1. Conditii de expunere a organismului la concentratii scazute de oxigen si efecte induse 2. Efecte induse de cresterea pp a Oxigenului 3.

Cresterea concentratiei de CO2 in aer si impactul asupra mediului si organismului uman 4. Conditii de producere a narcozei hiperbare si profilaxie 5. Rolul poluantilor iritanti in declansarea crizelor de astm 6. Rolul poluantilor iritanti in producerea bronsitei cronice si a emfizemului 7. Depletia stratului de ozon si riscurile asupra sanatatii 8. Modificari hematologice in expunerea organismului la Pb 9. Efecte neurotoxice in intoxicatia cu Pb 10. Riscuri in expunerea organismului la HPA si mecanismul de actiune. 11. Cancerogeneza etape de dezvoltare 12. Clasificarea internationala a compusilor cu efecte cancerigene 13. Aportul in organism si rolul carioprofilactic al florului 14. Riscuri toxicologice in expunerea organismului la fluor 15. Caracteristicile radiatiilor ionizante si mecanismul de actiune 16. Radioactivitatea naturala: surse, caracteristici 17. Conditii de expunere a organismului la radon si riscuri 18. Efecte precoce in supraexpuneri la radiatii ionizante 19. Riscuri genetice in expunerea la radiatii ionizante 20. Campuri electromagnetice, efecte biologice 21. Ultrasunetele, aplicatii, efecte biologice 22. Efecte metabolice si tardive in expunerea la RUV 23. Modificari fotochimice asupra globilor oculari si tegumentelor in exp la radiatii luminoase 24. Caracteristicele epidemiilor hidrice 25. Rolul apei in transmiterea hepatitei 26. Rolul apei in transmiterea dizenteriei bacilare 27. Caracteristicile transmiterii hidrice in salmoneloze 28. Rolul apei in transmiterea legionelozelor 29. Rolul apei in transmiterea Cryptosporidiazei 30. Boli infectioase transmise prin imbaiere 31. Rolul apei in producerea intoxicatiei cu mercur 32. Factori de risc in intox acuta cu nitrati la copii 33. Riscuri in expunerea organismului la pesticide

colecistochinina. Poate fi folosita in tratamentul obezitatii si functiei gonadice. Secretia de grelina creste cand alimentele contin multe grasimi. Variaza in functie de rase. GABA ( ac gamma. endorfine. Este de 20 de ori mai frecventa la fete intre 12-18 an. Psihologici .34. la afro-americani nivelul este mai scazut. serotonina. comparativ cu populatia din caucaz.  Factori de risc:  f.  Temperatura corpului (hipotermia creste pofta de mancare)  Stimulatori ai foamei: dopamina. este hormonul satietatii. Neuromediatori si rolul lor in reglarea aportului alimentar  Centrul foamei este situat in aria laterala a hipotalamusului.  Leptina suprima senzatia de foame la subiecti sanatosi. in general cei care au tulburari de alimentatie sunt perfectionisti  Bulimia se caracterizeaza prin episoade repetate de mancat compulsiv.  centrul satietatii in nucleul ventro-medial.  Creste acumularea de trigliceride.  Consumul de alimente creste in perioade de stres  Ortorexicii . urmate de comportamente compensatorii inadecvate (varsaturi provocate.aminobutiric)  Inhibitori: adrenalina. mai putin la adult. . dar nu are acelasi efect la persoane obeze. noradrenalina. Modificari ale comportamentului alimentar si factori de risc  Anorexia nervoasa reprezinta refuzul de a mentine greutete corporala minima. Biologici tipuri de personalitate determinate genetic (obsesivcompulsiv)  f. 35. obsesia unei alimentatii sanatoase. asociat cu sindr. prostaglandine  Leptina este secretata in adipocitele din tesutul subcutanat. abuz de laxative.  Hipersecretia insulinica are efect hiperponderal prin cresterea utilizarii periferice de glucoza. prin refuzul consumului de alimente. Metabolic si ateroscleroza. posturi). Grelina este secretata de stomac:  actioneaza asupra neuronilor corticali  favorizeaza depunerea de lipide in t adipos abdominal.

36.3kcal/g  Proteine 4.  vascularizatia unui tesut. ficatul.25xI)-(5xV)-161  G=greutatea in kg  I=inaltimea in cm  V=varsta in ani Factori care influenteaza metab:  MB scade cu 2-3% la fiecare 10 ani. cele mai active sunt:creierul.5 grade Celsius) Consumul energetic se realizeaza de: Metabolismul bazal. apoi scade. rinichii. O persoana de 70Kg in conditii bazale consuma 1680 calorii in 24 ore.1kcal/g  Lipide 9. Efortul fizic Metabolismul bazal: asigura cheltuiala minima de energie necesara desfasurarii functiilor vitale. Prin arderea un gram de substante nutritive rezulta:  Glucide 4.  Sexul – F au MB cu 10% mai mic pt ca au mai mult tesut adipos si musculatura mai putin dezvoltata  Hipertrofia musculara creste MB  Compozitia corpului si mai ales ponderea tesuturilor slabe creste MB. Necesarul de energie. Bariofobia –tulburare de comportament alimentar la tineri implicati in activitati sportive de performanta pt a nu depasi o anumita greutate. 750kcal in lactatie) .1kcal/g  1kcal este cantitatea de energie necesara cresterii temperaturii unui litru de apa cu un grad (de la 14. depinde de  Greutate – la adult normoponderal MB este de 1kcal/kg corp si ora  MB=(10xG)+(6. desi detin numai 5% din greutate cheltuiesc 50-60% din MB. cea mai mare valoare este la pubertate.excesul de grasimi in organism scade MB pt ca grasimile au metabolism mai lent  H tiroidian: hipertiroidia creste MB cu 50-100%  STH si insulina cresc MB  Stresul creste MB cu 10-15%  Sarcina necesita consum suplimentar de energie (150kcal/zi in trim I. este mare la copil.  Proportia grasimilor. reprezinta 2/3 din consumul zilnic de energie. consumul energetic si factorii determinanti Furnizorii de energie: alimentele prin continutul in trofine. Termogeneza. 350kcal/zi in trim II si III.5 la 15.

produse farmaceutice prin sporirea troficitatii locale si reducerea sau neutralizarea toxicitatii. ski) 37. oase. proteine carausi (Hb). Rolul proteinelor in organism si surse alimentare de proteine Rol plastic: suportul cresterii Rol structural: 15 % din greutatea corpului la normoponderali.partial complete si incomplete. Intr-o alimentatie echilibrata ADS este in medie 10%din aportul energetic total. 4. tendoane. ligamente.        38. 3. absorbtia si metabolismul alimentelor si reprezinta actiunea dinamica specifica (ADS). aditivi alimentari. dinti. hormoni.  Proteine complete(calitatea Ia) : . Roluri legate de structura lor chimica (la un capat au o grupare aminoacida si la un capat una hidroxil-bazica) -echilibru acido-bazic -presiunea osmotica -mentin neutralitatea sangelui -leaga cationii -reprezinta sursa de azot pt organism -transforma energia chimica in lucru mechanic Rol in apararea organismului prin formarea de anticorpi ca raspuns la agresiunea agentilor infectiosi. Sunt prezente in compozitia unor factori biologici :enzime. Cresc rezistenta organismului la noxe: poluanti. locul 2 dupa apa(piele.2. organe.Activitatea musculara necesita supliment energetic:  de 20-30% la trecerea din clino in ortostatism  Dublare in deplasare lenta  De 4 ori mai mult in mers vioi  8-10 ori in munci grele sau in sport(ciclism.digestia. Clasificarea nutritionala a proteinelor In functie de caracteristicile biochimice si efectele biologice: complete. Furnizoare de energie (in dieta saraca in glucide si lipide). muschi.Termogeneza necesara mentinerii temperaturii constante a organismului si include atat mecanisme fizice cat si chimice. patinaj.Consumul de alimente necesita energie pt masticatie.

Digestia si absorbtia lipidelor.pierderea urinara a calciului rezultand osteoporoza.carne.colagen.la adult mentin echilibrul azotat. maternitate. convalescenta Sportivi 2-2.soia.reticulina -nu contin 1 sau mai multi aa esentiali -in orice cantitate nu stimuleaza cresterea.5g/kg/zi Recomandari OMS pt nutrienti 10-15% pt proteine 15-30% pt.8g/kgc/zi) 1-1. Lipide.25=21 g proteine Recomandarile de siguranta depasesc acest minim proteic necesar ( o.2 g proteine/kgc/zi. Necesarul de proteine si consecintele aportului neadecvat exista o pierdere zilnica de azot numita cheltuiala endogena de azot sau coeficientul de uzura. factori de risc - . Excesul de proteine: cancer renal si de colon. Cantitatea de N eliminata prin urina este de 2mg/kcal bazala.fasole -contin 1-3 aa esentiali limitanti -intretin cresterea numai in cantitati mari. litiaza urica si guta.peste.4 g Nx6.4g 3. 10% glucide rafinate si 27-40 g/zi fibre alimentare Deficienta de proteine: kwashiorkorul la copii de 1-3 ani.paine. Poate fi de 1.branza.elastina.la adult nu mentin echilibrul azotat 39. Necesarul de lipide si obezitatea 42.  Proteine partial complete(calitatea a IIa) -se gasesc in: grau. din care 35% proteine animale. adica 2 mg Nx1700(MB)=3400 mg N=3.lapte.5-2g pt copii. Vegetarismul poate fi un risc datorita cantitatii si calitatii proteinelor. 40. rol in nutritie.orez. -aduc toti aa esentiali in procent optim pt sinteza -stimuleaza cresterea la copil si mentine echilibrul azotat al adultului in cant mici. clasificare 41.grasimi(AG saturati 10% si AG polinesaturati3-7%) 55-75%glucide totale(50-75% glucide complexe .  Proteine incomplete (calitatea a IIIa): -se gasesc in : porumb.-se gasesc in: ou.

rol in organism.43. efectele consumului neadecvat 51. efectele consumului neadecvat 49. Vitamina D. surse alimentare. necesarul zilnic si aportul insuficient in organism 46. Ratia alimentara de glucide . Vitamine din grupul B. efectele consumului neadecvat . Vitamina C. surse alimentare. surse alimentare. rol in organism. efectele consumului neadecvat 50. efectele consumului neadecvat 48. Vitamina E si K. rol in organism. Ratia de Fe si efectele aportului deficitar in organism 47. surse alimentare. necesarul zilnic si aportul insuficient in organism 45. Magneziul si fosforul: rol biologic. rol in organism. Vitamina A. surse alimentare. rol in organism. rol biologic 44. Calciul: rol biologic.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful