You are on page 1of 84

UNIVERSITATEA OVIDIUS FACULTATEA DE ISTORIE SI STIINTE POLITICE Specializarea: ISTORIE (medie

)

SUPORT DE CURS AN UNIV. 2007/2008 SEM.1 si SEM. II

PROF. CURS: Prodecan Conf. Univ. Dr. Tighiliu Iolanda STUDENT: ANDREI EDUARD CRACIUN

CONSTANTA 2007/2008

Cuprins

1

SEMESTRUL 1 I. De la geneza etnica la geneza statala ________________________________________________________ 5 I. 1. Civilizatia si istoria daco-getilor _________________________________________________5 1. Procesul de indo-europenizare; etnogeneza tracilor__________________________________5 2. Geneza civilizatiei geto-dace______________________________________________________5 3. Limba daco-getilor_______________________________________________________________7 4. Religia daco-getilor______________________________________________________________7 5. Contacte cu alte popoare_________________________________________________________7 6. Izvoarele scrise despre daco-geti__________________________________________________8 7. Statul dac (sec I i. Hr.-sec I d. Hr.)_________________________________________________8 I. 2. Trasaturile civilizatiei in Dacia______________________________________________________10 1. Provincia Dacia___________________________________________________________________10 2. I. 1. 3. Etnogeneza Elemente ale civilizatiei romaneasca: – procesul de formare romane in Dacia___________________________________________11 Etnogeneza romaneasca semnificatia a poporului sintezei___________________________________11 roman___________________ 11 2. Romanizarea si etapele romanizarii______________________________________________ 12 3. Factorii romanizarii ____________________________________________________________ 12 4. Continuitatea daco-romana dupa retragerea aureliana______________________________ 13 5. Crestinismul – factor al romanizarii ____________________________________________ 14 6. Autohtoni si migratori___________________________________________________________ 15

7.
8.

Principalele populatii migratoare ______________________________________________ 15 Formarea poporului roman si a limbii romane; componenetele limbii

romane__________16

I. 4. Constituirea statelor medievale Transilvania, Tara Romaneasca (UngroVlahia), Moldova, Dobrogea________________________________________________________________17

1.

Societatea

romaneasca

in

sec

IX-

XIII_______________________________________________17

2

2. 3. 4. 5. 6.
23

Structuri Formarea Formarea Intemeierea Formarea

politice

romanesti

din

sec

IX-

XIII__________________________________________18 Voievodatului Statului medieval Tara Romaneasca (Ungromedieval Transilvaniei____________________________________________ 21 Vlahia)_______________________22 Statului Moldova____________________________________________23 Dobrogei____________________________________________________________

II. Civilizatia romaneasca in context european_____________________________________________24 II. 1. Biserica si Domnia_____________________________________________________________24 II. 2. Politica externa a voievozilor romani____________________________________________27 1. Mircea cel Batran (1386-1418) – Tara Romaneasca________________________________27 2. Alexandru cel Bun (1400-1432) – Moldova_______________________________________27 3. Iancu de Hunedoara – Transilvania _____________________________________________28 4. Vlad Tepes (1456-1462;1476) – Tara Romaneasca________________________________29 5. Stefan cel Mare (1457-1504) – Moldova__________________________________________29 6. Mihai Viteazul (1593-1601) – Tara Romaneasca___________________________________30 Unirea Principatelor____________________________________________________________31

II. 3.Politica

si

diplomatie

in

sec

XVII__________________________________________________31 1. Cele mai importante domnii ____________________________________________________ 32 Matei Basarab _______________________________________________________________ 32 Vasile Lupu __________________________________________________________________ 33 Serban Cantacuzino ___________________________________________________________ 33 Constantin Brancoveanu _______________________________________________________ 34 Dimitrie Cantemir _____________________________________________________________ 34

2. Regimul fanariot in Tara Romaneasca si Moldova_________________________________ 35

SEMESTRUL 2

I. Premisele constituirii Romaniei moderne________________________________________________37
I.1. Relatiile statelor romanesti cu Marile Puteri. Criza orientala_____________________37 1. Regulamentele organice ________________________________________________________39 I. 2.Constiinta nationala si emanciparea politica_______________________________________39

3

1. Revolutia de la 1821_____________________________________________________________41 2. Revolutia din 1848-1849_________________________________________________________43 II. Crearea institutiilor moderne___________________________________________________________46 II. 1. Constituirea si consolidarea statului roman modern (18591881)________________46

1. Unirea
Romane______________________________________________________46

Principatelor

2. Dubla alegere a lui Cuza________________________________________________________47 3. Domnia
si reformele lui Cuza (18591866)__________________________________________47

4. Printul strain. Constitutia din 1866_______________________________________________50 5. Principalele 6. Cucerirea
institutii independentei ale de statului stat modern a roman____________________________________51 Romaniei_______________________________________52

7. Romanii din afara granitelor_____________________________________________________54
III. Unitate si diversitate in Romania Mare__________________________________________________56 III. 1. Primul Razboi Mondial (1914-1918)____________________________________________56

1. Campania din 1916____________________________________________________________56 2. Campania din 1917_____________________________________________________________57
III. 2. Constituirea Romaniei Mari____________________________________________________58

1. Conferinta

de

pace

de

la

Paris

Versailles________________________________________60 III. 3. Unificarea politica si administrativa____________________________________________60

1. Constitutia

din

1932

prevederi__________________________________________________62 IV. Stat, societate si cultura__________________________________________________________________62 IV. 1. Structuri economice si sociale__________________________________________________62 IV. 2. Regimul politic in Romania intre 19181938____________________________________63

1. Partidele
politice_________________________________________________________________64

2. Activitatea
IV. 3. Sfarsitul regimului

parlamentara parlamentar. Pierderile teritoriale

si din

guvernamentala_______________________________________65 1940__________________ 66

4

Statul si societatea civila dupa 1989__________________________________________________75 VIII. Perioada 2. Decembrie 2. Regimul 1965)__________________________________________72 1989)__________________________72 VI. Forme de rezistenta anticomunista_____________________________________________75 VIII. Romania in al II-lea Razboi mondial____________________________________________67 1.1. 4. Contradictiile industrializarii_____________________________________________________69 V. BIBLIOGRAFIE _______________________________________________________________________79 5 . lui National si impactul ei si ideologic Gheorghiu (Nicolae si Dej Ceausescu asupra statului represiunea ‘productia (19481965romanesc___________________________69 ideologica monopolul Gh. Perioada 6 23 si septembrie august 1940 1944 – – 30 in 23 august decembrie perioada 1944_____________________________________67 1947____________________________________67 Economia societatea comunista______________________________________________69 V. VI. 3. Revenirea 1989. Comunist politica_____________________________________________70 culturala’_______________________70 1.IV. V. 1. Securitatea si presiunea politica________________________________________________74 VI. Institutiile statului de drept___________________________________________________75 1. Context si la consecinte_____________________________________________75 democratie__________________________________________________________76 IX.1. 2. VI. Regimul 2. Colectivizarea Dominatia Regimul politic. 2.

Vadastra) cu ceramica pictata au disparut. Vechile culturi eneolitice (Petresti. ierarhica a societatii. Hr. Cernavoda III. decorata cu motive incizate. . ) a avut loc procesul de indo-europenizare a spatiului carpato-danubiano-pontic prin patrunderea. ilirii. Patrunderea acestor triburi de pastori a determinat multiple transformari de ordin cultural. etnic.) a avut loc diviziunea tracilor in doua ramuri: tracii propriu-zisi (ramura sudica) si. Indo-europenii si-au impus cultura materiala si spirituala si i-au asimilat pe autohtoni. Hr.morminte tumulare. Hr.ceramica grosolana.I. din steeple nord-pontice. Civilizatia si istoria daco-getilor 1. II. Tracii au creat la noi civilizatia bronzului. purtatori ai ‘civilizatiei kurganelor’. Procesul de indo-europenizare. 2. Cucuteni. In epoca bronzului (2000/1900 – 1200/1950 i. daco-getii (ramura nordica) 6 . Gumelnita. Locuitorii au inceput sa vorbeasca o limba indo-europeana. raspanditi in Peninsula Balcanica si la nord de Dunare. Geneza civilizatiei geto-dace In timpul primei varste a fierului (1200/1150 – 450/400 i. a unor valuri successive de comunitati de pastori indo-europeni. In locul lor au aparut culturi noi (Foltesti. social. Cotofeni) cu: . ei sunt cei mai indepartati stramosi directi ai poporului nostru. etnogeneza tracilor In perioada de trecere spre epoca bronzului (2700/2500 – 2000/1900 i. tracii. Infloritoarele culturi ale autohtonilor au fost distruse. au luat nastere popoarele atestate de izoarele scrise antice: grecii. de inhumatie cu schelete presarate cu ocru Locul gintilor matrilineare a fost luat de o organizare patriarhala.) din populatia indo-europeana raspandita in S-E Europei. DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA 1. dupa un indelungat proces de diferentiere.

Olt) Cotnari Stancesti (jud. nordul Dobrogei. Valcea) Piroboridava (jud. Botosani) Batca Doamnei (jud. in spatiul carpato-danubiano-pontic. a unor formatiuni politice in sudul Olteniei. comati – producatorii liberi. Bacau) Sucidava (jud. in sec. Neamt) Cetateni (jud. Daco-getii au fost creatorii si purtatorii culturii hallstattiene in spatiul carpato-danubianopontic dupa cum dovedesc vestigiile ansamblului cultural Basarabi descoperite pe intreg teritoriu carpato-dunarean..Din marele neam tracic s-au diferentiat daco-getii. marea masa a populatiei (agricultori. mestesugari) Daco-getii traiau organizati in triburi si uniuni de triburi conduse de sefi militari (regi). Arges) Sarmisegetusa (Muntii Orastiei) – centru politic inconjurat de un system de fortificatii alcatuit din cetatile: Costesti Blidaru Piatra Rosie Banita Capalna Tilisca Cetatile intarite si mormintele priciare descoperite atesta existenta. Triburi daco-getice: apulli – zona Alba Iulia burii – malul Oltului carpii – Moldova Centrala costobocii – nordul Moldovdei si Maramures crobyzii si tryzii – Dobrogea Triburile stapaneau un teritoriu cu o asezare mare. ca ramura nordica a tracilor. nordul Moldovei. adevarat centru administrativ: o o o o o o Argedava (Dobrogea) Buridava (jud. deci ei sunt autohtoni in acest spatiu. Aparitia proprietatii private a determinat diferentierea sociala dupa avere care a condos la stratificarea societatii si aparitia claselor sociale: tarabostes (pileati) – aristrocratia militara si sacerdotala. Galati) Tamasidava (jud. 7 . al IV-lea i. Hr. fortificata (dava).

Hr. 300 i. Limba daco-getilor este un dialect al limbii traco-dace care face parte din familia limbilor indo-europene. 3.zeul suprem al cerului si al pamantului a fost Zalmoxis (sau Gebeleizis) . sciatica. s-au pastrat putine urme: nume de plante medicinale. persana.un zeu al razboiului. rauri (cca. celtica. – uniunea de triburi condusa de regale Rhemaxos. Hr. latina. locuri. ceremonii si incantatii facute de preoti. 335 i. – uniunea de triburi din nordul Dunarii infranta de Alexandru Macedon. – mentionarea intr-o inscriptie de la Histria a uniunii de triburi din sudul Moldovei condusa de Zalmogedikos. Hr. sec.o zeitate feminina pe nume Bendis. . zeul suprem. cu resedinta la Helis si Lisimah. din Dobrogea. dintr-un grup care mai cuprinde: sanscrita. al II-lea i. care salveaza Histria atacata de tracii sudici ai lui Zoltes. in viata de dincolo de moarte alaturi de Mortii erau incinerati iar cenusa era depusa in urne ce se ingropau in pamant. • • • munte. Hr. Si 292 i. De aceea ei primeau moartea cu seninatate.Dovezile arheologice. ce corespunde zeitelor Artemis sau Diana din mitologia greaca. Limba traco-daca a disparut. – confruntarile dintre uniunea de triburi din centrul Munteniei conduda de Dromichaites. in Transilvania. afirma geograful antic Strabo. 8 . 4. inceputul sec. II-III i. atesta existenta unor puternice uniuni de triburi conduse de ‘basilei’ (regi) si in secolele urmatoare: sec. Ei au fost numiti geti in izvoarele grecesti si daci in izvoarele latine. Cultul consta in slujbe. al IV-lea i. al II-lea i. Limba daco-getilor Dacii si getii vorbeau aceeasi limba. Daco-getii credeau in nemurire. sec. respectiv romana. – uniunea de triburi condusa de Oroles. de obicei pe Zalmoxis. in estul Transilvaniei. care este luat prizonier. Hr. inceputul sec. limbile slave (grupul satem). apoi de fiul acestuia. dar ei erau unul si acelasi popor. limbile popoarelor baltice. Celalalt grup cuprinde greaca. Religia daco-getilor Daco-getii credeau in zei: . nume proprii de personae. – uniunea de triburi condusa de ‘rex Histrianorum’ din Dobrogea care se opunea scitilor. Hr. care se lupta cu bastarnii. – uniunea de triburi condusa de Rubobostes. al III-lea i. Hr. germana (grupul kentum). la care se adauga maruriile izvoarelor narrative. Hr. 160 de cuvinte). Derzelas sau Derzid.

Acestia au preluat de la 6.) scitii (Transilvania. Hr.  Trogus Pompeius (sec I i. Tomis (Constanta). pe tarmul dobrogean an Pontului Euxin unde au intemeiat. si din Transilvania si Moldova din sec.) tracii sudici (Dobrogea. Hr. Hr. in diferite perioade: ilirii (Oltenia.• • Slujbele religioase aveau loc in sanctuare cum sunt cele descoperite la La fiecare 4 ani ei comunicau cu Zalmoxis prin intermediul unui razboinic dac Costsesti. Maramures. etc.) vorbeste despre rezistenta dacilor impotriva lui Darius la trecerea lui prin Dobrogea pentru a-i infrange pe sciti. Callatis (Mangalia). al II-lea i. pe malul golfului. Piatra Rosie. creatorii culturii La Tene. Oltenia) contribuind la dezvoltarea metalurgiei fierului. Hr. al III-lea i. 9 .. olaritului (roata olarului) si emiterea monedelor. ce urma sa-I vorbeasca zeului supreme despre nevoile lor. Hr.) aminteste de getii de la sud de Dunare. Hr.  Strabon. Histria. modele de organizare politica. al.  Herodot. al VI-lea i. al VIII-lea i. in unele regiuni au patruns. sec. Al III-lea i. Hr. Acestia au fost asimilati - Au avut loc schimburi culturale care au determinat progresul dacilor.    greci: roata olarului. Hr.) mentioneaza pe geti ca fiind aliati ai Atenei. Contacte cu alte popoare Alaturi de daco-geti. Hr. Hr. astazi lacul Sinoe. sacrificat. folosirea monedei. tehnici noi de metalurgie. Hr. sec al IV-lea i. 5. ‘Razboiul Peloponesiac’ (sec.) – informatii despre getii din Dobrogea din sec. VI-V i. in sec. 600 i. al V-lea i.. al VII-lea i.. coloniile.) bastarnii (Moldova mijl. sec. Izvoarele scrise despre daco-geti:  Hecataios din Milet (sec. ‘Istorii’ (sec. grecii. Blidaru.) celtii. de daci. incepand cu a doua jumatate a sec. IV-lea i. au patruns in Dacia (in Transilvania. Hr. geograf grec.  Tucidide.

ofera informatii despre getii din sec.sec. Hr. I i. Victoria lui Caesar a fost urmata de organizarea unei expeditii de pedepsire a lui Burebista intrerupta de moartea conducatorului roman(44 i. in Moldova. Hr. al. Hr. ajutandu-l pe Pompei.). La moartea lui Burebista. III-II i. Iv-lea i.) impotriva dacilor de la nordul Dunarii.) – primul rege dac A unit triburile geto-dace si a creat un stat puternic cu centrul la Sarmizegetusa Regia in zona Muntilor Orastie. II-lea i. Iustinus. in ‘Anabasis’ relateaza expeditia lui Alexandru Macedon (335 i. S-au format patru. Hr.  Inscriptiile de la Histria din sec. I d. Statul dac (sec. Hr. – campanile la sud de Dunare. I i. in est – gurile Bugului si Marea Neagra. Urmasii lui Burebista  Deceneu (44 i. Hr.). in Maramures. Limitele statului dac in timpul lui Burebista. Dionysopolis. al.) aminteste despre existenta dacilor in Campia Dunarii in sec IVIII i. Hr. – supune cetatile grecesti pontice. in regiunea subcarpatica a Munteniei. dar statul condos de acesta se limita in zona Muntilor Orastie.  Comosicus – a fost rege si mare poet al statului dac din Transilvania.. apoi cinci unitati statale: in Transilvania. Hr. 7. de la gurile Bugului pana la Imperiul roman constituia un pericol pentru statul dac.  Diodor din Sicilla (sec.incepand cu anul 60 i.in anul 48 i. Hr. in sud – Muntii Haemus (Balcani).in jurul anului 50 i. . Hr. ) Sec. Hr. Hr. . – cucereste teritoriile ocupate de celti. istoric roman din sec.. in Peninsula Balcanica. care era o monarhie militara. BUREBISTA (82-44 I. .) – rege si mare poet (concentra in mainile sale puterea laica si religioasa).  Flavius Arianus. A construit o armata puternica cu care a cucerit teritorii intinse: . I i. –societatea geto-daca a cunoscut un accentuat proces de structurare care a condos la aparitia statului dac. a preluat conducerea statului lui Burebista. Hr. Hr. Hr. in vest – Dunarea mijlocie si Slovacia. istoric si geograf grec (sec. 10 . motiv pentru care Burebista s-a amestecat in razboiul civil de la Roma dintre Caesar si Pompei. HR. al II-lea i. statul dac s-a destramat. in sud-vestul si nord-vestul Daciei. conform geografului antic Strabon erau: in nord – Carpatii Padurosi.

care cuprindea Transilvania.105 – 106. . s-a amestecat in razboaiele civile de la Roma in timpul lui Octavian Augustus. a carei populatie autohtona a fost supusa unui intens proces de romanizare. o armata romana condusa de gen. 2. Hr. sec. dar mai puternic.87 d. 11 . Tettius Iulianus a atacat Dacia prin Banat.. a participat la lupta de la Actium (31 d. Oltenia. armata romana condusa de imparatul Traian (98 – 117) a atacat Dacia si a provocat grele infrangeri dacilor. Hr. cuprindea Transilvania. DECEBAL (87-106 d. in urma victoriei obtinute de armata romana asupra dacilor teritoriul locuit de daci a fost divizat astfel: . Cornelius Fuscus a atacat Dacia si a fost infranta la Turnu Rosu. II d. de partea celui din urma. Hr.) – rege al unui stat dac din Dobrogea. Hr. Traian.88 d. Hr. Trasaturile civilizatiei in Dacia In anul 106. Hr. dacii au facut o incursiune in provincial Moesia impotriva romanilor pe care ii infrang. Hr. Hr. Decebal a incheiat pace cu Domitian si a devenit client al Romei (89 d. I i. I d.) – rege al statului dac din Banat. si a luptat impotriva celorlalti regi daci din Dobrogea. A avut mai multe confruntari cu romanii: .68/69 i.. sec. s-a aliat cu romanii in iarna 29/28 i.) dintre Octavianus si Marc Antonius.  Dicomes – rege al unui stat din centrul si sudul Moldovei. In iarna 85/86 d.. . Hr. sec. a facut incursiuni la sud de Dunare. Coryllos-Scorilo (? . Decebal a cedat si incheiat pacea cu romanii in conditii foarte grele pentru Dacia. I. Hr.) . cu capitala la Sarmizegetusa Regia. Dapix si Zyraxes care se impotriveau romanilor.  Roles (sf. dupa construirea podului peste Dunare de la Drobeta.  Coson – rege al statului dac in nordul Munteniei. centrul si sudul Moldovei.) – a condus statul dac cu centrul in Muntii Orastiei.  Diurpaneus-Duras (68/69 – 87 d. armata romana condusa de gen. Oltenia.provincia Dacia. Statul dac condus de Decebal.101 – 102. Banat.  Cotiso (sf.) A refacut unitatea statului dac care era mai putin intins decat statul lui Burebista.) – a fost rege timp de 40 de ani in statul dac cu centrul in Muntii Orastie. Banat. ataca din nou Dacia pe care o cucereste in intregime sip e care o transforma in provincie romana. – inc. Domitian a impartit Moesia in Moesia Superior si Moesia Inferior si a pregatit o campanie in Dacia. Hr. Hr.

in relatiile de schimb. cand imparatul Aurelian a retras armata si administratia romana din Dacia. Dacia Apulensis. Crisana. stabilind granite Imperiului Roman pe linia Dunarii. cu capitala la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. nordul Moldovei. . situate in N. 12 . in justitie a fost preluata de autohtoni. armata. carpii. Pe teritoriul Daciei a ramas o populatie daco-romana care in conditiile marilor migratii. dacii mari): Maramures. Dacia Porolissensis. Prezenta dacilor liberi la granitele provinciei a impus aducerea unui numar mare de legiuni si construirea de fortificatii (castre). Aceste unitati administrative au fost puse sub conducerea unui guvernator (Legatus Augustus pro Praetoretrium Daciarum). Dacia Inferior. in nordul provinciei Dacia cu capitala la Napoca. 2. administrata de un ‘procurator Augusti’. in trei unitati administrative. Muntenia. Ultima organizare administrativa a fost realizata de imparatul Marcus Aurelius. cu capitala la Napoca. Dacia Malvensis. Limba Latina folosita in administratie. in Oltenia si Banat. Daciei Superioare. administrate de un guvernator numit ‘Legatus Augusti pro Praetore’. cu capitala la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Provincia Dacia in anul 106. 1. a fost organizata ca o provincie de rang imperial. a fost reorganizata administrativ in 117-118 de imparatul Hadrian care a impartit Dacia in : Dacia Superioara: cuprindea Transilvania si Banatul. subordonata direct imparatului. cu capitala Apulum. Elemente ale civilizatiei romane in Dacia limba Latina – a fost introdusa in Dacia prin intermediul soldatilor romani si colonistilor adusi din peninsula Balcanica. pe Olt. in 168. care in 121122 a impartit provincial Dacia in: Dacia Superior. cu capitala la Malva. era administrata de un ‘Legatus Augusti pro Praetore’.. Dacia Inferioara: cuprindea Oltenia.teritoriul locuit de dacii liberi (costobocii. pastrandu-se insa unitatea provinciei: Dacia Porolissensis. era administrata de un ‘procurator Augusti’ O reorganizare administrative a Daciei a fost realizata tot de imparatul Hadrian. in Transilvania. a dat nastere poporului roman si limbii romane. si partea de rasarit a Olteniei) a fost anexat provinciei Moesia inca din anul 46.o parte a teritoriului (sudul Moldovei. In 271 a avut loc retragerea aureliana. in urma procesului de etnogeneza.

componenta romana Romanizarea: este un proces complex specific lumii romane in cadrul careia elementele civilizatiei romane (cultura materiala si spirituala. terme. I i. Etnogeneza romaneasca: semnificatia sintezei 1. administrativa s-a intensificat. – sec.) – romanizarea a avut o intensitate redusa. culturala). - cultura spirituala – credintele si obiceiurile romane au fost adoptate de daco-geti sau autohtonii au practicat in continuare cultul divinitatilor proprii. Etnogeneza romaneasca – procesul de formare a poporului roman. II d. edificii. S-a realizat prin factorii romanizarii. Procesul de romanizare s-a desfasurat in intreg spatiul locuit de daco-geti. Hr. O data cu poporul roman s-a format si limba romana. Etnogeneza romaneasca s-a realizat prin simbioza a doua elemente: componenta dacica. I. limba latina) patrund in toate compartimentele vietii unei provincii astfel incat duce la inlocuirea limbii vorbite cu limba latina si la insusirea unui nou mod de viata de catre autohtoni. etc. de calitate superioara. Din simbioza dacilor cu romanii au rezultat daco-romanii. Romanizarea si etapele romanizarii: a) Etapa preliminara (sec. Activitatea economica. 3. sociala. uneltele. prin scimburile culturale ale geto-dacilor cu populatia romanizata din peninsula Balcanica care au influentat arhitectura. edilitara. politica. dar sub nume romane. s-a raspandit in Dacia.- cultura matetriala – (ceramica. 2. a fost construita o retea de drumuri. s-a realizat fara interventia statului roman. monumente. ceramica geto-daca. Locul: la nord si sud de Dunare. 3. VIII d. – sec. b) Etapa romanizarii propriu-zise (106-275) – romanizarea a capatat un caracter organizat prin interventia statului roman pentru organizarea provinciei Dacia si a cuprins toate sferele societatii (economica. spatiul carpato-danubiano-pontic Durata: sec. VIII) (armata si administratia romana) in contextul marilor migratii – romanizarea a continuat si dupa parasirea Daciei de catre romani prin intermediul romanilor ramasi in Dacia dar si datorita legaturilor cu lumea romana de la sud de Dunare care au favorizat si raspandirea crestinismului. cuprinzand si teritoriile locuite de dacii liberi. Hr. Factorii romanizarii: 13 . c) Etapa romanizarii dupa parasirea Daciei de catre romani (275-sec. Hr. I i. apeducte. Hr. obiectele de podoaba). Orasele s-au dezvoltat prin constructii de strazi.

De aceea. Convietuind cu autohtonii. soldati cu nume dace au intrat in armata romana. formata din functionari provinciali (procuratori) si functionari locali (magistri sau prefecti) din orase sau comunitati rurale. a unui numar mare de orase cu statut de ‘municipia’ (Dierna. expusa atacurilor barbarilor de la hotare. contribuind astfel la procesul de romanizare. si-au intemeiat familii pe teritoriul provinciei. Justitia. Prin intermediul administratiei romane. romanizarea a capatar un caracter organizat. aflati intr-un contact nemijlocit cu acestia. Urbanizarea. un numar mare de locuitori din celelalte provincii ale imperiului. orasele au constituit puncte de schimb cultural intre autohtoni si noii veniti. Potaissa). in care stationau in numar mare legionari (Legiunea a XIII-a Gemina la Apulum. Porolissum. Centre administrative. provincia Dacia avea nevoie de un sistem de aparare bine organizat. Acestia au patruns in toate domeniile economiei (agricultura. purtatori ai culturii romane. vorbitori ai limbii latine populare. Porolissum. Activitatea economica din toate domeniile(agricultura. ce foloseau ca limba oficiala limba latina. Romula. Dacia a fost supusa unui intens proces de urbanizare prin construirea dupa model roman. Micia. 14 .Administratia. economice. Colonistii. Tibiscum. ‘pagus’ si ‘villa rustica’. ‘vicus’. In provincia Dacia au fost colonizati. de tip roman: ‘canabae’ (asezari rurale situate in jurul castrelor) si mai tarziu. Troemsis) sau cu statut de ‘coloniae’ (Ulpia Traiana Sarmizegetusa. schimb de marfuri) a constituit un alt factor al romanizarii datorita legaturilor ce s-au stabilit intre autohtoni si colonisti in cadrul activitatilor desfasurate pe teritoriul Daciei romane si datorita participarii lor la viata economica a Imperiului. culturale. in Dacia si Moesia Inferior. colonistii au imprumutat daco-getilor elemente de civilizatie romana. Fiind o provincie de granita. Dierna. minerit. Veteranii. Apulum. Drobeta. contribuind astfel la romanizarea provinciei Dacia. au primit compensatii banesti. au populat vechile asezari si au intemeiat altele noi. A fost atestata existenta de scoli in cadrul carora se invata scrisul si cititul in limba latina pe intreg teritoriul stapanit de romani. contribuind astfel la desfasurarea procesului de romanizare. Ei au ocupat functii administrative. ceea ce a impus autohtonilor cunoasterea acestor norme si exercitatea drepturilor lor in limba latina. Legiunea a V-a Macedonica la Potaissa) sau trupe auxiliare (Micia). Norme ale dreptului roman se vor regasi in dreptul romanesc cutumiar de mai tarziu. o mare parte a veteranilor au parasit armata dar sau stabilit in provincia Dacia. constructii. cum erau cele de la: Apulum. Normele juridice romane au fost introduse si aplicate pe teritoriul provinciei. in mod organizat. Intre acesti soldati si populatia autohtona au avut loc schimburi culturale. constituindu-se intr-un factor activ al romanizarii. ceea ce a contribuit la intensificarea romanizarii provinciei Dacia. pamant. Viata economica. minerit. Dupa cucerire. mestesuguri. Napoca. mestesuguri). imparatii romani au dispus construirea unui numar mare de castre. uneori pe locul vechilor asezari. Armata. Viata culturala. Dupa satisfacerea stagiului militar.

practicarea cultelor in limba latina au dat nastere elementelor de sincretism religios (contopirea unor divinitati asemanatoare. Crestinismul – factor al romanizarii Crestinismul a patruns in Dacia inca din timpul stapanirii romane. Sarata Monteoru. dar de origini diferite. Apulum. Intreg spatiul locuit de populatia 15 . Inscriptii pe ceramica descoperita la Porolissum si Romula. Drobeta. Biertan. intr-una singura). Morminte si obiecte crestine: Napoca. Intreg spatiul carpato-dunarean a nentinut contactele cu Imperiul Roman si dupa retragerea aureliana. Inscriptia de pe inelul de la Micia. Napoca. Hidronime (nume de rauri) ce deriva din cele folosite in epoca romana: Alutus (Olt). etc. in timpul imparatului Constantin cel Mare (306-337) si in timpul imparatului Justinian (527-565) stapanirea imperiului extinzandu-se la nord de Dunare. al IV-lea la Sarmizegetusa Tezaurele descoperite la Sarmizegetusa. ceea ce demonstreaza legaturile spirituale daco-romane. Bendis). Mineva. Dej. Apulum. Dovezi arheologice: • • • • • • • • • • Ceramica de factura daco-romana din sec V-VI descoperita in asezarile de la Bratei. Maris (Mures). Verbita. Jupiter. In acest sens stau marturie numeroase dovezi descoperite in spatiul carpato-dunarean. Continuitatea daco-romana dupa retragerea aureliana Dupa retragerea aureliana (275) teritoriul Daciei a continuat sa fie locuit de o populatie romanizata (daco-romanii). etc. influentele reciproce care au aujutat la romanizarea autohtonilor din Dacia. Ziduri ridicate in sec. Samus (Somes). 4. persecutiile imparatilor romani impotriva crestinilor fiind consemnate in incriptii descoperite in mai multe asezari din Dobrogea. Inscriptia de pe donariul de bronz de la Biertan.Viata religioasa. Crisius (Cris). Potaissa. Venus). Fenomenul ‘interpretatio romana’ (preluarea unor divinitati dace sub nume romane: Zalmoxis. Dierna. Toponime (nume de locuri): Napoca. Dovezi numismatice: Dovezi epigrafice: Dovezi lingvistice: 5. Soporu de Campie. adorarea unor divinitati romane (Inunona. Inscriptie descoperita pe o caramida la Gornea.

Prezenta lor este atestata de descoperiri arheologice precum: tezaurul de la Pietroasa. Un rol importan in raspnadirea crestinismului in spatiul carpato-danubiano-pontic l-au avut misionarii crestini Ulfilas (care a predicat in limbile greaca. Au fost descoperite numeroase obiecte crestine la Biertan (donariul de bronz). migratorii in drumul lor spre centrul. inger. s-au asezat in Pannonia. occidental al crestinismului romanesc. de unde tineau sub stapanire Dacia. gota). • Gepizii: popor germanic. 7. Dumnezeu vine de la latinescul ‘Domine Deus’. si dupa interzicerea cultelor pagane de catre imparatul bizantin Teodosius I (379-395). Influenta migratorilor a fost redusa. Sucidava. Tibiscum. Principalele cuvinte crestine din limba romana sunt de origine latina: ‘biserica’ vine de la latinescul ‘basilica’ in timp ce crestinii occidentali folosesc pentru biserica termenul ‘ecclesia’. Dej (opait crestin de bronz). Tropaeum Traiani. Principalele populatii migratoare • Gotii: popor germanic. pe teritoriul fostei provincii romane s-au asezat dacii liberi. erau impartiti in doua ramuri: ostrogotii si vizigotii. cu care au intrat in 16 . Tomis (opait). Pe teritoriul Daciei a ramas un numar mic de migratori care au fost asimilati de populatia romanizata. mormintele princiare de la Apahida. iar populatia daco-romana s-a extins dincolo de granitele provinciei ceea ce a condus la uniformizarea culturii romanice in intreg spatiul carpato-danubiano-pontic. crestin. Acest lucru dovedeste vechimea dar si caracterul latin. ridicarea de basilici paleocrestine la Tomis. preot. Drobeta. Dupa moartea lui Attila (453) stapanirea hunilor s-a destramat. longobarzii. Durostorum). Dupa aceasta data are loc organizarea crestinilor din regiunea Dunarii in episcopii (Tomis. Histria. nomad. necropolele de la Targsor. Sava Gotul. in grupuri. contactele cu autohtonii rezumandu-se la plata unui tribut din partea autohtonilor. s-au stabilit in Campia Panonica. populatia daco-romana ramasa in Dacia a cunoscut valuri succesive de populatii migratoare. vestul sau sudul Europei trecand si peste teritoriul locuit de daco-romani. Tot din limba latina au fost preluate si cuvintele: cruce. Callatis. latina. Au fost primii migratori care s-au asezat in Dacia. IV. Porolissum. In timpul lui Attila au ajuns o mare putere si au facut incursiuni in toata Europa. 6. botez etc. Mai intai. La inceputul sec.daco-romana cunoaste o intensificare a raspandirii crestinismului mai ales dupa Edictul de la Milan (313). • Hunii: popor asiatic. In anul 376 ei au fost infranti de huni si alungati peste Dunare. Autohtoni si migratori Dupa retragerea romana. al VI-lea li s-a alaturat un alt neam germanic. Primele migratii au avut loc in sec. prin care Constantin cel Mare acorda libertate religioasa crestinilor din Imperiu. Dionisie cel Mic (in Dobrogea). Apulum. etc.

in sec. componentele limbii romane Dupa anul 275. 8. Prezenta lor este atestata de descoperirile de la Moresti si Apahida. In timpul migratiei daco-romanii au rezistat invaziilor pastrandu-si fiinta etnica. Influenta elementelor slave a fost nesemnificativa. al VII-lea au trecut in numar mare in Peninsula Balcanica. nu a schimbat caracterul latin al limbii romane. • Avarii: originari din Mongolia. dialectul aroman. VII-VIII dupa cum dovedesc vestigiile de la Felnac si Teius. Poporul roman s-a format din simbioza a doua componente etnice: dacii si romanii in teritoriul delimitat de Carpati. cum sunt si limbile franceza. de unde au organizat expeditii impotriva Imperiului Bizantin. pe parcursul a catorva secole. al VIII-lea cand au fost invinsi de Carol cel Mare. Infranti de longobarzi au trecut in Transilvania unde au fost asimilati. al VII-lea s-au asezat in Pannonia. Au dominat Europa Centrala pana in sec. Influenta slavilor asupra acestei populatii s-a manifestat in domeniul culturii materiale. separand astfel romanitatea orientala din nordul Dunarii de cea din sudul Dunarii care a fost asimilata de slavi. in spatiul carpato-dunarean. Au constribuit la separarea tot mai profunda a romanitatii orientale. Limba romana s-a format paralel cu poporul roman. • Bulgarii: au migrat la sf. etc. Au fost prezenti in Dacia in sec. VII la sud de Dunare unde au intemeiat un stat puternic.conflict. In sec. Slavii ramasi in Dacia au fost asimilati de populatia autohtona romanizata. la nordul Dunarii. 2. ci a dus la imbogatirea vocabularului Migrarea masiva a slavilor la sudul Dunarii (602) a divizat romanitatea nord-dunareana de cea sud-dunareana. Acestia au folosit latina populara. a avut loc desavarsirea etnogenezei romanesti. Limba romana s-a format in doua etape: 1. spaniola. 17 . este o limba neolatina. Poporul roman a locuit permanent teritoriul de la nord de Dunare. din limba romana formandu-se patru dialecte: • • dialectul daco-roman. • Slavii: au aparut in sec VI in Muntenia si Moldova. Formarea poporului roman si a limbii romane. numita romana comuna (straromana sau protoromana). italiana. Dunare. limba latina si cultura. Au facut incursiuni in Peninsula Balcanica. transformarea treptata a limbii latine vorbite intr-o limba romanica de factura orientala. vulgara (vorbita). portugheza. preluarea limbii latine de catre daco-geti. al limbii. sec. Marea Neagra si Balcani.

ultimile trei la sud de Dunare. . ii aminteste pe romani cu termenul de ‘vlahi’. 20% din vocabular. unele din epoca medievala (maghiara. turca). IX-XIII vorbesc o serie de izvoare scrise ale caror informatii sunt completate de descoperirile arheologice.Cronica turca ‘Oguzname’. in sec. al XI-lea. Componentele limbii romane: • • • substratul lingvistic traco-dacic: cca. . Procesul de formare a poporului roman si a limbii romane s-a incheiat in sec. vorbeste despre un jupan Dimitrie.‘Podoaba Istoriilor’ a geografului armean Gardizi. ele limitandu-se doar la imbogatirea vocabularului. . Aceasta migratie a facut sa creasca ponderea elementului romanic la nord de Dunare. Constituirea statelor medievale Transilvania. La acestea s-au adaugat imprumuturile din alte limbi. Dobrogea 1.Geografia armeana a lui Moise Chorenati. al X-lea. este prima atestare documentara a populatiei de la nordul Dunarii. Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia). I. vorbeste despre populatia romanica de la gurile Dunarii si despre originea ei latina. slavii ramasi aici fiind asimilati de autohtoni. . din sec. al IX-lea. al XI-lea precizeaza ca romanii se trag din daci. ii localizeaza pe romani intre Dunare si un munte mare.‘Despre administrarea imperiului’ scrisa de imparatul bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul. in sec. VII-VIII. imparat bizantin. germana). mentioneaza ‘tara…careia ii zic Balak’ (Valahia). . italiana. adstratul lingvistic slav: cca. al IX-lea vorbeste despre ‘tara vlahilor’. Influentele lingvistice slave nu au putut schimba caracterul latin al limbii romane. . din sec. al VIII-lea. in sec. 18 .Vasile al II-lea Macedoneanul. al X-lea. al X-lea.Istoricul bizantin Georgios Kedrenos ii numeste pe romani ‘blachi’.Inscriptia de la Mircea Voda. din sec. . denumita cu termenul de ‘romani’. . 4. Izvoare scrise ce contin informatii despre romani: . din sec. Societatea romaneasca in sec. dialectul istroroman.Cronicarul bizantin Kekaumenos. unde limba romana a avut o evolutie diferita. altele din epoca moderna (franceza.Tratatul militar bizantin ‘Strategikon’. IX-XIII Despre societatea romaneasca in sec.• • dialectul meglenoroman. al VII-lea. 160 de cuvinte cu derivatele lor (10% din lexicul romanesc). Primele mentiuni despre romani au aparut in izvoare medievale din sec. stratul lingvistic latin: 60% din vocabularul limbii romane. din sec. Moldova.

. Satza si Sestlav.Cronica notarului anonim al regelui Bela al IV-lea. descoperite la Fundu Hertii. al XIII-lea: TRANSILVANIA ‘Cronica lui Anonimus’ vorbeste despre existenta la jum. organizarea lor. despre primele formatiuni politice prestatale din Transilvania. Obstile satesti teritoriale erau comunitati umane ce-si desfasurau activitatea pe un anumit teritoriu (hotarul obstii) pe care il aveau in stapanire. Obstile satesti au evoluat din obstile gentilice (ce aveau la baza legaturile de rudenie dintre membrii obstii) specifice dacilor si. al XII-lea. ce purtau diferite denumiri: codri.. . din sec. daco-romanilor. si inventarul acestora atesta stratificarea societatii si existenta unui conducator cu functii politicoadministrative. ‘romanii populare’. conduse de cnezi sau juzi.. mai tarziu. al IX-lea – sec. .redactata in sec. ii aminteste pe ‘vlahi’ si pe ‘tara vlahilor’. scrie despre ‘multime de blachi’ din Dobrogea. situat in Crisana. tari. ocoale.‘Alexiada’ Anei Comnena. Moresti. dovedeste incheierea procesului de etnogeneza a poporului roman.etc. cu centrul la Biharea. al IX-lea. prima cultura romaneasca. al XI-lea. Obstile satesti s-au grupat in uniuni de obsti (‘autonomii populare’). din sec. prin caracteristicile ei. care. Asezarile fortificate. al X-lea.Corespondenta dintre Ionita cel Frumos si Papa. cu timpul. sec. pe care arheologii le-au incadrat in complexul cultural Dridu.Epopeea franceza ‘Cantecul lui Roland’ ofera stiri despre romani. Cercetarile arheologice au scos la suprafata un numar foarte mare de asezari din sec. un caracter teritorial. specifice culturii Dridu. Acestea au stat la baza formarii cnezatelor si voievodatelor ca structuri politice prestatale 2. ‘Gesta Hungarorum’ (‘Faptele ungurilor’). 19 . al XIII-lea vorbeste despre originea latina a romanilor. romanii erau organizati in obsti satesti teritoriale numite. Slon (Prahova). Vladimirescu (Arad) etc. in sec. Structuri politice romanesti din sec. despre tara ‘romanilor’. a trei formatiuni politice romanesti: Voievodatul lui Menumorut. Conform acestor descoperiri. . Obstile satesti au capatat.Poemul german ‘Cantecul Nibelungilor’. legaturile de rudenie pierzandu-si importanta.Cronica ruseasca ‘Povestea anilor care au trecut’. al XII-lea dar care prezinta evenimente din sec. Dabaca. ii mentioneaza pe vlahi. IX-XIII (peste 1500). . campuri. din sec. . ofera informatii despre structuri politice din Dobrogea conduse de Tatos.‘Legenda sfantului Gerard’ aminteste despre existenta unor formatiuni politice romanesti in Transilvania. al IX-lea. . de catre istoricul Nicolae Iorga.Cronicarul bizantin Ioan Kynnamos.

Moresti. in care rezida un conducator. 20 . etc. TARA ROMANEASCA ‘Diploma cavalerilor ioaniti’. Ulakili (tara Vlahilor). in Banat. Voievodatul lui Gelu.- Voievodatul lui Glad. in sudul Olteniei. Aceste izvoare vorbesc despre locuitorii spatiului dintre Carpati si Nistru: volohi. in centrul Moldovei. in nordul Moldovei. la jum. Voievodatul lui Gyla. cum sunt cele de la: Fundu Hertii. walati (valahi). Cnezatul lui Farcas. Voievodatul lui Seneslau. cu centrul la Balgrad (Alba Iulia). religioase cu Bizantul. ce au opus rezistenta expansiunii maghiarilor spre rasarit: - Voievodatul lui Ahtum. cronici rusesti. intr-o diploma papala din sec. cu centrul la Cuvin. in estul Banatului si vestul Olteniei. Informatiile izvoarelor scrise au fost completate cu informatiile oferite de sapaturile arheologice care au scos la suprafata cetati din acea vreme: Moigrad. intre Olt si Jiu. in sudul Moldovei. in Podisul Transilvaniei. literatura bizantina. in sudul Moldovei. Tara Brodnicilor. ulakes. economice. documente din cancelaria germana si papala). ‘Legenda Sfantului Gerard’ mentioneaza existenta. Tara Volohilor. in Oguzname. al XIII-lea. cu centrul la Dabaca. Tara Severinului. Cnezatul lui Ioan. mentioneaza existenta a cinci formatiuni politice prestatale romanesti la sud de Carpati: MOLDOVA Existenta unor stucturi politice romanesti la rasarit de Carpati este confirmata de izvoarele narative ale vremii (‘Oguzname’. in Oguzname. in Banat (intre Mures si Cris). a doua voievodate romanesti. dar si despre tarile acestora: Marturiile izvoarelor scrise sunt completate de descoperirile arheologice care constau in grupari de asezari ce au in centru o fortificatie. sec. in centrul Transilvaniei. in nordul Olteniei. in stanga Oltului. in Cronica lui Nestor. Din aceste izvoare aflam despre organizarea interna si legaturile politice. Ibanesti. al XI-lea. cu centrul la Morisena. din 1247. Tara Bolohovenilor. Tara Berladnicilor. Voievodatul lui Litovoi.

Campul lui Dragos. stapnea nord-vestul Dobrogei si avea resedinta la Vicina. un alt fruntas al vlahilor. impreuna cu romanii nord-dunareni. toamna – datorita fiscalitatii excesive impuse de Imperiul Bizantin ce se afla intr-o profunda criza. stapanea sudul Dobrogei si avea resedinta la Dristor. etc. Codrii Cosminului. In opera sa. Tudora. a sec. din a doua jum. numita ‘thema Paristrion’ (Paradunavon). Intre 971-1204. Codrii Hertei. Pudila. Dersca. au declansat o puternica rascoala. ‘Alexiada’.- Horodistea. Codrii Lapusnei. Denumirile stravechi de ‘tari’. al X-lea. DOBROGEA Existenta unor structuri politice romanesti intre Dunara si Marea Neagra este atestata inca din sec. a unor formatiuni politice prestatale (autonomii romanesti) din perioada de inceput a Evului Mediu. al XIlea. vlahii din peninsula Balcanica. a sec. a trei conducatori locali: Tatos. Tot Ana Comnena mentioneaza. ‘ocoale’. Satza. descoperita la Mircea Voda. Codrii Orheiului. Ana Comnena vorbeste despre existenta. etc. O inscriptie din 943. Pocreaca – Satu-Nou. aminteste de un jupan Dimitrie. ‘campuri’.  Statul Asanestilor - 1185. stapanea nord-estul Dobrogei si avea resedinta la Preslav. condusa de un strateg. ‘codri’. 21 . conducatorul unei formatiuni politice formate in jurul fortificatiei de la Mircea Voda. in a doua jum. presupun existenta. Intr-o diploma din anul 1230 a tarului bulgar Ioan Asan al II-lea (1218-1241) este mentionata Tara Cavarnei situata intre Mangalia si Varna. Tara Sipenitului. Sestlav. al X-lea a fost descoperita pe peretii complexului monastic de la Murfatlar care mentioneaza pe jupan Gheorghe. cumanii si bulgarii. la 1094. care s-au pastrat pana azi in Moldova. Dobrogea a fost organizata de Imperiul Bizantin ca o unitate militaradministrativa. in aceste locuri. O alta marturie. condusi de fratii Petru si Asan.

nu a recunoscut statul lui Ionita. Ionita a cucerit cetatile Constanta (in Muntii Rodopi) si Varna. - 1258 . atat din partea Bizantului. - 1201 – au inceput ostilitatile cu Imperiul Bizantin. 22 . papa Inocentiu al III-lea a fost de acord. in timpul caruia statul atinge culmea puterii si intinderii sale: de la Dunare la Adrianopol si de la Marea Neagra la Marea Adriatica. 1204. incoronat ca ‘rege al vlahilor si bulgarilor’ si a primit sceptrul. 8 noiembrie – la Tarnovo. hrisovul de recunoastere si dreptul de a - 1204 – cruciada a patra a cucerit Constantinopolul si a creat Imperiul Latin de Rasarit. dinastia vlaha a asanestilor se stinge. Petru. cat si din partea papei. fratele lui Asan si Petru. Locul sau a fost luat de Asan Burul (1207-1218). – Ionita a cerut papei coroana de tar si sceptrul. apoi a incheiat pace cu Bizantul care a cunoscut independenta statului Asanestilor. din partea papei. sec.la moartea lui Caliman al II-lea. 1218 – tronul a fost ocupat de nepotul lui Ionita.- 1187 – rascoala s-a incheiat cu victoria vlahilor. conducator a devenit fratele acestuia. statul a devenit bulgar. X: inaintarea ungurilor asezati in Campia Panonica in Transilvania s-a lovit de rezistenta romanilor de aici organizati in voievodate (mentionate in Gesta Hungarorum). - 1207 – Ionita cel Frumos a fost ucis. - 1196 – Asan a fost ucis de catre boieri. Formarea voievodatului Transilvaniei A avut loc in doua etape: 1. Primul conducator al acestui stat a fost Asan. care s-au constituit intr-un puternic stat in nordul Peninsule Balcanice. Ioan Asan al II-lea. bula. In tompul sau. A izbucnit un conflict care s-a terminat tragic pentru Balduin de Flandra care a fost prins si inchis la Tarnovo. cu conditia convertirii la catolicism. 3. diadema. Noul imparat. 7 noiembrie – trimisul papei l-a uns pe arhiepiscopul Vasile ca patriarh al bisericii vlahe si bulgare. cu capitala la Tarnovo. Ionita a fost bate moneda. - 1204. 1197-1207 – a domnit Ionita cel Frumos (sau Ionita Caloian cum a fost numit de greci) care a obtinut titlul de rege si recunoasterea oficiala a statului sau. 1197 – Petru a fost asasinat si el de catre boieri iar conducerea a fost preluata de Ionita. IX-XI: aparitia formatiunilor politice prestatale romanesti mentionate de sursele maghiare si atestate si de descoperirile arheologice: – sec. Balduin de Flandra. stat numit Statul Asanestilor sau Imeriul VlahoBulgar.

se gaseau pe Tarnave si Mures. – dupa incercarea esuata a regalitatii maghiare de a impune propriul model de organizare politica – pricipatul (primul pricipe al Transilvaniei. apoi au fost create Crasna si Dabaca (1164). Orastie. a avut loc organizarea politica a Transilvaniei ca voievodat (institutie specific romaneasca) cu o larga autonomie in cardul regatului maghiar. voievod al Transilvaniei era Leustachius. au fost colonizati secui.– sec. Timis (1117). Sasii: au fost colonizati in scopuri de aparare. in sec. Brasov. apoi. unitati administrativ-teritoriale aflate sub autoritatea regelui Ungariei. primul comitat creat a fost Bihor (1111). b. prin infrangerea voievozilor formatiunilor politice romanesti din centrul Transilvaniei si Banat. teutonii au incercat sa-si extinda stapanirea la sud de Carpati si sa iasa de sub autoritatea regelui Ungariei. Primul grup a fost colonizat la jum. a fost mentionat in documente din anul 1111). Tarnava. Zarand. in sec. De aceea. cel mai numeros grup a fost adus din Saxonia. Mercurius. Cavalerii teutoni: au fost adusi. condusa de un voievod numit de rege. Arad. sec. al XII-lea. – – organizarea politica a Transilvaniei a fost insotita si de organizarea religioasa prin infiintarea episcopatelor catolice. cavaleri ai ordinelor cavaleresti (teutoni si ioaniti): secuii: de origine turca. Caras (1200) si la inceputul sec. Alba. Conform intelegerii pe care o aveau cu maghiarii. sasi. Un alt grup s-a stabilit in zona Sibiului. Astfel. XI: dupa crearea regatului Ungariei prin incoronarea lui Stefan I ca ‘rege apostolic’ si crestinarea ungurilor in rit catolic a inceput cucerirea organizata a Transilvaniei. in 1225 ei au fost alungati din Tara Barsei. Bistrita. al XIII-lea s-au asezat in estul Transilvaniei. au participat la actiunile militare ale a. Mai intai s-au asezat in Bihor. dar si economice. Ei au fost adusi din zona Rhinului si Flandra dar. Cu toate ca se bucurau de numeroase privilegii. Cluj. secuii aveau rolul de a apara trecatorile Carpatilor impotriva invaziilor din rasarit. al XII-lea. Ultimul grup a fost colonizat la inceputul sec. in anul 1211. Privilegiile acestora au fost consemnate in ‘Bula de aur a sasilor’ (1224) acordata acestora de regele Andrei al II-lea. c. in Tara Barsei de regele Andri al II-lea cu scopul de a opri incursiunile cumanilor aflati in Muntenia. 23 . al XIII-lea in zona Brasovului. la limita Carpatilor Orientali. maghiarilor impotriva romanilor. al XII-lea in judetele Alba si Hunedoara. in anul 1176. 2. a sec. a doua jum. Sasii au contribuit la dezvoltarea oraselor medievale Sibiu. XI-XII: – organizarea treptata a teritoriului cucerit prin crearea comitatelor. Tarnave. Satu Mare (1187). In schimb isi pastrau forma proprie de organizare si conducere. pentru intarirea stapanirii maghiare in Transilvania.

voievod din dreapta Oltului. Aceasta marca este considerata Moldova Mica si era vasala regelui Ungariei. structura ce s-a suprapus peste structurile romanesti din zona. de unigicare a acestor afirmarea cnezatelor si voievodatelor romanesti amintite in ‘Diploma Cavalerilor Ioaniti’. 9-12 noiembrie 1330 – batalia de la Posada si infrangerea lui Carol Robert de Anjou. Ca raspuns. o expeditie militara in urma careia voievodul roman a fost ucis. pana la sfarsitul sec. In aceasta diploma sunt mentionate formatiunile politice romanesti de la sud de Carpati. Muntenia si teritorii de la nordul gurilor Dunarii (Basarabia) . 5. de la voievodatul lui Seneslau. Oltenia.d. 1353 – crearea de catre regalitatea maghiara. – consolidarea statului prin cearea institutiilor interne si afirmarea ca stat medieval de sine statator in timpul urmasilor lui Basarab I: Nicolae Alexandru (1352-1364). Barbat. fapt consemnat de cronicile din sec. - unificarea politica a cnezatelor si voievodatelor romanesti de catre Basarab I 1324 – recunoasterea stapanirii lui Basarab asupra teritoriului ce cuprindea Banatul Intemeietorul (1310-1352). a fost luat prizonier. al XVI-lea. al XIV-lea. regele maghiar Ladislau IV a organizat. pe fondul crizei politice a regatului maghiar si slabirii dominatiei tatare asupra teritoriilor romanesti la inceputul sec. 2. au trecut la sud de Carpati. contributia adusa la intemeierea Tarii Romanesti de catre voievozii romani din cucerirea independentei noului stat fata de regalitatea maghiara. a unei marci de aparare in nord-vestul Moldovei cu centrul la Baia. pusa sub conducerea voievodului maramuresean Dragos. nemultumiti de politica maghiarilor in Transilvania. Dan I (1384-1386). 4. - formatiuni prestatale si de iesire de sub suzeranitate maghiara. de catre regele maghia Bela al IV-lea care a consemnat privilegiile acestora intr-o diploma din anul 1247. . Cavalerii ioaniti (ospitalieri): au fost colonizati in Banat. Intemeierea statului medieval Moldova A cunoscut trei etape: 1. Vladislav Vlaicu (1364-1377). XVII-XVIII si cunoscut ca ‘descalecatul lui Negru Voda din Fagaras’.incercarea de unificare a formatiunilor politice prestatale romanesti dintre Carpati si Dunare a pornit din stanga Oltului. Severinului. 3. de catre Carol Robert de Anjou. 24 . in 1272-1275. Transilvania care.Invazia mongola din 1241 a oprit expansiunea maghiara la sud de Carpati si a permis incercarea unui urmas al lui Litovoi. . Radu I (1377-1384). in contextul luptelor cu tatarii. iar fratele lui. in 1277. Formarea statului medieval Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia) A cunoscut trei etape: 1.

3. 1347 – Dobrotici. cu resedinta la Cuhea. aflat pe valea Izei. Tara Romaneasca si Moldova – biserica si domnia au fost principalele institutii ale statelor medievale romanesti. 1388 – Ivanco. . si consolidarea instutionala a statului medieval Moldova care s-au realizat sub urmasii lui Bogdan: Latcu (13651374). Stefan I (1394-1399). probabil. fiind numit ‘despot’. Formarea Dobrogei Nucleul statului a fost ‘Tara Cavarnei’ mentionata intr-o diploma a lui Ioan Asan al II-lea la 1230.   Legislative: adopta acte legislative. CIVILIZATIA ROMANEASCA IN CONTEXT EUROPEAN II. Mircea cel Batran a anexat Dobrogea la Tara Romaneasca. Petru Musat (1347-1391). Organizarea institutionala: o Domnia: institutia centrala reprezentata de domnul tarii care avea urmatoarele atributii:  Administrative: numea dregatorii. Biserica si domnia A. –rascoala romanilor din Maramures sub conducerea voievodului Bogdan ce stapanea un cnezat format din 22 de sate. stabilea impozitele.Ludovic de Anjou a castigat independenta Moldovei. II.  Judecatoresti: scaunul domnesc era cea mai inalta instanta de judecata. Treptat a devenit autonom fata de imperiu si a unificat ‘tarile’ dintre Dunare si mare intemeind Dobrogea.1359 – a avut loc ‘descalecatul’ lui Bogdan in Moldova. . 1. 6. a fost ucis. 25 . a participat alaturi de Mircea cel Batran la luptele cu turcii si. a urmat la conducerea statului in Dobrogea. La inceput acesta era vasal Bizantului. Militare: comandantul armatei (mare voievod). acorda privilegiile boieresti. urmatorul conducator al Dobrogei. Rascoala a fost urmata de ‘descalecatul’ acestuia in Moldova. Desavarsirea teritoriala prin incorporarea Tarii de Jos (sudul Moldovei).2. fratele lui Balica. fiul lui Dobrotici. unde i-a alungat pe urmasii lui Dragos. 1346 – in fruntea statului se afla Balica care s-a amestecat in razboiul civil de la Constantinopol. Roman I (1391-1394).

el il incorona pe seful statului. 1597 – a fost infiintata Episcopia de Husi. stabilirea impozitelor. Dealu. 1503 – au fost infiintate Episcopia Ramnicului si Episcopia Buzaului. Au fost ridicate manastiri precum: Vodita. Clucerul: se ocupa de camarile domnului. Mitropolitii si episcopii erau numiti de catre domn. Logofatul: seful cancelariei domnesti. Cozia.o o Sfatul Domnesc alcatuit din dregatori. semnarea tratatelor si declansarea razboaielor. Spatarul: purta spada domnului la ceremonii. o o Biserica – institutie importanta a statelor medievale romanest. administrative si judecatoresti. Organizarea bisericeasca Tara Romaneasca:  1359 – infiintarea mitropoliei Tarii Romanesti la Curtea de Arges. intaiul sfetnic al domnului. 26 . loctiitor al domnului in caz de vacanta a tronului. Moldova:     1401 – a fost infiintata Mitropolia Moldovei la Suceava. reunea reprezentanti ai starilor in Moldova eu privilegiate (uneori participau si tarani liberi) si hotara in chestiuni legate de alegerea domnului. redacta hotararile domnului. Tismana. 1404 – a fost infiintata Episcopia Romanului. Adunarea tarii – se intrunea periodic. Banul Olteniei in Tara Romaneasca si Portarul Sucevei cele mai importante dregatorii. Vistierul: se ocupa cu evidenta veniturilor si cheltuielilor domniei. Comisul: se ingrijea de grajdurile domnesti. i-a sprijinit Mitropolitul – al doilea demnitar in stat era cea mai importanta figura a pe domnitorii romani. capitala tarii.participa la scaunul de judecata al domnului. 1471 – a fost infiintata Episcopia de Radauti. aveau atributii politice. era seful cavaleriei. patriarhii urmau sa fie numiti de catre patriarhul ortodox din Constantinopol. Postelnicul: supraveghea camera de culcare a domnului. Vornicul: conducatorul curtii domnesti. Slugerul: avea rolul aprovizionarii curtii domnesti cu carne.   1370 – a fost infiintata Mitropolia Severinului. Sfatului Domnesc. Stolnicul: avea grija meselor si ospetelor de la curte. redacta hotararile domnului. Paharnicul: se ocupa cu aprovizionarea pivnitei domnesti. Era dependenta de Patriarhia din Constantinopol. etc.

patriciatului sasesc. Sfatul Principelui: format din 12 membri alesi din randul natiunilor privilegiate (cate 4 din fiecare): nobilii maghiari. • rol consultativ indeplinea functii publice sau la curtea suveranului conducea Transilvania in lipsa voievodului atributii uneori administrative. comiti. Formata din reprezentantii natiunilor privilegiate (maghiari. Moldovita. Transilvania – Principat autonom sub suzeranitatea Imperiului Otoman (1541-1688) Organizare institutionala: • • Principele: era denumit de Dieta si confirmat de Sultan. Transilvania Transilvania. legislative. se intrunea de doua ori pe an. conditionat de apartenenta la una dintre religiile recepte (catolica. Moldova: ‘tinuturi’. Organizarea administrativ-teritoriala Tara Romaneasca: ‘judete’. Atributii: . calvina. cu o larga autonomie in cadrul regatului maghiar. sasi. clerului catolic. in general oamenilor liberi. Romanii erau in majoritate aserviti si nu aveau dreptul de a participa la aceste adunari. conduse de reprezentanti ai domnului. Putna. ‘judeti’ cu functii administrative. conduse de un ‘staroste’ sau ‘parcalab’(in cazul tinuturilor ce aveau in cadrul lor si cetati).militare (comandant militar) . secui). Atributiile vicevoievodului: Congregatia generala: adunari reprezentative compuse din reprezentantii nobilimii maghiare. unitariana). 27 . fruntasii secuilor. B. hotara in chestiunile de interes general. pana la 1541 – Voievodatul vasal regelui Ungariei.judecatoresti . Organizare institutionala: • Voievodul: prerogative limitate (nu era singurul stapanitor) Era numit si revocat de rege. etc. • Dieta: compusa din 150 de membri. luterana. judecatoresti.administrative (guvernator) • Sfatul voievodului: Vicevoievodul. Era convocata de rege sau de voievod. notari.Odata cu organizarea bisericii au fost ctitorite o serie de biserici si manastiri: Neamt. judecatoresti. Voronet. fruntasilor secuilor. patriciatul sasesc.

Scaunele sasesti si cele doua districte s-au organizat in sec. Organizarea bisericeasca: • Biserica catolica subordonata arhiepiscopiei de Calocea. Petru I (1374-1391). Mircea cel Batran (1368-1418) – Tara Romaneasca  1388 – 1389. Episcopia Cenadului. pentru a contracara pretentiile Ungariei de a-si extinde stapanirea asupra tarilor romane. in Banat. Asezamintele religioase romanesti din Transilvania se aflau sub jurisdictia episcopilor ortodocsi de la sud si rasarit de Carpati. tratatul de alianta cu regele Poloniei. Biserica ortodoxa era reprezentata de o serie de biserici si manastiri romanesti din Maramures (Cuhea). prin mijlocirea domnului Moldovei. erau situate in regiunile de granita. 2. cuprindea trei episcopii: o o o • Episcopia Transilvaniei.  1389 – a incheiat alianta cu domnul Moldovei. impotriva Ungariei. sau Hunedoara. Amlasului si Fagarasului de catre Mircea. Tara Fagarasului (Scorei).  1389. XV intr-o organizatie teritoriala si politica autonoma (scoasa de sub jurisdictia voievodului) numita Universitatea Sasilor. Hunedoara (Strei. mai ales ca regele Ungariei Sigismund de Luxemburg (1387-1437) era nemultumit de preluarea Banatului Severinului. 10 decembrie – la Radom s-a incheiat. in numar de sapte. Districte sasesti: doua (Brasov si Bistrita). 28 . Wladislav Jagello. Tara Barsei (Scheii Brasovului). in Fagaras.Organizarea administrativ-teritoriala a Transilvaniei: • • • • Comitate maghiare conduse de comiti.  1393 – a intreprins o expeditie la Karinovasi. ce se conduceau dupa dreptul lor stravechi. incheiata cu succes. • Districtele romanesti: numite initial tari (terra). cel mai important fiind scaunul Sibiului. Episcopia Oradiei. in sudul Muntilor Balcani. cu resedinta la Alba-Iulia. Un district romanesc cuprindea un numar de cnezate si voievodate locale. Densus) etc. iarna – Mircea cel Batran a participat cu un corp de oaste la batalia de la Kossovopolje (Campia Mierlei) impotriva turcilor si a anexat Dobrogea la Tara Romaneasca. II. iar dupa organizarea mitropoliilor din Tara Romaneasca si Moldova au intrat sub jurisdictia acestor mitropolii. Scaune secuiesti organizate cu scopuri militare in partea rasariteana a Transilvaniei. isi aveau originea in fostele organizatii autohtone ale romanilor. Scaune sasesti: sapte la numar. Politica externa a voievozilor romani 1.

Iancu de Hunedoara – Transilvania  1441-1456 – Voievod al Transilvaniei. 1394. indreptat impotriva Ungariei.  1402-1413 – s-a amestecat in luptele pentru tron in Imperiul Otoman. tratat de alianta cu regele Ungariei Sigismund de Luxemburg. 10 octombrie – batalia de la Rovine incheiata cu infrangerea armatei otomane condusa de Baiazid Ilderim (Fulgerul).  1396. Rahova. noiembrie – initiativa lui Sigismund de Luxemburg de a organiza.  1396 – cruciada antiotomana de la Nicopole. pentru a sprijini Polonia impotriva cavalerilor teutoni care au fost invinsi. Nicopole. organizata de Sigismund de Luxemburg cu participarea lui Mircea cel Batran si a cavalerilor occidentali (in special a celor burgunzi):  1396. 25 septembrie – a avut loc lupta de la Nicopole incheiata cu un dezastru pentru cruciati care s-au retras in dezordine. 29 . pentru a opri ofensiva Ungariei in Moldova. 23 septembrie – a reinnoit prin intermediul lui Alexandru cel Bun.  1397.  1403. impreuna cu Mircea cel Batran. dar amandoi au pierdut in fata lui Mahomed. 7 martie – Brasov. sustinandu-l mai intai pe Musa.  1412. impotriva cavalerilor teutoni.  1406. Mircea a pierdut cetatea Turnu. alianta cu Wladislav Jagello. la Chilia si Cetatea Alba.  1420 – Alexandru cel Bun a respins primul atac turcesc asupra Moldovei. 15 martie – la Lublau. impotriva turcilor.  1395. 12 martie – Alexandru cel Bun a incheiat o intelegere cu regele Poloniei. Ungaria si Polonia au semnat un tratat care punea in pericol existenta Moldovei. septembrie-octombrie – a avut loc infruntarea cu turcii in Campia munteana incheiata cu izgonirea turcilor si recuperarea cetatii Turnu. 2. 25 mai – la Roman. o noua cruciada antiotomana.  1422 – domnitorul moldovean a trimis un corp de oaste la Marienburg.  1417 – a platit tribut Portii in schimbul protectiei acordate de sultan si recunoasterii de catre acesta a independentei Tarii Romanesti. Alexandru a reinnoit tratatul cu regele Poloniei. 3.  1411.  1410 – domnul Moldovei a trimis la Grünwald trupe in sprijinul regelui Poloniei. Alexandru cel Bun (1400-1432) – Moldova  1402. apoi pe Mustafa. recunoscand suzeranitatea acestuia. vara – cruciatii au cucerit Vidin.

30 . 20 septembrie – cruciatii au trecut Dunarea. august – Campania de la Dunare: a provocat infrangeri grave turcilor.  1445 – o noua alianta la care au participat Ungaria. Vladislav I. a renuntat la pacea cu turcii. respectiv al Moldovei. a fost cucerit Giurgiul.  1442. primavara – dupa alungarea trupelor turcesti din Tara Romaneasca a adus pe tronul tarii pe Basarab II si a creat astfel un front antiotoman.  1444 – ‘Cruciada de la Varna’:  1444. • 1443. 18-20 octombrie – lupta de la Kossovopolje s-a incheiat cu victoria turcilor.  1448.  1445. ocupand orasele Niş si Sofia.  1443 – ‘Campania cea lunga’ la care au participat Ungaria. la insistentele Papei.  1444 – alianta antiotomana la care au participat Ungaria. despotul sarb Brancovici si oastea Tarii Romanesti: • 1443.  1453-1456 – capitan general al Ungariei. iulie – Pacea de la Seghedin pe 10 ani.  1456. septembrie – crestinii au trecut Dunarea in Peninsula Balcanica provocand infrangeri turcilor. 21-22 iulie – la Belgrad. indreptandu-se spre Nicopole si Varna. Tarile Romane si Gheorghe Kastriotul. 22 martie – turcii in retragere.  1442. 12 decembrie – dupa lupta de la Zlatiţa. Venetia si oastea Tarii Romanesti condusa de Vlad al II-lea. 1446-1453 – guvernator al Ungariei. incheiata de sultanul Murad al II-lea cu regele Ungariei. urmariti de Iancu de Hunedoara au fost infranti langa Sibiu. 18 martie – incursiune turceasca in Transilvania. Iancu a fost infrant la Santimbru. Vladislav I. Au cucerit Vidin.  1442. in conditiile iernii. 2 septembrie – victoria impotriva turcilor pe raul Ialomita.  1441.  1448 – alianta cu Vlad Tepes si Bogdan II pe care i-a ajutat sa ocupe tronul Tarii Romanesti. Nicopole. conducatorul albanezilor.  1442. oastea crestina s-a retras. octombrie – incursiune a lui Iancu de Hunedoara in Serbia unde a provocat o grava infrangere turcilor. victoria lui Iancu de Hunedoara.  1444.  1444. Trupele lui Iancu au fost oprite la trecatorile Balcanilor. 10 noiembrie – in batalia de la Varna. campania s-a incheiat cu infrangerea cruciatilor si moartea regelui Ungariei.

 1462 – incheierea unei reglementari (capitulatie) intre sultan si Radu cel Frumos (noul domn) care consemna cresterea tributului de catre Poarta dar si pastrarea independentei Tarii Romanesti. Matei Corvin. Stefan cel Mare l-a infrant pe Radu cel Frumos si l-a indepartat de la putere. Stefan a zdrobit hoardele tatarilor ce au invedat Moldova. acesta a cucerit Roman.  26 iulie 1476 – Valea Alba (Razboieni). Targu Neamt. intre Rahova si Chilia. domnul Moldovei l-a infrant pe domnul Tarii Romanesti. Poarta respecta suveranitatea statului roman. vara – la Lipnic. pentru 75 de ani. 31 . moldovenii au fost infranti. 4.  12 iulie 1475 – alianta antiotomana cu Matei Corvin.  21 noiembrie 1473 – pe raul Vodna. in schimbul juramantului de vasalitate si cedari Hotinului. expansiunea Imperiului Otoman spre Centrul Europei.  1473 – a refuzat plata tributului.  1469.  1462 – un nou acord cu Polonia prin care a recuperat Hotinul. regele Ungariei. A fost oprita.  14 decembrie 1467 – la Baia. ocupata de unguri. in Moldova.  10 ianuarie 1475 – batalia de la Vaslui (Podu Inalt) incheiata cu victoria moldovenilor. iarna – a atacat punctele fortificate turcesti de la sudul Dunarii.  1465. trupele maghiare au suferit o infrangere zdrobitoare din partea ostilor moldovene. Radu cel Frumos. 1467) – Tara Romaneasca Confruntarile cu Imperiul Otoman:  1459 – a refuzat plata tributului. Cazimir al IV-lea.  26 ianuarie 1465 – a atacat si cucerit cetatea Chilia. 5.  1461 – alianta cu regele Ungariei. Stefan cel Mare (1457-1504) – Moldova  4 aprilie 1459 v. si s-a indreptat spre Baia. Vlad Tepes (1456-1462. toamna – campania lui Matei Corvin.  1462.  1461-1462.la Overchelauti. dar au reusit sa-I alunge pe turci din Moldova si infrangerea s-a transformat in victorie. aceasta actiune a condus la deteriorarea relatiilor cu Ungaria. 16 iunie – ‘Atacul de noapte’ de langa Targoviste asupra taberei turcesti incheiat cu retragerea armatei turcesti condusa de Mahomed al II-lea. Stefan cel Mare a fost recunoscut domn de catre regele Poloniei. protejarea acesteia de catre sultan.  7 martie 1471 – la Soci.

 6-8 octombrie – cu sprijinul aliatilor a fost eliberat Targoviste.  1489 – tratat de alianta cu Matei Corvin si a primit de la regele Ungariei Ciceul si Cetatea de Balta drept posesiuni. A fost parasit de aliatii sai din celelalte principate romane.  26 octombrie 1497 – la Codrii Cosminului. Serpatesti.  9 august 1484 – turcii au cucerit si Cetatea Alba.  15 septembrie 1485 – la Colomeea. Un tratat asemanator a incheiat si cu principele Transilvaniei si Stefan Razvan (Moldova).  13/23 august 1595 – lupta de la Calugareni.  1595 – campania turceasca impotriva Tarii Romanesti. datorita instabilitatii politice in interior (a crescut influenta boierilor in alegerea domnilor) si expansiunii turcilor care au transformat centrul ungariei in Pasalâcul de la Buda si Transilvania in Principat autonom supus Portii Otomane (1541). Principatul Transilvaniei si Moldova. 32 .  Sec. 14 iulie 1484 – turcii au cucerit Chilia. Ferrara si Toscana).  13 noiembrie 1594 – a ucis pe creditorii levantini si unitatea turceasca din Bucuresti si i-a izgonit pe turci de pe teritoriul tarii. XVI – s-a instaurat treptat regimul dominatiei otomane (dominatie care s-a manifestat in plan politic.  Primavara 1486 – victorie impotriva turcilor la Scheia. Rusciuc. rupand astfel relatiile cu Polonia. a reluat plata tributului. 6. care a promis sprijin impotriva turcilor. Silistra. dar si in plan economic) asupra Tarilor Romane.  20 mai 1595 – tratat de alianta cu Sigismund Bathory pe care l-a recunoscut ca suzeran in schimbul sprijinului impotriva turcilor. tratat de vasalitate cu regele Poloniei Cazimir IV.  1487 – tratat cu turcii. iar sultanul a recunoscut independenta Moldovei.  12 iulie 1499 – tratatul Moldovei cu Polonia prin care inceta vasalitatea Moldovei fata de regele polon. tratat semnat de boieri. Statul Papal. ducatele italiene (Mantua.  Decembrie 1594-Ianuarie 1595 – campanie impotriva Imperiului Otoman: ostile reunite ale celor trei Tari Romanesti i-au infrant pe turci la Giurgiu. Venetia. Mihai Viteazul (1593-1601) – Tara Romaneasca  1593 – a aderat la Liga Crestina creata de imparatul Rudolf al II-lea din care faceau parte Spania. armata poloneza a fost infranta de cea moldoveana.  16 noiembrie 1485 – i-a infrant pe turci la Catlabuga. turcii au fost infranti dar Mihai a fost obligat sa se retraga si sa astepte sprijinul aliatilor. cucerirea oraselor Bucuresti si Targoviste de catre turci. etc.

 9/19 august 1601 – Mihai Viteazul a fost asasinat de imperiali pe Campia Turzii.  18 septembrie 1600 – la Miraslau. Domnitorii romani au renuntat la conflictul deschis cu Imperiul Otoman.  Martie 1601 – la Praga. principele Transilvaniei. in Tara Romaneasca si in Moldova. Politica si diplomatie in sec XVII Secolul al XVII-lea este caracterizat printr-o mai mare stabilitate politica. 20 octombrie 1595 – turcii au fost infranti definitiv la Giurgiu. Polonia si Rusia). inlocuindu-l cu actiuni diplomatice menite sa stranga legaturile dintre cele trei Tari Romanesti si sa le apropie de puterile europene ostile turcilor (Imperiul Habsburgic. XVIII-lea cu instaurarea.  3/13 august 1601 – la Guraslau. in a doua jumatate a secolului. al XVII-lea. la inceputul sec.  30 mai/9 iunie 1598 – Targoviste. Mihai a fost infrant de nobilii maghiari ajutati de generalul Basta.  1 noiembrie 1599 – intrarea lui Mihai in Alba Iulia si recunoasterea sa ca principe al Transilvaniei de catre Dieta. Mihai l-a invins pe Sigismund Bathory.  18/28 octombrie 1599 – batalia de la Selimbar incheiata cu infrangerea lui Andrei Bathory. Daca in prima jumatate a sec. principele Transilvaniei. a incheiat pace cu Imperiul Otoman. cu ajutorul lui Basta. tratat de alianta cu Rudolf al II-lea care i-a promis lui Mihai sprijin financiar in schimbul recunoasterii suzeranitatii imparatului asupra Tarii Romanesti. Mihai a primit sprijin de la imparat pentru reluarea luptelor in Transilvania si ocuparea Tarii Romanesti.  Targoviste. Simion Movila. Unirea Principatelor  1 mai 1599 – Andrei Bathory. 3.  Ianuarie 1597 – a reluat plata trbutului catre turci in schimbul pacii si a recunoasterii sale de catre sultan ca domn al Tarii Romanesti. a regimului fanariot. Mihai a fost infrant de polonezi si a devenit domn in Tara Romaneasca. II. 33 .  interventia Poloniei si preluarea tronului Moldovei de catre Ieremia Movila.  Primavara 1600 – campania impotriva lui Ieremia Movila si ocuparea Moldovei.  s-a realizat unirea politica a celor trei tari romanesti care aveau acum un singur domn: Mihai Viteazul.  Mihai a incercat refacerea frontului ontiotoman prin cucerirea Transilvaniei si Moldovei (conduse de principi ce ii erau rivali).  Martie 1598 – pace cu turcii care au recunoscut independenta Tarii Romanesti. regimul dominatiei otomane (instituit inca din 1538) a fost mai usor. acest regim a devenit tot mai apasator culminand.

. pe parcursul sec. etc. b) obligatiile in natura (cereale.confirmarea domniei (din a doua jumatate a sec. Matei Basarab (1632-1654). au existat domnitori si principi (in Transilvania) care s-au distins prin politica abila dusa cu scopul iesirii din sfera de influenta a Imperiului Otoman. un numar foarte mare de domnitori. Cele mai importante domnii: 1. pentru a li se acorda domnia. a urmarit dezvoltarea economica a tarii. Chiar si in conditiile crizei de autoritate cu care s-a confruntat domnia in Tarile Romanesti. al XVII-lea) sau mucarerul – obligatie in bani. urcarea pe tron a sultanilor. • Dominatia politica s-a exercitat prin: . a sprijinit construirea de lacasuri de cult. anuala sau trienala.haraciul sau tributul – reprezenta sumele de bani ce trebuiau platite de domnitorii romani in schimbul mentinerii pacii si pastrarii autonomiei interne a Tarilor Romane. ce era platita de domnitori sultanului pentru mentinerea lor pe tron. pe tronul Tarilor Romane perindandu-se. astfel. cai. regimul boieresc in Tara Romaneasca si Moldova si regimul nobiliar in Transilvania. cai. etc. • Dominatia economica a constat in: a) obligatiile banesti ce trebuiau platite Portii: . . . S-a instituit.) pe care domnitorii romani erau obligati sa le plateasca cu ocazia diferitelor evenimente ce aveau loc la curtea sultanului (casatorii.) si obligatiile in munca (transport.amestecul sultanilor in numirea domnitorilor a fost cauza duratei mici a domniilor.Regimul politic al dominatiei otomane asupra Tarilor Romane s-a manifestat sub doua forme: dominatia economica si dominatia politica. in Tara Romaneasca: • Politica interna: • cu sprijinul boierilor romani a incercat inlaturarea boierilor greci din sfatul domnesc.peşcheşurile – darurile in bani sau natura (blanuri. etc. Politica externa: 34 .) c) monopolul comercial: dreptul turcilor de a cumpara produse agricole la preturi foarte mici. vite. constructii.).cumpararea domniei – sume de bani ce erau platite sultanilor sau dregatorilor acestuia de catre pretendentii la tronul Tarilor Romane. etc. in aceasta perioada. domnii si principii din cele trei Tari Romane fiind expusi intrigilor de la curte si subordonati intereselor boierilor. al XVII-lea. . Acest lucru a permis instaurarea unui climat de insecuritate politica. respectiv nobililor.controlul asupra politicii duse de domnitor prin intermediul boierilor romani de la curtea domneasca cat si prin trimisii Portii (in special greci).

1644-1648. a ajutat trupele imperiale oferindu-le informatii despre actiunile turcesti. om de cultura. .1646.. 1636.1653. cand a avut loc asediul esuat al turcilor asupra Vienei. perioada de imbunatatire a relatiilor cu Matei Basarab. . in 1633. Vasile Lupu (1634-1653). Serban Cantacuzino a intrat in tratative cu imparatul german in vederea incheierii unei aliante antiotomane.1650 – a incheiat o intelegere de ajutor reciproc cu hatmanul cazacilor. a incercat sa-l indeparteze de la tron pe Matei Basarab. a ridicat numeroase biserici si manastiri (Biserica Trei Ierarhi din Iasi). 1683. un tratat de alianta prin care cei doi isi promiteau sprijin reciproc. . chiar daca a participat cu trupe alaturi de Imperiul Otoman la acest asediu. . tratat de alianta cu principele Transilvaniei. 1640. Serban Cantacuzino (1678-1688) in Tara Romaneasca • Politica interna: • intarirea autoritatii domnesti pentru a pune capat anarhiei provocate de grupurile boieresti.a intretinut relatii cu principele Transilvaniei. .a initiat legaturi cu habsburgii si cu regele Poloniei in scopul realizarii unei aliante antiotomane. cu care a incheiat. Politica externa: . . . 2. 1638. 1647 si cu fiul acestuia Gheorghe Rackoczi II. ultima incercare a lui Vasile Lupu de a ocupa tronul Tarii Romanesti s-a incheiat cu infrangerea suferita la Finta si indepartarea sa de pe tron. a incheiat o conventie de buna vecinatate si de extradare cu Transilvania. Gheorghe Rackoczi I. in Moldova • Politica interna: • s-a sprijinit pe boierii greci in conducerea tarii ceea ce i-a nemultumit pe boierii pamanteni.1639. dar a fost infrant in luptele de la Ojogeni si Nenisori (Ialomita). Acest tratat a fost reinnoit in 1635. 3. Gheorghe Rackoczi I. in 1650 si 1651.1638. Care urmarea sa-i ocupe tronul. dupa infrangerea armatelor turcesti la Viena. Vasile Lupu. 35 . Politica externa: a urmarit incheierea unei aliante antiotomane cu Imperiul Habsburgic. Bogdan Hmelnitki.s-a aflat in conflict cu domnul Moldovei.

apoi executat impreuna cu cei patru fii ai sai. Dimitrie Cantemir (1710-1711). 5. a realizat o reforma fiscala. dar a renuntat la acest proiect datorita incapacitatii de lupta a Poloniei. domn al Moldovei • Politica interna: • Politica externa: s-a orientat spre o alianta antiotomana cu Rusia care se afla in plina ascensiune. a sprijinit Biserica prin construirea de lacasuri de cult si prin danii acordate acesteia. la inceput relatiile cu imparatul german au fost incordate. a incheiat un tratat de alianta cu tarul Rusiei. intre Tara Romaneasca si Rusia lui Petru cel Mare s-a incheiat o conventie secreta indreptata impotriva turcilor. 1709. Constantin Brancoveanu (1688-1714) in Tara Romaneasca • Politica interna: • s-a preocupat de intarirea autoritatii domnesti in raport cu boierii. 1714. a luat masuri pentru intarirea puterii centrale. contacte diplomatice cu Imperiul Habsburgic. datorota intrigilor boierilor pe langa sultan. Petru cel Mare. Tratativele nu au fost finalizate datorita mortii domnitorului. cand domnitorul i-a alungat pe habsburgi din Transilvania. a reorganizat sistemul fiscal. s-a sprijinit pe mica boierime si pe oraseni impotriva marilor boieri. a fost mazilit. domnitorul roman fiind nevoit sa respinga doua atacuri ale habsburgilor asupra Tarii Romanesti: in 1689 si in anul 1690. - 36 . Politica externa: a urmarit permanent mentinerea unor relatii bune cu Imperiul Otoman pentru a nu trezi suspiciuni cu privire la politica sa externa antiotomana. 4. a incercat incheierea unei aliante cu Polonia indreptate impotriva turcilor. habsburgii promitandu-I domnia ereditara si titlul de baron in cadrul imperiului. cu Moldova relatiile au fost incordate. 13 aprilie 1711. a contribuit la inflorirea culturii prin sprijinul acordat tiparirii de carti in tipografiile din Targoviste si Ramnic.- 1684-1688. la Istanbul. tratat care prevedea ajutor militar reciproc impotriva turcilor. la Luţk.

Incepand cu anul 1711. A luat masuri pentru reformarea administratiei. apoi si in Tara Romaneasca. au crescut obligatiile catre turci si s-a mentinut monopolul acestora asupra economiei. teritoriul principatelor romane era considerat parte integranta a Imperiului Otoman. reforma sociala. justitiei. acestea mentinandu-si autonomia interna. infaptuita in 1746 in Tara Romaneasca si in 1749 in Moldova. considerati diplomati foarte abili. Cu toate acestea Tarile Romane aveau un statut aparte in cadrul Imperiului Otoman. la Stanilesti. Imperiul Otoman a inlocuit domniile pamantene cu domniile fanariote (fanariotii erau greci din cartierul Fanar al Constantinopolului. a constat in desfiintarea serbiei si a legaturii de pamant a taranilor care se putea rascumpara. prin urmare parti din teritoriu puteau fi instrainate in functie de interesele Portii. menite sa la elibereze de sub aceasta dominatie. Tarile Romane nu aveau dreptul sa intretina o armata proprie. ostile rusesti si moldovene au fost infrante de turci. Pe de alta parte. prin actiunile lor reformatoare in plan economic. social si politic. Opera reformatoare a domnilor fanarioti: Constantin Mavrocordat. Trasaturile regimului fanariot: domnitorii erau numiti de sultan dintre grecii din carteirul Fanar al Constantinopolului. 1. domnii fanarioti au contribuit la modernizarea societatii romanesti in spiritul ideilor iluministe. finantelor. ce putea fi platit in 4 rate. refoma fiscala: desfiintarea darilor si inlocuirea lor cu un impozit anual fix.  1716 – inceputul regimului fanariot in Tara Romaneasca. pe langa Marile Puteri. 37 . Regimul fanariot in Tara Romaneasca si Moldova:  1711 – inceputul regimului fanariot in Moldova. Regimul fanariot. motiv pentru care erau folositi de sultani in chestiuni de politica externa). prin dominatia exercitata de Poarta. iar Dimitrie Cantemir s-a refugiat la curtea tarului Rusiei. Primul domnitor fanariot a fost Nicolae Mavrocordat. a avut mai multe domnii in Tara Romaneasca si Moldova intre 17301769. in relatiile cu alte tari interesele acestora fiind reprezentate de sultan.- iulie 1711. mai intai in Moldova. in Tara Romaneasca. ce detinusera functii importante in ierarhia Imperiului. Tarile Romane nu aveau dreptul la o politica externa proprie. in Moldova si 1716. fiscalitatea excesiva si coruptia administratiei din Tara Romaneasca si Moldova a avut ca efect accentuarea saraciei ce a devenit tot mai apasatoare pentru romani care au initiat o serie de demersuri. Economia fiind subordonata Portii otomane.

justitie si finante. Ioan Gheorge Caragea. domn al Moldovei in 1806. in 1816 1817. Alexandru Ipsilanti. Imperiul Habsburgic a obtinut o noua victorie asupra turcilor si a anexat Ungaria. erau mentinute vechile privilegii ale sasilor si secuilor. sub presiunea austriecilor. secui.  1687 – la Mohacs. ‘Compilatae Constituones’ si ‘Aprobatae Constituones’. ‘Codul lui Calimachi’. oficiale: catolica. astfel: • • • erau mentinute vechile legi feudale reglementate prin ‘Tripartitul lui Werboczi’. Mihail Apafi si imparatul Leopold I prin care Imperiul Habsburgic acorda protectie militara Transilvaniei impotriva turcilor si a fost acceptata instalarea armatei austriece in 12 orase din Transilvania. 4 decembrie – a fost emisa Diploma Leopoldina. Scarlat Calimachi. calvina. in 18 puncte erau stabilite organizarea Transilvaniei si statutul sau in cadrul Imperiului Habsburgic. o culegere de legi inspirata din Codul austriac si Codul lui Napoleon. a promulgat.Ei au devenit clacasi. luterana si unitariana). 38 . El a marit obligatiile taranilor clacasi fata de boieri. romanii erau considerati tolerati in Transilvania si nu aveau dreptul sa participe la viata politica a tarii. fiind obligati sa presteze zile de claca pe pamantul boierului (12 zile pe an in Tara Romaneasca si 24 in Moldova).  1687. a hotarat acceptarea protectiei imperiale austriece impotriva turcilor si renuntarea la suzeranitatea otomana. • nu existau decat 4 religii recepte (recunoscute. domn al Tarii Romanesti (1812-1818). octombrie – s-a semnat tratatul de la Blaj intre principele Transilvaniei. se mentinea sistemul ‘celor trei natiuni privilegiate’ (unguri. religia ortodoxa nu era acceptata. domn in Tara Romaneasca (1774-1782. moment care marcheaza intrarea in defensiva a Portii Otomane si expansiunea Imperiului Habsburgic in Ungaria si Transilvania.  1686 – victoria austriecilor impotriva turcilor la Buda. un cod de legi (Legiunea lui Caragea) inspirat din Codurile occidentale. 1812-1819 – a tiparit la Iasi. sasi). in 1818.  1688 – Dieta de la Sibiu.  1691. act ce a jucat rol de constitutie. 1796-1797) si in Moldova (17861788) a infaptuit reforme in invatamant. Regimul habsburgic in Transilvania  1683 – asediul esuat al Imperiului Otoman asupra Vienei. 1807-1810.

• Transilvania devenea provincie a Imperiului Habsburgic. Apoi. comandantul armatei era austriac.  1694 – s-a infiintat. 1777 – a fost emis actul ‘Ratio Educationis’ prin care a fost reorganizat invatamantul. 1781 – edictul de toleranta religioasa prin care religia ortodoxa era considerata legala. Cancelaria Aulica a transilvaniei cu scopul integrarii provinciei in Imperiul Habsburgic si consolidarii stapanirii habsburgice in Transilvania. care era numit de imparat). administrative si judiciare.  1765 – Transilvania a devenit Mare Principat. ceea ce a permis multor romani accesul la educatie. a cuprins o mare parte a Transilvaniei. dar aceasta avea atributii limitate (nu mai avea dreptul de a alege guvernatorul. • • se mentinea Dieta Transilvaniei. Acesta patenta a fost anulata la insistentele nobililor. la emanciparea romanilor din Transilvania.  1699. Initial. la Viena. neintelegerile dintre rasculati au dus la infrangerea rascoalei incheiata cu Pacea de la Satu Mare. Se urmarea inlaturarea stapanirii habsburgice in Transilvania. acest lucru contribuind la dezvoltarea culturii si a limbii romane.  1703-1711 – rascoala condusa de Francisc Rackoczi al II-lea. guvernata in numele imparatului de un guvernator ajutat de un guberniu cu atributii politice.  Reformele monarhilor luminati Maria Tereza (1740-1780) si Iosif al II-lea (1780-1790): o o o o 1759 – a fost infiintata Mitropolia Ortodoxa Romana. pastrandu-si autonomia in cadrul Imperiului Habsburgic. 1785 – patenta imperiala care desfiinta iobagia si legarea de glie a iobagilor. 26 ianuarie – Pacea de la Karlowitz – Imperiul Otoman a renuntat la pretentiile de suzeranitate asupra Transilvaniei.  1692-1701 – a fost organizata Biserica Greco-Catolica prin unirea unei parti a romanilor ortodocsi cu Biserica Catolica. rasculatii au obtinut cateva victorii ce au culminat cu proclamarea lui Rackoczi ca principe al Transilvaniei. 39 .

Austria.‘proiectul dacic’ care viza formarea unui stat tampon. Rivalitatea dintre Marile Puteri. In 22 iulie 1711. prin care Oltenia a fost retrocedata Tarii Romanesti. 40 . Tarile Romane ocupau un loc important in cadrul ‘Crizei Orientale’. in virtutea vechilor ‘capitulati’. PREMISELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE I. materiale. constituit din Tara Romaneasca si Moldova. Bucovina (1775). s-a incheiat pacea de la Vadul Husilor prin care rusii au cedat turcilor cetatea Azov. In urma pacii de la Kuciuk-Kainargi (10/21 iulie 1774). Turcia infranta a cerut pacea. al XVIII-lea – apare ‘Problema Orientala’ sau ‘Criza Orientala’ determinata de tendinta Austriei. in cursul caruia Rusia a ocupat Tarile Romane. a determinat izbucnirea a sase razboaie ruso-austro-turce care se vor desfasura pe teritoriul Tarilor Romane. Razboiul ruso-turc din 1710-1711.I. domnul Moldovei. inlaturandu-i pe domnitorii fanarioti. Criza orientala. in Transilvania s-a instituit regimul dominatiei habsburgice. Razboaiele ruso-austro-turce.‘proiectul grecesc’ care viza impartirea teritoriilor europene din Peninsula Balcanica intre Rusia si Austria si refacerea Imperiului Bizantin. independenta Tarilor Romane si punerea lor sub granita colectiva a Marilor Puteri (Rusia. Razboiul austro-turc din 1716-1718. Prin semnarea pacii de la Passarovitz (1718). Rusia a elaborat o serie de proiecte pentru organizarea sud-estului Europei. prin presiuni asupra turcilor. In acelasi timp.Relatiile statelor romanesti cu Marile Puteri. Banatul ramanea in continuare in posesia habsburgilor. s-a incheiat cu victoria Austriei. Austria. la care se adauga lupta pentru eliberare de sub dominatia otomana dusa de popoarele balcanice. Austria. cu numele Dacia. a reusit sa anexeze partea de nord a Moldovei. Razboiul ruso-turc din 1768-1774. cu mari pierderi umane. delegatii ale boierilor romani au inmanat Congresului memorii prin carfe cereau. La Congresul de pace de la Focsani (24 iulie 1772-22 martie 1773). Tendinta domnitorilor romani de a se alia cu puterile vecine pentru a iesi de sub suzeranitate otomana a determinat Imperiul Otoman sa Restranga autonomia Principatelor si sa inlocuiasca domniile pamantene cu cele fanariote. Sec. Razboiul ruso-austro-turc din 1736-1739. cu intentia clara de a anexa Principatele Romane. Conflictele dintre Marile Puteri (Rusia. Turcia ceda Austriei si teritoriile romanesti Banat si Oltenia. s-a incheiat cu victoria turcilor in batalia de la Stanilesti (18-22 iulie 1711). teritoriale. in cursul caruia Rusia a reusit sa ocupe Moldova. 1. s-a incheiat cu infrangerea Austriei si semnarea pacii de la Belgrad. la care a participat si Dimitrie Cantemir. Prusia). Rusiei si Prusiei de a anexa teritorii ale Imperiului Otoman aflat in criza. Rusia a castigat dreptul de a interveni pentru protejarea Tarilor Romane. Aceste proiecte au fost: . Turcia) desfasurate pe teritoriul Tarilor Romane. .

Regulamentele Organice. Regulamentele Organice • • • • primele Constitutii romanesti care au jucat rol de legi fundamentale pana la 1858. care era instanta suprema. incheiat cu semnarea tratatului de pace de la Adrianopol care a limitat foarte mult dominatia Imperiului Otoman asupra Principatelor. Razboiul s-a incheiat anul urmator. Rusia a devenit. Razboiul ruso-turc din 1828-1829. era formata din boieri si avea rolul de a adopta legi. au fost introduse la 1 iulie 1831 in Tara Romaneasca si la 1 ianuarie 1832 in Moldova. initia si sanctiona legi. a fost declansat de Rusia sub pretextul comiterii de abuzuri asupra Tarilor Romane de catre turci. o o o o o o puterea legislativa era detinuta de Adunarea Obsteasca. ales pe viata de o Adunare Obsteasca Extraordinara. Tarile Romane au intrat sub ocupatie ruseasca (1828-1834). S-a instituit protectoratul rusesc asupra Tarilor Romane. Razboiul ruso-turc din 1806-1812. Turcia a fost infranta dar. Putea sa dizolve Adunarea Obsteasca cu acordul puterilor suzerana si protectoare. declansat de incercarea de punere in practica a ‘proiectului grecesc’. 41 . Au fost introduse in Tara Romaneasca si Moldova. Imperiul Otoman a fost obligat. Armata rusa a ocupat Tarile Romane. prevederi: o puterea executiva era exercitata de domn.Razboiul ruso-austro-turc din 1787-1791/1792. el era ajutat de un Sfat format din 6 ministri. prezidata de mitropolit. Razboiul s-a incheiat cu pacea de la Bucuresti (16/28 mai 1812) care prevedea anexarea teritoriului dintre Prut si Nistru de catre Rusia. Domnul numea si revoca ministri. prin conventia ruso-turca de la Akkerman (25 septembrie-7 octombrie 1826). presati de evenimentele din Franta. a fost instituit bugetul tarii. cu pacea de la Iasi (1792) cand Rusia a obtinut de la turci teritoriul dinte Bug si Nistru si recunoasterea stapanirii sale asupra Crimeei. dezvoltarea invatamantului. pentru negustori si meseriasi. infiintarea militiei pamantene. Dupa revolutia de la 1821. se bazau pe principiul democratic. vecina Tarilor Romane. pentru tarani si patenta. modern al separarii puterilor in stat. sa revina la domniile pamantene. habsburgii s-au grabit sa semneze pacea de la Şiştov (24 iulie 1791). astfel. 1. puterea judecatoreasca era detinuta de tribunale si de Inaltul Divan Domnesc. Acest teritoriu va primi numele de Basarabia. a fost stabilit un impozit unic: capitatia.

Iosif Mehesi. Samuil Micu. desfiintarea iobagiei. etc. si un caracter national. In acest scop ei au redactat o serie de memorii care contineau revendicarile romanilor din Principate. etc. a intocmit Supplex Libellus pe care l-a trimis imparatesei Maria Tereza. curent cultural reprezentat de un grup de intelectuali romani din Transilvania care au considerat ca lupta pentru emanciparea romanilor poate fi dusa cu mai mult succes pe taramul culturii. independenta sau autonomia Tarilor Romane.. Este primul program politic modern al romanilor din Transilvania care revendica: .participarea romanilor la Dieta proportional cu numarul lor. pe langa caracterul social (cereau desfiintarea servitutilor feudale). pentru a demonstra legitimitatea romanilor din Transilvania de a cere drepturi politice. participarea acestora la viata politica a tarii. Gheorghe Sincai. 2. . . document elaborat in 1791 de catre reprezentantii Scolii Ardelene: Petru Maior. Ion Budai Deleanu. Petru Maior. care erau mentinuti la statutul de natiune tolerata cu toate ca reprezentau populatia majoritara. Ioan Budai-Deleanu. Tara Romaneasca si Moldova Boierii pamanteni din Tara Romaneasca si Moldova si-au manifestat opozitia fata de regimul fanariot prin actiuni care urmareau atragerea atentiei Marilor Puteri asupra problemelor din Tarile Romane. Rascoala a avut un impact puternic care a determinat emiterea unei patente imperiale de catre imparatul Iosif al II-lea.I. fundamentata pe dovezi istorice incontestabile. 42 . Supplex Libellus Valachorum. In 1774. prin opera lor literara si istorica. Scoala Ardeleana. El a redactat mai multe memorii pe care le-a inaintat Curtii de la Viena. episcop unit. Transilvania Ioan Inochentie Micu Klein (1692-1768). B. Reprezentantii Scolii Ardelene. Ca membru al Dietei Transilvaniei a propus acordarea de drepturi romanilor. prin care iobagia era desfiintata. a luptat pentru drepturile romanilor din Transilvania. prin afirmarea vechimii si originii latine a romanilor. au promovat ideea originii latine a poporului roman. Constiinta nationala si emancipare politica Miscarea de emancipare nationala a romanilor din: A. etc. Gheorghe Sincai. Rascoala condusa de Horea. Samuil Micu. Aceste revendicari erau: respectarea drepturilor politice ale romanilor. Closca si Crisan (1784) a avut. A fost chemat la Viena si exilat la Roma unde a si murit. infiintarea de scoli.folosirea toponimiei romanesti. a vechimii ai a continuitatii acestui popor in spatiul carpato-danubiano-pontic. romanii urmarind recunoasterea natiunii romane alaturi de celelalte natiuni din Transilvania.egalitate in drepturi cu celelalte natiuni.

condusa de colonelul Ion Campineanu. - la congresul de pace de la Focsani (24 iulie 1772-22 martie 1773). - munteni au inaintat un alt memoriu Austriei si Rusiei prin care cereau: anularea obligatiilor fata de Poarta. etc. de eliberare sociala si nationala. protestul domnitorului Grigore Ghica al III-lea impreuna cu boierii moldoveni In 1791. a redactat. coruptia si fiscalitatea excesiva. domn pamantean. Miscarea a atras personalitati ale vremii ca: Ienachita Vacarescu. Cauze: • • • • • dominatia straina si regimul fanariot. cautand sprijinul acestora. Dimitrie Sturdza. Forte participante: 43 . reprezentant al micii boierimi din Moldova care prevedea introducerea in Moldova a unui regim constitutional. in virtutea vechilor ‘capitulatii’. - ‘Partida Nationala’. desfasurata pe plan european. condusa de Alexandru Ipsilanti. Eufrosin Poteca. 1. etc. Mihai Cantacuzino. taranii liberi si dependenti. boierii impotriva rapirii Bucovinei. autonomia fata de Poarta Otomana. Cu prilejul razboaielor ruso-austro-turce boierii romani au inaintat Marilor Puteri aceste memorii. in 1837-1838. Austria. unde se discutau conditiile pacii turcilor cu Rusia si Austria. inlocuirea suzeranitatii Imperiului Otoman cu protectoratul colectiv al Marilor Puteri. la Şiştov. situatia grea a taranilor. razboaiele ruso-austro-turce care s-au desfasurat in Tarile Romane si care au provocat numeroase pierderi. Revolutia de la 1821 Revolutia din Tara Romaneasca se inscrie intr-o miscare mai ampla. Membrii ‘partidei nationale’ s-au opus limitarii autonomiei Tarii Romanesti de catre Rusia.- respectarea prevederilor ‘Capitulatiilor’. organizata de societatea secreta Eteria. autonomia principatelor si intrarea lor sub protectia Rusiei si Austriei. Prusia). independenta Tarilor Romane si punerea lor sub granita colectiva a Marilor Puteri (Rusia. delegatii ale boierilor romani au inmanat Congresului memorii prin care cereau. Revolutia romaneasca s-a desfasurat in stransa legatura cu miscarea de eliberare a Greciei de sub stapanirea otomana. a fost conceputa ‘Constitutia Carvunarilor’ de catre comisul Ioan Tăutu. In 1774. - In 1822. ale caror obligatii au crescut. un proiect de constitutie democratica.

la 23 ianuarie 1821. condusi de Alexandru Ipsilanti au intrat in Iasi. Documente programatice: Revendicari: Desfasurare: • • • 23 ianuarie 1821 – Tudor Vladimirescu. incercarea eteristilor de a-si impune autoritatea asupra revolutionarilor romani. cu acordul Comitetului de Obladuire.. generate de comportamentul trupelor eteriste. Alexandru Şuţu. ‘Proclamatia catre munteni’. impreuna cu armata sa (10. boerii pamanteni. 20 martie 1821. apoi a constituit ‘Adunarea Norodului’. 44 . revenirea la impozitul fix ce putea fi platit in 4 rate. neacordarea sprijinului promis de catre tarul Alexandru I. numirea in functii dupa merit. februarie 1821. • • 22 februarie 1821. ‘Proclamatia de la Cotroceni’. ‘Proclamatia din Bolintin’. adunata la Pades. • 16 martie 1821 – Tudor a ajuns la Bolintin si a adresat o proclamatie bucurestenilor adunati aici. a expus multimii. pandurii. Au aparut neintelegeri intre Alexandru Ipsilanti si Tudor Vladimirescu. februarie 1821 – Tudor. etc. ianuarie 1821 – a murit ultimul domn fanariot. 3 martie 1821. libertarea comertului.• • • • • • • • • • • • • • • • • orasenii.000 de oameni). ‘Cererile norodului romanesc’. ‘Proclamatia catre tara’. Aici a purtat discutii cu reprezentantii Eteriei. a pornit spre Bucuresti. La Iasi si la Galati eteristii i-au masacrat pe turci. 16 martie 1821. desfiintarea dregatoriilor inutile. ‘Proclamatia catre tara’ citita la Pades. Cu acest prilej s-a format la Bucuresti Comitetul de Obladuire pentru a prelua conducerea tarii. invatamant obligatoriu. desfiintarea vamilor interne. desfiintarea privilegiilor boieresti. reformarea justitiei. A facut doua popasuri la manastirile Strehaia si Gura Humorului. eteristii. armata nationala. februarie-inceputul lui martie 1821 – Tudor si-a fixat tabara la Ţânţăreni.

ocupatia trupelor otomane timp de doi ani. Hotel Petersburg pe data de 27 martie 1848. starea de inapoiere economica in care se aflau Principatele Romane. octombrie 1821 – la Manastirea Secu si Sculeni au fost infrante ultimele ramasite eteriste. 26 mai – la Zavideni. 23 martie 1821 – Tudor Vladimirescu a fost primit de Comitetul de Obladuire si a preluat conducerea ca reprezentant al Adunarii Norodului. regimul politic autoritar al domnilor regulamentari. armata eterista a fost zdrobita de turci. pe langa Marile Puteri. 21 martie 1821 – Tudor Vladimirescu a intrat in Bucuresti. 29 mai 1821 – la Dragasani a avut loc o noua infruntare intre panduri si turci in urma careia pandurii au fost infranti definitiv. Tudor a fost atras intr-o cursa si ucis de eteristi. 7 iunie 1821 – langa Dragasani. inceputul lunii mai 1821 – au patrund in Tara Romaneasca. Adunari populare: Adunarea de la Iasi. 18 mai 1821 – oastea revolutionarilor se afla la Golesti. dominatie exercitata de Imperiul Habsburgic in Transilvania. 26/27 mai 1821 – la Golesti. Tudor a hotarat retragerea spre Oltenia pe ruta Bucuresti-Pitesti-Ramnicu Valcea. lipsa de drepturi politice si nationale pentru romanii din Imperiul Habsburgic. 45 . fara a se ajunge la o intelegere. Consecinte: • • • inlaturarea regimului fanariot. pentru a obtine independenta Tarilor Romane. • • • mentinerea vechilor relatii de tip feudal.• • • • • • • • • • • • 18 martie 1821 – revolutionarii au ajuns la Cotroceni unde tudor a citit o noua proclamatie. sfarsitul lunii martie – o noaua intelnire a lui Tudor cu Ipsilanti. Mihail Kogalniceanu. trupele turcesti. Moldova Revolutionari: Vasile Alecsandri. Ipsilanti a fost prins. pe cinci coloane. revigorarea demersurilor boierilor pamanteni. Grigore Cuza. revenirea la domniile pamantene. Revolutia din 1848-1849 Cauze: • dominatia straina asupra Principatelor Romane. 2. Banat si Bucovina si de Rusia si de Imperiul Otoman in Tara Romaneasca si Moldova. 25 septembrie/7 octombrie 1826 – Rusia si Turcia au semnat Conventia de la Akkerman prin care Imperiul Otoman a fost obligat sa revina la domniile pamantene. pe raul Olt pandurii ramasi fara conducatori au fost infranti de turci.

Ion C. Desfasurare: 46 . Ion Ghica. Revendicari: • • • • • • • • imbunatatirea situatiei taranilor. Desfiintarea privilegiilor feudale. Document programatic: ‘Proclamatia de la Islaz’. Revendicari: • • • • • • • • • • • Inlaturarea protectoratului strain. Domn ales pe 5 ani. 29 martie. libertatea personala. I. desfiintarea cenzurii. Egalitatea in fata legilor. Adunari populare: Adunarea de la Islaz – 9 iunie 1848. Bratianu. dupa inaintarea petitiei domnitorului Mihail Sturdza. dupa care a abdicat si s-a refugiat in Transilvania. H. C. Unii revolutionari au reusit sa fuga peste granita in Transilvania. infiintarea unei garzi nationale. Schimbarea institutiilor statului. Dezrobirea tiganilor. Libertatea tiparului. Eliberarea clacasilor si impropietarirea lor cu pamant. Garda nationala. reorganizarea invatamantului. acesta a trecut la represalii inabusind miscarea de la Iasi si arestand un numar de 13 revolutionari. Secularizarea averilor manastiresti. trupele rusesti au intrat in Moldova. dizolvarea Adunarii Obstesti. Radulescu. A. • Iunie 1848. fratii Golescu.Document programatic: ‘Petitia Proclamatiune’. Desfasurare: Tara Romaneasca Revolutionari: Comitetul revolutionar compus din: Nicolae Balcescu. La 11 iunie a inceput revolutia la Bucuresti unde domnitorul Gheorghe Bibescu a aprobat Constitutia (Proclamatia de la Islaz). eliberarea detinutilor politici. Ion Campineanu. Rosetti.

14 iunie, s-a alcatuit Guvernul Provizoriu format din revolutionari care au incercat infaptuirea unor reforme: desfiintarea privilegiilor boieresti, organizarea de garzi civice, adoptarea unui drapel national;

• • •

armata rusa a trecut prin Moldova in Tara Romaneasca; 28 iulie, Guvernul Provizoriu a fost inlocuit cu o locotenenta domneasca; 13 septembrie, trupele turcesti au intrat in Bucuresti, a avut loc confruntarea din Dealul Spirii cu trupele de pompieri care au fost infrante.

Transilvania Revolutionari: Simion Barnutiu, George Baritiu, Timotei Cipariu, Avram Iancu, Andrei Saguna. Adunari populare: 3/15 mai 1848 – Marea Adunare Nationala de la Blaj, cand a fost adoptata ‘Petitia Nationala’. Document programatic: ‘Petitiunea Nationala’. Revendicari: • • • • • • • • folosirea limbii romane in administratie, scoala, justitie; independenta Bisericii Romane Ortodoxe; infiintarea garzii nationale romanesti; desfiintarea iobagiei si a dijmelor; libertatea cuvantului si a presei; participarea romanilor la Dieta; respingeau unirea Transilvaniei cu Ungaria. obiectivele revolutiei maghiare au intrat in conflict cu obiectivele revolutionarilor romani din Transilvania. Dorinta Ungariei de a anexa Transilvania s-a lovit de opozitia revolutionarilor romani. • • • 17 mai 1848 – Dieta de la Sibiu a votat unirea Transilvaniei cu Ungaria. Maghiarii au trecut la represalii impotriva taranilor. 3-16 septembrie 1848 – la Blaj a avut loc o noua Adunare Nationala pentru a protesta impotriva anexarii Transilvaniei la Ungaria. S-a hotarat organizarea unei armate a romanilor; decembrie 1848 – trupele maghiare conduse de generalul Iosif Bem, au invadat Transilvania. Revolutionarii romani au organizat un centru de rezistenta in Muntii Apuseni sub conducerea lui Avram Iancu. • • 4 martie 1848 – Imparatul Franz Iosef a adoptat o Constitutie prin care recunostea autonomia Transilvaniei; 2/14 iulie 1849 – interventia armatelor tariste si austriece a inabusit revolutia, trupele maghiare capituland la Siria.

Desfasurare:

47

Bucovina Adunare populara: 8 mai 1848, la Cernauti, prezidata de Eudoxiu Hurmuzaki. Document programatic: ‘Petitia tarii’. Revendicari: • • autonomia Bucovinei; drepturi politice.

Banat Adunare populara: 15 iunie 1848, la Lugoj, prezidata de Eftimie Murgu. Document programatic: ‘Petitia Neamului Romanesc din Ungaria’. Revendicari: • • • • recunoasterea natiunii romane; autonomia provinciei. chiar daca a fost infranta, revolutia de la 1848 a constituit un pas inainte pe drumul fauririi natiunii romane moderne; strangerea legaturilor dintre romanii din cele trei parti romanesti in vederea intensificarii luptei pentru independenta si unitate nationala.

Consecinte:

II.

CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE

II.1. Constituirea si consolidarea statului roman modern (1859-1881) 1. Unirea Principatelor Romane • • 1853-1856, Razboiul Crimeei care s-a incheiat cu infrangerea Rusiei; 13/25 februarie-18/30 martie 1856, la Congresul de la Paris s-a semnat Tratatul de Pace de catre Marile Puteri europene (Franta, Anglia, Austria, Prusia, Regatul Sardiniei, Rusia si Turcia) prin care se hotara: o o o • adunarea ad-hoc in Moldova; Principatele Romane erau scoase de sub protectoratul Rusiei si puse sub garantia colectiva a Marilor Puteri; Sudul Basarabiei revenea Moldovei; Convocarea in Tarile Romane a unor Adunari ad-hoc reprezentative care sa-si exprime pozitia cu privire la unire si la revizuirea Regulamentelor Organice. 22 septembrie/4 octombrie 1857, a fost convocata

48

• adunarea ad-hoc in Tara Romaneasca; • o o Europei; o o • •

30 septembrie/12 octombrie 1857, a fost convocata adunarile ad-hoc formate in reprezentanti ai tuturor unirea Principatelor intr-un stat numit Romania; print strain dintr-o familie domnitoare a

categoriilor sociale au adoptat rezolutii asemanatoare in ambele tari care cuprindeau:

autonomia statului roman; guvern care sa reprezinte interesele tarii.

10/22 mai-7/19 august 1858, Conferinta de la Paris – desfasurata cu participarea celor sapte puteri garante; 7/19 august 1858, a fost adoptata Conventia de la Paris ce stabilea statutul international al Principatelor si organizarea interna a acestora: o o o o o o unirea formala a celor doua Principate sub numele ‘Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei’; cele doua state urmau sa fie conduse separat de doi domni, doua guverne, doua adunari legiuitoare; erau infiintate la Focsani o Comisie Centrala pentru elaborarea legilor comune celor doua tari si o Inalta Curte de Casatie; desfiintarea Regulamentelor Organice; desfiintarea rangurilor boieresti; alcatuirea de adunari elective pe baza votului cenzitar care sa aleaga domnii principatelor.

2. Dubla alegere a lui Cuza: • • 5 ianuarie 1859 Adunarea Electiva a Moldovei a ales ca Domn al acesteia pe Alexandru Ioan Cuza; 24 ianuarie 1859 Adunarea Electiva de la Bucuresti a ales pe domn al Tarii Romanesti tot pe Alexandru Ioan Cuza. Alegerea ca domnitor, a lui Alexandru Ioan Cuza, in Moldova si Tara Romaneasca, a insemnat unirea Tarilor Romane, Marile Puteri fiind astfel puse in fata faptului implinit si constranse sa recunoasca Unirea Principatelor Romane intr-un singur stat. 3. Domnia si reformel lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866)

49

a) 1859-1862: in prima parte a domniei, Cuza a luat masuri pentru desavarsirea unirii in
plan administrativ si legislativ si a intreprins o serie de demersuri pentru recunoasterea unirii de catre Marile Puteri, dubla alegere insemnand incalcarea Conventiei de la Paris. Pe plan intern: • • • • • • • au fost unificate serviciile vamale, postale si de telegraf; a fost unificat cursul monetar; a fost adoptata stema unita care infatisa acvila si capul de bour; a fost unificata armata prin crearea unui stat major unic, numirea unui singur ministru de razboi, comanda suprema revenind lui Cuza, a fost adoptata aceeasi uniforma; a fost unificata legislatia, Comisia Centrala de la Focsani elaborand aceleasi legi pentru ambele tari; 22 ianuari 1862 – s-a format un guvern unic al Principatelor Unite, condus de Barbu Catargiu; 24 ianuarie 1862 – Bucuresti a devenit capitala iar Adunarea Legislativa (Parlament Unic) isi deschidea lucrarile la Bucuresti. Cuza a proclamat ‘Unirea definitiva a Principatelor’ si tara sia luat oficial numele de Romania. Comisia Centrala de la Focsani si-a incetat activitatea. Ziua de 24 ianuarie a devenit zi nationala. Pe plan extern: • • Cuza a numit, pe langa guvernele Puterilor Garante, agenti diplomatici cu scopul de a interveni pentru recunoasterea Unirii Principatelor; 7 aprilie-17 septembrie 1859 – a avut loc Conferinta de la Paris la care au participat Marile Puteri, cu exceptia Austriei si Imperiului Otoman, pentru a discuta despre dubla alegere a lui Cuza; • • • • • • • 13 aprilie 1859 – Franta, Anglia, Prusia, Rusia, Sardinia au recunoscut Unirea Principatelor pe timpul vietii lui Cuza; august 1859 – Imperiul Otoman si Austria au recunoscut, si ele, dubla alegere a lui Cuza; 21 si 26 septembrie 1859 – sultanul a emis un firman prin care il recunostea pe Cuza ca domnitor al ambelor Principate; vara 1860 – Cuza a trimis Marilor Puteri un memoriu prin care aducea la cunostinta acestora problemele intampinate in guvernarea Principatelor; septembrie 1860 – Vizita lui Alexandru Ioan Cuza la Constantinopol, unde a fost primit cu onoruri de catre sultan; septembrie 1861 – a avut loc Conferinta de la Constantinopol; 22 noiembrie/4 decembrie 1861 – Sultanul a emis un firman prin care aproba unificarea legislativa si administrativa a Tarii Romanesti si Moldovei pe timpul domniei lui Cuza.

50

Cuza a dizolvat Adunarea Legislativa si a instaurat regimul domniei autoritare. cu membri numiti de • Adoptarea Legii Electorale care largea participarea la vot prin micsorarea censului. adoptarea Statutului Dezvoltator al Conventiei de la Paris. 51 . Proiectul de lege rurala propus de acesta nu imbunatatea situatia taranilor. prin care un sfert din suprafata agricola a tarii a trecut in propietatea statului. Guvernul conservator condus de Barbu Catargiu era ostil infaptuirii unor reforme care ar fi subminat baza materiala si puterea marilor propietari de pamant. si guvern care dorea adoptarea legii rurale. Iasi. liberal. • 13/25 decembrie 1863 – a fost adoptata Legea pentru secularizarea averilor manastiresti. plateau un impozit de 4 lei pe an) si primari (cei care votau prin delegati si cei care plateau impozite de 48 de lei la sate si intre 80-180 de lei la orase). Craiova. • • • 2 ma 1864 – printr-o lovitura de stat. Rascumpararea era esalonata in 15 ani. formata din Adunarea Electiva. cu membri alesi. domnul era Comandantul suprem al armatei. • 13 martie 1864 – dezbaterea proiectului de lege rurala a dus la izbucnirea unui conflict intre Adunarea Legislativa. dominata de conservatori care se opuneau proiectului. S-a format un nou guvern. Domnul avea drept de veto. • domnitor. a fost asasinat in imprejurari ramase neelucidate. Barbu Catargiu. care avea initiativa legilor. aveau peste 25 de ani. puterea legislativa apartinea unei Adunari bicamerale. • Iunie 1864 – Marile Puteri au recunoscut modificarea Conventiei si dreptul principatelor de a-si modifica legile interne. potrivit careia toti barbatii intre 20 si 50 de ani puteau fi chemati la arme in caz de razboi. care prevedea impropietarirea taranilor prin exproprierea a 2/3 din pamanturile mosierilor. Pamanturile nu puteau fi instrainate timp de 30 de ani. La 8 iunie 1862. Se desfiintau claca si dijma. si Corpul Ponderator (Senatul). condus de Mihail Kogalniceanu (11 octombrie1863-26 ianuarie 1865).b) 1862-1866: este perioada marilor reforme. primul ministru. Alegatorii erau impartiti in doua categorii: directi (cei care stiau carte. elaborate de Consiliul de Stat. pensionarii si intelectualii. sau format 4 divizii la Bucuresti. Galati. o puterea executiva apartinea domnului. • 7 februarie 1864 – Legea pentru organizarea puterii armate. • 14/26 august 1864 – a fost adoptata Legea Rurala. Cei care nu plateau impozite nu aveau drept de vot. format din specialisti. noua Constitutie care sporea prerogativele domnului.

• 25 noiembrie/7 decembrie 1864 – Legea instructiunii publice prin care invatamantul elementar. sub numele de Carol I. 52 . in urma careia Cuza a fost silit sa abdice si sa urmeze calea exilului. de patru clase. 2/14 aprilie 1866 – a avut loc plebicistul prin care majoritatea romanilor s-a pronuntat 29 aprilie/10 mai 1866 – Adunarea Constituanta a votat o proclamatie care exprima in favoarea lui Carol I. Au fost infiintate gimnazii in orasele mari ale tarii. cu care mentinea legatura doar in probleme dogmatice. Nicolae Haralambie. 1 mai 1865 – Codul de Procedura Penala care excludea pedeapsa • divortului civil. 30 martie 1866 – dizolvarea Parlamentului. 11/23 februarie 1866 – a fost organizata o lovitura de stat. devenea obligatoriu si gratuit. col. Patriarhul era ales de un sinod format din trei ierarhi romani. • 1/13 decembrie 1864 – Legea privind autocefalia Bisericii Ortodoxe Romane prevedea independenta Bisericii romanesti fata de Patriarhia din Constantinopol. Curtile de Jurati. formata din Lascar Catargiu. plaşi (subprefect) si judete (prefect). 1 dembrie 1865 – Codul Civil prevedea obligatia casatoriei si a • Curtea de Casatie. vointa romanilor de a fi condusi de principele Carol I din dinastia de HohenzollernSigmaringen. si un guvern condus de Ion Ghica. Nicolae Golescu. 1865 – a fost reorganizata justitia prin infiintarea unor noi instante judecatoresti: Judecatoriile de Plasa. • 1864 – au fost adoptate legile de organizare administrativa ce prevedeau organizarea teritoriului in comune rurale (conduse de un primar). cu scopul inlaturarii domnitorului. Curtile de Apel. Constitutia din 1866 strain. 4. Tribunalele Judetene. Politica autoritara a lui Cuza a determinat formarea ‘monstruasei coalitii’ care grupa pe liberali si conservatori. 30 martie/11 aprilie 1866 – Locotenenta Domneasca a citit o proclamatie catre popor 11/23 februarie – sedinta extraordinara a Parlamentului pentru alegerea unui principe prin care recomanda alegerea prin plebicist a Principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen ca domnitor al Romaniei. Printul strain. Conducerea a fost preluata de o locotenenta domneasca. • cu moartea.

a fost conceputa dupa modelul constitutiei belgiene din 1831. potrivit acestei constitutii. libertatea cuvantului. avea drept de veto. alegatorii fiind impartiti in patru colegii. a constiintei. format din doua camere (Adunarea Deputatilor si Senatul). egalitatea in fata legilor). avea dreptul de a bate moneda. putea declara razboi si incheia tratate. avea rol de a initia si sanctiona legile. b) Parlamentul: Domnul: - puterea legislativa era reprezentata de Domn si de Parlament. era ales prin vot cenzitar. Constitutia din 1866 separarii puterilor in stat: a) - puterea executiva era reprezentata de domn. Constitutia consfintea drepturile si libertatile cetatenesti si avea la baza principiul contitutionala. Constitutie consacra drepturile si libertatile cetatenesti (dreptul la propietate. aintrunirilor. sanctionarea si promulgarea legilor. condus de un prim-ministru. c) puterea judecatoreasca era reprezentata de Tribunale si Curti de Justitie.- 10/22 mai 1866 – Carol I a depus juramantul de credinta. numele oficial al tarii era Romania. a presei. era seful armatei. Domnul avea prerogative largi: numea si revoca ministri. Romania devenea o monarhie constitutionala ereditara. 30 iulie/11 august 1866 – a fost adoptata Legea electorala. dupa avere. putea dizolva Adunarea Deputatilor si Senatul. 11/23 octombrie 1866 – Poarta a emis firmanul de investitura a lui Carol I. impreuna cu guvernul. Guvernul. discuta si aproba bugetul. a fost prima constitutie romaneasca. 53 . A fost adoptata o noua lege electorala care mentinea sistemul de vot censitar. 29 iunie/11 iulie 1866 – adoptarea Constitutiei prin care Romania devenea monarhie 30 iunie/12 iulie 1866 – juramantul lui Carol I pe Constitutie. care era acceptat de Parlament. drept de veto. de a acorda amnistii si gratieri.

prim-ministru Lascar Catargiu. C. guvernare conservatoare. care s-au succedat la guvernare. B. reprezentata de domn. a incurajat lupta romanilor din teritoriile aflate sub dominatie straina.5. rege intre 1881-1914. C. Romania s-a afirmat ca un factor de echilibru in Balcani. jucand rol de arbitru pe scena politica romaneasca. a contribuit la modernizarea structurilor economice. alteta regala intre 1878-1881 si. Principalele institutii ale statului modern roman A. . a incurajat formarea partidelor politice. Parlamentul . Bratianu. . Pe plan intern: monarhul s-a constituit ca un factor de echilibru. in 1883 un tratat secret de alianta. . in persoana lui Carol I. .In anul 1895 s-a introdus sistemul ‘rotativei guvernamentale’ care prevedea alternarea la guvernare a celor doua partide politice: Partidul National Liberal si Partidul Conservator. 54 .reprezenta puterea legislativa. prim-ministru I. 1913. si in urma pacii de la Bucuresti a reusit sa obtina Cadrilaterul de la Bulgaria. cu caracter defensiv.martie 1871-martie 1876. guvernare conservatoare. . deteriorarea relatiilor cu Rusia l-au determinat sa se orienteze spre Puterile Centrale cu care a semnat.Partidul Conservator constituit oficial in 1880 si Partidul National Liberal in 1875.martie 1888-octombrie 1895. Monarhia institutie centrala. perioada de instabilitate politica caracterizata prin schimbarea frecventa a guvernelor: s-au schimbat 10 guverne si au avut loc 20 de remanieri guvernamentale. prin participarea la razboaiele balcanice din 1912. Guvernul . .Adunarea Deputatilor: deputatii erau alesi dintre catatenii care aveau cel putin 25 de ani impliniti.reprezenta puterea executiva. pentru a inlatura disensiunile dintre liberali si conservatori a introdus sistemult ‘rotativei guvernamentale’. .era format din doua camere: Adunarea Deputatilor si Senatul. . Pe plan extern: a sustinut cucerirea independentei de stat. guvernare liberala. cand a murit (in 1881 Romania a devenit regat). Carol I a fost domn al tarii in perioada 1866-1878.dupa 1871 s-a instaurat ordinea.aprilie 1876-martie 1888.perioada 1866-1871. .

s-a instituit starea de razboi cu Imperiul Otoman. interpelari.  4 aprilie 1877 – la Bucuresti s-a incheiat Conventia Romano-Rusa care reglementa trecerea armatelor rusesti pe teritoriul Romaniei cu respectarea integritatii teritoriale a statului roman. s-a discutat despre necesitatea unei intelegeri privind trecerea armatei ruse pe teritoriul Romaniei spre Balcani. Giurgiu. C.Datorita sistemului de vot censitar. ceea ce a determinat Romania sa se apropie de Rusia. motiuni de cenzura. Turcia a adoptat o noua constitutie prin care acorda Romaniei statutul de provincie privilegiata a Imperiului Otoman. o Rusia dorea sa intervina de partea rasculatilor cu scopul ascuns de a obtine iesirea la Mediterana prin ocuparea stramtorilor Bosfor si Dardanele in urma infrangerii Turciei. Cucerirea independentei de stat a Romaniei  1875-1876 – redeschiderea Chestiunii Orientale. majoritatea parlamentarilor proveneau dintre marii propietari de pamant si burgezie. armata rusa a suferit pierderi foarte mari. au avut loc rascoale antiotomane in BosniaHertegovina. Bechet.  1876 – Serbia si Muntenegru au declarat razboi Portii Otomane. 6. Bratianu si Tarul Alexandru al II-lea.  Septembrie 1876 – intalnirea de la Livadia intre o delegatie romana condusa de I.. Bulgaria.  12 aprilie 1877 – Rusia a declarat razboi Turciei. Calarasi.  19 iulie 1877 – o prima telegrama a Marelui Duce Nicolae cerea regelui Carol I interventia armatei romane la sud de Dunare in sprijinul armatei rusesti. Rusia respingea cooperarea militara a Romaniei la acest razboi. intrebari. Rusia ii promitea acesteia anexarea Bosniei si Hertegovinei.  12-20 august 1877 – trupele romane au trecut Dunarea.  1877 – Conventia de la Budapesta intre Rusia si Austro-Ungaria: in schimbul neutralitatii Austriei. a institutiilor acestuia. 55 . pe cheltuiala proprie. . .  21 aprilie 1877 – Turcia a atacat orasele romanesti de la Dunare: Calafat. Corabia.Puteau controla activitatea guvernamentala prin anchete. au urmat alte doua telegrame (9 august si 19 august 1877).  Decembrie 1876 – Marile Puteri au organizat o Conferinta la Constantinopol pentru a ajunge la o intelegere in conflictul din Balcani.  9 mai 1877 – proclamarea independentei de stat a Romaniei. Oltenita.  iulie 1877 – esecul trupelor rusesti la Plevna. pe o perioada de 8 ani.Senatul: senatorii se alegeau dintre persoanele ce aveau cel putin 40 de ani impliniti.

pentru prima data intrau si romani.  1849 – dupa infrangerea revolutiei. Austro-Ungariei. Bolgrad). a votat legi favorabile romanilor: o limba romana devenea limba oficiala. trupele romane au reusit sa cucereasca reduta Grivita. Angliei. Turciei care stabileau: o o independenta Romaniei in schimbul acordarii cetateniei romane tuturor supusilor fara deosebire de religie. Delta Dunarii si Insula Serpilor. s-a reinstaurat regimul habsburgic. cedarea judetelor din sudul Basarabiei de catre Romania care primea in schimb Dobrogea.  1862 – limba maghiara a devenit limba oficiala in Transilvania printr-o lege a invatamantului.  4 martie 1849 – adoptarea unei Constitutii Imperiale prin care Transilvania depindea direct de Viena.  9 noiembrie 1877 – trupele romane si ruse au cucerit Rahova.  1 iunie 1878-1 iulie 1878 – a avut loc Congresul de la Berlin cu participarea Germaniei.  1853 – Episcopia Unita de la Blaj a fost ridicata la rang de Mitropolie. 30 august 1877 – atacul esuat asupra Plevnei.  28 noiembrie 1877 – capitularea turcilor la Opanez. Turcia ceda Dobrogea si Delta Dunarii Rusiei care isi rezerva dreptul de a le schimba pe cele trei judete din sudul Basarabiei (Ismail.  19 ianuarie 1878 – semnarea armistitiului intre Rusia si Turcia la Kazanlâk. in absenta Romaniei. in care. Frantei. nemultumea Anglia (care nu isi dorea cresterea puterii Rusiei) si Austro-Ungaria care nu a primit Bosnia si Hertegovina in virtutea acordului semnat cu Rusia la Budapesta.  12 ianuarie 1878 – Smardan. Cahul.  19 februarie 1878 – Tratatul de la San Stefano semnat intre Rusia si Turcia.  28 noiembrie 1877 – capitularea Plevnei. autonomia Bulgariei care devenea Mare Principat. Romanii din afara granitilor Transilvania  1847 – limba germana a devenit limba oficiala.  19 ianuarie – Vidin si Belogradcik s-au predat armatelor romane. Italiei. 7.  1863-1864 – Dieta de la Sibiu. Serbiei si Muntenegrului. Rusiei. tratatul era dezavantajos pentru Romania. autonomia Bosniei si Hertegovinei. stabilea: o o o o o independenta de stat a Romaniei. 56 .

trecand la Mitropolia din Karlowitz. a fost respins de catre imparatul Franz Iosef I si inaintat Guvernului de la Budapesta. prin care romanii protestau impotriva restrictiilor impuse. drepturi politice pentru romani. Ducatul era condus de un guvernator.  mai 1868 – Pronunciamentul de la Blaj redactat de George Baritiu.  1867 – s-a format imperiul dualist Austro-Ungar.o o egalitatea natiunii romane cu celelalte natiuni din Transilvania. dar la insistentele regelui Romaniei Carol I au fost gratiati de imparat. cu sediul la Lwow.R.  1896 – au fost adoptate doua legi care prevedeau maghiarizarea localitatilor si introducerea limbii maghiare in scoli ceea ce a dus la inchiderea a foarte multe scoli romanesti. 57 .  1894 – semnatarii Memorandumului din 1892 au fost judecati si condamnati. Bucovina s-a desprins de Galitia si a devenit Ducat Autonom.  1892 – Memorandumul. Atributiile administratiei militarea au trecut asupra Cancelariei Aulice de la Viena. a fost dusa o politica de slavizare a provinciei prin sprijinirea aspiratiilor nationale ale ucrainienilor. numit de Viena.  1881-1895 – s-a desfasurat ‘miscarea memorandista’ ce avea ca scop obtinearea de drepturi pentru romani prin redactarea de memorii adresate Curtii de la Viena.  1876 – Bucovina a fost incorporata Galitiei. semnat de membrii Partidului National Roman din Transilvania si alte personalitati romanesti.  4 martie 1849 – prin Constitutia Imperiala. Multe scoli romanesti au fost desfiintate.N.  1905 – P. depinzand direct de Viena. romanii si-au pierdut aproape toate drepturile castigate in ceea ce priveste folosirea limbii nationale si a religiei ortodoxe. o o o provincia a fost pusa sub o administratie militara. Bucovina  1775 – Anexarea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic cu acordul Portii Otomane. Biserica Ortodoxa din Bucovina a fost scoasa de sub jurisdictia Mitropoliei din Iasi.  12-14 mai 1881 – Conferinta de la Sibiu in cadrul careia partidele politice ale romanilor s-au unit si au format Partidul National Roman din Transilvania adoptand pasivismul ca tactica de lupta impotriva anexarii Transilvaniei la Ungaria. Transilvania a fost anexata la Ungaria. prin intermediul unui capitan cu resedinta la Cernauti. careia ii era subordonata Galitia. din Transilvania a parasit pasivismul in favoarea activismului politic deschizand astfel lupta pentru drepturile romanilor si emanciparea lor de sub dominatie straina. in defavoarea romanilor. Limba germana era limba oficiala. Provincia era condusa de un guvernator.

a fost interzisa folosirea limbii romane in scoli. Initial. cu o catedra de limba romana.  1871 – Basarabia a devenit gubernie a Imperiului Rus. societatea politica ‘Concordia’ (1885). limba romana a continuat sa fie folosita in administratie. folosita in admninistratie. A fost infiintata ‘Societatea Arboroasa’.  1828 – a fost emis un act care anula privilegiile initiale ale Basarabiei. Procesul de deznationalizare a romanilor s-a amplificat. care a ramas sub stapanirea Rusiei. a fost pastrata administratia romaneasca. cu resedinta la Radauti. au fost introduse legile rusesti. puterea legislativa a fost incredintata Dietei Tarii ai carei mambri alegeau un Comitet al Tarii condus de un Capitan al Tarii.  1875 – a fost infiintata Universitatea din Cernauti. romanii si-au pastrat limba si obiceiurile.  1905 – s-a constituit Partidul National Roman. limba rusa a fost introdusa in administratie.o o o a continuat politica de deznationalizare a romanilor prin actiuni ce vizau invatamantul. Basarabia a fost anexata de Imperiul Rus.  1861 – a fost adoptata o noua Constitutie care acorda o serie de drepturi romanilor: o o o o Bucovina si-a pastrat autonomia. o romanii bucovineni. biserica si scoli. a fost intensificata politica de deznationalizare a romanilor. In restul Basarabiei. a fost incurajata stabilirea germanilor si ucrainienilor in provincie. biserica. provincia era condusa de un guvernator general rus.  1907 – s-a introdus votul universal ceea ce le-a permis romanilor sa se afirme in Parlamentul de la Viena.  1856 – Tratatul de Pace de la Paris: Moldova a recapatat trei judete din sudul Basarabiei (Cahul. limba germana devenind limba oficiala a provinciei.  1869 – a fost adoptata o lege a invatamantului ce a contribuit la germanizarea fortata a populatiei. puterea executiva apartinea unui guvernator. Basarabia  1812 – prin Tratatul de Pace de la Bucuresti. care era reprezentantul guvernului central de la Viena. de deznationalizare a romanilor din Bucovina. Totusi.  1878 – Congresul de la Berlin: Rusia a recapatat sudul Basarabiei. Ismail. Comitetul Tarii in frunte cu capitanul aveau atributii administrative. printr-o intensa activitate culturala au incercat sa anihileze politica dusa de Viena.  1867 – o noua Constitutie mentinea autonomia Bucovinei si separa puterea judecatoreasca de cea administrativa. biserica si scoala. 58 . Bolgrad).

UNITATE SI DIVERSITATE IN ROMANIA MARE III. ajungand pana in apropiere de Sibiu. III. Hunedoara. o angajamentul aliatilor nu a fost respectat conform Conventiei Militare (nu au trimis trupe rusesti sa lupte alaturi de romani si nu au efectuat debarcarea de la Salonic). unde au eliberat mai multe localitati. C. Anglia. Franta. frontul armatei romane a cedat.  septembrie-octombrie 1916 – ofensiva germano-austro-ungara pe frontul Carpatilor – a avut loc retragerea armatei romane pe linia trecatorilor. in Basarabia s-a dezvoltat un curent de renastere nationala.  24 august 1916 – la Turtcaia a avut loc infrangerea armatei romane de catre germani si bulgari. armata romana a ramas pentru a organiza apararea Bucurestiului. 1. Octavian Goga) doreau implicarea romaniei in razboi alaturi de Antanta pentru eliberarea Transilvaniei. Rusia.  noiembrie 1916 – batalia de la Neajlov-Arges. 1. Titu Maiorescu) erau pentru intrarea Romaniei in razboi de partea Puterilor Centrale. Italia (Antanta). Sighisoara. P.  27 septembrie 194 – moartea regelui Carol I. Bratianu considera ca Romania trebuia sa intre in razboi intr-un moment care sa permita realizarea unitatii nationale. Campania din 1916:  14 august 1916 – Romania a declarat razboi Austro-Ungariei. iar a patra armata a fost mobilizata pentru a apara granita de sud a tarii. 59 .  1915-1916 – tratative ale Romaniei cu Antanta privind intrarea Romaniei in razboi.  octombrie-noiembrie 1916 – au avut loc luptele de la Valea Jiului si Valea Oltului. armata romana s-a retras. s-au format mai multe tabere:  Antantofilii (Nicolae Iorga. Carp. in virtutea tratatului din 1883. Primul razboi mondial (1914-1918)  1914-1916 – perioada neutralitatii Romaniei  21 iulie 1914 – Consiliul de Coroana din Sinaia a hotarat neutralitatea tarii cu toate ca avea un tratat de alianta incheiat cu Tripla Alianta.  Germanofilii (P. o au fost mobilizate pe front 4 armate romane: trei armate romane au trecut la ofensiva in Transilvania.  Guvernul liberal condus de Ion I.  4 august 1916 – Trata de alianta incheiat intre Romania.o In ajunul primului razboi mondial. rege al romaniei a devenit Ferdinand. condusi de feldmaresalul von Mackensen. o Au avut loc dezbateri privind participarea Romaniei la razboi.

 Iulie-august 1917 – romanii. o Austro-Ungaria a preluat o suprafata de 5600 km2 din Muntii Carpati. cu Puterile Centrale. Armata a II-a a oprit o noua ofensiva germano-austro-ungara.  29 octombrie/11 noiembrie 1918 – Germania a semnat armistitiu cu Antanta ceea ce a insemnat sfarsitul primului raboi mondial. 2.  octombrie 1917 – victoria revolutiei bolsevice a determinat iesirea Rusiei din razboi. Tezaurul Romaniei a fost depus la Moscova. cu varfurile Negoiu. care a impus conditii grele Romaniei: o Dobrogea a fost anexata Bulgariei.  sfarsitul lunii noiembrie 1916 – autoritatile romane s-au retras la Iasi. condusa de generalul Eremia Grigorescu si generalul Constantin Cristescu. in Moldova. Ceahlau. III. Campania din 1917:  Iarna 1917 – armata romana s-a refacut cu sprijinul Antantei. sprijiniti de rusi.  28 octombrie/10 noiembrie 1918 – Romania a reintrat in razboi alaturi de Antanta. Gheorghe).  18 februarie/3 martie 1918 – S-a incheiat Pacea de la Brest-Litovsk intre Rusia Sovietica si Puterile Centrale. Romania a ramas izolata pe frontul de est. 24 iulie/6 august-6/19august – la Marasesti Armata I-a. au respins atacurile germane: o o 11/24 iulie-19 iulie/1 august – la Marasti. 2. exploatarii si prelucrarii lemnului. succes al Armatei a II-a a generalului Alexandru Averescu.  21 octombrie/3 noiembrie – capitularea Austro-Ungariei. Caraiman. a oprit ofensiva germano-austro-ungara condusa de feldmaresalul Mackensen. o o Germania a instituit monopol asupra titeiului. o 26 iulie/8 august-9/22 august – la Oituz. Constituirea Romaniei Mari Basarabia 60 . Sfarsitul razboiului:  Vara 1918 – succese militare ale Antantei.  24 aprilie/7 mai 1918 – Tratatul de Pace de la Buftea-Bucuresti. 23 noiembrie-6 decembrie 1916 – armatele Puterilor Centrale au ocupat Bucurestiul si doua treimi din teritoriul Romaniei a intrat sub ocupatie militara. armata romana a fost demobilizata. Frontul s-a stabilizat pe linia Oituz-Siret-Dunare (Bratul Sf. comertului cu cereale.

 20 octombrie 1917 – Congresul ostasilor moldoveni din Chisinau a declarat autonomia Basarabiei – s-a constituit Sfatul Tarii ca organ reprezentativ. Moldova. de Partidul National Roman.  21 noiembrie 1917 – Sfatul Tarii si-a deschis lucrarile. Transilvania  29 septembrie/12 octombrie 1918 – a fost elaborata Declaratia de Independenta elaborata de Oradea. D.  1918 – dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar. presedinte al acestuia a fost ales Ion Inculet.  18 octombrie 1918 – Declaratia de independenta a fost citita in Parlamentul de la Budapesta de deputatul Alexandru Vaida-Voievod.  9/22 aprilie 1918 – regele Ferdinand I a ratificat unirea Basarabiei cu Romania. 1917 – revolutia bolsevica din Rusia – dezmembrarea Imperiului Rus. Bucovina  Octombrie 1918 – infiintarea Consiliului reprezentativ.  aprilie 1917 – s-a constituit Partidul National Moldovenesc care a coordonat miscarea de eliberare nationala.  18/31 decembrie 1918 – regele Ferdinand I a ratificat unirea Bucovinei cu Romania.  2 decembrie 1917 – Sfatul Tarii a proclamat Republica Democratica Moldoveneasca. al carui lider era Vasile Goldis.  27 martie/9 aprilie 1917 – Sfatul Tarii a proclamat unirea Basarabiei cu Romania.  1918 – afirmarea principiului autodeterminarii natiunilor – SUA. s-a restabilit ordinea. National Roman la Cernauti – organ  15/28 noiembrie 1918 – Congresul General al Bucovinei a adoptat Declaratia prin care se hotara unirea Bucovinei cu Regatul Romaniei. 61 . alcatuit din 12 membri (6 din partea Partidului National Roman si 6 din partea Partidului Social Democrat).  18/31 octombrie 1918 – s-a format Consiliul National Roman Central (CNRC) la Budapesta ca organ politic unic al romanilor din Transilvania.  3/16 octombrie 1918 – imparatul Carol I de Habsburg a lansat apelul ‘Catre popoarele mele credincioase’ pentru federalizarea imperiului – fara sanse.  24 ianuarie/6 februarie 1918 – Sfatul Tarii a declarat independenta R. Presedintele Consiliului National Roman si prezident la Congresul General al Bucovinei era omul politic Iancu Flondor.  ianuarie 1918 – interventia trupelor romane in Basarabia impotriva bolsevicilor la cererea Sfatului Tarii.

 7/20 noiembrie 1918 – a fost convocata. orase.000 de transilvaneni. pentru data de 1 decembrie. Pop de Băseşti (presedinte al Partidului National Roman in perioada 1902-1918).  19 noiembrie/2 decembrie 1918 – formarea organelor reprezentative provizorii: o Marele Sfat National: organ legislativ avand ca presedinte pe Gh. in Sala Oglinzilor de la Versailles. comune) de catre consilii sau garzi nationale romane. reforma agrara radicala.  18 noiembrie/1 decembrie 1918 – Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia: o au participat 1228 deputati alesi si 100. o o o o o o libertatea nationala si drepturi egale pentru ‘toate popoarele conlocuitoare’. avand ca presedinte pe Iuliu Maniu.  11/24 decembrie 1918 – regele Ferdinand I a sanctionat Actul Unirii. 62 . fara a recunoastea suveranitatea politica. Marea Adunare Nationala la Alba Iulia. de intrunire si de opinie.  1/14 decembrie 1918 – inmanarea Actului Unirii regelui Ferdinand I in Sala Tronului. Conferinta de Pace de la Paris – Versailles  18 ianuarie 1918 – s-au deschis lucrarile Conferintei de pace de la Paris. cu scopul de a elabora tratatele de pace cu statele invinse in primul razboi mondial: o la conferinta au participat reprezentantii a 32 de state. o principiile fundamentale ce vor sta la baza organizarii statului. 1. o a fost adoptata Rezolutia de Unire (prezentata de Vasile Goldiş) act juridic national ce cosnfintea: o unirea Transilvaniei cu Romania. Pop de Băseşti. libertatea de asociere. s-a instituit astfel controlul politic si administrativ romanesc. reprezentare politica si administrativa. libertatea presei. noiembrie 1918 – preluarea puterii locale (judete.  2/18 noiembrie 1918 – ‘Catre popoarele lumii’ – manifest al CNRC catre opinia publica europeana. o a fost prezidata de Gh. regim politic si vot universal. o Consiliul Dirigent: organ executiv.  13/27 noiembrie 1918 – tratative cu reprezentantii guvernului maghiar care au acceptat doar autonomia administrativa. libertate si egalitate confesionala.

 27 noiembrie 1919 – Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria. formarea statului national unitar roman. pana in 1920: Transilvania era condusa de Consiliul Dirigent. 3. provinciile istorice au avut o administratie proprie. Vittorio Emmanuele Orlando (Italia). 63 . C. Bratianu sa protesteze. Dupa unire. Wilson (SUA). o Romania a fost reprezentata la Paris de o delegatie condusa de primul-ministru Ion I. Bratianu care in sedinta din 1 februarie 1919. El a parasit Parisul si a demisionat din functia de sef al guvernului roman.  10 decembrie 1919 Romania a semnat: o o o Tratatul de la Saint-Germain. prin care era confirmata unirea Bucovinei cu Romania.  28 octombrie 1920 – s-a semnat tratatul prin care se recunostea unirea Basarabiei cu Romania. David Lloyd George (Marea Britanie). C. a fost recunoscuta. prin care granita statului bulgar ramanea cea fixata in 1913 (Romania recupera Cadrilaterul). Dorinta Marilor Puteri de a se amesteca in problemele interne ale statului roman sub pretenta apararii dreptului minoritatilor l-au determinat pe Ion I. Tratatele de pace semnate la Paris:  28 iunie 1919 – s-a incheiat Tratatul de la Versailles cu Germania urmat de alte tratate speciale:  10 septembrie 1919 – Tratatul de la Saint-Germain cu Austria.  4 iunie 1920 – Romania a semnat Tratatul de la Trianon cu Ungaria prin care Transilvania si Banatul reveneau Romaniei. Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria. au fost luate masuri pentru integrarea provinciilor romanesti care s-au unit cu tara.  10 august 1920 –Tratatul de la Sèvres cu Turcia. cu Austria. pentru realizarea unificarii administrative si politice. rasa se bucurau de drepturi si libertati cetatenesti.o conferinta a fost dominata de reprezentantii Marilor Puteri: Thomas W. limba.  4 iunie 1920 – Tratatul de la Trianon cu Ungaria. George Clemenceau (Franta). Unificare politica si administrativa Dupa Marea Unire din 1918. religie. a cerut ca Romania sa fie tratata ca aliata a Antantei in razboi si ca unirea provinciilor istorice cu Romania este rezultatul dorintei populatiei din aceste provincii cerand astfel recunoasterea internationala a unirii. indiferent de nationalitate. de catre Marile Puteri. o Prin tratatele semnate. III. Tratatul minoritatilor: toti locuitorii Romaniei.

cum erau: finantele. Teritoiul tarii a fost impartiti in judete. ca rege al Romaniei Mari. conduse de prefecti.  martie 1923. 64 . In Parlamentul de la Bucuresti au fost alesi si reprezentanti ai romanilor din provincii.  30 iulie 1931.  26 iulie 1924. Bucovina si Basarabia. a fost adoptata Legea pentru reforma agrara din Provincii.  23 iunie 1924. obligativitatea si gratuitatea invatamantului primar.- Bucovina – Secretariatele de Serviciu. alaturi de leul romanesc. Fiecare provincie avea cate doi. Parlamentul a votat legile de ratificare a Unirii.  14 iunie 1925.  5/8 martie 1919. Legea pentru definitivarea reformei agrare. proportional cu voturile castigate. a fost adoptat calendarul Gregorian pentru folosirea unui singur calendar pe tot cuprinsul tarii.  1920. viza redimensionarea loturilor taranesti. a fost adoptata Constitutia care prevedea reorganizarea si consolidarea statului national. Transilvania. realizarea unor reforme democratice precum cea agrara si electorala. s-a realizat unificarea monetara. la Alba Iulia a avut loc incoronarea regelui Ferdinand. au avut loc primele alegeri parlamentare in Romania Mare.  15 octombrie 1922. realizandu-se chiar fuziuni ale acestor partide cu partidele din Provincii (cum a fost fuziunea Partidului Taranesc al lui Ion Mihalache cu Partidul National din Transilvania condus de Iuliu Maniu. Legea invatamantului care prevedea organizarea unitara a invatamantului. si respectiv trei. Basarabia – Directoratele. politica externa. data de 1 aprilie 1919 (stil vechi) a devenit 14 aprilie (stil nou). Legea electorala potrivit careia partidul care castiga 40% din totalul voturilor primea 70% din mandate. armata. pentru a scoate din circulatie celelalte monede care circulau pe teritoriul tarii. Legea privind organizarea armatei.  17 iulie 1921. Legea unificarii administrativ-teritoriale prevedea organizarea administrativa unitara a teritoriului Romaniei si integrarea teritoriilor unite cu tara. iar plasa era impartita in comune rurale si urbane conduse de primari alesi. Mandatele ramase erau impartite intre partidele care depaseau pragul electoral de 2%.  noiembrie 1919. in 1926). Astfel. Guvernul de la Bucuresti se ocupa de problemele de interes general.  29 decembrie 1919.  Formatiunile politice din Vechiul Regat s-au extins prin crearea de organizatii la nivelul intregii tari. reprezentanti in guvernul de la Bucuresti.  27 martie 1926. pentru realizarea acestei reforme si in teritoriile nou integrate Romaniei.

 Telecomunicatiile au inaugurat telefonia si radiofonia. • invatamant primar obligatoriu.  Au aparut noi ramuri industriale.libertati si drepturi cetatenesti: • libertatea presei.  Comertul a fost orientat initial spre Franta si Anglia. 1.300 km la 11.  Evolutia economica – marcata de urmatoarele etape: 65 .  S-au modernizat caile ferate si soselele. • vot universal.000 km. CULTURA IV. Constitutia din 1923 – prevederi: caracterul statului national unitar roman. • libertatea intrunirilor. . dupa 1933 Germania a devenit principalul partener comercial. • egalitatea in fata legii. • garantarea propietatii.000 km2 la 295. Caile ferate s-au dezvoltat de la 4.  Venitul pe cap de locuitor era 110$ in 1938. separarea puterilor in stat: • puterea executiva – exercitata de rege impreuna cu guvernul: • puterea legislativa – detinuta de Parlamentul bicameral.  1933 – Planul de la Geneva a impus control strain asupra finantelor tarii – va fi denuntat in 1934. suprafata Romaniei a crescut de la 137. avea dreptul de a controla activitatea guvernului. STAT. Reformele au schimbat vechile structuri sociale: • Economia a luat avant in timpul guvernarilor liberale:  1922-1928: crestere economica.1. IV. locul al IIlea in Europa la productia de gaze naturale si aur. SOCIETATE.  Romania ocupa locul I in Europa la productia de petrol si locul al VI-lea in lume. locul al IV-lea in Europa la productia de grau. • puterea judecatoreasca – detinuta de Inalta Curte de Casatie si Justitie. format din Adunarea Deputatilor si Senat.049 km2.  1934-1937: dezvoltare maxima. Structuri economice si sociale Teritorial.

Marii propietari funciari (boierii) au pierdut puterea economica.4 milioane de tarani cu 6 milioane hectare teren. 66 . Regimul politic din Romania intre 1918-1938 Monarhia:  1914-1927 – rege al Romaniei ai fost Ferdinand:  prestigiul monarhiei a crescut datorita prezentei suveranilor pe front in primul razboi mondial.9%. evrei – 4%. 1934-1938 – maxima dezvoltare economica. s-a afirmat pe plan economic si politic (industrie. germani – 4. greva ceferistilor si petrolistilor din februarie 1932. au fost impropietariti 1. 2. Muncitorimea – crestere numerica.1% Minoritati nationale: romani – 71. IV. desavarstirii unirii. Intelectualitatea – purtatoare a progresului. a avut loc consolidarea propietatilor mici si mijlocii.    1919-1923 – refacere economica. comert). o o o suprafata arabila s-a dublat. grupata in marile orase. angajata in consolidarea Romaniei mari. maghiari – 7. Taranimea – cea mai numeroasa forta de munca. infaptuirii reformei agrare. 1924-1928 – ascensiune economica. • Agricultura era ramura de baza a economiei. 1929-1933 – criza economica. o o o o o • Burghezia in ascensiune. Conflicte sociale: o o o o greva tipografilor din decembrie 1918. tigani – 1%. • Societatea: o 1930 – Populatia rurala 78. a dominat viata politica si culturala. greva generala din octombrie 1920. banci.1%. • Politici economice: o o ‘Prin noi insine’ – Partidul National Liberal.9%. s-a realizat reforma agrara.9% urbana – 20. s-a afirmat pe plan politic. ‘Porti deschise’ – Partidul National Taranesc. greva de la Lupeni din august 1929.

In 1925 a ramas cu Elena Lupescu in Anglia. Pana in anul 1938 acesta a intreprins actiuni pentru discreditarea partidelor politice si instaurarea unui regim de dictatura personala in anul 1938. iar in 1926 a renuntat la prerogativele de print mostenitor. Carol al II-lea a devenit rege al Romaniei iar criza dinastica s-a incheiat. fiica regelui Greciei.  in 1927 a murit regele Ferdinand. era printul mostenitor al Romaniei. Partide de dreapta: A) Partidul Poporului (Liga Poporului) – fondat la 1 aprilie 1918 de Alexandru Averescu. In perioadele de criza economica partidele s-au scindat. Partidul German. In general viata politica a fost dominata de PNL si PNŢ. in perioadele de avant economic s-au regrupat. motiv pentru care prerogativele regale erau exercitate de o regenta formata din Principele Nicolae de Hohenzollern. Partidul Nationalist Democratic). ca suverani ai Romaniei Mari. Partidul Evreiesc. Partidele politice unele partide si-au continuat activitatea (Partidul National Liberal. fiul lui Carol. In provinciile istorice unite in 1918 au existat partide politice proprii. Partidul Conservator a disparut de pe scena politica. revenirea lui Carol in tara. Unele partide au fuzionat: Partidul Taranesc si Partidul National au format Partidul National Taranesc (1926).  8 iunie 1930 – restauratia carlista.  printul Carol al II-lea. Popularitatea acestui partid a scazut datorita masurilor luate grevelor si manifestatiilor. s-a bucurat de succes datorita popularitatii conducatorului partidului.  1927-1930 – Rege al Romaniei a devenit Mihai care era minor. Miron Cristea – Patriarhul Romaniei. Partidul Poporului). 15 octombrie 1922 – Regele Ferdinand si Regina Maria au fost incoronati la Alba Iulia. Au aparut partide ale minoritatilor: Partidul Maghiar.  1926-1930: criza dinastica determinata de renuntarea la tron a lui Carol. - 67 . dupa 1918 au aparut partide noi (Partidul Taranesc. Gheorghe Buzdugan – Presedintele Inaltei Curti de Casatie. 1. Print mostenitor a devenit Mihai. A scazut prestigiul monarhiei. casatorit cu Elena.

cand s-a aflat la guvernare. G. A. Acest partid a fost condus de Iuliu Maniu (1926-1933). Activitatea parlamentara si guvernamentala Politica in perioada interbelica a fost dominata de lupta intre democratie si autoritarism: optiuni democratice: liberalismul. In 1924. Taranismul: doctrina PNŢ a sustinut ca baza economica a tarii este propietatea taraneasca. limitarea patrunderii capitalismului strain. I. protejarea bogatiilor tarii. rolul predominant trebuia sa apartina burgheziei. asasinat). Duca (1930-1933. o Legiunea Arhanghelului Mihail – infiintata la 24 iunie 1927. • de stanga: o Partidul Comunist Roman. taranismul. a avut pe lider Corneliu Zelea Codreanu. optiuni autoritare: comunismul.B) Partidul National Liberal – a fost condus de I. Avea ca lideri pe Gheorghe Cristescu. 68 . Vintila Bratianu (1927-1930). Cuza. fascismul. Ion I. Ion Mihalache (1933-1937). 2. politica ‘prin noi insine’ viza protejarea burgheziei romanesti. a avut o influenta foarte mare asupra regelui Ferdinand. s-a format la 8 mai 1921. C) Partidul National Taranesc – s-a format la 10 octombrie 1926 prin fuziunea Partidului Taranesc condus de Ion Mihalache condus cu Partidul National din Transilvania condus de Iuliu Maniu. Dinu I. PNL a guvernat intre 1922-1928 si 1937-1938. Bratianu (1909-1927). In 1930 a fost creata Garda de Fier. Partidele extremiste: • de dreapta: o Liga Apararii National Crestine – a fost infiintata la 24 martie 1923 de prof. C. Partidul Comunist a fost scos in afara legii. Bratianu. C. C. Iuliu Maniu (1937-1947). I. Bratianu (1933-1947). Partide de stanga: A) Partidul Social-Democrat din Romania – s-a format la 7 mai 1927 si a avut la lideri pe George Grigorovici si Constantin Titel-Petrescu. Liderul partidului. Liberalismul: doctrina PNL a sustnut faurirea unei economii capitaliste prin forte proprii. Stefan Foris. Acest partid a dominat scena politica romaneasca mai ales in perioada 1918-1928 (decada bratienista). instrument al intereselor Uniunii Sovietice. C.

regele l-a insarcinat cu formarea guvernului pe O. om politic lipsit de personalitate. a fost creat Frontul Renasterii Nationale. o 16 decembrie 1938. Parlamentul a fost dizolvat. o 27 februarie 1938. s-a constituit un nou guvern de ‘uniune nationala’ condus de patriarhul Miron Cristea. Legea Invatamantului. o a guvernat prin decrete-legi. - guvernarea taranista: 1928-1933. a fost adoptata o noua lege administrativa. Dupa 1930 a avut loc o ascensiune a extremismului de dreapta care a reusit sa castige tot mai multi adepti. o 28 decembrie 1937. Legea Electorala. Goga. o 11 februarie 1938. La alegerile parlamentare din 1937. Guvernarile PNŢ din perioada 1929-1933 au coincis cu marea criza economica si au vizat reducerea efectelor crizei economice. lovitura de stat. au fost dizolvate partidele politice. a fost adoptata o noua Constitutie potrivit careia regelui ii reveneau atat puterea executiva. 69 . ca partid unic. legi pentru conversiunea datoriilor agricole. legionarii au ocupat locul al III-lea cu 15. Intre 1918-1938 s-au succedat 24 de guverne. Legea pentru unificare administrativa. Pierderile teritoriale din 1940 Carol al II-lea (1930-1940) a incercat sa instaureze un regim de dictatura personala: o s-a inconjurat de o camarila regala.taranimea trebuia sa conduca societatea. 3. Sfarsitul regimului parlamentar. o la alegerile parlamentare din 1937 nici unul din partidele politice nu a reusit sa castige peste 40% pentru a putea guverna. o a incercat sa formeze guverne de uniune nationala (guvernul Iorga-Argetoianu 1931-1932). a sustinut politica ‘portilor deschise’ capitalului strain. perioade de stabilitate politica alternand cu cele de instabilitate: - guvernare liberala: 1922-1928 si 1937-1938. Parlamentul avand doar un rol decorativ. o 14 august 1938. o 10 februarie 1938.58% din voturi. Au luat masuri pentru redresarea economica a tarii: stabilizare monetara. guvernul Goga a fost inlaturat si a fost instaurat regimul de autoritate monarhica a lui Carol al II-lea. cat si cea legislativa. IV. imprumuturi de la banci straine. o a compromis partidele politice. a coincis cu criza economica mondiala. In timpul guvernarii liberale au fost adoptate o serie de legi cum au fost: Constitutia. o guvernul Tatarascu a fost un instrument al regelui. o 30 martie1938. o ianuarie 1938.

Romania in al II-lea razboi mondial 1. 22 iunie 1941 – Germania a atacat URSS. Romania s-a alaturat Germaniei pana la 26 iulie 1941 au fost eliberate teritoriile rapite de URSS. in aprilie 1944. 24 ianuarie 1941 – Ion Antonescu a instaurat dictatura militara. 14 septembrie 1940 – Romania s-a proclamat stat national legionar. 6 septembrie 1940 – Carol al II-lea a abdicat in favoarea fiului sau Mihai I. 22 august 1941 – Ion Antonescu a devenit maresal.  bolsevismului:     Moldovei 70 . Hitler a facut presiuni asupra lui I. IV. armata romana a participat la luptele din Crimeea.    pentru a recupera teritoriile rapite de URSS in 1940. Bucovina si Tinutul Herta. 4 septembrie 1940 – Ion Antonescu a fost numit sef de guvern.  30 august 1940 – prin Dictatul de la Viena.o au fost introduse cenzura si starea de asediu. Armata Rosie sovietica a trecut la contraofensiva invadand N. 23 noiembrie 1940 – Romania a aderat la Pactul Tripartit. Antonescu pentru continuarea razboiului Ion Antonescu a ordonat trecerea Nistrului pentru distrugerea totala a 16 octombrie 1941 – a fost cucerita Odessa. Perioada 6 septembrie 1940-23 august 1944 Ion Antonescu – seful statului     legionari. Romania era obligata sa cedeze nord-vestul Transilvaniei catre Ungaria. a participat la batalia Stalingradului. Regele avea venirea lui Ion Antonescu la putere a orientat Romania spre Germania. noiembrie 1940 – asasinatele politice au adancit conflictul dintre Antonescu si atributii decorative.   21-23 ianuarie 1941 – rebeliunea legionara a fost infranta. 4. dictatura lui Carol al II-lea s-a prabusit datorita pierderilor teritoriale suferite de Romania in 1940:  28 iunie 1940 – URSS a rapit Basarabia. o septembrie 1940.    dincolo de Nistru.  7 septembrie 1940 – s-a semnat Tratatul de la Craiova care prevedea cedarea Cadrilaterului in favoarea Bulgariei.

Romania a redevenit monarhie constitutionala.  au fost infiintate tribunalele populare.  23 august 1944 – Ion Antonescu. URSS) au solicitat capitularea neconditionata a 20 august – sovieticii au declansat ofensiva pe frontul Iasi-Chisinau.  12 septembrie 1944 – delegatia romana la Moscova a semnat Conventia de armistitiu cu Natiunile Unite.  au fost create lagare de detinuti. Tatarescu si gruparea taranista a lui Anton Alexandrescu. Partidul Social-Democrat si Partidul Comunist Roman au format Blocul National Democrat care urmarea inlaturarea lui Antonescu si scoaterea Romaniei din razboi. 71 .  august-decembrie 1944 – guvernul condus de generalul Constantin Sanatescu.  6 decembrie 1944-28 februarie 1945 – guvernul Nicolae Radescu.  23 august 1944. Conform acestei intelegeri influenta sovietica in Romania era de 90%. a fost arestat impreuna cu membrii guvernului.  au fost suprimate ziarele de opozitie.  2. I.  PCR a actionat pentru crearea unui sistem de aliante a fortelor de stanga.  au fost infiintate sovromurile. Puterile Aliate (Anglia. chemat la palat de regele Mihai. Moscova – Stalin si Churchill au impartit zona Balcanica.  in guvern a intrat gruparea liberala a lui Gh. pacii cu Natiunile Unite. Comunistii au creat stare de confuzie pentru a ajunge la putere.  epurarea aparatului de stat de opozanti. SUA.30 decembrie 1947  10 iunie 1944.  23 martie 1945 – s-a infaptuit reforma agrara pentru atragerea taranilor (din 1949 s-a declansat campania de colectivizare). Partidul National Liberal.   Romaniei. Anglia. URSS. Partidul National Taranesc. Antonescu nu a acceptat conditiile impuse de sovietici.  6 martie 1945-30 decembrie 1947 – guvernul Petru Groza – inceputurile comunismului. cu aprobarea lui I. Antonescu s-au purtat tratative secrete pentru incheierea Iuliu Maniu a purtat si el tratative pentru o pace separata.  9 octombrie 1944. ora 22:00 – a fost citita ‘Proclamatia regelui catre tara’ prin care se anunta iesirea Romaniei din alianta cu Germania si alaturarea de Natiunile Unite (SUA. Perioada 23 august 1944. Franta).

 20 decembrie 1956 – etatizarea Bancii Nationale.  Romania a fost proclamata Republica. burghezia. cooperativizarea agriculturii au fost actiuni menite sa subordoneze intreaga economie nationala statului comunist. primul plan aplicat intre anii 1951-1955. 20 august 1945-8 ianuarie 1946.  PCR a ramas partid politic unic.. apoi cincinale. etc. bancare. Nationalizarea intreprinderilor. de asigurari si de transport care urmarea distrugerea propietatii private si constituirea proprietatii comuniste. Contradictiile industrializarii  11 iunie 1948 – a fost adoptata Legea pentru nationalizarea intreprinderilor industriale.  Obstructionarea campaniei electorale a opozitiei. s-a procedat la centralizarea economica si introducerea planurilor. transport. miniere. politia si jandarmeria comunista. 72 . a intregului popor.  30 decembrie 1947 – Abdicarea fortata a regelui Mihai. mai intai anuale (1949-1950). Ignorandu-se legea cererii si ofertei. Economia romaneasca a suferit mutatii profunde prin desfiintarea relatiilor capitaliste si subminarea bazei sociale a acesteia. pentru controlul economiei. ECONOMIA SI SOCIETATEA IN PERIOADA COMUNISTA V.  Groza a anuntat si organizat alegeri libere – alegerile parlamentare din noiembrie 1946.  Comunistii au fost sprijiniti de armata sovietica. partidele politice au fost interzise si opozitia lichidata. In romania au functionat pana in 1956. etatizarea bancilor. V.  In 10 februarie 1947 la Paris s-a semnat Tratatul de pace cu Natiunile Unite. carbunelui. ‘greva regala’ declansata de rege ca protest impotriva guvernului Groza. care urmarea exploatarea economica a tarii). gazelor. 1. s-a sfarsit prin introducerea in guvern a doi reprezentanti PNL si PNT.  Arestari in randul opozitiei.  7 iulie 1945 – a fost infiintat primul Sovrom (societate economica mixta romano- sovietica.  Comunistii au obtinut victoria falsificand alegerile parlamentare.  Electoratul a votat pentru partidele istorice. sovietizarea economiei romanesti.  Comunistii au trecut la un nou val de arestari. 16 sovromuri. Acestea functionau in domeniul petrolului.  Reprezentantii occidentali acreditati la Bucuresti n-au sprijinit fortele democrate si pe regele Mihai.

Transfagarasanul. etc.-uri. DOMINATIA IDEOLOGICA SI REPRESIUNEA POLITICA VI. Ianuarie 1949. pentru construirea si sustinerea de colosi industriali (Combinatul Siderurgic de la Galati).A. chimica. purtandu-se o lupta acerba cu chiaburimea (tarani instariti). procesul de colectivizare incheindu-se in 1962. Colectivizarea agriculturii s-a realizat prin deposedarea fortata a taranilor de pamant. si Gospodarii Agricole de Stat (G.). Regimul politic. In cadrul procesului de colectivizare.C. pentru realizarea unor proiecte marete cum ar fi Canalul Dunare-Marea Neagra. care avea ca scop subordonarea si controlarea economiei statelor membre de catre URSS. Colectivizarea si impactul ei asupra statului romanesc Paralel cu industria. concepute dupa model sovietic. Prin subordonarea agriculturii statul putea sa impuna tipurile de culturi ce urmau a fi cultivate si preturile produselor agricole.A. care trebuia desfiintata. cand Romania.Economia romaneasca a fost orientata spre industrializare. 1.). etc.P. s-a detasat de Moscova.A. prin confiscarea averilor si arestari. monopolul ideologic si ‘productia culturala’ 30 decembrie 1947 – Proclamarea Republicii Populare Romane (stat totalitar). Productivitatea agricola scazuta. devenite in 1966 Cooperative Agricole de Productie (C.000 de tarani au fost inchisi in inchisorile comuniste. Regimul lui Gheorghe Gheorghiu Dej (1948-1965) 73 .S. Industrializarea fortata s-a realizat cu investitii uriase. a fost creat Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER). siderurgica. Peste 80. Industrializarea s-a accentuat dupa anul 1946. devenite mai tarziu Intreprinderi Agricole de Stat (I. 2. inventarul agricol folosit. Casa Poporului.). dezvoltandu-se in special industria grea: constructoare de masini. deportari. 1.C. Au fost create Gospodarii Agricole Colective (G.). VI.A. 96% din suprafata arabila a tarii a fost inclusa in gospodariile agricole. au fost infiintate primele G. Politica de industrializare fortata a economiei romaniei s-a dovedit a fi falimentara. Iulie 1953.S.A. V. dezinteresul taranilor si migrarea acestora la oras au avut ca efect agravarea problemelor economiei romanesti. si agricultura a fost subordonata statului comunist. organism economic constituit din toate statele din blocul comunist. etc. ostila Planului Valev ce prevedea includerea tarii intr-un complex agricol ce cuprindea si teritoriii din Uniunea Sovietica si Bulgaria. munca ineficienta. insotita de terorizarea celor ce se impotriveau.

cu geografia URSS. Fostii demnitari au fost inchisi. 74 . intreaga putere apartinand PMR.000 de oameni. Gheorghiu Dej si-a inlaturat toti rivalii. In armata romana au intrat ofiteri sovietici ce supravegheau activitatea militarilor romani de cariera. si Consiliul de Ministri. Gh. comunistii s-au sprijinit pe politia politica In numele luptei de clasa impotriva burgheziei au murit Iuliu Maniu. Partidul National Liberal a fost desfiintat in acelasi an. Consfintea regimul monopartidic. Aiud. comunista. Parhon). Lucian Blaga. au fost torturati sau trimisi spre exterminare la Canalul Dunare-Marea Neagra. multi murind din cauza conditiilor inumane. 22 ianuarie 1949 – a luat nastere Militia ‘populara’. judecati ca ‘dusmani ai poporului’ si exterminati in lagare de munca si inchisori. dupa modelul celei sovietice din 1936: • • • • • A fost instituit regimul democratiei populare. condus de Petru Groza. La Canalul Dunare-Marea Neagra au fost inchisi 80. La Pitesti au fost ‘reeducati’ elevii si studentii. Gh. Ana Pauker si Vasil Luca. 13 aprilie 1948 – a fost adoptata Constitutia Republicii Populare Romane. organul suprem legislativ devenea Marea Adunare Nationala.februarie 1948 – s-a infiintat Partidul Muncitoresc Roman prin unificarea PCR si PSD. Lucretiu Patrascanu fiind lichidat in 1954.I. religia ca obiect de studiu a fost inlocuita cu istoria Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. ai carei membri erau desemnati de catre membrii partidului unic. Prin desfiintarea parlamentului. Pentru (securitatea): • • 30 august 1948 – a fost infiintata Securitatea. Organele de conducere a statului erau: Prezidiul Marii Adunari Nationale (presedinte al prezidiului a fost numit C. Radu Rosetii. 1948 – a fost adoptata ‘legea invatamantului’. impunerea noului regim politic. Ramnicu Sarat. la Sighet. Gheorghiu Dej. Gheorghiu Dej indeplinind functia de vicepresedinte al Consiliului. Gherla. Partidele politice au fost desfiintate: • • la 30 iulie 1947 a fost dizolvat Partidul National Taranesc. prin desfiintarea Politiei si Jandarmeriei. In cultura s-a incercat modificarea culturii nationale si a fost adoptat modelul sovietic ‘proletcultist’: • • • Istoria nationala a fost rescrisa conform conceptiei marxist-leniniste. Pitesti. modificata dupa modelul celei sovietice. A fost desfiintat principiul separarii puterilor in stat. Ion Mihalache. in frunte cu Gh.

2. Socialista Romania.. Politica externa: • • 25 ianuarie 1949 – Romania a intrat in CAER. 75 . iunie 1958 – trupele sovietice s-au retras din Romania. relativa destindere. Regimul national comunist (Nicolae Ceausescu. A fost creat Consiliul de Stat ca organ suprem. • • • • • 14 decembrie 1955 – Romania a fost primita in ONU. unde s-a hotarat: . 19-24 iulie 1965 – Congresul al IV-lea al PMR.N. 27 iulie 1956 – tara noastra devine membra UNESCO. cu prilejul Conferintei tarilor comuniste de la Varsovia. cooperare si asistenta mutuala’. Ceausescu a fost ales prim-secretar al CC al PCR. Sa creat astfel. 21 august 1965 – a treia Constitutie comunista: a fost proclamata Republica 9 decembrie 1967 – Ceausescu a devenit Presedinte al Consiliului de Stat. liberalizare: 22 martie 1965. 1965-1989) Regimul politic in evolutie cunoaste patru perioade: consfintea rolul conducator al partidului comunist. Romania a inceput sa se detaseze de URSS. Presedinte a Consiliului a devenit Gh.A. Gheorghiu Dej. Romania a respins ‘Planul Valev’ care urmarea sa faca din Romania si Bulgaria o zona agricola in interiorul URSS. un bloc politico-militar al statelor comuniste.Congresul al IV-lea al PMR sa devina Congresul al IX-lea al PCR. aflat sub controlul M. Biserica a fost subordonata autoritatilor statului totalitar.schimbarea denumirii partidului. sub tutela URSS. . 14 mai 1955 – Romania a semnat ‘Tratatul de prietenie. Biserica Greco-Catolica a fost silita sa se uneasca cu cea Ortodoxa.• • a fost introdusa cenzura si au fost interzise publicatiile necomuniste. a) Perioada 1965-1974. a fost promovat ateismul stiintific si a inceput prigoana impotriva Bisericii. 24 septembrie 1952 – a fost adoptata a doua constitutie comunista.Transformarea functiei de prim-secretar in cea de secretar general al partidului. fiind adoptata denumirea de Partidul Comunist Roman. Prezidiul Marii Adunari Nationale a fost desfiintat. . instrument de mentinere a acestor state in sfera de influenta sovietica. alaturi de celelalte state comuniste.

literatura a fost mai putin cenzurata. Criza petrolului.F. Gheorghiu Dej. Germania. i-a permis sa creeze un grup de sustinatori si sa controleze absolut orice manifestare rivala. 21 august 1968 – intr-un miting. invatamantul a fost pus pe baze nationale. Romania a refuzat interventia militara si a castigat simpatia occidentului. combinate siderurgice. a condamnat interventia militara in Cehoslovacia a statelor semnatare ale Pactului de la Varsovia. asimilarea functiei administrative cu cea din partid. • • • • • • • • 1967. au fost reabilitate unele victime din perioada lui Gh. Construirea de complexe industriale ce consumau multa energie. au fost construite locuinte in propietate personala. au fost reluate relatiile cu R. a vizitat China si Coreea de Nord. 1-9 iunie 1971. a lansat ‘tezele din iulie’ in care se pronunta pentru orientarea nationalista. a criticat abuzurile lui Gh. cultul personalitatii a fost sprijinit cu ajutorul unei vaste ofensive ideologice si propagandiste. a fost vizitat de lideri occidentali: Charles de Gaulle (1968). 6 iulie 1971. a fost permisa circulatia peste granita. Gheorghiu Dej. Richard Nixon (1969). aprilie 1968. Gerald Ford (1975). si-a consolidat pozitia politica. fiind adeptul ‘socialismului dinastic’.- martie 1974 – MAN l-a ales pe Nicolae Ceausescu presedintele Republicii Socialiste Romania. Casa Poporului). a inceput constructia unor obiective industriale grandioase (Canalul Dunare-Marea Neagra. la Bucuresti. Pe plan extern: b) Perioada 1974-1980 76 . sistemul ‘rotirii cadrelor’. Lipsa de valuta. c) Perioada 1980-1987 Au aparut semnele crizei economice determinata de: • • • • Dezvoltarea fortata a industriei. au fost eliminati unii lideri comunisti. 1974 – Nicolae Ceausescu a devenit Presedinte al Republicii Socialiste Romania. S-a incercat a anumita destindere: Pe plan intern: • • • • • • • • • a fost incurajata propietatea particulara. a plasat in posturi cheie rudele si membrii familiei.

greva minerilor din Valea Jiului. burgheziei mari si mici. 2. au fost create instrumentelor represiunii: • Directia Generala a Securitatii Poporului (Securitatea). Au fost prinsi si arestati la Targoviste. au determinat reactii in randul taranilor. s-a format Frontul Salvarii Nationale. menite sa-i dicrediteze si sa-i extermine in inchisori. Sistematizarea satelor.• • • • • • Seceta de 1983. Desfiintarea propietatii private pentru constituirea propietatii statului comunist. Au fost redactate scrisori de protesc citite la postul de radio ‘Europa Libera’. bancherilor. d) Perioada 1987-1989 • • • • • • • Criza regimului s-a adancit. VI. Ceausescu nu a renuntat la putere – Congresul al XIV-lea al PCR l-a reales in functia de Secretar General. Securitatea si presiunea politica Impunerea regimului politic comunist a determinat reactii puternice din partea romanilor din toate categoriile sociale. etatizarea bancilor si colectivizarea agriculturii. nationalizarea intreprinderilor. Giurgescu. Paul Goma. Pentru a inabusi orice manifestare ostila. Introducerea cartelelor si ratiilor alimentare. Desfiintarea regimului politic democratic cu institutiile sale. dizolvarea partidelor politice au fost insotite de actiuni indreptate impotriva liderilor politici ai vremii. lagare de munca. • Greve si demonstratii: august 1977. Dinu C. Demolarea unor biserici. Au fost luate masuri care au accentuat starea de nemultumire: Au avut loc manifestari de protest: • Fenomenul disidentei – intelectuali precum Doina Cornea. Propunerile lui Gorbaciov de democratizare si restructurare (Perestroika) au fost respinse de Ceausescu. 77 . intelectualilor. Vlad Georgescu. etc. miscarea de la Brasov. 1989 – in Europa au cazut regimurile comuniste. Criza alimentara determinata de plata datoriilor in alimente si infometarea populatiei. 22 decembrie 1989 – cuplul dictatorial Ceausescu a fugit din Bucuresti. Mircea Dinescu. Ana Blandiana. au criticat cultul personalitatii si politica lui Ceausescu. Nivelul de trai a scazut. Decizia de a achita datoria externa de 11 miliarde de dolari. la 30 august 1948. iar la 15 noiembrie 1987.

In aceasta perioada represiunea a luat forme din cele mai violente. sovietizarea tarii. Printre victime se numara si tinerii cu origine nesanatoasa din detasamentele de munca. etc.• • Ministerul Afacerilor Interne. Ramnicu Sarat. au fost arestati 60. Victime ale fortelor de represiune au fost: Iuliu Maniu. Fostii lideri politici si oameni de cultura au fost inchisi la Sighet. Titel Petrescu. oameni politici. preoti. Taranii chiaburi arestati. cum a fost Lucretiu Patrascanu. fascisti. in Muntii Fagaras.000 fiind inchisi.660 detinuti politici. deportat si condamnat la moarte un numar foarte mare de intelectuali. Giurescu.000 de familii au fost deportate in Baragan. fratii Tubulea. represiunea a scazut in intensitate. formate din fosti membri taranisti si liberali. in Vrancea. au cazut victime regimului de represiune aproximativ jumatate de milion de oameni: • • • Peste 400. Ion Gavrila. etc. Ion Mihalache. in Muntii Apuseni. ocupatia sovietica. Aceste grupari au activat in Maramures. criza regimului comunist de mai tarziu. Intre 198-1958. tarani. au determinat aparitia miscarii de rezistenta anticomunista.. tarani. fratii 78 . Mircea Vulcanescu. fratii Arnautoiu. In perioada 1948-1964. legionari. in Dobrogea. au fost in numar de 80. in Oltenia.). intelectuali. VI. executat in 1945. in 1953. Constantin Argetioanu. in Neamt. Constantin Bratianu.000 de oameni calificati ca tradatori. Printre conducatorii acestor grupari se numarau: colonelul Gh. Peste 100. Au existat victime ale represiunii si in randul comunistilor. Peste 50. fosti ofiteri de armata.. decembrie 1948. apoi.000 au primit domiciliu obligatoriu. Arsenescu. consilieri sovietici au fost trimisi in Romania cu scopul supravegherii si coordonarii activitatii acestora. inarmate. Intre 1948-1953. Forme de rezistenta anticomunista Impunerea regimului politic comunist. iar in 1962 inchisorile politice au fost deschise fiind eliberati un numar de 4. conform statisticilor. studenti. legionari. Ion Diaconescu. chiaburimea.000. Mihail Manolescu. Gheorghe Bratianu. In numele luptei de clasa impotriva dusmanilor poporului (burghezia. Constantin C. Gherla. desfiintarea propietatii private. la 30 august 1948. etc. sau supusi exterminarii la Canalul Dunare-Marea Neagra. 3. aceste doua instrumente ale regimului comunist au arestat. in Muntii Banatului (condusa de generalul Uta). Arad. Dupa moartea lui Stalin. Corneliu Coposu. Militia Populara. victime ale colectivizarii. Rezistenta anticomunista a imbracat diferite forme: • Rezistenta armata – organizata intre 1949-1956 in Muntii Carpati prin constituirea unei grupari (10-40 de persoane).

21 decembrie 1989 – mitingul din fata CC al PCR s-a intors impotriva s-a. in Timisoara fortele de ordine au provocat un masacru. 1989 – in Europa au cazut guvernele comuniste din Polonia. Institutiile statului de drept 1. STATUL SI SOCIETATEA CIVILA DUPA 1989 VII. Cluj. expulzati peste granita. Ana Blandiana. Greve si demonstratii – greva minerilor din Valea Jiului. contra demonstritiilor din Timisoara. Ialomita. Sibiu. Ei au fost anchetati. Disidenta – prin care un numar mare de intelectuali precum Paul Goma. Teleorman. 22 decembrie 1989 – conducerea a fost preluata de Frontul Salvarii Nationale (FSN). Bihor si in 1958-1959 in Olt. VII. din august 1977 si miscarea de la Brasov. avand ca pretext evacuarea pastorului Lazlo Tokes. in Gorj. Mihai Botez.000 de muncitori. au fost operate arestari. etc. memorii.D. 79 .. generalul Aurel Aldea. R. Ungaria. Gruparile erau sprijinite de locuitorii din aceste regiuni. si-au manifestat opozitia fata de politica comunista. 20 decembrie 1989 – Ceausescu s-a intors din Iran. Mircea Dinescu. 1. 21/22 decembrie 1989 – noaptea s-a tras in multime. Germana. Vrancea. 16 decembrie 1989 – la Timisoara – revolta. unele dintre ele fiind citite la posturile de radio ‘Vocea Americii’ si ‘Europa Libera’. Blgaria si Cehoslovacia. arestati. soldat cu 122 de morti. Acestia au redactat scrisori. 17 decembrie 1989 – Ceausescu a cerut interventia in forta. • • Rezidenta pasiva – mascata prin calitatea de membru de partid. din 15 noiembrie 1987.Croitoru. dupa care a plecat in Iran. etc. Mosoiu. Vlad Georgescu. Context si consecinte • • • • • • • • • • • • • Cauza principala a caderii lui Ceausescu a fost esecul economic al regimului politic totalitar. 9 februarie 1990 – conducerea a fost preluata de Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala (CPUN). 22 decembrie 1989 – Ceausescu a organizat un nou miting – la ora 12:00 a fost nevoit sa fuga. Arad. la care au participat peste 20. • • Rascoale declansate – in perioada colectivizarii: in iarna 1949-1950. Suceava. 25 decembrie 1989 – cuplul Ceausescu a fost executat. Arad. s-au produs confruntari intre demonstranti si autoritati in orasele Brasov. Intr-un discurs televizat a catalogat demonstrantii de la Timisoara drept huligani si fascisti. Decembrie 1989. generalul Gh.

Puterea executiva apartine unui guvern condus de un prim-ministru propus de presedinte si aprobat de Parlament. Puterea legislativa este detinuta de un Parlament bicameral: Senatul si Camera Deputatilor. in Europa comunismul s-a prabusit.• revolutia anticomunista a fost violenta: au murit 1104 oameni. supusa referendumului national (8 decembrie 1991). au aparut multimiliardari imbogatiti prin coruptie. independent. In plan extern s-a incercat integrarea in NATO si UE. URSS s-a dezmembrat. Mai 1990 – alegeri parlamentare. Manifestatii anticomuniste in Piata Universitatii – Bucuresti. dreptul de propietate. egal. a intrat in vigoare abrogand Constitutia din 1965.. Constitutia garanteaza libertatea constiintei. unitar. vot universal. secret. prim-ministru Nicolae Vacaroiu. direct. Revenirea la democratie • • • • • • • • • • 1990 – cadrul geopolitic s-a schimbat. a semnat tratatele cu Ungaria si Ucraina. castigate de FSN. dreptul la asociere. invatamant de stat gratuit. 13 decembrie 1991 – a fost adoptata Constitutia: o o o • Caracteristicile statului: • • • • • • • • • • • Romania este stat national. privatizarea obiectivelor economice a fost lenta. ales prin vot universal. in plan extern Romania a semnat acordul de aderare la Uniunea Europeana. 2. Iunie 1990 – prima mineriada a pus capat fenomenului ‘Piata Universitatii’. suveran. elaborata de o putere constitutionala aleasa prin alegeri generale. Forma de guvernamant este Republica. 80 . liber exprimat. direct si secret pe o perioada de 4 ani. nivelul de trai a scazut. etc. 1992 – alegeri – castigate de Ion Iliescu (PDSR). a aderat la parteneriatul pentru pace. Functia suprema in stat este detinuta de presedintele Romaniei. indivizibil. In Romania s-a trecut la pluralism politic si economia de piata. libertatea individuala. A doua mineriada a inlaturat guvernul Petre Roman.

s-a incheiat cu un acord de guvernare intre CDR. prim-ministru: Calin Popescu Tariceanu.20 iunie 2003-10 martie 2004 – Adrian Nastase . pe o 81 .12 decembrie 1996-17 aprilie 1998 – Victor Ciorbea . Partidul Democrat. • • • perioada de 4 ani. divergente in coalitie privind retrocedarea propietatilor si modalitatile de privatizare.28 iunie 1990-16 octombrie 1991 – Petre Roman . prim-ministru: Adrian Nastase. direct.18 noiembrie 1992-11 decembrie 1996 – Nicolae Vacaroiu . Romania. • • 1 ianuarie 2007 aderarea Romaniei la Uniunea Europeana 2-4 aprilie 2008. s-a realizat astfel prima alternanta la guvernare. dupa caderea totalitarismului.Romania a semnat la Bruxelles protocolul de aderare la NATO Decembrie 2004 – alegeri parlamentare – presedinte: Ion Ilieascu.16 octombrie 1991-19 noiembrie 1992 – Theodor Stolojan .22 decembrie 1999-28 decembrie 2000 – Mugur Isarescu . prim-ministru – Petre Roman . prim-ministru interimar: Eugen Bejenaru (21-28 decembrie 2004) . Parlamentarii trebuie sa apere interesele cetatenilor.26 decembrie 1989-28 iunie 1990 – govern provizoriu.10 martie 2004-28 decembrie – Adrian Nastase (10 martie-21 decembrie). si Uniunea Democratica a Maghiarilor din Romania (UDMR). ca organ reprezentativ al acestora. tara gazda a Summit-ului NATO  Guvernele Romaniei 1989-2008: prim-ministrii . Principala atributie este aceea de a adopta legi. s-au relansat relatiile cu Fondul Monetar International si Banca Mondiala. problema coruptiei nu a fost rezolvata de guvernarile Victor Ciorbea si Radu Vasile. presedinte fiind ales Emil Constantinescu.17 aprilie 1998-22 decembrie 1999 – Radu Vasile . secret.29 decembrie 2004 – Calin Popescu Tariceanu Institutiile statului de drept: 1.• • • • • • • • • 3 noimebrie 1996 – alegeri castigate de Conventia Democratica.28 decembrie 2000-20 iunie – Adrian Nastase . noiembrie 2000 – alegeri parlamentare – presedinte: Ion Iliescu. Parlamentul Format din Camera Deputatilor si Senat alese prin vot universal. Martie 2003 .

direct. pe o perioada de 5 ani. 5. etc. ministri. stabilirea sistemului taxelor si impozitelor. Autoritatea judecatoreasca • • Vegheaza la respectarea legilor. 3. 4. maresal. a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Este mediator intre puterile statului. etc. avand libertatea sa foloseasca si mijloace coercitive. acorda amnistitii si gratieri. Poate emite hotarari de guvern si ordonante. Confera decoratii. Vegheaza la respectarea constitutiei. In fiecare judet si in municipiul Bucuresti. Este alcatuit din primul-ministru. Conduce Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. administratia publica are urmatoarele atributii: organizarea ministerelor. organizarea armatei. organizarea administrativ teritoriala. ministri secretari de stat. al unitatii si integritatii teritoriale. Incheierea de tratate internationale si supunerea acestora spre ratificarea Parlamentului. Acrediteaza reprezentantii diplomatici ai tarii la propunerea guvernului. guvernul desemneaza cate un prefect pentru conducerea serviciilor publice. La nivel central. La nivel local. secret. amiral. Reprezentata prin tribunale si prin Curtea Suprema de Justitie. 2. Numeste primul-mnistru si Guvernul. administratia publica este realizata de primarii si consilii locale. Are sarcina de a conduce administratia publica. a armatei. Acorda gradele de general. Guvernul • • • • • Se ocupa de punerea in aplicare a legilor. Primul-ministru este propus de presedinte si are sarcina de a cere Parlamentului votul de incredere dupa prezentarea componentei guvernului si a programului de guvernare. aprobarea programului guvernului. Administratia publica • • • • Este structurata la nivel central si local. Reprezinta statul si este garantul independentei nationale. egal. Presedintele • • • • • • • • • • Ales prin vot universal. 82 .• Alte atributii: adoptarea bugetului.

Dacia inainte de Dromichete. 1997. Istoria romanilor. 83 . partea I. Papacostea. Deletant. 1998. Editura C. Istoria romanilor in secolul al XVII-lea. Istoria medie a romaniei. Vulpe. 9. 1998.• Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. Dumitrescu. Universitatea Bucuresti 1992. Bucuresti 2000. BIBLIOGRAFIE 1. de la Mihai Viteazul la Constantin S. 3. Stefanescu. Stefanescu. Bucuresti 2001. 7. Scorpan. IX. Enciclopedica. D. Editura Enciclopedica. 8. 6. A. volumele I-IX. Educational. Editura Humanitas 2. Editura Nemira. K. M. Enciclopedie. modernitate. Istoria moderna a romanilor (177401878). Bucuresti S. Istoria V. Isar. Hitchins. Fundatiei ‘Romania de maine’. Brancoveanu. Bucuresti. Barbulescu. Teodor. Manual pentru clasa a XII-a. Romaniei. P. intre traditie si Istoria Romanilor. Editura Universitatii din Bucuresti 1999. S. Tratatul de Istorie a Romanilor. Editura Stiintifica si N. Editura Universitatii din Bucuresti 1999. Istoria Romaniei. 5. 4. Ş. Stefanescu.

84 .