Manualul Normelor de Siguranţă şi Sănătate

în Construcţii

2

2

PROTECCION INDIVIDUAL CUPRINS

Pagina
0Prezentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 01. Decalogul de Prevenirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 02. Protecţie individuală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 03. Ordine şi curăţenie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 04. Şanţuri şi excavaţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 05. Munci la înălţime: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 5.1. Protecţii colective. 5.2. Schele. Norme generale. 5.3. Schele de faţadă. 5.4. Schele tubulare. 5.5. Schele suspendate. 5.6. Scări portative. 5.7. Alte recomandări. 06. Instalaţii electrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 07. Utilaje şi vehicule . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 08. Unelte şi manevrarea manuală a încărcăturii . . . . . . . . . . 26 09. Risc în manevrarea bitumurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 10. Semnalizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29 11. Reguli generale de prim ajutor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 12. Obligaţiile Muncitorilor în ce Priveşte Prevenirea Riscurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

3

4 . 18 obligativitatea angajatorului de a-şi informa angajaţii cu privire la riscurile care le-ar putea afecta sănătatea şi măsurile preventive care trebuie aplicate pentru evitarea acestora. Pentru aceasta. Din cadrul Ariei de Prevenire FREMAP se speră ca această publicaţie să contribuie la îmbunătăţirea nivelurilor de siguranţă şi sănătate în acest sector de activitate.2 PROTECCION INDIVIDUAL PREZENTARE LEGEA PROTECŢIEI MUNCII stabileşte în art. se publică Manualul de faţă care intenţionează a aduce la cunoştinţa muncitorilor din construcţii cele mai frecvente riscuri la care sunt expuşi şi modalitatea de manifestare pentru evitarea acestora.

1 2 PROTECCION PNDIVIDUAL DECALOG DE I REVENIRE ÎNAINTE DE A ÎNCEPE 1. 3. ÎN TIMPUL MUNCII 4. Utilizează protecţiile personale. Informează-te cu privire la sarcinile care trebuie realizate. 5. 9. Pune-ţi întrebarea: "Oare am muncit în condiţii de siguranţă?" 10. Ai grijă să laşi locul de muncă corect protejate. Solicită instrumentele şi materialele necesare. Respectă semnalele de siguranţă. Aminteşte-ţi: Siguranţa începe cu tine însuţi. Nu te supune riscurilor fără a fi necesar. 7. 2. Gândeşte-te la riscurile care pot exista. 6. LA FINALIZAREA PROGRAMULUI DE MUNCĂ 8. Respectă şi ai grijă de protecţiile colective. 5 .

2 PROTECŢIE INDIVIDUALĂ • CASCA DE PROTECŢIE va fi folosit întotdeauna pe şantier. noroi. uzul acestuia fiind personal şi obligatoriu şi se va înlocui dacă va fi fost supus vreunui impact violent. solicitând înlocuirea acestuia în caz de deteriorare. muncitorul se protejează de: • > Căderi de obiecte. • > Contacte electrice. • Pe şantier. 6 . Cu coiful de siguranţă. tăieturi sau înţepări la nivelul picioarelor. • > Lovituri la cap. este necesară folosirea ÎNCĂLŢĂMINTEI DE SIGURANŢĂ cu talpa sau vârful întărite pentru a evita lovituri. Cu Echipamentul Individual de Protecţie se vor evita numeroase accidente la cap. etc. Acest material se va adapta caracteristicilor şantierului (de exemplu: cizme înalte de gumă atunci când există apă. Toţi muncitorii trebuie să păstreze în perfectă stare de conservare echipamentul de protecţie personală cu care au fost dotaţi. Folosirea Echipamentului Individual de Protecţie este o măsură eficientă pentru propria securitate şi trebuie folosit cu cea mai mare grijă posibilă. • > Proiectări violente de obiecte. mâini şi picioare.). etc.

2 PROTECŢIE INDIVIDUALĂ pentru ochi. rănilor. vor fi obligatorii folosirea sistemelor anti-cădere (ARMURI DE SIGURANŢĂ). • În manipularea materialelor • Atunci când există riscuri şi uneltelor se vor folosi MĂNUŞI DE SIGURANŢĂ adecvate pentru evitarea loviturilor. va folosi întotdeauna la operaţiile de montaj şi demontaj a protecţiilor colective. aceste munci vor fi realizate întotdeauna de către personal calificat şi autorizat. revizuind frecvent elementul de prindere şi carabina. • Se 7 . • În muncile la înălţime cu pericol de cădere. Pentru munci cu electricitate se vor folosi mănuşi izolatoare. în orice caz. Munca nu trebuie începută fară a îndeplini această cerinţă. va fi obligatoriu uzul OCHELARILOR SAU PARAVANELOR DE SIGURANŢĂ adecvate. prinse de un element rezistent. etc. tăieturilor. Pentru a lucra cu produse chimice se vor folosi mănuşi speciale.

în special la nivelul mâinilor. tăieri de cărămizi.. etc. trenurilor sau vehicoulelor. se vor efectua măsurători "în continuu". galerii. DE GAZE. etc.) unde pot existe acumulări de gaze toxice sau poate lipsi • Dacă pe şantier se realizează • unele operaţii care generează un nivel de zgomot ridicat (uzul ciocanelor pneumatice.). jambiere. Foloseşte-le corect pentru a reduce nivelul zgomotului perceput şi. etc. se vor folosi şorţuri de piele. Când se lucrează pe ploaie sau zăpadă se vor folosi COSTUME DE APĂ ŞI ÎMBRĂCĂMINTE ADECVATĂ PENTRU ZĂPADĂ. se va folosi acolo unde există riscuri de emanaţii nocive precum gaze. • • Pentru MUNCI DE SUDURĂ. fum. atunci este necesară folosirea PROTECŢIILOR AUDITIVE. prin urmare.. se vor folosi VESTE REFLECTORIZANTE ŞI CASCĂ pentru o mai bună semnalizare şi localizare a muncitorului. Masca se va ajusta corect şi se va schimba filtrul atunci când masca se murdăreşte sau atunci când nu se poate respira bine. • Dacă se munceşte în spaţii izolate (canale de ape reziduale. nivelul de reducere a leziunii. pentru a evita a fi prinşi de elementele mobile ale utilajelor. • Se 8 .2 • MASCA PROTECŢIE INDIVIDUALĂ oxigenul … Dacă aceste riscuri persistă. aplicându-se filtrul necesar în funcţie de elementul contaminant existent. În zonele de funcţionare ale utilajelor. întotdeauna când nu există posibilităţi tehnice de îmbunătăţire şi când este necesar accesul în zona respectivă. praf. va folosi întotdeauna îmbrăcămintea de lucru ajustată. camere. picioarelor. cizme de piele şi protecţie pentru ochi şi faţă. Poate fi necesară folosirea echipamentelor autonome sau semiautonome de aer exterior cu furtun de aspirare.

RESPECTAŢI NORMELE! DOAR DVS. VEŢI AVEA DE CÂŞTIGAT 9 .2 PROTECŢIE INDIVIDUALĂ ACESTE ECHIPAMENTE AU FOST CONCEPUTE PENTRU SIGURANŢA DUMNEAVOASTRĂ. ÎNDEPLINESC ACEASTĂ FUNCŢIE DOAR ATUNCI CĂND SE FOLOSESC ŞI SE ÎNTREŢIN CORECT. NU LE IGNORAŢI.

• Se va dispune pe şantier de o trusă de prim ajutor corect echipată. se va circula. înlăturând cuiele şi eliberând zonele de acces. • Întreţinând locurile de muncă ordonate. Pe şantier. Menţinând curat şantierul. • Barăcile de pe şantier se vor menţine întotdeauna curate. • Nu se vor lansa în gol moloz sau obiecte. Ordinea este un factor esenţial al siguranţei.3 2 PROTECCION INDIVIDUAL ORDINE ŞI CURĂŢENIE • Şantierul va fi curat şi ordonat iar materialele bine stivuite şi fixate. se contribuie la menţinerea gradului de siguranţă. Un şantier curat şi ordonat este un şantier sigur. vor fi evitate alunecările şi căderile şi se va munci în condiţii mai bune. menţinându-le fără materiale. 10 . • Se va acorda o specială atenţie zonelor de trecere. • Lemnul rezultat din decofraj conţine de multe ori un mare număr de cuie care provoacă multe înţepături şi împiedicări. urca şi coborî pe căile semnalizate.

• > Materialele rezultate din excavare trebuie depozitate departe de marginile şanţurilor. • Pentru accesul şi ieşirea din şanţuri se vor utiliza scări portative adecvate profundităţii acestora. cu o lăţime de INCORECT CORECT 11 . pentru a putea fi evitat acest risc. şanţurile şi marginile excavaţiilor trebuie întotdeauna protejate. • Pentru a traversa şanţurile. 60cm şi protecţii laterale cu balustrade. se vor amplasa pasarele adecvate. • > Nu se va înlătura o parte a stavilelor atâta timp cât şantierul va rămâne deschis şi va fi necesar accesul în interiorul său. trebuie luate măsuri de prevenire a acestor accidente. va exista întotdeauna riscul de îngropare. • > Puţurile. se vor folosi cizme şi cască de protecţie. • > În zonele stăvilite se vor verifica stavilele după ploaie sau după ce a trecut mult timp fără să se lucreze.2 4 PROTECCION EXCAVAŢII Ş ANŢURI ŞI INDIVIDUAL • Dacă există şanţuri. • > Atunci când se lucrează în interiorul excavaţiilor. pentru înălţimi mai mari de 2 m.

acestea vor trebui 5. • În cazurile în care PROTECŢIA colectivă se consideră insuficientă. • Platformele. precum şi diferenţele de nivel. în caz contrar. Protecţiile colective trebuie aşezate şi menţinute în stare bună.5 2 • Căderile PROTECCION ÎNĂLŢIME MUNCA LA INDIVIDUAL remontate cât mai repede. 12 . se va adăuga cu protecţie individuală. vor fi protejate cu balustrade sau alte sisteme de siguranţă echivalente. lipsa acestora poate mări posibilitatea de risc pentru muncitori. spaţiile goale şi deschiderile existente în duşumelele de pe şantier.1. Protecţii colective. • Dacă dintr-un motiv oarecare vor trebui înlăturate protecţiile pentru o perioadă relativă de timp. schelele şi pasarelele. care presupun pentru muncitor un risc de cădere de la o înălţime mai mare de 2 m. de la înălţime reprezintă o bună parte din accidentele mortale din sector.

Schele. NU! 13 . vor avea o înălţime minimă de 90 cm şi vor dispune de o margine de protecţie.1. Norme generale.= 90 cm 5. vor fi prevăzute cu balustrade.2. MUNCA LA ÎNĂLŢIME • Vor fi rezistente. În timpul muncilor pe schele.5 5. • Schelele vor fi solid construite. mín. • > Platformele situate la o înălţime mai mare de 2 m. Acestea vor avea o înălţime minimă de 90 cm. • Toate deschiderile în şarpante sau platforme vor fi acoperite cu cofraje sau se vor proteja cu balustrade.o bară de scară şio protecţie intermediară. în toate laturile. cu bară intermediară şi cu parapet de protecţie de 15cm înălţime. Balustrade.2.60m. în general se vor respecta următoarele norme: •> Lăţimea minimă a platformei de lucru a unei schele va fi de 0. fiind prevăzute cu bare de scară. cu excepţia lateralelor care au o distanţă de 20 cm de la faţadă.

14 . • > Nu se vor utiliza pentru înălţimi superioare a 6 m. • > Vor fi suficient de rezistente pentru a suporta greutăţile maxime la care vor fi supuse.5 • Va trebui: • > Să se inspecţioneze periodic echipamentul înainte de a fi folosit. • > Maxima separare între punctele de sprijin va fi de 3. • > Platformele de lucru vor fi de preferat metalice. 5. • > Punctele de sprijin ale schelelor tubulare se vor aşeza pe picioare cu filet. 5. • > Pentru înălţimi mai mari de 3m. • > Să nu se folosească scări sau dispozitive provizorii în vârful schelelor pentru a se mări înălţimea.3. dotate cu baze de sprijin. MUNCA LA ÎNĂLŢIME • > Să nu se supraîncarce schelele. • > Să se rigidizeze îmbinările. Schele de faţadă. • > Să se îndrepte şi să se niveleze schelele în timpul montării lor astfel încât să se potrivească îmbinările fără a le forţa. În cazul în care sunt realizate din lemn. Schele tubulare. acestea vor fi uni- te între ele şi fixate de structura tubulară. acestea vor fi consolidate.50 m. • > Să nu se urce pe traverse. • > Se vor instala în aşa fel încât să fie asigurată stabilitatea ansamblului.4. • > Să se fixeze schelele de faţadă la structura sau punctul fix adecvat atunci când înălţimea acestuia este egală sau mai mare cu de patru ori latura mică a bazei.

depozitându-se (dacă nu se vor folosi imediat) într-un loc uscat şi aerisit. se va împiedica răsturnarea ansamblului schelei încrucişând o piesă perpendiculară a cel puţin două grinzi. se vor folosi blocuri special fabricate şi în cantitate suficientă penru a garanta stabilitatea după calcule. • > Vor fi montate de către personal calificat. bidoane… • > Schelele suspendate vor fi prevăzute cu o balustradă perimetrică regulamentară. Ca şi metodă suplimentară. Schele suspendate. acestea vor fi verificate pentru a se verifica că se află într-o bună stare de funcţionare. laţ realizat cu 3 dibluri căptuşite în interior. Dacă punctul de sprijin va fi prevăzut cu găuri în şarpantă.5. • > Braţele de macara care se vor folosi vor fi de preferinţă metalice şi proiectate special pentru acest scop. • > Cablurile schelei se vor susţine de braţul macaralei prin intermediul unui cârlig de atârnare dotat cu un zăvor de siguranţă. se va folosi protecţia individuală necesară pentru evita- MUNCA LA ÎNĂLŢIME rea posibilului risc de cădere de la înălţime. Dacă punctul de sprijin se va realiza cu contragreutăţi. eliminând contragreutăţile realizate pe bază de saci. pentru evitarea frecării directe a cablului cu macaraua. • > Atunci când se iau în primire pe şantier schelele suspendate. 15 .5 5.

pe motive de securitate. MUNCA LA ÎNĂLŢIME NU! NU! 16 .5 • > Distribuirea schelelor atârnate se va realiza astfel încât să acopere toată suprafaţa de lucru. •> Nacelele pe care le formează schela atârnată vor fi unite unele cu altele folosindu-se articulaţii cu sistem de închidere de siguranţă depăşind lungimi mai mari 8 m. pentru a nu improviza pasarele între schele.

• > Ridicarea şi coborârea schelei se va face acţionând în mod simultan dispozitivele de ridicare. se vor efectua probele de greutate necesare la nivelul solului. verificându-se în acest mod buna funcţionare a acesteia. MUNCA LA ÎNĂLŢIME 17 .5 • > Înainte de utilizarea schelei. atât pe timpul deplasării verticale. menţinând în orice moment orizontalitatea acesteia. cât şi pe timpul lucrului pe schelă.

• > Schelele nu se vor încărca în exces. siguranţă . • > La nivelul solului. • > Dacă este necesar lucrul pe aceeaşi linie verticală. se va îngrădi zona dedesubtul schelei şi prin împrejurimile acesteia.5 • > Nu se va munci pe schela atârnată până când deplasările pe orizontală vor fi fost evitate prin intermediul corespunzătoarei rigidizări. stabilitate. se vor adopta următoarele precauţii: • > Scările manuale vor oferi întotdeauna necesara garanţie de soliditate.6. 18 .garanţia izolării şi a incombustibilităţii. Scări de mână. trebuie împărţită greutatea uniform pentru a se evita răsturnarea. 5.şi dacă este cazul . MUNCA LA ÎNĂLŢIME • La folosirea scărilor de mână. • > În timpul utilizării schelei suspendate. sunt necesare inspecţiile periodice ale tuturor elementelor. pentru a se evita accesul şi posibilele căderi de obiecte şi materiale peste persoane. se vor monta copertine pentru strângerea materialelor.

iar dacă sprijinirea nu este sigură. dacă este necesar. • > Scările de lemn trebuie vopsite doar cu lac incolor. • > Este interzis atât transportul cât şi manipularea încărcăturilor pe şi de pe scări.5 • > Dacă sunt din lemn. • > Atunci când scările se utilizează pentru a ajunge la înălţimi mai mari. MUNCA LA ÎNĂLŢIME NU! DA! NU! NU! DA! 19 . • > Partea superioară a scărilor simple se va fixa. acestea vor depăşi cu 1m punctele de sprijin. de paramentul pe care se sprijină. se va fixa de acesta cu inele sau cu alte dispozitive similare. pentru ca posibilele defecte să poată fi vizibile. cadrele lungi vor fi constituite dintro singură piesă iar treptele vor fi bine ansamblate şi nu doar înfipte. • > Nu se vor folosi scări manuale mai lungi de 5 m a căror rezistenţă nu poate fi asigurată. • > Baza scării va fi bine aşezată şi i se va asigura stabilitatea înainte de a fi folosită. atunci când dimensiunile acestora pun în pericol stabilitatea muncitorului.

se vor realiza folosind o centură de siguranţă fixată de un punct stabil. fiind prevăzute cu tampoane la unul din capetele superioare. • > Zona din jurul bazei scărilor va fi perfect curată şi fără materiale şi substanţe alunecoase. MUNCA LA ÎNĂLŢIME NU! DA • > Scările nu trebuie folosite ca şi sisteme de contravântuire. • > Scările de mână vor fi verificate periodic. coborârea şi lucrul se vor face întotdeauna cu faţa înspre ele. • > Atunci când scările se sprijină de stâlpi. 20 . Nu trebuie lăsate niciodată răsturnate la pământ.5 • > Scările se vor sprijini în aşa fel încât să formeze un unghi de 75º faţă de sol. • > Muncile la înălţimi de peste 3. se vor adopta măsurile de precauţie corespunzătoare muncilor la înălţime. se vor folosi inele de fixare. ori ca şi cadre de prelungire. • > Scările nu au fost create ca fiind un loc de muncă prin ele însăşi. • > Scările nu vor fi folosite de doi muncitori în acelaşi timp. sau proptele. • > Urcarea. scările trebuie păstrate protejate de soare şi de ploa-ie. Atunci când sunt folosite pentru a munci pe ele. sau pentru orice al scop diferite de cel pentru care au fost proiectate. • > Atunci când nu sunt folosite. • > Scările duble vor fi prevăzute cu cabluri care să împiedice o deschidere prea mare la utilizare. ci ca şi mijloace de acces.5m care presupun mişcări sau eforturi şi care ar putea pune în pericol stabilitatea scării.

7.). materiale din plastic. fibro-ciment.5 5. • > Nu se va călca direct pe acoperişuri construite din materiale fragile în nici un caz (sticlă. etc. MUNCA LA ÎNĂLŢIME • Pentru muncile pe acoperişuri. se vor monta balustrade sau protecţii perimetrale care se vor completa cu sisteme anticădere (armuri de siguranţă ). 21 . Alte recomandări.

etc. • > Cablurile cu împământare trebuie să fie mereu conectate. a prizelor. întreţinerea şi repararea echipamentului electric de pe şantier vor putea fi executate doar de un ELECTRICIAN CALIFICAT. • > Se vor utiliza întotdeauna sisteme portabile de iluminare reglementate.). niciodată cele "făcute în casă". • > Porţile tablourilor electrice se vor menţine închise cu cheia şi se va supraveghea starea cablurilor. conexiunilor şi întrerupătoarelor. • > Nu se vor fixa niciodată punţi la întrerupătoarele diferenţiale. 22 . etc.6 • Instalaţia. • > Orice improvizaţie sau intervenţie făcute de persoa-ne neautorizate pot produce accidente electrice grave în majoritatea cazurilor. având în vedere că: • > Reparaţiie trebuie făcute cu instalaţia deconectată. • > Utilajele şi aparatele electrice se conectează întotdeauna cu ştechere şi nu direct cu cablul. • > Nu se vor aşeza cabluri pe muchii teşite sau în zone de trecere. să aibă continuitate şi să facă un bun contact. • > Se va verifica cu atenţie buna întreţinere a sculelor portabile pentru electricitate (bormaşini. a INSTALAŢII ELECTRICE cablurilor de alimentare. polizoare. fără tensiune.

aparate de tăiat. utilaje de excavare. UTILAJE ŞI VEHICULE dispozitivele de siguran-ţă ale utilajelor. betoniere. folosindu-le în mod corect şi fără a le supune la supra-eforturi periculoase. şi alte aparate de ridicare. • Dacă nu sunteţi autorizat. NU! 23 . macarale. nu încercaţi să le reparaţi sau să le manevraţi. întreţinerea şi curăţenia se vor realiza întotdeauna cu utilajul oprit. calificat şi instruit pentru manevrarea acestora. • Aparatele existente pe şantier • Nu se vor anula în nici un caz • Reparaţiile.7 (aparat de sudură. etc.) vor fi utilizate doar de personal competent. • Se vor utiliza doar acele aparate care se află în bună stare de întreţinere. • Utilizaţi aparatele cu care lucraţi respectând normele de muncă şi întreţinere indicate de către fabricant.

etc. acesta va fi ajutat de un semnalizator.) pentru a nu se separa în timpul transportului. • Pentru ridicarea multor materiale se vor folosi accesoriile adecvate • > Se vor amara strâns încărcăturile (alungite şi ascuţite. podine. se vor lua măsurile necesare pentru ca utilajele să nu se pună în funcţiune accidental. • Nu se vor depăşi limitele maxime de încărcare a macaralei. • > Este interzisă staţionarea în raza de acţiune a maşinilor folosite pentru prelucrarea pământului. metale. picioare de calare. 24 . iar pentru manevrarea acestora se vor îmbrăca haine adecvate. ghidându-le cu frânghii la extreme dacă este necesar. se va supraveghea corecta legare a încărcăturilor în aşa fel încât să nu se producă deplasări sau căderi ale acestora. UTILAJE ŞI VEHICULE • > Utilajele cu părţi mobile vor fi întotdeauna bine protejate. • > Se va verifica corecta stivuire a cărămizilor.etc. • În operaţiile de stivuire a încărcăturilor. se vor respecta instrucţiunile. bolţarilor. • Când macaragiul nu are vizibilitate asupra întregii traiectorii a încărcăturii. • > Utilajele nu au fost proiectate pentru transportarea personalului şi nici pentru includerea lor în competiţii de viteză. nu se vor deplasa încărcăturile niciodată pe deasupra muncitorilor.7 • În muncile de curăţare sau de reparare a utilajelor. tuburi.

7 • Operatorul unui utilaj: • > Va supraveghea în orice moment încărcătura. • > Când realizează manevra va aviza în cazul în care are colegi pe aproape. • > Se recomandă folosirea centurii abdominale antivibratorii cu scopul de a fi protejat împotriva vibraţiilor. • > Când nivelul zgomotului depăşeşte limita de siguranţă admisă. • > Când se circulă pe drumuri publice trebuie respectate normele de circulaţie. nu se va sări niciodată din cabină. 25 . va fi obligatoriu uzul căştilor sau al dopurilor. trebuie respectate distanţele de siguranţă. • > Conductorul utilajului va trebuie să verifice starea semnalelor acustice şi luminoase ale utilajelor. • > La lucrările cu pământuri prăfoase. • > Va păstra atenţia pe toată durata manevrării. • > Va respecta capacitatea maximă a utilajului. • > Când se munceşte cu utilaje în apropierea liniilor de înaltă tensiune. se vor folosi mănuşi. UTILAJE ŞI VEHICULE • > Urcarea ori coborârea de pe utilaj se va face în locurile indicate pentru aceasta.

26 . Mânuirea manuală a încărcăturilor. Efortul trebuie făcut cu picioarele. • > Se vor cunoaşte instrucţiunile de folosire. • Se va folosi cât mai puţin forţa umană pentru RIDICAREA GREUTĂŢILOR. însă trebuie considerate următoarele aspecte: • > Se va alege unealta potrivită pentru fiecare tip de muncă care trebuie realizată.8 UNELTE ŞI MÂNUIREA MANUALĂ A ÎNCĂRCĂTURILOR • Mânuirea uneltelor pare a fi simplă. • > Se vor folosi în mod adecvat. iar dacă trebuie ridicată vreo greutate. • > Se vor cunoaşte pericolele care pot apărea la folosire. • > Se vor verifica periodic. niciodată cu spatele. • > Uneltele se vor păstra întrun loc sigur după folosire. se va face cu spatele cât mai drept posibil. • > Uneltele trebuie întreţinute corespunzător. • În FOLOSIREA CIOCANULUI PNEUMATIC. se va verifica starea vârfului precum şi conexiunile furtunelor de aer comprimat.

Dacă bitumul a pătruns cald în ochi. În ambele cazuri. folosiţi mănuşi şi îmbrăcăminte adecvate.9 SITUAŢII DE RISC LA MANIPULAREA BITUMURILOR • Se vor folosi ochelari sau căşti de protecţie pentru evitarea stropirii în ochi. Nu folosiţi niciodată dizolvanţi organici sau asemănători (acid/ grăsime) care pot distruge stratul de piele. • Evitaţi orice tip de contact al acestor produse cu pielea. folosind material de protecţie adecvat. nu încercaţi niciodată să vă curăţaţi bitumul. • Dacă produsul este pulverizat (irigare asfaltică). • În cazul producerii unui contact accidental al bitumului cu pielea. spălaţi cu apă din abundanţă. se va căuta poziţia care să evite "îmbibarea" cu produs (cu spatele spre vânt) a muncitorului sau a colegilor. Însă cum se procedează? Scufundaţi partea afectată în apă rece timp de cel puţin 15 minute. • Dacă produsul este fierbinte şi pentru a evita arsurilor. În caz de contact cu pielea. guler închis şi mâneci bine coborâte. • Pentru evitarea contactului cu pielea. se va răci imediat cu apă rece timp de cel puţin 5 minute. bitumul trebuie rupt pentru a se evita efectul şurub. mergeţi la medic. folosiţi îmbrăcăminte largă. curăţaţi zona afectată cu apă. • Dacă este afectat complet un membru sau un deget. • Dacă bitumul este rece. ochii şi mucoasele. 27 .

deoarece se formează vapori iar rapida proiecţie a produsului poate provoca arsuri. iar persoanele neimplicate vor sta la distanţă. niciodată apă. nisip. să formeze amestecuri de gaze explozive. trebuie spălate mâinile şi celelalte părţi implicate ale corpului. bea sau fuma. • Dacă ar exista un incendiu. folosiţi spumă. Hainele de protecţie nu trebuie să fie impregnate cu resturi de bitum.9 SITUAŢII DE RISC LA MANIPULAREA BITUMURILOR • Bitumul supraîncălzit poate determina apariţia vaporilor inflamabili capabili. praf chimic sau dioxid de carbon. în anumite condiţii. • După muncă şi întotdeauna înainte de a mânca. • Nu introduceţi niciodată bitum fierbinte în recipiente care pot conţine apă. • Îmbrăcămintea de lucru nu trebuie spălată împreună cu alte haine. Se vor folosi măşti de protecţie. 28 .

10 SEMNALIZARE APĂ NEPOTABILĂ Fumatul interzis Accesul interzis persoanelor neautorizate Interzise fumatul şi aprinderea focului Apă non potabilă Accesul interzis pietonilor OBLIGAŢIE Protecţia obligatorie a căilor respiratorii Protecţia pentru cap obligatorie Protecţia obligatorie împotriva zgomotelor Protecţia obligatorie a ochilor Protecţia obligatorie a mâinilor Protecţia obligatorie a picioarelor Folosirea obligatorie a mănuşilor izolatoare Folosirea obligatorie a cizmelor izolatoare Folosirea obligatorie a centurii de siguranţă AVERTIZARE DE PERICOL Materiale inflamabile Materiale explozibile Încărcături suspendate Materiale toxice Materiale corozive Risc electric Desprinderi Utilaje grele în mişcare Căderi de la înălţime Presiune ridicată Pericol în general Căderi de obiecte Pericol constant INFORMAŢII SALVARE Direcţie spre ieşirea de urgenţă Truse de prim ajutor Direcţie urgenţă Extinctor 29 .

11 REGULI GENERALE DE PRIM AJUTOR MANIFESTARE ÎN CAZ DE ACCIDENT 1 PROTEJARE 2 ÎNŞTIINŢARE 3 AJUTOR RECUNOAŞTEREA SEMNELOR VITALE ▼ ▼ ▼ ▼ A CUNOŞTINŢĂ B RESPIRAŢIE C PULS AMINTEŞTE-ŢI CĂ PERSOANA ACCIDENTATĂ TREBUIE TRATATĂ DE URGENŢĂ. NU TRANSPORTATĂ URGENT. 30 .

11 REGULI GENERALE DE PRIM AJUTOR RESUSCITARE CARDIOPULMONARĂ GURĂ LA GURĂ MASAJ CARDIAC Ritmul de gură la gură şi masaj cardiac este: 30 COMPRESII ŞI 2 INSUFLAŢII (100 COMPRESII PE MINUT) • Asigură-te că toate căile respiratorii sunt libere. • Menţine-i mandibula • Menţine capul persoanei ridicată. este închisă şi dinţii • Dacă gura victimeise acoperă buzele îi sunt încleştaţi. • Punct de masaj cardiac. accidentate lăsat pe spate. i cu degetul mic pentru a evita ieşirea aerului atunci când i se suflă pe nas. • Poziţia mâinilor în masajul cardiac. • Aplică buzele pe gura persoanei accidentate şi suflă aer blocându-i nasul. 31 .

impregnate cu lichide fierbinţi. • Apasă cu degetele deasupra arterei care sângerează. • Se transportă rănitul la cel mai apropiat dispensar. • Aplică apă din abundenţă pe zona arsă timp de cel puţin 15 minute. RĂNI ŞI ARSURI • Nu manipula rana. • Acoper-o cu bandaje sterile. hainele.. • Se transportă rănitul la cel mai apropiat dispensar. • Dacă nu cedează. • Spală rana cu apă şi săpun. 32 .11 REGULI GENERALE DE PRIM AJUTOR HEMORAGII • Aplică bandaje sau cârpe curate pe punctul care sângerează. brăţările. • Nu folosi pomezi. etc. • Acoperă-le cu bandaje sterile. mai adaugă bandaje peste cele puse înainte şi continuă compresia. • Dă-i jos inelele.

Dacă există semne de asfixiere. conducte. • Nu împiedica mişcările. cisterne. să-şi muşte limba.11 LEŞINURI REGULI GENERALE DE PRIM AJUTOR CONVULSII • Aşează rănitul cu capul mai jos decât restul corpului. • • • ÎN CAZ DE INGESTIE: • Dacă este conştient. 91 562 04 20. Scoateţi accidentatul la aer liber. ÎN CAZ DE INHALARE: în spaţii închise • Dacă accidentul se producesilozuri). • Nu lăsa rănitul o batistă împăturată introducându-i între dinţi. În cazul în care acesde siguranţă şi tea sunt distruse sau dacă se doresc mai multe informaţii. Desfaceţi-i hainele. • Aşează rănitul într-un loc unde să nu-şi poată face rău. fără echipamentul autonom de protecţie respiratorie. • • 33 . apelează Serviciul de Informare Toxicologică: Tel. evitând răcirea acestuia acoperindu-l cu o pătură. TOXICE ÎN TOATE CAZURILE: cu privire la produsul toxic (fişa • Caută informaţiieticheta). provoacă accidentatului senzaţia de vomă. Aşează accidentatul în poziţie de siguranţă (vezi figura de mai jos). Se transportă rănitul la Dispensar. cu excepţia contraindicaţiilor specificate pe etichetă (corozivi hidrocarburi). nu intraţi (puţuri. aplică accidentatului respiraţia artificială gură la gură.

după cum crede de cuviinţă. • Să-şi informeze urgent superiorul ierarhic direct cu privire la orice situaţie care. • Să nu scoată din uz şi să utilizeze în mod corect mijloacele şi echipamentele de protecţie facilitate de către angajator. la care se referă normele mai sus amintite. uneltele. solicitând înlocuirea lor în caz de deteriorare. poate fi periculoasă pentru sănătatea şi siguranţa muncitorilor.1 din Statutul Muncitorilor. • Nerespectarea obligaţiilor cu privire la riscuri. vor trebui: • Să folosească corect utilajele. poate fi considerată ca şi nerespectare a condiţiilor de muncă. Aricolul 29 din Legea Prevenirii Riscurilor Laborale desemnează Muncii atribuie muncitorului obligaţia de a veghea asupra propriei siguranţe şi sănătăţi precum şi a tuturor persoanelor afectate de natura propriilor sale activităţi profesionale. • Să coopereze cu angajatorul pentru ca acesta să poa- 34 . orice alte mijloace prin care îşi desfăşoară activitatea. aparatele. potrivit formării sale şi urmând instrucţiunile angajatorului.12 OBLIGAŢIILE MUNCITORILOR ÎN CE PRIVEŞTE PREVENIREA RISCURILOR tă garanta. În particular muncitorii. potrivit Articolului 58. fără să presupune vreun risc pentru siguranţa şi sănătatea muncitorilor. • Să nu scoată din folosinţă şi să utilizeze corect dispozitivele de siguranţă existente. substanţele periculoase şi în general.

MANUALUL NORMELOR DE SIGURANŢĂ ŞI SĂNĂTATE ÎN CONSTRUCŢII Am primit Manualul cu Normele de Siguranţă şi Sănătate care include riscurile şi măsurile preventive de bază ale muncii în construcţii şi un rezumat al obligaţiilor muncitorilor conţinute în Articolul 29 al Legii Protecţiei Muncii. Act de Identitate: Data: Numele şi semnătura muncitorului: 35 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful