Geometria angrenajelor cilindrice cu dinti drepti În figurile 10.7 si 10.

8 se prezinta elementele geometrice ale danturii rotilor di ntate cilindrice cu dinti drepti. Acestea sunt: a. înaltimea danturii ± h b. înaltimea capului dintelui ± ha c. înaltimea piciorului dintelui ± hf d. jocul radial ± c = hf ± ha e. f. g. h. i. j. grosimea golului între doi dinti cercu l sau cilindrul de vârf de raza ra cercul sau cilindrul de rostogolire - rw latime a danturii ± b pasul danturii ± p grasimea dintelui ± s k. cercul sau cilindrul de divizare ± r (la rotile nemodificate r = rw)

l. cercul sau cilindrul de fund - rf Fig. 10.8 m. cercul sau cilindrul de baza ± rb Prin definitie, arcul de cerc cuprins între doua profile succesive poarta numele d e pas p. Pasul masurat pe cercul de rostogolire se numeste pas de angrenare. Pen tru ca doua roti sa poata angrena este necesar sa aiba acelasi pas de angrenare: (10.30) ; unde: , , - numarul de dinti al rotii 1, respectiv 2; - pasul de angrenare al rotii 1, respectiv 2. (10.31) (10.32) (10.33) Pasul poate fi masurat si pe alte cercuri. Prin urmare vom avea pas pe c ercul de fund, pas pe cercul de vârf etc. Pentru o roata dintata, lungimea cerculu i de rostogolire: (10.34) unde: - diametrul cercului de rostogolire al rotii 1 (10.35) Din relatia 10.35 se vede ca una din marimile sau p trebuie sa fie un nu mar incomensurabil. Deoarece este o marime necesar a fi masurata, trebuie sa fie comensurabila. Rezu lta ca singura posibilitate, aceea ca pasul sa fie un numar incomensurabil, astf el încât raportul p/ sa fie comensurabil. Prin definitie raportul:

(10.36) se numeste modul si se exprima în milimetrii. Deoarece pasul se poate masu ra pe diferite cercuri, corespunzator vom avea diferite module. Modulul corespun zator pasului masurat se numeste modul de angrenare. Pentru a se rationaliza exe cutia danturilor (numar minim de scule prelucratoare) si a se asigura interschim babilitatea lor, s-a standardizat o gama a modulilor. Aceasta gama este prescris a prin STAS 822-82 si redata în tabelul 10.3. Tabelul 10.3 Gama modulilor [STAS 82 2-82] I II I 0,12 0,14 0,15 0,18 0,2 0,22 0,25 0,28 0,3 0,35 0,4 0,45 4 4,5 3 3, 5 40 45 Continuare tabel 10.3 0,05 0,055 0,06 0,07 0,08 0,09 0,1 1,0 0,8 0,9 10 0,6 0,7 8 9 100 0,5 0,55 6 7 80 90 5 5,5 60 70 50 55 2,5 2,75 32 36 2 2,25 25 28 1,5 1,75 20 22 II 0,11 I 1,25 1,375 16 18 II 1,125 I 12 14 II 11 Daca presupunem ca raza cercului de rostogolire al rotii dintate 2 din figura 10 .8 creste spre infinit, geometria ei tinde spre cea a unei cremaliere. În acest ca z, flancurile dintilor devin segmente de dreapta înclinate cu unghiul fata de lini a centrelor, iar cercurile exterior, de rostogolire si interior devin drepte. Pe cremaliera pasii definiti la nivelul fiecareia din aceste drepte sunt egali între ei. Daca numarul de dinti al rotii 1 tinde spre infinit, la limita se obtine cr emaliera C1. Cremaliera C1 si cremaliera C2 sunt identice ca forma.

cremaliera de referinta este standardizata si descrisa în STAS 821 -82 ± figura 10.5 m = m (z ± 2.39) .38) (10. Pentru ca doua roti dintate sa poata an grena este necesar sa aiba acelasi organ de referinta. se numeste cremaliera de referinta. Organul de referinta este p lasat de aceeasi arte cu roata fig 10. 10. Dimensiunile cremalierei de referinta sunt notate cu indicele zero si respecta urmatoarele relatii: y y y y unghiul de presiune de referinta ± = 20Û înaltimea capului dintelui de referinta ± y y înaltimea piciorului dintelui de referinta ± y y jocul de fund ± y y înaltimea dintelui de referinta ± y y raza de racordare de referinta la piciorul dintelui Pentru danturile nemodificate d = dw = m · z de = d + 2 h = m · z + 2 m = m (z + 2) df = d ± 2 hf = m · z ± 2.9. Organul de referinta al r otilor dintate cu dinti drepti este cremaliera de referinta. Limita comuna catre care tind rotile dint ate ale unui angrenaj formeaza organul de referinta.Limita catre care tind toate rotile dintate cilindrice ale sistemului ce poate f orma angrenajul daca diametrul lor si implicit numarul de dinti creste la infini t. Pentru a se rationa liza executia .10.5) Fig. El exprima caracteristicile geometrice comune ale rotilor ce compun angrenajul.37) (10.9 (10.

Fiecarei raze rx. Dantura rotii ce se prelucreaza este înfasuratoarea dant urii organului generator.Fig. O sectiune perpendiculara pe axa unei roti dintate ne ara ta ca grosimea dintilor cu profil evolventic este variabila. se gaseste plasat de cealalta parte a rotii de prelucrat. Fig. 10. În figura 10.11 se observa ca pentru: y y centru 2 y y centru 2 y y centru 2 raz a r1 corespunde arcul S1 si unghiul la 1 raza ra corespunde ercul Sa si unghiul la a1 raza rf corespunde arcul Sf si unghiul la f1.9. în miscarea relativa a acestuia fata de roata considerat a. sau o roata dintata fictiva considerata ca fiind generata de catre cremalier a de referinta fig.11 Aceste marimi sunt legate prin urmatoarele relatii: 1= (10. Organul generator (roata sau cremaliera).40) . scazând de la baza sp re vârf. 10. 10. îi corespunde un arc de cerc Sx si un unghi la centru 2 x . Drept organ genera tor se poate folosi copia negativa a organului de referinta-cremaliera generatoa re.10 Roata dintata definita prin organul de referinta se poate considera c a se executa prin metoda rularii de catre un organ generator.

a1 = (10.46) sau înlocuind valorile: (10.53) .41) f1 = (10.48) de unde: (10. fu nctie de grosimea pe alt cerc.45) unde: ev ev = tg a = tg ± a (10.50) Aceasta ultima relatie permite calculul grosimii dintelui pe un cerc.44) (10.49) (10.51) (10.52) (10.47) (10. Daca exprimam grosimea dintelui pe cercul de baza functie de grosimea pe cercul de rostogolire: (10.42) 1 a1 Din figura se observa ca: f1 = f1 = + ev + ev ± a a (10.43) (10.

Uneori este necesar a se prod uce piese de schimb pentru utilaje de provenienta anglo-americana executate dupa sistemul de masurare în toli.(10.29 10.54 2.82 2 .23 3.81 1.7 11.17 2. 25 1.57) Echivalenta între valorile standardizate ale modulului si P este ilustrata în tabelul 10.31 2.32 16.32 16.51 12.56) (10.51 12.5 25.4 mm prin urmare: y y în locul pasului se foloseste notiunea de Pitch: (10.115 1.82 2.29 10.7 11.12 Modul m [mm] 1 1 1 1 2 2 2 Diametral Pitch P [dinti/tol] 25.175 2. l´ = 25.31 2.4: Modul Diametral m Pitch P [mm] [dinti/tol] 1 1 .5 1 .63 3.93 14. (P) care este inversul modulului: (10. Geometria acestora difera de cea a rotilor executat e în sistemul metric astfel: y y în locul modulului se întrebuinteaza notiunea de diam etral Pitch.54 2.59 . 25 2.40 20.54) Elementele enumerate se refera la rotile dintate masurate dupa sistemul metric.16 Modul Diametral m Pitch P [ mm] [dinti/tol] 6 7 8 9 10 11 12 4.16 Modul m [mm] 8 9 10 11 12 14 16 Diametral Pitch P [dinti/tol] 3. care este singurul sistem acceptat de ISO.40 20. 75 2 2 .55) unde: D´ ± diametrul exprimat în toli.93 14.

08 4.23 3.59 1.26 6.95 1. 75 3 3.12 Punctele de contact dintre calibru si profilele extreme si su nt M si N.81 1. deci are directia normalei în punctele de contact. Masurarea danturii Masurarea danturilor se poate face cu ajutorul calibr elor aparatelor este cu calificare înalta.24 8.25 8. Prin urmare laturile deschiderii calibrului vor fi tangente la profil ul evolventic în aceste puncte.2.47 7.64 5. este precisa. usor de informatii clare asupra încadrarii precizia de executie i mpusa.5 4 4.27 1.15 1. deosebit de precise jutorul calibrelor executat si da sau neîncadrarii în aparatelor de masura sau limitative.26 6.4.2 . Dreapta ce uneste punctele M si N este perpendicul ara pe deschiderea calibrului. Consideram ca dorim sa masuram cota peste trei dinti la roata dintat a din figura 10.57) .35 5.41 1.27 2 3 3 4 5 6 7 9. Se stie ca normala într-un punct la profilul evolventic este tangenta la cercul de baza.5 5 5.35 5.91 0.08 4. din modul de generare a evolventei MN = mn MN = W3 = 2 pb + sb (10. Prima problema ce se pune în cazul masurarii danturilor cu ajutorul calibrelor est e determinarea deschiderii calibrului.5 9.47 7.49 1.06 0. Masurarea cua limitativ e.63 18 20 22 24 26 28 30 1. Daca vom considera m si n ca puncte în care profilele evolventice extreme întâl nesc cercul de baza. pentru a masura cota peste un anumit numa r de dinti.975 0.845 10.62 13 14 15 16 17 18 20 1.56) (10. Masurarea cu ajutorul neproductiva si neces ita personal Se foloseste doar la danturi sau etalonari.69 1.41 1.

Dar: Pb = m cos Iar sb poate fi înlocuit cu marimea s a data de relatia 10. Relatia (10. pb ± pasul danturii pe cercul de baza. (10. Din acest motiv se pune con ditia ca tangenta sa se faca la nivelul cercului de rostogolire.unde: W3 ± cota peste trei dinti.64) .62) unde ± semiunghiul cuprins între axele dintilor extremi. Din figura 10.57) se poate generaliza sub forma: WN = (N ± 1)pb + sb care exprima co ta este un numar N de dinti. = (10.58) (10.1 2 se observa ca unghiul w = + (10. Cu acestea relatia de calcul a cotei peste N dinti ia f orma: (10. Este lesne de înteles ca se evita situatiile în care punct ele de tangenta sa fie la vârful sau la baza dintelui.59) (10.63) unde ± unghiul cuprins între raza vectoare în punctul de tangenta (egala cu ra za cercului de rostogolire conform conditiei impuse initial) si axa dintelui mar ginal. sb ± grosimea dinte lui pe cercul de baza.60) (10.54.61) Cea de a doua problema pe care o pune masurarea danturii cu ajut orul calibrelor limitative este determinarea numarului optim de dinti peste care se va face masuratoarea.

10. iar numarul optim de dinti peste care se recomanda a se (10. în t imp ce dintele rotii conduse la vârf ± figura 10. Prin definitie s e numeste grad de acoperire raportul Fig.4. 10 .65) De unde numarul optim de dinti peste care se recomanda a se masura dantura: (10.67) În cazul danturilor normale masura dantura: w § 20Û.66) ia forma: este exp rimat în radiani. unghiul w va avea expresia: w = (10.68) Evident valoarea obtinuta pentru K se rotunjeste la numarul întreg imediat superior. Cot a peste K dinti va fi tolerata cu valorile maxime si minime corespunzatoare prec iziei cerute dupa care se executa calibrele limitative. Arcele a1b1 = a2b2. de tip ³trece´ si ³nu trece´. Gradul de acoperire Dintele rotii conducatoare începe angrenarea la baza. Segmentul din dreapta de angren are delimitat de cercurile de vârf AE.66) În aceasta relatie unghiul de angrenare relatia (10. se numeste segment de angrenare si reprezin ta portiunea activa din linia de angrenare.13 .3. Pentru exprimarea în grade (10.Înlocuind valorile unghiurilor si . deoarece executia evolventei este mai precisa spre vârful dintelui.13.

pentru ca au acelasi unghi de rostogolire. Gradul de acoperire caracterizeaza fi ecare angrenaj. .13 se vede ca: AE = N1E + AN2 ± N1N2 N1E = AN2 = (10. (10.(10.71) deci: (10.69) Gradul de acoperire trebuie sa fie mai mare decât unitatea pentrua a se as igura continuitatea angrenarii. (10. Fizic. cu atât conditiile de func tionare sunt mai favorabile.79) (10. Cu cât gradul de acoperire este mai mare.73) Din figura 10.80) cu care expresia gradului de acoperire devine: (10.74) (10 .76) (10. gradul de acoperire reprezinta numarul me diu de perechi de dinti aflati în angrenare.72) (10.78) .75) (10.70) dar: (10.77) Dar si reprezinta distanta între axe.

expresia gradului de acop erire devine: (10.81) Dar: (10. gradul de acoperire depinde de: y y y y unghiul de angrenare raportul de transmisie înaltimea capetelor dintilor si .84) (10.8. în special de = 1.86) Înlocuind marimile razelor si distantei între axe. y y De obicei unghiul de angrenare.88) În ultima expresie. Pentru w .82) (10. iar gradul de acoperire depinde de celelalte doua conditii. .87) (10.85) (10. .(10.83) (10. = 20Û (valoarea standardizata) .

Considerând doua roti în angren are în punctul M fig.0. Perechea de dinti analizat a iese din angrenare în punctul E. Pe portiunea AB în angrenare vor exista doua perechi d e dinti ( perechea precedenta si perechea ce a intrat în angrenare în punctul A).3. Pe portiunea BD vom avea în angre nare o singura pereche de dinti. 10. pe portiunea DE vom avea în angrenare din nou doua perechi de dinti.10.2 marimile componentelor tangentiale ale vitezelor punctelor în angr enare sunt egale în pol si diferite în celelalte puncte. Prin urmare. tabelul 10.14.4. În p unctul B perechea precedenta iese din angrenare. 10. Angrenarea începe în punctul A.Alunecarea relativa Dupa cum s-a demonst rat în cap.4. E2max 0 0 . Angrenarea se numeste unipara sau singulara. În p unctul D începe angrenarea perechii urmatoare de dinti.5 Punctul pe linia de angrenare A C E E1 0 0 E1max E2 Viteza relativa va -rb1 [2 E2max 0 +rb1 [1 E1max (10.5: Tabelul 10.w = 15Û = 2. componentele tangentiale ale vitezelor pot fi exprima te prin relatiile: 89) (10.90) Marimea vitezei relative (de alunecare): (10.91) variaza de-a lungul segmentului de angrenare AE în functie de variatia unghiurilor E1 si E2.

Din tabelul 10.98 se vede ca viteza de alunecare variaza liniar functie de E1 sau E2.94 sa se anuleze. Pentru a determina legea de variatie a vitezei de alunecare în relatia 10. cu a tât creste uzura.96) (10.92) Se obtine: (10.95) ceea ce face ca partea a doua a ecuatiei 10.5 se constata ca viteza de alunecare are valori maxime în punctele extreme ale liniei de angrenare si semne diferite pentru punctele situate de cea lalta parte a polului angrenarii. Pentru studiul uzurii se obisnuieste a se lucra cu alunecare spe cifica: (10.93) (10.91 se înlocuiesc: (10.98) Din relatia 10. ale caror extremitati sunt puncte conjugate. Alunecarea este însotita de uzura. Cu cât alunecarea este mai mare. .(s2 ±lungimi elementare (pe profilele în angrenare în jurul punctulu i de contact).97) (1 0. (10.99) unde: (s1.94) dar: (10.

103) Valorile alunecarilor specifice pentru punctele caracteristice sunt calculate în t abelul 10.(10. Tabelul 10.6 Punctul pe linia de angrenare N1 C N1C N2 N1N2 0 +1 -g N2C 0 0 V1 0 V2 N1N2 \12 -g \21 +1 .102) În mod similar: (10.6.101) (10.100) (10.

5. Analizând figura 10. iar 21 în A. 10.102 si 10.4.15. Fenomenul de intersectare a profilelor danturii rotilor dintate se numeste inter ferenta. Normala la prof ilul C2 în A este linia de angrenare NN.fig.15 se constata ca alunecarea specifica 12 este maxima în punctul E. în care portiunea hasurata reprezinta diagrama reala corespunzatoare angrena rii unipare. iar cele doua profile se vor intersecta ca-n figura 10. Pentru marirea reziste ntei la uzura: se executa tratamente de durificare speciala se modifica dantura pentru egalizarea alunecarii în zona de intrare si iesire din angrenare. În aceleasi conditii de ungere uzura va fi mai pronuntata în zona i ntrarii si iesirii din angrenare (baza si vârful dintelui).16 la care punctul de intrare în angrenare a r otii conduse A este plasat în afara segmentului de angrenare N1N2. I nterferenta profilelor Consideram angrenajul din figura 10.1 0. Normala la profilul C1 în A este N¶N¶.103 pot fi reprezentate grafic într-un sistem \=f(N). Efectele inteferentei se manifesta astfel: .Relatiile 10.17. care nu mai coincide cu linia da angrenare si nu trece prin În acest caz nu mai este satis facuta legea de baza a angrenarii. Avansul uzurii flancurilor depinde de marimea alunecarii si condi tiile de ungere.

105) (10.104) La limita A se confunda cu N1. La executia danturilor prin copiere interferenta duce la întepenirea rotilor în c azul unei interferente usoare.106 ia forma: (10.112) . b.106) (10.108) (10.109) Cu acestea relatia 10. S-a observat ca interferenta apare la angrenarea cu pinioane având un numar mic de dinti. Pentru evitarea interferentei AC CN1 (10. Pent ru determinarea numarului minim de dinti necesar evitarii interferentei se consi dera schema din figura 10.107) (10.18. ra2=O2N1 Din triunghiul O2CN1: (10. La executia prin rostogolire se slabeste baza dintelui tocm ai în sectiunea maxim solicitata. Acest fenomen se numeste subtaiere.a.110) (10.111) (10. deci cercul de vârf al rotii 2 trece prin acest pun ct. sau la imposibilitatea montarii în cazul unei inter ferente mai mari.

115) Aplicând radicalului o dezvoltare în serie se obtine: (10.118) (10.116) (10. conditia de evitare a interferentei ia forma: (10.120) dar: (10.113) (10.119) De unde: (10.117) Înlocuind aceasta valoare.114) (10. Prin urmare situatia limita este o relatie functie de numarul minim de dinti necesar evitarii interferentei.(10.121) (10. .122) Situatia limita presupune egalitatea.

În cazul cel mai defavorabil (angrenarea cu o crem aliera) 2 = 0. Modificând unghiul de angrenare: . Spre exemplu se cere a se executa un pinion cu z<17 dint i si la care sa nu apara fenomenul de interferenta.127) La angrenarea interioara i21 fiind pozitiv si marimea lui z1min creste.(10.123) (10. b. Modifi când înaltimea relativa a capului dintelui: (10. w= 20o. cu care : (10.125) În conditii normale: hoa= 1.125 se constata ca problema se poate rezolva în urmatoarele variante: a.128) Pentru w= 0= 20o si z1< 17. face ca raportul i21= relatia numarului minim de dinti necesar ev itarii interferentei ia forma: 2/ 1= 0 si (10. rezulta hoa2*< 1.126) Pentru : (10. Uneori problemele practice impun parasirea caracteristicilor geometrice ale cre malierei standardizate.124) Raportul de transmitere i21 este negativ la angrenarea exterioara si po zitiv la angrenarea interioara. Studiind structura relatiei 10.

130) (10. Se alege o valoare pentru hoa* . (10.7. arbori.0 la danturi înclinate.8 si se calculeaza unghiul de angrenare w. Datorita multiplelor avantaje functionale pe care le aduc mo dificarile. corpul rotilor dintate. 10.1 la danturi drepte si sub 1. Flancarea consta din înlaturarea unei portiuni din flancul dintel ui ± figura 10. Modificarea danturii Consideratiile de pâna acum s-au referit la functionarea angrenajului teoretic care presupune întreg sistemul (cupla superioara. Din cauza deformatiilor. ceea ce constituie un dezavantaj important.129) Pentru hoa*= 1 si z1< 17. 1. Prin flancare se înlatura neajuns urile provocate de erorile de divizare si deformatii.spre exe mplu valoarea 0. form at din rigide nedeformabile.4. Nu se recomanda flancarea când aceasta redu ce gradul de acoperire sub 1. batiu). se impune ca orice angrenaj sa fie format din roti dintate cu dantur i modificate. lagare. Aceste modalitati de evitare a interferentei necesita scule speciale nestandardi zate. w< 20o. func tionarea angrenajului real se înrautateste în comparatie cu a celui teoretic. .6.(10. Se mentioneaza ca dantura modificata se obtine cu aceleasi cheltuieli ca si cea modificata. rezulta c. Reveni rea la o functionare cât mai apropiata de cea teoretica se obtine aplicând danturii una sau mai multe din urmatoarele forme de modificare: flancare.131) STAS 821 recomanda si valorile coeficientilor de flancare ai capului dintelui functie de marimea si precizia danturii²tabel 10.19 din zona capului sau piciorului. Problema se rezolva mult mai e legant prin modificarea danturii. În realitate toate elementele se deformeaza sub actiu nea fortelor si momentelor functionale sau masice. bombare sau dep lasare. Când numarul de dinti z1 este foarte mic si ar rezulta valori prea mici pentru hoa . STAS 821 recomanda paramet rii flancarii functie de modul si clasa de precizie. sau prea mari pentru 0 se modifica ambii parametri.

005 0. Bo mbarea consta în subtierea dintilor spre capete ± figura 10.015 0. Bombarea se face în scopul îmbunatatirii conditiilor de functionare prin c resterea petei de contact si reducerii vârfurilor de tensiuni datorate deformarii dintilor si sistemului ± figura 10.007 0. Datorita deformatiei diagrama presiunilor dintre flancurile nedeformate ± figura 1 0.015 6.7 3.018 Continuare tabel 10. . Deoarece danturile se deformeaza în sens invers.5-6.012 0.21 f.008 0.21 b în stare deformata.010 0. În figara 10. cu o diagrama a presiunilor prezentând un maxim deosebit.7.20.010 0.5 Clasa de precizie dupa criteriul functionarii line 6 7 8 aF * 0. sectiunea luând forma de butoi.3 0. ar trebui sa ia forma d. iar în figura 10.3-10 0.21 c .020 0. contactul dintre flancuri va lua forma e.Tabelul 10.21.006 0.009 0.010 2. Aplatisarea acestui vârf de tensiuni se obtine în urma flancarii ± figura 10.008 0.21 a se prezinta sistemul de sus tinere a angrenajului în stare nedeformata.012 10-16 0. Modul m[mm] <2 2-3. Bombarea influenteaza direct marimea coeficientului de repartiti e a sarcinii pe latimea danturii K .

Exista o drepta pe cremaliera si un arc de ce rc pe semifabricat care în timpil angrenarii se vor rostogoli unul peste celalalt fara alunecare. se mai numeste si dan tura nedeplasata.3.22.132) La angrenaje cu dantura nemodificata r = rw. 10. Deplasarea danturii consta în modificarea ei astfel încât dreapta de refrinta a cre malierei generatoare sa nu mai fie tangenta la cercul de divizare ± figura 10. Deplasarea se . 10. Dantura deplasata esta dantura unei roti dintate la care dreapta de referinta a cremalierei generatoare nu mai este tangenta la cercurile de divizare fig. Pasul pe cremaliera va fi egal cu pasul pe roata. Dantura zero.22 a.22 b si c. iar dreapta tangenta ± dreapta de divizare. În figura se considera o roata dintata cilindrica cu dinti drepti al carei organ g enerator este o cremaliera.132 se constata ca ea contine numai termeni constanti. Operatia se numeste divizare. sau cu alte cu vinte pasul cremalierei se imprima pe roata. Se numeste dantura zero dantura unei roti dintate la care dreapta de de referinta a cremalierei generatoare este tangenta la cecul de divizare fig. cercu l de divizare. Raza cercului de diviza re: (10. În timpul regenerarii se reproduce miscarea de angrena re între cremaliera si semifabricat. Analizând relatia 10.

134) Cota peste mai multi dinti se modifica doar cu distanta d cu care varia za grosimea dintelui ± figura 10. S e obisnuieste a se lucra cu deplasarea specifica sau relativa x.22. De plasarea negativa slabeste baza dintelui.61.b.22. (10. raza d e curbura a evolventei se mareste si deci tensiunile de baza se micsoreaza. Deplasarea xm se numeste indicele rotii si se masoara în milimetri.23.135) unde: WN este dat de relatia 10. Efectele deplas arii asupra danturii sunt ilustrate în figura 10.considera pozitiva când se face spre vârful dintilor fig.25. Din acest motiv ea se executa numai când este absolut necesar. Prin deplasarea pozitiva disp are fenomenul de interferenta (la rotile cu z<17) si în acelasi timp creste grosim ea bazei dintelui. Pentru a determina distanta d. 10. Grosimea dintelui rotii dintate deplasate pe cercul de dicvizare sd este egala cu grosimea golului cremalierei generatoare p e dreapta de divizare. Pentru a determina grosimea dintelui pe cercul de divizare. se considera o roata dintata deplasata plus fig. Dantura ce rezulta din deplasarea pozi tiva se numeste dantura plus . Depl asarea pozitiva este limitata de aparitia fenomenului de ascutire a dintilor.25.c si negativa când se face spre piciorul dintilor fig. iar aceea care rezulta din deplasarea negativa da ntura minus. consideram o cremaliera deplasata ± figura 10. 10. Deplasarea negativa este limitata de aparitia fenomenului de interferenta. D in ABC .24. Prin deplasarea pozitiva dintele devine mai rezistent. (10.133) (10. 10.

139) Înlocuind valorile termenilor. .141) Cuplarea rotilor dintate în angrenaje se poate face sub forma unui: a. (10. Grosimea dintelui pe cercul de divizare este egala cu grosimea golului.138) (10. relatia 10.140) Semnul plus se refera la dantura ce sufera o deplasare pozitiva.137) cu care: (10. semnul minus l a dantura cu deplasare negativa.136) dar: (10. Angrenaj format din doua roti nedeplasate. Cele d oua roti dintate au cercurile de divizare tangente între ele.133 ia forma: (10.(10.

marimea cercului de divizare nu depinde de deplasare. Angrenaj format dintr-o roata dintata deplasata plus si una deplasata minu s. Distanta între axe si razele cercurilor de rostogolire depind de deplasare. Ele constituie caracte ristici ale angrenajului. d. sau una deplasata minus si una nedeplasata. Angrenaj format din doua roti dintate deplasate plus. În acest caz razele cercurilor de rostogolire corespund cu reze le cercurilor de divizare iar distanta între axe se conserva: (10. La nivelul cercurilor de divizare grosimea dintelui rotii dintate depla sate minus este mai mica decât grosimea golului rotii cu care angreneaza. la care x1=-x2.144) La roti dintate angrenate interior situatia este inversa aw > a. Distanta între axe: (10. La nivelul cercurilor de divizare grosimea dinte lui rotii dintate deplasate plus este mai mare decât golul rotii cu care angreneaz a. Cercurile de divizare devin secante. La acest gen de angrenaj se modifi ca doar grosimea dintilor la baza ( creste la dintii deplasati plus si scade la cei deplasati minus ). Prin deplasare se poate obtine: evitarea interferentei realizarea unei dis tante impuse între axe . Ea este o caracteristica a rotii dintate. Asa cum s-a mai aratat . Se mentioneaza ca deplasarea se refera numai la dantura evolven tica. b.142) unde: a ± distanta între axe de referinta. sau una deplasata plus si una nedeplasata.143) c. Angrenaj format din doua roti dintate deplasate minus. Distanta între axe: (10. deoarece amble se executa cu scul e standardizate. O roata dintata cu dantura modificata se obtine la ac elasi pret cu o roata cu dantura nemodificata.145) Angrenajul se numeste zero deplasat. Prin deplasare se pot obtine modificari importante ale danturii si angrenajului. Cercurile de divizare nu mai sunt tangente.(10.

148) Conform relatiei 10. Geometria angrenajelor deplasate Conditia ca doua roti dintate cu dantura modificata sa poata angrena este existenta aceluiasi modul pe cercurile de divizare respectiv pe cele de ros togolire.146: (10.149 cu 10. A.151) . 10. Elementele angrenajului deplasat Unghiul de angrenare divizare w.150 si tinând seama de relatia 10.150) Adunând relatiile 10.4. Conform relatiei 10.146) Deplasarea modifica geometria da nturilor.realizarea egalei rezistente a dintilor la încovoiere conditia egalizarii alunecar ii specifice maxime realizarea egalei rezistente la gripare realizarea angrenaje lor extrapolare realizarea unui anumit grad de acoperire evitarea ascutirii dint ilor Multiplele avantaje ale deplasarii impun ca la productia de serie sa nu se conceapa angrenaje formate din roti dintate zero.134 grosimea dintilor pe cercurile de (10. adica satisfacerea relatiei: (10.7.149) (10.147) (10.50 grosimile dintilor pe cercurile de rostogolire: (10. 1. În continuare se prezinta relatiile de calcul ale elementelor geometrice pentru angrenaje deplasate si zero deplasate.

2 (10. Raza cercului de rostogolire rw1.156) (10.161) cu care: (10.158) (10.160) Distanta dintre axele de referinta: (10. Distanta dintre axe ± aw (10.152) (10.153) (10.154) (10.159) 3.147 si 10.162) .157) (10.155) 2.si în continuare din relatiile 10.148 se obtine : (10.

166) (10.165) (10.169) Îna ltimea capului dintelui unei roti trebuie sa fie mai mica decât piciorul celeilalt e cu jocul radial: (10. Modulul de angrenare ± mw (10.163) rezulta: (10.2 Înlocuind în relatia 10 . Diametrul cercului exterior ± da1.147 si 10.4.167) În acelasi mod: (10.168) 6.170) .149 expresiile date de relatiile 10.153 se obtine: (10. Grosimea dintelui pe cercul de rostogolire ± Sw1.2 Raza cercului exterior: (10.164) 5.

26. în mod similar : (10.171) (10.179) inând seam a de relatia 10.172 obtinem: .177) (10.176) Dar cu care: (10. 10. (10.174) si.175) Înlocuind valorile în 10.178) 7.2 (10.169: (10 . Diametrul cercului de fund ± df1.172) si.170 devine : (10.173) Cu acestea relatia 10 . inând seama de deplasare a profilului. consid eram aceasta roata în angrenare cu o cremaliera fig.Pentru determinarea înaltimii capului dintelui unei roti dintate deplasate. în mod similar: (10.

Elementele angrenajului zero deplasat Caracteristic acestui tip de angrenaj sunt deplasarile egale si de semne diferit e.187) .184) 4. Unghiul de angrenare w (10.182) 2.183) 3. Modulul 5.185) (10. Razele cercurilor de rostogolire sunt egale cu razele cercurilor de divizare: (10.180) si similar: (10. Diametrele ± din relatia 10.181) Se observa ca cercurile de fund depind numai de de plasarea rotii respective. Elementele geometrice în acest caz vor fi : 1. Distanta între axe (10.(10.177 (10.186) (10. B. pe când cercurile de vârf depind si de deplasarea rotii c onjugate.

deci s i acest angrenaj se considera deplasat. Aplicând anrenajului o deplasare pozitiva se observ a ca punctul A se deplaseaza pe dreapta de angrenare spre N1.Deplasarea specifica minima necesara evitarii interferentei În cazul rotilor dintate cu numar mic de dinti se pune problema determinarii depla sarii specifice minime necesare evitarii fenomenului de interferenta. 10.189) Di n triunghiul O1CN: .Se observa ca diametrele cercurilor de vârf depind de deplasarea specifica.Criterii de alegere a coeficientilor de deplasare 1. în angrenare cu cremaliera generatoare (cercul de divizare tangent la dreapta de referinta). 10.188) Din triunghiul MCN1: (10. Dreapta de vârf a cremalierei intersecteaza dreapta de angrenare în punctul A fig. Coincidentei punct elor A si N1 le corespunde deplasarea m ·x1min care asigura la limita evitarea int erferentei. Marimea acestei deplasari: (10.4. În tabelul 10.8. Pentru rez olvarea problemei consideram o roata dintata având dantura nedeplasata. va apa rea fenomenul de interferenta.27. Deoarece punctul A se gaseste în afara segmentului de angrenare N1C.9 se prezinta sintetizat ele mentele geometrice ale angrenajelor cilindrice exterioare si interioare cu dantu ra dreapta si înclinata.

193) (10. hof.(10.191) La angrenarea cu cremaliera. b. numarul minim de dinti la care nu apare in terferenta este dat de relatia 10.195 rezulta x1min<0.125. Pe baza lor se calculeaza momentul de torsiune Mt si alegând un numar de dinti z1. iar di n conditia de rezistenta sau durabilitate ± modulul m. se calculeaza z2.190) Înlocuind valorile date de relatia 10. o ) si calcula distanta între .194) Pentru cremaliera standardizata: (10. din relatia 10. adica este necesara deplasare pozitiva.195 rezulta x1min>0. hoa. Realizarea unei distante impuse între axe Problemele de abgrenare pornesc de la puterea necesar de a fi transmisa. turatia de intrare si raportul de transmitere (N. Marimea acestei deplasari esie limitata de coincidenta punctelor A si N1. n si i1. peste care apare fenomenul de interf erenta. din care : (10. Acum se poate alege cremali era de referinta(mo.2).191 se obtine: (10. adica este posibila o deplasare negativa fara sa apara interferenta.188 se ob tine: (10.195) Determinarea deplasarii specifice minime necesare pentru evitarea inter ferentei îmbraca doua aspecte: a.190 în 10. din relatia 10. Pentru rotil e dintate la care z1>17. 2.192) Înlocuind aceasta expresie în 10. Pentru rotile dintate la care z1<17.189 si relatia 10.

196) Cunoscând valoarea unghiului de angrenare w se determina valoarea functiei evolventice: (10. Pentru egalizarea solicitarilor se pot face deplasari pozitive la roata dintata cu dinti mai zvelti sau . 3.161. Pentru rationalizarea executiei rotilor dintate.8.axe cu relatia 10. daca z1 z2.16 2. distante le dintre axe s-au standardizat tabelul 10. Tabelul 10. Deplasarea din conditia egalei rezistente la încovoiere Sectiunea cea mai solicitata la încovoiere se gaseste la baza dintelui.197) Dar functia evolventica are expresia: (10. Pentru dou a roti dintate în angrenare. Ac easta atrage dupa sine solicitarea mai intensa a danturii cu baza mai zvelta (da ntura cu numarul de dinti mai mare).199) În cazul în care sunt conditii suplimentare se determina separat x1 si x2. Din acest motiv este necesar ca di stanta între axe calculata ao.198) din care se extrage suma deplasarilor: (10. grosimea dintilor la baza este diferita. Aceasta se poate pune sub forma : (10. sa fie adusa la valoarea standardizata cea mai apro piata.8 ± Distanta între axe ± STAS 6055[mm] 40 160 630 2500 45 80 710 50 200 800 56 225 900 63 250 1000 71 280 1120 80 315 1 250 90 355 1400 100 400 1600 112 450 100 125 500 2000 140 560 225 Trecerea de la ao la aw se face prin modificarea danturii folosind relatia 10.

unde : p ± presiunea în zona de contact hertzian. 5. N2E.201) Egalând expresiile alunecarilor specifice maxime se obtine: ( 10.20 0) (10. se cauta a se egaliza alunecarile specifice maxime prin deplasarea danturilor.149.203 se obtine x1 si x2. Deplasarea din conditia egalei rezistente la gripaj Frecarea suprafetelor în contact datorita alunecarilor relative este însotita de con sum de putere sub forma degajarii de caldura. Valorile maxime ale alunecarilor fig.167 combinata cu 10. Marimea deplasarilor se poate calcula din re latia 10. S -a constatat ca degajarea de caldura depinde de produsul (p·v). 4. N1E. În anumite conditii. Înlocuind în re latia 10. astfel încât în final grosimile dintilor în zona piciorului sa fie apropiate.102 si 10. degajarea de ca ldura poate produce cresterea locala a temperaturii încât apare fenomenul de gripaj (dislocari de material si suduri datorita atingerii temperaturilor de topire).202) sau: (10.103 cu notatiile din figura 10. Deplasarea din conditia egalizarii alunecarilor specifice maxime Alunecarea profilelor în angrenare este însotita de forte de frecare ce produc uzura flancurilor. Pentru ca rezistenta la uzura a flancurilor danturilor ce formeaza un ang ranaj sa fie cât mai apropiata. Cel mai adesea rotile dintate sunt scoase din functiune datorita u zurii.203) Segmentele N1 A.28 devin: (10. N2A se exprima functie de raz ele rotilor în angrenare a caror marime depinde de cea a deplasarilor. Pentru acestea rela tiile 10.15 apar în p unctele extreme ale segmentului de angrenare unipara A si E. . 10.negative la roata dintata cu care angreneaza.

205) Înlocuirea duc e la relatia 10.v ± viteza relativa de alunecare. vitezei de avans si caracterului uzurii. Fortele de frecare produc în dintii conducator si c ondus eforturi unitare tangentiale de semne contrare. Prin modifica rea danturilor s-a realizat angrenarea extrapolara fig. Deplasarea din conditia realizarii angrenarii extrapolare Marimea alunecarii. Viteza de alunecare: (10.204) unde: CM ± segmentul din linia de angrenare dintre punctul de angrenare M si polul C. cu consecinte asupra cresterii temperaturii.10. Sensurile diferite ale vitezelor de o parte si de alta a polului C au tendinta de rupere a filmului de ulei în zona fig. suprapuse peste e fectele înrautatirii conditiilor de frecare. Valorile maxim e ale vitezelor se obtin în punctele A si E unde alunecarile sunt sunt maxime. se înlocu iesc valorile corespunzatoare punctelor A si E în produsele: (10. respectiv a vitezei relative de alunecare variaza liniar între valorile maxime corespunzatoare punctelor A si E si valoarea 0 în pol. La angrenarea extrapolara vitezele de alunecare vor avea un singur sens.3 1. grabesc scoaterea din uz a rotilor di ntate prin aparitia fenomenului de pitting (ciupituri) ± în zona polului ± figura 10. de unde concluzia ca deplasarea danturilor din conditia ega lizarii alunecarilor specifice maxime. 10.30. . când se gaseste în spate le lui. Angrenarea extrapolara se numeste antepol ara când segmentul AE se gaseste în fata polului si postpolara. conduce si la egalizarea rezistentei la g ripaj.32 la care segmentul d e angrenare AE nu mai contine polul C. Ruperea filmului este însotita de frecare semi fluida sau chiar uscata. Angrenarea extrapolara se obtine sub forma unui angrenaj zero deplasat. Acestea. 6. Pen tru determinarea conditiilor asigurarii aceleiasi rezistente la gripare. Pentru evitarea acestui fenomen si îmbunatatirea conditiilor functionale ale an grenajului s-a cautat ca punctul C sa nu mai intervina în angrenare.203.

Din acest motiv alegerea valorilor coeficientilor de deplasare x1 si x2 constituie o problema de optimizare.9. Recomandari privi nd alegerea deplasarilor specifice Valorile coeficientilor de deplasatre sunt co nditionate de limitele generarii danturii si angrenarii corecte. 10. Definirea deplasarii se refera la alege rea unui punct din multimea celor ce formeaza câmpul conturului de blocare.4. Deplasare danturii mai poate fi conditionata de realizarea unui anu mit grad de acoperire sau evitarea ascutirii dintilor. Ale gerea valorilor optime pentru x1 si x2 poate fi facuta printr-una din urmatoarel e metode: 1. este separata de multimea punctelor ce nu satisfac acea conditie pr intr-o curba limita ± figura 10. deoarece din calcul rezulta (x1 + x2 ).33. Practic acest lucru este imposibil datorita caracterului uneori contra dictoriu al acestor conditii.4. Recomandarile ISO-T-C 60 ± functie de numarul de dinti al rotilor ce compun angrenajul: a. zero deplasat c. Ideal ar fi ca aceste valori sa satisfaca în modul cel mai favorabil toate conditiile prezentate anterior. Într-un sistem de coord onate x1 = f(x2). Astfel de diagrame se traseaza pentru angrenaje repreze ntate prin numarul de dinti z1 si z2 si se numesc contururi de blocare. multimea punctelor ce satisfac oricare din conditiile impuse în cap. Pentru diferite conditii curbele limita se între taie astfel încât închid contururi în care perechile de valori x1 si x2 satisfac concomi tent mai multe conditii.8. b.Marimea deplasarilor se obtine din conditia de pozitionare a punctelor de angren are unipara. Ele sunt prezentate în literatura de specialitate. 10. Proble ma este simpla atunci când se impune distanta între axe. . În celelate cazuri conturul de blocare da doar imaginea generala.

6 pentru egalizarea alunecarilor x1+x2= -0. pentru angrenaje reductoare si 10. R epartitia mai riguroasa între x1 si x2 se poate face si dupa diagramele fig.35 .36.208) . În cele mai multe cazu ri intereseaza portanta.4-0 pentru asig urarea unui grad de acoperire mare x1+x2= -0-0. 10.d. 2. În aceasta nomograma o reprezinta cresterea distantei între axe: (10.34 recomanda: x1+x2= -0. Se obisnuieste deplasarea cu x1+x2= 1 si x1+x2= 0.2 pentru portanta mare la flanc si la picior. pentru angrenaje multiplicatoare.6-1. 3.5 . Met oda de determinare a coeficientilor de deplasare la impunerea distantei între axe ± nomograma 10.37.206) Functie de o din nomograma se determina coeficientul de deplasare speci fic xo si unghiul de angrenare w: (10.207) (10. Metoda prezentata în DIN 3994 ± figura 10.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful