prevǎzute în art.) 1. Latura obiectivǎ: . A da ceva înseamnǎ un act de deposedare prin remiterea unui bun sau prin a suporta un prejudiciu. În doctrina juridicǎ s-a apreciat cǎ noul-nǎscut.este format din totalitatea relaţiilor sociale care ocrotesc libertatea psihicǎ oricǎrei persoane. 195 C. 3. pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani. actele preparatorii – sunt posibile dar nu se pedepsesc. gesturi. fapta va constitui tentativǎ de omor. pasivi ai infracţiunii de ameninţare deoarece nu au capacitatea de a conştientiza acest lucru. FORME: 1. tentativa . telegraf sau prin alte mijloace de transmitere la distanţǎ. Obiectul infracţiunii: . Dacǎ din atitudinea fǎptuitorului rezultǎ cǎ nu va trece la sǎvârşirea faptei . În cazul în care fǎptuitorul amenintǎ victima cu moartea. 3. sǎ nu facǎ sau sǎ sufere ceva împotriva voinţei sale. Când constrângerea constǎ în ameninţarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare. Forme. 14 . 2B. sǎ nu facǎ sau sǎ sufere ceva. nu va fi incident acest articol.nu existǎ.obiectul juridic special . fapt consumat .elementul material . . Conţinutul constitutiv: 3A. Aceastǎ acţiune poate fi sǎvârşitǎ direct. Când deposedarea de un bun se face prin acte de violenţǎ concomitente . Condiţii preexistente: 2A.orice persoanǎ care răspunde penal. 3B. nu împotriva patrimoniului ci împotriva libertǎţii psihice. FORME: 1. prin violenţǎ sau ameninţare.obiectul material .obiectul juridic special . 4. prin orice milloace de comunicare: cuvinte. în sensul cǎ se impune unei persoane sǎ dea. adicǎ printr-o terţǎ persoanǎ. Conţinutul legal: “Deschiderea unei corespondenţe adresate altuia ori interceptarea unei convorbiri sau comunicǎri efectuate prin telefon. Infracţiunea de şantaj absoarbe infracţiunea de ameninţare. pentru soţul acesteia sau pentru o rudǎ apropiatǎ.urmarea imediatǎ .de regulǎ nu existǎ. chiar atunci când a fost trimisâ deschisǎ sai a fost deschisǎ din greşealǎ ori divulgarea conţinutului unei convorbiri sau comunucǎri interceptate. Latura obiectivǎ: . chiar în cazul în care fǎptuitorul a luat cunoştintǎ de acesta din greşealǎ sau din întâmplare. 3B.orice persoanǎ. Participaţia este posibilǎ în toate formele sale.orice persoanǎ. Latura subiectivǎ: . ori alienatul mintal sau cel aflat în stare de beţie completǎ nu pot fi sub. . Dacǎ prin folosirea violenţei se produe o vǎtǎmare corporalǎ. fǎrǎ drept.elementul material . dacǎ fapta este comisǎ spre a dobândi în mod injust un folos.subiectul pasiv . Modalitǎţi.” 2. 180 C. Conţinutul constitutiv: 3A. fǎrǎ a trece însǎ la executarea acestei fapte .orice persoanǎ. Latura subiectivǎ: . 194 C.obiectul material . Participaţia este posibilǎ în toate formele sale. distrugere sau reţinere. sǎ aibǎ ca obiect sǎvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte pǎgubitoare indiferent de gravitate.orice persoanǎ. sǎ facǎ. precun şi divulgarea conţinutului unei corespondenţe.forma de vinovǎţie . Dacǎ ameninţarea se referǎ la sǎvârşirea unei infracţiuni şi apoi se trece la sǎvârşirea acesteia.nu se pedepseşte. compromiţǎtoare pentru persoana ameninţatǎ. 3.” 2. MODALITǍŢI: Fapta este susceptibilǎ de modalitǎţile normative agravate: Când constrângerea constǎ în ameninţarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare. .subiectul activ . Subiecţii infracţiunii: . constând în sǎvârşirea unei fapte pǎgubitoare.constǎ într-o acţiune de ameninţare a unei persoane de insuflare a temerii cǎ victima va fi supusǎ unui pericol sau cǎ soţul ori rudǎ apropiatǎ vor suferii un rǎu.nu se pedepseşte. va fi tâlhǎrie.) 1.14 .subiectul pasiv . sǎ facǎ. Sancţiuni. Subiecţii infracţiunii: . 2. fapt consumat .fapta se consumǎ atunci când se produce rezultatul periculos cerut de norma de incriminare şi anume insuflarea unei temeri persoanei ameninţate SANCŢIUNI:închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendǎ. . atunci infracţiunea de ameninţare este absorbitǎ în infracţiunea care s-a sǎvârşit.este format din totalitatea relaţiilor sociale care ocrotesc libertatea persoanei de a comunica prin intermediul corespondenţei cu alte persoane. Exprimarea unor cuvinte din culpǎ susceptibile de a fi interpretate de o persoanǎ ca alarmante pentru ea nu constituie infracţiune. fapte sau indirect.constǎ într-o acţiune de deschidere fǎrǎ drept a unei corespondenţe adresate altuia.forma de vinovǎţie . Latura obiectivǎ: .fapta se încadreazǎ în acest art. Când fapta este sǎvârşitǎ de un funcţionar.constǎ într-o acţiune de constrângere.urmarea imediatǎ .închisoare de la 2 la 7 ani – în forma agravatǎ. Condiţii preexistente: 2A. pen. Forme.obiectul juridic special .obiectul material . se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Obiectul infracţiunii: . Subiecţii infracţiunii: . interceptarea unei convorbiri.intenţia directǎ calificatǎ prin scop.constǎ în îngrǎdirea libertǎţii psihice a persoanei. În situaţia în care acesta trece la sǎvârşirea faptei. actele preparatorii – sunt posibile dar nu se pedepsesc. pentru soţul acesteia sau pentru o rudǎ apropiatǎ.este identic ca la celelalte infracţiuni contra persoanei. . de nelinişte a persoanei ameninţate.subiectul activ . 3.elementul material . fǎrǎ a se produce moartea persoanei.intenţia directǎ sau indirectǎ. pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani. va exista un concurs de infracţiuni.obiectul juridic generic . Conţinutul legal: “Constrângerea unei persoane. Cu aceeaşi pedeapsǎ se sancţioneazǎ sustragerea.

de la 10 la 25 de ani şi de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi – în formǎ agravatǎ.nu se pedepseşte. Subiecţii infracţiunii: . dacǎ victima nu a împlinit vârsta de 15 ani. pluralitatea subiecţilor pasivi este incompatibilǎ cu infracţiunea continuatǎ şi cu unitatea naturalǎ de infracţiune.obiectul juridic special .forma de vinovǎţie .obiectul juridic special . 4.orice persoanǎ. dacǎ sub. victima se aflǎ în îngrijirea. iar nu pentru a-i provoca alte suferinţe fizice sau psihice.este format din totalitatea relaţiilor sociale care ocrotesc libertatea persoanei de a i se respecta secretul datelor încredinţate celor care exercitǎ o profesie sau o funcţie.15 . . Sancţiuni. Nu existǎ viol dacǎ nu a avut loc un act sexual.subiectul pasiv . cu o presoanǎ de sex diferit sau de acelaşi sex. .fapta se consumǎ atunci când se produce rezultatul periculos cerut de norma de incriminare şi anume interceptarea în orice mod a corespondenţei adresate altei persoane. cu o persoanǎ de sex diferit sau de acelaşi sex. 3B. când autorul a lǎsat intenţionat la vedere acte şi documente care cuprind astfel de date despre alte persoane. farmacişti. INFRACŢIUNI PRIVITOARE LA VIAŢA SEXUALǍ VIOLUL (art. Conţinutul constitutiv: “Actul sexual. realizându-se prin constrângere fizicǎ sau moralǎ sau prin profitarea de starea victimei care se aflǎ în neputinţa de a-şi exprima voinţa.constǎ în aducerea la cunoştinţa altor persoane a unor date ce au un carecter confidenţial. SANCŢIUNI: închisoare de la 3 la10 ani şi interzicerea unor drepturi –în forma tip şi închisoare de la 5 la 18 ani. 15 . 2. 3. b¹. Acţiunea penalǎ pentru fapta prevǎzutǎ în alin. s-a cauzat victimei o vǎtǎmare gravǎ a integritǎţii corporale sau a sǎnǎtǎţii.orice persoanǎ.fapta se consumǎ atunci când se produce rezultatul periculos cerut de norma de incriminare şi anume în momentul când s-a produs divulgarea. . dacǎ victima nu a împlinit vârsta de 15 ani. Sǎvârşirea din culpǎ a acestei fapte nu intrǎ sub incidenţa legii penale. c. Conţinutul constitutiv: 3A. Pedeapsa este închisoarea de la 10 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. dacǎ fapta este de naturǎ a aduce prejudicii unei persoane. actele preparatorii – sunt posibile dar nu se pedepsesc.orice persoanǎ care răspunde penal.) 1. Forme. art. fapt consumat . DIVULGAREA SECRETULUI PROFESIONAL (art. iar dacǎ fapta a avut ca urmare moartea sau sunuciderea victimei. pen.intenţia directǎ sau indirectǎ. 198 C. Latura subiectivǎ: . paza sau în tratamentul fǎptuitorului.urmarea imediatǎ . Subiecţii infracţiunii: . 4.elementul material . pedeapsa este închisoarea de 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.corpul persoanei. Condiţii preexistente: 2A. atunci când a existat consimţǎmântul persoanei. adicǎ o acţiune de dare în vileag. de orice naturǎ. pasiv este o minorǎ. fǎrǎ drept. 3. 197 C. Nu constituie divulgare fǎrǎ drept. FORME: 1. victima este membru al familiei. ocrotirea. Condiţii preexistente: 2A. Participaţia penalǎ este posibilǎ în toate formele sale. educarea. Acesta poate fi chiar şi soţul autorului. 3B. b. fapta a fost sǎvârşitǎ de 2 sau mai multe persoane împreună.obiectul juridic generic . Violul presupune un act sexual fǎrǎ a exista consimţǎmântul persoanei cu care se doreşte a avea relaţia sexualǎ. pen. fapt consumat . 2B. Totodatǎ aceastǎ faptǎ trebuie sǎ aducǎ prejudicii materiale sau morale unei persoane. adicǎ sǎ nu existe o îndatorire legalǎ de a denunţa acele secrete. Conţinutul constitutiv: 3A. medici. . Acţiunea penalǎ se pune în mişcare la plângerea prealabilǎ a persoanei vǎtǎmate. când fapta a fost sǎvârşitǎ de 2 sau mai multe persoane împreunǎ. 196 C. Sancţiuni.forma de vinovǎţie . de orice naturǎ. paza sau în tratamentul fǎptuitorului. FORME: 1.este identic ca la celelalte infracţiuni contra persoanei. dacǎ: a. va fi infracţiunea de corupţie sexualǎ. Sǎvârşirea din culpǎ a acestei fapte nu intrǎ sub incifenţa legii penale. 204 C. a unor date. victima se aflǎ în îngrijirea. 3B. Imposibilitatea victimei de a se apǎra poate fi temporarǎ sau permanentǎ. de cǎtre acela cǎruia i-au fost încredinţate. prin constrângerea acesteia sau profitând de imposibiliratea ei de a se apǎra ori de a-şi exprima voinţa. Forme. dacǎ fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. Fapta se poate sǎvârşi şi printr-o inacţiune. s-a cauzat victimei o vǎtamere gravǎ a integritǎţii corporale sau a sǎnǎtǎţii.” 2. tentativa . Conţinutul constitutiv: „Actul sexual. 1 se pune în mişcare la plângerea prealabilǎ a persoanei vǎtǎmate. tentativa . Obligaţia de nedivulgare este totalǎ. se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendǎ. Latura subiectivǎ: . . 3. deoarece în cazul infracţiunilor contra persoanei.subiectul activ . tentativa .urmarea imediatǎ . Latura subiectivǎ: . de aducere la cunoştinţa altor persoane. FORME: 1. Pedeapsa este închisoarea de la 5 la 18 ani şi interzicerea unor drepturi. În acest caz. pen.forma de vinovǎţie . . 2.este format din totalitatea relaţiilor sociale care ocrotesc libertatea vieţii sexuale a oricǎrei persoane şi de a întreţine relaţii sexuale dupǎ propria sa voinţǎ.nu se pedepseşte. c. preoţi).obiectul juridic generic .elementul material . Sancţiuni. Conţinutul legal: “Divulgarea. 3. victima este membru al familiei. 2B.obiectul material . Aceastǎ divulgare mai trebuie sǎ se facǎ fǎrǎ drept. Împǎcarea pǎrţilor înlǎturǎ rǎspunderea penalǎ.constǎ într-o acţiune de divulgare a unor date din partea persoanei obligate la pǎstrarea secretului. Latura obiectivǎ: .intenţia directǎ. Obiectul infracţiunii: . d.subiectul pasiv . ci numai un simplu contact al organelor sexuale.intenţia directǎ sau indirectǎ.constǎ într-o acţiune sub formǎ de act sexual de orice naturǎ cu o persoanǎ de sex diferit sau de acelaşi sex. b.urmarea imediatǎ . Dacǎ sectetul se referǎ la 2 sau mai multe persoane.obiectul material .fapta se consumǎ atunci când s-a produs actul sexual forţat. 2.nu are.este identic ca la celelalte infracţiuni contra persoanei. SANCŢIUNI: închisoare de la 6 luni la 3 ani. ACTUL SEXUAL CU UN MINOR (art.) 1. e.subiectul activ . 3. Obiectul infracţiunii: .constǎ în încǎlcarea libertǎţii şi inviolabilitǎţii sexuale a persoanei. SANCŢIUNI: închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendǎ. actele preparatorii – sunt posibile dar nu se pedepsesc. va exista un concurs de infracţiuni. Constrângerea trebuie exercitatǎ pentru a determina victima la o relaţie sexualǎ.” 2.se pedepseşte cfm. care nu a împlinit vârsta de 15 ani se pedepdeşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.orice calificat în sensul cǎ acesta este o persoanǎ care exercitǎ o profesie sau o funcţie ce implicǎ obligarea de pǎstrare a secretului (avocaţi. fapt consumat . actele preparatorii – sunt posibile dar nu se pedepsesc. educarea. ocrotirea. sau de care a luat cunoştinţǎ în virtutea profesiei ori funcţiei. f. . se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. pen. MODALITǍŢI: Fapta este susceptibilǎ de modalitǎţile normative agravate: a. la care este nevoitǎ sǎ apeleze.) 1. 4.constǎ în încǎlcarea libertǎţii de comunicare a persoanei cu alţi oameni. Modalitǎţi. . Forme. Latura obiectivǎ: .

2 lit.” 2. pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. care nu a împlinit vǎrsta de 18 ani .subiectul activ . indifrent de sex.este identic ca la celelalte infracţiuni contra persoanei. a fost determinat de oferirea sau darea de bani ori alte foloase de cǎtre fǎptuitor.fapta se consumǎ atunci când s-a produs actul sexual. dacǎ fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. Esenţial este ca acesta sǎ poatǎ întrţine un act sexual. FORME: 1.este format din totalitatea relaţiilor sociale care ocrotesc libertatea vieţii sexuale. 4.obiectul material .orice persoanǎ. pedeapsa este închisoarea de la 5 la 18 ani şi interzicerea unor drepturi. 197 alin.16 Cu aceeaşi pedeapsǎ se sancţiuneazǎ actul esxual. Dacǎ fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. cu o persoanǎ de sex diferit sau de acelaşi sex între 15 şi 18 ani. se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani. Dacǎ actele de perversiune sexualǎ cu o persoanǎ care nu a împlinit vǎrsta de 18 ani au fost determinate de oferirea sau darea de bani ori alte foloase de cǎtre fǎptuitor. vor opera prevederile art.obiectul material . d. b.intenţia directǎ. Conţinutul constitutiv: “Actele de perversiune sexualǎ sǎvârşite în public sau dacǎ au produs scandal public se pedepsesc cu închisoarea de la 1 la 5 ani. c. iar nu la data când promisiunile de cǎsǎtorie s-au dovedit a fi mincinoase.urmarea imediatǎ . pedeapsa este închisoarea de la 5 al 18 ani şi interzicerea unor drepturi. Conţinutul constitutiv: 3A. c. pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. 1 a fost sǎvârşitǎ în împrejurǎrile prevǎzute în art. 199 C. Condiţii preexistente: 2A. 3. Dacǎ faptele prevǎzute în alin.corpul prersoanei. fapt consumat . cu o persoanǎ de sex diferit sau de acelaşi sex. Pentru a exista intenţie este necesar ca promisiunile de cǎsǎtorie sǎ se facǎ cu rea-credinţǎ. 1 C. îngrijitor. Dacǎ faptele prevǎzute în alin. . Obiectul infracţiunii: .corpul minorei. a creat convingerea fǎptuitorului cǎ are o vǎrstǎ mai mare. actele preparatorii – sunt posibile dar nu se pedepsesc. 198 C. cu o persoanǎ de sex diferit sau de acelaşi sex. dacǎ actul sexual. actele preparatorii – sunt posibile dar nu se pedepsesc. pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. 2 lit.subiectul pasiv . 2B. FORME : 1.subiectul activ .) 1. 1 şi 4 au avut urmǎrile prevǎzute în art. ori dacǎ fǎptuitorul a abuzat de încrederea victimei sau de autoritatea ori influenţa sa asupra acesteia. pedeapsa este închisoarea de la 5 al 18 ani şi interzicerea unor drepturi. c. . pedeapsa este închisoarea de la 5 la 18 ani şi interzicerea unor drepturi. Actele de perversiune sexualǎ cu o persoanǎ care nu a împlinit vârsta de 15 ani se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. PERVERSIUNEA SEXUALǍ (art. 16 . Sancţiuni. de orice naturǎ. profesor sau educator. Subiecţii infracţiunii: . victimei pedeapsa este închisoarea de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi. pedeapsa este închisoarea de la 5 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. SANCŢIUNI: .închisoare de la 3 la12 ani. Determinarea presupune o acţiune de convingere.fapta se consumǎ atunci când s-a produs actul sexual.este identic ca la celelalte infracţiuni contra persoanei. medic curant.elementul material . 201 C.obiectul juridic generic . pedeapsa este închisoarea de la 5 la 18 ani şi interzicerea unor drepturi. . 197 alin. b ori dacǎ faptele prevǎzute în alin. Conţinutul constitutiv: “Fapta aceluia care. . . medic curant. 2. a unei persoane de sex feminin mai micǎ de 18 ani împotriva faptelor de inducere în eroare a victimei prin promisiuni de cǎsǎtorie spre a consimţi la raport sexual. Participaţia penalǎ este posibilǎ în forma complicitǎţii şi instigǎrii. dacǎ faptele prevǎzute în alin.constǎ în realizarea actului sexual. . 3B. prin promisiuni de cǎsǎtorie.forma de vinovǎţie . SEDUCŢIA (art. art. fapt consumat . SANCŢIUNI: închisoare de la 1 la 5 ani. 1 a fost sǎvârşitǎ în împrejurǎrile prevǎzute în art.nu se pedepseşte. 2 lit.) 1. folosindu-se de calitatea sa. 2. activ trebuie sǎ fie tutore sau curator. Aceastǎ infracţiune se sǎvârşeşte prin promisiuni mincinoase de cǎsǎtorie.constǎ în realizarea actului sexual. având o conformaţie robustǎ. Participaţia penalǎ este posibilǎ în toate formele sale.intenţia directǎ şi indirectǎ. Obiectul infracţiunii: .elementul material . pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. 51 alin. sducator (calificat). sub. folosindu-se de calitatea sa . autorul va rǎspunde pentru infracţiunea prevǎzutǎ în art. tentativa . pedeapsa este închisoarea de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi. fapta va constitui viol. Sancţiuni. în perioada minoritǎţii. pen. 204 C. îngrijitor. ori dacǎ fǎptuitorul a abuzat de încrederea victimei sau de autoritatea ori influenţa sa asupra acesteia. 1-3 au fost sǎvârşite în scopul producerii de materiale pornografice.urmarea imediatǎ . pen. 2 lit.constǎ într-o acţiune sub formǎ de act sexual de orice naturǎ cu o persoanǎ de sex diferit sau de acelaşi sex cu consimţǎmântul persoanei. de la 5 la 15 de ani şi de la 5 la 18 de ani şi de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi – în formǎ agravatǎ. de orice naturǎ. 2B. când fapta prevǎzutǎ în alin. Cu aceeaşi pedeapsǎ se sancţioneazǎ şi actele de perversiune sexualǎ cu o persoanǎ între 15 şi 18 ani.orice persoanǎ de sex masculin. direct sau indirect victimei.obiectul juridic special . 197 alin. . Latura subiectivǎ: . În cazul actului sexual cu o persoanǎ având vârsta între 15 şi 18 ani. Dacǎ actul sexual.constǎ într-o acţiune sub formǎ de act sexual de orice naturǎ cu o persoanǎ de sex feminin cu consimţǎmântul persoanei.subiectul pasiv .se pedepseşte cfm. b ori dacǎ faptele prevǎzute în alin. Latura obiectivǎ: . iar dacǎ pentru realizarea acestui scop s-a folosit constrângarea. îngrijitor.obiectul juridic generic . dacǎ fapta este sǎvârşitǎ de tutore sau curator. Dacǎ minora nu are 15 ani. 3.este format din totalitatea relaţiilor sociale care ocrotesc libertatea vieţii sexuale. Forme. Latura subiectivǎ: . Când fapta prevǎzutǎ în alin. Actele de perversiune sexualǎ cu o persoanǎ aflatǎ în imposibilitatea de a se apǎra ori de a-şi exprima voinţa sau prin constrângere se pedepsesc cu închisoare de 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. stǎruinţǎ şi perseverenţǎ. dacǎ fapta este sǎvârşitǎ de tutore sau curator ori de cǎtre supraveghetor.orice persoanǎ minorǎ. un corp dezvoltat şi prezentându-se celor din jur ca având o vârstǎ mai mare. Dacǎ victima. Condiţii preexistente: 2A. care pot fi şi de sex feminin. pen. Subiecţii infracţiunii: . determinǎ o persoanǎ de sex feminin mai micǎ de 18 ani de a avea cu el raport sexual. 4. tentativa .orice persoanǎ minorǎ de sex feminin şi care este necǎsǎtoritǎ. 1 şi 4 au avut urmǎrile prevǎzute în art. pen. direct sau indirect victimei. 197 alin.forma de vinovǎţie . Dacǎ victima din cauza vârstei fragede nu avea posibilitatea de a-şi exprima voinţa. Latura obiectivǎ: . 3 şi 3¹ au fost sǎvârşite în scopul producerii de materiale pornografice. Modalitǎţi. iar dacǎ pentru realizarea acestui scop s-a folosit constrângarea. 2. 3. 1-3 au fost sǎvârşite în scopul producerii de materiale pornografice.obiectul juridic special . Aceastǎ infracţiune se poate sǎvârşi în concurs cu infracţiunea de seducţie. Forme. a fost determinat de oferirea sau darea de bani ori alte foloase de cǎtre fǎptuitor. pedeapsa este închisoarea de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi. direct sau indirect.închisoare de la 3 la10 ani şi interzicerea unor drepturi – în forma tip şi . care nu a împlinit vǎrsta de 18 ani . ori de cǎtre supravefhetor. Împǎcarea pǎrţilor înlǎturǎ rǎspunderea penalǎ. de orice naturǎ. pen. ” 2. Conţinutul constitutiv: 3A. 3. iar dacǎ pentru realizarea acestui scop s-a folosit constrângerea. 3B. profesor sau educator. . profesor. MODALITǍŢI: Fapta este susceptibilǎ de modalitǎţile normative agravate: a.

de la 5 la 18 ani. Sancţiuni. . 2B.se pedepseşte cfm. 204 C. pentru care minorul trebuie sǎ fie pregǎtit în condiţii de decenţǎ şi moralitate.subiectul pasiv . actele de perversiune sexualǎ cu o persoanǎ care nu a împlinit vârsta de 15 ani se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. pen.corpul persoanei asupra cǎreia se sǎvârşesc actele de perversiune sexulǎ. pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 de ani şi interzicerea unor drepturi. 3.forma de vinovǎţie . Conţinutul constitutiv: “Actele cu caracter obscen sǎvârşite asupra unui minor sau în prezenţa unui minor se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. ademenirea unei persoane în vederea sǎvârşirii de acte sexuale cu un minor de sex diferit sau de acelaşi sex se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani. care trebuie sǎ se desfǎşoare în condiţii de moralitate şi decenţǎ.urmarea imediatǎ . Conţinutul constitutiv: “Raportul sexual între rude în linie directǎ sau între fraţi şi surori se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.) 1. Sancţiuni. Este posibilǎ şi participaţia în forma instigǎrii şi complicitǎţii. Prin sǎvârşirea actelor de perversiune sexualǎ. care trebuie sǎ se deşfǎşoare în condiţii care nu afecteazǎ calitǎţile biologice şi morale ale existenţei umane.închisoare de la 1 la 7 ani şi de la 1 la 5 ani .se realizeazǎ prin acte cu caracter obscen. 1-4 are ca urmare vǎtǎmarea gravǎ a integritǎţii corporale sau a sǎnǎtǎţii. pen. 203 C. actele de perversiune sexualǎ cu o persoanǎ în imposibilitate de a se apǎra ori de a-şi sxprima voinţa sau prin constrângere se pedepsesc cu închisoare de 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. în sensul unor fapte nefireşti legate de satisfacerea apetitului sexual. Conţinutul constitutiv: 3A.obiectul juridic generic . FORME: 1. Condiţii preexistente: 2A.este format din totalitatea relaţiilor sociale privitoare la viaţa sexualǎ.) 1. fapt consumat . 3.intenţia directǎ şi praeterintenţie în formele agravate. de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi -în forma agravatǎ. art. profesor sau educator.obiectul juridic special .închisoare de la 1 la 5 ani . Subiecţii infracţiunii : .subiectul activ . 2.obiectul juridic generic . de sex feminin sau masculin. Când aclele prevǎzute în alin. de la 5 la 15 ani. pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.de regulǎ nu existǎ. dacǎ faptele prevǎzute în alin.în forma tip şi .existǎ numai la modalitǎţile agravate. SANCŢIUNI: .în forma agravatǎ.constǎ într-o acţiune de sǎvârşire de acte de perversiune sexualǎ. Forme. b. 3. 2.” 2. dacǎ actele de perversiune sexualǎ cu o persoanǎ care nu a împlinit vǎrsta de 18 ani au fost determinate de oferirea sau darea de bani ori alte foloase de cǎtre fǎptuitor. Latura obiectivǎ: . . medic curant.forma de vinovǎţie . actele preparatorii – sunt posibile dar nu se pedepsesc. Dacǎ faptele sǎvârşite în alin. .este identic ca la celelalte infracţiuni contra persoane.. 204 C. 3 şi 3¹ au fost sǎvârşite în scopul producerii de materiale pornografice. Conţinutul constitutiv: 17 . pedeapsa este închisoarea de la 1 la 7 ani. . Latura obiectivǎ: . Acestea trebuie sǎvârşite în public sau sǎ producǎ scandal public adicǎ ele trebuie sǎ ajungǎ în orice mod la cunoştinţa altor persoane. pedeapsa este închisoarea de 5 la 18 ani şi interzicerea unor drepturi. c. b. FORME: 1. 202 C.este format din totalitatea relaţiilor sociale privitoare la viaţa sexualǎ a persoanei. 3. actele preparatorii – sunt posibile dar nu se pedepsesc. d. Modalitǎţi.este format din totalitatea relaţiilor sociale privitoare la viaţa sexualǎ a persoanei. tentativa . Astfel. tentativa . CORUPŢIA SEXUALǍ (art. Subiecţii infracţiunii: .intenţia directǎ. ori dacǎ fǎptuitorul a abuzat de încrederea victimei sau de autoritatea ori influenţa sa asupra acesteia. însǎ în mod excepţional ar putea fi acel partener care a fost victima celuilalt. Participaţia este posibilǎ în toate formele sale.17 Dacǎ fapta prevǎzutǎ în alin. 2B. pedeapsa este închisoarea de la 5 la 18 ani şi interzicerea unor drepturi. SANCŢIUNI: închisoare de la 6 luni la 5 ani . maximul special al pedepsei se majoreazǎ cu 2 ani.obiectul juridic special .este un minor.” 2. iar dacǎ pentru realizarea acestui scop s-a folosit constrângerea.subiectul activ . 1 se sǎvârşesc în cadrul familiei. 2.obiectul material . dacǎ fapta este sǎvârşitǎ de tutore sau curator ori de cǎtre supraveghetor. Pericolul grav îl reprezintǎ producerea de degenerǎri a speciei umane.este identic ca la celelalte infracţiuni contra persoanei.urmarea imediatǎ . anormalǎ a apetitului sexual. .obiectul juridic special . Subiecţii sunt calificaţi în sensul cǎ sunt rude. de la 3 la 10 ani. art.orice persoanǎ fizicǎ . 3B. Latura subiectivǎ: .orice persoanǎ fizicǎ.” 2. de la 3 la 12 ani. MODALITǍŢI:Fapta este susceptibilǎ de modalitǎţile normative agravate: a. c.închisoare de la 3 la 10 ani. 1 şi 2 au fost sǎvârşite în scopul producerii de materiale pornografice. .elementul material .1 se sǎvârşesc în cadrul familiei.subiectul activ . rǎspunzând penal ambele persoane.. Subiecţii infracţiunii: . 3. MODALITǍŢI: Fapta este susceptibilǎ de modalitǎţile normative agravate: a. Ademenirea unei persoane în vederea sǎvârşirii de acte sexuale cu un minor de sex diferit sau de acelaşi sex se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani. maximul special al pedepsei se majoreazǎ cu 2 ani.obiectul juridic generic .fapta se consumǎ atunci când s-au produs actele de perversiune sexualǎ în public sau în condiţii care tulburǎ liniştea publicǎ.elementul material . Modalitǎţi. 4.constǎ în producerea scandalului public sau în lezarea libertǎţii sexuale a persoanei. folosindu-se de calitatea sa.bǎrbat sau femeie. îngrijitor. pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. Condiţii preexistente: 2A.fapta se consumǎ atunci când s-au produs actele cu caracter obscen în prezenţa sau asupra minorului.în forma tip şi . .subiectul pasiv . Condiţii preexistente: 2A.se pedepseşte cfm. iar dacǎ are ca urmare moartea sau sinuciderea victumei. 4. când actele prevǎzute în alin.este identic ca la celelalte infracţiuni contra persoanei. dacǎ faptele sǎvârşite în alin. 2B. pedeapsa este închisoarea de 5 la 18 ani şi interzicerea unor drepturi. cu subiect activ plural.incestul presupune obligatoriu un raport sexual între 2 persoane de sex diferit. Conţinutul constitutiv: 3A. pen. iar dacǎ are ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. pedeapsa este închisoarea de la 1 la 7 ani. subiectul activ urmǎreşte o satisfacere contra firii.constǎ într-o stare de încǎlcare a valorilor sociale apǎrate de lege prin incriminarea faptei. Obiectul infracţiunii: . . fapt consumat . dacǎ fapta prevǎzutǎ în alin. pen. INCESTUL (art. s-a decis în practica judiciarǎ cǎ existǎ aceastǎ infracţiune chiar prin simpla apropiere a organelor sexuale ale autorului faţǎ de un minor. pedeapsa este închisoarea de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.subiectul pasiv . Obiectul infracţiunii: . Obiectul infracţiunii: . direct sau indirect victimei. 3B. fiind astfel o infracţiune bilateralǎ. cu aceeaşi pedeapsǎ se sancţioneazǎ şi actele de perversiune sexualǎ cu o persoanǎ între 15 şi 18 ani. în sensul cǎ este vorba despre fapte care aduc atingere pudoarei şi bunului simţ al celor prezenţi. 1-4 are ca urmare vǎtǎmarea gravǎ a integritǎţii corporale sau a sǎnǎtǎţii. . Forme. e. 1 şi 2 au fost sǎvârşite în scopul producerii de materiale pornografice. f. În acest caz este posibil ca numai unul dintre parteneri sǎ fie tras la rǎspundere penalǎ. Latura subiectivǎ: .

constǎ în atingerea valorilor sociale ocrotite de lege. 2. INFRACŢIUNI CONTRA PATRIMINIULUI FURTUL (art. Obiectul infracţiunii: . actele preparatorii – sunt posibile dar nu se pedepsesc. FORME: 1.forma de vinovǎţie . 209 C..) 1. Forme. Poate fi întâlnitǎ o pluralitate de subiecţi pasivi. Conţinutul legal: “Furtul sǎvârşit în urmǎtoarele împrejurǎri: a. (furtul de energie electricǎ).intenţia directǎ.iar.) 1.urmarea imediatǎ . pen. de douǎ sau mai multe persoane împreunǎ.raportul de cauzalitate . De asemenea. deviere. SANCŢIUNI: închisoare de la 2 la 7 ani. cu scopul de a-l folosi pe nedrept. Conţinutul constitutiv: 3A. Urmarea imediatǎ nu trebuie confundatǎ cu paguba produsǎ prin aceastǎ urmare. .obiectul juridic special . 4. Latura obiectivǎ: . fapt epuizat – se realizeazǎ în momentul în care activitatea infracţionalǎ a luat sfârşit. FORME: 1. Condiţii preexistente: 2A. fǎcând imposibilǎ utilizarea lui de cǎtre posesor sau detentor. art. 4. 3. Sunt considerate bunuri mobile şi acele energii susceptibile de a fi sustrase şi care au o anumitǎ valoare economicǎ (energia electricǎ. Patrimoniu este format din totalitatea bunurilor corporale şi incorporale. înhǎţare.dar şi cea indirectǎ atunci când bunul sustras mai conţine în el alt bun. Forme. consumabile ori fungibile. 3B.se realizeazǎ printr-o acţiune de deposedare sau printr-o apropriere. 208 C. Se considerǎ bunuri mobile şi orice energie care are o valoare economicǎ.îl constituie relaţiile sociale a cǎror formare. 2B.acesta este considerat a fi momentul în care a încatat activitatea infracţionalǎ. cǎ urmarea imediatǎ este o consecinţǎ a sǎvârşirii elementutlui material. Subiecţii infracţiunii : . prin racordǎri la surse de energie. 3. relaţiile sociale de ordin patrimonial a cǎror existenţǎ. actele preparatorii – sunt posibile dar nu se pedepsesc. 3. coautoratul schimbǎ încadrarea juridicǎ. Elementul material prezintǎ unele cerinţe esenţiale: a. De ceea când se realizeazǎ o restituire a bunlui. 2. ascundere. pen. tentativa . Latura obiectivǎ: . Aceastǎ infracţiune se poate sǎvârşi repetat. transferea dintr-un loc într-altul. Obiectul infracţiunii: .se realizeazǎ prin sǎvârşirea unui raport sexual. SANCŢIUNI: închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendǎ. . care ocrotesc persoana împotriva oricǎror fapte de a presta servici sexuale sub imperiul unor acte din partea unor persoane care au o anume autoritate faţǎ de victimǎ. FORME: 1.obiectul juridic generic .se realizeazǎ printr-o acţiune de hǎrţuire prin constrângere sau ameninţare în scopul de a obţine avantaje sexuale. Omul nu poate reprezenta obiectul material al infracţiunii de furt. Subiecţii infracţiunii: . fapt epuizat – se realizeazǎ în momentul în care activitatea infracţionalǎ a luat sfârşit. fǎrǎ consimţǎmântul acestuia. 203¹ C. . c. în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept. . principale ori accesorii care au o valoare economicǎ. constituie furt luarea în condiţiile alin. 4. fapt consumat . SANCŢIUNI: închisoare de la 1 la 12 ani. evoluţie sau dezvoltare este condiţionatǎ de pǎstrarea situaţiei fizice a bunurilor mobile şi de împiedicare luǎrii pe nedrept a acestor bunuri din patrimoniul privat sau public. .forma de vinovǎţie . . desprindere. b. Latura obiectivǎ: .constǎ în atingerea valorilor sociale ocrotite de lege şi anume libertatea persoanei de a-şi alege singurǎ partenerul. furtul caracterizându-se şi printr-o acţiune de sustragere a bunului mobil. 222 C. actele preparatorii – sunt posibile dar nu se pedepsesc. Este vorba de relaţii sexuale normale. În mod excepţional. pen. Noţiunea de bun corespunde aceleia din dr. FURTUL CALIFICAT (art.subiectul activ . civil. transportat.constǎ în trecerea bunului din stǎpânirea de fapt a posesorului sau detinǎtorului.urmarea imediatǎ . transformând fapta în furt calificat. hidraulicǎ). 3B. 3B. 204 C. Particapaţia este posibilǎ în toate formele sale. Acest bun trebuie sǎ aibǎ o valoare pentru cel care îl deţine şi nu o valoare în general. desfǎşorare şi dezvoltare sunt asigurate prin apǎrarea patrimoniului. .se pedepseşte cfm. 2. în scopul de a obţine satisfacţii de naturǎ sexualǎ. 2B. fapt consumat . Conţinutul constitutiv: “Hǎrţuirea unei persoane prin ameninţare sau constrângere. 3.fapta se consumǎ atunci când s-a relizat raportul sexual între rude. Forme.18 3A. 3. HǍRŢUIRA SEXUALǍ (art. Fapta constituie furt chiar dacǎ bunul aparţine în întregime sau în parte fǎptuitorului.nu se pedepseşte.) 1. se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 12 ani. urmarea imediatǎ nu este înlǎturatǎ. îmbrǎcând o formǎ repetatǎ.este identic ca la celelalte infracţiuni contra persoanei. 18 . luarea sǎ se fi fǎcut fǎrǎ consimţǎmântul acesteia.este un bun mobil care se aflǎ în posesia sau detenţia altei persoane. fapt consumat .elementul material . Sancţiuni.obiect material .fapta se consumǎ în momentul în care bunul a fost scos din sfera de posesie sau stǎpânire a bunului. Latura subiectivǎ: . 4. fapt epuizat . mobile sau imobile.urmarea imediatǎ .intenţia directǎ în cele mai multe cazuri. Totuşi. Toate aceste lucruri trebuie sǎ se sǎvârşeascǎ la locul de muncǎ a persoanelor implicate.obiectul juridic generic .” 2. 4. Latura subiectivǎ: . pen..elementul material . 1 a unui vehicul. în cea a fǎptuitorului. Latura subiectivǎ: . art. Condiţii preexistente: 2A. tentativa . de cǎtre o persoanǎ care abuzeazǎ de autoritatea sau influenţa pe care i-o conferǎ funcţia îndeplinitǎ la locul de muncǎ se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendǎ. în sensul cǎ el poate fi deplasat. Sancţiuni.subiectul pasiv . În doctrinǎ şi jurisprudenţǎ se apreciazǎ cǎ acţiunea de luare poate fi sǎvârşitǎ prin diferite moduri: apucare. tentativa . termicǎ.elementul material .îl constituie valoarea socialǎ.subiectul activ .se pedepseşte cfm.fapta se consumǎ atunci când s-a sǎvârşit elementul material al infracţiunii. Imobilele nu pot face obiectul unei infracţiuni de furt ci pǎrţi dintr-un imobil.intenţia directǎ calificatǎ prin scop. Conţinutul constitutiv: 3A. Simpla deposedare a subiectului pasiv duce automat la realizarea infracţiunii de furt. . luarea se poate înfǎptui şi prin inacţiune. precum şi înscrisurile.bǎrbat sau femeie.” 2. dar în momentul sǎvârşirii acel bun se gǎsea în posesia sau deţinerea legitimǎ a altei persoane. cum ar fi cazul celui care predǎ o masǎ de bunuri şi omite în mod intenţionat sǎ predea anumite bunuri.este format din totalitatea relaţiilor sociale privitoare la viaţa sexualǎ.obiectul juridic special .orice persoanǎ .subiectul pasiv . .acesta sǎ se gǎseascǎ în posesia sau detenţia altei persoane.forma de vinovǎţie . 4.şef(ǎ) sau persoanǎ care are o anumitǎ autoritete faţǎ de victimǎ. Conţinutul legal: “Luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia. Urmarea imediatǎ se realizeazǎ şi atunci când bunul luat fǎrǎ drept a fost ascuns de fǎptuitor chiar în locul de unde l-a sustras. pen. pe care le reţine pentru el. şi deci la consumarea ei. Sancţiuni.orice persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ.este calificat .sǎ fie vorba de un bun mobil.este orice persoanǎ.trebuie sǎ se stabileascǎ în concret.

Prin consecinţe deosebit de grave se înţelege o pagubǎ materialǎ ce depǎşeşte 2. naval şi aerian şi componente ale acestora. Totodatǎ. pen. în timpul unei calamitǎţi – Prin calamitate se înţelege situaţia imediat urmǎtoare creeatǎ de un cutremur. ştiind cǎ prin folosirea cestor mijloace poate mobiliza sau intimida victima. de o persoanǎ având asupra sa o armǎ.” TÂLHǍRIA (art. c. de cǎtre o persoanǎ mascatǎ. componente ale reţelelor electrice. Fac parte din aceastǎ categorie bunurile cu valoare istoricǎ. e. j. precum şi deţinerea în acele locuri sau în apropierea depozitelor.asupra unei persoane aflate în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa sau de a se apǎra. la accidente de cale feratǎ. pen.000. pen. sau de cǎtre un minor în paguba tutorelui sǎu.000. pen. Din aceastǎ categorie fac parte: buletinul.de lei sau o perturbare gravǎ a activitǎţii cauzatǎ unei autoritǎţi publice sau unei unitǎţi la care se referǎ art. de douǎ sau mai multe persoane împreunǎ – Aceastǎ agravantǎ presupune cel puţin doi autori. depozite. un bun care face parte din patrimoniul cultural.19 b. odatǎ sustrase de infractori. un act care serveşte pentru dovedirea stǎrii civile pentru legitimare sau identificare. într-un loc public – Aceastǎ agravantǎ se justificǎ prin aceea cǎ într-un loc public sunt prezente de obicei mai multe persoane. Aceastǎ agravantǎ nu se reţine în cazul furturilor sǎvârşite în taxiuri. escaladare sau prin folosirea fǎrǎ drept a unei chei adevǎrate ori a unei chei mincinoase – Aceastǎ agravantǎ se referǎ la anumite mijloace pe care le foloseşte fǎptuitorul în vederea sǎvârşirii furtului. se urmǎreşte numai la plângerea prealabilǎ a persoanei vǎtǎmate. alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte. Fiind destinate unui numǎr restrâns de persoane. 152 C. deoarece în timpul unor astfel de evenimente. deghizatǎ sau travestită. condensatului.000. c. În situaţia în care fǎptuitorul sustrage un portofel care conţine şi astfel de acte. în timpul nopţii . rutier. Aceste situaţii prezintǎ un grad de pericol social sporit. un act care serveşte pentru dovedirea stǎrii civile pentru legitimare sau identificare. componente ale sistemelor de irigaţii. f. de cǎtre o persoanǎ mascatǎ.etc. ori de cǎtre cel care locuieşte împreunǎ cu persoana vǎtǎmatǎ sau este gǎzduit de aceasta. d. g.) PEDEPSIREA UNOR FURTURI LA PL. etanului lichid şi benzinei.” a.Se are în vedere în acest caz. deoarece furtul sǎvârşit în astfel de situaţii este mai uşor de executat decât în timpul zilei când vizibilitatea este sporit mai bunǎ. epidemie gravǎ. rutiere. iar fǎptuitorul îşi realizeazǎ acţiunea cu mai multǎ uşurinţǎ. b. accidente aeriene. precum şi furtul urmat de întrebuinţarea unor astfel de mijloace pentru pǎstrarea bunului furat sau pentru înlǎturarea urmelor infracţiunii ori pentru ca fǎptuitorul sǎ-şi asigure scǎparea. gazolinǎ. de o persoanǎ mascatǎ. Introducerea acestei agravante este justificatǎ prin aceea cǎ. Acesta opereazǎ astfel încât sǎ intimideze şi sǎ înfricoşeze victima. i. 210 C. Prin loc public trebuie sǎ înţelegem situaţia prevǎzutǎ în art. 145 C. b. sustragerea şi valorificarea acestor bunuri pot aduce mari pierderi proprietarului sau posesorului şi în acelaşi timp mari avantaje ilegale fǎptuitorului. de o persoanǎ având asupra sa o armǎ sau o substanţǎ narcotică. g. Aceste aspecte constituie împrejurǎri de care pot profita infractorii pentru a sustrage diferite bunuri. Tâlhǎria sǎvârşitǎ în urmǎtoarele împrejurǎri: a. b. La adǎpostul întunericului. deoarece autorul trebuia sǎ prevadǎ cǎ în portofel se pot gǎsi astfel de acte. condensat. ţiţei. h. aceste acte le dau posibilitatea acestora ca prin falsuri sǎ-şi atribuie o stare civilǎ care nu le aparţinǎ şi sǎ se punǎ în sigyranţǎ contra unui risc de identificare. PREALABILǍ (art. e. 209 alin. navale sau aeriene. Starea respectivǎ. c. a sunt considerate tentativǎ şi efectuarea de sǎpǎturi pe terenul aflat în zona de protecţie a conductei de transport al ţiţeiului. fǎptuitorul are posibilitatea sǎ transporte şi sǎ ascundǎ bunurile furate. 3 lit. motorinei. într-un mijloc de tramsport în comun. Împǎcarea pǎrţilor înlǎturǎ rǎspunderea penalǎ. chiar dacǎ cel din urmǎ nu rǎspunde penal. prin efracţie. f. Cu aceeaşi pedeapsǎ se sancţioneazǎ şi furul privind: a. d. se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani. 19 . se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 18 ani. Periculozitatea rezultǎ din conlucrarea acestora la sǎvârşirea faptei cu mai multǎ uşurinţǎ. de două sau mai multe persoane împreunǎ. dacǎ tâlhǎria a fost sǎvârşitǎ: a. i. Incapacitatea victimei de a se apǎra nu trebuie sǎ fie consecinţa unei fapte a autorului. Pentru realizarea agravantei este deci necesar ca fǎptuitorul sǎ aibǎ asupra sa aceste instrumente şi nu în mod obligatoriu sǎ le foloseascǎ. e. se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani. cabluri. motorinǎ.) 1. dupǎ ce a sustras o icoanǎ dintr-o bisericǎ datând din sec. 279C. paşaportul. f. Existǎ aceastǎ agravantǎ şi în situaţia în care fapta se sǎvârşeşte de un major împreunǎ cu un minor. într-un mijloc de transport în comun . pen. gazolinei. ce îi imprimǎ faptei un careacer mai grav. ştiind totodatǎ cǎ va fi mai greu de recunoscut. 211 C. Furtul privind urmǎtoarele categorii de bunuri: a. o substanţǎ narcoticǎ ori paralizantǎ. artisticǎ.) 1. starea de obosealǎ a acestora şi imposibilitatea de supraveghere a bagajelor. Pedeapsa este închisoarea de la 7 la 20 de ani. asupra unei persoane aflate în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa sau de a se apǎra – Aceastǎ agravantǎ are la bazǎ situaţia în care se aflǎ subiectul pasiv. este mai dezinvolt. alarme ori alertare în caz de incendiu sau alte situaţii de urgenţǎ publicǎ. în timpul nopţii – Aceastǎ împrejurare este consideratǎ agravantǎ.Aceastǎ agravantǎ vizeazǎ calitatea obiectului material al infracţiunii. Furtul care a produs consecinţe deosebit de grave se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. condiţiile de deplasare în aglomereţie şi fluxul mare de cǎlǎtori. pen. precum şi componente de comunicaţii. instalaţiilor sau oricǎror altor dispozitive de prindere ori perforare. infracţiunea de furt calificat intrǎ în concurs real cu cea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor(art. Necesitatea acestei agravante este reliefatǎ şi de cazul unui cetǎţean român care. într-un loc public. Incapacitatea constǎ într-o stare psiho-fizicǎ ce pune persoana în imposibilitatea de a realiza ce se petrece în jurul sǎu. Aceste situaţii creeazǎ pentru infractori posibilitǎţi mai mari de sustragere a unor bunuri. de o persoanǎ având asupra sa o armǎ sau o substanţǎ narcoticǎ – Pericolul social al faptei creşte. un bun care face parte din patrimoniul cultural – Aceastǎ agravantǎ vizeazǎ natura bunului care formeazǎ elementul material al furtului. Prin efracţie înţelegem înlǎturarea violentǎ a oricǎrul obiect sau dispozitiv de siguranţǎ. pen. În cazul în care fǎptuitorul are o armǎ asupra sa şi nu are permis de port armǎ. deghizatǎ sau travestitǎ – Aceastǎ împrejurare conferǎ furtului un caracter mai grav datoritǎ pericolului pe care îl prezintǎ fǎptuitorul. în timpul nopţii. XIV a încercat sǎ pǎrǎseascǎ ţara pentru a o valorifica. k. grija este îndreptatǎ cǎtre salvarea altor valori decât cele patrimoniale. Sustragerea acestora poate provoca urmǎri deosebite activitǎţilor umane şi pot pune în pericol viaţa mai multor persoane. g. benzinǎ. linii. în sensul cǎ acesta face parte din patrimoniul cultural al ţǎrii noastre. cisternelor sau vagoanelor-cisternǎ. deoarece acestea nu sunt considerate mijloace de transport în comun.). legitimaţia. în timpul unei calamitǎţi. b. b. bunuri prin însuşirea cǎrora se pune în pericol siguranţa traficului şi a persoanelor pe drumurile publice. h. inundaţie. deghizatǎ sau travestitǎ. în aceastǎ situaţie deoarece fǎptuitorul care este înarmat sau are asupra sa o substanţǎ narcoticǎ se simte mai în siguranţǎ. . într-un loc public sau într-un mijloc de transport. cu mai multǎ dezinvolturǎ. instigatori şi complici.. se pedepseşte cu închisoare de la 4 la 18 ani. un dispozitiv ori un sistem de semnalizare. etan lichid. În cazul prevǎzut la alin. cunoscutǎ şi valorificatǎ de fǎptuitor. el va rǎspunde pentru furt calificat. îl face sǎ acţioneze cu mai mult curaj. altor produse petroliere sau gazelor naturale. ori altei persoane fizice sau juridice (art. escaladare sau prin folosirea fǎrǎ drept a unei chei adevǎrate ori a unei chei mincinoase. un mijloc de transport sau orice alt mijloc de intervenţie la incendiu. cisterne ori vagoane-cisternǎ. precum şi componente ale mijloacelor de transport aferente. 3 C. c. a ştuţurilor. instalaţii de siguranţǎ şi dirijare a traficului feroviar. î. ori în caz de dezastru. l. Conţinutul legal: “Furtul sǎvârşit prin întrebuinţare de violenţe sau ameninţǎri ori prin punerea victimei în stare de inconştienţǎ sau neputinţǎ de a se apǎra . navale sau feroviare având consecinţe deosebite. 146 C. Furtul sǎvârşit în condiţiile art. echipamente şi instalaţii de telecomunicaţii. Conţinutul legal: “Furul sǎvârşit între soţi ori între rude apropiate. deoarece în acest caz vom fi în prezenţa infracţiunii de tâlhǎrie. care este o persoanǎ incapabilǎ de a-şi exprima voinţa. prin efracţie. h. d. Când furtul a produs consecinţe deosebit de grave – Aceastǎ agravantǎ are în vedere urmarea produsǎ de sǎvârşirea faptei.

intenţia directǎ calificatǎ prin scop. Condiţii preexistente: 2A.) 1. 222 C. şi printr-o acţiune de ameninţare sau violenţǎ. art. art.îl constituie relaţiile sociale a cǎror formare. FORME: 1. de doua sau mai multe persoane împreunǎ. va exista un concurs de infracţiuni. Violenţele trebuie sǎ fie exercitate direct împotriva victimei.forma de vinovǎţie . . e. pen. Subiecţii infracţiunii: .intenţia directǎ în ceea ce priveşte acţiunea principalǎ dar şi cea secundarǎ. Tâlhǎria nu trebuie confundatǎ nici cu furtul calificat când fǎptuitorul acţioneazǎ profitând de starea victimei de a se apǎra sau de starea de inconştienţǎ a cesteia. .obiect material . Modalitǎţi. Când fapta are ca urmare o vǎtǎmare corporalǎ gravǎ sau moartea victimei.fapta se consumǎ în momentul în care bunul a fost scos din sfera de posesie sau stǎpânire a bunului concomitent cu sǎvârşirea acţiunilor de ameninţare sau violenţǎ. într-un loc public sau într-un mijloc de transport . MODALITǍŢI: Fapta este mai gravǎ când este sǎvârşitǎ în urmǎtoarele împrejurǎri: a. FORME: 1. pen. se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 18 ani.elementul material . desfǎşorare şi dezvoltare sunt asigurate prin apǎrarea patrimoniului. actele preparatorii – sunt posibile dar nu se pedepsesc.urmarea imediatǎ . ca obiect juridic secundar. Sancţiuni. 3B. . Totodatǎ când bunul se ia prin smulgere va exista întotdeauna infracţiunea de tâlhǎrie. deaorece în cazul şantajului fǎptuitorul urmǎreşte obţinerea de foloase materiale de la victimǎ într-un moment viitor şi nu exact în momentul sǎvârşirii faptei. Conţinutul legal: “Jefuirea prin acte de violenţǎ sǎvârşite în scopuri personale.marea liberǎ sau în spaţiul aerian care nu sunt supuse jurisdicţiei vreunui stat. . tâlhǎria este îndreptatǎ în acelaşi timp împotriva a douǎ valori sociale (patrimoniul şi persoana). Dacǎ pirateria a avut vreuna din urmǎrile arǎtate în art. principale ori accesorii care au o valoare economicǎ.raportul de cauzalitate . Subiecţii infracţiunii: . în cea a fǎptuitorului.se pedepseşte cfm.este complex. 4. . Sancţiuni. desfǎşorare şi dezvoltare sunt asigurate prin apǎrarea patrimoniului. mobile sau imobile. Latura obiectivǎ: .trebuie sǎ se stabileascǎ în concret. Când fapta are ca urmare o vǎtǎmare corporalǎ gravǎ sau moartea victimei. ca obiect juridic principal.. Poate fi întâlnitǎ o pluralitate de subiecţi pasivi. deoarece în cazul tâlhǎriei fǎptuitorul îi provoacǎ intenţionat aceste stǎri pentru a putea mai uşor sǎ sustragǎ bunurile. pirateria este îndreptatǎ în acelaşi timp împotriva a douǎ valori sociale (patrimoniul şi persoana). 3B. de la 7 la 20 de ani şi de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi– în forma agravatǎ PIRATERIA (art. fapt epuizat . tâlhǎria se consumǎ dacǎ s-a produs vǎtǎmarea sau moartea victimei. e. î. cǎ urmarea imediatǎ este o consecinţǎ a sǎvârşirii elementutlui material. . f. ca obiect juridic principal. în timpul nopţii. în principal. integritatea corporalǎ şi libertatea persoanei. forma de vinovǎţie este praeterintenţia. consumabile ori fungibile.” 2. de o persoanǎ având asupra sa o armǎ. fapt consumat . 2B. Violenţele trebuie sǎ fie exercitate direct împotriva victimei.obiectul juridic special .orice persoanǎ fizicǎ nu şi juridicǎ ca în cazul furtului. pen. tentativa . Forme.subiectul activ . Aşadar. fiind reprezentat de releţiile sociale patrimoniale. Latura subiectivǎ: . 4. .este orice persoanǎ care se aflǎ pe acea navǎ sau aeronavǎ.subiectul pasiv . 182. Patrimoniu este format din totalitatea bunurilor corporale şi incorporale.trebuie sǎ se stabileascǎ în concret. 3.este un bun mobil care se aflǎ în posesia sau detenţia altei persoane şi corpul persoanei împotriva cǎreia se îndreaptǎ activitatea infracţionalǎ. principale ori accesorii care au o valoare economicǎ.obiectul juridic special .elementul material .subiectul pasiv . precum şi de relaţiile sociale privind viaţa.” 2. 222 C.obiectul juridic generic . într-o locuinţǎ sau în dependinţe ale acesteia. tentativa . o substanţǎ narcoticǎ ori paralizantǎ. 3. Conţinutul constitutiv: 3A.constǎ în trecerea bunului din stǎpânirea de fapt a posesorului sau detinǎtorului. mobile sau imobile.îl constituie relaţiile sociale a cǎror formare.se realizeazǎ prin douǎ acţiuni corelate şi anume: acţiunea de furt. 20 . . cǎ urmarea imediatǎ este o consecinţǎ a sǎvârşirii elementutlui material. dacǎ navele se aflǎ în marea liberǎ sau într-un loc care nu ecte supus jurisdicţiei nici unui stat. Obiectul infracţiunii: . a avut vreuna din urmǎrile arǎtate în art.20 c.. Condiţii preexistente: 2A.urmarea imediatǎ .182.subiectul activ . sǎnǎtatea.constǎ în trecerea bunului din stǎpânirea de fapt a posesorului sau detinǎtorului. Latura subiectivǎ: .este complex. Modalitǎţi. e. d. Tâlhǎria poate intra în concurs cu infracţiunea de ultraj când fapta se sǎvârşaşte asupra unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implicǎ exerciţiul autoritǎţii de stat. 182.închisoare de la 3 la 18 de ani – în forma tip şi . g. Tâlhǎria nu trebuie confundatǎ cu şantajul. a avut vreuna din urmǎrile arǎtate în art. fiind reprezentat de releţiile sociale patrimoniale. 212 C. 3. SANCŢIUNI: . Patrimoniu este format din totalitatea bunurilor corporale şi incorporale. de o persoanǎ mascatǎ. în timpul unei calamitǎţi.se realizeazǎ prin douǎ acţiuni corelate şi anume : acţiunea de jaf. în timpul unei calamitǎţi. Coautoratul schimbǎ încadrarea juridicǎ. c. integritatea corporalǎ şi libertatea persoanei.orice persoanǎ fizicǎ aflatǎ pe navǎ sau aeronavǎ. actele preparatorii – sunt posibile dar nu se pedepsesc. într-o locuinţǎ sau în dependinţe ale acesteia.acesta este considerat a fi momentul în care a încetat activitatea infracţionalǎ şi când amplificarea consecinţelor a luat sfârşit. Sunt subiecţi activi atât cei care executǎ acţiunea de jaf cât şi cei care realizeazǎ violenţele. 2B. tâlhǎria care a produs consecinţe deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei. Tâlhǎria care a produs consecinţe deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei se pedepseşte cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi inrerzicerea unor drepturi.este un bun mobil care se aflǎ în posesia sau detenţia altei persoane pe o navǎ sau aeronavǎ şi corpul persoanei împotriva cǎreia se îndreaptǎ activitatea infracţionalǎ. În unele modalitǎţi agravate se poate produce şi moartea victimei. şi printr-o acţiune de ameninţare sau violenţǎ. consumabile ori fungibile. în cea a fǎptuitorului. precum şi de relaţiile sociale privind viaţa. Forme.raportul de cauzalitate . Aşadar.forma de vinovǎţie . în principal. Obiectul infracţiunii: . Pirateria care a produs consecinţe deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei se pedepseşte cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. în secundar. precedente se vor aplica în mod corespunzǎtor şi cǎnd infracţiunea de piraterie s-a comis pe o aeronavǎ sau între aeronave şi nave. Conţinutul constitutiv: 3A. 2.obiect material .se pedepseşte cfm. de echipajul sau pasagerii unei nave împotriva persoanelor sau bunurilor care se gǎsesc pe acea navǎ ori împotriva altei nave. Dacǎ acestea îmbracǎ forma distrugerii. Particapaţia este posibilǎ în toate formele sale. sǎnǎtatea. pedeapsa este închisoarea de la 5 la 20 de ani. 2.este orice persoanǎ. forma de vinovǎţie este praeterintenţia. . transformând fapta într-o variantǎ agravantǎ. d. în secundar. În cazul modalitǎţii agravate. b. În unele modalitǎţi agravate se poate produce şi moartea victimei.închisoare de la 5 la 20 de ani . 4. Dispoziţiile alin. Latura obiectivǎ: .obiectul juridic generic . În caz contrar se vor aplica regulile de la infracţiunea de tâlhǎrie. Poate fi întâlnitǎ o pluralitate de subiecţi pasivi. Particapaţia este posibilǎ în forma instigǎrii şi complicitǎţii. . deghizatǎ sau travestitǎ. O cerintǎ esenţialǎ este locul sǎvârşirii faptei . ca obiect juridic secundar.

Modalitǎţi. Forme. refuzul de a-l restitui –acest refuz trebuie sǎ fie nejustificat şi nu presupune efectuarea vreunui act de dispoziţie. de ele ţinându-se seama la individualizarea pedepsei. pen. Subiecţii infracţiunii: . Conţinutul constitutiv: 3A. . 4. Pentru existenţa elementului material se cer îndeplinite urmǎtoarele condiţii : a . 4. Patrimoniu este format din totalitatea bunurilor corporale şi incorporale. mobile sau imobile. Participaţia penalǎ este posibilǎ în toate formele sale. actele preparatorii – sunt posibile dar nu se pedepsesc.închisoare de la 5 la 20 de ani.este un bun mobil sau imobil ce aparţine altuia şi care a fost dat fǎptuitorului pentru a-l administra sau conserva. . fapt epuizat . 182. consecinţǎ a acţiunii sau inacţiunii fǎptuitorului.) 1. 3. b. Dacǎ bunul este proprieatea privatǎ. Latura subiectivǎ: . tâlhǎria care a produs consecinţe deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei. Subiecţii infracţiunii: . . dacǎ a avut vreuna din urmǎrile arǎtate în art. . consumabile ori fungibile. SANCŢIUNI: . fapt consumat .obiectul juridic generic . cǎ urmarea imediatǎ este o consecinţǎ a sǎvârşirii elementutlui material.obiectul juridic special . SANCŢIUNI: închisoare de la 3 luni la 4 ani GESTIUNEA FRAUDULOASĂ (art.obiect material .subiectul activ . actele preparatorii – sunt posibile dar nu se pedepsesc. sǎvârşitǎ de fǎptitutor cu prilejul administrǎrii lor. cǎ urmarea imediatǎ este o consecinţǎ a sǎvârşirii elementului material.urmarea imediatǎ . un vehicul.21 3. consumarea ei are loc odatǎ cu executarea în întregime a oricǎreia dintre acţiunile ce formeazǎ elementul material al infracţiunii. Mobilul sau scopul nu au relevanţǎ în realizarea laturii subiective. executorul testamemtar. 2. Latura subiectivǎ: . principale ori accesorii care au o valoare economicǎ. Astfel de persoane pot fi: tutorele. Conţinutul constitutiv: 3A.orice persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ privatǎ ori publicǎ de la care autorul a primit anumite bunuri în vederea conservǎrii lor. depozitarul. Împǎcarea pǎrţilor înlǎturǎ rǎspunderea penalǎ. desfǎşorare şi dezvoltare sunt asigurate prin apǎrarea patrimoniului.obiectul juridic generic . 3B. . Latura obiectivǎ: . fapt epuizat .subiectul pasiv . 4. . 4. se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. fapt consumat . Obiectul infracţiunii: . .” 2.) 1.este persoana care deţine bunul cu orice titlu. 3. deci esenţa acestei infracţiuni o reprezintǎ existenţa unui raport juridic între pǎrţi. 213 C. concomitent cu sǎvârşirea acţiunilor de ameninţare sau violenţǎ. ABUZUL DE ÎNCREDERE (art. Acest bun trebuie sǎ fie deţinut cu orice titlu de cǎtre fǎpruitor (un depozit).constǎ în crearea unei situaţii de fapt pǎgubitoare pentru bunurile încredinţate. infracţiunea se va consuma la acea datǎ. FORME: 1. cu excepţia cazului când acesta este în întregime sau în parte în proprietatea statului. 2B. MODALITǍŢI: gestiunea frauduloasǎ sǎvârşitǎ în scopul de a dobândi un folos material se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani. Sancţiuni. se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 4 ani sau cu amendǎ. Aceastǎ calitate poate reieşi dintr-un contract sau cvasicontract. Condiţii preexistente: 2A. dispunerea pe nedrept. cu rea-credinţǎ. b. etc. banii obţinuţi din vǎnzarea unor bunuri. Sancţiuni.închisoare de la 6 luni la 5 ani – în forma tip şi 21 . curatorul. custodele. acţiunea penalǎ se pune în mişcare la plângerea prealabilǎ a persoanei vǎtǎmate. Condiţii preexistente: 2A. 3B. Conţinutul legal: “Însuşirea unui bun mobil al altuia. Dacǎ pǎrţile au convenit o anumitǎ datǎ de restituire.este reprezentat de relaţiile sociale de ordin patrimonial a cǎror dezvoltate implicǎ o anumitǎ încredere pe care participanţii trebuie sǎ şi-o acodre unii altora.nu se pedepseşte.trebuie sǎ se stabileascǎ în concret. MODALITǍŢI: Fapta este mai gravǎ când este sǎvârşitǎ în urmǎtoarele împrejurǎri: a. Patrimoniu este format din totalitatea bunurilor corporale şi incorporale. principale ori accesorii care au o valoare economicǎ.subiectul activ . deţinut cu orice titlu. tentativa .forma de vinovǎţie .acesta este considerat a fi momentul în care a încetat activitatea infracţionalǎ şi când amplificarea consecinţelor a luat sfârşit. sǎvârşeşte aceastǎ infracţiune cel care foloseşte bunurile în interesul sǎu personal. Pot fi astfel de bunuri: recolte. .este reprezentat de relaţiile sociale de ordin patrimonial a cǎror dezvoltate implicǎ o anumitǎ încredere în persoana care a primit în administrare sau conservare bunurile altuia şi cǎ nu va pricinui cu rea-credintǎ pagube proprietarului bunurilor respective. c.este un bun mobil al altuia deţinut cu orice titlu de cǎtre fǎptuitor şi pe care şi l-a însuşit pe nedrept.obiectul juridic special .închisoare de la 3 la 18 ani – în forma tip şi .orice persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ privatǎ ori publicǎ de la care autorul a primit. 3.existenţa unui raport juridic.urmarea imediatǎ .raportul de cauzalitate .elementul material .este persoana care are sarcina de a administra sau conserva bunurile. consumabile ori fungibile.acesta este considerat a fi momentul în care a încetat activitatea infracţionalǎ şi când amplificarea consecinţelor a luat sfârşit.aceastǎ infracţiune este instantanee. Bun ce aparţine altuia. acţiunea penalǎ pentru fapta prevǎzutǎ în alin.îl constituie relaţiile sociale a cǎror formare. cu ocazia administrǎrii ori conservǎrii bunurilor acesteia.acesta este considerat a fi momentul în care a încetat activitatea infracţionalǎ şi când amplificarea consecinţelor a luat sfârşit.elementul material . .fapta se consumǎ în momentul în care bunul a fost scos din sfera de posesie sau stǎpânire a bunului.intenţia directǎ şi indirectǎ.subiectul pasiv .se realizeazǎ prin acţiuni sau inacţiuni pǎgubitoare pentru proprietarul bunurilor. fapt epuizat . 4. Obiectul infracţiunii: . Gestiunea frauduloasǎ sǎvârşitǎ în scopul de a dobândi un folos material se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani. cu un anumit titlu. Latura obiectivǎ: . pen. .raportul de cauzalitate . Astfel. 2B. şi de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi – în forma agravatǎ. 3.obiect material .se realizeazǎ prin una din urmǎtoarele acţiuni sau inacţiuni: însuşirea bunului. În cazul modalitǎţii agravate. intendentul. 214 C.nu se pedepseşte. SANCŢIUNI: . Participaţia este posibilǎ în toate formrle sale. Conţinutul legal: “Pricinuirea de pagube unei persoane.trebuie sǎ se stabileascǎ în concret.forma de vinovǎţie .” 2. sau dispunerea de acest bun pe nedrept ori refuzul de a-l restitui. prin jefuire. tâlhǎria se consumǎ dacǎ s-a produs vǎtǎmarea sau moartea victimei. de cǎtre cel care are ori trebuie sǎ aibǎ grija administrǎrii sau conservǎrii acelor bunuri.intenţia directǎ şi indirectǎ.constǎ în modificarea situaţiei bunului şi crearea unei situaţii contrare celei care ar fi trebuit sǎ existe. cu excepţia cazului cǎnd acesta este în întrgime sau în parte al statului. un bun mobil pe care l-a însuşit. judecǎtorul sindic. fǎptuitorul sǎ aibǎ de drept ori de fapt gestionarea sau administrarea bunurilor respective. dacǎ fapta nu constituie o infracţiune mai gravǎ. bunurile sau valorile sǎ se afle în posesia sau detenţia fǎptuitorului.îl constituie relaţiile sociale a cǎror formare. 2. mobile sau imobile. dacǎ fapta nu constituie o infracţiune mai gravǎ. având drept urmare diminuarea valorii acestora. FORME : 1. tentativa . Dacǎ bunul este proprietate privatǎ. fapt consumat . 1 se pune în mişcare la plângerea prealabilǎ a persoanei vǎtǎmte. Forme. desfǎşorare şi dezvoltare sunt asigurate prin apǎrarea patrimoniului.aceastǎ infracţiune se consumă odatǎ cu executarea în întregime a oricǎreia dintre acţiunile ce formeazǎ elementul material al infracţiunii.

Sancţiuni. . Şi douǎ variante agravate (alin.obiectul juridic generic . Sancţiuni. consumabile ori fungibile. în scopul arǎtat în alin. SANCŢIUNI: . Obiectul infracţiunii: . acesta este un funcţionar şi gestionar sau administrator. adicǎ sǎ aparţinǎ unei persoane juridice. de bani. 3B. mobile sau imobile. Latura obiectivǎ: . FORME: 1. 2.este dublu calificat în sensul cǎ. . Latura subiectivǎ: .închisoare dela 3 la 15 ani.constǎ în creerea unei situaţii de fapt pǎgubitoare pentru subiectul pasiv.urmarea imediatǎ . care trebuie sǎ aibǎ o valoare economicǎ şi o anumitǎ situaţie juridicǎ.închisoare de la 6 luni la 12 ani – în forma tip şi .trebuie sǎ se stabileascǎ în concret.constǎ în creerea unei situaţii de fapt pǎgubitoare pentru subiectul pasiv. Escrocul este acel tip de infractor care profitǎ de încrederea pe care i-o acordǎ victima. speculeazǎ. 3. 3.urmarea imediatǎ . .. Latura subiectivǎ: . Aceastǎ infracţiune se poate sǎvârşii şi în coautorat cu condiţia ca toţi participanţii sǎ albǎ calitatea cerutǎ de lege. 2.intenţia directǎ sau indirectǎ. Condiţii preexistente: 2A. de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi – în forma agravatǎ. DELAPIDAREA (art. valori sau alte bunuri din patrimoniul public sau privat pe care fǎptuitorul le gestioneazǎ sau administreazǎ.subiectul activ .elementul material .trebuie sǎ se stabileascǎ în concret. precum şi fapta de a retrage. Mobilul faptei nu are importanţǎ în realizarea laturii subiective. la infracţiunea de delapidare. dupǎ emitere. valori sau alte bunuri pe care le gestioneazǎ sau le administreazǎ. prin prezentarea ca adevǎratǎ a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasǎ a unei fapte adevǎrate.raportul de cauzalitate . . actele preparatorii – sunt posibile dar nu se pedepsesc.orice persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ privatǎ ori publicǎ al cǎrei patriminiu a fost lezat prin înşelǎciune. de însuşire sau folosire în scopuri personale a bunurilor ce constituie obiectul activitǎţii de gestionare sau administrare. Inducerea sau menţinerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executǎrii unui contract. Conţinutul constitutiv: 3A. se sancţioneazǎ cu pedeapsa prevǎzutǎ în alin. precedente.orice persoanǎ care îndeplineşte condiţiile pentru a rǎspunde penal. 2 şi 5).este reprezentat de relaţiile sociale de ordin patrimonial a cǎror ezistenţǎ şi dezvoltare este condiţionatǎ de menţinerea condiţiei de fapt a bunurilor ce aparţin sau intereseazǎ o persoanǎ juridicǎ privatǎ sau publicǎ împotriva actelor gestionarilor sau administratorilor. pǎstrarea şi eliberarea de bunuri aflate în administrarea. Obiectul infracţiunii: . desfǎşorare şi dezvoltare sunt asigurate prin apǎrarea patrimoniului. înşealǎ. 215 C.) 1. 222 C. pe baza unui contract individual de muncǎ cu o altǎ persoanǎ juridicǎ.subiectul activ . consumabile ori fungibile. Latura obiectivǎ: . pasiv principal şi unul secundar. Patrimoniu este format din totalitatea bunurilor corporale şi incorporale. Forme. .este reprezentat de relaţiile sociale de ordin patrimonial a cǎror dezvoltate implicǎ încredere între subiecţii acestor raporturi. el va ajuta însǎ la determinarea pericolului concret al infracţiunii şi la individualizarea rǎspunderii penale.1). El trişeazǎ. 3.obiect material .intenţia directǎ calificatǎ prin scop. . Aceste douǎ calitǎţi trebuie îndeplinite cumulativ.22 . Uneori poate exista un sub. Conţinutul constitutiv: 3A. . ştiind cǎ pentru valorificarea lui nu existǎ provizia sau acoperirea necesarǎ. fapt consumat .obiectul juridic generic . 3 şi 4). alta decât cele arǎtate în art. tentativa . În cazul în care delapidarea a avut consecinţe deosebit de grave pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicearea unor drepturi.forma de vinovǎţie . 3B. Dacǎ mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune. 2.” 2.. 4. sǎvârşitǎ în aşa fel încât fǎrǎ aceastǎ eroare.îl constituie relaţiile sociale a cǎror formare. cǎ urmarea imediatǎ este o consecinţǎ a sǎvârşirii elementutlui material. provizia în totul sau în parte.se realizeazǎ prin acţiuni de sustragere definitivǎ sau temporarǎ a unui bun din patrimoniul unei persoane juridice de cǎtre un gestionar sau administrator.elementul material . Forme. cunoscǎtor al legilor pe care le încalcǎ în mod deliberat. art. consecinţǎ a acţiunii sau inacţiunii fǎptuitorului. rezultând cǎ este abil. folosirea sau deţinerea unei unitǎţi publice. Întotdeauna funcţionarul trebuie sǎ se afle într-un raport de muncǎ. se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 12 ani.poate fi un bun mobil sau imobil. 2B. pen.raportul de cauzalitate . Douǎ variante speciale (alin. pen. în urmǎtoarele modalitǎţi: însuşire. FORME : 1. se pedepsesc cu închisoare la 1 la 15 ani. Subiecţii infracţiunii: . pen. înscrisuri cu valoare patrimonialǎ. fǎrǎ afi neapǎrat bolnav psihic şi nu manifestǎ violenţǎ pentru realizarea scopului propus. Conţinutul legal: “Inducerea în eroare a unei persoane. 2B.obiect material . fapt epuizat . Participaţia este posibilǎ în toate formele sale. Înşelǎciunea prezintǎ o variantǎ simplǎ (alin.subiectul pasiv . 4. actele preparatorii – sunt posibile dar nu se pedepsesc. consecinţǎ a acţiunii sau inacţiunii fǎptuitorului.închisoare dela 3 la 10 ani – în forma agravatǎ. în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material înjust şi dacǎ s-a pricinuit o pagubǎ. Condiţii preexistente: 2A. Modalitǎţi. pen. pen. Aşadar obiectul material al acestei infracţiuni în reprezintǎ numai bunurile corporale mobile. .” 2.obiectul juridic special . ÎNŞELĂCIUNEA (art. cǎ urmarea imediatǎ este o consecinţǎ a sǎvârşirii elementutlui material. Escrocul este imoral. 2 Înşelǎciunea care a avut consecinţe deosebit de grave se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. principale ori accesorii care au o valoare economicǎ.se realizeazǎ prin acţiuni sau inacţiuni frauduloase de amǎgire ori inducere în eroare a victimei. mobile sau imobile.îl constituie relaţiile sociale a cǎror formare. Patrimoniu este format din totalitatea bunurilor corporale şi incorporale. 3. 215¹ C. . adicǎ paguba efectivǎ în patrimuniul celui înşelat. Emitarea unui cec asupra unei instituţii de credit sau unei persoane. Inducerea în eroare se face mai uşor în funcţie de gradul de culturǎ a victimei.este organul. precum şi de starea psihicǎ a acesteia. 22 . se sancţioneazǎ cu pedeapsa prevǎzutǎ în alin.) 1. folosire sau traficare de naturǎ a produce o pagubǎ. 1 dacǎ s-a pricinuit o pagubǎ posesorului cecului. se aplicǎ regulile privind concursul de infracţiuni. instituţia publicǎ sau orice altǎ persoanǎ juridicǎ în cadrul cǎrora autorul îşi exercitǎ activitatea. Înşelǎciunea sǎvârşitǎ prin folosire de nume sau calitǎţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani. 4. folosirea sau traficarea. fǎrǎ scrupule. principale ori accesorii care au o valoare economicǎ.poate fi: bani. ori de a interzice trasului de a plǎti înainte de expirarea termenului de prezentare. de cǎtre un funcţionar în interesul sǎu ori pentru altul. 222 C. tentativa . lipsa uneia dintre ele ducând la inexistenţa delapidǎrii. Deci.forma de vinovǎţie .acesta este considerat a fi momentul în care a încetat activitatea infracţionalǎ şi când amplificarea consecinţelor a luat sfârşit. .subiectul pasiv . Conţinutul legal: “Însuşirea. cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condiţiile stipulate. subiectul pasiv poate fi numai o persoanǎ juridicǎ. art. MODALITǍŢI: 1. dupǎ distincţiie acolo arǎtate.aceastǎ infracţiune se consumǎ odatǎ cu executarea în întregime a oricǎreia dintre acţiunile ce formeazǎ elementul material al infracţiunii şi când s-a produs urmarea imediatǎ. 145 C. prin prezentarea ca adevǎratǎ a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasǎ a unei fapte adevǎrate. Prin calitatea de gestionar se înţelege acea persoanǎ care are ca atribuţii principale primirea.se pedepseşte cfm. Modalitǎţi.obiectul juridic special . desfǎşorare şi dezvoltare sunt asigurate prin apǎrarea patrimoniului. Subiecţii infracţiunii: .se pedepseşte cfm.

3. înlǎturarea mǎsurilor luate de conservare ori de salvare. explozie sau prin orice alt asemenea mijloc şi dacǎ rezultǎ pericol public. . Latura obiectivǎ: . Conţinutul legal: “Distrugerea. cǎ un bun poate fi luat sau folosit din culpǎ. în varianta nepredǎrii. dispunerea de acesta şi însuşirea lui pe nedrept.este necalificat. Nu intrǎ în aceastǎ categorie bunurile abandonate sau pǎrǎsite.aceastǎ infracţiune se consumǎ în momentul împlinirii termenului de 10 zile. se pedepseşte cu închisoare de la o lunǎ la 3 luni sau cu amendǎ. dar nu şi proprietarul bunului .” 2. ÎNSUŞIREA BUNULUI GĂSIT (art. Nu este considerat un bun gǎsit acel bun lǎsat temporar fǎrǎ supraveghere (ex. putând fi orice persoanǎ care rǎspunde penal. . destinaţiei lor iniţiale nu pot constitui obiect material al infracţiunii de distrugere. adicǎ sǎ fie un bun pierdut. Fapta este mai gravǎ când toate aceste fapte se sǎvârşesc prin incendiere. 2.este necalificat. Dacǎ bunul este proprietate privatǎ. dacǎ în aceste sunt consemnate raporturi patrimoniale. actele preparatorii – sunt posibile dar nu se pedepsesc. . Conţinutul legal: “Fapta de a nu preda în termen de 10 zile un bun gǎsit autoritǎţilor sau celui care l-a pierdut sau de a dispune de acel bun ca de al sǎu. Distrugerea poate avea obiect material şi un înscris. folosire) şi când s-a produs urmarea imediatǎ. Bunul trebuie sǎ aparţinǎ altuia.este orice persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ proprietarǎ sau deţinǎtoare a bunului pierdut.subiectul pasiv . 2. împiedicarea luǎrii mǎsurilor de conservare ori de salvare a bunului. FORME: 1. .obiectul juridic special .închisoare dela 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi – în forma agravatǎ. acţiunea penalǎ pentru faptǎ prevǎzutǎ în alin. Dacǎ înscrisul este unul oficial. poate fi orice persoanǎ care rǎspunde penal. Distrugerea. Latura subiectivǎ: .este reprezentat de relaţiile sociale de ordin patrimonial a cǎror naştere. în varianta simplǎ. chiar şi proprietarul bunului. cinstea şi corectitudinea din partea acelora care gǎsesc anumite bunuri sau ajung din eroare în posesia unor astfel de bunuri. .subiectul pasiv .subiectul activ . consumabile ori fungibile.urmarea imediatǎ . 217 C.nu se pedepseşte. DISTRUGEREA (art. SANCŢIUNI: . existenţǎ şi dezvoltare este condiţionatǎ de asigurarea integritǎţii materiale a bunurilor şi potenţialul de utilizare a acestora. Împǎcarea pǎrţilor înlǎturǎ rǎspunderea penalǎ. Subiecţii infracţiunii: . pen. fapt consumat .aceastǎ infracţiune se consumǎ odatǎ cu executarea în întregime a oricǎreia dintre acţiunile ce formeazǎ elementul material al infracţiunii (însuşire. Este în afara oricǎrei îndoieli. degradarea. Cu alte cuvinte.subiectul activ .23 3. 3B. tentativa . Bunul gǎsit trebuie sǎ fi ieşit din posesia altuia.acesta este considerat a fi momentul în care a încetat activitatea infracţionalǎ.) 1.sustragere sau distrugere de înscrisuri. Subiecţii infracţiunii: .constǎ în creerea unei situaţii de fapt pǎgubitoare pentru subiectul pasiv.trebuie sǎ se stabileascǎ în concret. .intenţia directǎ sau indirectǎ. Sancţiuni.obiectul juridic special .haina de piele lǎsatǎ într-un cuier în holul unui hotel).” 2.poate fi orice bun mobil sau imobil care trebuie sǎ aibǎ o valoare economicǎ aparţinând patrimoniului privat sau public.) 1. Pentru întregirea laturii obiective. se impune împlinirea unui termen de 10 zile. Obiectul infracţiunii: . desfǎşorare şi dezvoltare sunt asigurate prin apǎrarea patrimoniului. explozie şi care au prezentat un pericol public. Dacǎ bunul are o valoare deosebitǎ. Condiţii preexistente: 2A.raportul de cauzalitate . pedeapsa este închisoarea de la 1 la 10 ani. fapt consumat . fǎrǎ voia acestuia. fapta va fi încadratǎ în art 242 C. . Obiectul infracţiunii: . Dar elementul material al infracţiunii se poate realiza şi înainte de 10 zile. existenţǎ şi dezvoltare este condiţionatǎ de buna-credinţǎ. MODALITǍŢI: în cazul în care delapidarea a avut consecinţe deosebit de grave pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicearea unor drepturi. degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unei conducte petroliere sau de gaze.îl constituie relaţiile sociale a cǎror formare.forma de vinovǎţie .obiect material . a echipamentelor şi instalaţiilor de telecomunicaţii sau pentru difuzarea progamelor de radio şi televiziune ori a sistemelor de alimentare cu apǎ şi a conductelor magistrale de alimentare cu apǎ. pen. cu excepţia cazului când acesta este în întrgime sau în parte al statului. 2B. se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 10 ani. 3.în forma simplǎ. principale ori accesorii care au o valoare economicǎ. 4.este reprezentat de relaţiile sociale de ordin patrimonial a cǎror naştere. Forme. 1 se pune în mişcare la plângerea prealabilǎ a persoanei vǎtǎmate. principale ori accesorii care au o valoare economicǎ.poate fi orice bun mobil care trebuie sǎ aibǎ o valoare economicǎ susceptibil de a fi evaluat şi care prin natura sa poate fi pirdut sau poate sǎ sjungǎ din eroare în posesia altor persoane. . La formele agravate. ştiinţificǎ. infracţiunea consumându-se dupǎ 10 zile de la gǎsirea bunului. fapta va fi furt. degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare se sǎvârşeşte prin incendiere. în cazul nepredǎrii. . deoarece delapidarea în cele mai multe cazuri are un aspect continuat. consumabile ori fungibile. mobile sau imobile. iar altǎ persoanǎ care are bunul şi ştie cǎ proprietarul îl cautǎ şi îl ţine în mod deliberat.se realizeazǎ prin urmǎtoarele acţiuni: distrugerea. fapta va fi mai gravǎ. desfǎşorare şi dezvoltare sunt asigurate prin apǎrarea patrimoniului.obiectul juridic generic . Dacǎ distrugerea. Se poate întâlni şi o pluralitate de subiecţi pasivi. 2B. Când fǎptuitorul este chiar proprietarul bunului distrus. deoarece delapidarea în cele mai multe cazuri are un aspect continuat. 216 C.constǎ în creerea unei situaţii de fapt pǎgubitoare pentru subiectul pasiv. fapt epuizat . mobile sau imobile. dacǎ are loc dispunerea pe nedrept cu privire la bunul gǎsit. iar în cazul dispunerii sau însuşirii bunului gǎsit infracţiunea se consumǎ chiar în acel moment. Conţinutul constitutiv: 3A. aducerea în stare de neîntrebuinţare. cǎ urmarea imediatǎ este o consecinţǎ a sǎvârşirii elementutlui material. omisiunea de a preda bunul capǎtǎ relevanţǎ juridicǎ abia în momentul îndeplinirii acestui termen. precum şi înlǎturarea mǎsurilor luate. consecinţǎ a acţiunii sau inacţiunii fǎptuitorului şi schimbarea negativǎ în rǎu a existenţei bunului sau a capaciţǎţii de utilizare a acestuia. Patrimoniu este format din totalitatea bunurilor corporale şi incorporale. În cazul în care bunul are dosebitǎ valoare artisticǎ. fapt epuizat . Cu aceeaşi pedeapsǎ se sancţioneazǎ şi însuşirea pe nedrept a unui bun mobil ce aparţine altuia.elementul material . cǎ urmarea imediatǎ este o consecinţǎ a sǎvârşirii elementutlui material. Latura obiectivǎ: . degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun aparţinând altuia sau împiedicarea luǎrii mǎsurilor de conservare ori de salvare a unui astfet de bun. Participaţia penalǎ este posibilǎ în toate formele sale. Dispoziţiile prevǎzute în alin.este orice persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ proprietarǎ sau deţinǎtoare a bunului distrus. 4. Patrimoniu este format din totalitatea bunurilor corporale şi incorporale. consecinţǎ a acţiunii sau inacţiunii fǎptuitorului. 3. Bunurile abandonate sau cele care nu mai pot fi utilizate cfm. pen. Dacǎ o persoanǎ a pierdut un bun şi îl cautǎ pentru a reintra în posesia acestuia. sub. 3 şi 4 se aplicǎ chiar dacǎ bunul aparţine fǎptuitorului. ajuns din eroare în posesia fǎptuitorului. 4. pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani. Condiţii preexistente: 2A. Latura subiectivǎ: 23 . .obiect material . .obiectul juridic generic . a unui cablu de înaltǎ tensiune. 3B.se realizeazǎ printr-o acţiune sau inacţiune astfel: nepredarea bunului gǎsit. adicǎ o paguba efectivǎ . vor fi sub. SANCŢIUNI: închisoare de la o lunǎ la 3 luni sau cu amendǎ.închisoare de la 1 la 15 ani – în forma tip şi .elementul material . se pedepseşte cu închisoare de la o lunǎ la 3 ani sau cu amendǎ.urmarea imediatǎ .. Conţinutul constitutiv: 3A.raportul de cauzalitate .acesta este considerat a fi momentul în care a încetat activitatea infracţionalǎ. pasivi persoanele care aveau un drept asupra bunului distrus sau ale cǎror bunuri au fost distruse odatǎ cu acesta. arhivisticǎ sau o altǎ asemenea valoare. activ poate fi orice persoanǎ. istoricǎ. traficare.îl constituie relaţiile sociale a cǎror formare.trebuie sǎ se stabileascǎ în concret. iar fǎptuitorul sǎ nu ştie cui aparţine.

sub.este reprezentat de relaţiile sociale de ordin patrimonial a cǎror naştere. din culpǎ. se pedepsesc cu închisoare de la o lunǎ la 2 ani sau cu amendǎ. chiar şi proprietarul bunului. art. principale ori accesorii care au o valoare economicǎ. Distrugerea poate avea obiect material şi un înscris. actele preparatorii – sunt posibile dar nu se pedepsesc. 24 . bunul are dosebitǎ valoare artisticǎ. şi 218 alin. distrugerea.elementul material . Dacǎ ambele se sǎvârşesc cu intenţie va fi concurs de infracţiuni între distrugere şi omor depsebit de grav. iar consecinţale prevǎzute de art.subiectul activ . degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a bunului. Subiecţii infracţiunii: . iar dacǎ a avut ca urmare un dezastru. de mǎrfuri sau persoane. pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani. Latura subiectivǎ: . pedeapsa este detenţiunea pe viaţǎ sau închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. Patrimoniul este format din totalitatea bunurilor corporale şi incorporale.obiect material . Patrimoniul este format din totalitatea bunurilor corporale şi incorporale.raportul de cauzalitate .forma de vinovǎţie . consecinţǎ a acţiunii sau inacţiunii fǎptuitorului şi schimbarea negativǎ în rǎu a existenţei bunului sau a capaciţǎţii de utilizare a acestuia. degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare se sǎvârşeşte prin incendiere.subiectul pasiv . pen. Conţinutul constitutiv: 3A. a echipamentelor şi instalaţiilor de telecomunicaţii sau pentru difuzarea progamelor de radio şi televiziune ori a sistemelor de alimentare cu apǎ şi a conductelor magistrale de alimentare cu apǎ. 4. Bunul trebuie sǎ aparţinǎ altuia. Dezastrul constǎ în distrugerea sau degradarea unor mijloace de transport în comun.. Bunurile abandonate sau cele care nu mai pot fi utilizate cfm. FORME: 1. consumabile ori fungibile. . degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare. Distrugerea. Condiţii preexistente: 2A. . va fi altǎ infracţiune şi anume aceea de distrugere din culpǎ (art. Aceastǎ infracţiune este o formǎ agravatǎ a infracţiunii de distrugere. adicǎ distrugerea. dacǎ în aceste sunt consemnate raporturi patrimoniale. desfǎşorare şi dezvoltare sunt asigurate prin apǎrarea patrimoniului. FORME: 1.obiectul juridic special .închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi când fapta a avut ca urmare consecinţe deosebit de grave şi . a unui bun chiar dacǎ acesta aparţine fǎptuitorului.în forma tip şi . 3. 222 C. dacǎ distrugerea.se pedepseşte cfm.este reprezentat de relaţiile sociale de ordin patrimonial a cǎror naştere. Dacǎ fapta se sǎvârşeşte din culpǎ. în cazul în care fapta este sǎvârşitǎ prin incendiere. 3. existenţǎ şi dezvoltare este condiţionatǎ de asigurarea integritǎţii materiale a bunurilor şi potenţialul de utilizare a acestora. . explozie sau prin orice alt asemenea mijloc şi dacǎ rezultǎ pericol public. Dacǎ bunul are o valoare deosebitǎ. Pentru analizǎ facem trimitere la art. 219 C.constǎ în creerea unei situaţii de fapt pǎgubitoare pentru subiectul pasiv. arhivisticǎ sau o altǎ asemenea valoare. Bunul trebuie sǎ aparţinǎ altuia. 218 din culpǎ.obiectul juridic generic .se pedepseşte cfm. fǎptuitorul comite actele de distrugere cu intenţie. activ poate fi orice persoanǎ. Când dezastrul ori consecinţele deosebit de grave s-au produs ca urmare a pǎrǎsirii postului sau a sǎvârşirii oricǎrei alte fapte de cǎtre personalul de conducere al unui mijloc de transport în comun ori de cǎtre personalul care asigurǎ direct securitatea unor asemenea transporturi. Condiţii preexistente: 2A. Sancţiuni. cǎ urmarea imediatǎ este o consecinţǎ a sǎvârşirii elementutlui material. Dacǎ înscrisul este unul oficial.sustragere sau distrugere de înscrisuri. 2B. pasivi persoanele care aveau un drept asupra bunului distrus sau ale cǎror bunuri au fost distruse odatǎ cu acesta. consumabile ori fungibile. principale ori accesorii care au o valoare economicǎ.poate fi orice bun mobil sau imobil care trebuie sǎ aibǎ o valoare economicǎ aparţinând patrimoniului privat sau public.îl constituie relaţiile sociale a cǎror formare. degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare. Modalitǎţi. 217 a avut consecinţe deosebit de grave. Obiectul infracţiunii: . 219C. 222 C. pedeapsa este închisoarea de la 3 la 12 ani.se realizeazǎ prin urmǎtoarele acţiuni: distrugerea.) 4. destinaţiei lor iniţiale nu pot constitui obiect material al infracţiunii de distrugere. DISTRUGEREA CALIFICATĂ (art.trebuie sǎ se stabileascǎ în concret. degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unei conducte petroliere sau de gaze. 2. 146 C. dacǎ a avut ca urmare aducerea în stare de neîntrebuinţare a acestora. în cazul în care a avut consecinţe deosebit de grave. actele preparatorii – sunt posibile dar nu se pedepsesc. c.în forma simplǎ.forma de vinovǎţie . destinaţiei lor iniţiale nu pot constitui oboect material al infracţiunii de distrugere. pen. aducerea în stare de neîntrebuinţare.este necalificat. art.24 .urmarea imediatǎ . Participaţia penalǎ este posibilǎ în toate formele sale. activ poate fi orice persoanǎ. .obiect material . 3B. Aşadar.detenţiunea pe viaţǎ sau închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi când fapta a avut ca urmare un dezastru.închisoare de la 1 la 10 ani. a unui bun chiar dacǎ acesta aparţine fǎptuitorului. 3. iar dacǎ au avut ca urmare un dezastru. sub.) 1. exploxie sau prin orice alt asemenea mijloc şi dacǎ rezultǎ pericol public.îl constituie relaţiile sociale a cǎror formare. mobile sau imobile. tentativa .acesta este considerat a fi momentul în care a încetat activitatea infracţionalǎ. dar nu şi proprietarul bunului . degradarea. Participaţia penalǎ este posibilǎ în toate formele sale. desfǎşorare şi dezvoltare sunt asigurate prin apǎrarea patrimoniului.intenţia depǎşitǎ. pen.acesta este considerat a fi momentul în care a încetat activitatea infracţionalǎ. SANCŢIUNI: . Stabilirea caracterului deosebit de grav este un atribut exclusiv al instenţei de judecatǎ. 4. a unui cablu de înaltǎ tensiune. Conţinutul legal: “Dacǎ faptele prevǎzute în art. La formele agravate. .) 1. ştiinţificǎ. fapt epuizat . aceastǎ infracţiune este condiţionatǎ de aceste urmǎri. existenţǎ şi dezvoltare este condiţionatǎ de asigurarea integritǎţii materiale a bunurilor şi potenţialul de utilizare a acestora. fapta va fi mai gravǎ.. pen. pen.este necalificat. Conţinutul legal: “Distrugerea. a echipamentelor şi instalaţiilor de telecomunicaţii sau pentru difuzarea programelor de radio şi televiziune pri a sistemelor de alimentare cu apǎ şi a conductelor magistrale de alimentare cu apǎ. putând fi orice persoanǎ care rǎspunde penal.este orice persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ proprietarǎ sau deţinǎtoare a bunului distrus.obiectul juridic generic . chiar şi proprietarul bunului.obiectul juridic special . vor fi sub. 218 C. 2. fapt epuizat . a unui cablu de înaltǎ tensiune. tentativa .în forma agravatǎ. fapt consumat .închisoare de la o lunǎ la 3 ani sau cu amendǎ . ” 2. înlǎturarea mǎsurilor luate de conservare ori de salvare şi s-au produs consecinţe deosebit de grave sau un dezastru. în varianta simplǎ. 2 C. în varianta simplǎ. SANCŢIUNI: . ori a unor instalaţii sau lucrǎri şi care a avut ca urmare moartea sau vǎtǎmarea gravǎ a integritǎţii corporale ori sǎnǎtǎţii mai multor persoane” 2. Forme. Obiectul infracţiunii: . pen. de la 3 la 15 ani . pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.aceastǎ infracţiune se consumǎ în momentul în care acţiunea de distrugere a fost dusǎ pânǎ la sfârşit şi s-a produs urmarea imediatǎ. Se poate întâlni şi o pluralitate de subiecţi pasivi. adicǎ dezastrul sau consecinţele deosebit de grave. din culpǎ. fapt consumat . La formele agravate. 4. istoricǎ. împiedicarea luǎrii mǎsurilor de conservare ori de salvare a bunului. . 2B.aceastǎ infracţiune se consumǎ în momentul în care acţiunea de distrugere a fost dusǎ pânǎ la sfârşit şi s-a produs urmarea imediatǎ. Latura obiectivǎ: . putând fi orice persoanǎ care rǎspunde penal. Când fǎptuitorul este chiar proprietarul bunului distrus. Subiecţii infracţiunii: . pen.subiectul activ .intenţia directǎ sau indirectǎ. fapta va fi încadratǎ în art 242 C. b. pen. Sancţiuni. DISTRUGEREA DIN CULPĂ (art. .poate fi orice bun mobil sau imobil care trebuie sǎ aibǎ o valoare economicǎ aparţinând patrimoniului privat sau public. Cu aceeaşi pedeapsǎ se sancţioneazǎ distrugerea sau degradarea din culpǎ a unei conducte petroliere sau de gaze. Forme. se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 6 ani. mobile sau imobile. Bunurile abandonate sau cele care nu mai pot fi utilizate cfm. MODALITǍŢI: Fapta este mai gravǎ când: a. .

. a unui folos material. Toate acestea trebuie sǎ se facǎ fǎrǎ drept.în forma tip şi . În cazul formei agravate. . Conţinutul constitutiv: 3A. Se poate întâlni şi o pluralitate de subiecţi pasivi. b. Latura obiectivǎ: . Subiectul activ poate fi chiar şi proprietarul bunului.) 1.obiectul material . desfǎşorare şi dezvoltare sunt asigurate prin apǎrarea patrimoniului.elementul material . Simpla intrare într-o locuinţǎ. principale ori accesorii care au o valoare economicǎ. 3. TULBURAREA DE POSESIE (art. 220 este ocuparea imibilului.subiectul activ . . 221 C. c. .25 . acte). Modalitǎţi. situaţie în care se deosebeşte de complice.1. .poate fi un imobil care aparţine altuia. Forme. b. fapta prevǎzutǎ în alin.constǎ în creerea unei situaţii de fapt pǎgubitoare pentru subiectul pasiv. împiedicarea luǎrii mǎsurilor de conservare ori de salvare a bunului.forma de vinovǎţie . ori refuzul de a aelibera imobilul astfel ocupat se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.subiectul activ . întâlnim şi un obiect juridic secundar format din relaţiile sociale privind sǎnǎtatea şi integritatea fizicǎ a persoanei. Tǎinuirea sǎvârşitǎ de soţ sau de o rudǎ apropiatǎ nu se pedepseşte.urmarea imediatǎ .constǎ în schimbarea situaţiei de fapt pentru subiectul pasiv. Latura subiectivǎ: . Latura obiectivǎ: . fapt epuizat – se realizeazǎ în momentul când înceteazǎ activitatea de ocupare sau când se pronunţǎ o hotǎrâre în cauzǎ. Când fǎptuitorul este chiar proprietarul bunului distrus. degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a bunului sau imposibilitatea de utilizare a cestora cfm. 3. mobile sau imobile. 2 se sǎvârşeşte de douǎ sau mai multe persoane împreunǎ.raportul de cauzalitate . constituie violare de domiciliu. din culpǎ.se realizeazǎ printr-o acţiune de ocupare care presupune pǎtrunderea în imobil şi rǎmânerea în acel imobil cu intenţia de a-l poseda. a unui bun chiar dacǎ acesta aparţine fǎptuitorului. principale ori accesorii care au o valoare economicǎ. Latura subiectivǎ: . mobile sau imobile.este reprezentat de relaţiile sociale de ordin patrimonial referitoare la apǎrarea patrimoniului persoanelor împotriva faptei de tǎinuire. 3.obiectul material . cǎ urmarea imediatǎ este o consecinţǎ a sǎvârşirii elementutlui material.obiectul juridic generic .se realizeazǎ prin urmǎtoarele acţiuni: distrugerea. 3B.forma de vinovǎţie – culpa.obiectul juridic generic .aceastǎ infracţiune se consumǎ în momentul în care acţiunea de ocupare a avut loc şi fǎptuitorul îşi ia în stǎpânire imobilul. degradarea.urmarea imediatǎ . fapt consumat . în întregime sau în parte fǎrǎ drept. Dacǎ fapta prevǎzutǎ în alin.îl constituie relaţiile sociale a cǎror formare.subiectul pasiv . Condiţii preexistente: 2A. 4. fapt consumat . . Împǎcarea pǎrţilor înlǎturǎ rǎspunderea penalǎ. distrugerea. ” 2. la starea lor paşnicǎ de posesie. adicǎ distrugerea. 4. MODALITǍŢI: Fapta este mai gravǎ când: a. 25 .obiectul juridic special . SANCŢIUNI: .” 2. în sensul de rǎmânere mai departe fǎrǎ voia proprietarului. fǎrǎ consimţǎmântul proprietarului. degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare. putând fi orice persoanǎ care rǎspunde penal. a reperelor de marcare. pen. Ocuparea reprezintă o acţiune instantanee.aceastǎ infracţiune se consumǎ în momentul în care acţiunea de distrugere a fost dusǎ pânǎ la sfârşit şi s-a produs urmarea imediatǎ.în forma agravatǎ. 1 se sǎvârşeşte prin violenţǎ sau ameninţare ori prin desfiinţarea sau strǎmutarea semnelor de hotar. Obiectul infracţiunii: . actele preparatorii – nu sunt posibile.în forma agravatǎ. Dacǎ fapta prevǎzutǎ în alin.raportul de cauzalitate .este necalificat.în forma tip şi .) 1. de la 3 la 12 ani şi de la 5 la 15 ani .este orice persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ proprietarǎ sau deţinǎtoare a bunului distrus. dacǎ în momentul sǎvârşirii faptei imobilul se afla în posesia legalǎ a altei persoane(chiriaş). animale. 2B. actele preparatorii – nu se pedepsesc. dacǎ a avut ca urmare un dezastru. pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani. 2B.elementul material . MODALITǍŢI: Fapta este mai gravǎ când: a. bunuri care aparţin de drept unor persoane fizice sau juridice.obiectul juridic special . Patrimoniul este format din totalitatea bunurilor corporale şi incorporale. înlǎturarea mǎsurilor luate de conservare ori de salvare. vehicule. FORME: 1. consumabile ori fungibile. FORME: 1. Aceasta are şi un obiect juridic secundar format din relaţiile sociale privind înfǎptuirea justiţiei.este bunul care provine din sǎvârşirea unei infracţiuni şi asupra cǎruia are loc acţiunea specificǎ tǎinuirii (lucruri.nu este posibilǎ. Obiectul infracţiunii: . pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.închisoare de la 1 la 6 ani. Forme. Subiecţii infracţiunii: .trebuie sǎ se stabileascǎ în concret. pen.îl constituie relaţiile sociale a cǎror formare. . Prin urmare ceea ce incrimineazǎ art. tentativa . 2. fǎrǎ ca sancţiunea aplicatǎ sǎ poatǎ depǎşi pedeapsa prevǎzutǎ de lege pentru infracţiunea din care provine bunul tǎinuit. a avut consecinţe deosebit de grave. . fără consimţământul acestuia sau fără aprobare prealabilă primită în condiţiile legii. 220 C. pentru sine ori pentru altul. Participaţia penalǎ este posibilǎ în toate formele sale.subiectul pasiv . Tǎinuitorul nu participǎ efectiv la sǎvârşirea faptei de sustragere a bunurilor pe care acesta le primeşte sau valorificǎ. Condiţii preexistente: 2A. Modalitǎţi. 2. 2 se sǎvârşeşte de douǎ sau mai multe persoane împreunǎ. Conţinutul legal: “Ocuparea.este necalificat. cǎ urmarea imediatǎ este o consecinţǎ a sǎvârşirii elementutlui material.nu se pedepseşte. putând fi orice persoanǎ care rǎspunde penal. Sancţiuni. dar şi corpul persoanei în forma agravatǎ. tentativa .este reprezentat de relaţiile sociale de ordin patrimonial referitoare la securitatea imobilelor.intenţie directǎ şi indirectǎ. dobândirea sau transformarea unui bun ori înlesnirea valorificǎrii acestuia.închisoare de la o lunǎ la 2 ani sau cu amendǎ . Subiectul activ poate fi chiar şi proprietarul bunului. 3. a unui imobil aflat în posesia altuia. Subiecţii infracţiunii: . aducerea în stare de neîntrebuinţare. Conţinutul legal: “Primirea. când dezastrul ori consecinţele deosebit de grave s-au produs ca urmare a pǎrǎsirii postului sau a sǎvârşirii oricǎrei alte fapte de cǎtre personalul de conducere al unui mijloc de transport în comun ori de cǎtre personalul care asigurǎ direct securitatea unor asemenea transporturi. desfǎşorare şi dezvoltare sunt asigurate prin apǎrarea patrimoniului. cunoscând cǎ bunul provine din sǎvârşirea unei fapte prevǎzute de legea penalǎ dacǎ prin aceasta s-a urmǎrit obţinerea.destinaţiei iniţiale. de la 3 la 15 ani . 3B. dacǎ fapta prevǎzutǎ în alin. 4.închisoare de la 1 la 15 ani . dacǎ în momentul sǎvârşirii fapteibunul se afla în posesia legalǎ a altei persoane.închisoare de la 2 la 7 ani. SANCŢIUNI: . se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 7 ani.este orice persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ proprietarǎ sau deţinǎtoare a imobilului.trebuie sǎ se stabileascǎ în concret. a unui imobil aflat în posesia altuia. consecinţǎ a acţiunii sau inacţiunii fǎptuitorului şi schimbarea negativǎ în rǎu a existenţei bunului şi imposibilitarea de utilizare a acestuia. 1 se sǎvârşeşte prin violenţǎ sau ameninţare ori prin desfiinţarea sau strǎmutarea semnelor de hotar. vor fi sub. Participaţia penalǎ este posibilǎ în toate formele sale numai în alin. TĂINUIREA (art. consumabile ori fungibile. Sancţiuni. pasivi persoanele care aveau un drept asupra bunului distrus sau ale cǎror bunuri au fost distruse odatǎ cu acesta. consecinţǎ a acţiunii sau inacţiunii fǎptuitorului şi schimbarea negativǎ în rǎu a existenţei bunului. . Patrimoniul este format din totalitatea bunurilor corporale şi incorporale. Conţinutul constitutiv: 3A.

nu se pedepseşte. aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii. fapt consumat . Nu intrǎ în aceastǎ categorie semnele folosite de partidele politice ori de diferite asociaţii sportive sau artistice. transformare ori de înlesnire a valorificǎrii bunului. Condiţii preexistente: 2A.urmarea imediatǎ . 3. MODALITǍŢI: Infracţiunea prezintǎ mai multe modalitǎţi faptice în funcţie de modul cum a fost sǎvârşitǎ: verbal. FORME: 1.constǎ în însǎşi sǎvârşirea faptei. 189 şi 193 sǎvârşite împotriva soţului. producând o stare de pericol pentru autoritatea statului . . cǎ urmarea imediatǎ este o consecinţǎ a sǎvârşirii elementutlui material.intenţie directǎ calificatǎ prin scop. Manifestarea prin care se exprimǎ dispreţ pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autoritǎţile se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendǎ. pen. pasiv secundar). 2. Obiectul infracţiunii: . care implicǎ respect faţǎ de însemnele României. vor opera prevederile art. prin acte materiale – distrugerea.forma de vinovǎţie . nu se pedepsesc. -favorizarea infractorului.nu se pedepseşte. Dacǎ nu se urmǎreşte obţinerea acestui folos material. Latura subiectivǎ: . stema ţǎrii şi sigiliul statului. Conţinutul legal: “Orice manifestare prin care se exprimǎ dispreţ pentru însemnele României se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. în scop de intimidare sau de rǎzbunare pentru acte sau fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii.se realizeazǎ printr-o acţiune alternativǎ de: primire.este reprezentat de relaţiile sociale referitoare la atributul autoritǎţii.elementul material . Autoritatea publicǎ .pen. Sancţiuni. ca şi prin regimul juridic pe care îl implicǎ.se realizeazǎ printr-o acţiune prin care se exprimǎ dispreţ pentru însemnele arǎtate mai sus. -eroarea de fapt. .intenţie directǎ sau indirectǎ. Autoritatea publicǎ este conferitǎ organelor publice sau este exprimatǎ prin însemne.raportul de cauzalitate . poliţist. tentativa . în scris – afişe. 236 C. obţinerea unui folos material pentru sine sau pentru altul.închisoare de la 3 luni la 7 ani fǎrǎ ca sancţiunea aplicatǎ sǎ poatǎ depǎşi pedeapsa prevǎzutǎ de lege pentru infracţiunea din care provine bunul tǎinuit.îl constituie relaţiile sociale a cǎror formare şi dezvoltare ţin de asigurarea prestigiului şi respectului datorat autoritǎţii acestor organe sub toate formele sale de manifestare. 4. 3.” 2. . Participaţia este posibilǎ în toate formele sale. nu se pedepsesc. actele preparatorii – deşi posibile.este organul de stat ale cǎrui embleme sau însemne au fost dispreţuite(sub. pasiv principal este statul. 4. . SANCŢIUNI: . . putând fi orice persoanǎ care rǎspunde penal.forma de vinovǎţie . Vǎtǎmarea corporală gravă. se pedepeşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. pen. tentativa . Din categoria semnelor fac parte : semnele(stemele) judeţeloe şi municipiilor ori semnul distinctiv al organelor de justiţie prin insigna purtatǎ de magistraţi. Sǎvârşirea din culpǎ a acestei fapte nu cade sub incidenţa legii penale. Simbolurile naţionale sunt: drapelul. fapta va fi încadratǎ în art. SANCŢIUNI: . Forme. copiilor sau pǎrinţilor unui judecător.” CAZURI SPECIALE DE PEDEPSIRE(art. săvârşită împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implicǎ exerciţiul autoritǎţii de stat. “ 2. ziua naţionalǎ. se pedepesşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă. Vǎtǎmarea corporalǎ. Conţinutul legal: “Ameninţarea sǎvârşitǎ nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directǎ contra unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implicǎ exerciţiul autoritǎţii de stat. 4. procuror. Condiţii preexistente: 2A. aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii. . se produce urmarea periculoasǎ pentru autoritatea de stat. Conţinutul constitutiv: 3A. jandarm ori militar.urmarea imediatǎ .obiectul juridic generic . Modalitǎţi. Latura obiectivǎ: . tǎinuirea sǎvârşitǎ de cǎtre aceste persoane se pedepseşte. degradarea. prin gesturi.subiectul pasiv . imnul naţional. În cazul în care subiectul nu cunoaşte sursa realǎ de provenienţǎ a bunului. Forme. cǎ urmarea imediatǎ este o consecinţǎ a sǎvârşirii elementutlui material. 2. săvârşită împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implicǎ exerciţiul autoritǎţii de stat. pen. 3.obiectul juridic generic .trebuie sǎ se stabileascǎ în concret. se pedepesşte cu închisoare de la 3 luni la 12 ani. fapt epuizat – se realizeazǎ în momentul când înceteazǎ activitatea infracţionalǎ sau în momentul sǎvârşirii ultimei acţiuni cu caracter ofensator. maximul pedepsei se majoreazǎ cu 2 ani.închisoare de la 6 luni la 3 ani – în forma tip şi . 3.aceastǎ infracţiune se consumǎ instantaneu în momentul în care acţiunea sau inacţiunea cu caracter ofensator fiind sǎvârşitǎ. pen. Subiecţii infracţiunii: ULTRAJUL (art. 51 C. iar sub. Pentru existenţa infracţiunii este necesar ca acţiunea incriminatǎ sǎ poarte întotdeauna asupra unui bun provenit din sǎvârşirea unei infracţiuni. prin gesturi – gesturi obscene care exprimǎ desconsiderare.subiectul pasiv . aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii. aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii.elementul material .constǎ în schimbarea situaţiei de fapt pentru a bunului prin trecerea lui într-o altǎ sferǎ patrimonialǎ. 239¹ C. cât şi faţǎ de emblemele şi semnele de care se folosesc autoritǎţile. Poate exista şi o pluralitate de subiecţi pasivi. Latura subiectivǎ: . dobândire.aceastǎ infracţiune se consumǎ în momentul în care se executǎ în întregime cu intenţie vreuna din acţiunile ce formeazǎ elementul material. Poate îmbrǎca şi o formǎ continuatǎ sau continuǎ.) 1. . fapt consumat . FORME: 1. prin care fǎptuitorul exprimǎ dispreţ. Conţinutul constitutiv: 3A. Tǎinuirea sǎvârşitǎ de soţ sau de o rudǎ apropiatǎ nu se pedepseşte.este orice persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ privatǎ ori publicǎ proprietarǎ sau deţinǎtoare a imobilului. Totodatǎ fǎptuitorul trebuie sǎ ştie cǎ bunul provine din sǎvârşirea unei fapte prevǎzute de legea penalǎ. Sancţiuni. Aceastǎ acţiune poate fi sǎvârşitǎ prin orice mijloace: verbal – cuvinte jignitoare. 180-182.îl constituie relaţiile sociale a cǎror formare şi dezvoltare ţin de asigurarea prestigiului şi respectului datorat autoritǎţii acestor organe sub toate formele sale de manifestare.constǎ în însemnele şi emblemele sau semnele asupra cǎrora se rǎsfrânge activitatea infracţoinalǎ. În cazul infracţiunilor contra pǎcii şi omenirii şi în cazul infracţiunilor contra siguranţei statului.raportul de cauzalitate . Tǎinuirea se poate sǎvârşi şi în formǎ continuatǎ în situaţia în care bunurile dobândite provin din infracţiuni diferite.) 1. sǎvârşite împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implicǎ exerciţiul autoritǎţii de stat.este necalificat.cǎlcarea în picioare a steagului ţǎrii. Aceastǎ exonerare de rǎspundere se bazeazǎ pe legǎtura de afectivitate ce se realizeazǎ în mod natural între rude apropiate sau soţi. Infracţiunea prezintǎ şi o modalitate atenuatǎ când fapta se sǎvârşeşte asupra unor embleme sau semne ale autoritǎţilor publice ale statului. fapt epuizat – se realizeazǎ în momentul când înceteazǎ activitatea infracţionalǎ.închisoare de la 3 luni la 1 an – în forma atenuatǎ. Obiectul infracţiunii: . murdǎrirea.subiectul activ .obiectul juridic special . se pedepesşte cu închisoare de la 6 luni la 6 ani. 264 C. 2B. şi anume.) “În cazul infracţiunilor prevǎzute în art. Ex. INFRACŢIUNI CONTRA AUTORITǍŢII OFENSǍ ADUSǍ UNOR ÎNSEMNE (art. lipsǎ de respect. în scris. 26 . 239 C.obiectul material . Lovirea sau orice acte de violenţǎ. actele preparatorii – deşi posibile.26 . 3B.trebuie sǎ se stabileascǎ în concret. 3B. Latura obiectivǎ: . simboluri. 4.

de uniforme. Nu pot fi subiecţi pasivi ai acestei infracţiuni persoanele care efectueazǎ acte sau operaţii tehnico-administrative (arhivari.elementul material . aflatǎ în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii. lovirea sau actele de vătămare.subiectul pasiv – este autoritatea publicǎ prejudiciatǎ prin calitatea oficialǎ pe care fǎptuitorul o foloseşte fǎrǎ drept.este reprezentat de relaţiile sociale privind autoritatea de stat. Subiect al infracţiunii poate fi şi o persoanǎ învestitǎ cu o calitate oficialǎ.se caracterizeazǎ prin douǎ acţiuni distincte. precedent se sǎvârşeşte în timp de rǎzboi. al Curţii de Conturi. Autoritatea publicǎ este conferitǎ organelor publice sau este exprimatǎ prin însemne. precedente sunt sǎvârşite împotriva unui magistrat. putând fi orice persoanǎ care rǎspunde penal. se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendǎ. uniforma sau semnul distinctiv al autoritǎţii de stat. ca şi prin regimul juridic pe care îl implicǎ. executoreşti sau judecǎtoreşti. O condiţie esenţialǎ este aceea cǎ toate aceste acte trebuie sǎ se facǎ fǎrǎ drept. Participaţia este posibilǎ în toate formele sale.obiectul material – nu are. dar a pierdut-o şi continuǎ sǎ o exercite dupǎ ce a piedut-o. Sancţiuni. b. FORME: 1. .forma de vinovǎţie . a cǎror dezvoltare este asiguratǎ prin apǎrarea prestigiului şi siguranţei funcţionarilor care exercitǎ aceastǎ autoritate. Lovirea sau orice acte de violenţǎ.urmarea imediatǎ . pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani.se realizeazǎ prin acţiunea de purtare fǎrǎ drept de decoraţii sau semne distinctive ale unui organ de stat. . Latura subiectivǎ: .obiectul juridic special . .este reprezentat de relaţiile sociale privind exercitarea calitǎţolor oficiale numai de cǎtre persoanele învestite cu astfel de calitǎţi. obiectul material este corpul persoanei. . organul care exercitǎ autoritatea publicǎ. dar dacǎ se comite prin lovire sau alte violenţe. Latura obiectivǎ: . . fǎrǎ drept. Obiectul infracţiunii: . nu se pedepsesc.27 este conferitǎ organelor publice sau este exprimatǎ prin însemne.nu se pedepseşte. poliţist sau jandarm ori alt militar. putând fi orice persoanǎ care rǎspunde penal. nu se pedepsesc. . însoţitǎ sau urmatǎ de îndeplinirea vreunui act legat de acea calitate. 240 C. fapt consumat . Subiecţii infracţiunii: . Condiţii preexistente: 2A. FORME: 1. Sancţiuni.” 2. 3B. ca şi prin regimul juridic pe care îl implicǎ. iar în secundar este persoana care îndeplineşte o functie ce implicǎ exerciţiul autoritǎţii de stat şi împotriva cǎreia s-a exercitat ameninţarea.) 1. 2B. . PORTUL NELEGAL DE DECORAŢII SAU SEMNE DISTINCTIVE (art. se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. tentativa . 3. producând o stare de pericol pentru autoritatea statului în numele cǎreia s-a folosit fǎrǎ drept calitatea oficialǎ. Obiectul infracţiunii: . Aceaste presupune o anumitǎ duratǎ.obiectul juridic generic . sǎ fie sǎvârşitǎ contra unui funcţiunar aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii.subiectul activ . Dacǎ faptele prevǎzute în alin. 3.urmarea imediatǎ . simboluri. cumulative. care se pot sǎvârşi simultan sau succesiv şi anume : folosirea fǎrǎ drept a unei calitǎţi oficiale şi îndeplinirea vreunui act legat de acea calitate. libertatea sau integritatea corporalǎ a persoanei. 4. 4.îl constituie relaţiile sociale a cǎror formare şi dezvoltare ţin de asigurarea prestigiului şi respectului datorat autoritǎţii acestor organe sub toate formele sale de manifestare.obiectul juridic generic .obiectul juridic special .intenţie directǎ sau indirectǎ. Dacǎ fapta prevǎzutǎ în alin. ” 2.subiectul activ . Latura subiectivǎ: . purtǎtoare a autoritǎţii publice.) 1. De ex. UZURPAREA DE CALITǍŢI OFICIALE (art.obiectul material – constǎ în decoraţia.nu se pedepseşte. Purtarea. 3. Autoritatea publicǎ este conferitǎ organelor publice sau este exprimatǎ prin însemne. Latura obiectivǎ: .subiectul pasiv – este organul de stat ale cǎrui semne distinctive le-a purtat subiectul fǎrǎ drept.aceastǎ infracţiune se consumǎ în momentul în care s-au sǎvârşit cele douǎ acţiuni incriminate şi s-a produs urmarea imediatǎ.constǎ în însǎşi sǎvârşirea faptei. producând o stare de pericol pentru autoritatea cu care este investit organul din care face parte funcţionarul ultragiat iar. 3.intenţie directǎ sau indirectǎ. SANCŢIUNI: închisoarea de la 6 luni la 3 ani. ca şi prin regimul juridic pe care îl implicǎ.elementul material . pen.îl constituie relaţiile sociale a cǎror formare şi dezvoltare ţin de asigurarea prestigiului şi respectului datorat autoritǎţii acestor organe sub toate formele sale de manifestare.se realizeazǎ prin acţiunile specifice ce caracterizeazǎ infracţiunile de: ameninţare sau vătămare corporală. uniformelor sau semnelor distinctive ale autoritǎţii de stat numai de cǎtre persoanele cǎrora li s-a conferit acest drept. Pentru întregirea elementului material este necesar ca: a. ca o urmare adiacentǎ. Dacǎ fǎptuitorul a sǎvârşit numai prima acţiune. fapt consumat . 2B. vǎtǎmarea corporalǎ şi vătămarea corporală gravă sǎvârşitǎ împotriva persoanei prevǎzute în alin. b. şoferi la aceste institiţii). de uniforme sau de semne distinctive ale unui organ de stat. Subiecţii infracţiunii: .este necalificat. MODALITǍŢI: Ultrajul cunoaşte urmǎtoarele forme agravate: a. fǎrǎ drept. Aceastǎ persoanǎ îşi poate exercita funcţia în cadrul puterii legislative. Asemenea funcţii sunt: membru al Parlamentului. Conţinutul constitutiv: 3A. Forme. .forma de vinovǎţie . putând fi orice persoanǎ care rǎspunde penal. simboluri. al Guvernului. al Curţii Cinstituţionale. Condiţii preexistente: 2A. actele preparatorii – deşi posibile.subiectul pasiv – este. grade sau insigne militare. – o persoanǎ îşi atribuie calitatea de procuror şi efectueazǎ o percheziţie sau o arestare. . 2. 2B. SANCŢIUNI: . pen.este necalificat. Forme. în principal. o atingere adusǎ libertǎţii psihice sau integritǎţii corporale a persoanei. ceea ce ne indicǎ faptul cǎ aceasta este o infracţiune continuǎ. Conţinutul legal: “Folosirea fǎrǎ drept a unei calitǎţi oficiale. 3B. 241 C. actele preparatorii – deşi posibile.constǎ în însǎşi sǎvârşirea faptei.elementul material . Pentru existenţa infracţiunii este necesar ca purtarea sǎ se facǎ fǎrǎ drept. Obiectul juridic secundar este format din relaţiile sociale care se referǎ la onoarea. fapta se aflǎ în forma tentativei şi nu se pedepseşte. Participaţia este posibilǎ în toate formele sale. maximul special se majoreazǎ cu 2 ani. Conţinutul legal: “Purtarea. dar foloseşte fǎrǎ drept o altǎ calitate oficialǎ. Participaţia este posibilǎ în forma complicitǎţii şi instigǎrii. simboluri.închisoare de la 6 luni la 12 ani – în forma agravatǎ. se pedepseşte cu închisoare de la o lunǎ la 3 luni sau cu amendǎ. Latura obiectivǎ: .subiectul activ . adicǎ fǎrǎ o 27 .aceastǎ infracţiune se consumǎ în momentul în care acţiunea incriminatǎ a fost sǎvârşitǎ şi s-a produs urmarea imediatǎ a infracţiunii. 2. .închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă – în forma tip şi . Subiecţii infracţiunii: . Conţinutul constitutiv: 3A.este necalificat. 3. fapta sǎ fie sǎvârşitǎ nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directǎ. Conţinutul constitutiv: 3A.obiectul juridic special . de decoraţii. 1.este reprezentat de relaţiile sociale privind purtarea corectǎ a decoraţiilor. tentativa .Modalitǎţi. Poate sǎvârşi aceastǎ infracţiune şi persoana care a avut aceastǎ calitate.obiectul material – Infracţiunea nu are obiect material când se sǎvârşeşte prin ameninţare. .

fapt consumat . precedent.îl constituie relaţiile sociale a cǎror formare şi dezvoltare ţin de asigurarea prestigiului şi respectului datorat autoritǎţii acestor organe sub toate formele sale de manifestare. sustragerea ori distrugerea lor constând în infracţiunea de reţinere sau distrugere de înscrisuri prevǎzutǎ în art.închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendǎ sau de la 1 la 5 ani – în forma agravatǎ. 242 C. 3. Conţinutul legal: “Sustragerea ori distrugerea unui dosar. fapt consumat – are loc în momentul în care activitatea infracţionalǎ înceteazǎ. fapta este mai gravǎ. . ca şi prin regimul juridic pe care îl implicǎ. Nu intrǎ în categoria acestor înscrisuri cele care cuprind o valoare materialǎ certǎ.forma de vinovǎţie . Dacǎ faptele prevǎzute în alin.este reprezentat de relaţiile sociale privitoare la existenţa şi integritatea sigiliilor legel aplicate în numele autoritǎţii publice şi a altor organe. . fapt consumat .urmarea imediatǎ . .pen. RUPEREA DE SIGILII (art. actele preparatorii – deşi posibile. Latura subiectivǎ: 28 . 243 C. ca şi prin regimul juridic pe care îl implicǎ. Sancţiuni.urmarea imediatǎ .obiectul juridic generic . . Modalitǎţi. 1 şi 2 sunt sǎvârşite de un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu.elementul material . care prezintǎ valoare artisticǎ. simboluri. înscrisul. Trebuie ca acest sigiliu sǎ fi fost legal aplicat. SANCŢIUNI: .pen. 2B.este necalificat. arhivisticǎ sau o altǎ asemenea valoare. 2. producând o stare de pericol pentru autoritatea organului de stat şi lezarea materialǎ a pbiectului însuşi. distrugerea s-a sǎvârşit din culpǎ asupra vreunuia din înscrisurile prevǎzute în alin. Condiţii preexistente: 2A.în forma agravatǎ. 3. se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendǎ. Prin aceastǎ infracţiune legiuitorul a incriminat faptele de distrugere a acelor înscrisuri ce sunt purtǎtoare ale autoritǎţii orgenizaţiilor publice.constǎ în însǎşi sǎvârşirea faptei.este reprezentat de relaţiile sociale privitoare la securitatea înscrisurilor sau documentelor aflate în deţinerea unui organ sau instituţie de stat ori a unei alte unitǎţi din cale prezǎxute în art. şi asigurarea prin aceasta a autoritǎţii acestora. pen. grade sau insigne militare. ştiinţificǎ. adicǎ materialul pe care este imprimatǎ amprenta sigiliului şi asupra cǎruia acţioneazǎ fǎptuitorul. arhivisticǎ sau o altǎ valoare socialǎ. MODALITǍŢI:Pedeapsa este mai blândǎ când: a. Distrugerea din culpǎ a vreunuia din înscrisurile prevǎzute în alin. Subiecţii infracţiunii: .pen. Când fapta este sǎvârşitǎ de un funcţionar sau alt salariat în exercitarea atribuţiilor de serviciu. 1. tentativa . 2. Participaţia este posibilǎ în toate formele sale. 4.urmarea imediatǎ . . 1 se pedepseşte”. FORME: 1.constǎ în însǎşi sǎvârşirea faptei.intenţie directǎ sau indirectǎ. faptele prevǎzute în alin. Conţinutul constitutiv: 3A. . istoricǎ.obiectul material – îl formeazǎ dosarul.îl constituie relaţiile sociale a cǎror formare şi dezvoltare ţin de asigurarea prestigiului şi respectului datorat autoritǎţii acestor organe sub toate formele sale de manifestare.se realizeazǎ prin orice acţiune prin care se poate realiza alternativ înlǎturarea sau distrugerea unui sigiliu aplicat.obiectul material – îl formeazǎ însuşi sigiliul aplicat. Modalitǎţi.intenţie directǎ sau indirectǎ. . putând fi orice persoanǎ care rǎspunde penal. . Latura subiectivǎ: . producând o stare de pericol pentru autoritatea ogranului de stat pe care acestea îl reprezintǎ. fǎrǎ drept. fie cǎ acest drept nu l-a avut niciodatǎ. când fapta prevǎzutǎ în alin.aceastǎ infracţiune se consumǎ în momentul în care are loc executarea faptei şi s-a produs urmarea sau rezultatul vǎtǎmǎtor. MODALITǍŢI: Fapta este mai gravǎ când: a. b.închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendǎ . tentativa . 3B. ştiinţificǎ. maximul pedepselor prevǎzute în aceste alineate se majoreazǎ cu un an.se realizeazǎ prin acţiunea de sustragere ori distrugere a obiectului material.) 1.în forma atenuatǎ. Conţinutul constitutiv: 3A. 4.obiectul juridic special . Latura subiectivǎ: . Autoritatea publicǎ este conferitǎ organelor publice sau este exprimatǎ prin însemne. Dacǎ fapta a fost sǎvârşitǎ de custode. Sancţiuni.forma de vinovǎţie . document sau alt înscris care se aflǎ în pǎstrarea ori în deţinerea unui organ sau a unei instituţii de stat ori a unei unitǎţi din cele la care se referǎ art. 1 şi 2 sunt sǎvârşite de un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu. sustragerea ori distrugerea lor constând infracţiuni contra patrimoniului şi nici cale emise de un organ de urmǎrire penalǎ.închisoare de la 3 luni la 5 ani – în forma tip şi. 3B. Obiectul infracţiunii: . Custodele este persoana cǎreia i s-a încredinţat paza şi conservarea temporarǎ a bunurilor indisponibilizate prin sechestru. maximul pedepselor prevǎzute în aceste alineate se majoreazǎ cu un an. Legea pedepseşte şi distrugerea din culpǎ numai atunci când înscrisul prezintǎ o valoare artisticǎ. 2B.subiectul pasiv – este organ sau instituţie de stat care desfǎşoarǎ o activitate utilǎ din punct de vedere social şi care funcţioneazǎ potrivit legii. istoricǎ. Subiecţii infracţiunii: . Conţinutul legal: “Înlǎturarea ori distrugerea unui sigiliu legal aplicat se pedepseşte cu închisoare de la o lunǎ la 1 an sau cu amendǎ.obiectul juridic special . de o instanţǎ de judecatǎ sau de un alt organ de jurisdicţie. care prezintǎ valoare artisticǎ.închisoare de la o lunǎ la 3 luni sau amendǎ – în forma tip şi. Autoritatea publicǎ este conferitǎ organelor publice sau este exprimatǎ prin însemne. actele preparatorii – deşi posibile. 3B. 4. documenrul aflat în pǎstrarea ori deţinerea unei organizaţii prevǎzute în art.subiectul pasiv – este un organ sau instituţie de stat care a dispus aplicarea sigiliului.28 justificare care sǎ-i dea dreptul sǎ poarte acele uniforme sau decoraţii. Participaţia este posibilǎ în toate formele sale. producând o stare de pericol pentru autoritatea organului de stat carea aplicat sigiliul.închisoare de la 3 luni la 6 ani sau amendǎ sau de la 3 luni la 3 ani . 3. SANCŢIUNI: .subiectul activ . . se poartǎ. se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendǎ.145 se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 5 ani. FORME: 1. 145 C. registrul.se pedepseşte numai în cazul alin.) 1. 257 C. Aplicarea sigiliului este o măsurǎ prin care se asigurǎ identificarea şi conservarea sau indisponibilizarea anumitor bunuri. Forme.subiectul activ – în varianta simplǎ este necalificat.elementul material . nu se pedepsesc. nu se pedepsesc. În unele situaţii infracţiunea de port nelegal de uniformǎ sau semne distinctive constituie un mijloc fraudulos pentru sǎvârşirea altei infracţiuni. fapta este mai gravǎ . Condiţii preexistente: 2A. Latura obiectivǎ: . Când fapta este sǎvârşitǎ de un custode. existând obligaţia de a respecta mǎsura luatǎ. fie cǎ l-a pierdut. 145 C. Pedeapsa este mai asprǎ când: a. registru. simboluri. putând fi orice persoanǎ care rǎspunde penal.constǎ în însǎşi sǎvârşirea faptei. Tentativa infracţiunii prevǎzute în alin. . istoricǎ. pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda ” 2.obiectul juridic generic .aceastǎ infracţiune se consumǎ în momentul în care are loc purtarea uniformei sau a semnului distinctiv pe o duratǎ suficientǎ pentru a exista un pericol concret pentru autoritatea de stat. 2. închisoarea este de la 3 luni la 2 ani sau cu amendǎ. Forme. Obiectul infracţiunii: . Latura obiectivǎ: . precedent se sǎvârşeşte în timp de rǎzboi. În aceste cazuri vom avea un concurs de infracţiuni. 3. precedent. Oaltǎ cerinţǎ esenţialǎ este ca purtarea sǎ aibǎ loc în public. SUSTRAGEREA SAU DISTRUGEREA DE ÎNSCRISURI (art.nu se pedepseşte. arhivisticǎ sau o altǎ asemenea valoare. ştiinţificǎ. pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani. .pen. uniforme.

subiectul activ – în varianta simplǎ este necalificat. Aceste noţiuni sunt definite în art. 4. nu se pedepsesc.” 2.forma de vinovǎţie .închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda. fapt consumat . FORME: 1. 3. Când fapta este sǎvârşitǎ de un custode. ori crearea pentru acesta a unor situaţii de inferioritate pe temei de rasă.obiectul material – îl formeazǎ bunul sechestrat. Subiecţii infracţiunii: .urmarea imediatǎ . ABUZUL ÎN SERVICIU PRIN ÎNGRǍDIREA UNOR DREPTURI (art. Conţinutul constitutiv: 3A. Condiţii preexistente: 2A. Obiectul infracţiunii: 29 . Dacǎ fǎptuitorul nu ştia cǎ bunul se aflǎ sub sechestru. Instigarea şi complicitatea sunt posibile fǎrǎ îndeplinirea vreunei condiţii.este reprezentat de relaţiile sociale privitoare la existenţa şi integritatea mǎsurii sechestrului legal aplicat în numele autoritǎţii publice şi a altor organe. la buna desfǎşurare şi realizare a activitǎţii de serviciu.închisoare de la o lunǎ la 1 an sau cu amendǎ – în forma tip şi . Autoritatea publicǎ este conferitǎ organelor publice sau este exprimatǎ prin însemne. care implicǎ executatrea îndatoririlor de serviciu în mod cinstit şi corect.obiectul juridic special . 4. fapt consumat . fapt consumat .intenţia directǎ. . Dacǎ fapta a fost sǎvârşitǎ de custude. etnie. actele preparatorii – deşi posibile. Calitatea de funcţionar sau de funcţionar public trebuie sǎ existe în momentul sǎvârşirii faptei. 3. Conţinutul legal: “Fapta funcţionarului public. Forme. obiectul material va fi reprezentat de acel bun sau înscris. simboluri.subiectul pasiv – este un organ sau instituţie de stat care a dispus aplicarea sechestrului. INFRACŢIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR ACTIVITǍŢI DE INTERES PUBLIC SAU ALTOR ACTIVITǍŢI REGLEMENTATE DE LEGE CAP. Este sechestrat acel bun inventariat şi indisponibilizat de organul în drept.aceastǎ infracţiune se consumǎ în momentul în care are loc înlǎturarea sau distrugera sigiliului. gen.aceastǎ infracţiune se consumǎ în momentul în care s-a produs urmarea prevǎzutǎ de lege. pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau amenda. 4. iar în cazul coautoratului. şi acesta le sustrage. avere. Subiecţii infracţiunii: . se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.obiectul juridic special . dar ele trebuie avute în vedere la individualizarea pedepsei. Dacǎ fǎptuitorul este proprieterul bunului sechestrat şi acesta este în acelaşi timp şi custode. Mobilul şi scopul nu reprezintǎ importanţǎ.) 1. pen.constǎ în însǎşi sǎvârşirea faptei. 3. ca şi prin regimul juridic pe care îl implicǎ.elementul material . Latura subiectivǎ: . .subiectul pasiv – general . Condiţii preexistente: 2A.secundar – este persoana fizicǎ cǎreia i s-a adus o vǎtǎmare intereselor legale prin fapta abuzivǎ a subiectului activ. convingeri. pen. respectiv îndeplinirea unui act defectuos sau neîndeplinirea unui asemenea act.se realizeazǎ printr-o acţiune dar şi printr-o inacţiune.29 .aceastǎ infracţiune se consumǎ în momentul în care are loc sustragerea de sub sechestru. nu se pedepsesc. .” 2. în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu. care în mod abuziv priveazǎ o persoanǎ de dreptul de a ocupa acel post. 2. 3. limbă religie. Condiţii preexistente: 2A. el va rǎspunde pentru furt. origine socială. . 2B. 3. Sancţiuni. SANCŢIUNI: . pen. Custodele este persoana cǎreia i s-a încredinţat paza şi conservarea temporarǎ a bunurilor indisponibilizate prin sechestru. 3B. Obiectul infracţiunii: . nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzeazǎ o vǎtǎmare intereselor legale ale unei persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. opinie. Obiectul infracţiunii: . trebuie sǎ existe un contract individual de muncǎ între acea persoanǎ fizicǎ şi persoana juridicǎ. SANCŢIUNI: închisoarea de la 6 luni la 3 ani.obiectul juridic generic .obiectul material – de regulǎ nu existǎ.intenţie directǎ sau indirectǎ. el va sǎvârşi infracţiunea de sustragere de sub sechestru în concurs ideal cu abuzul de încredere. MODALITǍŢI: Pedeapsa este mai asprǎ când fapta a fost sǎvârşitǎ de custode . 247 C. toţi coautorii trebuie sǎ aibǎ aceastǎ calitate. SANCŢIUNI: . Latura obiectivǎ: . a folosinţei sau exerciţiului drepturilor vreunui cetǎţean. SUSTRAGEREA DE SUB SECHESTRU(art.închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda. pen. . Cfm. Conţinutul legal: “Îngrǎdirea. 147 alin. Pentru a cǎpǎta calitatea de “alt salariat” şi implicit de funcţionar în sensul art. actele preparatorii – deşi posibile. tentativa – nu se pedepseşte. 246 C.elementul material .este reprezentat de relaţiile sociale privitoare la asigurarea bunului mers al unitǎţilor prevǎzute în art. . . 2. Sancţiuni. 1 – INFRACŢIUNI DE SERVICIU SAU ÎN LEGǍTURǍ CU SERVICIUL ABUZUL ÎN SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR (art.închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendǎ . însǎ când interesele legale se referǎ la un bun.” 2. Forme. Forme. cu toate cǎ din punct de vedere legal şi al cunoştinţelor îndeplinea toate condiţiile. putând fi orice persoanǎ care rǎspunde penal. naţionalitate. Participaţia este posibilǎ în toate formele sale.îl constituie relaţiile sociale a cǎror formare şi dezvoltare ţin de asigurarea prestigiului şi respectului datorat autoritǎţii acestor organe sub toate formele sale de manifestare.forma de vinovǎţie . orientare sexuală. nu se pedepsesc.constǎ într-o vǎtǎmare a intereselor legale ale unei persoane.subiectul activ – acesta este calificat – fiind un funcţionar public sau funcţionar. Pot comite aceastǎ infracţiune în coautorat membrii unei comisii de examen pentru ocuparea unui post într-o anumitǎ instituţie. FORME: 1. Conţinutul legal: “Sustragerea unui bun care este legal sechestrat se pedepseşte cu închisoare de o lunǎ la 1 an sau cu amendǎ. Conţinutul constitutiv: 3A.intenţie directǎ sau indirectǎ. 145 ori a altor persoane juridice.închisoare de la o lunǎ la 1 an sau cu amendǎ – în forma tip şi . de cǎtre un funcţionar public.urmarea imediatǎ . 147 C. Fapta poate îmbrǎca şi o formǎ continuatǎ. el va sǎvârşi un concurs ideal de infracţiuni şi anume: sustragere de sub sechestru şi furt. Modalitǎţi. . care. la un înscris. Latura obiectivǎ: . apartenenţă politică. FORME: 1. art. Modalitǎţi. 244 C. chiar şi una privatǎ.): 1. cu ştiinţǎ. Sustragerea se poate realiza prin înstrǎinarea sau consumarea bunurilor sechestrate. tentativa – nu se pedepseşte.se realizeazǎ prin orice acţiune prin care se poate realiza sustragerea bunului legal sechestrat.forma de vinovǎţie .în forma agravatǎ. actele preparatorii – deşi posibile. Latura subiectivǎ: .) 1. 147. 2. MODALITǍŢI: Pedeapsa este mai asprǎ când fapta a fost sǎvârşitǎ de custode . boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/ SIDA. dizabilitate. În cazul în care o persoanǎ are bunurile legal sechestrate date în custodie altei persoane. trebuie ca acel sechestru sǎ fi fost legal aplicat. 3B.este reprezentat de stat ca titular al valorii sociale care este bunul mers al activitǎţii organelor şi instituţiilor publice sau a altor persoane juridice de interes public. 2B. fapta este mai gravǎ. tentativa – nu se pedepseşte.închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendǎ .în forma agravatǎ. Sancţiuni. 2. producând o stare de pericol pentru autoritatea organului de stat care a aplicat sechestrul. funcţionar poate fi orice salariat în serviciul altei persoane juridice. vârstă.

subiectul activ – acesta este calificat – fiind un funcţionar public sau funcţionar. De ex. ABUZUL ÎN SERVICIU CONTRA INTERESELOR PUBLICE (art. Obiectul infracţiunii: .forma de vinovǎţie . obiectul material va fi reprezentat de acel act. funcţionar poate fi orice salariat în serviciul altei persoane juridice. pen. actele preparatorii – deşi posibile. 3. Subiecţii infracţiunii: . Instigarea şi complicitatea sunt posibile fǎrǎ îndeplinirea vreunei condiţii. 147 C. Subiecţii infracţiunii: . Obiectul juridic specific mai este reprezentat şi de relaţiile sociale referitoare la patrimoniul public. 246. art. chiar şi una privatǎ. adicǎ o tulburare de o anumitǎ proporţie şi gravitate. religie. art. iar în cazul coautoratului.elementul material . fapt consumat . 147 C. acest lucru nefiind permis sau fapta unui tractorist care a folosit tractorul unitǎţii ptr. un organ sau o instituţie de stat sau o unitate din cele prevǎzute în art. . sex sau religie. 248 C.forma de vinovǎţie .obiectul material – de regulǎ nu existǎ.este reprezentat de acele relaţii sociale a cǎror naştere. chiar şi una privatǎ. etc. în ambele modalitǎţi. atunci acel bun devine obiect material al infracţiunii.elementul material . 3. iar în cazul coautoratului.se realizeazǎ atât printr-o acţiune cât şi printr-o inacţiune: îndeplinirea unui act defectuos sau neîndeplinirea unui asemenea act. . tentativa – nu se pedepseşte.de ex. . Sancţiuni. 4.subiectul pasiv – principal .subiectul activ – acesta este calificat – fiind un funcţionar public sau funcţionar.intenţia directǎ. Latura obiectivǎ: . .obiectul juridic special .” 2. 147. 248¹ C. vǎnzǎtor la o unitate de stat. nu se pedepsesc. adicǎ i-a fost cauzatǎ o tulburare însemnatǎ a activitǎţii sau i-a fost produsǎ o pagubǎ patrimoniului. trebuie sǎ se sǎvârşeascǎ de un funcţionar în cadrul atribuţiilor de serviciu. Obiectul juridic specific mai este reprezentat şi de relaţiile sociale referitoare la patrimoniul public. . Obiectul infracţiunii: . Conţinutul legal: “Dacǎ faptele prevǎzute în art. Sancţiuni. etc. 2B. Latura obiectivǎ: . pen.pen. care a fost prejudiciatǎ prin comitarea infracţiunii.este reprezentat de relaţiile sociale privitoare la apǎrarea şi garantarea intereselor legale ale cetǎţenilor. SANCŢIUNI: închisoarea de la 6 luni la 5 ani. etc.este reprezentat de acele relaţii sociale a cǎror naştere. pen. Aceste noţiuni sunt definite în art. Forme. 3. Conţinutul legal: “Fapta funcţionarului public. . fapt consumat . Latura subiectivǎ: . 2. efectuarea unor transporturi în folosul unor cetǎţeni în schimbul unor sume de bani. tentativa – nu se pedepseşte. Subiecţii infracţiunii: . chiar şi una privatǎ.) 1. toţi coautorii trebuie sǎ aibǎ aceastǎ calitate. Calitatea de funcţionar sau de funcţionar public trebuie sǎ existe în momentul sǎvârşirii faptei. Cfm. Aceasta se poate realiza prin acte comisive dar şi omisive – concedierea unei persoane pe motiv de religie şi/sau prin crearea pentru o persoanǎ a unor situaţii de inferioritate pe temei de naţionalitate.aceastǎ infracţiune se consumǎ în momentul în care ca urmare a faptei abuzive a funcţionarului public. Acest caracter se apreciazǎ de cǎtre instanţa de judecatǎ în concret. ci aceasta trebuie sǎ fie una însemnatǎ. . Condiţii preexistente: 2A. dacǎ în anumite situaţii neîndeplinirea cu ştiinţǎ sau îndeplinirea în mod defectuos a atribuţiilor de serviciu vizeazǎ în mod direct un bun. care. 30 . Forme. care a fost prejudiciatǎ prin comitarea infracţiunii. nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzeazǎ o tulburare însemnatǎ bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori a unei alte unitǎţi din cele la care se referǎ art. Fapta. 145 C.obiectul material – de regulǎ nu existǎ. iar în cazul coautoratului. Aceste noţiuni sunt definite în art. nu se pedepsesc. rasǎ. se produce una din urmǎrile prevǎzute de lage. 4. normalǎ desfǎşurare şi dezvoltare nu ar fi posibile fǎrǎ îndeplinirea cu corectitudine a îndatoririlor de serviciu de cǎtre funcţionarii publici sau alţi funcţionari. adicǎ i-a fost cauzatǎ o tulburare însemnatǎ a activitǎţii sau i-a fost produsǎ o pagubǎ patrimoniului. Condiţii preexistente: 2A. 3. 247 şi 248 au avut consecinţe deosebit de grave. Stabirirea mobilului reprezintǎ şi o cerinţǎ esenţialǎ pentru existenţa laturii subiective. 147 alin. 145 C. 147. 147. 3B. De ex. pen.pen. Cfm.” 2.obiectul material – de regulǎ nu existǎ. 147 C. în ceea ce priveşte egalitatea în drepturi fǎrǎ nici o discriminare împotriva faptelor abuzive ale funcţionarilor publici sau altor funcţionari.subiectul pasiv . Conţinutul constitutiv: 3A. Instigarea şi complicitatea sunt posibile fǎrǎ îndeplinirea vreunei condiţii. însǎ când interesele legale se referǎ la modificarea unui act de stare civilǎ sau a altui act public. toţi coautorii trebuie sǎ aibǎ aceastǎ calitate.se realizeazǎ în douǎ modalitǎţi: prin îngrǎdirea folosinţei sau exerciţiunui drepturilor vreunui cetǎţean. FORME: 1. în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu. deşi era obligat sǎ facǎ acest lucru în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. FORME: 1. Latura obiectivǎ: . 248 nu orice tulburare realizeazǎ conţinulul infracţiunii. Cfm. funcţionar poate fi orice salariat în serviciul altei persoane juridice. 2B. La baza sǎvârşirii acestei fapte poate sta un anumit mobil: ( ura de rasǎ.).este reprezentat de stat ca titular al valorii sociale care este bunul mers al activitǎţii organelor şi instituţiilor publice sau a altor persoane juridice de interes public. normalǎ desfǎşurare şi dezvoltare nu ar fi posibile fǎrǎ îndeplinirea cu corectitudine a îndatoririlor de serviciu de cǎtre funcţionarii publici sau alţi funcţionari.obiectul juridic special .) 1. atunci acel bun devine obiect material al infracţiunii . 3B. cu ştiinţǎ.se realizeazǎ atât printr-o acţiune cât şi printr-o inacţiune întocmai ca în cazul art.urmarea imediatǎ – constǎ într-o tulburare însemnatǎ bunului mers al unui organ sau instituţii de stat sau o pagubǎ patrimoniului acesteia. SANCŢIUNI: închisoarea de la 6 luni la 5 ani.poate fi o autoritate publicǎ. fapta unui angajat. art. art. . . actele preparatorii – deşi posibile.subiectul pasiv . 145 sau o pagubǎ patrimoniului acesteia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. 2. pen. Calitatea de funcţionar sau de funcţionar public trebuie sǎ existe în momentul sǎvârşirii faptei. rasǎ.intenţia directǎ dar şi indirectǎ. dacǎ în anumite situaţii neîndeplinirea cu ştiinţǎ sau îndeplinirea în mod defectuos a atribuţiilor de serviciu vizeazǎ în mod direct un bun. se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. Calitatea de funcţionar sau de funcţionar public trebuie sǎ existe în momentul sǎvârşirii faptei. Pentru a cǎpǎta calitatea de “alt salariat” şi implicit de funcţionar în sensul art. sex sau religie. 2. A doua urmare constǎ în producerea unei pagube unui organ sau instituţii de stat. 247 şi art. Aceste noţiuni sunt definite în art.constǎ în lezarea drepturilor unui cetǎţean prin sǎvârşirea elementului material al infracţiunii. De ex.secundar – este cetǎţeanul cǎruia i s-a îngrǎdit folosirea sau exerciţiul drepturilor pe temei de naţionalitate. .obiectul juridic special . toţi coautorii trebuie sǎ aibǎ aceastǎ calitate. 2B. Conţinutul constitutiv: 3A.poate fi o autoritate publicǎ.subiectul activ – acesta este calificat – fiind un funcţionar public sau funcţionar. 3. Latura subiectivǎ: .30 . ABUZUL ÎN SERVICIU ÎN FORMǍ CALIFICATǍ (art. Conţinutul constitutiv: 3A. sǎvârşeşte aceastǎ infracţiune conducǎtorul auto angajat al unei societǎţi de stat care face transporturi clandestine cu maşina unitǎţii. pen. funcţionar poate fi orice salariat în serviciul altei persoane juridice. Cfm.urmarea imediatǎ . un organ sau o instituţie de stat sau o unitate din cele prevǎzute în art.legǎtura de cauzalitate – trebuie sǎ se demonstreze cǎ fapta abuzivǎ a unui funcţionar public a avut drept urnare punerea unei persoane în imposibilitatea de a-şi exercita sau folosi un drept sau a creeat pentru aceasta o situaţie de inferioritate. care a vândut mǎrfuri pe credit.aceastǎ infracţiune se consumǎ în momentul în care s-a produs urmarea prevǎzutǎ de lege. 246. 248 C. i se refuzǎ dreptul unei persoane de sex feminin sǎ ocupe o funcţie de conducere cu toate cǎ îndeplinea toate condiţiile impuse de lege. subiectul activ nu predǎ bemeficiarilui anumite bunuri. trebuie sǎ existe un contract individual de muncǎ între acea persoanǎ fizicǎ şi persoana juridicǎ.elementul material . Fapta se poate comite şi în formǎ continuatǎ.

1. . 4. Obiectul material al infracţiunii poate fi şi corpul unei persoane în situaţia în care. nu se pedepsesc.” 2.urmarea imediatǎ – constǎ într-o tulburare însemnatǎ a bunului mers al unui organ sau a unei instituţii de stat ori al unei alte unitǎţi din cele prevǎzute în art. dacǎ a avut consecinţe deosebit de grave se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani.” 2. fapt consumat .000 de lei noi sau o perturbare deosebit de gravǎ cauzatǎ unei autoritǎţi publice sau oricǎreia dintra unitǎţile la care se referǎ art. SANCŢIUNI:închisoarea de la o lunǎ la 2 ani sau cu amendǎ – în forma tip şi închisoarea de la 2 la 10 ani – în forma agravatǎ.pen. tentativa – nu se pedepseşte. 3B.obiectul material – de regulǎ nu existǎ. Sancţiuni.poate fi orice personǎ fizicǎ cǎreia i s-au adresat expresiile jignitoare sau care a suferit o lovire sau o vătămare corporală. Condiţii preexistente: 2A.poate fi o autoritate publicǎ. în astfel de situaţii va exista un obiect material . Conţinutul legal: “Întrebuinţarea de expresii jignitoare faţǎ de o persoanǎ. 1. atunci când îndeplinirea unei obligaţiiincumbǎ unui grup de persoane (unei comisii care executǎ un control). Când elementul material se sǎvârşeşte tot asupra unui funcţionar public sau funcţionar care se afla în exerciţiul funcţiunii actele de purtare abuzivǎ constituie infracţiunea de ultraj.obiectul juridic special .subiectul pasiv . Condiţii preexistente: 2A. 145 sau o pagubǎ patrimoniului acesteia ori o vǎtǎmare importantǎ intereselor legale ale unei persoane.aceastǎ infracţiune se consumǎ în momentul în care a fost realizat în întregime elementul material şi s-au produs urmǎrile cerute de lege. Vătămarea corporală sǎvârşită de către un funcţionar public. Perturbarea deosebit de gravǎ se mai referǎ la însǎşi existenţa persoanelor juridice. Ameninţarea săvârşită de către un funcţionar public. în condiţiile alin. 3. de cǎtre un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu.) 1. 145 C. tentativa – nu este posibilǎ. Cfm.intenţia directǎ dar şi indirectǎ. Perturbarea deosebit de gravǎ se mai referǎ la însǎşi existenţa persoanelor juridice. 249 C. 147. Subiecţii infracţiunii: .este reprezentat de acele relaţii sociale referitoare la asigurarea respectǎrii de cǎtre funcţionarii publici sau funcţionari a obligaţie de a îndeplini în mod corect atribuţiile ce le revin pentru a nu vǎtǎma interesele publice ori interesele legale ale persoanelor fizice. Aceste noţiuni sunt definite în art. actele preparatorii – deşi posibile. funcţionar poate fi orice salariat în serviciul altei persoane juridice. art. Calitatea de funcţionar sau de funcţionar public trebuie sǎ existe în momentul sǎvârşirii faptei. funcţionar poate fi orice salariat în serviciul altei persoane juridice. din care cauzǎ s-a produs uciderea din culpǎ a unei persoane de cǎtre agentul sanitar. prin consecinţe deosebit de grave se înţelege o pagubǎ materialǎ mai mare de 200. În acest caz madicul va rǎspunde pentru neglijenţǎ în serviciu.este reprezentat de acele relaţii sociale referitoare la comportarea corectǎ şi cuviincioasǎ a funcţionarului public sau funcţionarul faţǎ de orice persoanǎ. actele preparatorii – nu sunt posibile. 3B. 3. cǎreia prin fapta funcţionarului public sau funcţionarului i s-a cauzat o tulburare bunului mers ori o pagubǎ patrimoniului acesteia.pen. încǎlcare ce se poare sǎvârşii prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei în mod defectuos.obiectul material – acesta existǎ numai în forma agravatǎ a infracţiunii şi constǎ în corpul persoanei asupra cǎreia se sǎvârşesc actele de violenţǎ. 145 C. Obiectul infracţiunii: . Neîndeplinirea unei îndatoriri de serviciu înseamnǎ omiterea.000 de lei noi sau o perturbare deosebit de gravǎ cauzatǎ unei autoritǎţi publice sau oricǎreia dintra unitǎţile la care se referǎ art. Potrivit art.subiectul pasiv . de cǎtre un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu. se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă. iar agentul sanitar pentru ucidere din culpǎ. fapta medicului care nu a luat toate mǎsurile pentru desfǎşurarea în bune condiţii a unei operaţii de vaccinare. în condiţiile alin. pen. neefectuarea unui act care trebuia sǎ fie îndeplinit ori rǎmânerea fǎptuitorului în stare de oasivitate.În cazul variantei agravate. Forme. 2B. Cfm. Conţinutul legal: “Încǎlcarea din culpǎ. Conţinutul constitutiv: 3A. 1 se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. . de ex. Obiectul infracţiunii: . 146 C. care poate fi ameninţatǎ prin producerea unor asemene urmǎri. 147 C.urmarea imediatǎ – constǎ în producerea unor consecinţe deosebit de grave care reprezintǎ consecinţa agravǎrii urmǎrii immediate corespunzǎtoare uneia din infracţiunile prevǎzute în art. dacǎ în anumite situaţii acţiunea ce constituie elementul material al infracţiunii s-a exercitat asupra unui lucru.subiectul activ – acesta este calificat – fiind un funcţionar public sau funcţionar. se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 1 an sau cu amendǎ. pen. ori de câte ori prin sǎvârşirea infracţiunii s-au produs ambele consecinţe nu vom fi în prezenţa unui concurs de infracţiuni ci a unei infracţiuni unice cu pluralitate de urmǎri. fapt consumat . poate viza o singurǎ îndatorire sau chiar mai multe asemenea îndatoriri. Latura obiectivǎ: .obiectul juridic special .aceastǎ infracţiune se consumǎ în momentul în care a fost realizat în întregime elementul material şi s-au produs urmǎrile cerute de lege. Ex – fapta inculpatului gestionar care nu a ţinut cu regularitate evidenţa bunurilor din magazie şi prin aceasta s-a produs un prejudiciu. 2. art. un organ sau o instituţie de stat sau o unitate din cele prevǎzute în art. urmarea imediatǎ constǎ în producerea unor consecinţe deosebit de grave. 145 C.forma de vinovǎţie – culpa cu cele douǎ modalitǎţi ale sale: uşurinţa şi neglijenţa. Modalitǎţi. Prin incriminarea acestei infracţiuni se asigurǎ apǎrarea persoanelor care vin în contact cu anumiţi a funcţionari publici sau funcţionari.pen. 3. Latura subiectivǎ: . Pluralitatea de subiecţi pasivi va reprezenta un concurs ideal sau real de infracţiuni. 1 se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 6 ani.) 1. Latura subiectivǎ: . Subiecţii infracţiunii: . Pentru instigatori şi complici nu este necesarǎ vreo calitate anume. Sancţiuni. NEGLIJENŢA ÎN SERVICIU (art.se realizeazǎ prin încǎlcarea unei îndatoriri de serviciu de cǎtre subiectul activ al infracţiunii. Neîndeplinirea poate sǎ fie totalǎ sau parţialǎ. în condiţiile alin. . 146 C. 147. în condiţiile alin. 250 C. MODALITǍŢI: Fapta este mai gravǎ când a avut consecinţe deosebit de grave şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani. 4.subiectul activ – acesta este calificat – fiind un funcţionar public sau funcţionar. Toate acestea trebuie sǎ se facǎ de cǎtre funcţionar în exerciţiul atribuţiilor de servici. FORME: 1.elementul material . Aceste noţiuni sunt definite în art. Fiind o infracţiune din culpǎ. redactatrea defectuoasǎ a unui înscris. pen. PURTAREA ABUZIVǍ (art. . în sensul cǎ i se produce efectiv o vǎtǎmare acestei persoane . prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasǎ. Calitatea de funcţionar sau de funcţionar public trebuie sǎ existe în momentul sǎvârşirii faptei. Potrivit art.31 . pen. nu este posibilǎ participatia. 2B. dacǎ s-a cauzat o tulburare însemnatǎ bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori a unei alte unitǎţi din cele la care se referǎ art. prin consecinţe deosebit de grave se înţelege o pagubǎ materialǎ mai mare de 2000. Mobilul şi scopul nu reprezintǎ cerinţe ale laturii subiective dar vor fi avute în vedere la stabilirea pedepsei. Conţinutul constitutiv: 31 . Fapta prevǎzutǎ în alin. SANCŢIUNI: închisoarea de la 5 la 15 ani.forma de vinovǎţie . Totuşi s-ar putea concepe şi coautoratul. 1 se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani. 145 sau printr-o pagubǎ adusǎ patrimoniului acesteia ori printr-o vǎtǎmare importantǎ a intereselor legale ale unei persoane. Întrucât în cazul variantei tip. Forme.pen. FORME: 1. 248¹ C. care poate fi ameninţatǎ prin producerea unor asemene urmǎri. 3. cât şi în cazul calei agravate legiuitorul prevede urmǎri alternative. situaţie care va fi avutǎ în vedere de cǎtre instanţa ce judecatǎ la individualizarea pedepsei.pen.pen. ca urmare a încǎlcǎrii din culpǎ a îndatoririlor de serviciu de cǎtre un funcţionar public sunt vǎtǎmate interesele legale ale unei persoane. de pedepseşte cu închisoare de la o lunǎ la 2 ani sau cu amendǎ. 2. de ex. . Participaţia este posibilǎ în toate formele sale. 147 C. cu excluderea folosirii unor expresii jignitoare ori a actelor de violenţǎ. Lovirea sau alte acte de violenţǎ sǎvârşite de către un funcţionar public. Vătămarea corporală gravă sǎvârşită de către un funcţionar public.

forma de vinovǎţie – culpa în oricare din formele sale. direct sau indirect. Avocatul fiind plǎtit de cǎtre justiţiabil. .subiectul pasiv . în scopul de a îndeplini. Subiecţii infracţiunii: . MODALITǍŢI: Fapta este mai gravǎ când s-a realizat prin ameninţare. Obiectul infracţiunii: .obiectul juridic special . primirea. valorile sau alte foloase reprezintǎ obiecte ale mitei. Toate acestea trebuie sǎvârşite de subiectul activ în cadrrul atribuţiilor de serviciu. 4. sau orice altǎ persoanǎ juridicǎ a cǎrei imagine a fost puternic afectatǎ.) 1. ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri. oralǎ sau prin gesturi. vătămare corporală gravă sǎvârşite în condiţiile alin. actele preparatorii – sunt asimilate formei consumate (acceptarea. FORME: 1.” 2. alterarea. s-a statutat cǎ medicul nu este funcţionar public. 3B.Sancţiuni. profesorul care primeşte o anumitǎ sumǎ de bani pentru a favoriza un elev la examen. În practicǎ s-a mai pus problema avocaţilor şi medicilor dacǎ pot avea sau nu calitatea de subiect activ al acestei infracţiuni. Activitatea acestora nu trebuie sǎ fie umbritǎ de faptele de corupţie. b. acceptarea sau nerespingerea trebuie sǎ aibǎ ca obiect bani sau alte foloase de ordin patrimonial sau nepatrimonial. fapt consumat . Totuşi. loviri sau alte acte de violenţǎ. Banii. se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi. s-a realizat ameninţarea ori s-a recurs la loviri. sustragerea unui document ce constituie secret de stat. acceptare. LUAREA DE MITǍ (art. condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani. d. precum şi acte de vătămare corporală sǎvârşite asupra subiectului pasiv. pretinderea. FORME: 1. acţiunea de pretindere. 1 şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 12 ani. Conţinutul constitutiv: 3A. alterarea. SANCŢIUNI: . În practica judiciarǎ s-a decis cǎ pot comite aceastǎ infracţiune. S. 3. SANCŢIUNI: închisoarea de la 3 luni la 3 ani. 150 C. dar lasǎ sǎ se creadǎ acest lucru. a nu îndeplini. Micile “atenţii” sau cadouri cu ocazia zilei de naştere sau onomastice nu pot fi considereate drept mitǎ. . Acţiunea poate îmbrǎca urmǎtoarele forme: pretinderea. – aceştia fiind aşadar subiecţi activi ai infracţiunii de luare de mitǎ. se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.obiectul juridic special .subiectul activ – acesta este calificat – fiind un funcţionar în înţelesul art. Condiţii preexistente: 2A. . primirea. pierderea. Latura obiectivǎ: . Banii. Condiţii preexistente: 2A.” 2. valorile sau orice alte bunuri care au fǎcut obiectul luǎrii de mitǎ se confiscǎ. Conţinutul legal: “Neglijenţa care are drept urmare distrugerea.elementul material – constǎ în întrebuinţarea de expresii jignitoare faţǎ de o persoanǎ – în forma tip de naturǎ sǎ aducǎ atingere demnitǎţii persoanei. Dupǎ adoptatrea L. 3. 1. desfǎşurere şi dezvoltare care sunt condiţionate de exercitarea cu probitate de cǎtre toţi funcţionarii a atribuţiilor de serviciu. primire sau inacţiunea de nerespingere sǎ aibǎ loc înainte sau în timpul îndeplinirii ori întârzierii efectuǎrii unui act ce intrǎ în sferea atribuţiilor sale de serviciu.pen. Acestea pot îmbrǎca o formǎ scrisǎ. Fapta prevǎzutǎ în alin. atunci fapta va fi calificatǎ ca înşelǎciune. Subiecţii infracţiunii: .elementul material – constǎ în comportarea neglijentǎ a funcţionarului public sau funcţionarului. Forme. care este incompatibilǎ cu comportarea neglijentǎ a funcţionarilor publici. 2. Forme. 4. ofiţerul de poliţie care primeşte bani pentru a nu face acte de cercetare în vederea descoperiri unei infracţiuni.aceastǎ infracţiune se consumǎ în momentul în care s-au întrebuinţat expresiile jignitoare. dacǎ fapta este de naturǎ sǎ aducǎ atingere intereselor statului. pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin. Conţinutul legal: “Fapta funcţionarului care. de o unitate din cele prevǎzute în art. tentativa – nu este pedepsitǎ. nu sunt pedepsite. ori sǎ fi dat prilejul unei persoane de a afla un astfel de secret.obiectul material – acesta este reprezentat de un document care constituie secret de stat. 147 C. alterarea. 2.pen. nerespingerea). 254 C.forma de vinovǎţie – intenţia directǎ sau indirectǎ. Calitatea de funcţionar trebuie sǎ existe în momentul sǎvârşirii faptei. Sau alte persone juridice ale cǎror interese au fost lezate ca urmare a neglijenţei în pǎstrarea secretului de stat. 145 C. ori acceptǎ promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge. . Sancţiuni. el nu poate sǎvârşi aceastǎ infracţiune. Noţiunea de secrete de sata este definitǎ în art. pierderea sau sustragerea unui document ce constituie secret de stat.elementul material – se poate realiza atât printr-o acţiune cât şi printr-o inacţiune. pen. Latura subiectivǎ: . Obiectul infracţiunii: . fapt consumat . Modalitǎţi. pen.poate fi oricare dintra unitǎţile prevǎzute în art. acceptarea. Dacǎ valoarea lor este foarte mare putem avea o mitǎ deghizatǎ. pen. 3. precum şi neglijenţa care a dat prilej altei persoane sǎ afle un asemenea secret. dacǎ a fost sǎvârşitǎ de un funcţiunar cu atribuţii de control. ce cere ca banii sau foloasele sǎ nu fie datoraţi în mod legal funcţionarului sau unitǎţii în care acesta îşi desfǎşoarǎ activitatea. NEGLIJENŢA ÎN PǍSTRAREA SECRETULUI DE STAT (art. lovire sau alte violenţe. Conţinutul constitutiv: 3A. 74/1995 care a înfiinţat Colegiul Medicilor din România. Participaţia nu este posibilǎ. Numai persoanele care au aceastǎ calitate au acces la respectivele documente cu caracter secret şi numai ele ar putea avea o comportare neglijentǎ. 3B. pierderea. Inacţiunea incriminatǎ se poate realiza prin nerespingerea promisiunii de bani sau alte foloase.este reprezentat de acele relaţii sociale referitoare la normala naştere. de aceea ei nu pot fi asimilaţi cu alţi salariaţi.este reprezentat de acele relaţii sociale referitoare la buna desfǎşurare a activitǎţii de serviciu. 4. . deoarece activitatea funcţionarului nu se rǎsfrânge asupra unor bunuri. Latura subiectivǎ: . 145 sau în orice altǎ personǎ juridicǎ. lucruri sau persoane. 32 . 147 C.urmarea imediatǎ – constǎ în distrugerea. vătămare corporală. În privinţa medicilor. fǎptuitorul nu avea ca îndatorire de serviciu îndeplinirea acelui act.închisoare de la o lună la 1 an sau cu amendǎ – în forma tip şi . de Justiţie susţine cǎ ei pot fi asimilaţi funcţionarilor publici sau altor salariaţi.subiectul activ – acesta este calificat – fiind un funcţionar public sau funcţionar. Pentru întregirea elementului material se cer îndeplinite şi urmǎtoarele condiţii: a. FORME: 1.) 1. Calitatea de funcţionar sau de funcţionar public trebuie sǎ existe în momentul sǎvârşirii faptei. 3B.este reprezentat de organul sau instituţia de stat.subiectul pasiv . Latura subiectivǎ: . . 2B. fapte va atrage o altǎ sancţiune. Sancţiuni. care a avut ca urmare distrugerea. tentativa – nu este posibilǎ. termenul de funcţionar îşi pǎstreazǎ înţelesul din art. Forme. 252 C. precum şi a celorlalţi funcţionari în pǎstrarea secretului de stat. iar dacǎ acestea nu se gǎsesc. În cadrul formei agravate elementul material constǎ într-o faptǎ de ameninţare. C. aceastǎ lege neavând caracter penal ci unul administrativ. 3. într-o unitate din cele prevǎzute în art. pen. se mai cere ca actul vizat de acţiunea de corupere sǎ facǎ parte din sfera atribuţiilor de serviciu ale funcţionarului. sustragerea unui document ce constituie secret de stat. Latura obiectivǎ: .aceastǎ infracţiune se consumǎ în momentul în care s-au produs consecinţele cerute de lege. Dacǎ în momentul sǎvârşirii acţiunii specifice elementului material al infracţiunii de luare de mitǎ.obiectul material – acestǎ infracţiune nu are obiect material. 145 C. trebuie ca fapta sǎ fie de naturǎ sǎ aducǎ atingere intereselor statului.închisoare de la 6 luni la 12 ani – în forma agravatǎ.forma de vinovǎţie – intenţia directǎ. pen.urmarea imediatǎ – constǎ în crearea unei stǎri de pericol pentru buna desfǎşurare a activitǎţii de serviciu într-un organ sau instituţie de stat. Latura obiectivǎ: . c.32 3A. actele preparatorii – deşi posibile. Dacǎ aceastǎ cerinţǎ nu este îndeplinitǎ. 2B.Modalitǎţi. actele preparatorii – nu sunt posibile.

3 se aplicǎ în mod corespunzǎtor. Dacǎ fapta se sǎvârşeşte prin intermediar. condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani. Autor al acestei infracţiuni este acela care primeşte foloasele atât direct cât şi prin intermediar.pen. condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani. darea de mitǎ fiind o infracţiune cu consumare anticipatǎ. se poate dispune şi pedeapsa complementarǎ a interzicerii unor drepturi. oferirea sau darea sǎ aibǎ loc înainte sau în timpul îndeplinirii ori întârzierii efectuǎrii unui act ce intrǎ în sferea atribuţiilor sale de serviciu. întotdeauna mituitorul va fi subiect activ la darea de mitǎ. dar la acest moment infracţiunea ar puta fi deja consumatǎ sub forma acceptǎrii sau nerespinferii acesteia. acesta va avea calitatea de complice la aceastǎ infracţiune. 4. în acest caz primul funcţionar comportându-se ca un simplu particular în raport cu cel de-al doilea. 3.pen. 2B. Subiecţii infracţiunii: . este o variantǎ de specie a luǎrii de mitǎ. iar dacǎ acestea nu se gǎsesc.este reprezentat de organul sau instituţia de stat. În lipsa conştiinţei şi dorinţei de a efectua un act de corupere asupra unui funcţionar. Condiţii preexistente: 2A. Mituitorul nu se pedepseşte dacǎ denunţǎ autoritǎţii fapta mai înainte ca organul de urmǎrire sǎ fi fost sesizat pentru acea infracţiune. Conţinutul constitutiv: 3A. 256 C. 3. Obiectul infracţiunii: . Dacǎ fapta se sǎvârşeşte prin intermediar.elementul material – se poate realiza printr-o acţiune care poate îmbrǎca urmǎtoarele forme: promisiunea. Banii sau foloasele primite constituie bunuri dobândite prin sǎvârşirea infracţiunii în sensul art. actele preparatorii – sunt asimilate formei consumate (promisiunea. SANCŢIUNI: închisoarea de la 6 luni la 5 ani.este reprezentat de acele relaţii sociale referitoare la normala naştere. . Fapta prevǎzutǎ în alin. Subiectul pasiv poate fi şi funcţionarul în cazul în care el respinge promisiunea. valorile sau orice alte bunuri primite se confiscǎ. pen. Activitatea acestora nu trebuie sǎ fie umbritǎ de faptele de corupţie. 145 C.subiectul pasiv .este reprezentat de acele relaţii sociale referitoare la normala naştere. Banii. valorile sau orice alte bunuri care au fǎcut obiectul luǎrii de mitǎ se confiscǎ. Banii. precedent nu constituie infracţiune atunci când mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de cǎtre cel care a luat mitǎ.33 2. sa pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. chiar dacǎ oferta nu a fost urmatǎ de acceptare. tentativa – nu este posibilǎ. iar cel care a luat mitǎ va fi subiect activ la luare de mitǎ. oferirea sau darea trebuie sǎ aibǎ ca obiect bani sau alte foloase de ordin patrimonial sau nepatrimonial. Persoana care coopereazǎ în mod nemijlocit la sǎvârşirea infracţiunii. DAREA DE MITǍ (art. În cazul în care chiar intermediarul l-a determinat pe mituitor sǎ comitǎ fapta. . Conţinutul constitutiv: 3A. simultan sau succesiv. iar foloasele au fost date întregului colectiv. Latura obiectivǎ: 33 . 256 C. 254. oferirea sau darea de bani sau alte foloase. dupǎ ce a îndeplinit un act în virtutea funcţiei sale şi la care era obligat în temeiul acesteia. Cauzǎ de nepedepsire: Mituitorul nu se pedepseşte dacǎ denunţǎ autoritǎţii fapta mai înainte ca organul de urmǎrire sǎ fi fost sesizat pentru acea infracţiune. Conţinutul legal: “Promisiunea. 3. Având în vedere cǎ luarea şi darea de mitǎ sunt infracţiuni corelative. el va dobândi calitatea de instigator la darea de mitǎ care o absoarbe pe cea de complice. oferǎ sau dǎ funcţionarului public bani sau alte foloase. oferirea sau darea de bani. valorile sau orice alte bunuri care au fǎcut obiectul dǎrii de mitǎ se confiscǎ. Totuşi. de bani ori alte foloase. . sau orice altǎ persoanǎ juridicǎ a cǎrei imagine a fost puternic afectatǎ.subiectul pasiv . Persoana care a dat foloasele necuvenite cât şi cel care a cumpǎrat influenţa. Participaţia este posibilǎ în situaţia în care actul de care a beneficiat persoana fizicǎ a fost îndeplinit de mai multe persoane. 145 sau în orice altǎ personǎ juridicǎ. 2B. ce cere ca banii sau foloasele sǎ nu fie datoraţi în mod legal funcţionarului sau unitǎţii în care acesta îşi desfǎşoarǎ activitatea. fapt consumat .obiectul juridic special .urmarea imediatǎ – constǎ în crearea unei stǎri de pericol pentru buna desfǎşurare a activitǎţii de serviciu într-un organ sau instituţie de stat. Infracţiunea poate fi comisǎ şi de un funcţionar în scopurile arǎtate în art. valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat în cazurile arǎtate în alin. dar legea nu o pedepseşte. fapt consumat .) 1. acceptǎrii. 254 alin. Latura subiectivǎ: .) 1. Latura subiectivǎ mai cuprinde şi un scop şi anume îndeplinirea. în modurile şi scopurile arǎtate în art. pen. Promisiunea. în doctrimǎ se admite cǎ existǎ obiect material în situaţia ofertei de mitǎ respinsǎ de cǎtre funcţiunar.obiectul material – acestǎ infracţiune nu are obiect material.(acţiunea fǎptuitorului fǎcutǎ în stare de beţie). desfǎşurere şi dezvoltare care sunt condiţionate de exercitarea cu probitate de cǎtre toţi funcţionarii a atribuţiilor de serviciu. 3B. desfǎşurere şi dezvoltare care sunt condiţionate de exercitarea cu probitate de cǎtre toţi funcţionarii a atribuţiilor de serviciu. chiar şi în faţa unei autoritǎţi necompetente a efectua urmǎrirea penalǎ în aceastǎ materie.” 2. 255 C. promisiunea.subiectul activ – acesta este calificat . 2. pen. de o unitate din cele prevǎzute în art. chiar dacǎ nu s-au primit foloasele. Obiectul infracţiunii: . În acest caz se poate vorbi de un obiect material al infracţiunii. 254. primirii sau nerespingerii primirii acestor bunuri sau foloase. Acesta trebuie sǎ se facǎ în faţa unei autoritǎţi. iar dacǎ acestea nu se gǎsesc. Subiecţii infracţiunii: . neavând calitatea cerutǎ de lege va rǎspunde pentru complicitate la infracţiunea de primire de foloase necuvenite.subiectul activ – acesta este necalificat . . tentativa – ar fi posibilǎ numai în varianta “primirii”. nu se pedepseşte. MODALITǍŢI: Fapta este mai gravǎ dacǎ a fost sǎvârşitǎ de un funcţiunar cu atribuţii de control.obiectul juridic special . sau orice altǎ persoanǎ juridicǎ a cǎrei imagine a fost puternic afectatǎ. bunurile oferite devenind obiecte materaiale ale infracţiunii. Între aceastǎ infracţiune şi luarea de mitǎ existǎ multe asemǎnǎri. Dispoziţiile art. Ea poate avea şi o formǎ continuatǎ. -închisoare de la 3 la 15 ani – în forma agravatǎ şi interzicerea unor drepturi.pen. se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. 3.aceastǎ infracţiune se consumǎ în momentul în care fǎptuitorul promite. Darea de mitǎ se poate efectua şi prin intermediar. . se mai cere ca actul în vederea cǎruia se dǎ mitǎ sǎ fie unul licit sau ilicit. acesta va avea calitatea de complice la darea de mitǎ. oferirea sau darea de bani ori alte foloase. De aceeea este greşit a spune cǎ tentativa este posibilǎ.este reprezentat de organul sau instituţia de stat. Alteori. de o unitate din cele prevǎzute în art. fiind orice persoanǎ. Activitatea acestora nu trebuie sǎ fie umbritǎ de faptele de corupţie. Forme. iar dacǎ pedeapsa efectiv aplicatǎ este mai mare de 2 ani. pe lǎngǎ scopul specific dǎrii de mitǎ mai apare şi un alt scop: (o persoanǎ oferǎ o sumǎ de bani unui funcţionar pentru a-l determina sǎ întocmeascǎ un act fals). PRIMIREA DE FOLOASE NECUVENITE (art.forma de vinovǎţie – intenţia directǎ. Cauze care exclud existenţa infracţiunii: Fapta prevǎzutǎ în alin. 2 şi 3. Condiţii preexistente: 2A. de aceea unii autori considerǎ cǎ infracţiunea prevǎzutǎ în art. Este vorba despre o constrângere psihicǎ. fiind atins şi prestigiul acestuia.” 2.aceastǎ infracţiune se consumǎ în momentul pretinderii. b. 118 C. Conţinutul legal: “Primirea de cǎtre un funcţionar direct sau indirect. neîndeplinirea sau întârzierea îndepliniriiunui act privitor la atribiţiile sale de serviciu. FORME: 1. fiind un funcţionar sau funcţionar public. acţiunea fǎptuitorului nu va constitui infracţiune.Sancţiuni. c. şi vor fi supuse confiscǎrii.obiectul material – acestǎ infracţiune nu are obiect material. oferirerea). Banii. deoarece fapta nu este incriminatǎ ca infracţiune. Latura obiectivǎ: . SANCŢIUNI: -închisoare de la 3 la 12 ani – în forma tip şi interzicerea unor drepturi. Pentru întregirea elementului material se cer îndeplinite şi urmǎtoarele condiţii: a. 1 nu constituie infracţiune atunci când mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de cǎtre cel care a luat mitǎ. 145 C. Nu va exista infracţiune cǎnd funcţionarul cǎruia i s-a oferit suma de bani nu avea competenţa de a efectua actul în vederea cǎruia participantul a comis fapta. Banii. într-o unitate din cele prevǎzute în art.

în momentul primirii de bani sau alte foloase.subiectul pasiv . fapt consumat . 2. 2B. Condiţii preexistente: 2A. Pentru întregirea elementului material se cer îndeplinite şi urmǎtoarele condiţii: a. . considerǎm cǎ suntem în prezenţa unui abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. tentativa –este posibilǎ în forma întreruptǎ. pentru existenţa infracţiunii se care ca subiectul activ sǎ fi primit efectiv banii sau bunurile sau sǎ fi acceptat promisiunule fǎcute. fiind în final pedepsit doar pentru instigare la trafic de influenţǎ. 3B. 256 alin. Conţinutul legal: “Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni. aceste aspecte nefiind condiţii ale subiectului activ ci mijloace prin care se sǎvârşeşte infracţiunea. Participaţia este posibilǎ în toate formele sale. Forme. acţiunea ce constituie elementul material al infracţiunii sǎ fie realizatǎ mai înainte ca funcţionarul pe lângǎ care se intervine sǎ fi îndeplinit actul care îl intereseazǎ pe cumpǎrǎtorul de influenţǎ. iar dacǎ pedeapsa efectiv aplicatǎ este mai mare de 2 ani. Sancţiuni. numai atunci când sunt asimilate infracţiunii consumate (pretinderea sau acceptarea) Tentativa este posibilǎ numai în cazul primirii de bani sau alte foloase.subiectul activ – acesta este necalificat. pentru sine ori pentru altul. 2 se aplicǎ în mod corespunzǎtor.forma de vinovǎţie – intenţia directǎ. Iniţiativa comiterii traficului de influenţǎ poate porni de la subiectul activ sau de la cumpǎrǎtorul de influenţǎ. banii sau foloasele pretinse sau primite constituie bunuri date pentru sǎvârşirea infracţiunii şi vor fi supuse confiscǎrii. când funcţionarul în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale. pen. 3B. Dinpoziţiile art. or în acest moment fapta este deja consumatǎ în forma pretinderii sau acceptǎrii de promisiuni de daruri. primeşte de la mai multe persoane.este reprezentat de organul sau instituţia de stat. de o unitate din cele prevǎzute în art. diferite bunuri. b. ce cere ca fǎptuitorul sǎ aibǎ influenţǎ sau sǎ lase sǎ se creadǎ acest lucru. ce cere ca banii sau foloasele sǎ fie necuvenite funcţionarului sau unitǎţii în care acesta îşi desfǎşoarǎ activitatea.) 1.este reprezentat de acele relaţii sociale referitoare la desfǎşurarea activitǎţilor publice sau private în condiţii care sǎ asigure încrederea şi prestigiul de care trebuie sǎ se bucure personalul acestora. acestea se vor restitui persoanei care le-a dat.urmarea imediatǎ – constǎ în crearea unei stǎri de pericol pentru buna desfǎşurare a activitǎţii de serviciu într-un organ sau instituţie de stat. În cazul acestei infracţiuni legiuitorul a avut în vedere întotdeauna îndeplinirea unui act licit şi obligaroriu de îndeplinit pentru respectivul funcţionar.aceastǎ infracţiune se consumǎ în momentul în care. De cele mai multe ori fapta este sǎvârşitǎ de rude. sau orice altǎ persoanǎ juridicǎ a cǎrei imagine a fost puternic afectatǎ. iar dacǎ pedeapsa efectiv aplicatǎ este mai mare de 2 ani. pretinderea sau acceptarea de promosiuni de daruri direct sau indirect în vederea determinǎrii unui funcţionar sǎ facǎ ori sǎ nu facǎ un act ce intrǎ în atribuţiile sale de serviciu. 2. Latura subiectivǎ: . În situaţia în care cel care a conceput infracţiunea şi l-a determinat pe autor sǎ o comitǎ este chiar intermediarul atunci el va cumula calitatea de instigator cât şi pe cea de complice. 257 C. pasiv este chiar funcţionarul public a cǎrui imagine este denaturatǎ prin sǎvârşirea faptei.obiectul juridic special . pen.Sancţiuni. beneficiare ale actelor respective. prieteni. Dacǎ traficantul de influenţǎ nu remite funcţionarului bani sau alte foloase. valorile sau orice alte bunuri primite de fǎptuitor se confiscǎ.Banii.urmarea imediatǎ – constǎ în crearea unei stǎri de pericol pentru buna desfǎşurare a activitǎţii de serviciu într-un organ sau instituţie de stat. valorile sau orice alte bunuri primite de fǎptuitor se confiscǎ. de daruri. SANCŢIUNI: închisoarea de la 2 la 10 ani. Dacǎ un funcţionar public sau funcţionar şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu nu în mod corect. 3. Pentru întregirea elementului material se cer îndeplinite şi urmǎtoarele condiţii: a. Pentru consumarea infracţiunii nu are relevanţǎ dacǎ intervenţia promisǎ a şi fost efectuatǎ. FORME: 1. dupǎ îndeplinirea actului.obiectul material – acestǎ infracţiune nu are obiect material.elementul material – se poate realiza printr-o acţiune de primire a unor bani sau foloase de cǎtre un funcţionar public sau funcţionar. într-o unitate din cele prevǎzute în art. sǎvârşitǎ de cǎtre o persoanǎ care are influenţǎ sau lasǎ sǎ se creadǎ cǎ are influenţǎ asupra unui funcţionar pentru a-l determina sǎ facǎ ori sǎ nu facǎ un act ce intrǎ în atribuţiile sale de serviciu. sau cel târziu în timpul îndeplinirii acestuia. . Comiterea acestei infracţiuni discrediteazǎ activitatea de serviciu şi îi aduce grave prejudicii. În aceastǎ variantǎ infracţiunea se aseamǎnǎ cu înşelǎciunea. 145 sau în orice altǎ personǎ juridicǎ. atunci se va reţine un concurs de infracţiuni între trafic de influenţǎ şi instigare la abuz în serviciu sǎvârşita de funcţionar. în caz contrar fapta va fi luare de mitǎ.elementul material – se poate realiza prin trei acţiuni distincte: primirea. fǎptuitorul primeşte bani sau alte foloase în mod direct sau indirect. 145 C. 34 . În doctrimǎ s-a pus problema cǎ ar trebui pedepsiţi şi cei care cumpǎrǎ influenţa nefiind cu nimic mai prejos de cel care dǎ mitǎ.” 2. Dacǎ persoana care a dat foloasele necuvenite denunţǎ autoritǎţii fapta mai înainte ca fapta sǎ fi fost descoporitǎ. Dacǎ acestea nu se gǎsesc. 4. Traficul de influenţǎ trebuie sancţionat în concurs cu înşelǎciunea dacǎ traficarea reprezintǎ un mijloc de amǎgire pentru o inducere în eroare. c. banii sau foloasele sǎ fi fost remise funcţionarului dupǎ îndeplinirea actului ce intrǎ în sferea atribuţiilor sale de serviciu. Ea poate avea şi o formǎ continuatǎ. Dacǎ dupǎ ce a îndeplinit un act în virtutea funcţiri sale şi la care era obligat. se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani. . se poate dispune şi pedeapsa complementarǎ a interzicerii unor drepturi. SANCŢIUNI: închisoarea de la 6 luni la 5 ani. Banii. fǎptuitorul sǎ promitǎ intervenţia sa pe lǎngǎ un funcţionar public sau funcţionar. . funcţionarul obligǎ pe beneficiarul actului sǎ-i remitǎ bani sau alte foloase.34 . iar dupǎ aceasta primeşte bani sau bunuri de la o persoanǎ favorizatǎ prin îndeplinirea acelui act. cunoştinţe sau alte persoane care nici mǎcar nu cunosc funcţionarul respectiv. TRAFICUL DE INFLUENŢǍ (art. Conţinutul constitutiv: 3A. Obiectul infracţiunii: . b. Dacǎ iniţiativa comiterii infracţiunii o are cumpǎrǎtorul de influenţǎ. 4. fǎpruitorul va face plata echivalentului lor în bani. foloase sau bani la intervale diferite de timp. actele preparatorii şi tentativa de regulǎ nu se pedepsesc. putând fi orice persoanǎ care are influenţǎ sau lasǎ sǎ se creadǎ cǎ are influenţǎ asupra unui funcţionar public sau funcţionar.aceastǎ infracţiune se consumǎ în momentul acceptǎrii de promisiuni de daruri. dupǎ ce a îndeplinit un act în virtutea funcţiei sale şi la care era obligat în temeiul acesteia. fapta va fi consideratǎ abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacǎ sunt îndeplinite şi celelalte condiţii cerute de lege. Subiecţii infracţiunii: . într-o unitate din cele prevǎzute în art. 145 sau în orice altǎ personǎ juridicǎ. fapt consumat . direct sau indirect. Forme. cu condiţia sǎ nu fi existat anterior între ei vreo astfel de înţelegere şi nici în timpul efectuǎrii actului .forma de vinovǎţie – intenţia directǎ dar şi indirectǎ. ci doar îl determinǎ sǎ facǎ acel act. dupǎ ce a îndeplinit mai multe acte. Latura obiectivǎ: . se poate dispune şi pedeapsa complementarǎ a interzicerii unor drepturi. Latura subiectivǎ: . În secundar sub. dar nu se pedepseşte. FORME: 1.

Latura obiectivǎ: . Dacă cel care a săvârşit fapta declară mai înainte de punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de persoana în contra căreia s-a făcut denunţul sau plângerea. Conţinutul legal: “Învinuirea mincinoasă făcută prin denunţ sau plângere. 2B. o persoană cu capacitate de exerciţiu restrânsă care depune un denunţ sub o plângere.Modalitǎţi.starea de pericol ce se creează pentru înfăptuirea justiţiei.acţiune de învinuire mincinoasă a unei persoane de comiterea unei infracţiuni.obiectul juridic generic . în condiţiile alin.subiectul pasiv secundar . Acte pregǎtitoare: sunt posibile dar nu se pedepsesc.este reprezentat de acele relaţii sociale privind onoarea.obiectul juridic special . că denunţul.forma de vinovatie . Subiecţii infracţiunii: . Învinuirea trebuie sǎ priveascǎ o persoanǎ determinatǎ. Există şi o urmare socialmente periculoasă secundară care constă în lezarea onoarei şi demnităţii persoanei învinuite pe nedrept. instigare şi complicitate. . Forme.persoana contra căreia s-a făcut plângerea sau denunţul mincinos. Obiectul infracţiunii: . Tentativa: este posibilă. 4. în sprijinul unei învinuiri nedrepte. 2 în producerea sau ticluirea de probe mincinoase. 1 se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 6 ani.elementul material . sau împotriva căreia s-au produs sau ticluit probele.intenţia directǎ şi indirectă. Conţinutul constitutiv: 3A. se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.este reprezentat de stat prin organele judiciare a căror activitate este periclitată. 259) 1. pedeapsa se reduce potrivit art. . Producerea ori ticluirea de probe mincinoase. neavând importanţǎ dacǎ fiecare dintre coautori acţioneazǎ în nume propriu. Sancţiuni FORME: 1. iar conform alin.76.” 2. .poate fi: 1.subiectul pasiv principal . plângerea sau probele sunt mincinoase.subiectul activ . demnitatea şi chiar libertatea persoanei împotriva căreia se face plângerea sau denunţul ori în contra căreia se ticluiesc sau se produc probele. orice persoană care răspunde penal 35 2. 3. Învinuirea reprezintǎ acuzarea unei persoane cǎ ar fi sǎvârşit o infracţiune. . 3B.35 INFRACŢIUNI CARE ÎMPIEDICǍ ÎNFǍPTUIREA JUSTIŢIEI DENUNŢAREA CALOMNIOASĂ (ART. reprezentantul unei persoane juridice indiferent că este publică sau privată Participaţia este posibilă în toate cele trei forme: coautorat. . Condiţii preexistente: 2A. Latura subiectivǎ: .urmarea imediatǎ .este reprezentat de acele relaţii sociale care presupun buna credinţă şi corectitudinea celor care fac sesizări în faţa organelor judiciare sau participă la activitatea de administrare a probelor. 2. mincinoase 3. dar nu se pedepseşte. cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de către o anume persoană. Vătămarea corporală sǎvârşită de către un funcţionar public. se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Existǎ coautorat când douǎ sau mai multe persoane întocmesc şi semneazǎ împreunǎ un denunţ calomnios. ori împotriva căreia s-au produs probele.

pen. expert sau interpret. 4.elementul material .5 ani (art. Obiectul infracţiunii: 36 . Conţinutul constitutiv: 3A. 3 este prevăzută o circumstanţă atenuantă legală specială. 1-3 se aplică în mod corespunzător şi expertului sau interpretului. Dacă retragerea mărturiei a intervenit în cauzele penale după ce s-a produs arestarea inculpatului sau în toate cazurile după ce s-a pronunţat o hotărâre sau după ce s-a dat o altă soluţie ca urmare a mărturiei mincinoase.subiectul activ .în alin. instanţa va reduce pedeapsa potrivit art. Fapt consumat: infracţiunea se consumǎ în momentul în care denunţul.este reprezentat de acele relaţii sociale privind înfăptuirea justiţiei care presupun comportarea cu onestitate a celor care participă la activitatea judiciară în calitate de martori. Condiţii preexistente: 2A.secundar este o persoană fizică sau juridică.1) .259 alin. Fapta prevăzută în alineatul precedent nu se pedepseşte dacă. disciplinară sau în orice altă cauză în care se ascultă martori. Forme.principal este reprezentat de stat .subiectul pasiv . 3B. Subiecţii infracţiunii: . ori nu spune tot ceea ce ştie privitor la împrejurările esenţiale asupra cărora a fost întrebat. Latura subiectivǎ: .subiectul pasiv . ori în toate cazurile mai înainte de a se fi pronunţat o hotărâre sau de a se fi dat o altă soluţie ce urmare a mărturiei mincinoase. în cauzele penale mai înainte de a se produce arestarea inculpatului. parte în proces.rezultă însăşi din săvârşirea infracţiunii.forma de vinovatie . . 260) 1. . civilă. 2. experţi sau interpreţi. în sprijinul unei învinuiri nedrepte şi se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. MODALITǍŢI: Fapta este mai gravǎ când se produc ori se ticluiesc probe mincinoase. dacă cel care a săvârşit fapta declară mai înainte de a se pune în mişcare acţiunea penală faţă de persoana contra căreia s-a făcut denunţul sau plângerea. probele sau plângerea sunt aduse la cunoştinţa organelor judiciare competente.” 2. dar nu se pedepseşte.36 3. Participaţia este posibilă în forma: instigării şi complicităţii.76 C. Conţinutul legal: “Fapta martorului care într-o cauză penală. Tentativa: este posibilă. 2B. ale cărei drepturi sau interese sunt lezate ori vătămate prin săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă.2) . face afirmaţii mincinoase. 3.3 ani (art.starea de pericol ce se creează la adresa înfăptuirii justiţiei precum şi în atingerea care poate fia dusă intereselor legale ale unei persoane fizice sau juridice.este reprezentat atât de o acţiune (face afirmaţii mincinoase) cât şi de o inacţiune (nu spune tot ce ştie privitor la împrejurările esenţiale asupra cărora a fost întrebat). se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.raportul de cauzalitate .închisoarea de la 6 luni . Sancţiuni FORME: 1. pedeapsa se reduce potrivit art. .intenţia directǎ sau indirectă. MĂRTURIA MINCINOASĂ (ART.este calificat putând fi un martor.obiectul material – nu existǎ.259 alin.76. .închisoarea de la 1 an . . Coautoratul este posibil doar atunci când o expertiză este efectuată de o echipă de mai mulţi experţi. Acte pregǎtitoare: sunt posibile dar nu se pedepsesc. Dispoziţiile alin. martorul îşi retrage mărturia.urmarea imediatǎ . Latura obiectivǎ: .obiectul juridic specific . SANCŢIUNI: . Astfel.

în momentul semnǎrii declaraţiei de cǎtre acesta.subiectul activ . În situaţia în care se încearcǎ ÎNCERCAREA DE A DETERMINA MĂRTURIA MINCINOASĂ (ART. Fapt consumat: infracţiunea se consumǎ dupǎ ce audierea s-a terminat. Dispoziţile din alin.subiectul pasiv . Acţiunea de 1. 1) .principal este reprezentat de stat.obiectul material . disciplinară sau în orice altă cauză în care se ascultă martori. Fapt consumat: infracţiunea se consumǎ în momentul exercitǎrii cinstea. interpret.art.76 C. să dea declaraţii mincinoase într-o cauză penală. expert sau 4. dar nu se pedepseşte. simple aluzii. . Latura subiectivǎ: 2. 2 prevede o cauză de nepedepsire . 37 . 3. Participaţia este posibilă în toate cele trei forme: coautorat.intenţia directǎ.închisoarea de la 1-5 ani (art. distinct. sau amenda.nu trebuie dovedit. Acte pregǎtitoare: sunt posibile dar nu se pedepsesc.raportul de cauzalitate . Condiţii preexistente: . În acest caz pedeapsa se reduce potrivit art. dar pe care legiuitorul a incriminat-o corupere. sănătatea. Conţinutul constitutiv: 3A. obiectul material este corpul acestei persoane. prin constrângere sau corupere. Tentativa: este posibilă. . pen. 2A. determinarea unei persoane sǎ depunǎ mǎrturie falsǎ prin rugǎminţi. Obiectul infracţiunii: . fapta nu va constitui infracţiune. fapta este sǎvârşitǎ faţǎ de un expert sau interpret.în alin. Conţinutul legal : determinare nu trebuie sǎ reuşeascǎ. săvârşeşete prin constrângere fizică. interpret.obiectul juridic secundar . 2B. asupra unui martor. dar fǎrǎ a avea loc determinarea de a depune mǎrturie .la 2 ani. expert sau care se încearcă acte de corupere sau de constrângere. 260 alin.relaţiile sociale referitoare la 3. . rǎmânând la stadiul de tentativǎ de “Încercarea de a determina o persoană prin constrângere ori instigare la mǎrturie mincinoasǎ. înfăptuirii justiţiei. Sancţiuni sociale privind înfăptuirea justiţiei a căror existenţă nu ar fi posibilă FORME: fără să asigure o protecţie a martorilor. Forme. 260 alin.poate fi orice persoană. SANCŢIUNI: . iar în cazul expertului în momentul în care raportul de expertizǎ a fost predat organului judiciar. Subiecţii infracţiunii: . instigare şi complicitate.37 3.elementul material . se .este reprezentat de acele relaţii 4. dar când infracţiunea se mincinoasǎ. Latura obiectivǎ: . a persoanelor faţă de actelor de constrângere sau corupere asupra unui martor. 2.” 3B. civilă.este reprezentat de o acţiune a unei persoane de a încerca să determine mărturia mincinoasă a altei persoane. eperţilor şi interpreţilor care 1. onoarea.subiectul pasiv .secundar este persoana celui chemat în proces în calitate de martor.forma de vinovatie . SANCŢIUNI: închisoarea de la 3 luni .starea de pericol ce se creează la adresa pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.lipseşte. 261) sugestii. 3 este prevăzută o circumstanţă atenuantă legală specială atunci când retragerea mărturiei a intervenit în cauzele penale după ce s-a produs arestarea inculpatului sau în toate cauzele după ce s-a pronunţat o hotărâre sau după ce s-a dat o soluţie ca urmare a mărturiei mincinoase. .urmarea imediatǎ . Modalităţi faptice: constrângere sau corupere.obiectul juridic specific . participă la proces. precedent se aplicǎ şi în cazul în care . expert sau interpret şi care suportă acţiunea de constrângere sau corupere desfăşurată de subiectul activ. integritatea corporală.

NEDENUNŢAREA UNOR INFRACŢIUNI (ART. SANCŢIUNI: .276 alin. instigare şi complicitate. a persoanelor.2-4. 174. Latura obiectivǎ: . săvârşită de soţ sau de o rudă apropiată. . 3B. Sancţiuni FORME: 1.principal este reprezentat de stat . a unui martor. . interpretului sau apărătorului. a soţului sau a unei rude apropiate. nu se pedepsesc.obiectul juridic specific .obiectul material . se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 7ani. 217 alin. Forme.38 ÎMPIEDICAREA PARTICIPĂRII ÎN PROCES (ART.1 şi art.este corpul martorului. Condiţii preexistente: 2A.elementul material .3 se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani. 2B. 38 .este reprezentat de acele relaţii sociale care se referă la prompta înfăptuire a justiţiei.poate fi orice persoană. ameninţare sau prin orice alt mijloc de constrângere îndreptat împotriva sa.secundar este persoana celui chemat în proces în calitate de martor. 262) 1. 3. Latura subiectivǎ: -forma de vinovatie .obiectul material – nu existǎ. Acte pregǎtitoare: sunt posibile. Obiectul infracţiunii: . 2151.subiectul pasiv . Condiţii preexistente: 2A.în cazul tentativei închisoarea de la 3 luni. 211.starea de pericol ce se creează la adresa înfăptuirii justiţiei. mai înainte de a se fi început urmărirea penală pentru infracţiunea nedenunţată. nu se pedepseşte.este reprezentat de acele relaţii sociale care se referă la soluţionarea temeinică şi legală a unei cauze judiciare . 4. expert. Participaţia este posibilă în toate cele trei forme: coautorat.la 7 ani. .intenţia directǎ. săvârşită prin violenţă. Nu se pedepseşte persoana care. ameninţǎri. Conţinutul legal: “Împiedicarea participării într-o cauză penală. 2B.raportul de cauzalitate . expertului. Modalităţi faptice: violenţă. Conţinutul legal: “Omisiunea de a denunţa de îndată săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile prevăzute în art.subiectul activ . 2611) 1.este reprezentat de o acţiune de împiedicare ce se poate realiza prin violenţe.relaţiile sociale privind libertatea. 1.în situaţia săvârşirii faptei prin acte de violenţă. 218 alin.închisoarea de la 6 luni. şantaj.la 3 ani şi 6 luni.obiectul juridic secundar . chiar după ce s-a început urmărirea penală ori după ce vinovaţii au fost descoperiţi. sănătatea şi integritatea corporală. 175. disciplinară sau în orice altă cauză.urmarea imediatǎ . Fapta prevăzută în alin. Obiectul infracţiunii: .obiectul juridic specific . 2.rezultă din materialitatea faptei. civilă. . 212. 3. Conţinutul constitutiv: 3A. . încunoştinţează autorităţile competente despre acea infracţiune sau care. Subiecţii infracţiunii: .subiectul pasiv . expert. interpret sau apărător. Tentativa se pedepseşte” 2. Subiecţii infracţiunii: . interpret sau apărător. a înlesnit arestarea acestora. ameninţări sau oricare formă de constrângere. Tentativa: este posibilă şi se pedepseşte. soţul acestora sau o rudă apropiată împotriva căruia are loc acţiunea de constrângere şi care suportă consecinţele nemijlocite ale faptei.” 2.

147 alin. pen. Nedenunţarea exclude o înţelegere prealabilǎ cu autorul infracţiunii nedenunţate deoarece în aceste caz avem o complicitate moralǎ. pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 7 ani. 262 C. SANCŢIUNI: .este reprezentat de relaţiile sociale care se referă la înfăptuirea justiţiei.este reprezentat de stat. înainte de începerea urmăririi penale. Modalităţi faptice:o singură modalitate normativă prevăzută în art.este reprezentat de stat. în sensul art.subiectul activ .conform art. Latura obiectivǎ: 39 3. 4. . nu o face.forma de vinovatie .” 2. Participaţia este posibilă doar sub forma: instigării şi complicităţii. 262 alin.poate fi orice persoană care a luat cunoştinţă de săvârşirea uneia din infracţiunile prevăzute în art.urmarea imediată este implicită. Obiectul infracţiunii: .elementul material .urmarea imediatǎ . . omite sesizarea de îndată a procurorului sau a organului de urmărire penală potrivit legii de procedură penală.39 - subiectul activ .. Acte pregǎtitoare: nu sunt posibile. 2 C pen.starea de pericol ce se creează pentru înfăptuirea justiţiei prin atitudinea pasivă a făptuitorului. Latura subiectivǎ: .este reprezentat de omisiunea de a denunţa de îndată săvârşirea unei infracţiuni din cele prevăzute în art. Conţinutul constitutiv: 3A. . 2 făptuitorul nu se pedepseşte dacă are calitatea de soţ sau rudă apropiată cu autorul infracţiunii nedenunţate. 3. iar nu şi un funcţionar. 262 alin. Forme.conform art.raportul de cauzalitate . fiind doar un funcţionar public în sensul art.subiectul pasiv . pen. Dacǎ fǎptuitorul urmǎreşte sǎ dea un ajutor autorului infracţiunii nedenunţate pentru a îngreuna urmǎrirea penalǎ. Dacă fapta este săvârşită de către un funcţionar public cu atribuţii de conducere sau control. Latura obiectivǎ: . Conţinutul constitutiv: 3A.obiectul juridic secundar .la 3 ani. 4. 3. 262 C. Sancţiuni FORME: 1. .este calificat. se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 5 ani.poate fi intenţia cât şi culpa. .relaţiile sociale privind activitatea de serviciu care este grav afectată prin neîndeplinirea cu promptitudine de către funcţionarii publici a obligaţiei de a sesiza organele judiciare cu privire la infracţiunile săvârşite în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplinesc sarcinile.obiectul juridic specific . Condiţii preexistente: 2A. Conţinutul legal: “Fapta funcţionarului public care luând cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte atribuţiile de serviciu. 3B. 147 alin. 262 alin. se va reţine un concurs de infracţiuni între nedenunţare şi favorizarea infractorului. Soţul sau ruda apropiatǎ a fǎptuitorului nu poate fi subiect activ al acestei infracţiuni. 2B. 3 fapta nu se pedepseşte dacă făptuitorul încunoştinţează autorităţile despre săvârşirea infracţiunii.1. deşi avea posibilitatea realǎ de a denunţa o infracţiunie autoritǎţilor. Participaţia este posibilă doar în forma instigǎrii şi complicitǎţii. .închisoarea de la 3 luni . 2. . pen. . Tentativa: nu este posibilă.subiectul pasiv . 263) 1. OMISIUNEA SESIZĂRII ORGANELOR JUDICIARE(ART. 1 C. Fapt consumat: fapta se consumǎ în momentul în care fǎptuitorul. Subiecţii infracţiunii: .

obiectul material . 2. SANCŢIUNI: .elementul material . pen. Atunci când ajutorul dat unui infractor priveşte în mod direct un bun. FORME: 1. Fapt consumat: infracţiunea se consumǎ în momentul neîndeplinirii obligaţiei de a sesiza organele judiciare. Subiecţii infracţiunii: .nu trebuie dovedită. 263 alin. Obiectul infracţiunii: . omisiunea de a sesiza de îndată organele de urmărire penală potrivit legii de procedură penală.urmarea imediatǎ . acel bun va fi obiect material al infracţiunii. . Acte pregǎtitoare: nu sunt posibile.40 . 264) 1.este reprezentat de o inacţiune. fără o înţelegere stabilită înainte sau în timpul săvârşirii infracţiunii.este reprezentat de relaţiile sociale care se referă la înfăptuirea justiţiei penale sub aspectul tragerii la răspundere penală a celor care au săvârşit infracţiunea sau al executării pedepselor definitive pronunţate prin hotărâri judecătoreşti în condiţiile legale. dacă fapta este săvârşită de către un funcţionar public cu atribuţii de conducere sau control. Tentativa: nu este posibilă.subiectul activ. 3. 4.închisoare de la 3 luni la 5 ani – în forma tip şi . . MODALITǍŢI: o modalitate normativă simplă prevăzută în art. Condiţii preexistente : 2A. Participaţia este posibilă în toate cele trei forme: coautorat. iar în secundar constă în atingerea adusă desfăşurării în bune condiţii a activităţii de serviciu în cadrul unui organ sau al unei instituţii de stat al unei unităţi din cele la care se referă art. 2B.închisoare de la 6 luni la 7 ani – în forma agravatǎ.secundar .subiectul pasiv . Latura obiectivǎ: . .obiectul juridic specific . Sancţiuni.starea de pericol ce se creează pentru înfăptuirea justiţiei prin atitudinea pasivă a făptuitorului. Ajutorul poate fi dat prin acte omisive sau comisive. . se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 7 ani.raportul de cauzalitate . Pedeapsa aplicatǎ favorizatorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevǎzutǎ de lege pentru autor.poate fi orice persoană care răspunde penal.nu-l întâlnim. . 263 alin. 2.este reprezentat de stat. Aceastǎ infracţiune poate veni în concurs cu infracţiunea de favorizare a infractorului. pentru a îngreuna sau a zădărnici urmărirea penală. instigare şi complicitate. Conţinutul legal: 40 “Ajutorul dat unui infractor. directorul unei şcoli care a aflat cǎ un profesor a luat mitǎ şi nu sesizeazǎ de îndatǎ organele judiciare. Forme. vom reţine eventual . Fapta se poate prelungi în timp putând avea şi un moment al epuizǎrii. Favorizarea fǎcutǎ de soţ sau de o rudǎ apropiatǎ nu se pedepseşte. Nu se considerǎ ajutor declaraţiile mincinoase date de o persoanǎ. Conţinutul constitutiv: 3A. personal sau prin intermediar. 2. Modalitǎţi.elementul material . judecata sau executarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infracţiunii.forma de vinovatie .este reprezentat de o acţiune de ajutor dată unui infractor. 3. 145 C.subiectul pasiv. de cele mai multe ori. Latura subiectivǎ: . 3B.poate fi intenţia cât şi culpa.este orice persoană ale cărei interese au fost prejudiciate prin săvârşirea infracţiunii de către subiectul activ. FAVORIZAREA INFRACTORULUI(ART. 1 şi într-o modalitate agravată prevăzută în art. Comite aceastǎ infracţiune.

Forme. desfăşurare şi dezvoltare nu ar fi posibile fără a se impune tuturor persoanelor obligaţia de a aduce la cunoştinţa organelor judiciare probe de nevinovăţie privind o persoană trimisă în judecată ori condamnată pe nedrept. 41 . 2. Modalităţi faptice: o modalitate normativă se referă la ajutorul dat unui infractor pentru a îngreuna sau a zădărnici urmărirea penală. Obiectul infracţiunii: . Dacǎ ajutorul dat constituie o infracţiune se vor aplica regulile concursului de infracţiuni. Latura subiectivǎ: nedreptori la eliberarea unei persoane ţinute în arest preventiv pe . pentru soţul său sau pentru o rudă apropiată. Participaţia instigarea şi complicitatea sunt posibile. complice.rezultă din materialitatea faptei.secundar.urmarea imediatǎ . Subiecţii infracţiunii: . 4.elementul material . prin aducerea la cunoştinţă. . nevinovăţiei unei persoane trimise în judecatǎ sau condamnate pe 3B.subiectul pasiv. persoane ţinutǎ în arest preventiv pe nedrept . SANCŢIUNI: .pedeapsa aplicată de instanţă nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de lege pentru ajutor. Conţinutul constitutiv: 3A. Condiţii preexistente: 2A. Conţinutul legal : . .urmarea imediatǎ .raportul de cauzalitate . dar nu se pedepsesc. dacă ar fi cunoscute. Tentativa: este posibilă.starea de pericol ce se creează pentru înfăptuirea justiţiei .obiectul juridic special .poate fi intenţia directă sau indirectă.forma de vinovǎţie .persoana supusă pe nedrept arestului sau care a fost trimisă în judecată ori condamnată pe nedrept. trimisǎ în judecatǎ unei 265) ori condamnatǎ pe nedrept. Sancţiuni. . 264 alin. 1.este reprezentat de relaţiile sociale a căror naştere normală. indiferent de calitatea lui – autor.subiectul activ . 3.pen. se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă. Fǎptuitorul omite sǎ aducǎ la cunoştinţa organelor judiciare anumite împrejurǎri de care el a luat cunoştinţǎ şi care ar putea duce la stabilirea nevinovǎţiei OMISIUNEA DE A ÎNCUNOŞTINŢA ORGANELE JUDICIARE (ART. 2 .forma de vinovatie . . instigator. 4. 3B. Fapt consumat: infracţiunea se consumǎ în momentul când favorizatorul dǎ ajutor autorului infracţiunii iar acest ajutor este apt sǎ realizeze scopurile prevǎzute în art. împrejurări care. dar nu se pedepseşte.subiectul pasiv .este reprezentat de stat.rezultă din materialitatea faptei.închisoarea de la 3 luni . . nedrept.poate fi intenţia dar şi culpa. Întotdeauna ajutorul trebuie dat unui infractor. Cealaltă modalitate se referă la ajutorul dat unui infractor pentru a-i asigura folosul sau produsul infracţiunii.poate fi orice persoană. persoana care are această obligaţie ar produce un prejudiciu pentru ea.la 3 ani. 2B. Acte pregǎtitoare: sunt posibile. ar duce la stabilirea .starea de pericol ce se creează pentru “Fapta de a nu aduce la cunoştinţa organelor judiciare a unor înfăptuirea justiţiei. 264 C. judecata sau executarea pedepsei.” 2.obiect material – nu are. sau ţinută în arest preventiv pe nedrept. 3. Latura subiectivǎ: . Latura obiectivǎ: . Fapta prevăzută în alineatul precedent nu se pedepseşte dacă.raportul de cauzalitate .41 infracţiunea de mǎrturie mincinoasǎ. FORME: 1.conform art.este reprezentat de o acţiune.

obiectul juridic special . Subiecţii infracţiunii: . pentru obţinerea de declaraţii. Acte pregǎtitoare: nu sunt posibile. se pedepseşte cu 3A. 265 alin. FORME: 1. anchetă penală 3. 2B. ofiţer sau subofiţer de poliţie. realizându-se şi un moment al epuizǎrii.este reprezentat de o acţiune de reţinere. ori supunerea unei să aibă calitatea cerută de lege pentru autor.la 1 an. persoane la executarea unei pedepse. Conţinutul legal : posibile.este diferit în funcţie de pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. măsurilor de siguranţă sau ARESTAREA NELEGALĂ ŞI CERCETAREA ABUZIVĂ (ART. Tentativa: nu este posibilă. acesta fiind un funcţionar public care are ca atribuţii de serviciu luarea. iar în privinţa coautoratului se cere ca toţi făptuitorii “Reţinerea sau arestarea nelegală. Latura subiectivǎ: . se . 2A. dar nu se pedepsesc.subiectul activ .Forme. Condiţii preexistente: înfăptuirea justiţiei. . Întrebuinţarea da promisiuni. ameninţări sau violenţe faţă de un martor.obiectul material .urmarea imediatǎ .obiectul juridic secundar .instigarea şi complicitatea sunt 1. Latura obiectivǎ: închisoarea de la unu la 5 ani. expert sau măsuri de siguranţă sau educative. în serviciu precum şi a prevederilor legale privind respectarea regimului de executare a pedepsei ori a măsurilor de siguranţă sau educative 4. Sancţiuni FORME: 1.conform art. . măsuri de siguranţă ori educative ( judecător. 3. interpret. 266) educative).este reprezentat de relaţiile sociale . 42 . Obiectul infracţiunii: 3B. . Conţinutul constitutiv: ori judecată.1 nu se pedepseşte.secundar .poate fi intenţia directă sau indirectă. punerea în executare sau executarea reţinerii sau arestării preventive sau în legătură cu punerea în executare ori executarea unei pedepse.există când activitatea infracţională se resfrânge în mod direct asupra corpului unei persoane. în alt mod decât cel prevăzut prin dispoziţiile legale. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi întrebuinţarea de arestare sau supunere a unei persoane la executarea unei pedepse.elementul material . Acte pregǎtitoare: sunt posibile. măsuri de siguranţă sau . Modalitǎţi.subiectul pasiv .subiectul pasiv principal .fapta decrisă în alin.închisoarea de la 3 luni .42 4. educative. vom avea infracţiunea de neglijenţǎ legale privind reţinerea ori arestarea învinuitului sau inculpatului. SANCŢIUNI: .Participaţia .forma de vinovǎţie . ameninţări sau violenţe împotriva unei persoane aflate în curs de cercetare. infracţiunea la care ne referim. 2. Forme. Fapt consumat: infracţiunea se consumǎ dupǎ ce fǎptuitorul a aflat despre existenţa unor împrejurǎri care dacǎ ar fi cunoscute de organele judiciare ar duce la stabilirea nevinovǎţiei unei persoane. sau lucrător de la locul de executare al pedepselor.starea de pericol ce se creează pentru 2. procuror.este constituit de relaţiile sociale privind libertatea persoanei.” . Sancţiuni (privative de libertate). Infracţiunea poate continua în timp. . promisiuni. 2. privind înfăptuirea justiţiei care împiedică respectarea prevederilor Dacǎ fapta se sǎvârşeşte din culpǎ.este reprezentat de stat.este calificat.

” 2. dar când relele tratamente privesc sănătatea fizică a persoanei. Conţinutul constitutiv: 3A.forma de vinovǎţie. .43 2. 2. Acte pregǎtitoare: sunt posibile. 4. Aceasta presupune producerea unor suferinţe fizice care nu se înscriu în limitele suferinţelor inerente regimului de executare. Latura obiectivǎ: .închisoarea de la 1 an la 5 ani .subiectul activ . . măsuri de siguranţă sau educative în alt mod decât cel prevăzut de dispoziţiile legale). 3. SUPUNEREA LA RELE TRATAMENTE (ART. Tentativa: este posibilă. Subiecţii infracţiunii: . 3. expert sau interpret.subiectul pasiv principal . Tentativa: este posibilă. SANCŢIUNI: . Sancţiuni FORME: 1. 43 2B.este constituit de relaţiile sociale privind demnitatea şi sănătatea persoanelor menţionate anterior. 3B. corpul acesteia devine obiect material al infracţiunii. . iar în privinţa coautoratului se cere ca toţi făptuitorii să aibă calitatea cerută de lege.subiectul pasiv secundar . . Modalităţi faptice: două modalităţi normative (arestarea nelegală şi reţinerea nelegală) şi o modalitate asimilată (supunerea unei persoane la executarea unei pedepse. Fapta este mai gravǎ când: a. tratamentului şi supravegherii persoanelor aflate în stare de reţinere sau deţinere ori în executarea unei măsuri de siguranţă sau educative. dar nu se pedepsesc. asistenţǎ medicalǎ. ameninţări sau violenţe faţă de un martor. anchetă penală ori judecată.poate fi intenţia directă sau indirectă. se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani. Condiţii preexistente : 2A. 267) 1.este reprezentat de acele relaţiile sociale privind înfăptuirea justiţiei sub aspectul executării sancţiunilor de drept penal şi a măsurilor procesuale în conformitate cu prevederile legale. 4. Fapt consumat: infracţiunea se consumǎ în momentul când privarea de libertate în mod ilegal a fost efectivǎ.calificat fiind o persoană care are atribuţii pe linia organizării. Obiectul infracţiunii: . ameninţări sau violenţe împotriva unei persoane aflate în curs de cercetare.în forma agravatǎ.elementul material . Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi întrebuinţarea de promisiuni.nu există. Fapt consumat: infracţiunea se consumǎ în momentul în care se realizeazǎ elementul material al infracţiunii sub forma relelor . În acest caz este exclusǎ tortura. Participaţia este posibilă în toate formele sale. Forme. pentru obţinerea de declaraţii şi se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. Atunci când acţiunile sau inacţiunile ce formeazǎ elementul material constituie prin ele însele o infracţiune se vor aplica regulile concursului de infracţiuni. ea se sǎvârşeşte prin întrebuinţarea de promisiuni.este reprezentat de o acţiune de supunere la rele tratamente care se poate realiza prin acte comisive sau omisive. Suferinţele pot rezulta din încǎlcǎri abuzive ale regimului de cazare.persoana care este supusă efectiv la rele tratamente şi se află în stare de reţinere sau deţinere ori în executare unei măsuri educative sau de siguranţă.obiectul juridic specific . . deţinere ori în executarea unei măsuri de siguranţă sau educative. alimentare. 3. Conţinutul legal : “Supunerea la rele tratamente a unei persoane aflate în stare de reţinere. dar nu se pedepseşte.este reprezentat de stat.urmarea imediatǎ . igienǎ. dar nu se pedepseşte.obiectul material . Latura subiectivǎ: .starea de pericol ce se creează pentru înfăptuirea justiţiei şi o vǎtǎmare efectivǎ a demnitǎţii şi integritǎţii fizice ori sǎnǎtǎţii persoanei.obiectul juridic secundar .închisoarea de la 6 luni la 3 ani – în forma tip şi .

267 ) privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. se pedepseşte cu închisoare de la 2 3A. de asemenea. 2. Sancţiuni tortură dacă durerea sau suferinţele rezultă exclusiv din sancţiuni FORME: legale şi sunt inerente acestor sancţiuni sau ocazionate de ele. SANCŢIUNI: închisoarea de la 1 la 5 ani. Forme. de . . Fapta Tortura care a avut ca urmare moartea victimei se pedepseşte trebuie de asemenea sǎvârşitǎ în vederea obţinerii unor informaţii sau cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani. Obiectul infracţiunii: . Subiecţii infracţiunii: de a obţine de la această persoană sau de la o persoană terţă . nu 3B. Conţinutul legal: . atunci când o suferinţe psihice sau fizice deosebite. la latitudinea instanţei de a verifica îndeplinirea acestei condiţii. prin arătate în art.obiectul juridic specific . oinfracţiunii. îndeosebi cu scopul 2B.este persoana supusă nemijlocit unor bazat pe o formă de discriminare oricare ar fi ea. suportă o constrângere morală. de a o pedepsi pentru un act pe care autoritǎţii publice sau o persoanǎ care acţioneazǎ cu titlu oficial ori la aceasta sau o terţă persoană l-a comis ori este bănuită că la comis.este constituit de relaţiile sociale 1 TORTURA (ART.corpul persoanei este obiect material al “Fapta prin care se provoacă unei persoane. Latura subiectivǎ: poate fi invocată pentru a justifica tortura. Participaţia a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori de a intimida sau a este posibilă în toate formele sale: coautorat.poate fi intenţia directă sau indirectă. Modalitǎţi. Faptele prevăzute în alin.forma de vinovǎţie .44 tratamente. .constă în provocarea unei suferinţe fizice Nici o împrejurare excepţională. Legea nu prevede gravitatea acestor suferinţe. Tentativa: este posibilă. instabilitate politică internă sau de orice altă stare de excepţie.este reprezentat de acţiunea de a provoca Dacă fapta prevăzută la alin. Acte pregătitoare: sunt posibile. sau pentru oricare alt motiv . fizice sau psihice. Condiţii preexistente: 2. nu poate fi .urmarea imediatǎ .elementul material . Conţinutul constitutiv: tacit al unor asemenea persoane. de instigarea ori cu consimţǎmântul unei astfel de persoane. fie că este sau psihice vorba de stare de război sau de ameninţări cu războiul.obiectul juridic secundar . 1. lǎsând ani. cu intenţie.subiectul activ – de obicei este calificat fiind un agend al informaţii sau mărturisiri.” 1. fizice sau psihice.raportul de cauzalitate. oricare ar fi ea. se pedepseşte. instigare şi complicitate.suferinţe fizice sau psihice. Tentativa se pedepseşte. 1 nu constituie infracţiunea de 4. face presiuni asupra unei terţe persoane.este reprezentat de acele relaţiile sociale privind exercitarea autorităţii publice în conformitate cu legea. 44 .subiectul pasiv . mǎrturisiri sau pentru a-l intimida. Activitatea infracţionalǎ poate îmbrǎca şi forma continuatǎ sau continuǎ.obiectul material . agent al autorităţii publice sau de orice altă persoană care acţionează cu titlu oficial sau la instigarea ori cu consimţământul expres sau 3. 1 a avut vreuna din urmările unei persoane o durere sau suferinţe puternice. . invocat nici ordinul superiorului sau al unei autorităţi publice. Latura obiectivǎ: la 7 ani. pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 acte de violenţă. Poate fi şi o terţă persoană care asemenea durere sau astfel de suferinţe sunt aplicate de către un prin torturarea victimei este intimidată. 181 sau 182. 2A. durere sau suferinţe puternice. dar nu se pedepesesc.

Obiectul infracţiunii: . Dacă fapta este săvârşită prin folosire de violenţe. Latura obiectivǎ: . 64 C. dar nu se pedepsesc.este reprezentat de relaţiile sociale privind buna înfăptuire a justiţiei şi acre sunt grav afectate prin comiterea faptelor calificate drept represiune nedreaptă. demnitatea şi libertatea persoanei. . Modalităţi faptice: 4 modalităţi normative. cum ar fi dreptul la libertate. de a dispune arestarea. atunci când activitatea infracţională se răsfrânge asupra corpului persoanei nevinovate.starea de pericol ce se creează pentru înfăptuirea justiţiei. Conţinutul constitutiv: 45 3A.45 MODALITǍŢI: Fapta este mai gravǎ când: a. ştiind că este nevinovată. pen. dar nu se pedepseşte. fără a se putea depăşi maximul general al închisorii. fapta prevăzută la alin. 3B.obiectul material . .calificat ( procuror sau judecător). Acte pregǎtitoare: sunt posibile. Latura subiectivǎ: . în forma tip şi . 4. Tentativa: este posibilă.poate fi intenţia directă. se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. iar pe de altă parte apare sub forma unor atingeri concrete ale drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. tortura a avut ca urmare moartea victimei.” 2. arestarea. care poate cunoaşte mai multe modalităţi: punerea în mişcare a acţiunii penale.este constituit de relaţiile sociale privind onoarea. 2B. Pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se adaugă la pedeapsa ce se execută. 2.închisoarea de la 2 la 7 ani. Obiectul infracţiunii: . 3. detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 ani. condamnarea pe nedrept.Forme. . b. 269) 1. Conţinutul legal : “Fapta de a pune în mişcare acţiunea penală.închisoarea de la 3 la 10 ani.” 2. trimiterea în judecată.subiectul pasiv – este o persoană fizică. Condiţii preexistente: 2A. pedeapsa este închisoarea de la 2 la 8 ani. demnitate. Tentativa se pedepseşte.este reprezentat de relaţiile sociale privind buna înfăptuire a justiţiei.există. Participaţia este posibilă în toate formele sale: coautorat. pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani. 268) 1. adică persoana împotriva căreia s-a exercitat pe nedrept represiunea penală. de arme sau de alte instrumente ori de câte două sau mai multe persoane împreună. REPRESIUNEA NEDREAPTĂ (ART.urmarea imediatǎ .obiectul juridic special . .obiectul juridic secundar . EVADAREA (ART.obiectul juridic special . 1 a avut vreuna din urmările arătate în art. 181 sau 182. . se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani. onoare. de a trimite în judecată sau de a condamna o persoană.se prezintă sub forma acţiunii. Conţinutul legal: “Evadarea din starea legală de reţinere sau de deţinere se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 2 ani.elementul material . instigare şi complicitate. Condiţii preexistente: 2A.forma de vinovǎţie . Sancţiuni FORME: 1. SANCŢIUNI:închisoarea de la 2 la 7 ani şi o pedeapsǎ complementarǎ prevǎzutǎ în art. SANCŢIUNI: . Subiecţii infracţiunii: subiectul activ . 3.

Obiectul infracţiunii: . MODALITǍŢI: Fapta este mai gravǎ când: a.este reprezentat de stat. pedeapsa este închisoarea de la 3 la 12 ani. În forma agravată. de arme sau de alte instrumente ori de câte două sau mai multe persoane împreună. 3.în cadrul alin. dar complicitatea nu se poate realiza. de către o persoană care avea îndatorirea de a păzi pe cel care a evadat.forma de vinovǎţie . se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani. a locului în care făptuitorul este legal reţinut sau deţinut. Forme. Latura obiectivǎ: . 269 alin. dar nu se pedepsesc. 2 şi 3 se pedepseşte.starea de pericol ce se creează pentru înfăptuirea justiţiei. se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.poate fi intenţia directă. Înlesnirea evadării unei persoane reţinute. Conţinutul constitutiv: 3A.” 2. Subiecţii infracţiunii: .autorul nu poate fi decât o persoană care se află în stare de reţinere.obiectul juridic specific . 2 obiectul material constă în corpul persoanelor vătămate.subiectul activ . Subiecţii infracţiunii: . pedeapsa este închisoarea de la 2 la 8 ani.conform alin. conform alin. Înlesnirea evadării în condiţiile art. iar dacă fapta s-a săvârşit de către o persoană care avea îndatorirea de a păzi pe cel care avea îndatorirea de a păzi pe cel care a evadat. 1 nu există. Modalitǎţi. 2 este persoana împotriva căreia s-au îndreptat violenţele sau unitatea unde a fost reţinut sau deţinut legal făptuitorul. 2 obiectul material constă în corpul persoanelor ori vreun bun împotriva căruia se îndreaptă acţiunea. Conţinutul legal : “Înlesnirea prin orice mijloace a evadării se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani. 2B. arestate sau condamnate pentru o infracţiune pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 10 ani. ÎNLESNIREA EVADĂRII (ART.pentru modalităţile agravate. 2B. -subiectul pasiv secundar . fapta este săvârşită prin folosire de violenţe. fără încuviinţarea obţinută a legii. Tentativa: este posibilă şi se pedepseşte.urmarea imediatǎ . Înlesnirea evadării săvârşită din culpă.elementul material . Participaţia instigarea este posibilă.obiectul material . iar dacă fapta este săvârşită de o persoană care avea îndatorirea de a păzi pe cel care a evadat. 2.1. integritatea sau sănătatea unei persoane. conform alin. 2 se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 8 ani. deoarece înlesnirea evadǎrii constituie o infracţiune distinctǎ.se prezintă sub forma acţiunilor de părăsire. se creează o stare de pericol pentru viaţa.închisoarea de la 2 la 8 ani . . 3. Condiţii preexistente: 2A. pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani. Latura subiectivǎ: . 1 nu există. 46 SANCŢIUNI: .obiectul material . iar dacă fapta este săvârşită de o persoană care a evadat. Acte pregǎtitoare: sunt posibile. când prin comiterea faptei s-au produs distrugeri sau degradări în paguba acesteia. . Fapt consumat: infracţiunea se consumǎ în momentul în care se pǎrǎseşte starea legalǎ de detenţie sau reţinere.conform alin. Tentativa la faptele prevăzute în alin.închisoarea de la 6 luni la 2 ani – în forma tip şi . 270) 1.46 . -subiectul pasiv principal . pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani. Sancţiuni FORME: 1.este reprezentat de relaţiile sociale privind buna înfăptuire a justiţiei care reclamă rămânerea celor deţinuţi sau reţinuţi în starea de lipsire de libertate în care se află în condiţii de legalitate. 4. 3B.

pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani. deţinute în baza unei hotărâri judecătoreşti. 3. pedeapsa este de unu la 5 ani. iar dacă fapta a fost săvârşită prin acte de violenţă. Activitatea infracţionalǎ se epuizeazǎ în momentul consumǎrii infracţiunii. Fapta este mai puţin gravǎ când: a.constă în înlesnirea evadării.starea de pericol ce se creează pentru înfăptuirea justiţiei fiind vorba de o evadare din starea legală de deţinere sau încercarea de evadare. pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani. 27 1. Sancţiuni FORME: 1. Forme. de la 2 la 8 ani. de la 2 la 12 ani – în forma agravatǎ.elementul material . Tentativa: există când actele de înlesnire au fost întrerupte sau când cel ajutat nu a reuşit să evadeze ori să încerce să evadeze.persoana împotriva căreia s-au îndreptat violenţe şi se cauzează anumite vătămări ale integrităţii corporale sau ale sănătăţii unei persoane.poate fi intenţia directă. înlesnirea evadării se face în condiţiile art.g) se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă. 2. de la 3 la 10 ani. Latura obiectivǎ: . iar dacă fapta este săvârşită de o persoană care a evadat. În cazul modalităţii normative agravate subiectul activ este un funcţionar cu atribuţii de pază. 4. .este reprezentat de stat. 3B. 269 alin.urmarea imediatǎ . arestate sau condamnate se face pentru o infracţiune pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 10 ani şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani. iar dacă fapta a fost săvârşită prin acte de violenţă. înlesnirea evadării se face din culpă. . Acte pregǎtitoare: nu sunt incriminate de legea penală. Modalitǎţi.subiectul activ. -subiectul pasiv secundar. prin ameninţare faţă de organul de executare. 2 se săvârşeşte prin ameninţare. MODALITǍŢI: Fapta este mai gravǎ când: a. se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Actul de ajutor poate fi material şi moral. Dacă fapta prevăzută în alin. Împiedicarea unei persoane de a folosi o locuinţă ori parte dintr-o locuinţă sau imobil. b. o activitate desfăşurată de o altă persoană care constă în ajutorul dat acesteia pentru a evada. 2 şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 8 ani. iar dacă fapta este săvârşită de 47 o persoană care avea îndatorirea de a păzi pe cel care a evadat. Conţinutul legal: “Împotrivirea la executarea unei hotărâri judecătoreşti.necalificat.închisoarea de la 1an la 5 ani – în forma tip şi . 3. NERESPECTAREA HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREŞTI (ART. de către o persoană care avea îndatorirea de a păzi pe cel care a evadat şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani. Fapt consumat: infracţiunea se consumǎ în momentul în care executarea acţiunii de înlesnire dusǎ pânǎ la capǎt a avut ca efect evadarea sau tentativa de evadare şi s-a produs urmarea imediatǎ. se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.47 .închisoarea de la 2 la 7 ani. prin sustragerea de la executarea măsurilor de siguranţă prevăzute în art. . 112 lit. c) şi d). indirectă sau culpa. Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti. Participaţia instigarea este posibilă în toate formele sale. . pedeapsa este închisoarea de la 3 la 12 ani. Conţinutul constitutiv: 3A. pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Latura subiectivǎ: . înlesnirea evadării unei persoane reţinute.subiectul pasiv principal . SANCŢIUNI: .închisoarea de la 3 luni la 2 ani – în forma atenuatǎ.forma de vinovǎţie .

nerespectarea hotărârilor judecătoreşti. 3. obiectul material constă în corpul persoanei. 271 alin. Acţiunea de împotrivire se poate realiza prin ameninţare faţă de organul de executare sau acte de violenţă faţă de acelaşi organ. nu vom fi în prezenţa 48 unui concurs de infracţiuni(art.subiectul pasiv principal . Poate consta. 4 coautoratul nu este posibil. Forme. Subiecţii infracţiunii: . 271 alin. Tentativa: nu este incriminată. b. pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Sancţiuni FORME: 1.48 Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti prin neexecutarea. Modalitǎţi. se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă. cu rea-credinţă.” SANCŢIUNI: . deţinute în baza unei hotărâri judecătoreşti. 2 se săvârşeşte prin ameninţare.pen. precum şi de persoana asupra căreia se exercită violenţa sau ameninţarea.persoana al cărui drept se valorifică prin executarea hotărârii judecătoreşti.subiectul pasiv secundar . Participaţia este posibilă în toate formele sale. cunoscând aşadar şi un moment al epuizǎrii. . 4.forma de vinovaǎţe . dar în legǎturǎ cu aceastǎ executare. 2 obiectul material constă şi în împiedicarea unei persoane de a folosi o locuinţă sau o parte dintr-o locuinţă ori imobil. a pedepselor complementare aplicate persoanelor juridice se pedepseşte cu închisoaere dela 3 luni la un an sau cu amendă. se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.este reprezentat de stat. dacă fapta prevăzută în alin. 2B. Latura obiectivǎ: . Obiectul infracţiunii: . în secundar. . Acte pregǎtitoare: nu sunt incriminate de legea penală. iar dacă fapta a fost săvârşită prin acte de violenţă. 271 C. Va exista infracţiunea de ultraj dacǎ ulterior executǎrii hotǎrârii. . . care se realizeazǎ prin intermediul hotǎrârilor judecǎtoreşti. 271 şi 239) deoarece aceste acte se sǎvârşesc cu ocazia executǎrii unei hotǎrâri şi astfel fapta se încadreazǎ numai în dispoziţiile art. 3B. 4 autorul nu poate fi decât acea persoană împotriva căreia s-a dispus măsura de siguranţă respectivă.” 2. într-o vătămare a libertăţii psihice şi a integrităţii fizice a persoanei sau a altor drepturi ale acesteia recunoscute printr-o hotărâre judecătorească.obiectul material . 112 lit. Fapt consumat: infracţiunea se consumǎ în momentul când acţiunile sau inacţiunile incriminate au fost efectiv realizate. Aceastǎ infracţiune poate fi simplǎ sau continuatǎ. 3.urmarea imediatǎ . Conţinutul constitutiv: 3A.poate exista în cadrul acestei infracţiuni numai în cazul în care se aduce o vătămare a integrităţii fizice a unei persoane. Latura subiectivǎ: . În cazul art 271 alin. fǎptuitorul sǎvârşeşte acte de violenţǎ sau ameninţare faţǎ de organul de executare.poate fi intenţia directă sau indirectă.o acţiune care constă în împotrivirea la executarea unei hotărâri judecătoreşti. 2. În cazul în care actul de împotrivire se manifestǎ violent sau prin ameninţare îndreptate împotriva unor persoane învestite cu autoritatea de a pune în executare hotǎrârile judecǎtoreşti.este necalificat.reprezentat de relaţiile sociale privind buna înfăptuire a justiţiei şi din relaţiile sociale privind respectarea drepturilor persoanelor.elementul material . prin sustragerea de la executarea măsurilor de siguranţă prevăzute în art. c.obiectul juridic specific – este complex . Conform art.subiectul activ . iar uneori împiedicarea efectivă a unui act de justiţie. pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani. c) şi d).este reprezentată de o stare de pericol pentru desfăşurarea normală a justiţiei. Condiţii preexistente: 2A. Conform art. MODALITǍŢI: Fapta prezintǎ 3 modalitǎţi de specie: a. împiedicarea unei persoane de a folosi o locuinţă ori parte dintr-o locuinţă sau imobil.

. şi cu închisoarea de la 1 la 5 ani. distrugerea sau reţinerea unui înscris emis de un organ judiciar.subiectul pasiv principal . existând şi un înscris va sǎvârşi un concurs de infracţiuni între 272 C. urmărire penală. Condiţii preexistente: justiţie. serviciu. FORME: . instanţei de judecată sau unui 1. Forme. când astfel de conţinea documentul.atunci când o persoană fizică sau juridică sunt lezate în interesele lor. . 4 pedeapsa cu închisoarea este de la 1 lună la 3 luni sau amenda. o persoană primeşte în condiţii legale un înscris. Subiecţii infracţiunii: 2. Conţinutul constitutiv: 3A. În varianta reţinerii este public sau alt salariat şi în exerciţiul atribuţiilor de serviciu distruge un posibilǎ sǎvârşirea infracţiunii în formǎ continuatǎ. 2B. De ex. Participaţia este posibilă 3.49 conform alin. Fapt consumat: infracţiunea se consumǎ în momentul în care se în toate formele sale. 2A.o acţiune şi anume reţinerea.1 închisoarea de la 6 luni la 3 ani.este reprezentată de o stare de pericol închisoare de la 6 luni la 3 ani. Acte pregǎtitoare: sunt posibile. şi de la 1 la 5 ani.subiectul pasiv secundar . când fapta se săvârşeşte prin ameninţare.” creată prin săvârşirea infracţiunii pentru buna desfăşurare a actului de 2. Sancţiuni soluţionării cauzelor judiciare.conform alin. 2 închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. fie că se poate pronunţa o hotărâre nedreaptă cauzatoare de prejudicii. se pedepseşte cu . Dacǎ o 49 . când se săvârşeşte prin acte de violenţă . privind buna înfăptuire a justiţiei care presupun respectarea cu stricteţe a tuturor măsurilor privind păstrarea şi circulaţia înscrisurilor necesare 4.pen şi abuz în moment al epuizǎrii. dar aceasta omite cu ştiinţă să-l REŢINEREA SAU DISTRUGEREA DE ÎNSCRISURI (ART. Tentativa: este posibilă. de o instanţă de judecată sau de un alt organ de instanţǎ de judecatǎ sau la un alt organ judiciar. când fapta se realizează prin ameninţare.forma de vinovǎţie . Latura obiectivǎ: . persoana care a jurisdicţie. fie că sunt lipsite de anumite înscrisuri necesare soluţionării procesului. .subiectul activ . Dacǎ acelaşi funcţionar primeşte bani sau ale foloase pentru 4. de exemplu.este orice persoană. când fapta se realizează prin acte de violenţă. Modalităţi faptice: există două modalităţi normative şi anume distrugerea unui înscris va fi concurs între luare de mitǎ şi 272 C. Infracţiunea se mai poate sǎvârşi şi prin împiedicarea “Reţinerea sau distrugerea unui înscris emis de un organ de în orice mod a unui înscris sǎ ajungǎ la un organ de urmǎrire penalǎ. 3.obiectul juridic specific .obiectul material . Latura subiectivǎ: . distrugerea sau împiedicarea în orice mod ca un înscris să ajungă la un organ judiciar. 272) transmită organului de urmărire penală. Obiectul infracţiunii: 3B.conform alin. iar pentru forma agravată la această modalitate. Conţinutul legal: alt organ judiciar. 1. Dacǎ subiectul activ are calitatea de funcţionar realizeazǎ în întregime elementul material. înscrisuri sunt necesare soluţionării unei cauze.urmarea imediatǎ .pen.poate fi intenţia directă sau indirectă. - .elementul material . dar nu se pedepseşte. ori împiedicarea în orice mod ca un înscris destinat unuia scris în mod intenţionat pe pilc adresa greşitǎ de destinaţie a plicului ce dintre organele sus-arătate să ajungă la acesta.este constituit de un înscris.este reprezentat de relaţiile sociale . Se poate întâlni şi inacţiunea când. dar nu se pedepsesc. cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.este reprezentat de stat.

este reprezentat de stat. arme cu excepţia celor prevăzute la lit. 3 lit. Obiectul infracţiunii: A. confecţionarea. 279 alin. precum şi . .elementul material . de arme şi muniţiilor ori funcţionarea atelierelor de reparat arme.subiectul pasiv secundar . nemijlocit poate fi doar acea persoană care a avut permis pentru 279) respectiva armă sau muniţie. ori muniţiei respective în cantităţi mari.elementul material. 1 C.50 persoanǎ reţine şi apoi distruge un înscris va sǎvârşi o singurǎ infracţiune şi nu un concurs.este orice persoană care îndeplineşte condiţiile răspunderii penale. 279 C. În variantă asimilată.conform art. SANCŢIUNI: închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda. pen.este reprezentat de relaţiile sociale .este reprezentat de armele şi muniţiile asupra cărora poartă activitatea infracţională. Condiţii preexistente: Conţinutul constitutiv al variantei agravate: 2A. fără drept. regimului armelor şi muniţiilor din România.pentru ca acţiunile enumerate în art. Constă într-o acţiune de deţinere. fără drept. la întruniri publice ori pentru relaţiile sociale ocrotite prin incriminarea faptelor prevăzute în în localuri de alegeri.obiectul material . Portul de arme. precum şi muniţiei pentru astfel de . înstrăinarea sau portul. alin. transportul. INFRACŢIUNI PRIVITOARE LA REGIMUL STABILIT 2B. 145. prin următoarele acţiuni alternative: deţinerea. a mai multor ele să fie înfăptuite fără drept. portul. “Deţinerea. să întregească latura obiectivă a infracţiunii se cere ca b) deţinerea.obiectul juridic specific . de 3A. confecţionarea. pen.urmarea imediatǎ . fixat de Legea nr. în localul unităţilor de stat sau a . Infracţiunea se mai poate sǎvârşi şi printr-o inacţiune: panoplie. art. adicǎ cu nerespectarea prevederilor L. 1. A) şi b) C. Latura obiectivǎ: . Subiecţii infracţiunii: PENTRU UNELE ACTIVITǍŢI REGLEMENTATE DE LEGE . Conţinutul legal: . Tentativa se pedepseşte. fără drept. subiect activ NERESPECTAREA REGIMULUI ARMELOR ŞI MUNIŢIILOR (ART. portul. se pedepseşte cu închisoarea de la 5 la 15 ani. a). înstrăinare sau port. închisoarea de la 2 la 8 ani. se pedepsesc cu regimului armelor şi muniţiilor. fără drept de arme ascunse sau arme militare. precum şi a armelor de 17/1996.subiectul activ . Conţinutul constitutiv: sau a muniţiei în termenul fixat de lege la organul competent. ascunse ori de arme militare. fără drept.subiectul pasiv principal . iar elementul material al 50 . 279 arme.este reprezentată de o stare de pericol altor unităţi publice la care se referǎ art.este persoana fizică sau juridică orice operaţie privind circulaţia armelor şi muniţiilor sau asupra căreia se răsfrânge activitatea infracţiunii de nerespectare a funcţionarea atelierelor de reparat arme. Latura obiectivǎ: către cel căruia i s-a respins cererea pentru prelungirea valabilităţii . Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi nedepunerea armei 3. înstrăinarea sau portul.cerinţe esenţiale. 2. 17/1996. ale căror formare şi dezvoltare normală sunt condiţionate de respectarea pen.în cazul variantei tip se poate realiza permisului. Se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani: transportul sau efectuarea oricăror operaţiuni privind circulaţia armelor a) deţinerea. nedepunerea armelor într-un interval de timp stabilit de lege (10 zile).

arme cu excepţia celor prevăzute la lit. 51 .este identică cu cea de la forma tip. adresată unui stat. 4. În cazul în care faptele prevăzute în alin. Fapt consumat: infracţiunea se consumǎ în momentul în care s-a au avut vreuna din urmările arătate în art. a mai multor închisoare de la 15 la 25 ani şi interzicerea unor drepturi. fără drept. 6 este condiţionată de . pericol. Sustragerea sau distrugerea materialelor nucleare sau a altor Această infracţiune atât în varianta tip cât şi în varianta agravată are materii radioactive se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi uneori caracter de infracţiune continuă şi alte ori de infracţiune interzicerea unor drepturi.51 modalităţii descrise la lit. 2. 181 sau 182 ori au cauzat o 1. Sancţiuni Dacă faptele prevăzute în alin. au FORME: avut vreuna din urmările arătate în art. precum şi muniţiei pentru astfel de arme. fără drept. în scopul de a altor unităţi publice la care se referǎ art. pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 complimentară a interzicerii unor drepturi. Modalitǎţi. Dacă faptele prevăzute în alin.forma de vinovǎţie . continuată. înstrăinarea. . cedarea. fără drept. pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 a) deţinerea. iar dacă s-a produs moartea uneia ori de arme militare. la întruniri publice ori în provoca vătămarea corporală sau moartea unor persoane ori pagube localuri de alegeri. în localul unităţilor de stat sau a materialelor nucleare sau a altor materii radioactive. de pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. sau mai multor persoane. 1 au produs pericol public. fapt consumat şi fapt epuizat. Forme. 279 Obiectul infracţiunii: 2A. precum şi orice alte operaţiuni privind circulaţia acestora. 3 au produs pericol public sau 3. Acte pregǎtitoare: în varianta tip este susceptibilă de toate tipurile pagubă materială. pedeapsa este închisoarea de la 4 la 12 ani şi de forme : act pregătitor. SANCŢIUNI: Dacă fapta prevăzută în alin. ori muniţiei respective în cantităţi mari. de arme ascunse ani şi interzicerea unor drepturi. Tentativa: nu este posibilă în varianta asimilată. 145. Conţinutul legal: “Primirea. 1. dispersarea.intenţia directă sau indirectă.închisoarea de la 3 la 10 ani şi de la 5 la 10 ani pentru variantele sub orice formă. a). materiale. modificarea. c) constă numai în acţiunea de port de arme fără drept în anumite locuri limitativ arătate de lege. Dacă instanţa consideră necesar poate dispune şi pedeapsa sau alte materii radioactive. se pretinde a se da ori a se preda materiale nucleare agravate. 1 şi 3 au avut MODALITǍŢI: fapta prezintă mai multe modalităţi agravate: consecinţe deosebit de grave. pedeapsa este detenţiunea pe viaţă sau b) deţinerea. înstrăinarea sau portul.închisoarea de la 2la 8 ani pentru varianta tip şi cea asimilată. .urmarea imediatǎ . ani şi interzicerea unor drepturi. NERESPECTAREA REGIMULUI MATERIALELOR 2. unei organizaţii panoplie. se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 12 ani. folosirea. fără drept.deţinerea. Condiţii preexistente: NUCLEARE SAU AL ALTOR MATERII RADIOACTIVE(ART. internaţionale sau unei persoane fizice ori juridice. înstrăinarea sau portul. cu folosirea c) portul de arme. precum şi a armelor de Ameninţarea. tentativă. pedeapsa executat acţinea ce constituie elementul material şi s-a creat starea de este închisoarea de la 5 la 20 ani şi interzicerea unor drepturi. Latura subiectivǎ: . 181 sau 182. Tentativa se pedepseşte. B. îndeplinirea sau neîndeplinirea unui act sau când prin ameninţare. transportul sau deturnarea materialelor nucleare ori a altor materii radioactive. expunerea. interzicerea unor drepturi.

deţinerea.forma de vinovǎţie .raportul de cauzalitate . Forme.îl reprezintă materialele nucleare sau a alte materii radioactive. c) dacă faptele prevăzute în alin.urmarea imediatǎ . 2-5 C. în scopul de a provoca vătămarea corporală sau moartea unor persoane ori pagube materiale.subiectul activ . 3. 6 şi 7 C. 52 . Sancţiuni FORME: 1.este reprezentată de o stare de pericol pentru viaţa şi integritatea corporală a persoanelor. Actele preparatorii: deşi posibile. nu se pedepsesc. MODALITǍŢI: infracţiunea cunoaşte mai multe forme agravate: a) dacă s-a produs pericol public.obiectul material .în varianta tip şi în variantele agravate prevăzute în art 2791 alin.persoana fizică sau juridică asupra cărora se răsfrâng consecinţele faptei. au avut vreuna din urmările arătate în art. precum şi orice alte operaţii sau sustragerea ori distrugerea materialelor nucleare ori a altor materii radioactive. 181 sau 182. 4. Cerinţe esenţiale . unei organizaţii internaţionale sau unei persoane fizice ori juridice.este orice persoană care îndeplineşte condiţiile generale răspunderii penale. Latura subiectivǎ: . 2. d) în cazul în care faptele prevăzute în alin. întreaga ordine şi siguranţă publică şi relaţiile ce sunt asigurate prin respectarea regimului materialelor nucleare sau a altor materii radioactive. .Conţinutul constitutiv: 3A. 2791 să se săvârşească fără drept. e) ameninţarea.elementul material .obiectul juridic special . f) dacă fapta prevăzută în alin. 3B. 6 este condiţionată de îndeplinirea sau neîndeplinirea unui act sau când prin ameninţare. pen. elementul material constă în ameninţarea. Modalitǎţi. 4 şi 5 . 1 şi 3 au avut consecinţe deosebit de grave. . adresată unui stat. moment în care se produce şi urmarea imediatǎ. precum şi pentru întreaga ordine şi siguranţă publică.subiectul pasiv principal . forma de vinovăţie este praeterintenţia. folosirea.52 . Subiecţii infracţiunii: . Infracţiunea poate avea şi o formǎ continuǎ când se sǎvârşeşte prin acţiunea de deţinere. La variantele agravate prevăzute în art. modificarea. . adresată unui stat. unei organizaţii internaţionale sau unei persoane fizice ori juridice. iar la cele incriminate în alin. dispersarea. cedarea.pentru ca acţiunile enumerate în art. precedent au produs pericol public sau au avut vreuna din urmările arătate în art. în scopul de a provoca vătămarea corporală sau moartea unor persoane ori pagube materiale. transportul. cu folosirea materialelor nucleare sau a altor materii radioactive. . 2B.Latura obiectivǎ: . se poate realiza prin oricare din următoarele acţiuni: primirea. sub . iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane. b) sustragerea sau distrugerea materialelor nucleare sau a altor materii radioactive. Tentativa: este posibilă şi se pedepseşte. infracţiunea are ca obiect material corpul persoanei vătămate. pentru patrimoniul public şi privat. 181 sau 182 ori au cauzat o pagubă materială. La variantele agravate prevăzute în art 2791 alin. expunerea. înstrăinarea. În cazul în care fapta a avut ca urmare vătămarea corporală sau moartea uneia sau mai multor persoane. deturnarea. patrimoniul public sau privat. vinovăţia se prezintă sub forma intenţiei directe . 2. 3. 6 şi 7 C.subiectul pasiv secundar . pen. 2791 alin.îl formează valorile sociale ce privesc viaţa şi integritatea corporală a persoanelor. Fapt consumat: infracţiunea se consumǎ în momentul în care se sǎvârşeşte oricare dintre acţiunile incriminate. 3.între acţiunea incriminată şi urmarea imediată trebuie stabilită existenţa unei legături de cauzalitate. cu folosirea materialelor nucleare sau a altor materii radioactive.este reprezentat de stat.este intenţia directă şi indirectă în cazul variantei tip. pen.

Participaţia este posibilă în 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.obiectul juridic special . Obiectul infracţiunii: NERESPECTAREA REGIMULUI MATERIILOR EXPLOLZIVE (ART. Ameninţarea. 181 sau 182. Când faptele prevăzute în alin.este reprezentat de stat. Faptele prevăzute în alin. precum şi orice altă substanţă sau amestecuri de Sustragerea materiilor explozive se pedepseşte cu închisoare substanţe capabile să dea naştere la reacţii chimice instantanee. transportul sau folosirea materiilor explozive sau orice alte .închisoarea de la 5 la 15 ani. materiilor explozive în scopul de a provoca vătămarea corporală sau moartea unor persoane ori pagube materiale se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani.subiectul pasiv principal . dacă au produs pericol public . Conţinutul constitutiv: În cazul în care faptele prevăzute în alineatele precedente au 3A. dacă a cauzat o pagubă materială. 7.urmarea imediatǎ . săvârşită în condiţiile arătate de art.îl formează valorile sociale ce 280) privesc viaţa şi integritatea corporală a persoanelor. Cerinţe sau închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. de la 15 la 25 ani sau detenţiunea pe viaţă.” 2.obiectul material . Condiţii preexistente: 2A. drepturi. se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în acel alineat. 1 şi 2. de la 3 la 12 ani.este reprezentată de o stare de pericol internaţionale sau unei persoane fizice sau juridice.este orice persoană care îndeplineşte însoţită de materiale de iniţiere. cu de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. degajare de căldură şi gaze la temperatură ridicată. patrimoniul public 1.persoana fizică sau juridică pedepsesc cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor prejudiciată prin săvârşirea faptei.îl reprezintă materiile explozive în sensul operaţiuni privind aceste materii fără drept se pedepsesc cu de amestecuri explozive. de la 4 la 12 ani. prelucrarea. adresată unui sta. Conţinutul legal: sau privat. 3. 1 şi 2 privesc o cantitate mai 2B. experimentarea. esenţiale . Latura obiectivǎ: avut consecinţe deosebit de grave. deţinerea.închisoarea de la 3 la 10 ani pentru varianta tip .subiectul activ . Tentativa se pedepseşte. întreaga ordine şi siguranţă publică şi relaţiile ce sunt “Producerea. experimentarea. iar dacă s-a produs moartea acţiuni incriminate: producerea. uneia sau mai multor persoane. mijloace de iniţiere şi cele închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.elementul material . Dacă instanţa consideră necesar poate dispune şi pedeapsa complimentară a interzicerii unor drepturi. asigurate prin respectarea regimului materialelor explozive. Fapta de ameninţare cu folosirea materiilor explozive. . pedeapsa este închisoarea de la 10 . folosirea sau sustragerea materiilor explozive. toate formele sale. 2791 alin. sau au avut vreuna dintre urmările arătate în art. pirotehnice. pentru bunurile din 53 . de la 10 la 20 ani.53 orice formă. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta prevăzută în alin. prelucrarea.subiectul pasiv secundar . pedeapsa este detenţiunea pe viaţă transportul. Subiecţii infracţiunii: mare de 1 kg echivalent trotil sau când cantitatea de exploziv este . de la 5 la 15 ani – în forma agravatǎ. se . cu folosirea pentru viaţa şi integritatea corporală a persoanelor.este necesar ca aceste acţiuni să se săvârşească fără drept. 1. SANCŢIUNI: . unei organizaţii . deţinerea. pedeapsa este închisoarea de la 5 la condiţiile generale răspunderii penale. se pretinde a se da ori a se preda materiale nucleare sau alte materii radioactive.se poate realiza prin una din următoarele la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. auxiliare de aprindere.

. face parte din acel patrimoniu sau fond. Fapta prevăzută în alin.închisoarea de la 5 la 15 ani când se săvârşeşte prin sustragerea materiilor explozive. SANCŢIUNI: . făptuitorul înlătură rezultatul infracţiunii făcând ca bunul să reintre în acel patrimoniu sau fond.închisoarea de la 5 la 20 ani şi interzicerea unor drepturi potrivit art. La variantele agravate forma de vinovăţie este praeterintenţia. pedeapsa este cea prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită. Modalităţi faptice: sunt mai multe: producerea. 2. 3B.” 2. 4. transportul. .este intenţia directă şi indirectă în cazul variantei tip. 3. cu folosirea materiilor explozive în scopul de a provoca vătămarea corporală sau moartea unor persoane ori pagube materiale. prelucrarea. Forme. . iar în cazul faptelor prevăzute în alin. dacă înainte ca hotărârea să fi rămas definitivă. al cărei maxim se majorează cu 3 ani. Conţinutul legal : “Înstrăinarea. unei organizaţii internaţionale sau unei persoane fizice sau juridice.obiectul material . Latura subiectivǎ: . 280 alin. Subiecţii infracţiunii: . 2 pedeapsa nu se majorează. NERESPECTAREA REGIMULUI DE OCROTIRE A UNOR BUNURI(ART. Modalitǎţi. experimentarea. potrivit legii. Dacă pierderea bunului pentru patrimoniul sau fondul prevăzut în alineatul precedent a fost pricinuită prin săvârşirea unei fapte care constituie prin ea însăşi o altă infracţiune. ascunderea sau orice altă faptă prin care se pricinuieşte pierderea pentru patrimoniul cultural naţional sau pentru fondul arhivistic naţional a unui bun care. Sancţiuni FORME: 1. 280 alin.54 patrimoniul public şi privat.obiectul juridic special . potrivit legii. 4. unei organizaţii internaţionale sau unei persoane fizice sau juridice cu folosirea materiilor explozive în scopul de a provoca vătămarea corporală sau moartea unor persoane ori pagube materiale.închisoarea de la 3 la 12 ani în cazul ameninţării adresate unui stat. Acte pregǎtitoare: sunt posibile. Tentativa: este posibilă şi se pedepseşte. 2801) 1. 3. Infracţiunea poate îmbrăca forma continuă şi continuată. Fapt consumat: acest moment are loc în momentul în care executarea acţiunii s-a produs în întregime şi s-a creat starea de pericol. folosirea sau orice alte operaţii privind materiile explozive sau sustragerea acestor materii ori ameninţarea adresată unui stat.închisoarea de la 10 la 20 ani când fapta a avut consecinţe deosebit de grave şi închisoarea de la 15 la 25 ani sau detenţiunea pe viaţă când s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane. Condiţii preexistente: 2A. 54 . dar nu se pedepsesc. precum şi pentru întreaga ordine şi siguranţă publică. deţinerea.închisoarea de la 5 la 20 ani potrivit art. 1 nu se pedepseşte. face parte din patrimoniul cultural naţional sau fondul arhivistic naţional. 2B. se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. .îl formează valoarea socială pe care o denumim patrimoniul cultural naţional sau fondul arhivistic naţional şi ansamblul relaţiilor sociale ce se nasc şi se dezvoltă în legătură cu aceste valori sociale. Obiectul infracţiunii: . 4.închisoarea de la 3 la 10 ani pentru varianta tip .forma de vinovǎţie .îl reprezintă orice bun care.

. .îl constituie relaţiile sociale referitoare la regimul de exercitare a unei profesii sau a altor activităţi.constă într-o acţiune de înstrăinare sau ascundere ori în orice altă faptă prin care se pricinuieşte pierderea pentru patrimoniul cultural naţional sau pentru fondul arhivistic naţional a unui bun care. dar nu se pedepsesc. . 2B. 3.este orice persoană. 3. 4. potrivit legii face parte din acest patrimoniu sau fond.55 . . • a treia condiţie este ca înlăturarea rezultatului să aibă loc înainte ca hotărârea să fi rămas definitivă. Tentativa: este posibilă. al cărui maxim se majorează cu 3 ani.constă în lipsirea patrimoniului cultural naţional sau fondului arhivistic naţional de bunul respectiv considerat în valoarea sa artistică. documentară. Modalitǎţi. Acte pregǎtitoare: sunt posibile.obiectul material .pentru varianta agravată pedeapsa este desemnată prin referire la pedeapsa infracţiunii absorbite. ori exercitarea acestora în alte condiţii decât cele legale.subiectul activ.legătura de cauzalitate . dacă legea specială prevede că săvârşirea unor astfel de fapte se sancţionează potrivit legii penale. Condiţii preexistente: 2A. CAUZĂ DE NEPEDEPSIRE SAU REDUCERE A PEDEPSEI: .persoana fizică sau juridică în posesia sau detenţia căreia se află bunul de patrimoniu sau de fond. Modalităţi normative: sunt trei: înstrăinarea. SANCŢIUNI: . Obiectul infracţiunii: .există numai în cazul în care acţiunea prin care se exercită profesia sau altă activitate se efectuează asupra unui lucru sau asupra unei persoane.este reprezentat de stat.elementul material . Sancţiuni FORME: 1. istorică. se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 1 an sau cu amendă.obiectul juridic special .forma de vinovǎţie . 2. . Participaţia este posibilă în formele instigării şi compicităţii. 55 .închisoarea de la 2 la 7 ani pentru varianta tip. Conţinutul constitutiv: 3A. ori în orice altă faptă prin care se pricinuieşte pierderea pentru patrimoniul cultural naţional sau pentru fondul arhivistic naţional a unui bun care. Latura subiectivǎ: . Fapt consumat: infracţiunea se consumǎ în momentul în care se produce pierderea bunului pentru patrimoniul cultural-naţional. Pentru a opera cauza de nepedepsire sau cea de reducere a pedepsei este necesară întrunirea cumulativă a mai multor condiţii: • o primă condiţie este aceea ca făptuitorul să înlăture rezultatul infracţiunii. • a doua condiţie este ca făptuitorul să facă să reintre bunul în patrimoniul sau fondul căruia îi aparţine.este intenţia directă sau indirectă. Subiecţii infracţiunii: . .rezultă din expresia „prin care se pricinuieşte” folosită în textul de incriminare. 281) 1. dar nu se pedepseşte. ştiinţifică. inclusiv cea care deţine bunul. şi o cauză de reducere a pedepsei în situaţia în care a fost săvârşită în varianta agravantă.subiectul pasiv principal . ascunderea. 3B. Forme.subiectul activ .” 2. Participaţia este posibilă în toate formele sale.este orice persoană. Latura obiectivǎ: .subiectul pasiv secundar .urmarea imediatǎ . Conţinutul legal : “Exercitarea fără drept a unei profesii sau a oricărei alte activităţi pentru care legea cere autorizaţie.atunci când infracţiunea a fost săvârşită în varianta tip. EXERCITAREA FĂRĂ DREPT A UNEI PROFESII (ART. potrivit legii face parte din acest patrimoniu sau fond.

suficient de mare de acte pentru a releva obiceiul. Cerinţe esenţiale . 3B.în cazul în care prin exercitarea fără drept sau abuzivă a profesiei sau a activităţii s-au cauzat vătămări unei persoane fizice . . Fapt consumat: consumarea are loc în momentul în care acel act este efectuat şi se produce o stare de pericol. 3. SANCŢIUNI: . 2. Sancţiuni FORME: 1. dar nu se pedepsesc.constă în crearea unei stări de pericol pentru relaţii sociale ocrotite prin incriminarea faptelor prevăzute de legea specială. .este intenţia directă sau indirectă. . a doua cerinţă cere să se menţioneze în legea specială. Conţinutul constitutiv: 3A. în alte condiţii decât cele legale. sau în alte condiţii decât cele legale. 3.subiectul pasiv secundar . Acte pregǎtitoare: sunt posibile. consumarea are loc în momentul în care se realizeazǎ un nr.elementul material . Modalităţi faptice: sunt două: exercitarea fără drept a unei profesii sau a oricărei activităţi pentru care legea cere autorizaţie şi exercitarea 56 profesiei sau a oricărei alte activităţi pentru care s-a obţinut autorizaţie în alte condiţii decât cele legale. Latura subiectivǎ: . 4. Latura obiectivǎ: . că faptele de exercitare fără drept a unei profesii sau a oricărei alte activităţi pentru care legea cere autorizaţie.închisoarea de la o lună la un an sau cu amendă.este reprezentat de stat. Tentativa: este posibilă. În cazul în care legea incrimineazǎ exercitarea ca îndeletnicire a unei profesii pentru care legea cere autorizaţie.constă în exercitarea fără drept a unei profesii sau a oricărei activităţi pentru care legea cere autorizaţie şi exercitarea profesiei sau a oricărei alte activităţi pentru care s-a obţinut autorizaţie în alte condiţii decât cele legale.urmarea imediatǎ .forma de vinovǎţie .prima cerinţă este ca profesia sau activitatea pentru care legea cere autorizaţie să fie exercitată fără drept.subiectul pasiv principal .56 . se sancţionează potrivit legii penale. ori exercitarea acestora. dar nu se pedepseşte. Forme. 4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful