MATERIALE DE CONSTRUCłII

1. a. b. c. d. e. 2. a. b. c. d. e. 3. a. b. c. d. e. 4. a. b. c. d. e. 5. a. b. c. d. e. 6. a. 7. a. 8. a. 9. a. Carota reprezintă proba: cu formă geometrică regulată preparată înainte de punerea în operă a materialului; cu forma geometrică regulată extrasă din elementul de construcŃie; cu formă geometrică neregulată preparată înainte de punerea în operă a materialului; cu forma geometrică neregulată extrasă din elementul de construcŃie; nu se referă la încercarea materialelor. Epruveta reprezintă proba: cu formă geometrică regulată preparată înainte de punerea în operă a materialului; cu forma geometrică regulată extrasă din elementul de construcŃie; cu formă geometrică neregulată preparată înainte de punerea în operă a materialului; cu forma geometrică neregulată extrasă din elementul de construcŃie; ne se referă la încercarea materialelor. Structura holocristalină a unei roci este alcătuită din: minerale în totalitate cristalizate; minerale cristalizate înglobate într-o masă sticloasă; minerale în stare amorfă din particule aşezate în straturi; din particule cu o aşezare ordonată; din particule fără o aşezare ordonată. Structura hialină a unei roci este alcătuită din: minerale în totalitate cristalizate; minerale cristalizate înglobate într-o masă sticloasă; minerale în stare amorfă din particule aşezate în straturi; din particule cu o aşezare ordonată; din particule fără o aşezare ordonată. Structura hipocristalină a unei roci este alcătuită din: minerale în totalitate cristalizate; minerale cristalizate înglobate într-o masă sticloasă; minerale în stare amorfă din particule aşezate în straturi; din particule cu o aşezare ordonată; din particule fără o aşezare ordonată. Granitul este o rocă: Plutonică b. Bazaltul este o rocă: Plutonică b. Savura se obŃine prin: o treaptă de b. concasare

Hipoabisală

c.

De suprafaŃă

d.

Vulcanică

e.

Metamorfică

Hipoabisală

c.

De suprafaŃă

d.

Vulcanică

e.

Metamorfică

două trepte de concasare

c.

trei trepte de concasare

d.

măcinare

e.

numai prin granulare

Procesul de mulitizare este însoŃit de: micşorare de volum b. mărire de volum c. fără afectarea volumului d. mărire de volum în funcŃie de materia primă e. mărire de volum în funcŃie de materia temperatură

fină albă. N/mm2 2 daN/cm d. a. 20. a. ContracŃia cimentului silicatic poate avea drept cauză: prezenŃa materiilor prime nearse. o cristalizare întârziată a componenŃilor hidrataŃi. o cristalizare întârziată a componenŃilor hidrataŃi. 290x115x63 c. d. C2a e. e. Cea mai mare căldură de hidratare o prezintă: 21. uscare carbonatare Alitul în urma hidratării formează: numai structuri numai structuri b. CA4S d. 12. b. d. b. c. e. 16. c. a. 11. e. a. a. Majolica este ceramica: albă. C2S c.10. formarea de structuri gelice umflate. Refractară fină. 19. C2a e. formarea de structuri gelice umflate. 37 reprezintă: limita de limita de curgere în curgere în b. o măcinare necorespunzătoare a clincherelor. 18. un proces fizic de uscare şi chimic de carbonatare 17. CA4S . c. o măcinare necorespunzătoare a clincherelor. prezenŃa oxizilor de calciu şi de magneziu în stare supraarsă. compactă Sticla pentru geamuri aparŃine structurii: Silico-calcoSilico-plumboSilico-plumbob. cristaline gelice un proces de cristalizare din soluŃii d. Cărămida format normal are dimensiunile: 290x140x86 b. suspensii fine Celitul II în urma hidratării formează: numai structuri numai structuri b. C2S c. oŃelului brut minereurilor de fier În notarea oŃelului OB37. structuri amorfe e. 14. C4AF d. limita de rupere în daN/cm2 d. brută poroasă e. din fontele cenuşii d. C4AF Cea mai mare căldură de întărire o prezintă: 22. cristaline gelice structuri gelice şi cristaline d. prin prelucrarea sulfaŃilor fieroşi c. Întărirea varului de construcŃii are la bază: numai un numai un proces proces fizic de b. suspensii fine Expansiunea cimentului silicatic poate avea drept cauză: prezenŃa materiilor prime nearse. Silico-calcoplumbică c. colorată fină poroasă d. din fontele albe e. brută b. limita de rupere în N/mm2 e. C3A b. prezenŃa oxizilor de calciu şi de magneziu în stare supraarsă. un proces de precipitare din geluri e. a. a. 13. colorată. structuri gelice şi cristaline d. a. d. fizic de c. a. potasică potasică sodică OŃelurile se obŃin din: îmbunătăŃirea prin prelucrarea b. 240x115x63 c. poroasă poroasă 290x140x63 d. c. c. compozit clincherizat unitar neclincherizat unitar clincherizat unitar neclincherizat unitar 15. c. limita de curgere în daN/mm2 Varul de construcŃii este un liant: nehidraulic nehidraulic hidraulic hidraulic a. 240x140x63 e. Silico-calcosodică e. C3A b. a. b. structuri amorfe e. a. a.

valoarea statistic determinată sub care maxim se pot găsi maxim 5% din valori. pelicule lucioase şi d. b. b. 25. tipul adaosului c. colorate pelicule semimate transparente e. a.5 simbolul A reprezintă: procentul de procentul de b. valoarea statistic determinată sub care maxim se pot găsi maxim 8% din valori. d. colorate pelicule semimate transparente e. pelicule mate colorate Emailuri dau: pelicule pelicule lucioase b. expansiune d. a. e. tipul adaosului c. tipul adaosului c.5 simbolul 32.5 simbolul V reprezintă: procentul de procentul de b. valoarea statistic determinată sub care maxim se pot găsi maxim 10% din valori. 27. timpul de întărire e. levigare Coroziunea de tipul III se caracterizează prin: dizolvare şi dizolvare b. d. e. marca clincher adaos În cimenturile compozite de tipul II/A/V-32. 26. d. lucioase pelicule lucioase şi transparente c. 24. lucioase şi transparente Vopsele dau: pelicule b. pelicule lucioase şi d. pelicule mate colorate pelicule lucioase şi transparente c. marca clincher adaos În cimenturile compozite de tipul II/B/V-32. 29. a. d. lucioase c. valoarea statistic determinată sub care maxim se pot găsi maxim 10% din valori. pelicule mate colorate . c. timpul de întărire Marca betonului reprezintă: valoarea din scara de mărci standardizată imediat inferioară rezistenŃei cubice în N/mm2. timpul de întărire e. 34. 31. levigare d. levigare c. temperatura minimă de încercare. d. a. expansiune d. Clasa betonului reprezintă: valoarea din scara de mărci standardizată imediat inferioară rezistenŃei cubice în N/mm2. levigare c. presiunea de încercare în torri. b. presiunea de încercare în atm. a. dizolvare di levigare de structuri moi e.5 reprezintă: procentul de procentul de b.23. a. levigare Coroziunea de tipul II se caracterizează prin: dizolvare şi dizolvare b. expansiune În cimenturile compozite de tipul II/A/S-32. Coroziunea de tipul I se caracterizează prin: dizolvare şi dizolvare b. pelicule lucioase şi d. marca clincher adaos e. colorate pelicule semimate transparente e. a. valoarea statistic determinată sub care maxim se pot găsi maxim 5% din valori. a. În simbolul permeabilităŃii Pab-a reprezintă: timpul în ore de încercare. 33. e. a. 28. adâncimea de pătrundere a apei în probă în 24 de ore de atingerea presiunii. dizolvare di levigare de structuri moi e. valoarea din scara de mărci standardizată imediat inferioară rezistenŃei cubice în daN/cm2. a. valoarea din scara de mărci standardizată imediat inferioară rezistenŃei cubice în daN/cm2. c. d. dizolvare di levigare de structuri moi e. Lacurile dau: pelicule b. 30. c. a. 32. levigare c. a. valoarea statistic determinată sub care maxim se pot găsi maxim 8% din valori.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful