nume Stiinta Mediului, AN III, GR.

1 Referat Energii Neconventionale

MOTORUL STIRLING

"regenerativ" se referă la utilizarea unui schimbător de căldură intern care mărește semnificativ randamentul potențial al motorului Stirling. În acest context. punctul de topire. Există mai multe variante constructive ale motorului Stirling din care majoritatea aparțin categoriei mașinilor cu piston alternativ. cu toate că în practică acesta este redus de proprietățile gazului de lucru și a materialelor utilizate cum ar fi coeficientul de frecare. lipsei resurselor energetice și problemelor ecologice cum ar fi schimbările climatice. Pentru unele aplicații însă. Mai nou avantajele motorului Stirling au devenit vizibile în comparație cu creșterea costului energiei. motoarele Stirling necesită cheltuieli de capital mai mari. privită din acest punct de vedere această tehnologie este necompetitivă. Spre deosebire de motoarele cu ardere internă. sunt de dimensiuni mai mari și mai grele. resturi vegetale și animaliere. O altă caracteristică a motoarelor Stirling este reversibiltatea. Acest tip de motor poate funcționa pe baza unei surse de căldură indiferent de calitatea acesteia. mai sigure în funcționare și cu cerințe de întreținere mai scăzute. pe când la mașinile cu "ciclu deschis" cum este motorul cu ardere internă și anumite motoare cu abur. Ele sunt preferate în aplicații specifice unde se valorifică aceste avantaje. chimică sau nucleară. din care motiv. . deformarea plastică etc. Acționate mecanic. teoretic până la randamentul maxim al ciclului Carnot. În mod obișnuit motorul Stirling este încadrat în categoria motoarelor cu ardere externă cu toate că sursa de energie termică poate fi nu numai arderea unui combustibil ci și energia solară sau energia nucleară.În familia mașinilor termice. pot funcționa ca pompe de căldură. "ciclu închis" înseamnă că fluidul de lucru este într-un spa țiu închis numit sistem termodinamic. dintre mașinile termice motorul Stirling poate atinge cel mai mare randament. În procesul de transformare a energiei termice în lucru mecanic. motorul Stirling definește o mașină termică cu aer cald cu ciclu închis regenerativ. S-au efectuat încercări utilizând energia eoliană pentru acționarea unei pompe de căldură pe bază de ciclu Stirling în scopul încălzirii și condiționării aerului pentru locuințe. Creșterea interesului față de tehnologia motoarelor Stirling a impulsionat cercetările și dezvoltările în acest domeniu. motoarele Stirling pot fi mai economice. mai silențioase. conductivitatea termică. cu toate că incorect. Utilizările se extind de la instalații de pompare a apei la astronautică și producerea de energie electrică pe bază de surse bogate de energie incompatibile cu motoarele de ardere internă cum sunt energia solară. Un motor Stirling funcționează prin utilizarea unei surse de căldură externe și a unui radiator de căldură. o analiză temeinică a raportului cheltuieli-câștiguri poate avantaja motoarele Stirling față de cele cu ardere internă. fiecare din acestea fiind menținut în limite de temperatură prestabilite și o diferență de temperatură suficient de mare între ele. în special în cazul în care obiectivul principal nu este minimizarea cheltuielilor de investiții pe unitate de putere (RON/kW) ci a celor raportate la unitatea de energie (RON/kWh).rezistența la rupere. fie ea energie solară. În comparație cu motoarele cu ardere internă de o putere dată. termenul deseori este utilizat pentru a se face referire la o gamă mai largă de mașini. se produce un permanent schimb de fluid de lucru cu sistemul termodinamic înconjurător ca parte a ciclului termodinamic.

Cu toate acestea obținerea unui randament mai ridicat. de mai mici dimensiuni. care în prezent poartă denumirea de regenerator. managementul firmei a concluzionat că era nevoie de un generator portabil de putere redusă. astfel că la sfârșitul anului 1940 s-a finalizat motorul Type 10 care era destul de performant pentru a putea fi cedat filialei Johan de Witt din Dordrecht pentru producția în serie în cadrul unui echipament pentru generarea energiei electrice conform planului inițial. Defecțiunile din zona caldă a motorului au fost mai frecvente decât se putea accepta. au fost respinse pe rând pentru un motiv sau altul până ce alegerea a căzut pe motorul Stirling. Încurajați de primul lor motor experimental care producea 16 W la arbore la un cilindru cu diametrul de 30 mm și o cursă a pistonului de 25 mm. printre care ridicarea presiunii interne ceea ce a condus la creșterea semnificativă a puterii. găsindu-și utilizare peste tot unde era nevoie de o putere medie sau mică dar sigură. Încercând să extindă piața pentru aparatele sale de radio în zonele unde nu exista rețea de energie electrică și alimentarea de la baterii cu durată de viață scurtă era nesigură. Cu trecerea timpului rolul lor fost preluat de motoarele electrice și de motoare cu ardere internă. se refereau la diferite îmbunătățiri aduse construcției mașinii originale. astfel că la sfârșitul anilor 1930 motorul Stirling a căzut în uitare fiind doar o curiozitate tehnică reprezentată de câteva jucării și instalații de ventilație. Tema principală a brevetului se refera la un schimbător de căldură pe care Stirling l-a denumit "economizor" pentru că poate contribui la economisirea de carburant în diferite aplicații. Brevetele ulterioare ale lui Robert Stirling și ale fratelui său. ajungându-se la o putere de 200 W energie electrică . inginerul James. Cu toate că în cele din urmă a pierdut competiția cu mașina cu aburi în ceea ce privește locul de motor de acționare a utilajelor. dar poate fi estimată spre mijlocul secolului XX când compania Philips a început cercetările cu fluide de lucru altele decât aerul – în instrucțiunile de utilizare MP1002CA este încă denumită ca 'motor cu aer'. astfel că a însărcinat un grup de ingineri de la laboratoarele sale din Eindhoven cu cercetările. posibil prin asigurarea de temperaturi foarte mari. și neselectiv față de sursa de energie termică (petrolul lampant „ieftin și disponibil peste tot” a fost avantajat) părea să ofere reale posibilități. astfel încât în anul 1845 s-au putut antrena toate utilajele topitoriei de oțel din Dundee. totuși având urmări mai puțin dezastruoase decât explozia cazanului la mașinile cu aburi. Data la care s-a încetățenit denumirea simplificată de motor Stirling nu este cunoscută. Un motor construit de Stirling a fost utilizat la o carieră de piatră pentru pomparea apei în anul 1818. Acestea funcționau la temperaturi scăzute. cel mai adesea în pomparea apei. B și C. În mod uimitor activitatea a continuat și în perioada celui de al doilea război mondial. a fost limitată de calitatea materialelor disponibile la acel moment și cele câteva exemplare construite au avut o durată de viață redusă. Studiind diferite motoare de acționare mai vechi și mai noi. la sfârșitul secolului XIX și începutului de secol XX au fost fabricate în număr mare motoare Stirling/de aer cald (diferența dintre cele două tipuri se estompează dacă în multe din ele generatorul este de eficiență îndoielnică sau lipsește). În acest timp Philips. firma olandeză de componente electrice și electronice a început cercetări privitoare la acest tip de motor. Robert Stirling și brevetat de el în anul 1816. Silențios din construcție. chiar și pierderi de vieți. ca urmare nu solicitau prea tare materialele disponibile astfel încât deveneau destul de ineficiente. inventatorii au avut în vedere și crearea unui motor mai sigur decât motorul cu abur la care în aceea vreme cazanul exploda adeseori cauzând accidente. Pe lângă economisirea de carburanți. Brevetul descria deci în detaliu utilizarea unei forme de economizor într-o mașină cu aer. Proiectul a fost dezvoltat cu prototipurile 102 A. au pornit un program de dezvoltare.Mașina cu aer a lui Stirling (cum a fost denumită în cărțile din epoca respectivă) a fost inventată de clericul Dr. avantajele față de mașinile cu aburi fiind operarea simplă putând fi deservite de personalul casnic.

Comportarea fluidului de lucru este conformă legilor gazelor perfecte care descriu relația dintre presiune. răcire și compresie. destindere. Experiențele cu aer sub presiune au fost cele care au condus firma Philips la trecerea de la aer la alte gaze ca fluid de lucru. La temperaturi mari. Ciclul motor Deoarece ciclul motorului Stirling este închis. . iar schimbătorul de căldură rece este în legătură cu un radiator extern de exemplu radiator cu aer. La răcirea gazului presiunea scade. oxigenul din aer avea tendința de a reacționa cu lubrifianții motorului. Ciclul se produce prin mișcarea gazului înainte și înapoi între schimbătoarele de căldură cald și rece.la un cilindru cu diametrul de 55 mm și o cursă a pistonului de 27 mm la modelul MP1002CA. parcurge un ciclu format din 4 transformări (timpi): încălzire. Daca un capăt al cilindrului este deschis. Gazul din motorul Stirling. rezultând un excedent energie mecanică. în timp ce mișcarea pistonului contribuie la compresia și destinderea alternativă a gazului. mărirea presiunii. adică presiunea medie din interior este mai mare decât cea atmosferică. Aceasta la rândul ei poate mări spațiile neutilizate precum și rezistența hidrodinamică cu efect negativ asupra puterii dezvoltate. Gazul fiind în spațiu închis. care ulterior au fost vândute ca licență altor firme. lucru la care s-a adăugat apariția aparatelor radio cu tranzistor care aveau un consum mult mai redus ceea ce a făcut să dispară motivul inițial al dezvoltării. deci va fi nevoie de mai puțin lucru mecanic pentru comprimarea lui la deplasarea pistonului în sens invers. el conține o cantitate determinată de gaz numit "fluid de lucru". Creșterea presiunii atrage și alte modificări cum ar fi mărirea capacității schimbătoarelor de căldură precum și cea a regeneratorului. Philips a dezvoltat motorul Stirling pentru o scară largă de aplicații. Multe motoare Stirling performante sunt presurizate. colmatând schimbătoarele de căldură și prezentând chiar pericol de explozie. de cele mai multe ori aer. Schimbătorul de căldură cald este în contact cu o sursă de căldură externă de exemplu un arzător de combustibil. O schimbare intervenită în temperatura gazului atrage după sine modificarea presiunii. dar succes comercial a avut doar motorul Stirling în regim invers utilizat în tehnica frigului. asemănător altor mașini termice. ca urmare cantitatea de energie calorică vehiculată. Spre deosebire de alte tipuri de motoare nu sunt necesare supape. ea reprezintă startul în noua eră de dezvoltare a motoarelor Stirling. deci și puterea motorului va fi mai mare. Producția primului lot a început în anul 1951. dar a devenit clar că nu se putea produce la un preț acceptabil pe piață. la încălzire se va produce o creștere de presiune care va acționa asupra pistonului de lucru cauzând deplasarea acestuia. La atingerea suprafeței reci. La funcționare normală motorul este etanșat și cu interiorul lui nu se face schimb de gaz. Cu toate acestea au obținut o serie de brevete și au acumulat o cantitate mare de cunoștințe referitoare la tehnologia motoarelor Stirling. Astfel masa fluidului de lucru este mai mare. volumul gazului se reduce rezultând reducerea presiunii sub valoarea presiunii atmosferice și astfel se produce mișcarea pistonului în sens invers. Construcția motorului Stirling este astfel o problemă de optimizare a mai multor cerințe de multe ori contradictorii. În momentul în care volumul închis între piston și cilindru se încălzește. funcționarea este puțin diferită. care are ca rezultat mișcarea pistonului. în partea încălzită se produce dilatarea. Cu toate că MP1002CA era o linie moartă. aceștia fiind îndepărtați de pe segmenții de etanșare. hidrogen sau heliu. temperatură și volum.

acesta și suprafața cilindrului fac un schimb termic periodic cu gazul de lucru asigurând un oarecare efect de recuperare. La fel ca la schimbătoarele de căldură cald și rece. Regeneratorul este situat în circuitul gazului între cele două schimbătoare de căldură. cu axa plasată perpendicular pe direcția fluxului de gaz. cu atât mai mare este randamentul ciclului său. pentru a crea un ciclu de dilatare-contractare a unui gaz de masă dată în interiorul unei mașini pentru conversia energiei termice în lucru mecanic. Regeneratorul Regeneratorul a fost elementul cheie inventat de Robert Stirling și prezența sau lipsa lui face deosebirea dintre adevăratul motor Stirling și o altă mașină de aer cald. 90% din energia sa termică este temporar transferată la și de la regenerator. Mici motoare experimentale au fost construite pentru a funcționa la diferențe de temperatură mici. Această rezolvare se regăsește adesea la modele de mici dimensiuni și de tip LTD unde pierderile de flux suplimentare și volumele neutilizate pot fi contraproductive. ceea ce va contribui la apropierea eficienței motorului de cea a ciclului Carnot lucrând între temperaturile maximă și minimă. de preferință cu porozitate scăzută pentru reducerea spațiului neutilizat. realizarea unui regenerator performant este o problemă de optimizare între cele trei cerințe mai sus amintite. Avantajele motorului Stirling . În baza celor spuse.În concluzie. multe motoare care nu au un regenerator vizibil cu mici rezerve pot fi categorisite ca motoare Stirling în sensul că la versiunile beta și gama cu piston de refulare fără segmenți. astfel regeneratorul va trebui proiectat cu grijă pentru a obține un transfer de căldură mare la pierderi mici datorate rezistențelor hidrodinamice și un spațiu neutilizat cât mai redus. Apare necesitatea renunțării la unele avantaje în favoarea altora mai ales la motoare cu putere litrică (raport dintre putere și cilindree) mare (motoare HTD). formând o umplutură de plase. adeseori permițând motorului să furnizeze o putere mai mare cu aceleași schimbătoare de căldură. Regeneratorul este un fel de schimbător de căldură în care fluidul de lucru își schimbă periodic sensul de curgere – a nu se confunda cu un schimbător de căldură în contracurent în care două fluxuri separate de fluid circulă în sensuri opuse de o parte și de alta a unui perete despărțitor. Scopul regeneratorului este de a mări semnificativ eficiența prin „reciclarea” energiei termice din ciclu pentru a micșora fluxurile termice din cele două schimbătoarele de căldură. iar lipsa regeneratorului poate fi chiar varianta optimă. Regeneratorul este în mod obișnuit constituit dintr-o cantitate de fire metalice. Regeneratorul reciclează în principal căldura neutilizată ceea ce reduce fluxurile de energie termică transmise de cele două schimbătoare de căldură. motorul Stirling utilizează diferența de temperatură dintre cele două zone. de până la 7 °C care apare de exemplu între palma mâinii și mediul înconjurător sau între temperatura camerei și temperatura de topire a gheții. cea caldă și cea rece. Cu cât este mai mare diferența între temperaturile celor două zone. În timpul vehiculării gazului între schimbătorul de căldură cald și cel rece. Într-un motor Stirling regeneratorul reține în interiorul sistemului termodinamic o parte din energia termică la o temperatură intermediară care altfel ar fi schimbată cu mediul înconjurător.

schimbătoare care trebuie să reziste la presiunea fluidului de lucru. Pot funcționa ca centrale cu cogenerare (CHP . Dezavantajele motorului Stirling Dimensiuni și costuri • • Din construcție motorul Stirling este dotat cu schimbătoare de căldură atât pentru absorbția cât și pentru cedarea acesteia. Un motor Stirling poate fi configurat astfel ca apa pompată să fie utilizată în scopul răcirii spațiului de comprimare. De obicei aceste cerințe măresc costul materialului. Situația este similară cu cea de la turbinele cu gaz. nu sunt necesare supape și sistemul de ardere poate fi mai simplu. Au o pornire ușoară (totuși lentă. În unele cazuri. astfel încât necesită mai puțin lubrifiant și au perioade de funcționare mai mari între revizii decât alte tipuri de mașini. În plus schimbătorul de căldură de pe partea de destindere este supus unor temperaturi foarte mari. Față de aceasta o mașină cu aburi utilizează un fluid cu două stări. geotermală. cu toate că în mașinile cu combustie externă temperatura încălzitorului este întotdeauna egală sau mai mare cu temperatura de destindere a gazului. pentru propulsie fără consum de aer în cazul submarinelor sau în tehnica spațială. nu numai cele având la bază un proces de ardere. Sunt foarte flexibile. fără alimentare cu aer. (Hargraves) Ciclurile termodinamice necesită diferențe de temperaturi mari pentru a putea funcționa eficient. cum este energia solară. biologică sau nucleară. presiunea scăzută poate permite utilizarea de cilindri cu greutate foarte redusă. Un motor Stirling utilizează un fluid de lucru fără modificare de stare care este sub o presiune apropiată de cea nominală. În cazul sursei pe bază de combustibil procesul de ardere poate fi continuu (spre deosebire de motoarele cu ardere internă).Combined Heat and Power) iarna și ca instalație frigorifică vara. însă diferită de cea a motoarelor cu aprindere prin scânteie sau comprimare. care la rândul ei este proporțională cu puterea motorului. din care cauză materialul trebuie să reziste unor puternice efecte corozive și să aibă deformări reduse. Pot fi construite pentru o funcționare foarte silențioasă. gazos/lichid. reducându-se semnificativ nivelul emisiilor poluante. în comparație cu motoarele cu ardere internă care pornesc repede pe vreme caldă și greu pe vreme rece. Cele mai multe motoare Stirling au mecanismele de acționare și etanșare pe partea rece. Aceasta înseamnă că se cer materiale cu rezistență înaltă. astfel că la utilizare normală nu există pericol de explozie. Pot utiliza fără modificări orice sursă de căldură. după o perioadă de încălzire) și funcționează mai eficient pe vreme rece. Aici temperatura de destindere poate determina . Bineînțeles acest lucru este mai eficient în cazul pompării apei reci. Costurile materialelor și de asamblare a schimbătorului de căldură din partea caldă ajung la 40% din cel al întregului motor Stirling.• • • • • • • • • • • Căldura reziduală este ușor utilizabilă (în comparație cu motorul cu ardere internă) astfel încât motoarele Stirling își găsesc întrebuințare în sistemele combinate cum ar fi WhisperGen. ceea ce în cazul unei supape de siguranță defecte poate avea ca rezultat apariția suprapresiunii și în final explozie. Mecanismele de acționare sunt mai simple decât la alte tipuri de mașini cu mișcare alternativă.

ceea ce limitează fluxul de căldură posibil de atins într-un schimbător de căldură intern. În consecință va fi nevoie de sisteme auxiliare pentru menținerea cantității necesare de gaz de lucru. hidrogenul va scăpa prin pereții de metal. Un motor Stirling nu poate porni imediat. Împreună cu costul materialului acesta a fost unul din motivele care au împiedicat utilizarea motoarelor Stirling pentru acționarea autovehiculelor. Hidrogenul poate fi generat fie prin electroliza apei. sau modificând unghiul de defazaj între pistonul de lucru și cel de refulare. sau în unele cazuri prin modificarea încărcării mașinii. de asemenea. care este un gaz inert. fie prin reacția unui metal cu un acid. ceea ce va îngreuna menținerea unei presiuni ridicate în interiorul mașinii la o perioadă lungă de timp între completări. Pentru ingineri. cauza îmbătrânirea prematură a metalului. Un test efectuat pe un motor Stirling de tip GPU-3 a relevat că hidrogenul asigură un randament cu 5 % mai mare decât heliul (un câștig de 24 % față de randamentul oferit de heliu). În mod obișnuit modificarea puterii se face prin deplasarea motorului. Probleme privind puterea și cuplul motor • • • Îndeosebi mașinile Stirling ce funcționează la diferențe de temperatură mici sunt de dimensiuni mari în comparație cu puterea pe care o debitează (au o putere litrică mică). Eliminarea căldurii reziduale este destul de complicată pentru că răcitorul trebuie menținut la o temperatură cât mai mică posibil pentru a mări randamentul. Cu toate acestea datorită greutății moleculare scăzute și a capacității ridicate de difuzie.• depășirea rezistenței la fluaj a materialului deoarece căldura nu se preia din corpul materialului ci direct din arderea combustibilului. Heliul este costisitor și se livrează în butelii. mai puțin cele referitoare la etanșeitatea materialului. Gazul de lucru • • Viscozitatea scăzută. și pentru preluarea unui flux mai mare de energie calorică. dar această perioadă poate fi totuși mai scurtă pentru motoarele Stirling decât de exemplu la mașinile cu aburi. Din această cauză este nevoie de radiatoare mari care măresc volumul. . Această proprietate este considerată mai puțin dezavantajoasă în cazul acționărilor electrice hibride sau în centrale lucrând în regim de bază ("base load") unde o putere constantă este chiar dorită. Aceste sisteme pot consta dintr-un rezervor de hidrogen sau un generator de hidrogen. modificarea ei necesitând o proiectare minuțioasă și dispozitive auxiliare. Hidrogenul este un gaz inflamabil în comparație cu heliul. Acest lucru este valabil pentru toate mașinile cu ardere externă. sau prin modificarea cantității fluidului de lucru. Alte aplicații însă cum ar fi propulsia navelor și microcentrale staționare utilizând cogenerarea (CHP). având nevoie de o perioadă de încălzire. Mărirea presiunii și a diferenței de temperatură permite obținerea de puteri mai mari dacă schimbătoarele de căldură se proiectează pentru o sarcină termică mai mare. Hidrogenul poate. utilizează heliu ca gaz de lucru pentru că are proprietăți apropiate de cele ale hidrogenului. Aceasta se datorează în special coeficientului mic de convecție termică a gazului. cum sunt cele fabricate pentru laboratoarele guvernamentale din SUA. conductibilitatea termică ridicată și căldura specifică a hidrogenului fac ca din punct de vedere termodinamic și hidrodinamic acesta să fie un gaz de lucru aproape ideal în mașinile Stirling. Tehnologic cele mai avansate mașini Stirling. transferul căldurii în și din gaz este o piatră de încercare. Puterea debitată tinde să fie constantă.

Utilizarea aerului comprimat pe post de gaz de lucru. un motor Stirling poate fi utilizat ca generator de curent electric cu un randament mai bun decât panourile solare cu celule fotovoltaice simple și comparabil cu cel al panourilor solare cu celule fotovoltaice cu concentrator. în contact cu materiale inflamabile sau substanțe cum ar fi lubrifianții poate duce la explozie. Experimentul practic: . Aceste sisteme vor fi montate pe o suprafață de 19 km² cu utilizarea de oglinzi parabolice capabile să se orienteze după soare și să concentreze lumina solară pe motoarele Stirling ce acționează generatoare de curent electric.• Unele mașini utilizează ca gaz de lucru aer sau azot. Aceste gaze sunt din punct de vedere termodinamic mai puțin eficiente dar în schimb reduc la minim problemele legate de etanșare și completare. conținând o cantitate mare de oxigen. cu o putere instalată totală de 500 MW. Pe de altă parte oxigenul poate fi înlăturat cu ajutorul unei reacții de oxidare. Generatoare solare de electricitate Așezat în focarul unei oglinzi parabolice. Pe data de 11 august 2005 Southern California Edison a făcut public un contract privind cumpărarea eșalonată pe 20 ani a 20000 bucăți de motoare Stirling acționate cu energie solară de la firma Stirling Energy Systems în scopul construirii unei centrale solare.

motorul s-a pus in miscare. 2 Cilindrul de sticla al motorului. 6 Suport • • • • In experimentul de laborator am observat doua motoare cu ardere externa Stirling de dimensiuni reduse. Turatia motorului s-a putut regla prin marirea sau diminuarea flacarii.Fig. Dupa alimentarea rezervorului cu alcool etilic si imbibarea fitilului cu alcool s-a aprins capatul fitilului de sub cilindrul motorului. Dupa preincalzirea cilindrului timp de 10-20 de secunde. La scurt timp dupa pornire. • • . Primul motor a fost conectat la un generator electric capabil sa aprinda o lampa cu leduri. 4 Generatorul electric (max. 1 Mecanismul de transformare al miscarii rectilinii in miscare de rotatie. aparatul de masura a indicat o tensiune produsa de generatorul electric de 6-6.20V si de 3-3. 12V). motorul a primit un impuls si datorita dilatarii aerului din cilindru in urma incalzirii acestuia. 5 Bornele de curent.40V in sarcina (cu lampa aprinsa). 3 Rezervorul de alcool etilic si suportul fitilului. 1 Motorul Stirling.

. ceea ce reprezinta interesul acordat motoarelor de acest tip.• Al doilea motor era confectionat din materiale metalice. si posibilitatea incalzirii cilindrului prin surse nepoluante (concentrator de radiatii). ceea ce ii conferea avantajul unei rezistente mecanice mai mari.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful