arta 1900 în România

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României ŞTEFĂNUŢ, ADA Arta 1900 în România / Ada Ştefănuţ ; trad.: Alistair Ian Blyth ; graf.: Ioana Bita Giulea ; foto.: Árpád Harangozó ; ed.: Adrian Manafu. - Bucureşti : Noi Media Print, 2008 ISBN 978-973-1805-25-2 I. Blyth, Alistair (trad.) II. Bita-Giulea, Ioana (graf.) III. Harangozó Árpád (foto.) IV. Manafu, Adrian (ed.) 7.035 Art Nouveau(498)

arta 1900 în România

Cartea a apărut cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional

Editorii și autorul mulţumesc domnilor Eugen Ștefănuţ, Flaviu Gheorghiţă, Tchavdar Marinov, Marius Balaban și doamnei Cora Fodor pentru bunavoinţa cu care le-au pus la dispoziţie imaginile dumnealor.

cuprins Arta 1900 în Europa – artă şi societate în Europa în jurul anului 1900 7 Secession-ul transilvănean 15 Arta 1900 în Regat şi stilul naţional românesc 75 Încheiere 113 Note 114 Bibliografie 115

6

arta 1900 în europa

Doar că această tradiţie nu mai este cea a civilizaţiei antice sau medievale. căruia îi reproşează confuzia estetică determinată de abundenţa de referinţe culturale şi de un raport cu istoria care devenise apăsător. în Spania Arte joven. Arta 1900 face adesea apel la tradiţie. în Austria şi Ungaria Secession. cum ar fi Stile Floreal. considerate arhaice şi autentice. de cele mai multe ori. identificându-se mai mult cu o perioadă decât cu un stil. cea a arhitecturii vernaculare. manifestându-se în toate ramurile artei. în aşa fel încât mişcarea nu este un fenomen omogen. din Scoţia până în Transilvania şi din Finlanda până în Spania. Lilienstil. arta 1900 în europa 7 . în Italia Arte nuova. pletora de nume sub care este cunoscută îi sugerează caracterul regionalist: în Franţa se numeşte Art Nouveau sau Le Modern Style. şi deşi îşi propune să inventeze forme noi. sinuoase ce caracterizeată multe dintre variantele mişcării. ci. a artizanatului local şi regional. în Olanda Nieuwe kunst. Stile Nouille sau Stile Vermicelli fac referire la predilecţia pentru formele organice. Alţi termeni. Mulţi dintre termenii care desemnează mişcarea trimit la ideea de noutate şi de înnoire a vocabularului artistic pe care reprezentanţii mişcării şi-o propun ca pe unul dintre principalele scopuri. în Germania Jugendstil.arta 1900 în europa Artă şi societate în Europa în jurul anului 1900 Arta 1900 este o mişcare artistică ce cuprinde întreaga Europă. Fiecare naţiune a avut propria versiune a Artei 1900. Toate versiunile Artei 1900 pornesc de la premise teoretice sofisticate care preţuiesc paradoxul: deşi apare ca reacţie la istoricismul secolului al XIX-lea. rurale sau urbane. iar în cadrul versiunilor naţionale există variante locale. Deşi din punctul de vedere al răspândirii mişcarea este un fenomen internaţional. între ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea şi primele două decenii ale secolului al XX-lea. în Scoţia Glasgow Style. folosind motive populare. în Polonia Młoda Polska.

1897. pentru forme geometrice. Viena. Alteori. pe de o parte. iar pe de altă parte există preferinţa pentru funcţionalism. pentru suprafeţe colorate şi ondulate prezentă în operele unor Victor Horta sau Antoni Gaudí. predilecţia pentru motivele florale. Barcelona.p. Joseph Maria Olbrich. 1906–1910. Arta 1900 este la fel de complexă. Clădirea Secession. Casa Milà (sau La Pedrera). Din punctul de vedere al limbajului formal. mase cubice şi sferice. curbiliniare. tradiţia la care se face apel este una extra-europeană. 8 arta 1900 în europa . cel mai adesea fiind vorba despre arhitectura şi gravura japoneză.6 : Antoni Gaudí. în căutarea unui trecut mitic pe care prezentul trebuie să-l emuleze. Există.

Ceea ce constituie elementul comun al acestor concepţii atât de diferite este permanenta încercare de a aplica în arhitectură şi design ideea wagneriană de Gesamtkunstwerk (opera de artă totală). de folosirea sticlei şi a feroneriei. precum Şcoala de Arte din Glasgow (1907-1908). Margaret Macdonald şi cu Frances și Herbert McNair (cunoscuţi sub numele de „Cei patru”) crează un stil influenţat de ideile revivaliste şi de mişcarea Arts and Crafts. În Belgia. adică de a concepe clădiri în care fiecare detaliu constructiv sau decorativ să se îmbine într-un tot unitar. Viena 1899. marcat de volume torsionate şi flexibile. intrarea în gara de metrou Karlsplatz. pentru ziduri lipsite de decoraţie şi suprafeţe plane. Principala sa sursă de inspiraţie o constituie arhitectura vernaculară. suple şi dinamice ale arhitecturii sale rafinate. incluzând decoraţia interioară şi mobilierul. În Germania întâlnim atât Jugendstil-ul münchenez. iar rezultatele sunt clădiri de o geometrie austeră. aşa numita „arhitectură baronială”2. aproape lipsite de decoraţie. Charles Rennie Mackintosh. de linii sinuoase. Hotelul Tassel din Bruxelles fiind considerat adesea manifestul Artei 1900. întâlnită în arhitectura lui Charles Rennie Mackintosh în Scoţia sau a lui Joseph Maria Olbrich în Austria. arhitectul Victor Horta concepe un stil foarte decorativ. Arta arta 1900 în europa 9 .Otto Wagner şi Joseph Maria Olbrich. vegetale. cu ornamente sinuoase. netede. împreună cu soţia sa. La Paris. intrările în gările de metrou ale lui Hector Guimard difuzează în tot oraşul liniile curbe. În Scoţia. cât şi. dinamice şi organice. ceva mai târziu. precum şi tendinţa de a se renunţa la distincţia dintre artele considerate majore şi artele aplicate1. limbajul rectangular şi funcţionalist al Deutche Werkbund.

Majoritatea autorilor care se ocupă de conceptul de naţiune îi afirmă caracterul modern. Bruxelles. 1900 din Catalonia este dominată de figura lui Gaudí şi de arhitectura sa fantezistă. către estul 10 arta 1900 în europa . pe parcursul secolului al XIX-lea. Hotel Tassel.Victor Horta. de raţionalismul şi minimalismul Wiener Werkstätte. construit şi voluntar: ideea de naţiune apare nu mai curând de ultima parte a secolului al XVII-lea. cea din Austria. în Occident. Dar poate cel mai pregnant se remarcă rolul Artei 1900 în crearea stilurilor naţionale în arhitectura ţărilor din centrul şi estul Europei. extinzându-se. 1893-1894.

Nu o anume limbă împărtăşită îi reuneşte pe oamenii în naţiune. ar fi întemeiat-o. 1900-1901 Imobil de apartamente şi birouri. neo-romanic etc. Glasgow. Hotel Mezzara. ci naţiunea. elaborează o limbă standard pe care o impune tuturor membrilor săi.. îşi inventează istoria care. fostul sediu al Daily Record. are grijă să-şi lege toate segmentele componente într-o reţea centralizată de căi de comunicaţie . Glasgow. Paris 1911 Imobilul de apartamente din strada Rue Millet nr.. 11. Pe când astăzi naţiunii îi sunt tăiate rădăcinile.) alegerea conştientă a unui Hector Guimard. Nu căile de comunicaţie moderne fac naţiunea. adică în contextul proliferării de stiluri neo.Charles Rennie Mackintosh. Europei şi generalizându-se apoi la scara globală. aparent. iar cultura materială este vehiculul prin care discursul naţionalist este diseminat. însă în contextul istoricismului secolului al XIX-lea. . în preistorie. naţiunile sunt o „comunitate imaginată”3: „nu o anumită istorie face naţiunea. Referinţe ideologice latente sau manifeste sunt discernabile în toate epocile. pe atunci ele erau împinse până departe. Arhitectura este unul dintre cele mai vizibile tipuri de cultură materială şi a avut întotdeauna o importantă valoare reprezentaţională.”4 Identitatea naţională este construită. o dată constituită. ci naţiunea. 1910. o dată constituită. 1902. Citând celebra formulă a lui Benedict Anderson. ci naţiunea. neo-gotic. o dată constituită.(neo-clasic.

anumite stiluri abordează în mod conştient o retorică simbolică în scopul de a face vizibilă o ideologie naţionalistă. în toată Europa. Din Antoni Gaudí. această esenţă se exprimă prin simboluri ale naţiunii. reprezintă de multe ori afirmarea unei ideologii. Hobsbown 12 arta 1900 în europa . despre care se consideră că ar conjugă trăsăturile unice ale unui popor. Indiferent dacă aceste naţiuni îşi propun să-şi afirme propria autonomie. să se distanţeze de puterile din jur sau să pretindă hegemonie culturală într-o anumită regiune. Eric Hobsbawm demonstrează că tradiţiile sunt adesea construite de intelectuali sau politicieni şi legitimate printr-o falsă continuitate istorică. Bedřich Bendelmayer și Alois Dryák. toate privesc arhitectura ca un mijloc de a-şi declara o identitate culturală unică. În influentul său articol intitulat The Invention of Tradition. unităţii şi identităţii unei naţiuni”5. detaliu de pe terasa Casei Batlò. Grand Hotel Europa. majoritatea noilor naţiuni încearcă să-şi creeze un stil specific în arhitectură şi în celelalte arte. Identitatea naţională ar trebui să reflecte esenţa unei naţiuni. adesea. Secolul al XIX-lea este perioada în care.stil. 1903-1905. Limbajul simbolic utilizat de elite în discursul despre identitate naţională este esenţial pentru insuflarea spiritului patriotic şi ideii de unitate şi identitate naţională în rândul populaţiei. respectiv alegerea conştientă de a inventa un nou stil. sprijinindu-se pe doctrinele naţionaliste care afirmau necesitatea „autonomiei. Simbolurile naţionale sunt rareori desemnate prin consens popular. intelectualii având un rol major în crearea lor. în fapt ele fiind creaţii noi sau relative recente. punctul de vedere al istoriei arhitecturii. apar noile naţiuni desprinse din marile imperii în dezmembrare. Praga. În cadrul acestui fenomen.

imobilul de apartamente din strada Linke Wienzeile nr. 38.Otto Wagner. defineşte termenul de “tradiţii inventate” ca fiind “un set de practici … al căror scop este de a inculca anumite valori şi norme de comportament prin repetiţie. arta 1900 în europa 13 . 1898. Trecutul la care se face referire este adesea manipulat. Viena. iar continuitatea istorică este căutată cu obstinenţă chiar şi în lipsa oricăror dovezi. ceea ce în mod automat implică o continuitate cu trecutul”6 şi dă ca exemplu folosirea stilurilor neo-gotice cu scopul de a sugera continuitatea cu un timp considerat glorios şi autentic în termeni de identitate naţională.

14 sEcEssion-ul trAnsilvănEAn .

Ungaria celebrează 1000 de ani de locuire maghiară pe teritoriul ţării. Este interesant că Alpár intenţionase ca edificiul să cuprindă şi unele părţi de inspiraţie bizantină şi islamică. Cu toate acestea. care să se opună orientărilor contemporane vieneze şi să le poată concura. în cadrul elitelor maghiare apare ideea necesităţii afirmării propriei specificităţi naţionale. În 1896. cunoscută sub numele de Castelul Vajdahunyad. iar cultura maghiară pare a fi ameninţată de hegemonia austriacă). ocazie cu care se organizează la Budapesta. Clădirea principală. care să reflecte maghiaritatea. statutul Ungariei rămâne ambiguu: atât din punct de vedere politic (capitala statului este Viena. cât mai ales din punct de vedere cultural (limba oficială este germana. Artiştii erau datori să creeze o artă care să afirme individualitatea Ungariei. iar stilul baroc de o replică a unui palat de secol al XVIII-lea. interesat mai degrabă de afirmarea occidentalităţii naţiunii sEcEssion-ul trAnsilvănEAn 15 . Expoziţia Mileniului. în cel mai mare parc al oraşului. împăratul este de origine austriacogermană). Ca reacţie la această situaţie. reconstruită 10 ani mai târziu în materiale permanente) este un compendiu tridimensional de istorie a arhitecturii maghiare: stilul romanic este reprezentat de reconstituirea bisericii acum dispărută de la Székesfehérvár (locul unde se crede că a fost încoronat Sfântul Ştefan). stilurile gotic şi renascentist de copia castelului Corvineştilor de la Hunedoara. însă juriul care evaluează proiectul. concepută de Ignác Alpár (mai întâi în materiale temporare. care dă şi numele clădirii. Ungaria devine autonomă şi egală Austriei în cadrul Monarhiei Duale.secession-ul transilvănean După Compromisul din 1867.

Partea neo-gotică. Lechner Ödön a fost unul dintre cei mai de seamă arhitecţi maghiari care a încercat să creeze un stil naţional folosindu-se de vocabularul Artei 1900 şi accentuând originile asiatice ale maghiarilor prin utilizarea numeroaselor trimiteri orientalizante. 1896. copie a Castelului Corvineştilor de la Hunedoara. 16 sEcEssion-ul trAnsilvănEAn . Budapesta. Varosliget. 14: Frommer Lajos și Bálint Zoltán.Ignác Alpár. nu este de acord cu aceste trimiteri spre Orient. Satu Mare. în clădirea Muzeului de Arte Aplicate foloseşte p. maghiare.7 Cu aceeaşi ocazie a Expoziţiei Mileniului. însă nu era interesat de acurateţea aluziilor sale orientalizante. Lechner era de părere că elementul de unicitate al naţiunii maghiare constă în moştenirea sa asiatică8. Lechner Ödön construieşte Muzeul şi Şcoala de Arte Aplicate (Iparművészeti Museum). 1902. Hotel Dacia. în aşa fel încât arhitectul este nevoit să le suprime. de aceea. Castelul Vajdahunyad.

De la adoptarea creştinismului. replică a bisericii din Székesfehérvár. De fapt. este foarte puţin influenţată de arta islamică. asiriană şi hindusă. faptul că triburile maghiare provin din Asia Centrală era cunoscut contemporanilor lui Lechner. Partea neo-romanică. 1896. chiar şi cea din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea. arta şi arhitectura de pe teritoriul Ungariei au avut o traiectorie intim legată de fenomenele artistice occidentale. cu intenţia de a crea un stil nou care să sintetizeze tot ceea ce ar putea fi specific unguresc şi introduce în construcţie materiale noi. el foloseşte motive provenite din arta şi meşteşugurile populare maghiare şi din arhitectura Ignác Alpár. arhitectura maghiară. Budapesta. Varosliget. cum ar fi ţigla colorată şi ceramica policromă folosită la decoraţia faţadelor. Mai mult. Castelul Vajdahunyad. petrecută în 955. În acelaşi timp. aşa încât referinţele sEcEssion-ul trAnsilvănEAn 17 . medievală de pe terioriul Ungariei. când statul era paşalâc turcesc.elemente decorative de inspiraţie persană.

Muzeul şi Şcoala de Arte Aplicate. 18 sEcEssion-ul trAnsilvănEAn . 1896. detaliu al decoraţiei de ceramică smăţuită. Budapesta.Lechner Ödön. Muzeul şi Şcoala de Arte Aplicate.

Lechner Károly. ale cărei faţade asimetrice reflectă dispoziţia interioară a încăperilor şi pentru care proiectează o poartă monumentală după modelul porţilor secuieşti de lemn sculptat. Însă Lechner ridică în Budapesta alte două clădiri de mari dimensiuni care influenţează Muzeul şi Şcoala de Arte Aplicate. pentru marea majoritate a clădirilor care se construiesc în Ungaria în ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea şi în primele două decenii ale secolului XX preferându-se eclectismul. Unul dintre cele mai interesante proiecte ale lui Lechner este casa pe care acesta o construieşte în 1901 la Cluj pentru fratele său. sEcEssion-ul trAnsilvănEAn 19 .sale hinduse şi sasanide îşi au originile mai degrabă în fenomenul pan-european de redescoperire şi reinterpretare a arhitecturii islamice şi bizantine. noua generaţie de arhitecţi maghiari: clădirea Institutului de Geologie şi cea a Băncii de Economii a Poştei. sala centrală. Budapesta. Noul stil al lui Lechner este însă prea puţin pe gustul autorităţilor.

mulţi intelectuali îşi îndreaptă atenţia asupra limbilor vernaculare. de exemplu. zona cea mai autentic 20 sEcEssion-ul trAnsilvănEAn . Lechner. sporeşte şi interesul acestora pentru arhitectura vernaculară. În general. în special cea ţărănească. culturală sau politică este esenţială în crearea unei identităţi naţionale. afirma că este nevoie de “elaborarea unui limbaj indigen al formelor. Budapesta. populaţia rurală este considerată păstrătoare a adevăratelor tradiţii ale unei naţiuni şi vorbitoare a celei mai pure forme a unei limbi. Deoarece continuitatea lingvistică.Lechner Ödön. cu scopul de a afirma această continuitate. 1899-1902. mai ales a celor din zonele rurale. Pe măsură ce interesul elitelor pentru limbile vernaculare creşte. care să fie corespondentul limbii vorbite a maghiarilor”. Pentru intelectualii maghiari ai epocii. Banca de Economii a Poştei.

Huszka. care. el publică Stilul decorativ maghiar. În 1885. unul dintre satele din regiune. Protestantismul maghiarilor din Transilvania (Calvinism şi Unitarianism) părea mai adecvat pentru imaginea pe care sfârşitul de secol al XIX-lea o avea despre cultura maghiară timpurie decât catolicismul impus de Habsburgi şi adesea se considera că în Transilvania se întrezăreşte ceea ce ar fi putut fi cultura maghiară dacă traiectoria sa nu ar fi fost “deturnată”. care exercită o putenică influenţă asupra artiştilor contemporani. depozitară a identităţii culturale maghiare este Transilvania. la Expoziţia Mileniului din 1896. începând cu 1881. care lucrează la decoraţia Palatului Culturii din Târgu Mureş. preţuieşte atât de mult tradiţiile locale. cu mare succes. în care îndeamnă arhitecţii să înnoiască arhitectura pe baza “descoperirilor etnografice” şi descrie arhitectura secuilor din zonele muntoase ale Transilvaniei ca păstrătoare a unor forme naţionale autentice. în special regiunile izolate din Kalotaszeg (Ţara Călatei) şi cele locuite de secui. care culege piese de broderie realizate de ţărănci şi le expune. dar în 1907 îşi adaugă la nume “Körösfoi” (adică din Körösfo. credea că secuii sunt descendenţii direcţi ai unui trib extrem-asiatic şi promova adoptarea elementelor din arta populară a acestora tocmai pentru că păreau să fi păstrat ceva din această moştenire orientală. maghiaritatea locuitorilor nu fusese alterată de influenţele otomane şi habsburgice. Faptul că motivele decorative culese de el şi etichetate drept specific maghiare sunt la fel de frecvente şi în artizanatul altor popoare este prea puţin relevant. pictorul şi graficianul János Jankó publică o serie de ilustraţii de natură etnografică ale Ţării Călatei. fiindcă Transilvania păstrase un anumit grad de autonomie pe parcursul secolelor al XVI-lea şi al XVII-lea. Unul dintre cei mai importanţi promotori ai arhitecturii vernaculare a fost Jószef Huszka. Pictorul Aladár Kriesch. actualmente Izvoru Crișului). Începând cu anul 1892.ungurească. Un număr sEcEssion-ul trAnsilvănEAn 21 . o zonă de aproximativ patruzeci de sate între Cluj şi Huedin. Regiunea din Transilvania care trezeşte o adevărată fascinaţie pentru epocă este Ţara Călatei. cu scopul de a stimula folosirea motivelor decorative de factură populară în elaborarea unui stil naţional în artele vizuale. a publicat în mod regulat imagini cu obiecte de artizanat. încât nu numai că în 1903 şi 1904 ţine conferinţe publice despre artizanatul local. la fel ca majoritatea intelectualilor vremii. În opinia lor. “descoperită” în jurul anului 1880 de Zsigmond Gyarmathy. ceea ce este important este faptul că studiul său a atras atenţia asupra artelor populare din Transilvania ca sursă viabilă pentru crearea unui stil naţional.

Comune celor două clădiri este turnul clopotniţă înalt. Istoricul de artă (şi mai târziu rectorul Universităţii de Arte din Budapesta) Károly Lyka publică în primul număr al revistei Művészet din 1902 un text ce poate fi considerat un fel de manifest al Secession-ului maghiar. Ca atare. cercetând zonele rurale izolate. În ultimul deceniu al secolului al XIX-lea. dar şi de scrierile şi prelegerile acestuia despre nevoia de a elabora un stil naţional maghiar. fiindcă pentru ambele edificii sunt utilizate elemente decorative 22 sEcEssion-ul trAnsilvănEAn . trebuie să admitem că aceste tendinţe universale de înnoire se dezvoltă. creaţiile lor artistice sunt încărcate cu un fel de spirit naţional. …Mai întâi. însă detaliile de ornamentaţie demonstrează atenţia pe care o dau arhitecţii specificului locului. care este universală şi care înfloreşte în întreaga Europă. în Serbia) şi între 1908 şi 1910 primăria din acelaşi oraş. … În al doilea rând. studiind arhitectura vernaculară. versiunea maghiară a Artei 1900 se răspândeşte în tot bazinul carpatic: în 1902.mare de artişti. fosta Primărie din Târgu Mureş (actualmente Prefectura Judeţului Mureş). Datorită lor. 1907-1908. adunând date şi înregistrând diversele forme de artă populară pentru a le folosi apoi ca sursă de inspiraţie pentru propriile producţii artistice. detaliu al turnului. Marcell Komor şi Dezsö Jakab. radicale. în fiecare ţară. ei construiseră între 1907 şi 1908 o primărie. mulţi dintre ei proaspăt absolvenţi ai Universităţii Tehnice din Budapesta. după planurile lor se construieşte sinagoga din Szabadka (astăzi Subotica. Tot împreună. ce face trimitere la Pallazzo Publico din Siena. într-un stil naţional specific. artiştii sunt liberi să-şi urmeze impulsurile artistice individuale şi în final îşi pot lăsa caracteristicile etnice și naţionale să transpară.” Târgu Mureş O nouă generaţie de arhitecţi. sunt influenţaţi nu numai de clădirile construite de Lechner. pentru a se despărţi apoi de acesta şi a se asocia cu Dezsö Jakab. Muzeul de Arte Aplicate şi Casa de Economii a Poştei din Budapesta. un adevărat arhetip pentru multe din primăriile de secol al XIX-lea. trebuie să admitem că asistăm la naşterea unei mişcări artistice noi. Marcell Komor (1868-1944) lucra în biroul de arhitectură al lui Lechner Ödön. cea din Târgu Mureş (acum sediul Prefecturii Judeţului Mureş). Eliberaţi de forme stilistice învechite. ca răspuns la afirmaţia ministrului educaţiei că Secession-ul nu este adecvat unui stil naţional. compozitori şi scriitori au pornit spre Transilvania. pentru care doar Evul Mediu ar putea servi drept model: “Putem afirma că în Ungaria s-a petrecut un fenomen identic cu cel care are loc în alte ţări: rădăcinile stilului Secession şi cele ale stilului Maghiar sunt aceleaşi.

sEcEssion-ul trAnsilvănEAn 23 .

dominată de ceramica policromă. de stucatura cu motive inspirate din broderia secuiască şi de culorile vii ale acoperişului.Prefectura Judeţului Mureş ce provin din artizanatul regiunii. Dacă decoraţia exterioară a Primăriei din Târgu Mureş este mai degrabă sobră. interiorul este un 24 sEcEssion-ul trAnsilvănEAn .

(Gödöllői Művésztelep). Gustul lui Bernady pentru sEcEssion-ul trAnsilvănEAn 25 . o colonie de artişti cu concepţii apropiate de cele ale Arts and Crafts. Bernady György. cea mai mare compoziţie fiind Bethlen între învăţaţi şi ferestrele cu panouri de sticlă pictată). Cunoscător şi amator de artă. amestec extravagant de trimiteri istoriste (bolţile cu nervuri) formule Secession şi aluzii la istoria locului (vitraliile realizate de Roth Miksa. detaliu al turnului. care a avut un rol major în modernizarea oraşului. Oraşul Târgu Mureş (Marosvasarhely) s-a dezvoltat rapid în primul deceniu al secolului XX datorită unui primar foarte activ. acesta invită să lucreze la Târgu Mureş pe cei mai proeminenţi artişti din Gödölő.Prefectura Judeţului Mureş.

Prefectura Judeţului Mureş. holul central. plafonul Sălii de Onoare. Prefectura Judeţului Mureş. 26 sEcEssion-ul trAnsilvănEAn .

ferestre pictate cu imagini din vechiul Târgu Mureş. sEcEssion-ul trAnsilvănEAn 27 .Prefectura Judeţului Mureş.

28 sEcEssion-ul trAnsilvănEAn .

sEcEssion-ul trAnsilvănEAn 29 .Arta 1900 şi interesul pentru arhitectura şi artizanatul secuiești sunt poate cel mai evidente în casa de vacanţă pe care şi-o construieşte la Sovata. casa de vacanţă a lui Bernady György. strada Trandafirilor. Sovata.28: Prefectura Judeţului Mureş. uşa de intrare dinspre strada Primăriei. p.

Erkel Ferenc (compozitorul imnului naţional maghiar) şi Aranka György (un intelectual transilvănean care a trăit la sfârşitul secolului al XVII-lea). o bibliotecă. cu o friză de busturi în piatră scuptate de Kallós Ede şi cu patru panouri cu relief în bronz. Palatul Culturii din Târgu Mureș este conceput ca o clădire complexă. un muzeu etnografic.Marcell Komor şi Dezsö Jakab. Considerat cea mai importantă realizare a arhitecţilor Marcell Komor şi Dezsö Jakab. inspirate de legende secuieşti. Decoraţia Palatului Culturii este un bun exemplu de Gesamtkunswerk. 30 sEcEssion-ul trAnsilvănEAn . p31: Nagy Sándor şi Roth Miksa. realizate de Nagy Sándor şi Roth Miksa. în el urmând să se concentreze întreaga viaţă culturală a oraşului: un conservator cu sală de concert şi de teatru. Faţada principală este decorată cu compoziţii alegorice în mozaic. Palatul Culturii din Târgu Mureş. Bolyai Janos şi Farkas (matematicieni născuţi în Târgu Mureş). alegorii ale vieţilor lui Liszt. săli de conferinţe. detaliu al mozaicului de pe faţada principală a Palatului Culturii din Târgu Mureş. 1910-1911.

sEcEssion-ul trAnsilvănEAn 31 .

32 sEcEssion-ul trAnsilvănEAn .

32 Faţada principală a Palatului Culturii din Târgu Mureş: mozaicul a fost realizat de Nagy Sándor şi Roth Miksa. dreapta: Faţada principală a Palatului Culturii din Târgu Mureş.p. Nagy Sándor şi Roth Miksa. mozaic. . iar busturile şi panourile în bronz de Kallós Ede.

Holul de intrare este decorat de Körösfőy-Kriesch Aladár, fondatorul coloniei de la Gödölő, împreună cu studenţi de-ai săi, cu picturi narative şi decorative, reliefuri, vitralii, bronzuri şi ornamente în sticlă. Mozaicurile casei scărilor sunt portrete ale unor oameni de seamă, maghiari, născuţi în Transilvania, care au o legătură cu oraşul: de exemplu, Ferenc Kazinczy, care a trăit între 1759 şi 1831 şi care este considerat unul dintre părinţii limbii maghiare, numele său fiind legat de procesul de reformare a limbii din secolul al XIX-lea, Tompa Mihaly (1817-1868), un poet al cărui prim volum se intitula Poeme folclorice şi care a scris un de gen poezie patriotică din cauza căreia a fost arestat de autorităţile austriece, sau Zsigmond Kemény (1814-1875), care a studiat dreptul la Târgu Mures şi care a fost implicat în revoluţia de la 1848. Cartea
Palatul Culturii din Târgu Mureş. Holul de intrare, pictat de elevii lui Körösfőy-Kriesch Aladár de la şcoala pe care acesta o înfiinţase la Gödölő, 1913.

36

sEcEssion-ul trAnsilvănEAn

decorată cu picturi de Polya Tibor şi vitralii de Nagy Sándor. care fac din clădire un monument al culturii maghiare din Transilvania. sus: Toroczkai-Wigand şi Muhits Sándor. Accentul pus pe cultura populară secuiască. Frumoasa Julia. Palatul Culturii din Târgu Mureş. 1913. Cele douăsprezece vitralii. 1913. sEcEssion-ul trAnsilvănEAn 37 . 1913. arhitectura şi artizanatul secuiesc. Kádár Kata. Salamon Sara şi Budai Ilona. abundă în detalii inspirate din costumul popular. detalii din Sala Oglinzilor: p. selecţia atentă a intelectualilor dedicaţi dezvoltării culturii maghiare portretizaţi în reliefuri şi vitralii demonstrează ideea naţionalistă a programului iconografic. grupate în patru triptice ilustrând legendele secuieşti ale Frumoasei Julia. Muhits Sándor şi Roth Miksa. Kádár Kata. Toroczkai-Wigand. dreapta: Nagy Sándor. vitraliu. Casa lui Réka.36: Nagy Sándor.de vizită a palatului este Sala Oglinzilor. vitraliu. vitraliu.

O altă clădire de mari dimensiuni ridicată în Târgu Mureş în aceeaşi perioadă (19081912) este Liceul Bolyai Farcas. după planurile sale construindu-se peste trei sute de şcoli răspândite pe tot teritoriul Austro-Ungariei. în 1902. Baumgarten mai lucrase în Transilvania. semnând Casa Învăţătorului din Cluj. Pentru Liceul Bolyai Farcas. arhitectul 38 sEcEssion-ul trAnsilvănEAn .Baumgarten Sándor. Liceul Bolyai Farcas din Târgu Mureş. 1908-1912. Arhitectul Baumgarten Sándor lucrase cu Lechner la Casa Poştei de Economii şi se specializase în jurul anului 1900 în arhitectură pentru instituţii de învăţământ.

sugerând prin siluetă arhitectura ţărănească secuiască. Târgu Mureş. Casa Vamos. 1909-1910. p. numerele 33 şi 34. 41: Keleti Bela. ale oraşului. Târgu Mureş. la care fac trimitere şi florile soarelui stilizate care decorează faţadele şi feroneria grea a uşii din lemn. Fostul sediu al Băncii Agrare (actuala Bancă Comercială Română). mai sobră. Locuinţele de la numerele 33 şi 34 de pe strada sEcEssion-ul trAnsilvănEAn 39 . 1908-1910. casele de pe strada Cuza Vodă. Decoraţia faţadelor ritmate de stucaturi inspirate de aceleaşi broderii secuieşti. cea a Colegiului reformat. 40: Keleti Bela. iar tipul de acoperiş face trimitere la palatele baroce de secol al XVIII-lea p.extinde o clădire preexistentă. dispusă în jurul ferestrelor şi a portalului monumental masiv este Bustza Lajos. este o clădire masivă. care data din 1871. în Târgu Mureş se construiesc în epocă şi clădiri de locuit în acelaşi stil Seccesion. una dintre primele clădiri Secession din Târgu Mureş. Pe lângă clădirile oficiale. Fosta Bancă Agrară (actualmente sediu al Băncii Comerciale Române) din Târgu Mureş. 1900. de dimensiuni mari. ridicată de Bustza Lajos în anul 1900. prin adăugarea a două corpuri.

o locuinţă cu magazine la parter. laleaua. iar faţada care dă spre strada secundară are un atic triunghiular şi este aproape lipsită de stucaturi. Motivele decorative (lucarnele sub formă de inimă. 40 sEcEssion-ul trAnsilvănEAn . având faţadele tratate diferit. Clădirea este plasată la intersecţia a două străzi. lucrări ale arhitectului Keleti Bela. floarea soarelui) trimit la arta populară secuiască. prezintă faţade simetrice. concav la una dintre ele şi convex la cealaltă. Acelaşi arhitect ridică între 1908 şi 1910 Casa Vamos. atât din punctul de vedere al volumelor cât şi din punct de vedere decorativ: faţada care dă spre strada principală are un atic ondulat şi ornamente vegetale.Cuza Vodă. la care diferă doar coronamentul sinuos.

sEcEssion-ul trAnsilvănEAn 41 .

apropiate de vederile funcţionaliste ale Artei 1900 scoţiene şi finlandeze. Kós descoperă arhetectura romanică şi gotică din Transilvania şi studiază cu admiraţie tehnicile constructive ale bisericilor de lemn din zonă: „Şi aşa cum arta ungurilor din Transilvania derivă direct 42 sEcEssion-ul trAnsilvănEAn . Thoroczkay-Wigand Ede şi Varadi Arpad sunt apropiaţi de teoriile artistice ale acesteia. practicată de arhitecţi ca Thoroczkay-Wigand Ede şi Varadi Arpad. în jurul anului 1900 erau activi arhitecţii englezi Charles Robert Ashbee şi Mackay Hugh Baillie-Scott. Aceşti arhitecţi erau de acord cu Lechner susţinând că un stil naţional maghiar se poate elabora doar pornindu-se de la un anumit specific cultural maghiar şi îi împărtăşeau şi opinia că acest specific poate fi regăsit în folclorul transilvănean. societatea transilvăneană este unică datorită amestecului de etnii. Influenţat de scrierile lui Ruskin şi Morris. caracterizată prin preferinţa pentru motive vegetale şi pentru linii şi suprafeţe curbe se completează în Târgu Mureş cu o orientare de tip funcţionalist. cu forme geometrizate şi ornamente abstractizate. În 1907. Însă spre deosebire de Lechner. Pe lângă influenţa pe care Lechner o exercită asupra lor. interesat de Transilvania pentru presupusa moştenire orientală şi. în care afirmă că factorii politici şi istorici diferiţi au determinat păstrarea în Transilvania a unei culturi şi diferite şi mai autentice decît cea din alte zone ale Ungariei. cei din Fiatalok apreciau mai degrabă. Line and Form era tradusă în maghiară. Lajos Tátray şi Lajos Kozma. Valér Mende. pe care îl consideră benefic şi oferă drept model construcţii medievale şi vernaculare transilvănene. Béla Jánszky. Dénes György. care foloseşte artizanatul secuiesc în primul rând pentru înnoirea limbajului decorativ. Gruparea Fiatalok. pentru ei ornamentaţia având o importanţă secundară. Kós Károly publică o carte cu titlul Erdélyorszag népének épitése (Arhitectura din Transilvania). dar continuau să creadă că populaţia secuiască din Transilvania este moştenitoarea directă a triburilor hunice.Acest tip de Artă 1900. Ei pun accentul pe folosirea de noi materiale. După el. construind clădiri de mici dimensiuni. Deşi nu fac parte propriu-zis din Gruparea Fiatalok. iar în 1910 cartea sa. Referinţele extrem-orientale ale lui Lechner li se păreau extravagante. iar în Budapesta. (Tinerii). Deszö Zrumeczky. în 1905 Kriesch face un studiu asupra lui scrierilor lui John Ruskin. esenţiale sunt contactele pe care aceşti artişti le au cu arta şi scrierile despre artă din Anglia: în 1900 Walter Crane (ilustrator. important membru al mişcării Arts and Crafts) avusese o mare expoziţie la Budapesta. era compusă din şapte arhitecţi absolvenţi ai Universităţii Tehnice din Budapesta: Károly Kós. o arhitectură mai puţin decorativă. ceea ce considerau metode tradiţionale de construcţie.

din Evul Mediu, în modesta mea opinie Evul Mediu trebuie să fie doar unul din părinţii stilului nostru naţional. Un stil nu poate fi sănătos decât dacă se ridică pe nişte baze existente. Poporul nostru a acceptat ca bază stilul Evului Mediu, l-a găsit potrivit şi a fost capabil să şi-l însuşească şi, după cum vedem, să-l investească cu caracter naţional. Arta noastră populară se bazează pe cea a Evului Mediu, iar arta noastră naţională se bazează pe artele populare.” Arhitecţii grupării Fiatalok şi cei apropiaţi lor construiesc aproape în exclusivitate arhitectură domestică, atenţi fiind la stilul de viaţă al proprietarului, iar în cazul imobilelor de raport pun accent pe spaţiile comune şi de circulaţie menite să încurajeze comunicarea între locatari şi pe terase şi balcoane care deschid clădirea spre exterior, cu faţade pitoreşti ce reflectă interesul lor etnografic. Această concepţie funcţionalistă este vizibilă în cazul imobilului de raport construit de arhitectul Varadi Arpad între 1912 şi 1913, cu faţada dezvoltată mult pe înălţime şi bow-window-uri decorate cu motive geometrice.
Varadi Arpad, Târgu Mureş, imobil de raport, 1912 şi 1913.

44

sEcEssion-ul trAnsilvănEAn

p.44: Toroczkai-Wigand Ede, Camera de Comerţ şi Industrie din Târgu Mureş, 1909. Toroczkai-Wigand Ede, Camera de Comerţ şi Industrie din Târgu Mureş, 1909, detaliu al faţadei dinspre strada Primăriei.

Wigand Ede (care şi-a adăugat numelui, la fel ca Kriesch, Toroczkai, de la numele satului Torockó, actualmente Rimetea, din Ţara Călatei) a fost, asemenea multor reprezentanţi ai Artei 1900, nu numai arhitect, dar şi pictor, grafician şi teoretician al artei şi a cunoscut un succes rapid în Budapesta. În 1904 el îl asistase pe Pál Horti la conceperea pavilionului Ungariei pentru Expoziţia Universală de la St Louis, proiectându-l sub forma unei ferme secuieşti, iar în 1906, împreună cu Kriesch, Nagy şi Maróti realizează pavilionul Ungariei la Expoziţia Universală de la Milano. În 1907 el se mută la Târgu Mureş, unde stă până în 1914 şi construieşte în principal case de locuit, de multe ori proiectând şi design-ul interior, mobilierul şi obiectele de iluminat. Clădirile sale au acoperişuri înalte, în două ape, cu pante înclinate, al căror model se regăseşte în arhitectura bisericilor de lemn din Transilvania, asociate cu turnuri cu învelitori conice. Una dintre cele mai importante comenzi ale arhitectului a fost clădirea Camerei de comerţ, în care viziunea funcţionalistă şi rafinamentul asocierii diverselor materiale (piatră, cărămidă, lemn), economia elementelor decorative geometrice demonstrează legăturile strânse pe care arhitecţii acestei generaţii le-au avut cu arhitecţi englezi şi finlandezi contemporani.

sEcEssion-ul trAnsilvănEAn

45

sinuoase şi ale căror chenare de ferestre late amintesc încă destul de puternic de Casa de Economii a Poştei pe care Lechner o construise la 46 sEcEssion-ul trAnsilvănEAn . Marcell Komor şi Dezsö Jakab realizează imobilele Adorjan.Oradea Un alt oraş cu un bogat patrimoniu de Artă 1900 este Oradea. în 1903-1904. din strada Patrioţilor de la numerele 4 şi 6. ale căror atice false. unde.

Arhitecţii ridică în 1904-1905 Palatul Stern întrun stil mai sobru. Budapesta între 1899 şi 1902. sEcEssion-ul trAnsilvănEAn 47 .Marcell Komor şi Dezsö Jakab. 1903-1904. dar a căror decoraţie în stucatură interpretează motive preluate din broderia secuiască. Oradea. cu streaşina puternic ieşită în afară şi sprijinită pe console de lemn sculptat şi cu un decor floral de inspiraţie folclorică. cu faţadele ritmate de volumele bow-window-urilor. imobilele Adorjan.

48 sEcEssion-ul trAnsilvănEAn .

Palatul Stern. sEcEssion-ul trAnsilvănEAn 49 . Oradea.Marcell Komor şi Dezsö Jakab. 1904-1905. detalii ale faţadelor.

1907-1909. birouri. 50 . vedere de ansamblu şi detalii ale faţadelor. un hotel. Cea mai de seamă comandă orădeană a celor doi arhitecţi este complexul Vulturul Negru. având la cele două etaje centrale câte o loggie cu marginile ondulate. nu s-a păstrat decât vitraliul cu vulturul negru. fie spre pasajul interior acoperit cu verieră. care îşi ia numele de la vitraliul realizat în atelierul lui Neumann K. un cazino. Din ornamentaţia originală a pasajului. un restaurant.Marcell Komor şi Dezsö Jakab. locuinţe şi spaţii comerciale care se deschid fie spre stradă. Sub cele patru mari ferestre ale corpului dinspre strada Independenţei. asemănător ca plan şi decoraţie cu pasajul Palatului Gresham din Budapesta. de factură simbolistă. Complexul Vulturul Negru. complexul cuprindea o sală de teatru care funcţiona şi ca cinematograf. Ridicat între 1907 şi 1909. se află câte un panou cu alegorii ale teatrului şi dansului. care cuprindea sălile de spectacol. Faţada dinspre Piaţa Victoriei este cea mai spectaculoasă. Oradea.

51 .

Oradea. Complexul Vulturul Negru.Marcell Komor şi Dezsö Jakab. 1907-1909. 52 sEcEssion-ul trAnsilvănEAn . pasajul interior.

sEcEssion-ul trAnsilvănEAn 53 .

între 1907 şi 1911. turnul de colţ şi balcoanele continue cu balustrade de feronerie. are un parter înalt cu magazine. Oradea. fiind prima construcţie pe schelet metalic din Oradea. Dacă în primele două clădiri decoraţia este vegetală (lalele şi floarea soarelui). construit între 1902 şi 1905. 1902-1905. construită Sztarill Ferencz. Hotelul Astoria. ceea ce determină mari asemănări în plan şi în modul de tratare a faţadelor. Hotelul Astoria. însă colţul este tratat într-un mod pitoresc: un bow-window semicircular sprijinit pe un stâlp masiv. turnul de colţ şi detalii ale faţadelor. coronament sinuos şi înalt şi un turn de colţ: Szterill va folosi aproape identic acest model pentru Casa Poynar. ridicată în 1910. Multe dintre clădirile sale ocupă parcele pe colţ de stradă. În cazul Casei Goldstein. în cazul Casei Goldstein ornamentaţia faţadei este strict geometrică. surmontat de două etaje în consolă. utilizează din nou planul de parter înalt cu două etaje. O clădire mai 54 sEcEssion-ul trAnsilvănEAn .Unul dintre cei mai activi arhitecţi care lucrează în Oradea în primul deceniu al secolului al XX-lea este Sztarill Ferencz.

prelucrând aceleaşi elemente considerate specifice broderiei secuieşti. Magazinul Deutsch. Oradea. degrabă atipică pentru Szterill este Magazinul Deutsch.Sztarill Ferencz. a cărui faţadă este acoperită în întregime cu un relief plat în stucatură cu motive vegetale ce manifestă puternic influenţa lui Lechner. sEcEssion-ul trAnsilvănEAn 55 . 1906-1910. construit probabil între 1906 şi 1910.

Casa Fuchsl. Structura masivă surmontată de un atic sinuos. bogat decorată cu motive vegetale în stucatură şi feronerie este încununată de un turn jos. 1902-1903. construită de arhitecţii budapestani Balint Zoltan şi Jambor Lajos în 19021903. datează din prima perioadă a Secession-ului Transilvănean. Motivul decorativ al viţei de vie şi al ciorchinilor de struguri este o aluzie la ocupaţia proprietarilor. 56 . Füchsl Arnold şi Mór. având fiecare curtea sa interioară. importanţi comercianţi de vinuri.Casa Fuchsl. în spatele faţadei unitare ascunzându-se de fapt două imobile independente. detaliu de faţadă. Balint Zoltan şi Jambor Lajos. tronconic. Oradea.

pentru a indica apartenenţa religioasă a proprietarilor. cel care asigurase ceramica şi pentru clădirile proiectate Löbl Ferenc. două dintre cele mai bogate şi influente familii de evrei din Oradea. Cele două reliefuri de ceramică smălţuită (comandată la celebrul atelier budapestan Zsolnay. sEcEssion-ul trAnsilvănEAn 57 .Palatul Ullman a fost ridicat între 1912 şi 1913 de arhitectul Löbl Ferenc pentru familiile Ullmann şi Kurländer. reprezintă câte o Menora flancată de o pereche de lei. Palatul Ullman. de Lechner). Oradea. 1912-1913. care decorează bow-window-urile.

aşa cum se poate observa în cazul Casei Moscovicz de pe strada Independenţei (construită între 1904 şi 1905) sau al Palatului Apollo. Romanóczy ia contact cu una dintre variantele germane ale Artei 1900.Arhitectul Romanóczy Kalman (fiul) lucrează în prima parte a carierei sale în stil istoricist. În timpul studiilor pe care le făcuse la Berlin. Chiar dacă în a doua parte a carierei sale adoptă un stil de factură Secession. pe lângă o bogată ornamentaţie de factură Secession. Romanóczy Kalman (fiul). Oradea. pentru care utilizează. mascheroanele. ceea ce explică motivele decorative vegetale. Casa Moscovicz I. turnul de colţ şi detalii ale faţadei. decorat cu numeroase elemente neo-bizantine. exemplare în acest sens fiind proiectele sale pentru Palatul Episcopiei Ortodoxe. experienţa sa istoricistă este încă vizibilă. aşa numitul Lilienstil. elemente ale ordinelor clasice sau arce ogivale. 58 . 1904-1905. traseele sinusoidale şi elegante ale feroneriei balcoanelor. ridicat în 1905 în stil neogotic şi Palatul Episcopiei Greco-Catolice.

una dintre statuile care decorează coronamentul clădirii. sEcEssion-ul trAnsilvănEAn 59 . Palatul Apollo. 1912-1914.sus: Romanóczy Kalman (fiul).

1909. Vágó László a fost asistentul lui Ignác Alpár. Un alt cuplu de arhitecţi activi în Oradea sunt fraţii László şi József Vágó. 60 . Oradea. însă după ce se asociază în 1902. iar pentru a doua perioadă Casa Darvas-La Roche. ambii cu studii la Budapesta. fiind puternic influenţat de acesta.József Vágó şi Vágó László. ajungând să lucreze într-o factură funcţionalistă apropiată de lucrările contemporane ale lui Kós Károly sau ThoroczkayWigand Ede. Casa Darvas-La Roche. Caracteristică pentru prima perioadă a carierei celor doi este Casa Vágó. construită în 1905. ridicată în 1909. iar Vágó József a colaborat cu Lechner. ambii se îndepărtează treptat de maniera lechneriană.

cea mai mare şi mai modernă lucrare a lui Vágó József la Oradea. faţade asimetrice şi netede. concepute în volume geometrice. decorate cu motive discrete. Fosta Şcoală de Jandarmi. mizând pe jocul volumelor geometrice simple masive.József Vágó şi Vágó László. în care elemente folclorice sunt prelucrate grafic. toate construite în intervalul 1909-1910 sunt exemplare în acest sens. nedecorate. Nefiind constrâns de limitele pe care le impun parcelele în cadrul urban. eventual cu magazine la parter. Nemes Aron. Casa construită pentru Dr. cea pentru Ertler Mór. într-un stil simplu şi sobru. Arhitectul proiectează în general imobile de locuinţe. având o planimetrie dinamică şi flexibilă. creând un complex format din douăsprezece pavilioane cu funcţii diferite. cele mai multe din clădirile construite de el fiind în Oradea. este ultima. cea a lui Fodor Izsó. Mende Valér (1886-1918) face parte din gruparea „Tinerilor”. Vágó a putut să se desfăşoare liber. În cazul casei Vágó. Casa Moscovicz II. detaliu al decoraţiei de sub cornişe. 1912. sEcEssion-ul trAnsilvănEAn 61 . faţada asimetrică şi economia elementelor decorative anunţă deja preferinţa pentru geometrizare şi volume simple şi clare pe care o vor dezvolta în anii următori. cu faţade netede.

Marcell Komor şi Dezsö Jakab. 1906-1908.Timişoara Cuplul de arhitecţi Komor Marcell şi Dezsö Jakab lucrează şi în Timişoara. de care aminteşte doar ceramica smălţuită care decorează partea inferioară a bow-window-urilor şi ancadramentele ferestrelor de la primul nivel. între 1906 şi 1908 proiectează Banca de Scont. 62 sEcEssion-ul trAnsilvănEAn . Timişoara. o clădire cu decoraţie mai sobră decât lucrările lor de la Oradea şi Târgu Mureş. Banca de Scont. unde.

detalii ale decoraţiei faţadelor.Marcell Komor şi Dezsö Jakab. este primul arhitect-şef al Timişoarei. construind un număr mare de clădiri publice. el a lucrat în serviciul Primăriei. Timişoara. Banca de Scont. care studiase la Budapesta. Székely László. Timp de aproape douăzeci de ani. în paralel conducând şi un birou de arhitectură în cadrul căruia a proiectat atât sinagogi şi biserici pe întregul teritoriu de atunci al sEcEssion-ul trAnsilvănEAn 63 . 1906-1908.

Palatul Dauerbach.Timişoara. după cum se poate observa în cazul caselor Emmer şi Brück. ridicate în 1908. sau în cazul casei Neuhausz (1912). Dacă arhitectura publică are în general un caracter mai pregnant istoricist. Ungariei. cu magazine la parter. cât şi clădiri private. Prima clădire din stânga este Casa Brück (arhitect Székely László. construit între 1912 şi 1913 este un imobil de raport lung. 1906-1908). are o compoziţie tratată simetric. iar ultima clădire este Banca de Scont (arhitecţi Marcell Komor şi Dezsö Jakab. 1910). cu un corp 64 sEcEssion-ul trAnsilvănEAn . Piaţa Unirii. pentru imobilele private Székely utilizează un limbaj ornamental de factură secessionistă cu puternice influenţe lechneriene. respectiv în 1910.

deşi asimetrică. surmontat de un turn. O compoziţie similară. influenţa lui Lecher fiind decelabilă doar la nivelul frontoanelor sinuoase. 1912. central supaînălţat şi faţade simple. cu feroneria parapeţilor ajurată. reliefurile decorative de factură simbolistă – cu trimiteri clasiciste – frontoanele supradimensionate de deasupra logiilor – într-o compoziţie riguroasă şi simetrică nu fără legătură cu Secessionismul vienez. ale cărei elemente decorative geometrizate şi balcoane cu traseu curbiliniar. indică o nouă etapă în creaţia arhitectului. balcoanele continue cu parapeţi de lemn. în care influenţelor lechneriene le preferă o arhitectură mai sobră. Timişoara. este folosită şi pentru clădirea Palatului Hilt&Vogel (1912-1913). Casa Neuhausz. Clădirea de colţ a Palatului Széchenyi.Székely László. mai puţin decorativă. ridicată între 1911 şi 1913. sEcEssion-ul trAnsilvănEAn 65 . îmbină elemente de Artă 1900 – modul de rezolvare a colţului.

66 sEcEssion-ul trAnsilvănEAn . 1912-1913.Székely László. Palatul Dauerbach. detalii ale faţadei. Timişoara.

sEcEssion-ul trAnsilvănEAn 67 . Timişoara. 1911-1913. Palatul Széchenyi. detalii ale faţadei.Székely László.

Capela are un plan cu o singură navă şi transept scurt. arhitectul combină motivele ornamentale vegetale. Între 1910 şi 1912 Székely contruieşte ansamblul gimnaziului piarist.Székely László. cum sunt şirul de ocniţe de pe zidul exterior al absidei capelei. contraforţii cu rol decorativ de la baza turnului de pe faţada de vest sau portalul în arc în acoladă. pe capetele căruia se înaltă câte un turn cu acoperiş conic. 1910-1912. Timişoara. Gimnaziul piarist. Faţada de vest este surmontată de un turn înalt care contrastează cu volumele masive ale clădirilor laterale. sinuoase. de factură secessionistă. 68 . cu citate istoriciste. În ceea ce priveşte decoraţia. detalii ale decoraţiei faţadei. format din două corpuri de clădire şi o capelă. legate între ele prin intermediul a două coridoare joase care formează două curţi interioare identice.

Gimnaziul piarist. sEcEssion-ul trAnsilvănEAn 69 . faţada dinspre Piaţa Horaţiu.

70 sEcEssion-ul trAnsilvănEAn .

care studiase la Budapesta. Casa Lloyd. pe care arhitectul o ridică între 1905 şi 1907. Timişoara. bow-window-urile . construieşte la Timişoara. Acelaşi melanj de elemente de factură Secession – relieful plat cu groteşti şi motive vegetale. între 1910 şi 1912. Palatul Dauerbach şi.Lipót sau Leopold Baumhorn. Leopold Baumhorn. Bosajul soclului. 1910-1912). într-o compoziţie eclectică. specializându-se în primul rând în arhitectură de sinagogi. Piaţa Victoriei. În prim plan. 1912-1913). o clădire de colţ de mari dimensiuni. care adăpostea o Bancă Agricolă la etajul al doilea şi locuinţe particulare la etajele superioare. Timişoara. Palatul Hilt&Vogel (arhitect Székely László. coloanele şi pilaştrii surmontaţi de statui de factură clasicistă se îmbină cu deschideri în arc în toartă de coş şi cu un coronament cu contur sinuos. În continuarea Casei Lloyd se văd Casa Neuhausz. 1910-1912. Casa Lloyd. cu funcţiuni comerciale la primul etaj. ultima clădire. sEcEssion-ul trAnsilvănEAn 71 . detaliu al decoraţiei coronamentului.cu elemente de factură Beaux-Arts se regăseşte în cazul Casei Comunităţii Izraelite. Casa Lloyd (arhitect Leopold Baumhorn.

este o clădire masivă surmontată de un acoperiş mansardat ce face trimitere la arhitectura barocă a oraşului. Faţadele lungi au o compoziţie simplă. construit probabil de biroul de arhitectură Löffler şi fiii între 1912 şi 1913. 72 sEcEssion-ul trAnsilvănEAn . însă caracterul Secession al clădirii este dat de bow-window-urile de pe faţadele laturilor înguste.Palatul Löffler. decorate cu sgraffitti cu motive florale şi cu un şir de ferestre ovale sub acoperişurile în semicalote. ritmată de corpuri în rezalit între care se înscriu mari frontoane triunghiulare.

Palatul Löffler. detaliu al decoraţiei faţadei. sEcEssion-ul trAnsilvănEAn 73 . Timişoara. 1912-1913.Löffler şi fiii. Palatul Löffler.

74 ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc .

Situaţia politică a României era diferită de cea a Ungariei: la sfârşitul secolului al XIX-lea. Dimpotrivă. Printre cei care fac ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc 75 . în încercarea de a se demonstra capacitatea României moderne de a se compara cu aşa-numitele state dezvoltate ale Europei. implicit. tinerii sunt încurajaţi să studieze în străinătate şi cei mai mulţi aleg ca destinaţie Franţa. în 1892. este integrată iniţial ca parte a discursului naţional: Franţa şi România sunt ţări-surori. chiar dacă foarte de curând. După modelul Franţei. pentru că se simţea nevoia de specialişti.Arta 1900 în regat şi stilul naţional românesc În România. urmărirea unui model din exterior. în cazul viitorilor arhitecţi École de Beaux-Arts din Paris. cel al Franţei. numărul arhitecţilor români este foarte redus. Până în anii 80 ai secolului al XIX-lea. iar naţiunea este imaginată ca având la bază o comunitate de natură etnică ce împărtăşeşte un anume Volkgeist. de a demonstra superioritatea culturală a României faţă de vecinii ne-latini determină emularea modelului francez. ambele de „gintă latină”. cât şi de modelul german. România era deja un stat independent. ideile naţionaliste sunt influenţate atât de modelul francez. Dorinţa de a exprima această legătură şi. şi nu aspira la afirmarea specificităţii culturale în cadrul unui mare imperiu. După proclamarea independenţei. tendinţă care se păstrează chiar şi după înfiinţarea. a şcolii de arhitectură de la Bucureşti. motiv pentru care stilul naţional în arhitectură nu apare ca o reacţie la un model cultural dominant şi nu se simte nevoia mitologizării unei anumite regiuni ai cărei locuitori ar fi păstrat o identitate naţională autentică. suficient pentru a pretinde o legătură puternică cu Occidentul. se încearcă crearea unui stat naţiune.

Amestecul de elemente provenind dintr-o arhitectură de secol al XV-lea şi o arhitectură de secol al XVIII-lea nu era considerat problematic. Ion N. funcţionale. a celei vernaculare şi a celei orientale ca surse de inspiraţie pentru o arhitectură înclinată spre pitoresc. mulţi dintre ei frecventează cursurile lui Julien Guadet. până la a deveni stil oficial în perioada interbelică. pe care istoricii artei şi arhitecţii îl descoperă şi studiază în aceeaşi perioadă. De asemenea.p. Acest patrimoniu este reprezentat în primul rând de arhitectura muntenească a secolului al XVIII-lea şi de arhitectura moldovenească din epoca lui Ştefan cel Mare şi constă aproape în exclusivitate în arhitectură religioasă. Alexandru Săvulescu. lucru în parte explicabil şi prin faptul că s-au păstrat puţine exemple de arhitectură medievală laică. Studiile în Franţa le oferă acestora ocazia de a se familiariza cu tendinţele în vogă în acea epocă: arhitectura istoricistă. Arhitecţii înşişi fac această legătură.. Bufetul la Şosea (acum Restaurant Casa Doina). poate fi apropiată de fenomenul Artei 1900. ci ca 76 ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc . care promovează un eclectism formal. pentru artele aplicate) cât şi din punct de vedere formal (dorinţa de inovaţie manifestată într-o primă instanţă la nivelul decoraţiei. Bucureşti. schimbaţi-le. Datorită întinderii sale în timp (până în perioada interbelică). Sursele locale implicate în crearea stilului naţional românesc sunt într-o primă instanţă patrimoniul arhitecturii vechi româneşti. 74: Ion Mincu. pentru vernacular. pentru arhitectura tradiţională. Ştefan Ciocârlan. Însă atât din punct de vedere conceptual (interesul pentru spiritul locului. parte din primele generaţii de arhitecţi educaţi la Paris sunt creatorii stilului naţional românesc în arhitectură: Ion Mincu.10 Arhitecţii şi istoricii de artă urmează îndemnul pe care Alexandru Orăscu li-l adresa pe la 1880: „Studiaţi rămăşiţele – oricât ar fi de mărunte – ale producţiunii artistice din trecut şi faceţi dintr-însele sorgintea unei arte măreţe . descoperirea arhitecturii medievale. nu pierdeţi nici o ocaziune d-a vă folosi de elementele artistice ce vă prezintă monumentele româneşti rămase din vechime. 1892. originile stilului naţional românesc în arhitectură sunt legate în mai mare măsură de istoricism şi de Beaux-Arts. decât de Arta 1900. el depăşeşte cu mult limitele în general consacrate ale Artei 1900. dezvoltaţi-le”. detaliu al decoraţiei foişorului. deoarece istoria arhitecturii româneşti nu era concepută ca o evoluţie a diferitelor stiluri. Socolescu.. urmărirea ideii de Gesamtkunstwerk) prima fază a stilului românesc. Nicolae Ghika-Budeşti consideră stilul naţional ca o variantă locală a ceea ce el numeşte Modern Style. George Sterian. secondată apoi de necesitatea de a crea spaţii moderne. dar prefaceţi-le.9 De aceea. considerat unul dintre iniţiatorii regionalismului francez. De exemplu.

singurele care sunt considerate „stiluri” de istoricii de artă. Biserica ortodoxă deţinuse monopolul producţiei culturale pe tot parcursul evului mediu. rezultatul este cu atât mai „românesc”. după Războiul de Independenţă şi după ce România devine regat. ortodoxia este văzută ca simbol al rezistenţei în faţa dominaţiei otomane – atât pentru că românii nu au fost islamizaţi în timpul dominaţiei otomane. 1702.o succesiune de momente izolate şi independente. Palatul lui Constantin Brâncoveanu de la Mogoşoaia. Pe de altă parte. Biserica este puternic revalorizată. Arhitectura muntenească a secolelor al XVII-lea şi al XVIII-lea oferă la începuturile creării stilului naţional cele mai importante modele: Palatul de la Mogoşoaia. fiecare victorie militară în faţa Imperiului Otoman ar fi fost comemorată prin zidirea unei biserici. cât şi pentru că. interesul pentru arhitectura religioasă este în mod cert determinat de faptul că ortodoxia era intim corelată ideii de românitate. De asemenea. sintetizându-se elemente provenind din arhitectura moldovenească cu elemente provenind din arhitectura valahă. dintre care cele mai strălucite sunt epocile lui Ştefan cel Mare şi Constantin Brâncoveanu. . De asemenea. noul stat fiind conştient de forţa imaginii Bisericii Româneşti. deşi pierduse acest monopol în secolul al XIX-lea. fiind una dintre caracteristicile care singularizează naţiunea română: românii sunt singurii vorbitori de limbă romanică din această parte de Europă dominată de limbi slavice şi în acelaşi timp singurul popor de descendenţă latină de confesiune ortodoxă. iar ortodoxia devine politică oficială. conform unei credinţe larg răspândite.

78 ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc . 1697.Mănăstirea Hurezi. în toate variantele sale: pridvorul deschis pe arcade. Mănăstirile Hurezi şi Văcăreşti. 1724. ctitorie brâncovenească. folosit Biserica Stavropoleos din Bucureşti. Biserica Stavropoleos din Bucureşti. şi anume corpul de clădire deschis spre exterior. Această perioadă atestă răspândirea unui element ce va face carieră în stilul naţional.

Casa Băniei din Craiova. Coloanele şi brâul în torsadă. balustradele traforate. faţada dinspre lac a Palatului de la Mogoşoaia. cele de la Măldăreşti). Gheorghe din Piteşti. la Biserica Sf. 1699). galeria deschisă (de exemplu. de data aceasta arhitectura vernaculară a culelor (de exemplu. ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc 79 . 1654-1658) cât şi pentru arhitectura locuinţelor. clădirea actualei Patriarhii din Bucureşti. medalioanele policrome de sub cornişele bisericilor (de exemplu. relieful înalt. loggia (de exemplu. care împodobeşte coloanele pridvoarelor şi foişoarelor şi ancadramentele ferestrelor cu motive vegetale şi zoomorfe. sau Palatul de la Potlogi. Tot din zona Ţării Româneşti provine un alt tip de arhitectură la care stilul naţional face constant trimiteri. Arhitectura din epocile lui Şerban Cantacuzino (1678-1688) şi Constantin Brâncoveanu (1688-1714) se caracterizează prin melanjul de tradiţii de sorginte bizantină şi post-bizantină cu influenţe ale barocului occidental absorbite prin intermediul arhitecturii otomane contemporane şi manifestate în primul rând în domeniul decoraţiei sculptate. 1656. 1702). Deşi acest gen de locuinţe fortificate tip turn sunt răspândite în perioada otomană şi în Bulgaria de nord-vest sau în Albania (însuşi numele de culă Cula Greceanu de la Măldăreşti. 1724) constituie principala resursă pentru elaborarea unui nou vocabular decorativ la sfârşitul secolului al XIX-lea. foişorul (de exemplu. ultima parte a secolului al XVII-lea. Biserica Stavropoleos din Bucureşti.atât pentru arhitectura religioasă (de exemplu. 1698).

datorită funcţiei lor de apărare. deveniţi tâlhari. probabil. ceea ce a facilitat. venită pe filiera arhitecturii Decorul ferestrei de sud a exonartexului Bisericii Mănăstirii Neamţ. în ciuda faptului că. popularitatea lor în cadrul stilului naţional şi a suscitat numeroase dezbateri cu privire la originea lor: dacă în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea erau considerate o influenţă a artei veneţiene. administraţia otomană încurajează construirea culelor ca mijloc de apărare al populaţiei în faţa raidurilor unor conducători locali anarhici sau ale foştilor soldaţi. cât şi în arhitectura vernaculară şi sunt aproape nelipsite din arhitectura rurală a Valahiei. atât în arhitectura aulică.înseamnă „turn” în limba turcă). la sfârşitul secolului al XIX-lea ele erau considerate specific româneşti. 1497. de fapt. Foişoarele şi pridvoarele deschise apar. De asemenea. deci. 80 ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc . ieniceri şi spahii. erau un alt simbol al rezistenţei româneşti în faţa Imperiului otoman.

cel al Bisericii Mănăstirii Moldoviţa) şi la discurile şi butonii de ceramică smălţuită care le decorează faţadele (de exemplu. Gheorghe din Hârlău. ridicată de Petru Rareş în 1530. 1492). se reduc cel mai adesea la portalurile în retragere şi ancadramentele ferestrelor de factură gotică ale bisericilor din această perioadă (de exemplu. imuabilă. în afara istoriei. În ultima decadă a secolului al XIX-lea. biserica Sf. o tendinţă ce apare mai întâi în literatură şi în pictură. otomane. a cărei imagine este edulcorată şi decorativă. treptat ele ajung să fie considerate creaţie a arhitecturii ţărăneşti. exaltarea spiritului românesc şi a specificităţii culturale se reorientează de la sursele medievale spre lumea rurală. şi dacă sursele de patrimoniu medieval sunt utilizabile ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc 81 . cu toată faima de care se bucura arta din timpul lui Ştefan cel Mare (1457-1504). Discursul naţionalist priveşte satul ca principal depozitar al sufletului românesc – bineînţeles. Trimiterile la arhitectura Moldovei sunt mai puţin frecvente. concepând o lume artificială. preluate apoi de arhitectura caselor boiereşti.Faţada de vest a Bisericii Mănăstirii Probota. Acest suflet românesc atemporal este proiectat în istorie.

ridicată în 1886 pentru Iacob Lahovary.ca model pentru arhitecţi.11 Arhitectul care are cel mai important rol în crearea stilului naţional românesc este Ion Mincu. cu foişor deschis. important membru al Partidului conservator. acest lucru este posibil datorită faptului că geniul românilor din Evul Mediu adaptase modelele bizantine la specificul locului. prima clădire în care foloseşte elemente decorative inspirate din arhitectura considerată tradiţională românească fiind Casa Lahovary. cu arcade în acoladă 82 ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc . Modelul folosit de Mincu este tipul de clădire vernaculară valahă.

Casa Lahovary (acum în incinta Spitalului Cantacuzino).Ion Mincu. Bucureşti. 1886. ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc 83 . vedere de ansamblu şi detalii ale decoraţiei faţadei.

Este vorba despre celebrul Bufet la Şosea. Bufetul la Şosea (acum Restaurant Casa Doina). Bucureşti. decorat cu butoni de ceramică şi cu o friză de ceramică smălţuită.Ion Mincu. 1892. arcele în acoladă. care prezintă deja toate elementele care vor deveni specifice stilului naţional românesc: foişorul. stâlpii de 84 ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc . Mincu proiectează pavilionul României pentru Expoziţia Universală de la Paris. sprijinite pe stâlpi de lemn sculptaţi. În 1889. deschiderile semicirculare. pe care îl va reface trei ani mai târziu la Bucureşti. faţada dinspre stradă şi foişorul.

85 .

1892.Ion Mincu. Bufetul la Şosea (acum Restaurant Casa Doina). detalii ale decoraţiei foişorului. 86 ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc . Bucureşti.

Mincu ridică Şcoala Centrală de Fete din Bucureşti. Şcoala Centrală de Fete (acum Colegiul Naţional Elena Cuza). brâul în torsadă. 1888-1890. faţadele dinspre curtea interioară şi detalii ale decoraţiei faţadelor. Bucureşti. 1888-1890.88-89: Ion Mincu.lemn sculptaţi cu motive de inspiraţie populară. Aceste cartuşe conţin numele celor mai vestite doamne şi domniţe ale istoriei Ion Mincu. Şcoala Centrală de Fete (acum Colegiul Naţional Elena Cuza). ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc 87 . Bucureşti. p. o clădire în plan rectangular cu o curte interioară ce face trimitere la claustrele de mănăstire. faţada dinspre stradă. butonii şi medalioanele de ceramică smălţuită. Faţadele sunt împărţite în două registre printr-un brâu în torsadă şi sunt decorate cu cartuşe de ceramică smălţuită. Între 1888 şi 1890.

88 ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc .

ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc 89 .

Prima comandă a arhitectului este casa lui George Ionescu-Gion din Bucureşti (1889). coleg cu Mincu la Paris. de pe strada Logofăt Udrişte. panouri cu reliefuri decorative. Unul dintre proiectele sale de anvergură 90 ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc . arce şi deschideri în dublă acoladă. în care elementele specifice stilului său sunt deja prezente: un corp central decroşat. brâu în torsadă. Ion N. faţade policrome. dar şi la cea bizantină). accentuând în proiectele sale influenţele orientale prezente în arhitectura medievală sau în arhitectura vernaculară românească şi creându-şi un stil particular. ce va fi cunoscut sub numele de „Stilul Socolescu“. Socolescu. este sensibil la tendinţele orientalizante occidentale (care includ referinţe nu numai la arhitectura islamică. caligrafiate cu tipul de literă pe care Mincu îl inventase pentru decoraţia Bufetului la Şosea şi care va deveni caracteristic pentru epocă.româneşti. eclectic şi decorativ.

Socolescu.Ion N. fosta primărie din Constanţa (acum Muzeul de Artă Populară). ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc 91 . Bucureşti. p. 1896. 1889. Casa George Ionescu-Gion.90: Ion N. Socolescu.

92 .

faţada dinspre curte.Ion N. ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc 93 . casa din Strada Slănic. Socolescu. Bucureşti. decoraţia faţadei dinspre stradă şi plafonul holului de intrare.

cum este cazul italianului Giulio Magni. ale cărei faţade care alternează tencuiala albă şi cărămida aparentă fac trimitere la arhitectura bizantină. care lucrează în România între 1893 şi 1904. realizând atât clădiri istoriciste.Giulio Magni. interior. este clădirea fostei primării din Constanţa. Vocabularul stilului naţional este adoptat şi de arhitecţi de origine străină. Hala Traian. Hala Traian. 1894. construită în 1894) cât şi vile pitoreşti pentru comenzile private. în general pentru comenzi publice (de exemplu. Bucureşti. structura metalică aparentă. În cazul Şcolii 94 ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc .

Magni împrumută de la Mincu cartuşele decorative încadrând nume de ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc 95 . construită de acesta în 1897. Bucureşti. Bucureşti.Giulio Magni. 1897. Magni preia trimiterile orientalizante ale lui Socolescu şi utilizează. 11). De asemenea. jos: Giulio Magni. Şcoala Mavrogheni (acum Şcoala Generală nr. Hala Traian. detaliu al decoraţiei faţadei. asemenea lui Mincu. 1894. balcoane cu stâlpi de lemn sculptat. Mavrogheni. detaliu al decoraţiei de sub cornişe.

.

În 1906. Giulio Magni. în Parcul Carol. marea Expoziţie Generală Română. 11). se organizează la Bucureşti. ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc 97 . 1897. Bucureşti. dreapta: detaliu al decoraţiei faţadei. pentru clădirile publice recurgându-se la un vocabular istoricist considerat mai prestigios. Şcoala Mavrogheni (acum Şcoala Generală nr. Arhitecţii desemnaţi să construiască pavilioanele de expoziţie. care aniversa douăzeci şi cinci de ani de la declararea Regatului. Până în anul 1906. stilul naţional este rareori folosit pentru comenzi oficiale. Ştefan Burcuş şi Victor Ştefănescu. patruzeci de ani de domnie a Regelui Carol I şi o mie opt sute de ani de la cucerirea Daciei de către romani.cărturari români celebri caligrafiate cu tipul de literă pe care acesta îl utilizase în cazul Şcolii Centrale de Fete.

Bucureşti. turnul. Expoziţia are un rol major pentru recunoaşterea oficială a stilului naţional în arhitectură. în acest stil se ridică clădiri Victor Ştefănescu. iar arhitectul Nicolae Ghika-Budeşti construieşte o replică a bisericii Sfântul Nicolae din Iaşi (care. se mai păstrează).utilizează întreg vocabularul stilului naţional: Pavilionul Regal este un melanj între Palatul de la Mogoşoaia şi Mănăstirea Văcăreşti. Muzeul de Geologie. împreună cu Arenele Romane. În următorii ani. 1912-1941. 1906. Nicolae Ghika-Budeşti. Muzeul Naţional (acum Muzeul Ţăranului Român). Bucureşti. consacrând stilul în conştiinţa publică şi demonstrând că este adecvat pentru toate tipurile de programe de arhitectură. 98 ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc . pastişează o culă de secol al XVIII-lea pentru pavilionul dedicat artelor religioase.

bănci. Victor Ştefănescu proiectează Muzeul de Geologie. locuinţe individuale sau colective etc. În 1906. pentru care ideologia de tip identitar promovată de acest stil era considerată în mod special adecvată. ministere – biblioteci. construită în 1912 de arhitectul Constantin Iotzu. În concepţia ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc 99 .administrative – primării. un bun exemplu fiind Casa Corpului Didactic din Bucureşti. dar cel mai reprezentativ pentru epocă este Muzeul Naţional. muzee. proiectat de Nicolae Ghika-Budeşti. prefecturi. Primul program de arhitectură publică ce adoptă pe scară largă stilul naţional este reprezentat de instituţiile de învăţământ. case de cultură.

100 ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc .

în clădirea sa urmând să funcţioneze şi Şcoala de Arte.Muzeul Ţăranului Român. Deşi arhitectul lucrează la proiectul clădirii începând din 1906. Alexandru Tzigara-Samurcaş. detalii ale decoraţiei faţadelor. Bucureşti. acest muzeu etnografic modern şi inovator – pentru care achiziţionează şi expune. În 1912. într-una dintre săli. o casă ţărănească – trebuia să fie un liant între arta tradiţională şi arta contemporană. când ridică sediul ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc 101 . directorului său. ai cărei studenţi îl aveau pe Mincu drept profesor şi care trebuiau să facă schiţe şi relevee după monumente medievale româneşti. muzeul fiind finalizat abia în 1941. lucrările nu încep decât în 1912 şi se întrerup din diverse motive. Un alt rol important pentru impunerea stilului naţional îl joacă Şcoala Superioară de Arhitectură.

Şcolii Superioare de Arhitectură. Grigore Cerchez proiectează o clădire monumentală în stil naţional. loggia este copia celei de la palatul lui Brâncoveanu de la Mogoşoaia. 102 ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc . preluând cu zel de restaurator cele mai celebre referinţe la arhitectura medievală românească: porticul este replica unui portal de biserică din epoca lui Ştefan cel Mare.

1912. detalii ale decoraţiei faţadei. Bucureşti. Şcoala Superioară de Arhitectură (acum Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“). ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc 103 .Grigore Cerchez.

mărturii ale educaţiei sale pariziene. Ministerul Lucrărilor Publice (actualmente Primăria Capitalei). arhitecţi Grigore Cerchez şi Alexandru Clavel) la cartierele de locuinţe ieftine. 1912-1913. Primul proiect în stil naţional al lui Petre Antonescu este casa de pe strada Orlando. ambele clădiri de mari dimensiuni. cel care semnează clădirea Ministerului Lucrărilor Publice (actualmente Primăria Capitalei. strada Biserica Amzei. ridicată între 1906-1910) şi Prefectura din Craiova (1912-1913). dar şi arhitectura vernaculară din cartierele mărginaşe ale Bucureştiului. Vila Vintilă Brătianu. 1908. construită în 1904. se îmbină cu elementele decorative specifice stilului naţional în forme epurate şi monumentale. 1912. 104 ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc . de la vile urbane luxoase (casa Dissescu. Succesul obţinut cu ocazia Expoziţiei din 1906 determină o excepţională popularitate a stilului naţional în sfera locuinţelor private: nu numai casele proiectate de arhitecţi Petre Antonescu. în care logica clasică şi compoziţiile simetrice.Unul dintre cei mai prolifici arhitecţi ai acestor ani este Petre Antonescu. Vila Oprea Soare. 1912. Pentru casele construite ulterior (Vila Ion Brătianu. strada Ţăranilor. autorizaţi adoptă acest stil. 1906-1910. ale cărei corp central decroşat şi deschideri în dublă acoladă amintesc puternic de „stilul Socolescu“. Prefectura din Craiova. Petre Antonescu.

. ca în cazul casei sale din Bucureşti (1913-1914). Un alt arhitect care semnează multe locuinţe private în stil naţional este Paul Smărăndescu. arhitectul utilizează compoziţii inventive. Bucureşti. cu arce semicirculare sau în acoladă sprijinite pe coloane scurte şi decorate cu reliefuri vegetale. cu volume asimetrice şi elemente ce fac trimitere la arta din epoca lui Constantin Brâncoveanu: loggii şi foişoare deschise. strada Apolodor). de pe strada Luterană. o compoziţie Hotelul Carpaţi. El îmbină tipul de bow-window de început de secol parizian cu foişorul.1914.

realizează. ridicată în 1906 de antreprenorul Talvez 106 ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc . în Regat se construiesc destul de multe clădiri ce manifestă. amenajate în ultimii ani ai secolului al XIX-lea. construită de Grigore Cerchez şi redecorarea corpului vechi al palatului. Preferinţele stilistice ale acesteia se fac simţite la Cotroceni încă de la lucrările de reamenajare ale vechilor aripi. cum ar fi casa Lipatti din Bucureşti. ambele în Bucureşti. mai ales la caracteristicile deschideri în toartă de coş şi la detaliile de decoraţie cu forme sinuoase. Pentru noua aripă. de pe Strada Matei Milo sau al casei din strada Speranţei la nr. sunt de asemenea înzestrate cu mobilier de tip Secession. care se afla pe strada Tudor Arghezi şi care a fost dărâmată cu ocazia construirii Teatrului Naţional bucureştean. pentru că este asimilată sacnasiului prezent în arhitectura vernaculară locală. pentru care pictorul. arhitectul face o replică a foişorului lui Dionisie de la Mănăstirea Hurezi. mai ales a arhitecturii lui Hector Guimard. din anii 1904-1905. fusese în întregime decorată cu ceramică smălţuită cu motive geometrice de certă influenţă a Wiener Werkstätte. pentru care aceasta comandă copii ale mobilelor create de Baillie Scott pentru palatul surorii ei de la Darmstadt şi în care acumulează un număr mare de obiecte decorative Art Nouveau. influenţa Artei 1900 franceze. casa Paciurea. Arhitectura domestică de mici dimensiuni se dovedeşte în mod special sensibilă la estetica Artei 1900. Casa Aslan. amatoare de Artă 1900 şi sprijinitoare a tinerilor artişti români. în care elementele de revival celtic se îmbină cu interpretări de artă bizantină au acelaşi aer de Artă 1900. încastrat. transformată în 1902. 33. o serie de panouri decorative alegorice. Apartamentele de oaspeţi din mansardele Peleşului. chiar dacă destul de difuz. cu bow-window-uri şi deschideri în toartă de coş. Un caz excepţional îl constituie noua aripă a Palatului Cotroceni. în care preferinţele estetice ale viitoarei regine Maria sunt hotărâtoare. şi regina Elisabeta are gusturi asemănătoare. Probabil că tot Reginei Elisabeta i se datorează prezenţa lui Klimt la Peleş. vizibile în modul în care îşi decorase la Peleş atelierul de pictură. perfect adaptat spaţiului restrâns al camerelor. Franz Match. va fi preluată şi reinterpretată frecvent.care. Un model destul de frecvent îl reprezintă imobilele de raport pariziene desfăşurate pe înălţime. încă la începuturile carierei sale. Interioarele Pelişorului. În afara arhitecturii în stil naţional. ridicată în stil naţional la dorinţa expresă a prinţesei. de exemplu în cazul Hotelului Carpaţi. redusă de cele mai multe ori la motive disparate. De altfel. împreună cu asociatul său. cu celebrul Budoar auriu din 1906.

simplificate. 12 sau casa Romulus Porescu din strada Paleologu nr. îmbinate adesea cu o ornamentaţie de tip eclectic. de la nr. construită de Dimitrie Maimarolu în 1905. 1902. 33. București.Paciurea. casa Lipatti. ca în cazul fostului magazin de muzică Odeon. ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc 107 . ca în cazul magazinului din strada Lipscani. casa din strada Maria Rosetti nr. 12. apelând la acelaşi vocabular decorativ de tip Artă 1900 şi utilizând mari suprafeţe vitrate. casa din strada Speranţei nr. 12. casa din strada Maria Rosetti de la nr. 72. Noile magazine care se deschid în această perioadă în vechiul centru al capitalei preiau uneori modele pariziene.

detaliu al decoraţiei faţadei. în potcoavă şi toartă de coş. predominanţa golurilor. 1907.1910. feroneria cu trasee sinuoase.Bucureşti. decoraţia vegetală abundentă ce manifestă familiarizarea cu operele Şcolii de la Nancy. Acelaşi arhitect proiectează în 1910 Hotelul Athene Palace din Bucureşti. 108 ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc . construit între 1907 şi 1910 de arhitectul Daniel Renard este poate cel mai celebru exemplu de arhitectură 1900 din Regat. de la arhitectură şi decoraţie până la mobilier. mult transformat însă în perioada interbelică de arhitectul Duiliu Marcu. Conceput ca Gesamtkunstwerk. imobil de raport din strada General Berthelot şi magazinul „Voaleta“. acesta utilizează întregul repertoriu al vocabularului de tip Art Nouveau francez: compoziţia dinamică. marea verieră. Daniel Renard. deschiderile ample. Cazinoul din Constanţa. Cazinoul din Constanţa.

ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc 109 .

Daniel Renard.1910. 110 ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc . 1907. detalii ale decoraţiei faţadei și scara interioară. Cazinoul din Constanţa. vedere de ansamblu.

ArtA 1900 în rEgAt şi stilul nAţionAl românEsc 111 .

112 arta 1900 în europa .

precum Kós Károly. 113 . aleg să nu plece în Ungaria. Transilvania trece sub administraţie românească. După formula sugestivă a lui Carmen Popescu. chiar dacă unii arhitecţi. proces care se dovedeşte a nu fi uşor. de unificare a noilor provincii. În cadrul politicii centralizate a Bucureştiului. oficializându-se şi devenind unul dintre simbolurile statului naţional. arhitectura în stil naţional românesc joacă un rol important. Stabilimentul balnear din Ocna Sibiului.încheiere După primul Război Mondial. iar stilul Secession îşi pierde publicul. în noile provincii ale României Mari arhitectura în stil naţional românesc devine o arhitectură de prise en possession. 1907.

op. 2005. Grantown-on-Spey. Gyula Ernyey ed. 8. Cambridge University Press. “English Sources of ‘Hungarian Style’. Katalin Gellér. MA. 1516. 77. 164. National Identity. 1996. Penguin Books. 2004. Manchester University Press. 50.János Gerle. Londra. p. p. 5.Lucian Boia. 6. 1992. p. Humanitas. Imagined Communities: Reflections on the Origin and Spread of Nationalism. cit. Carmen Popescu. 1999. 1998. Budapest. Dora Wiebenson şi József Sisa.note 1. Bucureşti. 115-117.Anthony D. 1991. Le Style National Roumain. 17. Cambridge. în Britain and Hungary: Contacts in Architecture and Design during the Nineteenth and Twentieth Century. “Introduction: Inventing Traditions” în Eric Hobsbawm and Terence Ranger.Benedict Anderson.John McKean. p.. Presse Universitaire de Rennes.” p. Art Nouveau: International and National Style in Europe.. Smith.. 10. London. p. îşi află originile în Orient” scrie Lechner în 1906 în revista Müvészet (cf. Verso. Charles Rennie Mackintosh.Ibid. 1. “Hungarian Architecture from 1900 to 1918” în The Architecture of Historic Hungary.. 114 . The Invention of Tradition. Carmen Popescu. eds.. Hungarian University of Craft and Design.Eric Hobsbawm. 2.V. Colin Baxter. Manchester. p. 1998. 3. The MIT Press. 7. eds.Cf. Construire une nation à travers l’architecture 1881-1945..„Leagănul culturii maghiare este în Orient şi tot ceea ce se poate considera ca fiind un arhetip naţional . Cambridge. 9. 11.Jeremy Howard. Două secole de mitologie naţională. 1991 4.

Bucureşti. Benedict – Imagined Communities: Reflections on the Origin and Spread of Nationalism. Ed. Editura Eminescu. 1938 Boia. – „Arhitectura nouă şi cea românească în lumina teoriilor lui Guadet”. 1984 Büttner. Ruth. tom XXI. 189. 1929 Bulei. Consideraţii generale şi sistematizarea oraşului. în Arhitectura românească. extras din Analele Dobrogei. nr. 8. numéro special de la revue Monuments Historique. 1973 Antonescu. 1929 Brătescu. Bucureşti. 1760-1800. Cernăuţi. . Humanitas. Tipografia Carpaţi. 1990 Antonescu. Petre – Pentru un stil regele Carol al II-lea.Bibliografie Le Régionalisme. Yerevan. Bucureşti. G.oct. Judith. 1993 Anderson. Antares Publishing House. Ioan – Lumea românească la 1900. Ştiinţifică. G. Malcolm – The Search for the Picturesque: Landscape Aesthetics and Tourism in Britain. Peltz. Institutul de Arte Grafice şi Casa de Editură Glasul Bucovinei. proiecte şi studii. – Mythical Landscapes Then and Now: The Mystification of Landscapes in Search for National Identities. 1939 Antonescu. 2006 Caffé Mihail – Arhitectul Ion Mincu. 1960 115 . Bucureşti. seria III. 1997 Boia. Stanford. Verso. Londra. Editura Tehnică. 1991 Andrews. Bucureşti. Memoriile secţiunii istorice. – Constanţa. Stanford University Press. Bucureşti. eds. 2005 Brătescu. Humanitas. sept. nr. construcţii. Lucian – Două secole de mitologie naţională. Academia Română. Lucian – Istorie şi mit în conştiinţa românească. Petre – Clădiri. Petre – „Pentru o renaştere a arhitecturii româneşti”.

Christian – „Ruralité et nation en Europe centrale et orientale”. Grigore – „Petre Antonescu – 100 de ani de la naşterea sa”. – Art. Tipografia Cuvântul Românesc. Nowicki. T. 1992 Howard. Budapesta. nr. George Matei – „L’ Architecture roumaine d’aujourd’hui”. Compania. eds. 2002 Ghika-Budeşti. Chişinău. Marin – Palate şi colibe regale din România. Hungarian University of Craft and Design. Sharon. 1999 Facos. Joanna – Mituri şi simboluri politice în Europa Centrală. Paralela 45. Cambridge University Press. 1927 Cantacuzino. Zsuzsa. Culture. în Analele Arhitecturei. Gyöngyi şi Jobbágyi. FL: Corvina/ Barbicon Art Gallery.. Manchester University Press. eds. – Art and the National Dream: the Search for Vernacular Expression in Turn-of-the-Century Design. 1996 Ionescu. Bucureşti. Stilul Regele Carol al II-lea. în L’ Architecture. The Invention of Tradition – Cambridge. 5. 1940 Éri. nr. and National Identity in Fin-de-Siècle Europe. Ion – „Nicolae Ghika Budeşti (1869-1943)”. J. Etudes rurales. Eric. Gyula. 19-22. 1987 Giordano. Cambridge. în Arhitectura. D. – Britain and Hungary: Contacts in Architecture and Design during the Nineteenth and Twentieth Century. 2007 Delsol. Nicola. 1977 Ciocârlan.Cantacuzino. George Matei – Izvoare şi popasuri. Manchester. 2003 Enescu. nr. Demos. 2007 Constantin. Colour Books. Editura Eminescu. 2003 Farrell. 1. – A Golden Age: Art and Society in Hungary 1896-1914. 1976 116 . Gordon Bowe. 1890 Constantin. Ioan. Maslowski. London. Dublin. Jeremy – Art Nouveau: International and National Style in Europe. Cambridge University Press. Bucureşti. Miami. 10. Michelle şi Hirsh. ed. Editura Meridiane. [1907] Piteşti. Editura Cartier. Terry – “Parks and palaces: How monarchy reign over public space”. în Bentley. Ştefan – „Dumitru Berindeiu”. nr. 1991 Ernyey. and Wilsdon. Chantal. Frédéric – Bucureştiul în 1906. 1993 Hobsbawm. Bucureşti. L. – Arhitectura Renaşterea Naţională. Michel. ed. Paul – Arta 1900 în România. în Arhitectura. 1972 Damé. Bucureşti. Monarchies.

London. nr. Anthony D. Penoyre. George – „Început de renaştere a artei române”. John. Oxford. Paul – Arhitect Paul Smărăndescu – arhitect diplomat de guvernul francez. nr. Bucureşti. 4. Bucureşti. 3. 1852-1912. în Arhitectura. Alexandrina. Bucureşti. Bucureşti. Lucrări de arhitectură 1907-1942. 1982 Ispir. Oxford University Press. 1896 Mitrache. 1984 Lascu. 1881-1945. Grantown-on-Spey. în Literatura şi arta română. 2002 Penoyre. în Arhitectura. în Analele Arhitecturei. Ion – „Şcoalele noastre de arte frumoase”. profesor la facultatea de arhitectură. Viena. Meridiane. Nicolae – Grigore P. album.Ionescu. 1990 McKean. Nicolae. 1999 Smith. Carmen – Le Style National Roumain. Gheorghe. Bucureşti. Bucureşti. Nicolae şi Deac. Lascu. 1891 Marcu. Presse Universitaire de Rennes. Colin Baxter. Universul. Mihai – Clasicismul în arta românească. Walter. în Zednicek. – National Identity. Cultura Naţională. 2006 117 . note – Gândirea estetică în arhitectura românească. Readers Union. Cultura Naţională. Penguin Books. Cerchez (1850-1927). Anthony D. 1973 Mandrea. 1942 Smith. Editura Academiei Republicii Socialiste Romînia. Ioan Mincu. nr. Bucureşti. 1978 Petraşcu. Wiener Architectur um 1900. introducere. 1998 Mincu. Newton Abbot. 9. 2004 Săsărman. Editura Universităţii Ion Mincu. Jane – Houses in the Landscape: A Regional Study of Vernacular Building Styles in England and Wales. Construire une nation à travers l’architecture. 1928 Popescu. Mihaela – Romantismul în arhitectură. 1973 Lupu. Nicolae – Şcoala de arhitectură şi «stilul românesc» 1900-1915. 1927 Mărgineanu-Cîrstoiu. John – Charles Rennie Mackintosh. – Myths and Memories of the Nation. Meridiane. Georgica – Tradiţie şi modernism în arhitectura românească. Meridiane. 1983 Smărăndescu. Duiliu – Estetica oraşelor şi înfrumuseţarea lor din punct de vedere urbanistic. 1991 Sotriffer. Bucureşti. Kristian – “The Art of Viennese Architecture around 1900”. Grigore – Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor.

1891 Vigato. Philippe. în Artele frumoase. – Arhitectura. P. – „Stilul românesc”. moderne şi româneşti. Ion D. Privire generală asupra ahitecturii antice. în Peltre. nr. 1922 Traianescu. Christine şi Lorentz. Ediţie de popularizare. Ion D. în Analele Arhitecturei. nr.. MA. medievale. eds. The MIT Press. 7. Avântul – Institut de Arte Grafice. 1998 118 . eds. – „Despre arta naţională”. József. La notion d’école. Scrisă pe înţelesul obştesc. 2007 Wiebenson. Presses Universitaires de Strassbourg. 6.Traianescu. – The Architecture of Historic Hungary. 1916 Verussi. Jean-Claude – „Une école française et moderne en architecture”. Bucureşti. Cambridge. Dora şi Sisa.

.

Emil Stanciu fotografii: redactare: grafică: dtp: Ioana Bita Giulea – Bidimensional Gabriel Nicula Adrian Manafu Arpad Harangozo editor: coordonator proiect: tipărit la “Alföldi Printing House Hungary” ©NOI Media Print str.ro www.ro . Irina Spirescu. 9 sector 1.text: Ada Ștefănuţ NOI Media Print Dana Voiculescu. Petru Maior Nr. Bucureşti tel.nmp.: 021 222 07 34 fax: 021 222 07 86 e-mail: nmp@nmp.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.