Disciplină:Medicină legală Temă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana

Capitolul I
Aspecte ale violenţei împotriva persoanelor în vârstă

O formă aparte de violenţă în cadrul familiei o constituie cea îndreptată contra vârstnicilor, constând în neglijarea, abuzul sau maltratarea din partea propriilor copii ori rude apropiate."Ideea că cineva va escroca sau va jefui o persoană în etate este tulburătoare; dar aceea că un membru al familiei îşi va maltrata fizic un părinte în vârstă este de neconceput". Intr-o lume in care violenţa este un fenomen social care tinde din nefericire, sa devină banal, persoanele vârstnice fiind o categorie a populaţiei vulnerabilă, nu puteau sa nu devină victime, una dintre ţintele cele mai usoare ale abuzului. Numărul de maltratări ale persoanelor vârstnice este aproape la fel de mare ca şi cel al maltratărilor copiilor, dar nu toate cazurile ajung la cunoştinţa publicului sau a autorităţilor. Abuzul sau violenţa contra bătrânilor este, adeseori, parte componentă a unui model cultural perpetuat de la o generaţie la alta.Cel mai adesea, abuzul contra copiilor sau împotriva soţiei, manifestat, mai cu seamă, în familiile defavorizate din punct de vedere economic, poate conduce şi la abuz contra vârstnicilor. Acest abuz se situează, de fapt, în prelungirea celorlalte forme de abuz (intra)familial.De asemenea sociogeneza abuzului si violenţei contra persoanelor vârstnice ia în considerare, alaturi de evoluţia in general a fenomenului şi accentuarea binecunoscutului conflict dintre generaţii. Dimensiunea fenomenului este într-o creştere subestimată, chiar ignorata şi este explicată de mutatii proprii societatii contemporane precum: creşterea numerică a persoanelor vârstnice (imbatranirea demografică - “feminizarea îmbatranirii”,creşterea numărului de femei în grupul de persoane vârstnice si “îmbatranirea bătrânilor”, creşterea accentuată a numărului de persoane foarte în vârsta), mutatiile in structura si relatiile psiho-afective intrafamiliale, urbanizarea, restrangerea condiţiilor de locuit, inegalitatea sociala, migrarea rural-urban.Adesea, abuzul contra persoanelor vârstnice,este generat de catre o rudă( membru al familiei)care locuieste împreuna cu o persoana varstnică sau de către persoane care nu au calitatea de rude, dar care fac parte din anturajul vârstnicului sau care vin intamplator in contact cu acesta.La aceste doua categorii se adauga şi categoria instituţiilor care nu ţin cont de condiţia de persoană umană defavorizată a persoanei varstnice.

1

abuzul emoţional. de la îmbranciri. abuzatorii fiind rudele:copiii. 2      . izolarea voluntară(sau ţinerea vârstnicului in captivitate). determinandu-l să se lase dominat în interesul abuzatorului. la domiciliu dar si în cadrul institutionalizat(cămin de batrâni sau cămin-spital).intenţionat (vârstnicul este privat. Abuzul prin neglijentă poate fi: involuntar (vârstnicul poate fi lăsat singur. psihic si verbal.uitat fara ajutor). complexati.abuzul financiar. administrarea necorespunzatoare a medicamentelor(neadministrarea celor prescrise).este un abuz disimulat.gineriii. supuse violului de către barbati tineri sau adulti cu tulburari de comportament sexual. el măcinand lent rezistenţa( si asa slabă) a vârstnicului. inclusiv celei din tara noastra.izolat. atat fizic cât şi privind posibilităţile de a sesiza intenţiile ascunse ale abuzatorului. in asociere cu infractiunea de tâlharie. din pacate ignorată. abuzul sexual. abuzul financiar. neglijenţa(abuz disimulat)ca abuz in familie. in raport cu posibilităţile reduse de a se apăra.1 Categorii de abuz asupra persoanelor vârstnice Exista urmatoarele categorii de abuz asupra persoanelor vârstnice:atacul(violenţa fizică). Astfel ca există:  abuzul moral. îl intimidează.ignorarea drepturilor si libertăţilor sale.Abuzul psihologic este ca o distrugere lentă fără urme.denumit si deturnarea bunurilor persoanelor vârstnice.marginalizare si excludere socială. intolerantă fată de notele negative proprii procesului de îmbatranire. de altfel abuzul moral se regăseste in toate celelalte tipuri de abuzuri. alimenţia insuficientă (privarea de hrană). violenţele verbale. Se manifestă sub forma lipsei de răbdare in a-l asculta pe bătrân. bătăi. cu intenţie. urmati de celelalte rude mai îndepartate si persoane din afara familiei. perversi. reţinerea pensiei sub pretextul efectuarii cumpărăturilor etc.Disciplină:Medicină legală Temă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana I. igiena corporală si spaţiu de locuit.Este frecvent in sânul familiei. greu evidenţiabil si de aceea ignorat in dimensiunile sale reale si cu grave repercursiuni asupra existentei vârstnicului. abuzul comportamental (psihologic)-este un tip de abuz frecvent întalnit. întrucat vârstnicii sunt consideraţi ţinte usoare pentru infractori. abuzul fizic(violenţa)-devine din ce in ce mai frecvent şi apare sub forme variate. până la crime. hidratare. Autorii Constantin Bogdan si Şerban Stoianovici(1997) consideră că urmatoarea structura de tipuri de abuz corespunde cel mai bine realitatii. îngrijire. neacordarea ajutorului in activităţile zilnice de îngrijire. loviri. teroarea psihologică. falsificarea unor acte. de alimentaţie. injuriile.nurorile. lipsa comunicării.caracterizat prin nerespectarea demnitaţii persoaneivârstnice. abuzul sexual-este din ce in ce mai frecvent in cazul persoanelor de sex feminin vârstnice.discriminare pe motiv de vârsta.

ochelari sparţi sau semne de imobilizare forţată. tăieturi.întinderi. excesul de utilizare a neurolepticelor si hipnoticelor pentru “a se asigura liniştea” in institutie.Ex. ochi învineţiţi.schimbarea bruscă a comportamentului unei persoane învârstă. . împotriva voinţei vârstnicului şi chiar când are condiţii de a ramane in familie. aceasta se datorează deseori unor probleme personale cum ar fi bolile psihice sau alte trăsături de personalitate disfuncţionale. la domiciliul său.adica internarea într-un cămin pentru persoane vârstnice sau cămin-spital. . 3 . abuzul medical. zgârieturi. în funcţie de tipul abuzului.violenţa domesticăîntreţinută de-a lungul timpului până la bătrâneţe: abuzul de către soţ sau soţie reprezintă o proporţie substanţială a acestor cazuri. . înţepături sau răni netratate. dizlocări sau traumatismeinterne.constă în privarea de îngrijiri.problemele personale ale maltratatorilor: cei care maltratează persoanele învârstă (mai ales copiii ajunşi la vârsta adultă) sunt de obicei dependenţi financiar sau în alte moduri de persoanele vârstnice de care abuzează. ignorarea durerii. I.probe de laborator care arată semne de supradozare sau de subdozare a medicamentelor. .declaraţiile unei persoane vârstnice că a fost abuzată fizic. pentru a preveni dezvăluirea abuzului.Disciplină:Medicină legală Temă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana   abuzul de institutionalizare. de risc. . . Semnele şi simptomele abuzului asupra bătrânilor variază în limite foarte largi.2 Factori de risc Abuzul asupra bătrânilor este o problemă complexă care are mulţi factori contributivi. . urme de legare.Ele pot include: . inclusiv oasele calotei craniene (cap spart). în stadii de vindecare diferite. .refuzul unui îngrijitor de a primi vizitatori care să rămână singuri cu persoana în vârstă. riscul pare să fie mai crescut dacă maltratatorul locuieşte în aceeaşi casă cu persoană vârstnică.izolarea socială: maltratatorii care locuiesc cu persoana vârstnică au ocazia de a abuza mai frecvent de aceasta şi deseori încearcă să-şi izoleze victima de alte persoane. refuzul de a da medicamente. .oase fracturate.cazurile infirmierelor criminale din Austria si Germania si al medicului din SUA care euthanasia bătrânii. cucuie.Factorii de risc includ: .vânătăi.

condiţii de trai neigienice sau periculoase. într-un magazin comercial sau în orice alt spaţiu public. cum ar fi suptul. Abandonul include părăsirea unei persoane vârstnice într-un spital.afişează comportamente neobişnuite. neresponsivă. .o igienă personală defectuasă. . .declaraţiile unei persoane vârstnice că a fost maltratată.Disciplină:Medicină legală Temă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana Abuzul psihic sau emoţionale posibil dacă persoana în vârstă: . azil. 4 . malnutriţia.probleme de sănătate netratate. . Semnele de neglijare includ: . tendinţa de a muşca sau de a se legăna.declară că a fost maltratată verbal sau emoţional.pare agitată sau supărată.deshidratarea. .este retrasă sau necomunicativă. .

 profesorii – sunt o bună sursă în furnizarea de informaţii familiilor care se confruntă cu probleme de violenţa in familie. în ciuda disponibilităţii fondurilor. Prevenirea violenţei in familie si a abuzurilor in general. .Disciplină:Medicină legală Temă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana Semnele exploatării financiare includ: . cum ar fi retrageri inexplicabile de sume mari de bani. respectiv prin Legea nr. întrucat ““familia este prima si cea mai importanta şcoala a relţtiilor interpersonale “.schimbările subite ale unui cont bancar sau a practicilor bancare. Astfel membrii comunitaţii pot sprijini initiaţivele diverşilor profesionişti si pot informa. aceste aspecte fiind reglementate prin conţinutul Legii nr. .nume adiţionale pe cardul bancar al unei persoane vârstnice.schimbări bruşte în testament sau în alte documente financiare. . .dovada falsificării semnăturii unei persoane învârstă.dispariţia de fonduri sau de bunuri valoroase. cu deosebire asupra vârstnicilor sau a femeilor însarcinate. precum şi pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale părinţilor si combaterea violenţei în familie. este o responsabilitate atat a serviciilor comunitare cât si a membrilor comunitaţii.apariţia subită a unor rude necunoscute. Poliţiştii pot facilita intervenţia timpurie in producerea violenţei şi pot sesiza situaţiile cu risc mare de producere a violenţei. .plata pentru servicii care nu sunt necesare. . dupa cum afirma P.217/2003 pentru prevenirea si combaterea violenţei in familie. . Alaturi de Serviciul public de asistentă socială.  5 . .272 / 2007 unde se prevede responsabilitatea Serviciului public de asistenţa socială pentru depistarea precoce a situaţiilor de risc care pot determina separarea copilului de părintii săi. un rol important în combaterea fenomenului violenţei in familie îl au : poliţia – rol important în stoparea mecanismelor sociale de perpetuare a violenţei. Toate aceste fenomene de respingere si violeţe fată de varstnic trebuie cunoscute si combatute.  medicii si asistentele medicale comunitare – în timpul consultaţiilor la cabinet si al vizitelor la domiciliu pot identifica diversele probleme cu care se confruntă familiile şi copiii acestora.Osterrieth. asupra existenţei factorilor de risc in producerea violenţei .taxe neplătite sau îngrijire sub standard.declaraţiile unei persoane vârstnice că a fost exploatată financiar.  preotul – poate acorda ajutor familiilor din comunitate şi poate disemina informaţii cu privire la producerea şi consecinţele violenţei. serviciile de asistentă socială.

se compune din pensia de asigurări sociale in valoare de 880 lei . mobilat clasic si are acces la toate utilitatile(gaze. Imobilul este dotat cu bunuri de folosintă indelungată. locuieşte intr-o casă la curte proprietate personală .S Sex: F Varsta: 88ani Domiciliul: Bucureşti. Date medicale:d-na H.1 . medic generalist si psiholog ne-am deplasat la domiciliul d-nei H. Date profesionale: pensionară Condiţii materiale si de locuit: d-na H.M in varsta de 53ani cu care pastrează legatura telefonic. culpabilitate. apă.: din discutiile avute cu batrâna s-au confirmat relatările vecinilor. si mama acestuia nu au mai respectat prevedererile prevazute în contractul de vanzare-cumpărare.caz de abuz financiar si psihologic Nume: H. În sensul celor de mai sus voi prezenta un studiu de caz : CAZUL nr.S ar fi trebuit să beneficieze.electricitate) Venitul d-nei H. mergand de la cooperare.ca urmare a unei sesizări scrise primită din partea vecinilor. hiperprotectie. canalizare. aceasta a hotărât să deschidă proces împotriva lor pentru recuperarea imobilului vândut cu clauza de habitatie viageră. Sector 1 Componenta familiei: văduvă. are o fiica adoptată stabilită in Polonia T. angoasă.A.C.S.S a suportat în urma cu un an un accident la mâna dreaptă având nevoie de o tijă metalică. Datorita faptului că dl. Evaluarea situatiei d-nei H. care ne relatau faptul că o persoană de sex masculin împreuna cu mama acestuia i-a luat casa dnei H. Aspecte particulare ale cazului:o echipa alcatuită din asistent social.S în schimbul îngrijirii de care dna H. pană la abandon si uneori pâna la respingere.S.Disciplină:Medicină legală Temă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana Familia in care exista vârstnici poate avea comportamente variate. locuinta este compusa din 5 camere si se află in Sector 1.S se deplasează cu greutate din cauza vârstei si a problemelor de coloană. S. 6 .Dna H. Bucureşti.S.

constând în plata facturilor. conform căreia bătrânii nu mai au nici-o valoare sociala. . alţii vizează caracteristicile personale ale acestei categorii demografice. indiferent de venitul vârstnicului.P. în violenţa contra vârstnicilor intervin şi se conjugă o serie de factori. cazul fiind mediatizat si tv. 7 .În prezent dna H. prestate de către un îngrijitor la domiciliu. S. . dintre care unii constituie o parte integrantă a unei mentalităţi larg răspândite în majoritatea societăţilor contemporane.-ul) Capitolul II Cauze principale ale violenţei împotriva vârstnicilor Dincolo de cauzele economice. reprezentând o "povară" pentru familie şi societate.s-au acordat servicii de asistenţa medicală oferite de un medic generalist/asistentă medicală.s-au acordat servicii de consiliere psihologică oferite de către un psiholog. ca urmare a unei conventii încheiate de consiliul local cu D. este foarte multumită de serviciile oferite de catre instituţie şi a semnat cu multa incredere contractul care se încheie între beneficiar şi prestatorul de servicii sociale (în prezent in sectorul 1.C. Planul de intervenţie: . ca atare.S. Opinia: d-na H. iar alţii se referă la violenţa "socializată". preluată de la un grup generaţional la altul. cuprinzând atat sevicii de baza cât şi servicii de suport.s-au acordat Servicii sociale de îngrijire la domiciliu.C se află în proces cu aceştia. legătura cu medicul de familie.Disciplină:Medicină legală Temă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana d-na H. dânsa chemându-i în instantă pentru recuperarea imobilului.A si mama dânsului au agresat-o verbal. servicile sociale de ingrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice sunt gratuite.S.G.S recunoscand că într-adevăr Dl. efectuarea de cumpărături.A.

care au determinat conceperea bătrâneţii ca o formă cronică de dependenţă şi pierdere a autocontrolului moral. Similar cu perioada copilăriei sau a adolescenţei. religia a pus accentul pe decăderea morală a vârstnicilor". în mare măsură. care a pus un accent mai mare pe valorile tineretului. O asemenea mentalitate a fost alimentată. ca o povară pentru societate.1 Abuzul contra bătrânilor ca efect al unor mentalităţi generalizate în majoritatea societăţilor contemporane Maltratarea vârstnicilor reprezintă. la segregarea vârstnicilor de restul societăţii şi la vehicularea unei imagini publice din optica căreia bătrânii sunt priviţi ca persoane neputincioase. bătrâneţea. la fel ca şi ideea de dependenţă a acestei perioade de viaţă. Pe de altă parte. reflectă nu numai o schimbare de mentalitate. conservatorism. de acelea ale părinţilor. "In timp ce medicina a accentuat ideea decăderii fizice. un produs semnificativ al atitudinilor sociale negative. pierderea statusului de persoană activă şi "dezangajarea" vârstnicului. iritabilitate şi dependenţă faţă de alţii. bătrâneţea înseamnă. case de bătrâni sau pensiuni pentru "veterani". cât şi al unor schimbări sociale. prin crearea de aziluri. dar. sunt atât rezultatul devalorizării vârstelor înaintate. manifestate faţă de acest grup de vârstă. o "creaţie" a epocii moderne. ca izvor tradiţional de cunoaştere sau înţelepciune. care au adus în centrul preocupărilor societăţii copiii şi tinerii. vârstnicii fiind consideraţi.a contribuit. “În societăţile contemporane. Astfel. între altele. neputinţă. de accentul pus de protestantismul religios pe valorile individualismului şi automântuirii. este. după căsătorie. incapacitate. lipsă de discernământ. boală. de reducerea mortalităţii şi creşterea speranţei de viaţă. cel mai adesea. larg generalizate în societăţile contemporane. procesul de instituţionalizare a bătrânilor privaţi de resurse. implicit în statusul vârstnicului”. Trecerea de la cunoscuta formulare a lui Cicero. <Seniores priores> (Bătrânii au întâietate) la aprecierea celor mai mulţi contemporani conform cărora <Bătrânii sunt de prisos pentru că reprezintă o povară pentru societate>. şi separarea căminelor generaţiilor tinere. de fapt. în sensul ei peiorativ. în marea lor majoritate. bolnăvicioase. de fapt. Ca urmare a acestei 8 . schimbările care au avut ioc la nivelul familiei şi al societăţii şi. definite de disoluţia familiei extinse. implicit instituţionale. decât ale vârstnicilor. lipsite de ajutor şi ale căror probleme impun măsuri medicale şi sociale distincte. mai cu seamă.Disciplină:Medicină legală Temă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana II. cu procesul instructiv-educativ din cadrul şcolii. Acestor schimbări li s-a adăugat înlocuirea experienţei bătrânilor.

o consecinţă a sindromului copilului bătut. conflictuale între ele". cat şi legal. mai ales atunci când parinţii au o stare de sănătate deficitară. atitudini şi evaluări diferite între ele. Ca o consecinţa a acestei stări. Unii sociologi occidentali. valori. atât din punct de vedere moral. situatie de natură a complica problemele lor de existenţa. dificultăţi cu propria parteneră sau propriul partener. dificultătile financiare si cele emoţionale.În acest sens. de multe ori. în paralel şi de proprii lor copii. Majoritatea victimelor (circa 70%) sunt femei. ei însisi. iar peste jumătate din agresori sunt barbati. deci. cu prioritate.Disciplină:Medicină legală Temă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana segregări. care acordă o importanţă exagerată produselor comerciale ce au ca scop principal întinerirea şi înfrumuseţarea. sa-si intreţina parintele sau părinţii. una dintre cele mai bune cunoscătoare a 9 . II. definit de norme. tot mai frecvent. care prin comportamentul lor revendicativ şi stresant contribuie la precipitarea actelor de violenţa comise împotriva lor. Asemenea acte apar. printre care Susan Sontag consideră că diminuarea importanţei vârstei a treia şi apariţia unui veritabil "cult al tinereţii" este şi un rezultat al "teamei de îmbătrânire" corelata cu schimbările în aspiraţiile şi mentalităţile populaţiei din societatea de consum. Informaţiile rezultate din mai multe studii au arătat că o parte însemnată dintre cei care îşi maltratează parintii au fost. subculturile generaţionale ale tinerilor şi vârstnicilor au devenit parte integrantă a unui stil de viaţă caracteristic. cel care maltratează este un fiu sau o fiică. care are o serie de probleme financiare. tinereţea devine. Adeseori. Maltratarea varstnicului este. un produs "marketizat". consumă alcool şi este obligat(ă). cuplurile care au în îngrijire bătrâni trebuie să se ocupe. cu precădere în familiile în care violenţa reprezintă o forma de reacţie normativa la diferite probleme frustrante si conflictuale. în acele familii în care părinţii sunt complet dependenţi de proprii lor copii. victime ale violenţelor exercitate de acestia. Suzanne Steinmetz. unde nu există nici o posibilitate de a angaja persoane care să se ocupe special de îngrijirea celor vârstnici şi unde este deosebit de dificil de a face faţă dificultăţilor vieţii.2 Motivaţiile principale ale agresorilor vârstnicilor În majoritatea cazurilor. cresc trebuinţele şi solicitările persoanelor vârstnice. o marfă oferită acelor cumpărători care vor să evite efectele ignobile ale bătrâneţii şi să pară mai tineri.

Dar în măsura în care părinţii vârstnici o împiedică să facă toate acestea. determină. adaptându-le specificului de la noi si respectarea acestor drepturi. la care se adaugă cheltuielile necesitate de creşterea şi educaţia copiilor. Astfel victima este nevoită să recunoască dependenţa ei faţă de susţinător. în acest sens. resimte acest lucru ca pe o "povară". educaţia opiniei publice. mai ales. soţia. Aceşti părinţi bătuţi. demers de autoprotecţie instituit atât de abuzator cât si de agresat. cât şi datorită aprecierii prezenţei vârstnicilor în cămin ca violare a vieţii intime a cuplului. privind respectul şi protecţia pe care o datoram semenilor nostri vârstnici. una cunoscută (familiară). atât datorită activităţilor suplimentare pe care trebuie să le presteze. cu deosebire în cazurile de abuz sau violentă . întrucât îşi pierde libertatea pe care se aştepta s-o aibă o dată cu plecarea copiilor din cămin . refuză. Costurile ridicate ale întreţinerii şi îngrijirilor medicale. din nou.    prima masura este. reacţii extrem de violente împotriva părinţilor aflaţi în îngrijire. a lipsei unui refugiu alternativ şi ruşinei ori stigmei de a fi admis să fie trataţi ca un copil. cel mai adesea. cel mai frecvent. adeseori. următoarele: "Persoana care maltratează furnizează ajutor financiar şi alte resurse necesare pentru supravieţuirea victimei. elaborarea de charte ale drepturilor persoanelor vârstnice/ ale persoanelor vârstnice dependente/ ale persoanelor cu afecţiuni incurabile. ale căror agresiuni exercitate asupra lor acoperă o parte mai mare de abuzuri decât cele exercitate în timpul copilăriei. "Soţia. unei situaţii necunoscute. după modelele existente in ţările civilizate. ea este nevoită să se reîntoarcă la rolul filial". în paralel cu maltratarea propriei soţii. chiar dacă ea include maltratarea fizică" . evident din motive diferite fiecare pentru a se depăsi acest obstacol in unele ţări (SUA) s-au creat organisme speciale de investigaţie compuse din persoane specializate. la şcoală sau a avea un serviciu.3 Măsuri ce trebuie întreprinse cu privire la combaterea violenţei asupra vârstnicilor Lupta împotriva violenţei contra persoanelor vârstnice este îngreunată din cauza a ceea ce unii autori au numit “legea tăcerii”. de altfel ca şi pentru alte domenii. pe de alta parte educaţia persoanelor vârstnice care trebuie învaţate cum trebuie să-şi ia măsurile de protecţie necesare. a populaţiei. tineri. aceşti vârstnici maltrataţi preferă.Disciplină:Medicină legală Temă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana acestor realităţi. II. sublinia. copii. de teama bârfelor. 10 . poate fi ostilă părinţilor.libertatea de a călători. de care vom beneficia cu toţii. să aducă aceste abuzuri la cunoştinţa celorlalţi. într-un cuplu care trebuie să-şi întreţină părinţii sau socrii. de a se reîntoarce. adulti cand vom ajunge la o varstă înaintată.

Conflictul dintre generaţii există. privind protecţia bunurilor persoanelor vârstnice. dar nu este o regulă. astfel ca întoarcerea la domiciliul avut este un deziderat. societatea civilă. aceasta fiind şi dorinţa vârstnicilor în general. mai ales în cazurile în care condiţiile de la domiciliu sunt optime convieţuirii. instituţiile statului.De aceea resursele familiei trebuie valorificate întotdeauna.” În concluzie. Experienţa arată că mediul cel mai prielnic pentru bătrân rămâne familia.Disciplină:Medicină legală Temă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana   iniţierea unei legislatii protective. urmând modele ale legislaţiei din ţări în care exista aceasta legislaţie. familia constituie factorul vital fundamental. fireste adâptand-o specificului nostru. 11 . “Pentru bătrâni. comunitatea şi fiecare dintre noi trebuie să reflectăm mai mult asupra sintagmei filozofului Seneca. redată in motto: “Nimeni nu este atât de bătrân ca să nu aiba dreptul să mai spere măcar la o zi”. sensibilizarea opiniei publice prin mediatizarea studiilor si observaţiilor privind abuzul si violenţa şi stimularea studiilor în aceasta direcţie.

“Asistentă socială pentru bătrâni”. Bucureşti. 1993  Hanibal Dumitrascu.O.D.Ed. Ed. Curs“ Dezvoltare Umană”.”Drepturile omului de vârsta a treia”. Sociologia familiei. 1994  Voinea Maria.. Ed. Bucureşti.Bucureşti.R.Alternative.Universităţii.1993 12 . Editura Universitătii. 2008  Mary Marshal. Bucureţti.I.Disciplină:Medicină legală Temă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana BIBLIOGRAFIE  Radu Demetrescu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful