4

CONSILIEREA SI ORIENTAREA SCOLARA SI PROFESIONALA, MODALITATE DE ARMONIZARE A CERERII SI OFERTEI EDUCATIONALE

4.1 Abordarea psiho pedagogica a problematicii orientarii si consilierii scolare si profesionale În principiu, orientarea si consilierea scolara si profesionala reprezinta un instrument destinat atenuarii posibilelor dezechilibre de pe piata muncii si/sau educatiei deoarece contribuie efectiv la gestionarea si dezvoltarea resurselor umane asigurând flexibilitatea adaptativ – dinamica a resurselor de munca. O.C.S.P. are drept scop major prevenirea esecului profesional si, pe cale de consecinta, sustinerea indivizilor în identificarea celor mai adecvate rute educative si profesionale care sa le asigure insertia pe piata muncii si, respectiv, integrarea profesionala si ocupationala. În extenso, consilierea si orientarea reprezinta actiuni complexe destinate prefigurarii modului de a proceda sau de a te comporta într-o situatie data. Sunt actiuni guvernate de principii, norme, teorii psihologice, metode si procedee de interventie, având un set recognoscibil de deprinderi si abilitati de comunicare specifice subiectului (clientului), problemelor si aspiratiilor acestuia. Îndeosebi consilierea se bazeaza pe persuasiune si empatie, ca si pe respectarea libertatii de optiune a celui consiliat. Orientarea si consilierea scolara si profesionala au largi reverberatii atât asupra nivelului psihologic si pedagogic, cât si asupra economicului si socialului deoarece vizeaza activarea potentialului individual, directionarea acestuia în ideea integrarii

Educatia economica în România – prezent si perspectiva

în societate corespunzator aspiratiilor si intereselor, dar si resurselor existente; asadar, vizeaza inclusiv nivelul decizional al comportamentului. Cu relativa usurinta putem concluziona ca tema abordata este pasib ila de interpretari si dezvoltari teoretice multiple, evaluabile din mai multe perspective: psihopedagogica, economica, sociala, metodologica, culturala etc. Pentru consilierea si orientarea carierei subiectilor are mare importanta educarea intereselor cognitive si profesionale, precum si a aptitudinilor acestora, dirijarea aspiratiilor lor în directia ofertei sociale privind necesarul fortei de munca si cultivarea unei motivatii superioare (social – morala) care sa stea la baza optiunilor profesionale. Din aceasta perspectiva, educatia economica are importanta notabila deoarece pregatirea inclusiv psihologica a subiectilor nu presupune grabirea adoptarii unei decizii si nici constrângerea sau împingerea acestora spre anumite tipuri de studii sau ramuri de activitate profesionala. Ea constituie, în esenta, o actiune educationala permanenta de dirijare a procesului de formare a personalitatii fiecarui subiect în parte, în directia realizarii unei consonante între ceea ce vrea (sistemul de preferinte, aspiratii, interese), ceea ce poate (cunostintele, abilitatile si capacitatile de care dispune) si ceea ce trebuie sa faca subiectul (oferta de munca si cerintele vietii sociale). Astazi, în majoritatea tarilor, orientarea si consilierea profesionala sunt concepute ca fiind un proces continuu care face parte din educatia omului contemporan (inclusiv educatia economica). Ea tinde “sa devina, din ce în ce mai mult, un “counselling” permanent util, pentru o mai buna adaptare si integrare a individului în viata sociala si profesionala”1 . Ideea transformarii orientarii profesionale într-o activitate cu caracter
1

Tomsa, Gheorghe – Orientarea scolara si profesionala a elevilor – în “Structuri, strategii si performante în învatamânt”, partea aV-a Ed. Academiei, 1989, p.12

Consilierea si orientarea scolara si profesionala, modalitate de armonizare a cererii si ofertei educationale

permanent, atât în cadrul sistemului de învatamânt, cât si în afara acestuia, nu este de data recenta. Ea a aparut odata cu diversificarea posibilitatilor de calificare si recalificare a fortei de munca si se dezvolta în contextul economiei de piata. În literatura de specialitate consacrata acestui domeniu coexista diferite moduri/maniere de definire a orientarii scolare si profesionale. Majoritatea autorilor se refera la alegerea profesiei, restrângând sfera de cuprindere a conceptului la structurile motivational – finaliste, la tendintele de angajare afectiv – voluntara a individului, la raportarile sale emotionale fata de un anumit domeniu de activitate. Ei identifica alegerea facuta cu preferintele si aspiratiile individului. Evident, problema este mult mai complexa. Într-un studiu realizat de G. Tomsa, orientarea scolara si profesionala este tratata în extenso, recurgându-se inclusiv la o definire operationala a conceptului respectiv, definitie adoptata si completata si de Ion Dragan (coord.): “Orientarea scolara si profesionala reprezinta un sistem de masuri si actiuni educationale întreprinse de factori responsabili în vederea sprijinirii elevului (orientatului) în alegerea unei scoli/profesiuni care se potriveste în cea mai mare masura cu structura personalitatii sale si care este solicitata de societate (cerintele vietii)”2 . Din definitie rezulta ca orientarea scolara este o premisa a orientarii profesionale, aceasta, la rândul ei, constituindu-se într-o modalitate concreta de finalizare si validare a orientarii scolare. În ultima instanta, prin O.S.P. se încearca armonizarea dorintelor si aspiratiilor copilului/tânarului cu cerintele societatii, ale lumii muncii si a profesiunilor, în concordanta cu aptitudinile si posibilitatile reale ale subiectilor orientati.

2

Dragan, Ion; Ozunu, Dumitru; Tomsa, Gheorghe – Dictionar de orientare scolara si profesionala, Ed. Afelin, Bucuresti, 1996, p.81-82

nivel de cunoastere diferentiata. a domeniului de activitate si a locului de munca în care urmeaza sa se integreze individul sau. miscari fundamentale de natura locomotorie si de manipulare. piata muncii. forta.Educatia economica în România – prezent si perspectiva Practic. dupa caz.273 . ambele desfasurate pe trei planuri: § cognitiv: procese psihice de cunoastere. suplete. Ed. în perspectiva. sa se reintegreze prin schimbarea traseului sau profesional. cu ceea ce se sconteza ca va solicita. tenacitate/superficialitate. subsistemul orientarii si chiar al reorientarii profesionale (în conditiile tranzitiei spre economia de piata) – care vizeaza complexul de actiuni destinate alegerii unei meserii sau profesii. 2. Bucuresti. atitudini. perseverenta. Constatam ca orientarea si consilierea scolara si profesionala reprezinta. § afectiv: preferinte si interese. calitati fizice (rezistenta. 3 Suciu. în acord (partial/total) cu aptitudinile si aspiratiile individuale. miscari/gesturi reflexe.274 . Marta Christina – Investitia în educatie. § psihomotor: aptitudini perceptive. aptitudini generale. subsistemul orientarii scolare – ce vizeaza serviciile legate de alegerea filierelor educationale. trasaturi caracteriale (vointa. din perspectiva educatorului. stil de munca etc. Pentru consilierea si orientarea acestuia sunt necesare investigatii de factura psihologica. indolenta). o problema psihopedagogica deoarece implica dezvoltarea acelor laturi/componente ale personalitatii scolarului necesare alegerii celei mai potrivite rute profesionale. p. delasare. 2000. dorinte si aspiratii. în cadrul sistemului de orientare si consiliere scolara si profesionala distingem doua subsisteme:3 1. precum si asistenta educativa calificata. Economica. ideal profesional. dar si cu oferta educationala existenta la momentul respectiv. sentimente si motivatii.

Între cele trei planuri exista interdependente specifice fiecarui individ. miscari emblematice (expresive). Este rolul educatorului si/sau consilierului de specialitate de a. Descresterea constanta a ofertei de locuri de munca necalificata sau monocalificata. estetice etc. educativa. modalitate de armonizare a cererii si ofertei educationale agilitate).P. dezvoltarea rapida în plan tehnologic. iar nu a învata doar pentru a sti. respectiv.S.Consilierea si orientarea scolara si profesionala. pedagogica. manageriale. afectivitatea etc. traseu profesional sa fie posibil de parcurs. În consecinta. dexteritati actionale. În procesul de orientare si consiliere scolara si profesionala apar în mod frecvent atât concordante. solicita un mod de gândire economic adecvat. sociologic. economic. sunt vizate si analizate inclusiv aspectele de ordin medical. între dorinta si realizare (putinta). atitudinile. În abordarea problematicii specifice O. astfel încât preferintele/optiunile sale în materie de ruta scolara si.l determina pe subiect sa se capaciteze corect. deprinderi economice specifice economiei concurentiale. mergând pe ideea interdisciplinaritatii. cât mai ales discordante între aspiratiile individului si posibilitatile efective pe care le are. aptitudinile. cultural astfel încât educatia si formarea profesionala sa fie de calitate.). ergonomic. sa valorizeze la maximum personalitatea (intelectul. învatarea în sfera orientarii scolare si profesionale trebuie sa aiba sensul de a învata pentru a sti sa faci. consilierea si orientarea scolara si profesionala trebuie sa fie influenta si activa în planul adecvarii cu realitatea pietei muncii si schimbarilor sociale.. diseminarea si punerea rapida în practica a noilor idei economice. scoala trebuie sa se adapteze la aceste cerinte astfel încât viitoarea forta de munca sa se dovedeasca rapid angajabila si productiva. din domeniul . antreprenoriale etc. pe care individul le dobândeste (la nivel teoretic. concordant cu resursele personale de care dispune. dar si actional) numai prin programe flexibile de educatie economica concepute pe grupe de vârsta. devenind un continuum de interventii de natura psihologica.. sociala.

2 Continutul si metodele activitatii de consiliere si orientare scolara si profesionala. solicita un nou mod economic de gândire). preferintele si aspiratiile cursantului. neomitând faptul ca întotdeauna conturarea aspiratiilor profesionale face parte din categoria obiectivelor pe termen lung. informarea scolara si profesionala. atitudinea fata de munca scolara (învatare) si fata de profesiunea dorita. D. .m. Practic. iar pentru finalizarea lor trebuie alocate resurse însemnate de efort.d.a.Educatia economica în România – prezent si perspectiva legislativ. tendinte în structurarea programelor de orientare scolara si profesionala Având scopuri educative complexe. îndrumarea spre diferite tipuri de studii si grupuri de profesiuni. vointa si mobilizare personala constanta (ceea ce. nivelul stimei de sine. student. B. 4. C. practic. obtinerea de date cu privire la: nivelul de cunostinte si capacitati intelectuale. medical. adult) Cunoasterea cursantilor vizeaza. interesele si aptitudinile pentru un domeniu sau altul. Cunoasterea personalitatii cursantului (elev. În functie de aceste componente structurale metodele si tehnicile utilizate în practica consilierii si orientarii se grupeaza în categorii tipologice relativ distincte.. activitatea de consiliere si orientare presupune patru componente structurale sau directii principale de actiune: A. iata. capacitatile comunicationale s. trasaturile de caracter si volitionale. financiar etc. educarea în vederea alegerii studiilor si profesiunii. posibilitatile de dezvoltare în domeniul respectiv. cunoasterea personalitatii cursantilor. se A.

testele usureaza selectia. nu de putine ori. precum si natura acestora (motivatie intrinseca/extrinseca. a dotarilor sale aptitudinale si a trebuintelor de diferite naturi permite avansarea de predictii cu privire la educatia ulterioara a acestuia si chiar a satisfactiilor / insatisfactiilor scolare si profesionale ale acestuia. testele psihologice (îndeosebi cele proiective). nu în ultimul rând. modalitate de armonizare a cererii si ofertei educationale urmareste depistarea aptitudinilor (ce poate?). Investigarea personalitatii cursantului. a atitudinilor si comportamentelor (ce face si cum face?). Este vorba. Metodele si tehnicile de investigare a individualitatii cursantului sunt diverse. Aceasta selectie bazata atât pe achizitiile dobândite cât si pe posibilitatile intelectuale. Anastasi. autocaracterizarea.un anumit domeniu. în sfârsit. Fara a le considera o tehnica exclusiva de investigare a personalitatii. înlocuind sau comp letând criteriile traditionale. În primul rând. inventarele de personalitate si. despre o masura obiectiva si standardizata a unui esantion de comportamente. chestionarul. testele prezinta o serie de avantaje pentru procesul educatiei si activitatea de consiliere. a aspiratiilor (ce vrea?). analiza rezultatelor scolare. relevanta si eficienta pentru consilierea si orientarea scolara si profesionala: observatia spontana si/sau sistematica. Sa luam exemplu metoda testelor. motivatie pozitiva/negativa). În plus. precum si descoperirea (sau activarea) altor posibile aptitudini de valorificat în situatia în care piata muncii îl va obliga pe cursant sa se reorienteze si recalifice (sa procedeze la readaptare profesionala). cu grade diferite de accesibilitate. dupa cum spune A. Acest instrument (testul) s-a nascut din nevoia de a se introduce mijloace precise si rapide pentru aprecierea capacitatilor individuale. consilierul de profesie sau cadrul didactic diriginte urmareste sa sesizeze si gradul de constientizare de catre fiecare individ a aptitudinilor si posibilitatilor sale reale pentru un anumit domeniu. convorbirea.Consilierea si orientarea scolara si profesionala. deloc de ignorat sunt motivatiile cursantului pentru a se instrui si forma într. Si. experimentul. atât pe .

artistice etc. testul nu este decât un stimulent al activitatii functiilor psihice. Înainte de aplicarea testelor.). Aplicarea testelor psihologice si pedagogice în vederea orientarii elevilor se va realiza periodic pe parcursul procesului de orientare. cu precizarea ca nu trebuie sa ne limitam la un singur test pentru a obtine informatii satisfacatoare. Dupa cum a precizat W. De aceea. trebuie sa ne reamintim ca. cu atât va spori gradul de certitudine al concluziilor desprinse. b) teste de realizare. verbale. Dupa aplicarea testelor.Educatia economica în România – prezent si perspectiva valoarea globala. consilierul trebuie sa explice subiectilor scopul utilizarii acestor instrumente. Cu cât vom utiliza mai multe teste. nu . Încheiem problematica utilizarii testelor în procesul consilierii si orientarii. exista o forma de inteligenta reactiva care apare în mânuirea testelor. care masoara abilitatile si nivelul cunostintelor dobândite pâna în momentul respectiv. destinate inteligentei si competentei în domenii specifice. declansata de impulsul subiectului însusi. de cele mai multe ori. De asemenea. moralitate si conduita. dar capacitatile pe care le descopera nu se vor manifesta neaparat în împrejurarile obisnuite. care se axeaza pe caracter. semnificatia si modul în care ele se coreleaza cu studiile si profesiunea pentru care ei manifesta interes. Interpretarea rezultatelor reprezinta o etapa importanta în procesul consilierii si orientarii. c) teste de aptitudini (tehnice. precum si o forma de activitate spontana. o atentie sporita trebuie acordata si interpretarii acestora. cât si pe capacitatile speciale ale indivizilor va permite “alegerea metodelor educative sau a ocupatiilor profesionale care convin fiecaruia”. Este vorba îndeosebi de urmatoarele tipuri de teste: a) teste de capacitate mentala. d) teste de personalitate. matematice. Sterm (1931). în care lipsa de experienta poate duce la concluzii gresite si la efecte nedorite asupra orientarii elevului.

§ etc. se realizeaza în scopul efectuarii unor optiuni scolare si profesionale corecte si realiste. § formarea de abilitati si deprinderi. dar în nici un caz nu înseamna grabirea luarii unei decizii si nici constrângerea sau fortarea cursantului de a se orienta spre anumite tipuri de studii si grupuri B. cu accent pe educarea acestor variabile de personalitate sta la baza optiunilor scolare si profesionale. Presupune urmatoarele: § asimilarea unui ansamblu de cunostinte privind diversele domenii ale realitatii. un aspect principal al educatiei generale pe care o asigura scoala. . consilierul mai trebuie sa cunoasca activitatea subiectului în timpul probei si motivatiile sale. § educarea preferintelor si aspiratiilor personale. necesare satisfacerii cerintelor vietii sociale. precum si a disponibilitatii de adaptare continua la exigentele pietei muncii si la mutatiile structurale din societate (comportament permisv la nou si la schimbare). § dezvoltarea unor interese de cunoastere multilaterale si a unor interese profesionale dominante. pozitive fata de munca. modalitate de armonizare a cererii si ofertei educationale este suficienta cunoasterea rezultatului brut al testului. în esenta. § formarea unei atitudini deschise. § dezvoltarea motivatiei învatarii si actiunii. § formarea si sustinerea unor aptitudini generale si speciale.Consilierea si orientarea scolara si profesionala. Educarea în vederea alegerii studiilor si profesiunii Aceasta componenta structurala este. § formarea acelor trasaturi volitiv – caracteriale necesare exercitarii profesiunii pentru care se opteaza. Pentru interpretarea corecta si mai completa a sarcinilor. Pregatirea psihologica si pedagogica a cursantilor.

În practica propriu. modelul propriu de personalitate. la posibilitatile si formele de calificare profesionala. în linii mari. C. la lumea profesiunilor si dinamica ei specifica. abilitatile si capacitatile de care dispune – si cerintele vietii sociale.zisa a orientarii. activitati de instruire diferentiata si individualizata si.metodic. informarea subiectilor asupra tipurilor si profilurilor de studii. în esenta. la perspectivele dezvoltarii social – economice si oferta sociala de munca în diferite sectoare de activitate. Principalele modalitati si mijloace prin care educatorul – orientator si consilier poate realiza pregatirea subiectilor în vederea alegerii studiilor si a profesiunii sunt: lectia – ca principala forma de organizare a activitatii didactice. nu în ultimul rând. principalele etape care se contureaza în cadrul acestei succesiuni sunt. o actiune permanenta de dirijare a procesului de formare a personalitatii fiecarui individ în parte în directia realizarii unei concordante relative între sistemul de preferinte. stilul didactic si competenta profesionala a educatorului. aspiratii si dorinte – cunostintele. Din punct de vedere didactico.umana.Educatia economica în România – prezent si perspectiva de profesiuni. continutul obiectelor de studiu. Informarea scolara si profesionala Pentru a se ajunge la efectuarea unor optiuni corecte si realiste este absolut necesara informarea subiectilor cu privire la tipurile si profilurile de studii pe care le pot urma. urmatoarele: a) o informare gene rala asupra formelor de pregatire scolara si de activitate profesionala. cuplarea învatarii teoretice cu învatarea aplicata. care pornesc de la o informare cu caracter general spre una aprofundata si specializata. precum si asupra profesiunilor si cerintelor vietii sociale se caracterizeaza printr-o succesiune gradata de actiuni. prin care se urmareste familiarizarea subiectilor cu diversitatea formelor de pregatire si de activitate socio. . Ea constituie.

). consultatii. ceea ce poate si ceea ce trebuie sa faca. cu privire la activitatile profesionale spre care se poate îndrepta subiectul în etapa respectiva. Ion (coord.16 . în conditiile respectarii principiului concordantei relative dintre ceea ce vrea. activitati practice în laboratoare.Consilierea si orientarea scolara si profesionala. fapt pentru care exista numeroase încercari de clasificare a lor. p. EDP. c) audiovizuale (expozitii. 4 Holban. asupra formelor de solicitare si asupra nivelului concordantei dintre solicitarile profesiunii respective si posibilitatile elevului 4 . seturi de casete video. emisiuni speciale de radio si televiziune etc. buletine de informare. Bucuresti.). Modalitatile si mijloacele de informare a elevilor sunt multiple si diversificate. întâlniri cu specialistii din diferite domenii de activitate etc. d) o informare specializata. b) concrete (stagii de practica. articole de presa). muzee tehnice.) – Laboratorul scolar de orientare.). firme particulare etc. întreprinderi. c) o informare în detaliu asupra domeniilor de activitate spre care subiectul are acces. 1983. d) scrise (monografii profesionale. cursuri. ghiduri scolare si profesionale. Una din cele mai complexe si totodata mai operationale clasificari este cea realizata în functie de caracterul pe care-l au diversele metode si mijloace de informare utilizate în practica orientarii: a) academice sau orale (cicluri de conferinte. modalitate de armonizare a cererii si ofertei educationale b) o informare relativ diferentiata. reviste de specialitate.

sa le coreleze si sa le raporteze corect la posibilitatile sale. 1998. prin schema grafica elaborata de G. Word Publishing.Educatia economica în România – prezent si perspectiva În urma diverselor contacte cu surse de informare si în urma discutiilor purtate cu consilierul. într. U. Collins (1988). Alegerea trebuie sa. Redam sintetic acest proces de luare a deciziei profesionale. cum ar fi: sa actioneze în vederea luarii unei decizii.S..1). – Christian Counseling. Dallas. Rolul consilierului este de a-l învata pe subiect cum sa obtina informatii utile.i apartina în totalitate. consilierul doar asistându-l în evaluarea propriilor decizii. sa adopte un program specific de pregatire. 5 Collins. consilierul trebuie sa-l sprijine si sa-l încurajeze pe subiect în diversele directii posibile. G. Subiectul trebuie sa stie ca alegerea sa nu este definitiva.una din lucrarile sale 5 (vezi fig.A. p. sa-si reevalueze periodic alegerile facute etc. subiectul se va decide asupra unui domeniu de activitate sau chiar asupra profesiunii date.49 . cum sa le utilizeze eficient. în sensul ca se poate reveni asupra ei pe parcursul procesului de orientare.

3.1 Procesul de luare a deciziei profesionale . modalitate de armonizare a cererii si ofertei educationale Alcatuirea unei liste cu: Interese Abilitati Domenii de experienta Scopuri în viata Obiective profesionale Profesiunea visata Culegerea de informatii despre un numar de profesiuni si posibilitatile lor Alcatuirea unei liste evaluative a unui numar de profesiuni si posibilitatile lor Posibilitati.Consilierea si orientarea scolara si profesionala. Alternative Aspecte pozitive si negative 1. 2. R E E V A L U A R E Decizia de a urma o alternativa Miscarea în directia aleasa Evaluarea deciziei Continuare Decizia de schimbare Fig.

Prin acest “sfat” se exprima judecati de valoare cu privire la corectitudinea alegerii. În practica orientarii. recomandari privitoare la ce trebuie sa faca în viitor pentru a transpune în viata optiunea sa scolara si profesionala. participarea la activitati practice. prin aceasta recomandare finala. a unei recomandari finale cu caracter facultativ si constând în informatii si sugestii cu privire la profilul de studii si ramura de activitate profesionala în care cursantul are sanse maxime de dezvoltare si afirmare. conturându-se ca subsisteme polifunctionale. ghiduri si lucrari de specialitate. continutul activitatii de consiliere si orientare consta în: ♦ informarea si documentarea personala (prin consultarea de profile ocupationale. fiind facuta din ratiuni de ordin metodic. monografii profesionale. sau simularea situatiilor favorabile bunei orientari.Educatia economica în România – prezent si perspectiva Îndrumarea spre diferite tipuri de studii si grupuri de profesiuni Aceasta actiune încheie procesul de orientare. Sintetizând. Divizarea continutului procesului de orientare scolara si profesionala este pur conventionala. nivelul de pregatire si dotare a individului. . cursantului i se pune un diagnostic de adaptabilitate sociala si profesionala. D. ♦ exersarea alegerii diferitelor rute de formare profesionala initiala si continua. Ea presupune acordarea unui “sfat” de orientare. ♦ valorificarea în grup a experientelor pozitive ale cursantilor. cele patru componente structurale se întrepatrund si interconditioneaza. ♦ informarea si educatia pentru orientarea carierei. desfasurate sistematic în cadrul scolii sau în afara acesteia. Practic. în diferitele sale stadii sau etape (la absolvirea gimnaziului si la absolvirea liceului).

Orientarea profesionala înseamna pregatirea pentru selectia profesionala. modalitate de armonizare a cererii si ofertei educationale ♦ desfasurarea de activitati orientate catre punerea în practica a tehnicilor de cautare a unui loc de munca (redactarea unui C. ♦ activitati specifice si speciale initiate de consilieri în institutii de profil (convorbire. în acelasi timp. evaluare). Aceasta orientare nu este doar o actiune simpla. simultan. ameliorarea continua a bunei utilizari a resurselor umane de care societatea dispune. a unui proiect personal de dezvoltarea carierei.V. pentru ca acesta sa poata face fata eforturilor cerute de profesionalizare. A orienta profesional înseamna a ajuta adolescentul sau tânarul sa se cunoasca pe sine. ci rezultatul unei serii de influente educative permanente. care reflecta. Astazi. stimulându. orientarea profesionala nu mai apare ca o simpla actiune de îndrumare a unui individ în momentul hotarâtor al alegerii profesiunii. a unei scrisori de prezentare.Consilierea si orientarea scolara si profesionala. Constatam ca activitatea de consiliere si orientare tinde sa rezolve. sa cunoasca cerintele mediului social în care traieste.. Orientarea pregateste individul pentru selectie si trebuie sa-l convinga în ceea ce priveste capacitatile sale de munca. consiliere. cu specific periodic. sa fie capabil sa-si exprime în cunostinta si din convingere optiunea pentru o profesiune sau alta. în general. determinate de cerintele mediului social si de cunoasterea propriilor aptitudini. . cerintele legate de productie si cultura. 2. cerintele speciale ale procesului de munca fata de individ.i vointa. asigurarea echitatii sociale prin democratizarea permanenta a accesului la educatie si formarea profesionala. capacitatile sale fizice si psihice si. doua aspecte extrem de importante în prezent: 1. a portofoliului personal).

monitorizarea prin consiliere a individului nu înceteaza.Educatia economica în România – prezent si perspectiva Realizarile obtinute pâna în prezent în domeniul orientarii scolare si profesionale constituie doar un punct de plecare pentru planificarea si pilotarea carierei. termenul de cariera este asociat doar cu aceia care detin roluri manageriale sau ocupa posturi bine platite.un domeniu de activitate dorit. desi conceptul de cariera este clar legat de munca. în timp ce un alt individ vede cariera ca similara cu o ocupatie. conceptul de cariera are în vedere atât întregul personal al firmei. De asemenea. De exemplu. mai ales. Astfel devenind deosebit de complex. mame.). conceptul de cariera a dobândit o acceptiune larga si o aplicabilitate tot mai globala. Este posibil ca un individ sa gândeasca cariera ca fiind o serie de posturi diferite. acumulând si dezvoltând deprinderi necesare. deoarece capacitatea unei persoane de a face fata unor servicii sau unor responsabilitati mai mari creste pe masura ce timpul trece si se acumuleaza experienta. lideri ai vietii civile etc. este posibila miscarea unui individ pe diferite posturi din organizatii sau domenii diferite. un angajat poate ramâne în cadrul aceluiasi post. planificarea carierei astfel încât angajatul sa se elucideze asupra posibilitatilor de ascensiune profesionala dar. O data integrat profesional. de regula. tati. cât si dezvoltarea personala în cadrul postului detinut sau chiar în cadrul altor ocupatii (gospodari. ce îi ofera viitorul în materie de cariera. În sfârsit. În timp. fara a avea o miscare ascendenta în ierarhia profesionala sau organizationala. cu scopul de a dobândi mai mult prestigiu si mai multa putere. Urmeaza. muncitori voluntari. În general. acesta trebuie sa fie suficient de larg pentru a include nu numai experienta muncii. întelesul popular al termenului “cariera” este asociat cu ideea de miscare ascendenta sau de avansare a unei persoane într. Traditional. ci si modul de viata sau conditiile de trai . O cariera se refera la situatii diferite pentru oameni diferiti.

prin care orice persoana trece de-a lungul vietii. dornici sa dezvolte cariere profesionale care tin cont atât de nevoile personale si familiale. succese. modalitate de armonizare a cererii si ofertei educationale deoarece viata extraprofesionala a unei persoane joaca un rol deosebit în cadrul carierei. în aceasta viziune. dupa o regula previzibila. la rândul ei. prin care trece angajatul în mod ordonat. În aceeasi acceptiune. care. cariera. ♦ Cariera = succesiune de posturi de-a lungul vietii . De asemenea. potrivit literaturii de specialitate. în ordine crescatoare a prestigiului. Aceasta viziune a carierei presupune mobilitate. Prin urmare. aspiratii. . insuccese etc. indivizii sunt.Consilierea si orientarea scolara si profesionala. Potrivit acestui punct de vedere. de obicei. Aceasta este o abordare subiectiva care se concentreaza asupra istoriei unei experiente de munca ce poate cuprinde propriile conceptii. corelate între ele. reprezinta o perma nenta lupta pentru atingerea scopurilor sau obiectivelor personale. anumite ocupatii constituie o cariera (manageri. Cu alte cuvinte. ♦ Cariera = profesie. alti specialisti în domeniu definesc cariera ca pe o succesiune de roluri în munca ale unui individ sau ca pe o succesiune de experiente separate. cât si de carierele partenerilor si de calitatea vietii. conceptul de cariera are mai multe întelesuri: ♦ Cariera = avansare. alti autori înteleg prin cariera succesiunea de functii. cariera reprezinta istoria unor posturi individuale. Astfel. de obicei. ascensiunea într-o organizatie sau ierarhie profesionala. profesionisti. muncitori). dezvoltarea carierei profesionale nu este o problema de-sinestatatoare. ci trebuie privita în contextul vietii si dezvoltarii de ansamblu a unei persoane si nu numai în calitate de angajat. Astfel. în timp ce alte ocupatii sunt gândite ca “posturi” (ospatari. muncitori necalificati sau vânzatori). inclusiv educatia copiilor. ♦ Cariera = succesiune de experiente profesionale. reprezinta o parte importanta din viata unui individ. acest concept cu reale conotatii educationale.

Educatia economica în România – prezent si perspectiva O definitie asemanatoare este data de David J. Deci tot o interpretare subiectiva a carierei. care vizeaza perceperea de sine si rolul muncii în viata proprie a fiecarui individ. . ü Procesul continuu de descoperire. Cherrington care întelege cariera ca pe o succesiune de experiente individuale. dupa cum afirma Edgar Schein. fara a face vreo referire la ceea ce înseamna avansarea persoanei respective. Dupa cum se poate constata. nevoilor. roluri). în care o persoana dezvolta lent un concept propriu ocupational. precum si acela de realizare a unor programe de dezvoltare a resurselor umane în scopul sustinerii carierei respective. ca rezultat al capacitatilor sau abilitatilor. Aceasta înseamna ca o cariera este un concept individual deoarece fiecare persoana are o succesiune unica de experiente legate de munca. ♦ Cariera = cadrul dinamic în care omul îsi percepe viata în întregul ei si interpreteaza semnificatia diferitelor calitati personale. ♦ Cariera = percepere individuala a succesiunii de atitudini si comportamente. Remarcam faptul ca specialistii în domeniu încearca o distinctie între cariera obiectiva. cât si pe cele obiective (atitudini si comportamente pe posturi) care pot sa apara de-a lungul vietii active a unei persoane. Hall are în vedere atât aspectele subiective (experiente. aspiratiilor si oportunitatilor privind cariera în cadrul unei organizatii. Potrivit literaturii de specialitate si practicii manageriale în domeniul resurselor umane. ü Procesul de alegere a ocupatiilor. ea trebuie atent planificata. planificarea carierei reprezinta: ü Procesul de identificare a nevoilor. Din aceste considerente. organizatiilor si cailor de urmat în cadrul unei cariere. legate de munca si câstigate de-a lungul vietii. aceasta definitie propusa de Douglas T. asociata cu experientele si activitatile de munca de-a lungul vietii personale. actiuni si lucruri care i s-au întâmplat.

iar prin evaluare si consiliere sa înteleaga care sunt eforturile necesare sau cerintele de pregatire si de dezvoltare pentru o anumita ruta profesionala. Texas. procesul planificarii carierei angajeaza atât responsabilitatea individului. ü Procesul prin care angajatii individuali identifica si traduc în viata pasii pentru atingerea scopurilor carierei. Inc. Business Publications. Perspectiva individuala a planificarii . cât si a organizatiei din care face parte. precum si al propriului sistem de valori. 1986.521 Reprezentarea grafica evidentiaza faptul ca. Planificarea carierei constituie un proces deosebit de complex si sistematic de stabilire a obiectivelor carierei. modalitate de armonizare a cererii si ofertei educationale motivatiilor si aspiratiilor acesteia. Glueck W.M...Consilierea si orientarea scolara si profesionala. precum si de evaluare a rezultatelor. p. De asemenea. de elaborare si implementare a strategiilor. – Foundations of Personnel Human Resources Management. individul trebuie sa-si identifice aspiratiile si abilitatile sau capacitatile. de autoevaluare si analiza a oportunitatilor.F. cum rezulta din schema urmatoare: Feedback Nevoile si aspiratiile individuale Evaluarea si consilierea personalulu i Eforturile individuale de dezvoltare Armonizare Armonizare Situarea pe drumul carierei Nevoile si oportunitatile organizationale Planificarea personalului si informarea carierei Programele de pregatire si dezvoltare Feedback Sursa: Ivancevich J.

Desi toti managerii ar trebui implicati în aceasta activitate. sa-si planifice personalul si sa asigure angajatilor sai informatiile necesare si pregatirea corespunzatoare dezvoltarii carierei. planificarea si dezvoltarea carierei. prin care individul este ajutat sa faca fata problemelor în mod pozitiv si constructiv. cum ar fi: Posibil set de întrebari • • • • • • • • • • • Ce am învatat acum? Ce stiu sa fac? Ce mi-a placut cel mai mult din ce am învatat sau am facut pâna acum? Ce as dori sa fac? Ce cred ca pot face? Care -mi sunt limitele? Care sunt exigentele actuale ale pietei muncii si tendintele ei pe segmentul spre care m-am orientat (prin pregatire) sau pe care l-am practicat? Care ar fi informatiile de care as avea nevoie si de unde le-as putea obtine? Este nevoie sa continui studiile sau. trebuie sa raspunda la numeroase întrebari. relatia de îndrumare sau de parteneriat. pe toti oamenii si care. putini poseda pregatirea si experienta necesara pentru a sprijini. în general. desi este o activitate deosebit de importanta. la rândul sau.Educatia economica în România – prezent si perspectiva carierei este deosebit de importanta deoarece constituie o problema care preocupa. trebuie sa-si identifice nevoile si oportunitatile. Mai mult decât atât. ceea ce înseamna ca nevoile organizationale nu pot fi satisfacute daca nevoile individuale sunt neglijate. daca . în cele din urma. daca individul devine prea dependent. poate deveni în unele situatii destul de daunatoare. eventual. sa ma recalific? Ce alte posibilitati am? Cum sa-mi organizez un calendar de activitati si cum sa-mi structurez planul de actiune? Organizatia. prin consiliere.

În majoritatea organizatiilor. modalitate de armonizare a cererii si ofertei educationale mentorul nu manifesta suficienta flexibilitate. seful direct nu este întotdeauna persoana cea mai potrivita pentru aceasta activitate. Pe de alta parte. majoritatea angajatilor asa-zisi “oameni de baza”. la rândul lor. De aceea.Consilierea si orientarea scolara si profesionala. în urma rezultatelor obtinute. care au sanse mai reduse de promovare. nemultumirea sau crizele de la mijlocul vietii ce pot sa apara atunci când angajatii respectivi constata ca stadiul dezvoltarii carierei lor nu corespunde propriilor aspiratii. Traditional. spera. îndeosebi în cele suficient de mari. inclusiv urmatoarele: • Membrii organizatiei trebuie sa fie recunoscuti si tratati ca individualitati distincte. daca refuza generozitatea individului. dorinte si abilitati unice. cu nevoi. daca este usor banuitor sau daca interese de natura afectiva sau chiar unele manifestari de invidie intervin în relatia respectiva de parteneriat. schimba si descoperi noi directii de actiune daca le sunt aratate cât mai exact oportunitatile sau daca sunt încurajati si îndrumati. • Indivizii sunt mult mai motivati într-o organizatie care raspunde aspiratiilor lor. ca. Deoarece consilierea carierei este o activitate care necesita o pregatire speciala. Acesti angajati sunt asa-zisele “vedete sau stele în ascensiune” carora li se acorda o asistenta sau o consiliere speciala pentru o dezvoltare rapida a carierei sau pentru asa-zisul “drum rapid”. . planificarea carierei trebuie sa aiba în vedere numeroase aspecte. sa fie recompensati cu o promovare. • Indivizii pot dezvolta. majoritatea organizatiilor au în vedere carierele angajatilor cu performante înalte si cu posibilitati mari de promovare. managementul carierei este o functie a departamentului de resurse umane în cadrul caruia exista sau trebuie sa existe personal specializat care sa sprijine prin consiliere planificarea si dezvoltarea carierei sau care sa ajute angajatii sa evite nelinistea.

de asemenea. de obicei. • Consilierea carierei cu ajutorul supraveghetorilor. De asemenea. totusi. tot mai multe organizatii îsi sporesc preocuparile în domeniul managementului carierei. Cu toate acestea. elaborând planuri si programe de evolutie a carierei profesionale. adesea. consilierea carierei este privita de catre organizatie ca un serviciu pentru angajatii sai. rareori exista. armonizarea nevoilor si aspiratiilor individuale cu nevoile si oportunitatile organizationale. Aceste abordari sunt. abordarile cel mai frecvent folosite sunt: • Consilierea informala cu ajutorul personalului de conducere. consilierea carierei cu ajutorul supraveghetorilor este cuprinsa. dezvoltarea carierei fiind un aspect semnificativ al perfectionarii resurselor umane. destul de informale. între eforturile individua le de dezvoltare si programele de pregatire si dezvoltare ale firmei sau instiutiei respective. în evaluarea performantei. Aceasta înseamna ca. Desi aceasta situatie se mentine înca. planificarea carierei trebuie sa realizeze o concordanta între scopurile carierei individuale si nevoile de personal ale organizatiei.Educatia economica în România – prezent si perspectiva În aceste conditii. Dupa cum rezulta din figura de mai sus. servicii de consiliere. planificarea carierei implica. Potrivit unui studiu recent al Asociatiei Americane de Management (AMA). Aceasta cu atât mai mult. pentru a fi cât mai eficienta. iar departamentul de resurse umane are în componenta. cu cât asistenta furnizata de organizatie sau consultanta oferita de catre ma nageri sau departamentul resurse umane ajuta angajatii sa-si planifice cariera si sa o remodeleze în cazul aparitiei unor schimbari. Nevoile si oportunitatile individuale pot fi armonizate întro varietate de moduri. în unele cazuri. proces care permite angajatului sa cunoasca nu . un mecanism formal prin care individul sa devina parte competenta a unui proces de planificare a carierei.

• Personalitatea. . supraveghetorii sau managerii de la diferite niveluri ierarhice trebuie sa fie capabili sa realizeze consilierea carierei nu numai în cadrul unui anumit compartiment. multe organizatii apeleaza la personal specializat a carui sarcina este de a asigura consultanta în domeniul respectiv sau de a sprijini prin consiliere planificarea si dezvoltarea carierei. întrucât sefii directi detin. seful direct nu este întotdeauna persoana cea mai potrivita pentru a realiza activitatea respectiva. cu cât consilierea carierei fiind o activitate ce necesita o pregatire speciala. de obicei. De aceea. • Mediul social. adesea. • Elaborarea unei liste a posturilor compatibile si incompatibile. individul se angajeaza. • Interesele.Consilierea si orientarea scolara si profesionala. Practic. Cu toate acestea. ci în întreaga organizatie. modalitate de armonizare a cererii si ofertei educationale numai posibilitatile sale. De aceea. într-o autoevaluare deosebit de importanta ale carei avantaje pot fi: • Identificarea punctelor forte si a punctelor slabe care permit individului sa stabileasca cât mai realist scopurile carierei. informatii limitate privind întreaga organizatie. Potrivit teoriei si practicii manageriale în domeniul resurselor umane. ci si ceea ce îi ofera viitorul. de fapt. este necesar ca aceasta sa adopte practici de consiliere a carierei mai formale si mai sistematice. • Crearea bazei informationale pentru asigurarea pregatirii necesare în vederea unei eventuale promovari. cu atât mai mult.identitatea. principalii factori care pot influenta alegerea carierei sunt: • Auto.

) care pot determina revizuirea scopurilor carierei. . De asemenea. pe masura ce se obtin mai multe informatii privind cerintele educationale sau de pregatire. intereselor sau valorilor indivizilor. si comportamentul organizational. Culegerea informatiilor privind calificarile. • Dorinta pentru schimbare. • Conducerea propriei cariere. Identificarea domeniilor ocupationale preferate. în special. 3. pregatire dificila etc. În general. Schermerhorn si colaboratorii subliniaza necesitatea cunoasterii si întelegerii cât mai corecte a urmatoarelor comandamente ale carierei: • Rezistenta vizibila. existând totodata numeroase motive (sarcini monotone. Dupa alegerea ocupatiei sau a postului. interesele si valorile indivizilor. de fapt. este posibil ca initial sa existe mai multe optiuni care se restrâng treptat. dupa cum s-a mentionat. numai unele ocupatii sau posturi corespund calificarilor. unele aspecte specifice etc. conditii grele de munca. se constata ca. pe masura ce ne informam asupra domeniilor respective. posibilitatile de câstig. în acest sens. care poate dovedi daca s-a facut o evaluare corecta si o alegere corespunzatoare a postului. 2.Educatia economica în România – prezent si perspectiva De aseme nea. • Descopera un mentor. Are loc. este necesar sa se stabileasca scopul carierei pe baza alegerii initiale. în general. având în vedere teoria si practica manageriala în domeniul resurselor umane. Testarea alegerii carierei pe baza realitatii. Cu toate acestea. implementarea procesului de planificare a carierei. de fapt. individul dispune de numeroase alternative sau oportunitati privind cariera. planificarea carierei individuale presupune parcurgerea urmatoarelor etape: 1. • Educatia continua. John R.

definitie încrustata astazi pe o placa de tip comemorativ la Universitatea din Wisconsin (U. Strovig. Ea este experienta de comunicare. Într-adevar. dupa caz. Ea este o tehnica de informare si evaluare.Consilierea si orientarea scolara si profesionala. Experienta acumulata în tarile dezvoltate în domeniul OSP evidentiaza o serie de tendinte de organizare si dezvoltare. daca nu exista actiunea de cautare a sensului vietii. facilitarea informarii asupra profesiilor si posibilitatilor de formare.) – Departamentul de Consiliere si Orientare: “Consilierea înseamna multe lucruri. Accentul pus pe caracterul permanent al orientarii conduce la extinderea si. din mutatiile structurale constante care se produc la nivelul pietei muncii. procedee si tehnici de consiliere.S. tendinta asigurarii unui ajutor sustinut consilierilor si consultantilor în OSP. ea este o cautare în comun a sensului în viata omului cu dezvoltarea dragostei ca element esential concomitent cu cautarea si consecintele ei. solicita începerea OSP din primii ani de scoala si prelungirea pâna în ultimii ani ai vietii active. deoarece se recunoaste necesitatea unei perspective de progres profesional pe termen lung. În tari europene. deriva din caracterul sau procesual si. acest lucru este legiferat. Ea este un mijloc de a modifica comportamentul.W. restul este lipsit de importanta. Dar mai mult decât atât. modalitate de armonizare a cererii si ofertei educationale Am putea încheia cu definitia data consilierii de R. . precum Franta. iar consilierea este numai o intensificare speciala a acestei cautari”. permisiv pentru specialistul în OSP. La ora actuala. 2. ameliorarea serviciilor de orientare. la ora actuala. dintre care trei se afirma cu dominanta: 1. acel specialist care are posibilitatea sa identifice si/ sau activeze o varietate de metode. tendinta permanentizarii orientarii scolare si profesionale. respectiv a nomenclatoarelor de functii si meserii. se contureaza un model profesional deschis. Pentru mine. Uzura morala rapida la care sunt expuse profesiile. aceasta cautare este însasi viata.A. în egala masura. Marea Britanie.

Orientarea scolara si profesionala dobândeste un rol activ si semnificativ în asistarea individului în . ca raspuns la dinamica economica. sa fie competent în domeniul sau. Modelul propus. Se sugereaza tot mai mult ideea unui model de ierarhizare a specialistilor care deruleaza programe de OSP. cu cele trei nivele aferente. Aceste noi structuri si directii de orientare.Educatia economica în România – prezent si perspectiva interactionând sau cooperând si cu nespecialisti care au tangenta cu domeniul. apelând la calculator (internet) sau asociindu-se cu alti indivizi pentru a exploata în propriul beneficiu cerintele de informare. trecerea de la o profesie la alta se face prin implementarea sistemelor de management. Activizarea individului vizeaza si implicarea nemijlocita în programe extracurriculare de educatie economica dobândind un comportament dinamic. cadre cu functii de conducere. devenind tot mai putin rigide. este sugerat de teoria si practica internationala. sa fie dinamic si flexibil. Acest model are trei niveluri: Nivel 1 – profesori. mai putin formalizate. acesta nu se mai poate cantona în zona expectatiei. continuu adaptabil si proactiv. tendinta activarii si/sau cointeresarii subiectului (beneficiarului) programelor de orientare profesionala. Nivel 3 – psihologi. individul trebuie sa se informeze si singur (cu discernamânt si obiectivitate) utilizând resursele disponibile în centrele de informare asupra profesiilor. alti specialisti cu o formatie teoretica si tehnica aprofundata. În conditiile în care frontierele dintre profesii tind sa se estompeze. cresterea somajului. Este un adevar de necontestat ca individului i se cere sa progreseze profesional pe toata durata vietii active. 3. functioneaza deja în anumite tari occidentale. sa se preocupe de propria-i cariera. manageri scolari. Nivel 2 – consilieri de orientare. pilotare si dezvoltare a carierei. responsabili de personal. manifestânduse ca receptor pasiv. metodisti. perisabilitatea sporita a profesiunilor. sa posede cel putin bispecializare. Practic.

conexiuni cu educatia economica si antreprenoriala În România. subliniind necesitatea unui învatamânt recuplat cu nevoile de calificare resimtite în societate si reconsiderând pertinent profesiile cerute de piata muncii. pregatirea continua a acesteia în vederea alegerii corecte si realiste a studiilor si profesiunii. Prin urmare. “dezvoltarea profesionala” sau profesionalizarea sa treptata. Pentru scolile profesionale si postsecundare au fost introduse modulele: Orientare si Consiliere Vocationala (anii II si III – scoli profesionale) si Informare si Orientare Vocationala (anii I si II – scoli postliceale). consilierea profesionala reprezinta un subsistem al educatiei permanente contemporane în cadrul caruia se asigura dezvoltarea personalitatii omului sub toate aspectele.Consilierea si orientarea scolara si profesionala. Rezulta ca educatia inclusiv economica îsi gaseste locul în toate momentele existentei individului si în totalitatea situatiilor si circumstantelor în care se va afla. o noua interactiune între scoli si universitati. modalitate de armonizare a cererii si ofertei educationale formarea sa continua. ca subsistem al acesteia.3 Consilierea si orientarea scolara si profesionala în România. reprezinta cadrul propice pentru dezvoltarea de activitati specifice consilierii si orientarii desfasurate în mod organizat si sistematic si asistate de un personal specializat. consilierea si orientarea scolara si profesionala sunt (tind sa devina) un parteneriat. 4. Afirmatiile de mai sus ramân valabile si în cazul consilierii. care a devenit în prezent o componenta intrinseca a educatiei. Modulele sunt menite sa ofere elevilor . Deoarece scoala. administrativ si cultural) pe de alta parte. pe de o parte si mediul înconjurator (economic. Noul Curriculum Scolar destinat învatamântului preuniversitar include o noua arie curriculara intitulata “Consiliere si Orientare”. ca institutie prestatoare de servicii educationale.

Unul dintre acestea. “Aria curriculara “ Consiliere si Orientare” reprezinta un domeniu nou în planul de învatamânt. potrivit Principiului racordarii la social. De asemenea. s-a stabilit un raport adecvat între trunchiul comun (care ofera tuturor oportunitati echivalente) si curriculum. are ca obiectiv major orientarea. în vederea optimizarii optiunii scolare si profesionale ulterioare. Principiul functionalitatii. coroborat cu cel al flexibilitatii si al egalitatii sanselor. ce cuprinde clasele VII-IX. Principiul racordarii la social. Ca urmare. sau învatamântul postliceal. În cadrul acestei arii vor continua sa existe. Astfel. cu ajutorul careia elevii vor putea. ciclul de specializare (clasele XII-XIII) urmareste prespecializarea în vederea integrarii efective în învatamântul universitar de profil pe piata muncii. ce vizeaza racordarea diverselor discipline. are drept consecinta asigurarea unei legaturi optime între scoala si comunitate. învatamânt superior sau piata muncii – dupa învatamântul liceal. între scoala si cerintele sociale. sa se orienteze în cunostinta de cauza spre diferitele tipuri de iesiri din sistem: liceu teoretic.Educatia economica în România – prezent si perspectiva informatiile de baza necesare pentru cresterea sanselor de integrare scolara si socio – profesionala. între altele. Pachetele optionale permit o pregatire pentru specializarea universitara. . cât si o pregatire medie vizând absorbtia pe piata muncii. scoala profesionala sau piata muncii – dupa învatamântul liceal. precum si a ariilor curriculare la vârste scolare.ul la decizia scolii (care permite parcursuri scolare diferentiate). întâlnirile profesorului-diriginte cu clasa. a condus la structurarea procesului de învatare în cicluri curriculare. În documentele curriculare primare (planuri – cadru si programe de învatamânt) sunt prevazute activitati didactice de consiliere si orientare diferentiate pe cicluri curriculare si concordante cu principiile de elaborare a planului cadru. ciclul de observare si orientare. tehnologic sau vocational. a fost creata aria curricualra “Consiliere si orientare”.

desemnati de Consiliul administrativ al scolii. pedagogi sau alti profesori – consilieri ai scoli. orele optionale de Consiliere si Orientare sunt sustinute de învatatori. e) consiliere în chestiuni legate de viata personala. f) consiliere de specialitate.C. care pot lucra în echipa cu psihologi. în scolile în care functio neaza psiho-pedagogi scolari. fie în echipa cu alti profesori desemnati de catre Consiliul de administratie al scolii. Aceste întâlniri pot avea loc cu întregul efectiv de elevi ai clasei sau doar cu o parte dintre acestia. “Aceasta arie curriculara pune accent pe urmatoarele aspecte: • facilitarea participarii la viata sociala a clasei. d) consiliere si orientare scolara pentru elevii performanti. c) consiliere în situatii de ramânere în urma la învatatura a unor elevi. Continutul ariei curriculare poate fi urmatorul: a) consiliere în probleme legate de tehnici de învatare eficienta. Pe de alta parte. scolii. Decizia privind continutul orelor de Consiliere si Orientare apartine Consiliului de administratie al scolii. • dezvoltarea unor strategii personale de evitare a esecului scolar.Consilierea si orientarea scolara si profesionala. în acord cu programa orientativa a M. fie individual. În învatamântul gimnazial. relativ la predarea/învatarea disciplinelor scolare. aria curriculara “Consiliere si Orientare“ reprezinta cadrul organizat de întâlnire între elevi si profesori – consilieri. comunitatii locale. b) consiliere si orientare scolara.E. orele de Consiliere si Orientare vor fi sustinute de catre acestia. si cu situatiile concrete din practica scolara. . modalitate de armonizare a cererii si ofertei educationale Tematica acestora este stabilita de catre diriginte. În învatamântul primar.

Se poate constata ca reactia scolii – ca institutie de educatie. ca si prin Centre judetene de asistenta psihopedagogica. participarea motivata la initierea si la derularea propriului traseu de învatare”. economic.01. 1998 Activitatea de OSP se desfasoara si printr-o retea de Cabinete scolare si interscolare de asistenta psihopedagogica.3064/18. a caror activitate este reglementata prin Ordinul Ministrului nr. v programul consultatiilor individuale sau de grup. v graficul actiunilor de formare continua.Educatia economica în România – prezent si perspectiva • • • familiarizarea cu fisele de post ale unor familii ocupationale. cunoasterea de catre fiecare . Cadrul de referinta. structurilor si functiilor sale încât sa fie create premise favorabile pentru elevi de integrare sociala rapida. elevilor si familiilor acestora în legatura cu problematica orientarii si consilierii. cultural si politic în care absolventul îsi va desfasura activitatea. MEN. În fapt. formare si orientare – la mobilitatea sociala si economica este de adaptare rapida a continutului. În planurile de activitate ale acestor institutii exista capitole distincte referitoare la orientarea scolara si profesionala care cuprind: v modalitatile de informare a unitatilor scolare. Sursa: Curriculum National pentru învatamânt obligatoriu. Editura Corint. diminuându-se sensibil imprevizibilul si hazardul în alegerea profesiei. precum si cu cei ai anilor terminali din scolile profesionale. CNC. v graficul întâlnirilor speciale cu elevii claselor a VIII-a si a XII-a. formarea atitudinilor de acceptare a schimbarilor din mediul social.2001 privind orientarea scolara si profesionala în învatamântul din România si stipulata în regulamente de organizare si functionare. Bucuresti.

metoda cubului.Consilierea si orientarea scolara si profesionala. comportament materializat în nevoia de a învata. – toate acestea pentru ca omul are mai multe nevoi decât resurse. dezbateri practice. se procedeaza la descoperirea de catre elevi a propriilor afinitati. abilitati si competente. Brainstorming. un cost materializat în efort. implicare afectiva etc. Conversatia euristica s. aspiratii si valori. experiente si atitudini care trebuie învatate a fi exersate în viata. Consilierea si Orientarea se constituie într-o arie de aplicatii. de a se instrui.ul. dezvolta si actiuni de cunoastere si întelegere a vietii economice. educatorii pot determina pe elevi sa se perceapa în calitatea lor de consumatori si producatori.a. precum si a preferintelor pentru un anumit tip de activitati si medii de munca sunt o dovada a maturizarii sale. informatii utile referitoare la oferta educationala pentru gimnaziu. valori. elevii pot fi acomodati cu ideea ca “nimic nu este gratis”. de a se autoeduca. în cadrul organizat al orei de Consiliere si Orientare. § în “ciclul de observare si orientare”. ca orice actiune are un pret. învatatorii. Programele de Consiliere si Orientare sunt structurate corespunzator ciclurilor curriculare. dezvoltându-li-se capacitatea de analiza a . continutul ariilor curriculare. bani. dupa cum urmeaza: § în primele doua cicluri. renuntari. aferent claselor VII – IX. copilul trebuie educat pentru a dobândi un comportament economic adecvat timpului în care va trai. din aceasta perspectiva învatarea având sensul de “a învata pentru a sti sa faci”. La acest nivel. consiliere în situatii de esec scolar. Procesul de educatie economica si formare profesionala constituie puntea necesara trecerii spre lumea muncii si a vietii sociale adulte. Activând metode didactice moderne cum ar fi jocul de rol. În acest demers. împreuna cu personalul didactic specializat în educatia economica. Practic. timp. înca de la aceste vârste mici. modalitate de armonizare a cererii si ofertei educationale elev/student a propriilor interese.. Phillips 6-6. respectiv “ciclul achizitiilor fundamentale” si “ciclul de dezvoltare” (corespunzator claselor I – VI). sunt abordate probleme legate de învatarea scolara.

Identificând si comparând în mod sistematic alternativele. trebuie sa înteleaga ca urmeaza sa ia decizii importante cu privire la viitorul sau. cu ce avantaje. evaluarea alternativelor (functie de criterii) . care sunt alternativele? (ce te gândesti sa faci) 3. Este vârsta la care copilul. La aceasta vârsta sporesc considerabil nevoile de informare ale scolarilor cu privire mai ales la avantajele diferitelor filiere scolare de urmat. care sunt criteriile de selectie? (cu ce costuri.Educatia economica în România – prezent si perspectiva competentelor dobândite prin învatare. profesionale favorabile si adecvate personalitatii fiecaruia. se pot dezvolta în continuare programe de educatie economica si antreprenoriala. care. posibilitatile oferite de fiecare traseu scolar pentru dezvoltarea profesionala si sociala ulterioara.i realitatea) 4. ci trebuie sa aleaga unele lucruri si sa renunte la altele. Aceasta pentru ca omul nu poate avea tot ce-si doreste. respectiv. chiar. La acest nivel scolar – gimnaziu – pe lânga informarea scolarilor cu privire la filierele si profilurile educationale. elevul de gimnaziu – ajutat de specialistul în consiliere si orientare si de formatorul în educatia economica – va fi capabil sa ia decizii în cunostinta de cauza si. scopul fiind orientarea spre acele parcursuri scolare si. pot medita la ceea ce citesc si aud si pot adopta decizii bazate pe propria lor judecata. care este ierarhia criteriilor? (în ordinea importantei) 5. precum si cu privire la posibilitatile de continuare a studiilor si de insertia profesionala oferite de fiecare optiune. Una din finalitatile importante ale educatiei economice este sa formeze cetateni care pot analiza probleme. care este problema? (ce decizie crezi ca vei lua) 2. altfel spus sa cunoasca matricea pentru luarea unei decizii: 1. sa opteze pentru ceva sau altceva (alternative). sa anticipeze (într-o oarecare masura) consecintele optiunilor lui. Este momentul ca elevul sa afle cum trebuie sa actioneze pentru a lua o decizie justa. aflat în prag de adolescenta. toate acestea si datorita faptului ca prin activitati scolare sau periscolare a început sa i se formeze un mod economic de gândire.

reteaua scolilor postliceale si modalitatile de acces. de fapt. în “ciclul de specializare” – clasele a XII-a /a XIII-a si anii terminali ai scolii profesionale – activitatile de consiliere si orientare sunt destinate informarii elevilor despre: . elevii îsi vor explica cu relativa usurinta de ce pot câstiga atât ei însisi. luarea deciziei (solutia optima). . lua decizii mai bune în ceea ce priveste viitoarea profesie si chiar vor putea aprecia în cunostinta de cauza eforturile financiare si cheltuielile personale necesare continuarii studiilor. 4. în final. Întelegând toate acestea. un model rational de a adopta o decizie. . rolul concurentei pe piata. Principalele activitati de educatie economica destinate acestei grupe de vârsta vizeaza specificitatile economiei de piata. Utilizând asemenea informatii. ulterior. 3.reglementarile în vigoare privind continuarea studiilor sau integrarea profesionala. acele discipline care vin în completarea/sustinerea traseului pe care s-au înscris la terminarea gimnaziului. care sunt principalele institutii economice specifice economiei de piata si cum garanteaza acestea dezvoltarea personala si sociala. . modul în care orice individ poate fi afectat de schimbarile economice care se produc în societate.Consilierea si orientarea scolara si profesionala. Aceasta matrice este. . cântarind costurile si beneficiile si. modalitate de armonizare a cererii si ofertei educationale 6. în “ciclul de aprofundare” – clasele X -XI – profesorii consilieri contribuie la cunoasterea de catre elevi a propriilor interese de învatare deoarece este momentul la care acestia trebuie sa aleaga disciplinele optionale.posibilitatile reale de integrare directa pe piata muncii dupa terminarea liceului / scolii profesionale. care este rolul banilor cum se poate demara o afacere de mici proportii etc.reteaua institutiilor de învatamânt superior. elevii vor putea. stabilind costul real al deciziei luate. cât si familiile lor si societatea daca fiecare îsi dezvolta propriile aptitudini si capacitati specializându-se întrun anumit domeniu.

abordate ca surse motivationale si standarde individuale de performanta într-un anumit domeniu. Prin chestionarea asupra gradului în care mediul satisface necesitatile fiecarui individ se investigheaza. congruenta dintre persoana si mediul educational sau profesional vizat. aptitudinile si deprinderile. elevul – individual sau sustinut de profesor – va culege informatii despre profesia vizata.Educatia economica în România – prezent si perspectiva - informatii legate de posibilitatile de dezvoltarea profesionala ulterioara.l pe elev sa decida în cunostinta de cauza. § conditiile de munca. Bazându-se pe cunostintele sale economice. § posibilitatile de angajare. În functie de nivelul de dezvoltare atins de adolescent. § etc. § oportunitatile de avansare. În acest sens. În ceea ce priveste valorile personale. § stilul de viata. respectiv interesele. trasaturile de personalitate. Se poate opta. investigând acele caracteristici personale relevante pentru cariera. acestea vor fi tratate în extenso într-un capitol urmator. care sa vizeze informatii despre: § responsabilitatile locului de munca. § câstigul si alte beneficii. specialistii în educatia economica se vor asocia cu profesorii – diriginti si cu orientatorii de profesie. ajutându. poate utiliza o lista de întrebari relevante pentru cunoasterea mediilor ocupationale. într-o maniera sistematic – economica. . valorile personale. respectiv convingerile bazale ale indivizilor. dupa cum am dezvoltat în capitolul precedent. de fapt. pentru un inventar de interese bazat pe teoria lui Molland (potrivit caruia oamenii manifesta interese diferite pentru lucrul cu oamenii sau obiecte si preferinte pentru lucrul cu idei sau fapte în functie de tipul lor de personalitate).

Toate aceste abilitati (care au. cum ar fi: sexul persoanei. transformând potentialitatea în realitate. stima de sine. activitatea de consiliere si orientare scolara si profesionala coroborata cu actiunile de educatie economica specifice învatamântului preuniversitar urmaresc dezvoltarea personala si înzestrarea tânarului cu acele cunostinte si abilitati necesare pentru realizarea unui management eficient al propriei cariere. insuficienta informare. în ultima instanta. prin Ordinul nr. o continua adaptare la munca. dependenta de alte persoane (incapacitatea de a lua singur o decizie) insuficienta motivare etc. se formeaza si se exerseaza în scoala. ministrul educatiei si cercetarii a decis .1998. În functie de ceea ce decide. Concluzionând. Evident ca intervin o serie de variabile care restrâng paleta optiunilor de cariera. modalitate de armonizare a cererii si ofertei educationale Decizia de cariera. institutii publice si private.Consilierea si orientarea scolara si profesionala. stabilitate intrapsihica etc. stilul de viata. în acelasi timp. devenind în timp. pe care viitorul absolvent urmeaza sa o adopte. În scopul asigurarii unei relatii directe între oferta de formare profesionala a institutiilor de învatamânt superior si cerintele mediului lor exterior (agenti economici. prin aplicare în practica. statutul socio – economic. sa îl învete pe viitorul absolvent si. cum sa redacteze o scrisoare de intentie pentru angajare. confort profesional si socio – social. o pregatire indirecta pentru munca si. educatorul trebuie ca pe lânga actiunile de informare si orientare. actualul elev îsi va continua studiile sau se va insera direct pe piata muncii.).).3277 din 16. substrat economic) se învata. în fapt. deprinderi de viata. organizatii neguvernamentale etc. este deosebit de importanta deoarece vizeaza multiplele interactiuni dintre cariera si celelalte aspecte ale vietii (prestigiu. exercitarea rolurilor. cum sa se pregateasca si sa sustina un interviu – astfel încât sa fie convingator si interesant pentru un potential angajator. Deoarece educatia economica este.02. cum sa-si promoveze imaginea: cum sa elaboreze un curriculum vitae atractiv.

f) oferirea de informatii – elevilor si persoanelor interesate – privind filierele si programele de studii existente în cadrul fiecarei institutii de învatamânt superior.). d) prospectarea sistematica a nevoilor pietii de munca si promovarea în campusul universitar a unor actiuni specifice cunoasterii diversilor angajatori. în scopul alegerii / schimbarii rutei profesionale individuale. Toate aceste prerogative se impun cu necesitate în conditiile unei piete de munca flexibile si în mare parte imprevizibile.Educatia economica în România – prezent si perspectiva constituirea în fiecare institutie de învatamânt superior a unui Departament de consultanta si plasament pe piata muncii. Deoarece cerintele pietei muncii fluctueaza de la o perioada la alta. cât si interne (modificari în cerintele impuse de diverse profesii). Ziua portilor deschise etc. b) dezvoltarea si/sau accesibilizarea metodologiilor de autocunoastere. a nevoilor acestora de personal superior calificat (exemplu: Zilele carierei. e) acordarea de consultanta si asistenta metodologica si pedagogica în formarea studentilor pentru contactul cu mediul economic de afaceri. Ziua firmei. iar solicitarile locurilor de munca evolueaza în . în scopul identificarii de locuri de munca si integrarii sociale în comunitate. cu urmatoarele misiuni/prerogative: a) furnizarea de informatii si consultanta de specialitate studentilor. aflata într-o continua schimbare atât a configuratiei sale externe (vizând ponderea diverselor profesii pe piata muncii si schimbarea relatiei dintre ele). culturale si administrative locale si regionale. în scopul întaririi stimei de sine si a potentarii competentelor bazale. în contextul curriculum. inclusiv servicii de asistenta psihopedagogica si economica pentru studenti. întâlniri cu angajatori din diverse domenii. Târgul de joburi.ului universitar si al sistemului de credite transferabile. c) relationarea cu comunitatile economice.

în fapt. consultarea specialistilor în domeniul pietei fortei de munca etc. pâna de curând. activitatile de consiliere si orientare – total separate. Work-shop-uri pe teme de cariera (vizând formarea. interviuri realizate cu diversi specialisti/manageri de succes. ü rezolvarea de probleme. realizarea de portofolii de documente informative despre diverse locuri de munca si profesii. debusolare. CV. de programele de educatie economica pentru munca si adaptare – constau doar în prezentarea . astfel.). integrarea. ü informatii ocupationale. independenta si flexibilitate în cinci domenii de competenta: ü cunostinte despre sine. de exemplu. decizii pripite.uri si scrisori de intentie.un program de educatie economica pentru dezvoltarea carierei se materializeaza în prelegeri despre diverse pozitii ocupationale. în tara noastra sufera de doua neajunsuri: • Primul provine dintr-o deficienta metodologica – activitatea de orientare si consiliere s-a realizat. Dar. activitatile de orientare profesionala si educatie economica trebuie sa vizeze educarea tinerilor pentru dinamism. practica orientarii pentru cariera si pilotarea acesteia. jocuri de rol. perfectionarea si reconversia profesionala). deprinderilor si competentelor specifice fiecarui loc de munca. Anii terminali ai unui ciclu scolar erau momentele de concentrare maxima a actiunilor de orientare scolara si profesionala. generând stres. existenta unei puternice motivatii si flexibilitate în exercitarea sarcinilor de munca etc. static si punctiform. adaptarea. ü luarea deciziei. De regula. multiplicarea cunostintelor. complexitatea sarcinilor profesionale. modalitate de armonizare a cererii si ofertei educationale permanenta (în ceea ce priveste. Activitatile ce pot fi cuprinse într. Se asigura.Consilierea si orientarea scolara si profesionala. suportul necesar exploatarii propriei persoane si a diverselor trasee educationale si profesionale. insuficienta informare. discutii de grup. accentuarea rolului abilitatilor de comunicare eficienta. ü planificarea carierei.

dezvoltarea identitatii vocationale si pregatirea tinerilor pentru cariera este unul din obiectivele principale ale întregului proces de învatamânt. promovarea imaginii proprii în scopul realizarii profesionale s. prognoza a viabilitatii profesiilor) si de integrare a acestor cunostinte cu cele despre sine.a. fara a furniza o grila de interpretare a lor (studii de diagnoza si. În fapt. si la sporirea calitatii potentialului educational românesc. Efectul ar fi favorabil pentru întregul sistem de formare si adaptare profesionala. fiind de un real ajutor studentului care la finele anului II de studiu trebuie sa opteze pentru un anumit traseu de specializare. O astfel de disciplina de studiu poate fi cuprinsa în pachetele de “optionale” sau “facultative”. În învatamântul universitar s-ar impune includerea în planurile de învatamânt ale primilor doi ani (de pregatire generala) a disciplinei “Consiliere profesionala /vocationala. cond ucând. accentuând în timp dezechilibrele pietei muncii si pietei educatiei.Educatia economica în România – prezent si perspectiva profesiilor existente pe piata muncii (abordarea fiind strict cantitativa si formala). care sa dezvolte teme de analiza a oportunitatilor de cariera. integrarea planificarii carierei în cadrul mai larg al planificarii vietii. respectiv. Insuficienta cunoastere a structurii cererii de munca a creat dificultati majore activitatii de consiliere si orientare. . • Al doilea neajuns a fost determinat de o problema conceptuala: orientarea a fost initial conceputa ca o activitate speciala realizabila în paralel cu procesul de învatamânt. În învatamântul preuniversitar problema s-a rezolvat prin introducerea în Noul Curriculum Scolar a ariei curriculare “Consiliere si Orientare”. consilierea si orientarea scolara si profesionala constituindu-se într-un instrument semnificativ. care are pondere semnificativa în evaluarea indicelui de dezvoltare umana pentru tara noastra. Consideram ca este necesara conturarea unei strategii mult mai coerente de dezvoltare si gestionare a resurselor umane. implicit.

optimiste si eficiente. cel de proces formativ centrat pe scolar. modalitate de armonizare a cererii si ofertei educationale Activitatile de consiliere si orientare. Relevanta problematic ii abordate de programele de consiliere si orientare scolara si profesionala explica inclusiv numarul mare de elevi. competente si continuu adaptabile. cuplate cu educatia economica. studenti. . Nu credem ca suntem lipsiti de realism daca afirmam ca pe termen mediu si lung beneficiarii demersului implicat de activitatile de consiliere si orientare. capabila sa valorizeze tipuri diverse de abilitati si individualitati. profesori si parinti care opteaza pentru astfel de programe. creative si responsabile. sunt comunitatea si societatea în ansamblu. reprezinta una din modalitatile esentiale prin care scoala îsi urmeaza scopul primordial. cuplate cu structurile de continut ale programelor de educatie economica.Consilierea si orientarea scolara si profesionala. care au nevoie de persoane echilibrate si fericite.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful