EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII Modernismul este cel mai complex si eteroclit curent cultural literar autohton.

Localizat temporal in in perioada interbelica, acesta se caracterizeaza prin opozitia totala fata de traditie si inclinarea spre inovatie, atat la nivel prozodic, cat si tematic. Nu întâmplător, Adrian Marino afirma ca „modernismul incepe atunci cand scriitori incep sa se defineasca, sa isi puna intrebari asupra operei lor, incep sa se justifice, sa ofere solutii, teorii si ipoteze”. Un exemplu reprezentativ în acest sens este poezia „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga. Aceasta deoarece cunoaşterea şi creaţia constituie constantele liricii lui Blaga, iar arta poetică Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, aşezată în fruntea volumului de debut – Poemele luminii (1919) – poate fi inteleasa utilizand instrumentele filosofiei blagiene: lumina devine metafora cunoasterii, iar intunericul reprezinta tainele ce pot fi revelate sau potentate. De altfel, poetul imparte cunoastera in doua categorii: cea paradisiaca, specifica oamnenilor de rand sau celor de stiinta, care au drept scop lamurirea misterelor universului, si cunoasterea luciferica, specifica artistului, poetului, care dezvolta si apara secretele lumii. Mai mult,subiectul poetic (anuntat chiar din deschiderea poeziei prin pronumele personal „eu”) contureaza o confesiune in legatura cu raportarea sa fata de univers. El nu anuleaza latura misterioasa, enigmatica, dupa cum sugereaza metafora „corola de minuni a lumii”, corola simbolizand perfectiunea, idealitatea. Motivul minunilor sugereaza frumusetea vietii datorata contactului cu dimensiunea spirituala metafizica,transcedentala, de dincolo de om. Aceeasi idee este reiterata cu ajutorul „tainelor”, care sunt localizate la toate nivelurile lumii,aratata printr-o enumeratie de metafore: „flori”(simbolizand lumea vegetala),”ochi”(reprezentand atat lumea sentimentelor umane, cat si puntea de legatura intre interioritate si imediatul existential),”buze” (reliefand lumea iubirii si a sentimentelor erotice, dar si ideea de creatie literară prin rostire/cuvânt), precum si „morminte” (care fac trimitere la universul mortii, la „Marea Trecere”). Iar in ceea ce priveste verbele, in aceasta prima secventa, ele sunt dure, semnifica activitati distructive si marcheaza, datorita aspectului lor negativ,atitudinea subiecului poetic: pentru el, cunoasterea constituie ocrotire, grija, chiar creatie, in timp ce metafora „lumina altora” contureaza oamenii banali, rationali, care descopera misterele lumii. Se regasesc apoi alte doua metafore, „vraja nepatrunsului ascuns” si „din adancimi de intuneric”, care sunt aproape pleonastice, dubland semnificatia necunoscutului, fiind totodata si o aluzie la divinitate, care este invaluita in mister. -> Totodată, în versurile urmatoare, este subliniata antiteza dintre cele doua tipuri de cunoastere prin conjuctia „dar’ („Lumina altora/ sugruma vraja nepatrunsului ascuns/in adancimi de intuneric/dar eu/ eu, cu lumina mea sporesc a lumii taina”). Subiectul poetic isi defineste aici pozitionarea in raport cu misterul drept o actiune benigna si se remarca o noua definirea a ideii de mister: „a lumii taina”.Pentru

in ultimele doua versuri.care. iar nu acurateţea aplicării unor construcţii filosofice. sporeste jocul halucinant al umbrelor. cat si conclusiva. pe care le accepta integral: „caci eu iubesc/ si flori si ochi si buze si morminte”. fiind doar aparent expresiv. cu ajutorul celor 2 teme mai sus mentionate. Blaga descopera procedeele/modalităţile adecvate pentru susţinerea acestei poetici a „dezvăluirii prin învăluire” şi până şi forma devine pentru poet o metaforă revelatorie.aprfundarea semanificatiilor. eul modern fiind regasit in ipostaza creatorului si cunoscatorului. el nu este un om de geniu de sorginte romantica pentru ca nu crede in univresul compensatoriu.” Ea este atat justitificativa. limbajul poetic este caracterizat prin ambiguitate. ci paradoxal. care constituie cea de-a treia secventa lirica. tipice modernistilor. de vreme ce divinitatea fie e negata. care reliefează o armonizare a întregului univers prin fuziunea dintre cunoastere si iubire. el dorea sa se indeparteze de normele prozodice traditionalea. drept care cititorul alcatuieste cu greu un intreg din aceste fragmente iesite din . deoarece cunoasterea luciferica se manifesta in imanenta nu in transcendenta. a fragmentelor de imagine. fie e imposibil de cunoscut. sunt inovaţiile formale precum versul liber (fara ritm. apare conjuctia „caci. cu ajutorul misterului. deşi critica literară suprapune adesea peste poeziile blagiene conceptele sale filosofice (cunoaştere paradisiacă/luciferică). „taina noptii”). aici se observa si simetria aparentă dintre incipit si final. în care L.Intr-adevar.detasat si insingurat.poetul a reusit sa demonstreze acest aspect. deoarece argumenteaza misiunea tutelara pe care si-o asuma subiectului poetic in raport cu tainele lumii.Asemenea colegilor modernisti. artistul isi compara munca cu cea a lunii. intrucat vroia sa demonstreze ca ideile poetice sunt mai importante decat forma in care se prezinta ele. Creatia poetică poate fi definita drept mister. Din punct de vedere al perceptiei. taine pe care autorul doreste sa le protejeze. ->Totodata. poezia „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga este o artă poetică modernă pentru că interesul autorului este deplasat de la principiile tehnicii poetice la relaţia dinre poet si lume/creaţie.rima. cu lumina ei nu lamureste. masura) si tehnica ingambamentului (unele versuri incep cu litera mica iar ideea poetica se continua de la un stih la altul). datorita limpezimii unor metafore („razele ei albe”. In plus. o lectură atentă a artei poetice ce deschide volumul de debut demonstrează mai degrabă relevanţa estetică a versurilor.Mai mult.Cu toate acestea. fundamentată pe inlocuirea prepozitiilor „în” si „pe” cu conjunctia coordonatoare „si”. În concluzie. Nu trebuie uitat faptul ca. datorita celor doua planuri ale sale. conceptul de cunoastere luciferica rastoarna conceptia crestina si comuna asupra raportarii la lume. lexicul nu permite alaturarea logica gandirea eului liric. Astfel.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful