Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima

CUPRINS CUPRINS .................................................................................................................................. 1 INTRODUCERE...................................................................................................................... 3 CAPITOLUL 1: Inima si Valvele cardiace ........................................................................... 5 1.1 Anatomia inimii .............................................................................................................. 5 1.2 Valvele cardiace .............................................................................................................. 6 1.2.1 Valvele atrio-ventriculare ................................................................................................. 7 1.2.2 Valvele sigmoide .............................................................................................................. 8 1.3 Leziunile valvulare.......................................................................................................... 9 1.3.1 Stenoza mitrala si stenoza aortica ..................................................................................... 9 1.3.2 Insuficienta mitrala si insuficienta aortica ...................................................................... 12 1.4 Comportarea biomecanica a inimii ............................................................................... 14 CAPITOLUL 2 – Considerente importante in proiectarea valvelor ................................ 16 2.1 Miscarile valvelor ......................................................................................................... 16 2.2 Elemente de hemodinamica .......................................................................................... 18 2.2.1 Fazele ciclului cardiac..................................................................................................... 18 2.2.2 Vascozitatea sangelui ...................................................................................................... 19 2.2.3 Viteza de curgere a sangelui ........................................................................................... 20 2.2.4 Presiunea sanguina arteriala............................................................................................ 21 2.3 Biomateriale utilizate .................................................................................................... 22 2.3.1 Hemocompatibilitatea ..................................................................................................... 23 2.3.2 Degradarea biomaterialelor............................................................................................. 24 2.3.3 Titanul si aliajele din titan............................................................................................... 25 2.3.4 Aliajele Co-Cr ................................................................................................................. 26 2.3.5 Oteluri inoxidabile ......................................................................................................... 27 2.3.6 Carbonul pirolitic ............................................................................................................ 28 2.3.7. Teflon ............................................................................................................................. 28 CAPITOLUL 3: Tipuri de valve cardiace mecanice .......................................................... 29 3.1 Scurt istoric al valvelor artificiale ................................................................................. 29 3.2 Tipuri de valve mecanice .............................................................................................. 30 3.2.1 Valva mecanica cu bila (caged-ball) ............................................................................... 31 3.2.2 Valva mecanica disc basculant (tilting disc)................................................................... 31 3.2.3 Valva mecanica cu doua hemidiscuri (bileaflet) ............................................................. 32 3.2.4 Caracteristicile si dezavantaje tipurilor de valve mecanice ............................................ 34 3.2.5 Procesul de fabricatie ...................................................................................................... 36 3.3 Disfunctii aparute la valvele mecanice ......................................................................... 37 3.3.1 Tromboza (colmatarea) de proteza mecanica. ................................................................ 37 3.3.2 Complicatiile tromboembolice........................................................................................ 37 3.3.3 Endocardita pe proteza valvulara mecanica .................................................................... 38 3.3.4 Disfunctia structurala de proteza valvulara cardiaca mecanica ...................................... 38 3.4 Tehnici de invesigare a valvelor cardiace si tehnici chirurgicale de implantare .......... 39 3.4.1. Tehnici de investigare .................................................................................................... 39 3.4.2 Ecografia Doppler ........................................................................................................... 40 3.4.3 Tehnica chirurgicala de implantare a valvei ................................................................... 42 CAPITOLUL 4: Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor mecanice .............. 44 1

Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima

4.1 Introducere in Autodesk Inventor ................................................................................. 44 4.2 Proiectarea celor trei tipuri de valve mecanice utilizand programul Autodesk Inventor .................................................................................................................................................. 45 4.2.1 Valva mecanica tip „caged- ball” ................................................................................... 45 4.2.2. Proiectarea valvei tip „tilting disc” ................................................................................ 49 4.2.3 Valva de tip bi-leaflet (cu doua hemidiscuri) ................................................................. 51 4.3 Analiza statica- Tensiuni aparute in pivoti, disc si hemidisc la valvele tip disc basculant si tip doua hemidiscuri. ............................................................................................ 55 CAPITOLUL 5 – Rezultate si Concluzii.............................................................................. 62 5.1 Rezultate ....................................................................................................................... 62 5.2 Concluzii ....................................................................................................................... 62 BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 63

2

Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima

INTRODUCERE

Astazi ne confruntam din ce in ce mai mult cu afectiunile cardiovasculare care reprezinta principala cauza de deces. Numeroase cercetari s-au orientat catre metode avansate pentru realizarea de dispozitive cardiovasculare care sa inlocuiasca functii pierdute. Anual se fac peste 180.000 de implanturi de valve din care peste 70% sunt mecanice artificiale.[1] Volumul de munca depus de valve cardiace este nimic mai extraordinar. Valva se deschide si inchide o data pe secunda in valoare totala de mai mult de 3 miliarde de ori intr-o durata de viata. Valvele se pot defecta progresiv si pot influenta critic performanta inimii. Deoarece proprietatile valvei normale si a celei bolnave nu sunt suficient de bine intelese,nu exista medicamente disponibile pentru a trata si vindeca afectiunile valvei. Singura solutie curativa este de a efectua pe cord deschis interventii chirurgicale pentru a inlocui valva bolnava cu dispozitive proiectate artificial. Aceste inlocuitoare ale valvei sunt realizate din biomateriale modelate in forma valvei care refac functiile initiale mecanice si restabilesc functionalitatea inimii. Cu toate acestea, aceste aparate pot esua in cele din urma din cauza imperfectiunilor in design, compozitie sau biocompatibilitate. Dupa ce un dispozitiv prezinta semne de insuficienta, pacientul necesita o alta operatie pe cord deschis pentru inlocuirea a dispozitivului defect. Aceste operatii sunt, in general, riscante si pun probleme suplimentare . Studierea si aprofundarea procedurilor de proiectare si modelare a valvelor cardiace mecanice sunt primul pas catre un nou design „ideal”. In primul rand aspectele legate de anatomia inimii si valvele cardiace si de functionalitatea acestora sunt foarte importante in proiectare, deoarece cum am mai spus prin realizarea unui implant cardiovascular de acest gen urmarim inlocuirea unor functii pierdute. Tot la fel de importante sunt si informatiile legate de hemodinamica, leziunile valvulare, ciclu cardiac etc. Deasemenea valvele mecanice realizate pana astazi sunt un mare ajutor in proiectarea unui nou model; isotria valvelor, problemele aparute dupa implantare, tipurile de valve existente si caracteristicile sunt mai mult decat importante. Astfel, obiectivul pe termen lung este de a gasi metode mai bune pentru tratarea bolilor valvulare. Pentru aceasta este nevoie in general de o echipa multidisciplinara de specialisti in medicina, biologie, inginerie si mecanica. Trebuie tinut cont de structura, functia, biologia, si patologia valvelor cardiace; 3

Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima informatii cu privire la actualele dispozitive. precum si premisele necesare pentru construirea unui ideal de valva artificiala. Cercetarile acutuale au drept scop imbunatatirea dispozitivelor existente. 4 .

Aceste doua valve de ''ejectii''(iesire) se deschid ca raspuns la fluxul de sange si se inchid imediat dupa evacuare. Peretele inimii are trei straturi: 1.in regim de joasa presiune si sistemica .1 Anatomia inimii Inima asigura forta necesara circulatiei sangelui in organism. sangele este fortat sa curga prin valvele aortice si pulmonare (denumite colectiv valve sigmoidiene). delimitand cavitatea pericardica. se deschid pentru a permite sangelui sa umple cavitatile ventriculare. pericardul.[3] 5 . 2. endocardul. primul este responsabil pentru pomparea sangelui de la inima la plamani pentru a captura oxigen. Acest sistem este compus dintr-o pompa dubla cu tuburi ramificate.Valva tricuspida si mitrala (colectiv numit valvele atrio-ventriculare).Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima CAPITOLUL 1: Inima si Valvele cardiace Actiunea mecanica a inimii omului este similara cu cea a motorului cu doi cilindri. are 2 foite (viscerala si parietala). .Cand valvele de intrare sunt inchise. prin intermediul celor doua“circulatii”: pulmonara. reprezentat de muschiul striat cardiac. care duce sangele de la inima la organe (artere) si revine la inima (vene).[1] 1.peretele intern reprezentat de tesut endotelial (acelasi care tapeteaza intreg sistemul circulator).cu grosimea cea mai mare. Patru valve cardiace naturale mentin directia fluxului sanguin in cadrul sistemului circulator .membrana externa care inveleste inima. doua pentru primirea de sange (atrii) si doua pentru a impinge sangele spre organe (ventricule). si al doilea este responsabil pentru distribuirea sangelui oxigenat in organele corpului. Inima este o pompa musculara in esenta. miocardul.[2] Sistemul cardiovascular este un sistem circulator inchis care asigura fluxul de sange prin corpul uman. Sangele circula prin intermediul a doua sisteme. 3. cu patru camere.in regim de inalta presiune. Aceste doua valve de „admisie”(intrare) sunt conectate subiacent la muschiul inimii prin extensii fibroase .

Se mai poate spune ca valvele previn regurgitarea sangelui. [2] 6 .2 Valvele cardiace Valvele cardiace sunt structuri fibroase subtiri acoperite cu endocard.intre AS si VS si valva tricuspida – intre AD si VD.1. Ele se misca pasiv in fluxul sanguin in functie de gradientele de presiune existente de-o parte si de alta.1 Anatomia inimii 1. Valvele sigmoidiene – localizate intre ventriculi si marile artere: valva aortica intreVS si aorta si valva pulmonara -intreVD si artera pulmonara. avand rolul de a asigura sensul unidirectional de circulatie al sangelui. situate la nivelul inelelor atrio-ventriculare si emergentei arterelor mari din inima.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima Fig. [4] Sistemul Valvular este format din: • • Valvele atrio-ventriculare – localizate intre atrii si ventriculi: valva mitrala .

1 Valvele atrio-ventriculare Sunt reprezentate de valva mitrala ( fig. impiedica rasfrangerea valvelor cardiace in spre atrii.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima . Prezenta cordajelor tendinoase.2. Sangele care trece din atriu in ventricul formeaza in spatele celor doua cuspisuri valvulare vartejuri de sange care tind sa le apropie. Inchiderea valvelor atrio-ventriculare se face in momentul inceperii sistolei ventriculare. Fig.[4] 7 . cand presiunea din ventricul depaseste presiunea din atriu.1. realizand in ansamblu un adevarat aparat valvular. Suprafata totala a cuspisurilor valvulare este foarte mare fiind aproximativ dublul orificiului valvular respectiv si permitand alipirea valvelor inchise pe o mare suprafata.2 Sistemul valvular 1. respectiv valva tricuspida la nivelul atrio-ventricular drept. cand cuspisurile valvulare deschise iau forma unei palnii ce opune opune o rezistenta minima la curgerea sangelui. ancorate pe muschii papilari care se contracta. 1. Deschiderea valvelor atrio-ventriculare se face in timpul umplerii ventriculare. La aceasta contribuie probabil si tensiunea dezvoltata la capetele cuspisurilor de cordaje tendinoase intinse prin umplerea ventriculara.2.1) formata din 2 cuspisuri. situata la nivelul orificiului atrio-ventricular stang. De la capatul liber al cuspisurilor valvulare sunt atasate cordaje tendinoase care se insera pe varful uschilor papilari ce pornesc din miocardul ventricular.

Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima

Fig.1.2.1 Valva mitrala

1.2.2 Valvele sigmoide Se gasesc la emergenta arterelor mari din ventriculi, fiind reprezentate de valva aortica (fig 1.2.2), situata la iesirea din ventriculul stang si valva pulmonaraa la iesirea din ventriculul drept. Ambele au o structura similara fiind formate din trei cuspisuri fixate pe inele valvulare. Deschiderea valvelor sigmoide se realizeaza in timpul ejectiei ventriculare. Imediat dupa deschidere ele plutesc in torentul sanguin mentinandu-se la oarecare distanta de peretele arterial si permitand un flux constant de sange. Inchiderea valvelor sigmoide se face la sfarsitul contractiei ventriculare. Fluxul aortic incepe sa se decelereze, moment in care presiunea de pe fata aortica a valvelor devine mai mica decat presiunea de pe fata ventriculara, determinand apropierea lor. Ejectia rapida a sangelui la presiuni mari si miscarile bruste ale valvelor sigmoide face ca ele sa fie supuse la solicitari mult mai mari decat valvele atrioventriculare.[4]

Fig.1.2.2 Valva aortica

8

Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima

1.2 Leziunile valvulare Afectarea functiei valvelor cardiace se poate realiza atat prin stenoza cat si prin insuficienta acestora, ambele producand modificari ale gradientelor presionale de o parte si de alta a valvei lezate, cu repercursiuni importante asupra functiei cardiace. Valvele pot prezenta una sau ambele tipuri de disfunctii in acelasi timp (insuficienta si stenoza).[5] 1.3.1 Stenoza mitrala si stenoza aortica Stenoza mitrala este o afectiune cardiaca care consta in ingrosarea valvei mitrale. Aceasta devine rigida, nu se mai poate deschide in totalitate, astfel ca sangele trece cu greutate prin orificiul stenozat. Afectiunea poate cauza diferite complicatii, precum aritmii cardiace (anomalii ale activitatii electrice, care sunt percepute de pacient sub forma palpitatiilor cardiace), insuficienta cardiaca, edem pulmonar sau accident vascular cerebral (prin formarea de emboli la nivelul atriului stang, cu mobilizarea ulterioara a acestora. Valva mitrala stenozata este caracterizata prin ingrosarea, fibrozarea si rigidizarea inelului mitral, astfel ca orificiul mitral se ingusteaza si sangele nu mai poate sa treaca catre ventriculul stang. Exista si alte cauze, mai rare, care pot determina stenoza mitrala; dintre acestea amintim: - malformatiile cardiace congenitale (stenoza mitrala congenitala), sunt diagnosticate in copilarie si pot cauza complicatii grave in adolescenta; - endocardita bacteriana (infectia bacteriana a valvelor cardiace); - miocarditele (inflamatia sau infectia muschiului inimii); - stenoza mitrala senila (ingrosarea valvelor cardiace secundare imbatranirii si fibrozarii tesuturilor); - asocierea cu unele afectiuni: lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoida, sindromul carcinoid, etc; - mixomul atrial (tumora benigna a musculaturii atriului) care poate cauza blocarea orificiului valvei mitrale.[6] Examenul clinic general este foarte important si poate evidentia urmatoarele modificari obiective: - auscultatia cordului poate evidentia un zgomot (pocnitura), datorata deschiderii greoaie a valvei mitrale stenozate; in cazul pacientilor care au insuficienta cardiaca, pe langa cele 2 zgomote cardiace fiziologice, se mai pot auzi unul sau 2 sufluri spraadaugate (galop cardiac); auscultatia cordului se realizeaza cu atentie, deoarece suflurile patologice se pot usor 9

Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima

confunda sau rata; auscultatia cordului este destul de dificil de efectuat in randul persoanelor obeze, a celor cu alte afectiuni cardiace sau a varstnicilor - prezenta edemelor periferice, in special la nivelul gleznei, bilateral; tegumentele edematoase sunt calde, usor cianotice si lasa godeu la digitopresiune - prezenta refluxului hepato-jugular (refluarea sangelui in venele gatului, secundara stazei hepatice) - ascultatia plamanului poate evidentia prezenta ralurilor de staza, la nivelul bazelor pulmonare (datorate edemului pulmonar) - recunoasterea faciesului mitral (pometi rosii-purpurii). Ecocardiografia poate evidentia urmatoarele: - inchiderea, respectiv deschiderea valvei mitrale; - masurarea orificiului mitral: in mod normal orificiul mitral masoara intre 4 si 5 cm; stenoza mitrala apare atunci cand diametrul orificiului este mai mic de 4 cm; cu toate acestea, simptomele afectiunii apar doar atunci cand diametrul orificiului mitral este de aproximativ 2 cm; interventia chirurgicala de corectare este indicata in momentul in care se identifica o stenoza de 1,5 cm; - masurarea indirecta a presiunii intraatriale (datorata stenozei subiacente); acesta este un indicator important al severitatii stenozei mitrale; - evaluarea morfologiei si functionalitatii ventriculului stang (dimensiunile peretilor, evaluarea fractiei de ejectie); - masurarea presiunii din arterele pulmonare: presiunea pulmonara mai mare de 20 mmHg, indica decompensarea functiei cardiace, cu riscul aparitiei edemului pulmonar acut; - masurarea dimensiunilor atriului stang, precum si identificarea trombilor de la acest nivel (extrem de importanta mai ales in randul persoanelor cu fibrilatie atriala); - evaluarea functiei celorlalte valve ale inimii. EKG-ul si radioscopia pulmonara identifica modificari patologice doar in cazul aparitiei complicatiilor stenozei mitrale: cardiomegalie (marirea in volum a cordului), hipertrofie (ingrosarea peretilor cordului), prezenta aritmiilor sau a ischemiei (vascularizatie inadecvata a cordului). Stenoza valvei aortice consta intr-o ingustare anormala a acestei valve, care o impiedica sa se deschida cum trebuie. O data stenoza formata, inima trebuie sa faca un efort mai mare pentru a pompa sangele in artera aorta printr-un orificiu ingustat, determinand cresterea presiunii in ventriculul stang. Pentru a compensa acest efort suplimentar, musculatura ventriculului stang se mareste pentru ca inima sa poata pompa sangele mai 10

In unele cazuri. Aceasta evidentiaza hipertrofia ventriculara stanga (ingrosarea muschiului ventriculului stang) sau tulburari ale ritmului cardiac. Atunci cand orificiul valvei aortice este mai mic de 1 cm patrat este vorba de o stenoza severa. la un moment dat ei dezvolta stenoza valvei aortice. stenoza valvei aortice se dezvolta lent pe parcursul mai multor ani. Electrocardiograma (EKG sau ECG).orificiul valvei aortice In stenoza de valva aortica. cu ajutorul ecocardiogramei se pune in evidenta miscarea patologica a foitelor valvei aortice ingrosate. specialistii credeau ca inaintarea in varsta. studiile recente au aratat ca stenoza valvei aortice poate aparea datorita unui proces similar aterosclerozei (boala degenerativa a arterei avand ca origine formarea unei placi de aterom (depunere lipidica) pe peretele sau). In prezenta stenozei severe de valva aortica insotita de simptome. determinand aparitia unui orificiu prea ingust pentru trecerea sangelui din ventriculul stang in artera aorta. Stenoza valvei aortice poate aparea si la persoanele care se nasc cu valva aortica formata doar din doua foite in loc de trei (valva aortica bicuspida congenitala) sau la acele persoane care au avut reumatism articular acut. In mod tipic. Inaintarea in varsta si depunerea de calciu determina ingrosarea si scaderea mobilitatii foitelor valvei aortice. Radiografia toracica evidentiaza prezenta calcificarilor valvei aortice. Cauze Cele mai multe persoane cu stenoza de valva aortica se nasc cu valva aortica normala dar pe parcursul vietii. medicul va evalua urmatoarele: . afectand functia cardiaca. determina aparitia stenozei valvei aortice. foitele valvei aortice nu se deschid atat de mult pe cat ar trebui. Cu toate ca inima poate compensa stenoza valvei aortice pentru o lunga perioada de timp. prin ani de uzura si stress asupra valvei aortice. Aceasta conditie netratata poate conduce la insuficienta cardiaca. pana la urma orificiul valvei aortice se ingusteaza prea mult astfel ca inima nu mai face fata acestui efort suplimentar.dimensiunea ventriculului stang . In ambele cazuri. hipertrofia ventriculara stanga sau acumularea patologica de lichid in cazul asocierii insuficientei cardiace. Cu toate acestea.functia ventriculului stang . 11 . In trecut. impiedicand deschiderea completa a valvei aortice. aorta poate fi dilatata chiar de la orificiul valvei aortice.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima puternic.

modificari degenerative .lupus eritematos sistemic .reumatism articular acut .3.endocardite infectioase .traumatisme .degenerarea mixomatoasa a valvei mitrale – leziunea este intalnita frecvent . Acest reflux de sange dinspre atriu spre ventriculul stang spre atriu in timpul sistolei depinde de suprafata orificiului mitral care ramane deschisa.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima Cateterizarea cardiaca este una dintre cele mai precise metode care determina severitatea stenozei orificiului valvular.rupturi la acest nivel in cazul unui infarct miocardic .2 Insuficienta mitrala si insuficienta aortica Insuficienta mitrala se caracterizeaza prin lipsa de inchidere ermetica a orificiului mitral in timpul sistolei ventriculare.calcificare.[7] 1. Prin ecografie.necroza muschiului papilar. deoarece gradientul presional dintre aceste doua cavitati este mare.anomalii congenitale .disfunctii ischemice .ateroscleroza . iar prin metoda Doppler se poate estima calitativ si semicantitativ severitatea insuficientei mitrale.[6] Cauzele afectarii valvelor mitrale sunt: .infarct miocardic .necroza cordajelor tendinoase Muschii papilari (mai frecvent posteriori) pot fi afectati prin: . fapt ce permite o regurgitare a sangelui din ventriculul stang spre atriu stang. Ruptura sau alungirea cordajelor (mai frecvent posterioare) .largirea prin dilatarea cavitatii ventriculare(insuficienta mitrala functionala) . Prin ecografie transtoracica se poate depista procesul patologic cauzal (reumatism articular acut. valva flasca). prolaps. Prin aceasta metoda sunt depistate regurgitatii 12 .prolaps de valva mitrala . medicul va stabili tratamentul si necesitatea inlocuirii chirurgicale a valvei.cardiomiopatie hipertrofica Inelul valvular poate fi afectat de: .

. Unele persoane se nasc cu o valva aortica ce contine doar o cuspa (valva unicuspida) sau doua (valva bicuspida). . in loc sa se nasca cu trei cuspe. Cu fiecare bataie.Curele de slabire prin tratament medicamentos. moarte subita si degenerarea ireversibila a muschiului inimii. pentru prevenirea aritmiilor (batai anormale ale inimii). Apare in cazuri mai rare la tinerii ce sufera tratamente anticanceroase prin radiatii la nivelul cutiei toracice. .Infectiile de la nivelul peretelui inimii (endocardita infectioasa). Ecocardiografia transesofagiana poate decela cauza regurgitarii mitrale si poate decela pacientii candidati pentru protezare valvulara Electrocardiograma (ECG) evidentiaza activitatea electrica anormala. Coronarografia este deseori indicata inainte de chirurgia valvulara pentru stabilirea existentei bolii coronariene. Organismul nu primeste destul sange. Regurgitarile cronice de valva aortica pot fi determinate de: . prin valva defecta.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima clinic nesemnificative la multi indivizi normali. simptomele nu apar decat dupa cateva decade de viata. daca nu se trateaza.Varsta. Anumite medicamente duc la aparitia problemelor cardiace inclusiv a regurgitarilor de valva aortica. In acest moment. .Traumatisme toracice Investigatiile efectuate sunt aceleasi cu cele in cazul insuficientei mitrale. valva aortica nu se inchide complet. ceea ce sugereaza faptul ca inima este marita sau are o incarcatura crescuta prin regurgitari. pentru ca inima creste in dimensiuni pentru a face fata nevoilor crescute. Cu toate acestea. Testul de efort poate fi necesar pentru a vedea modul de raspuns al inimii la efort. cum ar fi normal.Anevrismul aortic (dilatarea bazei aortei). . .Reumatismul articular acut. e nevoie de inlocuirea chirurgicala a valvei aortice. aceasta modificare trebuind interpretata in contextul clinic general al pacientului. In cazul regurgitarilor. . In mod normal. Structura acestor valve anormale face ca in repaus sangele sa se intoarca in ventriculul stang.[7] 13 .Radioterapia pentru cancer.. o cantitate de sange se intoarce (regurgiteaza) in ventriculul drept.Anomalii congenitale. astfel ca inima trebuie sa lucreze mai mult pentru a compensa. Aceste valve sunt susceptibile la formarea pe suprafata lor a unor depozite care impiedica inchiderea normala a valvelor. regurgitarile se inrautatesc cu trecerea timpului si vor aparea simptome ca dispnee (dificultati de respiratie) sau fatigabilitate. Valva aortica se deterioreaza si se poate rupe odata cu inaintarea in varsta.

Oricare din activitatile mecanice ale inimii presupune existenta fenomenului de excitatie a celulelor membranei musculare care au o constitutie specifica.[8] 14 . Atunci cand ventriculul stang si drept se contracta instantaneu sangele din aorta si artera pulmonara este expulzat cu viteza foarte mare ceea ce creaza o forta reactiva si o miscare asociata. Din analiza sectiunii inimii se observa ca fluzurile de sange ale aortei si ale arterei pulmonare au o actiune excentrica ceea ce genereaza un moment de torsiune. care in cazul inimii au caracter pulsator. Miscarea vibratorie a inimii este influentata de vasele sanguine care sunt figurate in figura 1. Datorita modificarii volumului de sange care circula prin inima centrul de greutate al inimii se modifica. Valvele atrioventriculare impiedica trecerea sangelui din ventricule in auricule iar valvele sigmoidiene impiedica trecerea sangelui din marile artere in vene. Daca ne rezumam la comportamentul biomecanic apar si aici dificultati in analiza datorita activitatii fiziologice ale inimii. Valoarea lucrului mecanic dezvoltat la fiecare bataie a inimii este de aproximativ 1. Se aplica axioma legaturilor prin care corpul studiat se separa de legaturi iar influenta lor se inlocuieste cu forte de reactiune echivalente. Ventriculele au rolul unor pompe dat fiind faptul ca peretii musculari se contracta si se dilata ritmic. bioinformatica. Peste activitatea fiziologica curenta a inimii se suprapun activitatile exterioare care produc o tensiune hemodinamica suplimentara ce poate modifica frecventa si forma vibratiilor fiziologice uneori cu efecte nedorite. anatomie si fiziologie.4 Comportarea biomecanica a inimii O analiza completa a activitatii inimii ar impune un studiu complex care sa foloseasca notiuni de biomecanica.2 J pentru ambele ventricule iar valoarea medie a puterii este de 1. Inima este un muschi cav format din doua auricule si doua ventricule care formeaza patru compartimente. Astfel reactiunea Rap este datorata arterei pulmonare iar celelalte reactiuni venelor. biofizica.5 W pe bataie.4 sub forma unor legaturi elastice.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima 1. biochimie. Se poate reda o imagine simpla a activitatii ritmice a inimii. Pentru studiul comportarii biodinamice a inimii se alege originea sistemului de coordonate in prima vertebra dorsala. Dupa ce excitatia este dirijata spre ventricul incepe contractia acestuia. Se poate determina si centrul de greutate al volumului variabil de sange care circula prin inima.

Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima Fig. 1.4 Reprezentare schematica a legaturilor elastice ale inimii cu organele inconjuratoare si a reactiunilor echivalente 15 .

ruperi. ce opune rezistenta minima la curgerea sangelui.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima CAPITOLUL 2 – Considerente importante in proiectarea valvelor 2. cu formare de vartejuri si reculului elastic al peretilor ventriculari. care la randul sau urca spre baza inimii. Inchiderea valvelor atrio-ventriculare se face in momentul inceperii sistolei ventriculare. asociat cu golirea deplina a atriului. planul valvei mitrale coboara 1-2cm spre apex. Contractia lor este importanta pentru mentinerea in pozitie corecta a valvelor in timpul sistolei ventriculare. impiedica rasfringerea valvelor cardiace inspre atrii. Suprafata totala a cuspidelor valvulare este foarte mare. care o precede pe cea ventriculara joaca un rol important in inchiderea valvelor atrio-ventriculare. dislocari ale elementelor valvei) Valvele atrioventriculare au foite subtiri si se deschid la presiuni mici. gradientul presional atrio-ventricular inversindu-se si determinand alipirea cuspidelor valvulare inaintea inceperii sistolei ventriculare. fara a fi complet alipite la inceputul contractiei ventriculare. 16 . asa cum sunt diferentele de presiune dintre atrii si ventriculi in diastola. Deschiderea valvelor atrio-ventriculare se face inaintea umplerii ventriculare. Mitrala are 2 foite (cuspide) iar tricuspida 3. In timpul sistolei.cind presiunea din ventricul o depaseste pe cea din atriu. iar ventriculul stang 2 mm. Marginile valvelor se insera prin intermediul cordajelor tendinoase de virful muschilor papilari care pornesc din miocardul ventricular si au forma conica cu baza fixata spre virful ventriculilor. astfel incat o mica regurgitare valvulara este invariabil prezenta. Apropierea foitelor valvulare se datoreaza mai multor factori. in afara de contractia ventriculara: fluxului sanguin de-a lungul peretilor ventriculari. Ea aduce un surplus de sange in ventriculul deja plin. fiind aproximativ dublul orificiului valvular respectiv si permitind alipirea valvelor inchise pe o mare suprafata. Absenta sistolei atriale (fibrilatia atriala) sau intirzierea prea mare a sistolei ventriculare face ca valvele sa pluteasca in torentul sanguin.1 Miscarile valvelor In proiectarea valvelor este foarte importanta studierea miscarilor acestora deoarece pot aparea disfunctii de natura mecanica (fisuri. Prezenta cordajelor tendinoase ancorate care se contracta. Ventriculul are 3 mm papilari. cind cuspisurile valvulare deschise iau forma unei palnii. Sistola atriala.

sint alcatuite din 3 foite simetrice. Fluxul aortic incepe sa decelereze. AI= aorta inchisa.MI= mitrala inchisa. moment in care presiunea de pe fata aortica a valvelor este mai mare decit presiunea de pe fata ventriculara. PI= pulmonara inchisa. fixate pe inelele valvulare. de forma unor cuiburi de randunica. PD= pulmonara deschisa. Ejectia rapida a sangelui la presiuni mari si miscarile bruste ale valvelor sigmoide fac ca ele sa fie supuse la presiuni mult mai mari comparativ cu valvele atrio-ventriculare. TD= tricuspida deschisa. Inchiderea valvelor se face la sfarsitul contractiei ventriculare. ele plutesc in torentul sanguin. 17 .TI = tricuspida inchisa.[9] Fig. ceea ce determina apropierea lor. Fenomenul este important. deoarece mentine libere orificiile de emergenta ale arterelor coronare. unde se formeaza virtejuri de sange ce mentin cuspidele departate de peretii arteriali.mentinandu-se la oarecare distanta de peretele arterial. Deschiderea valvelor sigmoide se realizeaza in timpul ejectiei ventriculare. situate la acest nivel.2.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima Valvele arteriale (sigmoide sau semilunare) aortica si pulmonara au structura similara.1 Miscarile valvelor cardiace pe parcursul ciclului cardiac. MD= mitrala deschisa. AD= aorta deschisa. Imediat dupa deschidere.

in medie. [9] 2. care reprezinta volumul de sange expulzat de fiecare ventricul intr-un minut. iar in timpul exercitiilor fizice. care reprezinta ciclul cardiac.1 Fazele ciclului cardiac Activitatea de pompa a inimii se poate aprecia cu ajutorul debitului cardiac.2 Elemente de hemodinamica Hemodinamica are ca obiect studiul fenomenelor fizice ale circulatiei (mecanica inimii si hidrodinamica curgerii sangelui prin vase elastice). sarcina si la altitudine. inmultit cu frecventa cardiaca. cu referire la ventriculul stang sunt: umplerea (diastola ventriculara).diastola consta in relaxarea atriilor si ventriculelor.sistola atriala consta in contractia celor doua atrii. Cand ventriculele sunt complet golite. In somn. Umplerea corespunde diastolei 18 . contractia atriala. aparatele. intre artere si tuburile elastice etc. care intra astfel in sistemul circulator.2. valvulele atrioventriculare se inchid. Inchiderea valvulelor atrioventriculare si a celor aortice produce sunetele specifice batailor inimii si pot fi ascultate cu ajutorul stetoscopului Fazele ciclului cardiac. El este egal cu volumul de sange pompat de un ventricul la fiecare bataie (volum-bataie). valvula pulmonara si cea aortica se inchid.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima 2. Volumul-bataie al fiecarui ventricul este. . Fiecare bataie a inimii consta intr-o anumita succesiune de evenimente. pana la 20 l. astfel.sistola ventriculara consta in contractia ventriculelor si ejectia din ventricule a sangelui. contractia izovolumica sau izometrica. iar frecventa cardiaca normala este de 70-75 batai/min. in medie 4 l in repaus. Inima trebuie sa puna in miscare in fiecare minut. debitul cardiac scade. de 70 ml. Acesta cuprinde 3 faze: . urmata de influxul sanguin in ventricule. creste. ejectia si relaxarea izovolumica (izometrica). modelele precum si dispozitivele experimentale folosite pentru acest studiu. . din punct de vedere mecanic. impiedicand intoarcerea sangelui in atrii. Cand atriile sunt complet golite. urmata de reumplerea atriilor. debitul cardiac de repaus este de aproximativ 5 l /min. Studiul circulatiei sanguine foloseste modele mecanice datorita numeroaselor analogii care exista intre functionarea inimii si cea a unei pompe. iar in stari febrile..

la o diferenta de 2-3 mmHg. Relaxarea continua a miocardului.2. asezarea fibrelor musculare in straturi cu orientare diferita si energia elastica inmagazinata in tesutul conjunctiv ce leaga straturile reprezentand factori deosebit de importanti. asupra unui lichid incompresibil.50s. Contractia atriala este faza in timpul careia se umple complet ventriculul. Musculatura se relaxeaza dupa jumatatea perioadei de ejectie si presiunea din ventricul scade. datorita contractiei miocardului ventricular. iar presiunea aortica este mai mare decat cea ventriculara. expulzarea sangelui continuind mai lent. urmat de un aflux mai lent. Prin urmare. Deoarece musculatura se contracta. se deschide valvula mitrala ducand la scurgerea sangelui din atriu. pentru un fluid aflat in curgere laminara. in acest moment deschizandu-se valvula sigmoida. ambele valvule sunt inchise. numite forte de vascozitate. presiunea aortica si cea ventriculara devin foarte apropiate ca valoare. valvula sigmoida este inchisa.2 Vascozitatea sangelui La fluidele reale. In timpul ejectiei. fapt care duce la o crestere foarte rapida a presiunii intracavitare. sangele este expulzat in aorta. generand umplerea rapida a ventriculului. dar volumul sangelui continut ramane acelasi. In timpul contractiei izovolumice (la volum constant). Aceasta relaxare este foarte rapida. permitand deschiderea valvelor atrio-ventriculare. In acest timp. la inceput mai incet decat cea aortica. se inchide valvula sigmoida. Urmeaza o perioada scurta in care cele doua ventricule devin cavitati inchise (diastola izovolumica sau relaxare izovolumica). forma ventriculului se modifica. presiunea intraventriculara continua sa scada pana la valori inferioare celei din atrii. In general. Datorita relaxarii miocardului. forta de vascozitate este proportionala cu gradientul vitezei: 19 . presiunea intracavitara scade rapid pana la cativa mmHg. cu viteza mare. incepe umplerea cu sange a ventriculelor. Cand presiunea ventriculara scade sub cea aortica. tind sa anuleze miscarea relativa a straturilor si ele sunt cu atat mai mari cu cat viteza relativa a straturilor este mai mare. [10] 2. In momentul in care devine mai mica decat presiunea atriala. permite scaderea in continuare a presiunii. la inceput avand loc o ejectie rapida (aproximativ 2/3 din debitul sistolic este expulzat in prima jumatate a sistolei). Presiunea sangelui creste rapid depasind-o pe cea din aorta. Aceste forte. datorita scaderii diferentei de presiune. in timpul curgerii apar forte de frecare interna intre straturile moleculare care curg cu viteze diferite. ventriculul contractandu-se ca o cavitate inchisa.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima ventriculare care dureaza 0. In timpul acestor faze. In acest moment.

In plus.04 P. Aceasta proprietate defineste sangele ca fluid nenewtonian pseudoplastic si se datoreaza faptului ca sangele nu este un fluid omogen. prin forma lor discoidala. gradientul vitezei = Δv/Δx. Vascozitatea apei la temperatura camerei este 1 cP = 0. Fluidele reale care satisfac relatia de mai sus se numesc fluide newtoniene. iar sangele de 2 – 4 ori. Vascozitatea sangelui depinde de concentratia hematiilor.01 P. hematiile tind sa se orienteze pe directia de curgere. plasma sanguina este de 1. ci o suspensie. Coeficientul de vascozitate se masoara in Poiseuille: 1 Poiseuille (1 PI) = 1 Ns/m2. In conditii normale.6 ori mai vascoasa decat apa.02 si 0. deoarece vascozitatea lor depinde de viteza de curgere sau de presiune. care nu satisfac relatia de proportionalitate intre forta de vascozitate si gradientul vitezei. Vascozitatea sangelui variaza cel mai mult cu temperatura si cu numarul de hematii pe unitatea de volum. S = aria suprafetei de frecare intre straturi. maresc rezistenta la curgere (frecarea interna) a sangelui. [11] 2. Vascozitatea sangelui scade deci atunci cand viteza de curgere creste. In componenta sangelui intra plasma sanguina si elementele figurate.2 – 1. daca viteza de curgere a sangelui creste. Prin 20 .Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima Forta de vascozitate = coeficientul de vascozitate ´ aria ´ gradientul vitezei =h´S´ h = coeficientul de vascozitate (numit si vascozitate).3 Viteza de curgere a sangelui Doar in vasele mici curgerea sangelui poate fi considerata laminara. Vascozitatea acestor fluide (η) nu depinde de viteza de curgere si nici de presiune (η = const. ceea ce micsoreaza vascozitatea sangelui. cum ar fi globulele rosii (eritrocite sau hematii). Unitatea utilizata frecvent se numeste poise: 1 poise (1 P) = 10-1 Ns/m2. iar a sangelui (la temperatura corpului) este cuprinsa intre 0. Δx = distanta intre straturi (masurata pe o directie perpendiculara pe directia de curgere). Exista si fluide reale nenewtoniene.). In anemie. in majoritatea vaselor mari curgerea sangelui se face intermediar intre regimul laminar si cel turbulent. Δv = viteza relativa de curgere a straturilor. astfel incat scade rezistenta la curgere. mai multe tipuri de globule albe (leucocite) si trombocite. care. concentratia hematiilor este redusa. in timp ce o concentratie ridicata a hematiilor creste vascozitatea.2.

curgerea este preponderent nelaminara.2. viteza sangelui este variabila. In restul vaselor de sange. cum ar fi artera brahiala. datorita vascozitatii. neomogenitatii. avand o valoare normala de 100 – 140 mmHg. ele deplasandu-se una cate una.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima vasele capilare.2.[12] 2. 2. In vase de diferite calibre. Presiunea arteriala maxima in timpul ciclului cardiac este presiunea sistolica. Valoarea normala a PA diastolice este cuprinsa in intervalul 60 – 90 mmHg.2. atinsa in faza de repaus a ciclului cardiac. se produce o deformare elastica a acestora. In acest moment peretii arterelor sunt destinsi si inmagazineaza energie potentiala elastica.4 Variatia presiunii sangelui in cursul ciclului cardiac 21 . PA sistolica (maxima) corespunde sistolei ventriculare. depinzand de rezistenta periferica opusa de sistemul arterial. In vasele mari viteza medie a sangelui are valoarea de aproximativ 35 cm/s. In timpul ciclului cardiac portiunea ascendenta a presiunii sangelui (Fig. 2. PA diastolica corespunde sfarsitului diastolei ventriculare.4 Presiunea sanguina arteriala PA este presiunea exercitata de sange asupra peretilor arterelor mari. Curgerea turbulenta a sangelui in vasele mari (mai accentuata in partea initiala a aortei si arterei pulmonare) este deosebit de importanta deoarece faciliteaza schimburile intre fluid si peretii vasului si omogenizarea substantelor dizolvate. care au diametre mai mici decat cele ale hematiilor. iar cea minima este presiunea diastolica. viteza care scade la trecerea in vasele mici pana la 1 mm/s in capilare. Fig.4) incepe in momentul deschiderii valvulei sigmoide aortice datorita patrunderii sangelui in artere. Presiunea sanguina in celelalte vase de sange este mai mica decat presiunea arteriala. cu viteza foarte mica. antrenate de plasma. Aceasta depinde de forta de contractie si volumul bataie al vetriculului stang. expulzarii ciclice ale sangelui precum si a dimensiunilor variabile ale vaselor. precum si de marimea si elasticitatea arterelor. Este determinata de forta si cantitatea sangelui pompat de inima.

deci presiunea arteriala creste odata cu rezistenta la curgere. in timp ce substantele vasoconstrictoare o maresc.frecventa batailor: cu cat este mai mare rata de pompare a inimii. . sistemul arterial contribuie cu 93% din rezistenta totala a patului vascular. Depunerile de grasimi pe peretii arteriali cresc presiunea sanguina. factorii care se iau in considerare sunt: hemocompatibilitatea. [12] 2.volumul sanguin total: cu cat acesta este mai mare. cu atat trebuie sa creasca si rata de pompare. Pentru un debit de 15 l/min. 22 . Practic. deci si presiunea arteriala. debitul cardiac reflecta eficienta cu care inima controleaza circulatia sanguina in organism. Datorita presiunii diferite. Acestea trebuie sa fie capabile sa reziste in mediul coroziv al organismului. in timp ce sistemul venos cu 7%. si daca sunt proprietati mecanice suficiente pentru a rezista la cicluri repetate de inchidere si deschidere a valvei. . Multe materiale diferite sunt utilizate in crearea de valve cardiace artificiale. Aliaje metalice compuse din otel inoxidabil sau titan sunt adesea utilizate pentru a da rezistenta mecanica si pentru proprietatile lor rezistenta impotriva coroziunii. sa fie biocompatibile astfel incat sa nu se obtina un raspuns de respingere. Pentru un debit de 5 l/min.rezistenta la curgere a vaselor de sange este raportul dintre diferenta de presiune de la capetele vasului (Δp) si debitul sanguin Q: In conditii normale.3 Biomateriale utilizate Una dintre consideratiile majore de proiectare a unei proteze care urmeaza sa fie implantate in corpul este alegerea materialelor. trebuie sa fie inerte. Rezistenta unui vas de sange depinde de diametrul vasului si de netezimea peretilor vasului. daca vor provoca tromboza. debitul sanguin Q este constant.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima Factori care influenteaza presiunea arteriala: . In special in valve cardiace artificiale. cu atat creste mai mult presiunea arteriala.debitul sanguin cardiac (sau produsul cardiac) reprezinta produsul dintre rata inimii si volumul de ejectie. . daca se vor deteriora celule sanguine . presiunea este 180/125 mmHg. (la efort fizic). Substantele vasodilatatoare (cum ar fi nitroglicerina) scad presiunea arteriala. Presiunea arteriala creste cu debitul. Rezistenta este mai mare daca vasul este mai ingust sau daca peretii vasului sunt mai putin netezi. (in repaus) presiunea arteriala este 125/80 mmHg.

Ca si in cazul Dacron este adesea folosit pentru grefe vasculare. s-a descoperit repede aplicatiile sale biomedicale. ca un strat de particule de combustibil nuclear. Conform standardelor (ISO – 10993 . . Pentru fiecare categorie se recomanda urmatoarele teste: • Tromboza 23 . rezistent la uzura. Acesta este un lant lung de poliester fabricat din etilen glicol si acid tereftalic. Un material adesea folosit pentru inelul de sutura este Dacron-ul.4) testarea hemocompatibilitatii depinde de categoria de contact sangvin in care se incadreaza biomaterialul sau dispozitivul deosebinduse trei categorii: .Dispozitive implantabile.Dispozitive de comunicare externa – cale indirecta de comunicare cu sangele. motiv pentru care trebuie sa indeplineasca o conditie suplimentara in comparatie cu materialele biocompatibile si anume sa aiba si proprietati de hemocompatibilitate. si propagarea. si in trei etape: initiere. sau contact cu materiale straine.1 Hemocompatibilitatea Materialele utilizate in protezele cardiovasculare sunt in contact permanent cu sangele.3. frecvent utilizat pentru grefe vasculare. activarea trombocitelor. Teflon este relativ inert si extrem de biocompatibil. In aplicatii biomedicale acest material este. amplificare. Acest material are o structura similara cu grafitul si a fost initial dezvoltat pentru aplicatii in industria de combustibil nuclear.[13] 2. Unul dintre dezavantajele majore ale valvelor cardiace mecanice este faptul ca pacientii cu aceste implanturi necesita terapie anticoagulare. Un alt material care este frecvent utilizat pentru inel de sutura este teflon-ul. Cu toate acestea. tromboresistant. Coagularea se produce intr-una din cele trei cai de baza: factorul de expunere tesut. de asemenea. Cheagurile de formate de celulele rosii din sange poat bloca vasele de sange si duce la consecinte foarte grave. . si are inalta rezistenta mecanica si durabilitate.Dispozitive de comunicare externa – sange circulant.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima Carbonul pirolitic este un alt material valoros pentru puterea sa si capacitatea sa de a preveni formarea cheagurilor. Este frecvent utilizate pentru discurile basculante ale valvelor mecanice. Este biocompatibil. Acesta este capabil sa reziste la deschideri repetate si cicluri de inchidere pe care trebuie sa le aiba atunci cand este utilizat intr-o valva de inima mecanica.

Reactia neutrofilelor si a limfocitelor la biomaterilalele poate fi folosita ca un test hematologic eficace. cum ar fi: sangele. proteine. Materialul metalic implantat este. oxigen dizolvat. cum ar fi: Na.2 Degradarea biomaterialelor Coroziunea este unul din procesele majore ce se desfasoara atunci cand un material metalic este in contact intim. rezistenta la coroziune a materialelor metalice implantate este un important aspect al biocompatibilitatii acestora. mediul fiziologic este foarte agresiv si. in consecinta.[14] 2. mentinut la o temperatura constanta de 37 de grade C. Fluidul extracelular. in contact cudiverse lichide biologice. Testele in vitro de evaluare a activitatii complementului presupun determinarea cantitativa a hemoglobinei plasmatice. De asemenea. Metodele de testare in vitro sunt mai rapide si mai putin costisitoare decat metodele in vivo si nu necesita utilizarea animalelor. O crestere hemoglobinei plamatice este determinata de liza eritricitelor care indica faptul ca biomaterialul care a fost pus in contact cu celulele prezinta activitate hemolitica.2÷7. Drept rezultat. a gradului de hemoliza (hematologie) si a timpului partial de tromboplastina (coagulare). Activarea complementului este cel mai relevant test imunologic in cazul biomaterialelor care vin in contact cu sangele circulant. contine cantitati mari de ioni. avand drept rezultat continua degradare a acestora cu formarea unor diversi produsi de reactie. saruri.ce contine apa. prin implantare. care este cel mai adesea in contact cu implanturile. Exista mai 24 .Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima • • • • Coagularea Functia plachetara Hematologia Imunologia In cazul evaluarii primare testele se efectueaza in vitro si cuprind: testarea activitatii complementului (imunologie). prin coroziune se formeaza ioni metalici c epot avea efecte locale sau sistemice nocive. in mod continuu. Mediul fiziologic normal al organismului uman este un mediu apos. In cazul acestui tip de testare se foloseste sange de iepure. lipide. cu cel putin un tesut al organismului uman. carbohidrati.3. Degradarea biopolimerilor reprezinta distrugerea chimica a materialelor polimerice prin actiunea organismelor vii care conduc la modificarea proprietatilor fizice. fluidul extracelular si fluidul sinovial.4 ( 7.4).Cl HCO3 avand un pH in jurul valorii de 7.

sau 8. Componentele polimerice ale dispozitivelor implantabile sunt in general garantate pe o durata stabilita de viata. sau 9. prin intermediul altor componente ale dispozitivului sau prin interventia unor factori externi. Deteriorarea sau defectarea unor dispozitive medicale implantabile. Se impune insa o selectie atenta si o testare preclinica a acestora. Studiile sistematice a implanturilor PET arata o vitaza de degradare redusa.2 g / cm3 a aliajului Co – Ni – Cr – 25 .[15] 2. frecarea este redusa. fie erau rigidizate. Titanul este mai usor (are densitatea de 4. In general. imperfectiunile structurale si dilatarea polimerilor. cand s-a constatat faptul ca titanul este mult mai bine tolerat de catre organismul uman decat otelul inox sau Vitallium-ul (aliajul Co – Cr – Mo). inflamarea sau efectele mecanice asupra compatibilitatii sangelui si calcifierii. In general.3 Titanul si aliajele din titan Utilizarea titaniului pentru implanturi dateaza inca din 1930. Este un polimer cu o mare flexibilitate datorita cristanilitatii mari si a orientarii retelei de atomi.5 g / cm3. este cauzata frecvent de formarea depozitelor nodulare de fosfat de calciu sau alti componenti care contin calciu. proces cunoscut sub numele de calcifiere sau mineralizare. Tetraftalatul polietilenic (PET) ramane o alegere primara in operatiile cardiovasculare. Alte mecanisme care duc la cresterea uzurii in vivo sunt: presiunea de crapare. Calcifierea valvelor inimii este cel mai bun exemplu al disfunctionalitatii unui dispozitiv medical datorita calcifierii biomaterialului.3. fata de 7. Mecanismele care ce conduc la degradarea proprietatilor polimerilor pot fi fizice sau chimice ele putand aparea in diferite stadii ale existentei polimerului.9 g / cm3 a otelului inox 316.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima multe moduri in care mediul biologic inconjurator sporeste viteza ruperii mecanice a polimerilor cum ar fi uzura. in special a celor utilizate in sistemul cardiovascular. materialele polimerice se degradeaza deoarece constituientii corpului ataca biomaterialul direct. Aproape toate valvele de inima bioproteice recuperate in urma operatiilor prezentau fie cateva picaturi.3 g / cm3 a aliajului Co – Cr – Mo turnat. dar uzura poate fi sporita datorita uzurii prin alunecare. datorita calcifierii intrinseci. S-a observat faptul ca procesul de calcifiere este mai pronuntat in regiunile de indoire ale varfurilor si in punctele de tensiuni maxime de functionare ale valvelor.

3.constituind un dezavantaj al acestui material. este foarte rezistent la coroziune. Titanul pur comercial are o suprafata de oxizi(TiO.[16] 2. este un material inert .Ti3O4) care atrage si leaga proteine si lipide. Titanul are urmatoarele avantaje : 1.fapt ce favorizeaza aparitia inflamatiei si a tesutului de granulatie. fiind deci cel mai promitator in aplicatiile implantelor metalice.Ti2O3.oxid de zirconium sau nitrit de titan. In prezent. Un alt aspect care este in favoarea utilizarii aliajelor de Ti pentru implanturi este ca acestea nu sunt sensibile la fenomenul de coroziune sub sarcina cum este cazul otelurilor inoxidabile. Utilizarea acestui aliaj in implantologie implica riscuri de reactii toxice datorita prezentei in compozitie a vanadiului. aliajul Co – Ni – Cr – Mo forjat (F562). aliajul Co – Ni – Cr – Mo – W – Fe forjat (F563). 2. numai doua din cele 4 aliaje sunt larg utilizate in fabricarea implanturilor: aliajul Co – Cr – Mo turnat si aliajul Co – Ni – Cr – Mo forjat. prezinta bune proprietati mecanice si chimice. fiind foarte bine cunoscut si in industria spatiala si cea aeronautica.datorita formarii unui strat de oxizi de 3-4 mm.Pe suprafata de oxid se depune un strat de acid condroitin-sulfuric. 26 . aliajul Co –Cr – W – Ni forjat (F90).ce favorizeaza formarea fibrelor de colagen pe suprafata externa a implantului.4 Aliajele Co-Cr Societatea Americana de Materiale ASTM indica 4 tipuri de aliaje pe baza de cobalt recomandate pentru implanturi metalice in corpul uman: aliajul Co – Cr – Mo turnat (F76).Aceast lucru face dificila manipularea si depozitarea. Biocompatibilitatea acestor implante a fost imbunatatita prin acoperirea cu hidroxiapatita .TiO2.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima Mo forjat). Primul aliaj de Ti care imbina proprietatile de biocompatibilitate specifice Ti cu caracteristicele mecanice cel putin la fel de bune cu cele ale materialelor clasice este aliajul TiAl6V4.cand intra in contact cu mediul tisular.

17-20% crom. precum si alte elemente componente ca: carbonul. sulful.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima Aliajul Co – Cr – Mo turnat este utilizat de o lunga perioada de timp in stomatologie. Stratul pasiv (rezistent la coroziune) al acestor oteluri nu este la fel de robust ca in cazul celor din aliaje de titan. Din aceasta cauza. otelurile inoxidabile sunt folosite doar la realizarea implanturilor medicale temporare cum ar fi suruburile de fixare si tijele ortopedice pentru fixarea fracturilor. 12-14% nichel. In cadrul procesului de fabricatie al otelurilor inoxidabile. 2-4% molibden si alte elemente in cantitati mai mici cum ar fi fosforul. dar rezistenta la coroziune a acestuia nu a fost prea buna. rezistenta de rupere la tractiune). cu scopul de crestere a rezistentei la coroziune.03% carbon.3.5 Oteluri inoxidabile Primul tip de otel inoxidabil folosit in implanturi a fost otelul de vanadiu (18-8Va). azotul.[17] 27 . Pe langa cele doua componente de baza se foloseste molibdenul pentru obtinerea unei structuri fine. Astazi.[16] 2. Aceste oteluri pot fi ecruisate 1 prin prelucrare la rece. aliajele pe baza de cobalt-crom-molibden se folosesc de regula la fabricarea implanturilor ortopedice ce suporta solicitari foarte mari cum ar fi endoprotezele de sold si genunchi. care rezulta in urma proceselor de turnare si forjare.03% din greutatea totala. Aliajul Co – Ni – Cr – Mo forjat este utilizat in ultima perioada pentru confectionarea tijelor protezelor de articulatii greu solicitate. componenta de carbon a otelului inoxidabil 316 a fost redusa de la 0. fierul. nichelul si siliciul. cum ar fi genunchiul sau soldul. acest otel poarta numele de otel inoxidabil 316L si contine o cantitate de 0. De asemenea nici proprietatile abrazive (0. si siliconul. iar mai recent in articulatiile artificiale. tratamentele la cald sunt necesare inaintea celor la rece.14 mm/an) precum si rezistenta la coroziune foarte mare. magneziu. Cromul este folosit in acest aliaj ca un scut protector impotriva procesului de coroziune. care mai tarziu a devenit otelul inoxidabil 316. Datorita proprietatilor mecanice foarte bune (rezistenta la oboseala. in compozitia acestuia s-a adaugat molibden (18-8Mo). Aliajele pe baza de cobalt-crom-molibden contin o cantitate ponderata de cobalt. ale acestor aliaje nu sunt de ignorat.08% la 0. 2630% crom. 2% magneziu. Pentru a-i mari rezistenta la coroziune. molibden 5-7%. In anii 1950.

Este foarte hidrofob si are o lubricitate excelenta. disc sau bila Inelul de sutura BIOMATERIALE UTILIZATE Aliaje din Titan (Ti6Al4V) Aliaje pe baza de Cobalt (CoCrMo. utilizat pentru aplicatii in care vine in contact direct cu sangele. Este: • • • • • • stabil chimic. pivoti Hemidiscuri. Teflon Politetraflouretilena (PTFE). pentru realizarea valvelor artificiale pentru inima.3. cunoscuta de asemenea si sub denumireade teflon are aceasi structura ca si polietilena. articulatii. In forma sa microporoasa (GoreTex) este folosit pentru grefe vasculare. cat si termic sica urmare este foarte greu de prelucrat.[18] 2. inel interior. bacteriile manifesta adeziune scazuta la suprafata implanturilor din carbon.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima 2.7.3. implanturi la nivelul pielii etc. Tabel 3. cu exceptia faptului ca hidrogenul din polietilena este inlocuit de fluor. PTFE este un polimer foarte stabil atat chimic.2 Biomaterialele utilizate in functie de componentele valvelor COMPONENTA VALVA Cusca.6 Carbonul pirolitic Carbonul este utilizat ca material bioceramic inert mai ales in forma vitroasa sau de grafit. nu favorizeaza coagularea nedorita a sangelui. proprietatii mecanice asemanatoare cu ale osului. Co-NiCr-W) Carbon pirolitic Cauciuc siliconic Poliacetal (Delrin) Polietilena de inalta densitate Poliropilena Politetrafluoretilena (Teflon) Dacron: polietilen tereftalat (PET) 28 .

1 primele valve mecanice (A) Hufnagel–Lucite valve.1 Scurt istoric al valvelor artificiale Primul implant pentru valva cardiaca a fost realizat in anul 1952.3.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima CAPITOLUL 3: Tipuri de valve cardiace mecanice 3. Charles Hufnagel si a fost implantata la o femeie de 30 de ani care a putut duce o viata normala dupa interventia chirurgicala.1) Fig. Prima inlocuire de valva mitrala a avut loc in 1960. Ca orice implant nou a avut numeroase dezavantaje insa a fost o realizare semnificativa mai ales ca s-a dovedit ca materialele sintetice pot fi folosite pentru crearea valvelor inimii. Un numar mare de modele similare cu « bila in cusca » au aparut ulterior cum ar fi : McGovern-Cronie. Smeloff-Cutter etc (fig 3. (E) DeBakey–Surgitool. (D) McGovern–Cronie. (F) Cross–Jones. 29 . Aceasta prima valva artificiala – de tip “caged ball” (cu bila in cusca) – a fost proiectata de Dr. (B) Starr–Edwards. cand implantul Starr-Edwars (valva cu bila) a fost pus in utilizare clinica. (C) Smeloff Cutter. Acest tip de valva a fost dezvoltat dupa cel al lui Hufnagel.

Pe parcursul ultimilor 50 de ani mai multe modele de valva au fost incercate in laboratoare.a Valvle mecanice cu un disc basculant din anii ‘70. (B) Bjork– Shiley standard. (A) Bjork–Shiley Delrin .2 Tipuri de valve mecanice Anual se fac peste 180. Figura 3. 30 .(C) Lillehei–Kaster.1. [19] 3. Valva Medtronic – Hall a fost introdusa in 1977. Jude Medical Inc. Trei modele importante de valve mecanice au ramas sa fie utilizate in interventiile chirurgicale .3. Urmatoarea dezvoltare semnificativa a fost introducerea valvei cu disc basculant de catre Bjork-Shiley in 1967. Ei au permis sa curga sangele intr-un mod mai natural reducand in acelasi timp deteriorarea celulelor din sange de la fortele mecanice. Prima valva cu doua discuri basculante a fost realizata in 1978 de catre St. (E) Zorin and (F) Omniscience.a prezinta diferite modele de valve cu disc basculant care au fost folosite pentru prima data in timpul anilor ’70. Fig.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima Valva cu “disc in cusca” a fost introdusa la mijlocul anilor ’60 de catre Cross-Jones si a fost folosita exclusiv in pozitia atrio-ventriculara.000 de implanturi de valve la nivel mondial din care peste 70% sunt mecanice artificiale. Putine dintre ele au trecut prin etapele ample de evaluari si au ajuns la utilizarea lor clinica. (D) Medtronic–Hall.1.

ball: utilizeaza o cusca metalica ce “gazduieste” o bila de silicon . Discul se inchide si se deschide pentru a pompa sangele prin valva.[20] 31 .2. (fig 3. astfel incat nu permite sangelui sa circule in sens invers. a – componente.2. In scopul de a permite valvei sa functioneze timp indelungat fara uzura.2.2 Valva mecanica disc basculant (tilting disc) Single-tilting-disc este format dintr-un inel si doua suporturi metalice si un disc basculant.valva deschisa. La finalizarea contractiei inimii presiunea scade iar bila se muta inapoi la baza inelului formand un sigiliu.2.2. 3.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima 3.valva inchisa 3. c.b.1 Valva mecanica cu bila (caged-ball) Caged.1)[20] Fig.2) Discul este de obicei dintr-un material dur – carbon pirolitic. Atunci cand creste presiunea sangelui in inima bila este impinsa inspre cusca si permite sangelui sa curga.(fig 3.1 Valva mecanica cu bila.

acest model este similar celui cu un singur disc basculant. b.2. insa acesta utilizeaza doua hemidiscuri. valva inchisa 3.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima Fig.2. valva deschisa.2 Valva mecanica cu un disc basculant – a.3 Valva mecanica cu doua hemidiscuri (bileaflet) Bileaflet . 3. componente.(fig.c.[20] 32 .2.3.3) Valvele de acest tip fac fluxul de sange mult mai natural decat la celelalte tipuri.

componente. Scotia. reducand capacitatea proteinelor de a se fixa pe implant. Dupa repetarea testelor cu mai multe valve inclusiv valve cu bilca. Aceasta tehnica ar trebui sa ajute cercetatorii sa identifice zonele cu probleme inainte de inceperea testelor clinice pe oameni. au dezvoltat o metoda ieftna si eficienta prin care descopera zonele predispuse la formarea de cheaguri de sange. Cativa cercetatori de la Universitatea di Edinbourgh.valva inchisa Uzura asociata solicitarilor de milioane de mii de ori la inchidere si deschidere au impus folosirea unor oteluri durabile si a unui inel polimeric rezistent. un cercetator de la Universitatea Clarkson din New York lucreaza cu un proces de polimerizare care utilizeaza un compus cunoscut sub numele de ‘horse radish peroxidase (HRP)’ ca si catalizator. ceretarile continua pentru a crea noi materiale pentru valve care creaza suprafete non adezive. Rotabilitatea sugereaza un optim al orientarii care sa minimizeze turbulenta si existenta semnalelor microembolice existente in vivo . Unul dintre dezavantajele majore in utilizarea valvelor mecanice de inima este riscul de aparitie a trombozei si utilizarea pe termen lung a medicamentelor cu efect anticuagulant.2.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima Fig. AnjaMueller.3. a fost confirmata aparitia chiagurilor de lapte in aceleasi locatii in care s-a raportat si aparitia trombozei. Ca atare. a. Pentru a imbunatati design-ul valvelor de inima cercetatorii trebuie sa aiba o metoda sigura prin care pot detecta eventualele defecte. 33 .b. Dr. c. valve cu disc. valve cu disc si valve cu hemidiscuri. inclusiv utilizarea mamiferelor mari cum ar fi oile.3 Valva mecanica cu doua hemidiscuri. Metodele existente pentru testarea valvelor de inima.valva deschisa. sunt scumpe si cateodata nu se pot detecta probemele care au aprut mai tarziu la testele clinice pe oameni. Acestia au descoperit ca utilizarea laptelui covasit simuleaza fluxul sangvin si caracteristicile de cuagulare.

2. Debitul mai mic al orificiului poate duce la tromboza si proliferarea tesutului.3. Dezavantajele modelului Cu dimensiuni destul de mari.2.a) Caracteristicile modelului Design simplu. Hemodinamica cea mai imbunatatita Risc scazut de tromboza 34 . Acest lucru a fost demonstrat la vitei prin montarea triflo MHV implantata in pozitie mitrala fara utilizarea medicamentelor cu efect anticuagulat.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima Oamenii de stiinta au descoperit ca HRP poate crea polimeri aromati care au structura similara cu carbonul pirolitic. Bileaflet (fig.4. [21] 3.2. de care este nevoie la relizarea straturilor exterioare non adezive. Noua generatie de valve mecanice de inima este valva tri-leaflet care mimeaza si mai mult functiile valvei naturale de inima si are hidrodinamica mai buna decat ce cea a designului bi-leaflet si o potentiala reducere a riscului de tromboza.c) Cea mai implantata valva de Desprinderea hemi discurilor a astazi fost raportata in mai multe cazuri. Rata mai mare de tromboembolism Tilting disc (fig.4. Rezultatele au fost promitatoare chiar daca un vitel a murit in a 25-a zi de teste din cauza unei compicatii la valva. Hemodinamica saraca. Testate in timp. Dimensiuni reduse deci potrivite pentru toate locatiile ale valvelor.3. sangele trebuie sa curga pe langa minge facand inima sa lucreze mai greu.2.3. si polimeri hidrofilici flexibili.4 Caracteristicile si dezavantaje tipurilor de valve mecanice Modelul de valva Caged ball (fig.4.b) Caracteristici hemodinamice mai bune decat cele ale modelului „caged ball”. Nivel scazut de regurgitare in faza inchisa.

a – Valva “caged-ball”.Dr. Albert Starr Fig.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima Fig.4.3.3.4.2.Björk-Shiley 35 .b – Valva “tilting disc”.2.

In total. Pentru a se asigura ca procesul de sterilizare a avut succes. un indicator biologic este plasat in interiorul recipientului.4. Daca indicatorul nu arata nici o crestere a bacteriilor sau a altor organisme . Valvle sunt apoi montate pe un dispozitiv de fixare pe care chirurgul il foloseste pentru implantare. Este utilizata sterilizarea cu abur care implica temperaturi de pana la 270 ° F (132 ° C) si timpi de 15 minute sau mai mult. care include diversi pasi de impletire si pliere.c.Saint Jude Medical 3.Valva “bi-leaflet”.3. valvele si ambalajul acestora au fost corect sterilizate.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima Fig. Asamblarea are loc intr-o camera curata pentru a evita contaminarea.[22] 36 . Acestea sunt realizate printr-un proces de cusut. ele sunt sterilizate intr-un recipient din plastic.2. Dupa ce valvele sunt asamblate si testate. Toate componentele sunt inspectate vizual. Prin urmare.5 Procesul de fabricatie Majoritatea componentelor sunt realizate de catre un tert. pana la 50 de inspectii sunt efectuate in timpul procesului de asamblare. Fiecare valva este apoi ambalata pentru transport . procesul de fabricatie consta in asamblarea componentelor. Diametrul fiecarui inel este masurat si i se atribuie o dimensiune. Se analizeaza toate componentele la microscop pentru a nu exista defecte ce pot cauza complicatii.2. care este apoi adaptata la discul sau discurile basculante corespunzatoare pentru a se potrivi la asamblare. dimensional si functional inainte de asamblare pentru se asigura ca respecta caietul de sarcini. cu exceptia inelelor de sutura. Discurile sunt asezate pe inelele interioare iar apoi printr-un proces special de incalzire sub presiune se pun inelele de sutura in jurul valvei asamblate.

03 si aproximativ 4% pe an. De aceea un flux laminar transprotetic si o zona de turbulenta cat mai redusa sunt foarte importante pentru a obtine o incidenta scazuta a trombozei si fenomenelor tromboembolice.[10] 3.[23] 3. Jude Medical. strivirea fluidului. efect Venturi etc. Ambele au la baza un flux sangn turbulent sau zone de staza alaturi de o anticoagulare insuficienta.3. Sunt urmarite aspecte legate de . Principala cauza a producerii trombozei pe proteza mecanica este anti-coagularea insuficienta.Fenomenul de cavitatie si mecanismele implicate in aparitia cavitatiei: lovitura de berbec. dar o anticoagulare corespunzatoare nu exclude complet posibilitatea trombozei .1 Tromboza (colmatarea) de proteza mecanica.3 Disfunctii aparute la valvele mecanice Multe dintre complicatiile asociate cu valvele cardiace mecanice poat fi explicate prin mecanica fluidelor.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima 3. Dintre protezele mecanice se pare ca proteza Medtronic-Hall ar avea cea mai mica rata de trombo-embolism.3. rata apropiata de a protezei St.2 Complicatiile tromboembolice Exista o legatura destul de importanta intre tromboza de proteza si fenomenele tromboembolice. de fapt o hipercoagulabilitate relativa fata de suprafetele activatoare ale coagularii de la nivelul protezelor valvulare cardiace mecanice. Trebuie stiut ca atat medicatia anticoagulanta cat si cea antiagreganta sunt foarte putin eficiente in combaterea declansarii coagularii in zonele cu flux turbulent. in timp ce proteza Omniscience pare a avea rata cea mai mare dintre protezele care se folosesc astazi. Incidenta acestei complicatii este asemanatoare pentru pozitiile aortica si mitrala si variaza intre 0.[23] 37 .Gradientul de presiune transvalvular – Durata de deschidere a valvei – Fractia regurgitanta dinamica – Rata statica de curgere . Ocluzia trombotica a protezelor valvulare mecanice este una din complicatiile cel mai frecvent intalnite la pacientii purtatori de asemenea proteze.

Protezele Duromedics au fost retrase de pe piata datorita unei rate foarte mari a deteriorarii structurale.[6] 3. obtinandu-se un efect similar cu al diamantului asupra sticlei. Factori de risc pentru producerea acestui incident au fost dimensiunea mare a protezei (peste 29 mm) si unghiul de deschidere de 70 de grade. perioada initiala de fabricatie). La protezele Bjork-Shiley cu disc convexo-concav o complicatie importanta a fost ruptura pivotului de sustinere a discului.4 Disfunctia structurala de proteza valvulara cardiaca mecanica Deteriorarea structurala a unei proteze valvulare cardiace mecanice prin mecanisme intrinseci (datorate proprietatilor materialului din care sunt construite valvele sau datorita proiectarii) este rarisima la protezele existente astazi. Aceasta s-ar datora manipularii inadecvate in timpul imtarii. O zgarietura adanca determina ruptura precoce. unghi de deschidere de 70 de grade. Unii autori raporteaza pentru tratamentul exclusiv medicamentos al endocarditei pe proteza valvulara mecanica o mortalitate de 100%. Incidenta mare a acestui tip de disfunctie a ridicat problema inlocuirii profilactice a protezelor de acest tip aflate in situatia de risc maxim (tineri.3. Un caz aparte il reprezinta modificarea dimensiunilor bilei din cauciuc siliconic a protezei Starr-Edwards ("ball variance") prin impregnare cu apa si lipoproteine. motiv pentru care acest model de valva a fost retras de pe piata.3. cu formarea la acest nivel a unui abces de inel. Abcesele astfel formate au tendinta de a eroda progresiv tesuturile invecinate. relativ rar intalnita azi. Cele mai multe cazuri de disfunctie structurala se datoreaza fracturii hemidiscurilor. Studii efectuate ulterior au aratat ca acest fenomen s-a datorat catatiei produse la nivelul hemidiscurilor.[23] 38 .3 Endocardita pe proteza valvulara mecanica Aspectul morfologic cel mai frecvent este infectia la nivelul interfetei inel de sutura al protezei -tesut. in timp ce o zgarietura mai superficiala determina aparitia fenomenului de "oboseala" a materialului. de fapt zgarierii cu un instrument ascutit. Acest tip de infectie este extrem de rezistent la tratamentul antibiotic si de aceea interventia chirurgicala trebuie sa fie precoce si extrem de agresiva. urmata eventual de ruptura tardiva.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima 3. dimensiune peste 29 mm. Ruptura tardiva se mai poate datora unui defect al materialului (exceptional).

aspru. permite evaluarea functiei ventriculare. miocardul parietal sau septal.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima 3. 3. chiar la nivelul medicului demedicina interna.3. Aceasta confirma prezenta leziunilor valvulare si le localizeaza oferind informatii etiologice. rugos. Pe langa formarea panusului.5 Hemoliza La protezele valvulare cardiace mecanice care functioneaza normal hemoliza este un fenomen care extrem de rar are o implicatie clinica. ofera date privin severitatea leziunii si identifica posibile leziuni asociate. 39 . gradientul transtoracic si prezenta calcifierilor de inel sau cuspe.4. De asemenea hemoliza importanta se mai poate intalni la proteze mecanice de dimensiuni foarte mici. in cazul existentei unei disfunctii care sa creeze un flux turbulent puternic hemoliza poate fi severa (de exemplu in cazul unui leak periprotetic semnificativ).1. fire de sutura. in focarul aortic cu iradiere spre vasele gatului. Orientarea corespunzatoare a protezei si o tehnica impecabila evita aparitia acestor complicatii. permite evaluarea radacinii aortei. suflu sistolic intens.4 Tehnici de invesigare a valvelor cardiace si tehnici chirurgicale de implantare 3. freamat pectoral.6 Interferenta protezei cu structuri invecinate Interferenta elementului sau elementelor mobile ale unei proteze cu structuri invecinate poate determina stenoza sau insuficienta prin impiedicarea deschiderii. Deasemenea se determina aria orificiului valvei.soc apexian amplu. Tehnici de investigare Diagnosticul prin examinarea fizica obiectiva a pacientului este usor de pus prin elementele caracteristice. Ecocardiografia este cea mai importanta metoda de investigare in cazul cardiopatiei valvulare. respectiv inchiderii mecanismului valvular.3.[23] 3. cordaje tendinoase restante. intima desprinsa sau calcificari anulare pot toate sa impiedice miscarea discului sau a hemidiscurilor.

2 Ecografia Doppler Ecografia Doppler este un mod de investigare a aparatului cardiovascular. sange si alte fluide. EKG. pentru aprecierea sistemului coronarian. Coronarografia este recomandata anterior interventiei chirurgicale de inlocuire a valvei. dirijeaza gesturile punctiei sau biopsiei si se poate vizualiza fara probleme fatul in uterul mamei. Se studiaza modul in care se modifica frecventa ultrasunetelor pe care hematiile aflate in miscare le reflecta. Acestea doua permit inmagazinarea in sistola a unei cantitati de energie. Intre frecventa undei initiale si cea reflectate intervine o variatie ce poarta denumirea de semnal Doppler. Deasemenea se mai pot face o serie de evaluari paraclinice in functie de istoricul pacientului si a altor complicatii aparute pe parcurs. actiune care duce la cresterea vitezei sangelui – unda a. se obtin informatii despre viteza si directia de deplasare a sangelui in diverse regiuni ale organismului. Luam ca exemplu aparatul cardiovascular. 3. tomografia computerizata etc. Tot acest tip de ecografie ajuta ajuta la observarea fluxurilor de urina. In acest caz. gradientul dintre aorta si VS. sursa este una fixa. Cu ajutorul acestei tehnici se vizualizeaza organe interne. Prin analiza semnalului obtinut. poate fi folosita pentru a ghida explorarea chirugicala. in momentul in care sursa de emisie sau receptorul sunt in miscare unul fata de celalalt.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima Cateterismul cardiac este efectuat la toti pacientii propusi pentru interventie chirurgicala. investigatii ca : radiografia toracica. Exista mai multi factori de care depinde normalitatea semnalului Doppler inregistrat la nivel vascular: • • De modul in care ventriculul stang realizeaza ejectia – eliminarea sangelui. energie ce va fi restituita sub forma unei usoare accelerari diastolice – unda c. efectul care ii poarta numele consta in modificarea modificarea frecventei receptionarii semnalului. De tonusul muscular activ al peretelui vascular si de elasticitatea acestuia. masoara cu acuratete fluxul transvalvular. care au factori de risc pentru boala coronariana. Pentru prima oara descris in 1842 de catre Christian Doppler. cateterismul cardiac.4. apreciaza functia VS. fata de frecventa initiala. 40 . care se foloseste de ultrasunete si se bazeaza pe efectul Doppler.calculeaza aria orificiului efectiv aortic. Deasemenea cand exista discrepante intre elementele clinice si datele ecocardiografice. fiind chiar posibila ascultarea semnalelor emise de acestea.

reprezentand fluxul sanguin ce se indeparteaza de transductor.2. fie ea rosie sau albastra.4. Dezvoltarea rapida a aparatelor de explorare cu ultrasunele a dus la crearea ecografiei Doppler color.3. Asa arata semnalul Doppler inregistrat la nivelul vaselor de sange : fig. culoarea se intuneca. caci semnalul Doppler reprezinta o medie a acestora. culoarea. Unda c – determinata de elasticitatea peretelui vascular. a) In prezent. Totul cu o mare acuratete. reprezentand fluxul sanguin ce vine spre transductor.2 Semnal Doppler Unda a – este creata de ejectia ventriculului stang.[24] 41 .Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima • De repartitia vitezelor hematiilor din coloana de sange. albastru. a sunturilor intercardiace. Daca viteza scade. (fig. Semnalul este afisat in timp real si este codificat in doua culori: • • rosu. Unda b – se marcheaza sfarsitul ejectiei. a curgerii sangelui. 3. In cazul in care viteza creste. Acest lucru este posibil prin prelucrarea semnalelor cu ajutorul microprocesoarelor. ce realizeaza imagini color ale circulatiei sangelui. ce duce la o accelerare diastolica a coloanei de sange. a regurgitarilor valvulare. ecografia Doppler color este folosita pentru a se realiza o apreciere calitativa si cantitativa.4. moment in care sangele are o tendinta de reflux catre ventricul. va deveni mai stralucitoare.

. La sfarsitul operatiei cordul. Scopul interventiei chirurgicale este de a elimina simptomatologia. In timpul opririi cordului functia acestuia este preluata de o masina care. printr-un sistem de conductesi pompe. Inlocuirea sau repararea valvei aortice se face cu ajutorul CEC (circulatia extracorporala).4. il oxigeneaza.3.a – Imagine ecografie Doppler color stenoza mitrala 3. preia sangele venos intr-un circuit extracorporal.ameliorarea functiei ventriculare. La nou nascuti si copii se incearca un procedeu conservator de pastrare a valvei. il aduce la o anumita temperatura si apoi il pompeaza in sistemul arterial. evitarea mortii subite. patologia valvei aortice. In interventia chirurgicala pe cord deschis inima trebuie sa fie oprita.4. La fel la varstnici si la pacientiicu risc extrem de crescut se incearca valvulotomia cu balon.3 Tehnica chirurgicala de implantare a valvei Odata cu intoducerea CEC si aparitia de inlocuitori ai valvei aortice 1960. cresterea duratei de viata si reinsertia activa a pacientilor in familie si societate. golita de sange pentru a permite chirurgului confortul mazim in timpul realizarii interventiei.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima Fig.2.fie prin valvulotomie cu balon sau prin interventie chirurgicala. cu toate ca a suferit un anumit grad de ischemie. trebuie sa-si reia activitatea normala.Alegerea valvei este in functie de varsta pacientului. suplinind atat functia cordului cat si a circulatiei pulmonare functionale. 42 . preferintele chirurgului si ale pacientului. interventia chirurgicala reprezinta tratamentul de ales in cazul stenozelor aortice stranse simptomatice.

Dupa implantare este recomandat sa se faca o serie de investigatii pentru a stabili daca valva mecanica a preluat corect rolul celei naturale. Valva este fixata cu ajutorul inelului de sutura.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima Valva este implantata cu ajutorul unui dispozitiv special care se gaseste in general la un loc cu valva atunci cand este achizitionata. deoarece dispozitivul trebuie sa aiba marimile caracteristici valvei necesare.[24] 43 .

pe baza schitei. Constrangerile pot fi privite ca pe niste impuneri pozitionale ale entitatilor care compun schita. care au asociate valori numerice sau ecuatii. (v) modificarea dupa nevoie a modelului 3D. Prima caracteristica generata poate fi numita caracteristica de baza. cu functii superioare de management al proiectului. functionalitate sau rezistenta. In munca de conceptie se revine des asupra formei si dimensiunilor produsului. pentru a defini clar maniera in care schita se supune modificarilor. (iii) generarea unei caracteristici 3D. racordari. etc. Realizarea unei schite inseamna reprezentarea unui contur plan. cu principii de lucru optimizate . pot fi modificate. Browserul Inventor permite un acces direct la editarea unei caracteristici. (ii) cotarea si constrangerea schitei. si care pot fi oricand schimbate in vederea modificarii schitei (si implicit modificarea caracteristicilor 3D dezvoltate pe baza schitei). fie din categoria tesiri. rotire etc.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima CAPITOLUL 4: Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor mecanice 4. fie plecand de la desenarea unei noi schite si generarea unei caracteristici prin extrudare. Planul in care se reprezinta conturul se numeste plan de schitare. oferind o alternativa produselor AutoCAD si Mechanical Desktop. modeleaza geometrii 3D care pot fi modificate usor ofera solutii de lucru la un proiect complex.[25] 44 . (iv) adaugarea de noi schite si caracteristici modelului 3D. Autodesk Inventor poate fi socotit o solutie de proiectare stabila in timp din cateva considerente: • • • • are o simplitate deosebita.1 Introducere in Autodesk Inventor Autodesk Inventor este ultimul produs Autodesk pe linia ingineriei mecanice. Prin cotarea unei schite.. are integrate si promoveaza tehnologii de dezvoltare software de ultima ora Modelarea parametrica cu Inventor este potrivita muncii de conceptie a unui produs. Caracteristicii de baz i se pot adauga noi caracteristici. acesteia i se adauga o serie de parametri dimensionali.O schita poate fi folosita pentru generarea unor caracteristici 3D. Caracteristicile unei piese modelate parametric cu Inventor. din ratiuni de estetica. Pasii modelarii parametrice sunt: (i) realizarea unei schite. fara a fi necesara folosirea unor coordonate exacte – de aici si termenul de schita.

Am utilizat schitele de mana realizate dupa fotografii ale modelelor reale si am respectat diametrul real ale unui astfel de implant (intre 19mm – 33mm diametru).2.a Componenta 1-Inelul interior – realizat cu ajutorul schitei 2D .1 Valva mecanica tip „caged. mai exact o bila de silicon incastrata intr-o cusca din otel inoxidabil. 4.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima 4. Albert Strarr.2. 4. comanda Extrude.2 Proiectarea celor trei tipuri de valve mecanice utilizand programul Autodesk Inventor Utilizand programul Autodesk Inventor am proiectat cele trei mari tipuri de valve mecanice si anume: valva mecanica cu bila. cu disc basculant si cu doua hemidiscuri. Componenta 1 este inelul interior care a fost realizat la dimensiunea de 23 mm.1a) Fig.1.ball” La proiectarea acestui tip de valva am tinut cont de design-ul creat de dr.(fig 4. Hole si Fillet pentru tesirea marginilor 45 .2.

bila.1.1.2. 4.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima Componenta 2 este bila din silicon la care au fost definite dimensiuni mai mari pentru a putea ramane „captiva” in inel (fig 4. comanda Extrude de unde am obtinut o bara simpla iar prin comanda Bend s-a format un arc.2.b – Componenta 2.b) Fig.2.(fig 4.1 c) 46 .realizata cu ajutorul schitei 2D si comanda Revolve Componenta 3 – Cusca metalica – proiectata cu ajutorul a doua schite 2D.

In figurile de mai jos se regasesc imagini cu valva proiectata atat in pozitie inchisa cat si in pozitie deschisa.4.c – Componenta 3.arc pentru cusca metalica Toate cele trei componente au fost asamblate si apoi notate constrangerile necesare pentru ca bila sa fie singurul element mobil si se miste intr-un singur sens. 47 . Arcul a fost copiat de doua ori la asamblare si pozitionat in inel la distante egale. in directa custii.1.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima Fig.2.

1.1.2.2.4.e Valva tip „caged ball” in pozitie deschisa 48 . 4.d Valva tip „caged-ball” in pozitie inchisa Fig.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima Fig.

Fig. care este asemanator celui de la valva caged-ball exceptand gaurile pentru pivoti si diametrul acestei de 25 mm.2 a – Forma gaurii pentru pivot-realizata in schita 2D → Extrude negativ Componenta a doua este reprezentata de discul basculant si pivotii construiti in jumatatea sa.2. la 900 exista riscul ca fluxul sangvin sa nu mai poata inchide discul.2. Prima componenta este discul. 4. Proiectarea valvei tip „tilting disc” La acest tip de valva am cautat o modalitate de inchidere si deschidere a ei fara a avea „opritori”pentru disc. Am realizat pe marginea discului in jumatatea acestuia un pivot care sa realizeze o miscare de 850. 49 .2. Unghiul poate fi mai mic de 850 (pana la 700) dar nu mai mare.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima 4.

2.2. Fig.2 b – Componenta 2 . 4.2.4.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima Fig. adica pivotul sa se miste 90 grade pe o anumita directie. c – Asamblare – valva cu un disc basculant 50 .disc basculant: schita 2D→extrude Ca si in cazul anterior am realizat asmblarea punand constrangerile necesare.

51 . si in plus „lacasurile” pentru pivoti.2.3 Valva de tip bi-leaflet (cu doua hemidiscuri) Model 1 Acest model l-am construit intr-un mod asemanator celui cu un singur disc.3.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima 4. proiectand cele doua discuri cu pivoti care sa descrie un arc de cerc astfel incat sa nu mai fie nevoie de alte elemente de oprire a discurilor. Componenta 1 este inelul cu acelasi design al valvei OnX. pivoti care respecta dimensiunile si forma pentru se putea misca pe inel in lacasurile create.2.a Componenta 1 – inel interior Hemidiscul reprezinta componenta a doua a valvei. Acesta are cei doi pivoti montati de-o parte si de alta. cu diametrul de 25m. Fig 4.

2. insa pivotul nu se putea misca pe forma creata.3.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima Fig. Model 2 Al doilea model este realizat pe acelasi inel cu aceleasi dimensiuni.2.c) 52 .b Hemidisc cu pivoti ascutiti Asamblarea s-a realizat ca si in celelalte cazuri punand constrangerile necesare ca pivotul sa ramana fix in inel si sa se miste pe arcul de cerc pe care il descrie. Aplicand comanda Inspect → Analyze Interference putem vedea unde se intersecteaza piesele.3. Deoarece nu se puteau pune nici un fel de constrangeri ca hemidiscurile sa nu pivoteze liber am creat pe disc margini de oprire pentru pozitia deschisa a valvelor si margini de oprire pentru pozitia inchisa a valvei. Asamblarea nu a a reusit deoarece discul ramane blocat.(fig 4.4. insa de data aceasta locul pentru pivotare este cilindric si pivotul deasemenea.

3. comanda extrude.2.3.c Componenta 1 – inel interior (realizat cu ajutorul schitelor 2D. extrude negativ si fillet) Componenta 2 – hemidisc: pivotii sunt cum am precizat cilindrici si montati la 2mm de coltul acestuia deoarce in pozitia deschis sangele trebuie sa curga atat pe langa hemidiscuri cat si printre ele.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima Fig. Componenta2 .2. Fig.Hemidisc cu pivot cilindric 53 . 4.d. 4.

2. iar hemidiscurile sa se opreasca in „bordurile” de pe inel atat in pozitia inchis cat si deschis. Fig.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima Constrangerile la asmblare au fost de data aceasta mai usoare: Pivotii hemidiscurilor au fost constransi sa se miste pe inel cu ajutorul locasurilor create pe el.3.4. aplicand comanda Contact Solver.e – Valva cu doua hemidiscuri in pozitia inchis 54 .

033 Mpa. Un alt motiv pentru care am ales acest studiu este esecul primului model tip bi-leaflet proiectat in aceasta lucrare. Presiunea este aplicata atat pe discul basculant al valvei tip „tilting disc” si „bileaflet” cat si pe pivoti. Din proiectare reiese faptul ca pivotul ca sa poata sa descrie un arc de cerc cu o deschidere de cel putin 70 de grade.3. trebuie sa fie foarte subtire.3 Analiza statica. motiv pentru care am dorit o analiza statica a tensiunilor din pivoti.4. Literatura de specialitate mentioneaza ruperea pivotilor la hemidiscuri. 55 .2. disc si hemidisc la valvele tip disc basculant si tip doua hemidiscuri.f – Valva cu doua hemidiscuri in pozitia deschis 4. Materialul ales este titanul.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima Fig.Tensiuni aparute in pivoti. Am aplicat o presiune de 100 mmHg echivalenta a 0.

3.4.Model 1-valva tip bi-leaflet Observatii: • • se creeaza tensiuni spre varful hemidiscului hemidiscul este prea subtire sau tesirea este prea mare 56 .Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima Fig.1 – Simulare tensiuni in hemidisc.

nu mai exista o deschidere lina a valvelor. 57 .4.2 Tensiuni in pivoti – Model 1 valva tip bi-leaflet Observatii: • • • pivotii se deformeaza nu au o grosime suficient de mare daca ingrosam pivotii.3. se pot bloca sau se misca sacadat.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima Fig.

Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima Fig.3.3 Tensiuni pe disc – Model valva “tilting .4.disc” Observatii: • • exista deja tensiuni in pivoti pivotii au dimensiuni prea mici 58 .

3.4. 59 .Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima Fig.4 Tensiuni in pivot model 2 valva tip bi-leaflet Observatii: • nu exista tensiuni • modelul este bun din punct de vedere static.

4. Obiective: _ Intelegerea mecanismelor fenomenelor fizice care se produc la curgerea prin proteze _ Identificarea factorilor cu posibil rol in declansarea complicatiilor si a parametrilor relevanti pentru controlul curgerii 60 .Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima Fig.5 Cercetari viitoare Investigarea curgerilor prin protezele valvulare si vasculare adoptind aparatul teoretic. metodele si instrumentele mecanicii fluidelor in vederea solutionarii unor probleme specifice cercetarii din domeniul chirurgiei cardiovasculare implicand activitati de cercetare fundamentala si activitati de cercetare aplicata. componenta este buna din punct de vedere static 4.3.5 Tensiuni pe disc – model 2 valva bi-leaflet Observatii: • • nu exista tensiuni.

vitezelor. associate inchiderii valvelor cu un disc basculant si cu doua hemidiscuri.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima Experimental: _ evaluarea cimpurilor. Numeric: _ imbunatatirea modelului 3D existent. si a vorticitatii. si ulterior a valvei cuun disc basculant 61 . prin includerea geometriei reale a valvei cu hemidiscuri .

dacron-ul etc. Desi s-a ajuns la un nivel destul de inalt in ceea ce priveste proiectarea acestor tipuri de implanturi inca nu s-a ajuns la un model care sa aiba proprietatile unei valve naturale. • Valva caged-ball are un design simplu si nu prezinta o problema la sistemul de inchidere si deschidere dar are o hemodinamica slaba dupa cum s-a scris in literatura de specialitate.2 Concluzii • Valvele mecanice sunt folosite pentru a inlocui valvele de inima naturale atunci cand acestea nu isi mai indeplinesc functiile normale. 5. Cele mai utilizate biomateriale la realizarea lor sunt titanul.carbonul pirolitic.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima CAPITOLUL 5 – Rezultate si Concluzii 5. Jude. • Singura valva care a raspuns pozitiv tuturor cerintelor este cea de tip bileaflet. 62 . Pe scurt necesita o echipa de specialisti in diferite domenii.1 Rezultate : • • • S-au realizat 4 modele de valve artificiale de inima: caged-ball. S-a propus un pivot care sa descrie un arc de cerc . • • Proiectarea nu este una simpla. crearea unor schite de mana si cantarirea tuturor variantelor. dar supus la teste statice cedeaza. • Cea mai utilizata valva in ziua de astazi este cea cu doua hemidiscuri. tilting disc si 2 modele bileaflet. Proiectarea computerizata presupune. cunostinte de anatomie. aliajele Co-Cr. care sper in viitor sa aiba rezultate pozitive si din punct de vedere hemodinamic. iar la al doilea model pivotul nu se misca si cedeaza si la teste de tensiuni. fizica etc. in urma proiectarii la un model s-a constatat ca pivotul se misca. Medtronic Hall sau St. Problema care s-a pus a fost sistemul de inchidere si deschidere al valvei. de selectie a biomaterialelor sau criteriile de fabricare a valvelor cardiace mecanice sunt foarte complexe si variate. • Principiile de design. drept dovada din 4 modele prezentate doar 2 ar putea indeplini si criteriile hemodinamice. cunostinte foarte bune despre browser-ul in care se lucreaza.

G. Choice of heart valve prothesis. Muraleedharan.Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima BIBLIOGRAFIE [1] Starr. Institutul de Boli Cardiovasculare Timisoara. Procedee de sinteza a biomaterialelor: Oteluri inoxidabile. 2002. cap IV. 16 nov. Leziunile valvulare [8] Raducanu Doina. . [21] Bloomfield P. 2011. Bucuresti .Dan. Project: The Body Synthetic. 2007 [5] Morosanu. 2010 [6] Gaspar.Alisa Morss. [3] Simionescu. Timisoara. . Gerbina R.com. University Press-Targu Mureş.Politehnica. 2011. [2] Bunu. Clemson University. [20] Marisa de Feo . Aspecte privind hemodinamica asociata valvelor mecanice cardiace si protezelor vasculare.F. Marian. Modelare Parametrica 3D cu Autodesk Inventor 63 .. T. The Artificial Heart Valve. Universitatea tehnica Cluj-Napoca. Shipra Sharma.Man. [13] Shuk. Gostola N. 2009 [10] Giurea Corina. [16] Geanta Victor. Sadhana. 2008 [11] Reisig Karl. [22]Richard A. Universitatea de Medicina si Farmacie Victor Babes. Universitatea Politehnica Bucuresti.ro. Medical Device& Diagnostic Industry Magazine. 2010. Note de curs fiziologie:Ciclul cardiac. Evolution of mechanical heart valves. Cezar Octavian. The Society of Thoracic Surgeons.S. Protesi Valvolari Cardiache . Artificial Heart Valves.V.2010. DeWall. Heart. Curs Biomecanica. Bolile Valvulare Cardiace. winter. Timisoara [7] sfatulmedicului. [14] Buchanan JM. Bhuvaneshwar.. Liz Carr. 1998’ [15]Antoniac Iulian.. Curs. Curs Materiale ceramice.Sistemul Cardiovascular. Fiziologia inimii. Nature Mag. Naureen Qasim. UMF Bucuresti. [17] Geanta Victor. Fluid Mechanics of Artificial Heart Valves. Carmen.J. Compendiu de cardiologie. A practical guide to ISO 10993-4 : Hemocompatibility. 2000’ [23] scribd. vol 28. Upman P. Univ. Developments in mechanical heart valve prosthesis. [25] Constantin Stancescu. Institutul de Boli Cardiovasculare. 2003. Ecocardiografia Doppler [24] Gaspar. Marian. [18] Demetrescu Ioana. Bucuresti [19]Kalyani Nair.. Curs Hemodinamica-fiziologia circulatiei. Project MEM:220 [12] Buraga Magda. Note de curs. Charli Hon. Dan.2009/ 2010 [9] Stefanescu Ioana. Albert. India June/August 2003. Elsevier Science. Bolile vasculare cardiace. [4] Dobreanu. Walliu R. C. 2011.. Landor J. Procedee de sinteza a biomaterialelor: Aliaje Co-Cr. UMF Bucuresti. Note de curs Biocompatibilitate. Note de curs. 2008.

Proiectarea si modelarea computerizata a valvelor de inima 64 .