Cuprins Cap.I Caracterizarea fizico-geografica a Judetului Neamt 1.1. Asezare geografica 1.2. Relief, clima, hidrografie 1.3.

Vegetatia, solurile, clina, flora si fauna 1.4. Ariile naturale de interes national si local Cap.II Situatia economico-sociala 2.1. Populatia 2.1.1. Starea populatiei 2.2. Situatia economica 2.2.1. Infrastructura 2.2.2. Privatizarea 2.2.3. Agricultura Cap.III Viata sociala si culturala 3.1. Realizari sociale 3.2. Invatamantul 3.3. Cultura si evenimente culturale 3.3.1. Tipurile de turism practicate in Judetul Neamt 3.3.2. Traditii 3.3. Religie

Cap.I Caracterizarea fizico-geografica a Judetului Neamt Scut istoric Judetul Neamt Judetul Neamt este cel mai important oras din Subcarpatii Moldovei, dezvoltarea sa fiind favorizata de pozitia economico-geografica la contactul Carpatilor flisului cu Depresiunea Cracau-Bistrita, in punctul in care Bistrita primeste, pe stanga, afluentul sau Cuejdiul, ceea ce deschide posibilitati multiple pentru relatiile economice, atat spre munte cat si spre dealuri. Privita in detaliu, asezarea orasului este foarte originala, vatra initiala fiind adapostita de inaltimi cu versanti abrupti. Piatra Neamt este un oras aparut in prima parte a feudalismului, in mijlocul unei arii de populare straveche. Multe descoperiri de asezari ale geto-dacilor pe inaltimile din jur(cetatea de pe Batca Doamnei, cetatea de pe Cozla) sustin ideea ca aici a existat asezarea antica Petrodava, consemnata pe harta lui Ptolemeu. Faptul ca pe Batca Doamnei au fost descoperite urme din secolele XII-XIII, ca prima mentiune a orasului, din 1388-1391, este sub forma Piatra lui Craciun si existenta in imediata apropiere a vechiului sat al Tatarasilor sunt tot atatea argumente pentru admiterea existentei aici a unui centru urban anterior formarii statului feudal moldovenesc, probabil un nucleu al unei formatiuni politice locale. Vechimea functiei sale politico-defensive, in fata trecatorilor spre Ardeal, s-a transpus ulterior in organizarea de catre Stefan cel Mare a unei curti domnesti, mentionata pentru prima data in 1491, curte care administra si cel mai mare ocol domnesc din Moldova medievala, cu 32 de sate. In secolul XVII are loc procesul de urbanizare si de cuprindere treptata in oras a vechiului sat Maratei, de pe stanga Cuejdiului, in paralel cu cresterea importantei functiilor productive, in special a prelucrarii lemnului. In secolul XVIII, intensificarea expolatarii lemnului si a plutaritului in bazinul Bistritei, ca si preluarea functiei de resedinta de tinut, duc la cresterea populatiei orasului Piatra Neamt, ajungand in 1774 la 1245 de locuitori, iar in 1790 la 2020 locuitori. Secolul XIX marcheaza o etapa de crestere mai rapida a orasului, reflex al inceputurilor industriale precum fabrici de hartie, de cherestea, de bere, moara cu aburi al dezvoltarii comertului si al legarii la reteaua feroviara in 1885. Orasul s-a extins mai ales spre vest, nordvest si pe terasa de 10 m a Cuejdiului, accentuandu-se aspectul tentacular. 1.1.Asezare geografica

Reteaua hidrografica apartine bazinului Siretului. la intrarea in Muntii Bistritei.000 locuitori. Harghita la vest. cu altitudini intre 400-600 m. din punct de vedere geografic. Precipitatiile sunt desigur. hidrografie Formele de relief au inaltimi cuprinse intre 1907m (varful Ocolasul Mare) si 169 m (lunca Siretului). clima.4% din intreaga suprafata a tarii. Bistrita si Moldova. in timp ce regiunea subcarpatica si de podis este in est. acestea avand influente directe asupra dezvoltarii covorului vegetal si debitelor retelei hidrografice. Clima este una cu un caracter silvo-stepic. 1. Bacau la sud si cu judetele Iasi si Vaslui la est. iar in valea Bistritei sunt inversiuni termice. marne si conglomerate. calcare. Regiunea muntoasa este alcatuita de o serie de culmi paralele cu orientarea generala N-NV. mai scazute decat in vestul judetului. O parte a Subcarpatilor. S-SE. Precipitatiile sunt bogate in special in nord-vest(700-800 mm anual). anual inregistrandu-se circa 550-600 mm. De fapt. Aceasta regiune de munte este caracterizata printr-un climat continental cu ierni friguroase si veri racoroase. Reteaua hidrografica a muntilor Bistritei apartine celor doua mari rauri. Judetul Neamt face parte din grupa judetelor estice ale Romaniei si se desfasoara pe o suprafata de 58902 km2. Altitudinile cele mai mari sunt in masivul Ceahlau(1904 m). Teritoriul judetului este caracterizat printr-un relief format dintr-o zona muntoasa in vest. care face trecerea intre zona muntoasa si cea de podis reprezinta o suprafata mica. sudul Muntilor Bistritei. avand altitudini reduse(cele mai coborate in Valea Siretului). cu o temperatura medie anuala de 9oC. Relief. Bistrita. Clima este una de tranzitie. Populatie de 557. Regiunea este strabatuta de raul Bistrita si de unii afluenti ai Moldovei si ai Trotusului. Bistrita dreneaza peste 80% din suprafata acestor munti.2. ceea ce reprezinta aproximativ 2.Invecinat cu judetele Suceava la nord. in Muntii Bistritei(1762 m) in Grintesul Mare si 1662 m in varful Tarhaus). Judetul Neamt este situat in partea central-estica a Romaniei si se incadreaza. extremitatea sudica a Muntilor Giurgeului si nordul Muntilor Gosmanului si Tarcau. scurgerea de primavara detinand peste 70% din cea anuala. temperatura medie anuala este de 8oC iar precipitatiile au o valoare medie de aproximativ 600 mm anual. masivul Ceahlau. Regiunea aceasta montana este formata din gresii. ea are cel mai important potential hidroenergetic dintre toti afluentii Siretului. Unitatile principale sunt: Muntii Stanisoarei(partea centrala si sudica a lor). in aval de confluenta cu Neagra . Podisul Moldovei este regasit in partea de est a judetului Neamt. intre 46o40' si 47o20' latitudine nordica si 25o43' si 27o15' longitudine estica.

un debit mediu annual de 23. cernoziomurile levigate si solurile aluvionare. dintre care cel mai important este Bistricioara.Pangarati. carpen. Raul Bistrita a fost barat in timpul socialismului si s-a format in acest fel unul dintre cele mai mari lacuri de acumulare din tara. Asezarile omenesti gasesc de asemenea. Bistrita cu lacurile create in aval de Bicaz .6 kg/s aluviuni in suspensie la intrarea in Lacul Izvorul Muntelui. căprioara.79 kg/s aluviuni in suspensie. secundar foioasele. Solurile predominante sunt cele brune acide.3. flora si fauna Vegetatia este formata in primul rand din padure . este constituita din paduri de foioase . predominand gramineele si leguminoasele. canalele de deviere din Bistrita fiind in asa fel executate incat hidrocentralele sa fie amplasate in trepte pe fruntile de terasa(hidrocentrala Roznov I.Vegetatia. flori şi plante caracteristice stepei.coniferele sunt cele care predomina.Sarului. Debitul lichid maxim atins la intrarea in lac a fost de aproximativ 1100 m3/s in timpul viiturii care a fost in anul 1970. In apropierea Lacului Izvorul Muntelui. pe fruntea terasei de 35-40 m). cele mai bune conditii in lungul fruntilor de terasa. mesteacăn. . plantelor de nutret. alături de numeroase specii de graminee. Bistrita colecteaza apele unor mici afluenti. Roznovetc. la care se adauga si plantele de cultura. Vegetatia. mai ales in masivul Ceahlau. alun. şoarecele. solurile. dar şi. măceş. una spontana. 1. vulpea. În pădurile din jur se întâlnesc în general conifere precum brad. Solurile cele mai raspandite sunt cele cenusii de padure. bursucul. Vegetatia spontana este alcatuita din formatiunile silvo-stepice. iepurele. Piatra Neamt. plop dar şi arbuşti precum corn. sfeclei de zahar si leguminoaselor pentru boabe. lac ce alimentaza hidrocentrala Lenin de la Stejarul. cerbul şi . printre ele remarcandu-se gramineele si leguminoasele. cireş. măr. Amenajarile hidroenergetice au valorificat judicios amfiteatrul de terase ale Bistritei si ale Cracaului. in apropierea izvoarelor. Conditiile pedo-climatice sunt favorabile agriculturii complexe. dihorul. nevăstuica.si ierboasa.fag si stejar . . ce-i drept mai rar. Treptele de lunca si mai ales terasele constituie terenuri favorabile pentru cultura cerealelor. de pe un bazin de aproape 3000 km2. are un bazin de 1670 km2. ajungand la circa 34 m3/s si 8. mistreţul. Dintre vieţuitoare pot fi amintite cele de talie mică precum veveriţa. extinzandu-se in aliniamentele paralele cu raurile principale. cartofului. clina.8 m3/s si 4. stejar.prezinta un interes economic energetic si alimenteaza cu apa industriala orasele Piatra Neamt si Roznov. in timp ce relieful mai inalt este acoperit de formatiuni ierboase. molid şi pin şi foioase precum fag. Flora şi fauna prezentă în împrejurimile Judetului Neamţ este destul de bogată şi variată.

lăstunul. Lacul Cuiejdel si Secu. sticletele. Cheile Sugaului . 1. Dintre ariile protejate de interes local pot fi amintite Rezervatia Forestiera de la Dobreni.1. Populatia Populatia judetului Neamt este de 583. pesterile Tosorog si Munticelu din zona Bicaz Chei.Munticelu. iar în lacul de acumulare de la Bâtca Doamnei din ce în ce mai rar se regasesc păstrăvul. Rezervatia "Codrul Secular Runc". poate cele mai impresionante sunt Parcul National Ceahlau. cucuveaua. ciocârlanul. cu o suprafata de 7 742 ha si Parcul National "Cheile Bicazului". 2. rândunica. rezervatia floristica "Dealul Vulpii" si rezervorul fosilifer "Cernegura".ursul carpatin. Dintre acestea. Gosman.643 locuitori  Orasul Bicaz cu 8. boiştean. Judetul Neamt cuprinde:  Municipiul Piatra Neamt cu 125. În apele Bistriţei şi Cuejdiului se întâlnesc specii de peşti mici precum mreană. Brates. La acestea se adauga Rezervatiile: Naturale Dobreni.4. ciocănitoarea.II Situatia economico-sociala 2. Starea populatiei .121 locuitori  Municipiul Roman cu 82. este Rezervatia Naturala de la Vanatori si care cuprinde 26 380 ha.911 locuitori. gaiţa. pupăza. cu 3 315 ha. piţigoiul.211 locuitori  Orasul Targu Neamt cu 22. O alta arie protejata. De asemenea. situate intre localitatile Agapia si Varatec. Ariile naturale de interes national si local Ariile naturale de interes national si local ocupa suprafata de 38 448 ha. nu putem sa nu amintim si de Padurea de argint sau Codrii de arama. cioara. Speciilor de mamifere li se adaugă coţofana.141 locuitori. scatiul etc. ariile naturale protejate Pietricia. Borca.1. cleanul. porcuşor . de interes national. Cozla si Agarcia din zona Piatra-Neamt. şi ştiuca. ariile speciale avifaunistice Lacurile Pangarati si Vaduri. stanca de la Serbesti. lacul Izvorul Muntelui (cu 150 ha). Cap.1.

297 someri din care 22. Situatia somajului in 1999 comparativ cu cu anii 1997 si 1998:  1997 – erau inregistrati 39.932 someri din care:  29.  9.879 pensionari din agricultura. Rata somajului este de 18.929 ajutor de somaj  2. Numarul de pensionari .094 indemnizati.40% Sanatate.  2. din care 141.30% Transporturi  8.asigurari sociale este de 102.334 invalizi.  8.095 urmasi  11. rata somajului 16.  3% Constructii.100 persoane. Pensionarii IOVR sunt in numar de 1. rata somajului 14.903 ajutor de integrare  18. 19.70% Comert. Ponderea populatiei ocupate civile a judetului Neamt raportata pe sectoare de activitate:  50.100 femei.500 barbati si 123.311 indeminzati.800 femei.300 persoane.  17.121 someri din care 25.Populatia activa civila este de 265.40% Invatamant.233.634 veterani si vaduve de razboi.10 % Industrie.882 persoane neindemnizabile aflate in cautarea unui loc de munca.70 % alte servicii.40 % Agricultura si Silvicultura  20.1% .050 in plata din care :  16.2 %.4 %  1998 – erau inregistrati 43.218 primesc alocatie de sprijin. 1.  2. Raportul pensionari/salariati este de 1/2. din care 120. Populatia ocupata este de 222.133 limita de varsta.562 din care:  74.  4.000 barbati si 102. In 1999 se inregistrau 47.675 beneficiari decret 118/1990 si legea numarul 42/1990 si 50.

legând următoarele localităţi : Bacău – Piatra – Borsec Vatra-Dornei – Broşteni – Gura Bistricioarei Paşcani – Tg-Neamţ .1 % adica 352 de someri.  Bicaz 1.8 %. Tg.502.882. Roman pe zona sunt 20.218 persoane  ajutor de somaj 9.585 de someri.903 persoane Persoane neindemnizabile sunt 18. Situatia economica 2.929 persoane  ajutor de integrare 2.  Drumuri judeţene 308 km 631 m din care 294 km 331 m.548  Poiana Teiului 1. Situatia pe zone a persoanelor aflate in evidenta se prezinta astfel:  Piatra Nemt 18. in localitate 17.  Drumuri comunale 357 km 036 m.8 % adica 2.1 Infrastructura Drumuri Judeţul N.851.2.130 de someri.844 de someri.4 % .7 %. Bicaz pe zona 12. in localitate 15. Neamt pe zona sunt 20.1% Din cele 47. Prin judeţ trec 3 drumuri naţionale. 1999 – erau inregistrati 47. Rata somajului pe zone si localitati este urmatoarea: Piatra Neamt pe zona este de 16. din care Direcţiunea Generală a Drumurilor întreţine o reţea pietruită de 217 km 776 m. in localitate 13. in localitate 22. Poiana Teiului pe zona sunt 14.728.1 % adica 9.932 de persoane inregistrate in 1999 primesc:  alocatii de sprijin 16.Călugăreni . este străbătut de o reţea totală de drumuri în lungime de 894 km 872 m.2 %. 2. împărţită astfel :  Drumuri naţionale 229 km 205 m. restul de 11 km 429 m (pavat şi pietruit) fiind întreţinut de comunele urbane.5% adica 8.  Roman 17. Neamt 8. rata somajului 18. aflate in cautarea unui loc de munca.2.  Tg. in localitate 19.932 someri din care 29. pietruiţi.5 % adica 597 de someri.5 %.050 indeminzati.303.

T.48 m  poduri judeţene 3. Borca. Mediul rural este slab dotat cu utilităţi.6%.G. Hangu. Referitor la lungimea totală aconductelor de canalizare judeţul Neamţ ocupă poziţia 21 cu o pondere de 1. Budapesta. Baltatesti. puţine localităţi rurale dispunând de reţea proprie. Cele 9 comune care dispuneau la sfârşitul anului 2005 de reţea decanalizare sunt: Alexandru cel Bun.266.158. Pangarati. telegraf. Consumul de apă potabilă raportat la populaţia judeţului este de 27.6 km în 2000 la 946. Bucuresti. Multe dintre comunele judeţului Neamţ au accesat însă . Constanta si Timisoara Aeroportul International Bacau are curse regulate catre orase din Italia (Bologna. Alimentarea cu apă Alimentarea cu apă prin reţele de distribuţie este prezentă mai ales în mediul urban. Poştă. Savinesti şi Taşca . 11 oficii telefonice.35 m şi comunale 2. Ceahlău. 3 agenţii speciale (Bicaz. Roma. Duca şi Roznov. Tg.-Neamţ. Raportată la lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile reţeaua decanalizare reprezintă doar 23. Aeriene Aeroportul International Iasi are curse regulate la Viena.20 m³/loc . comunelor şi satelor) însă marea majoritate a localităţilor rurale nu beneficiazade acest serviciu. telefon. Sabaoani.din judeţ. 7 oficii P.1% din lungimea lor. I. Pipirig. Canalizare La sfârşitul anului 2005 în judeţul Neamţ lungimea totală simplă a reţelei de canalizareera de 218. Localităţile ce beneficiază de aprovizionare cu apă potabilă prin reţeaua de distribuţie reprezintă 10.506.Un număr de 14 localităţi din judeţ dispun de reţea de canalizare (3.98 metri repartizată astfel :  poduri naţionale 4.2% din totalul oraşelor. Reteaua de cai ferate Judeţul N. Broşteni.1% din numarultotal al localităţilor Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a crescut de la 656. Bucuresti si Timisoara. Bicazu Ardelean. este străbătut de o linie secundară simplă de cale ferată de 36 km.082. Buhuşi.15 m. de stat la Piatra.Lungimea podurilor este de 9. Din acest punct de vedere judeţul Neamţ ocupă locul 24 între judeţele României. 1 oficiu balnear (Bălţăteşti) şi 1 gară cu serviciu poştal la Podoleni.2 km în 2005. mai puţin de 30% din populaţie având acces la alimentare cu apă şi canalizare. Torino).T.3 km. Milano. Staţii importante : Piatra. Răsboeni).

Sisteme de încălzire Încălzirea se asigură centralizat. În mediul rural domină sistemele de încălzire pe bază de lemn sau deşeuri din lemn. 15 in 1995. Director FPS Neamt) In 1999 au fost inregistrate un numar de 362 de IMM-uri (in 1997 au fost 703. ramanad de privatizat 57. marea proprietate deţine 5. 34 de constructii. Agricultura Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 397.797 ha. (sursa: dl Vasile Sendrea. 33 in 1999. care le permit extinderea sau îmbunătăţirea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare.3. 53 CLU). 5 import – export. adică 6. Din totalul suprafeţei arabile cerealele ocupă 72. 27 in 1998. prin centrale termice de cartier. in 1998 au fost 534).). iar mica proprietate deţine 80.446 ha astfel repartizate :  Porumbul ocupă 37.038 chint. 18 in 1996. Din suprafaţă arabilă a judeţului. 6 cu capital mixt. 2.80%.1 chint. medie la ha 13.2.136 ha.2. din care: 8 in 1993.fonduri europene (SAPARD).66% din suprafaţa judeţului şi 0.scribd.29% din suprafaţa totală a ţării. (sursa: Salvadori Tofan. adică 21.de bloc sau individual (centrale termice de apartament sau încălzire la sobe ). 1 www. 29 integral strain. (prod. 354 cu capital privat din care: 294 integral roman. adică 93. îndeosebi în oraşe.399 ha. 31 roman. cu o producţie de 491.1 2. În oraşe agentul termic cel mai frecvent utilizat este gazul natural.303 ha.20%. 149 de comert. Agentul termic utilizat este îndeosebi gazul natural. 17 in 1994.2. Privatizarea Din cele 196 de societati existente in judetul Nemt au fost privatizate 139.700 ha. 82 de servicii. combustibilul solid (lemn şi deşeuri din lemn) sau lichid (păcură.com/doc/54628155/Cap-2-Infrastructura . Suprafaţa arabilă este de 86. Prefect) Dupa natura capitalului din cele 362 sunt: 2 cu capital public. 21 in 1997. Dupa principalele sectoare de activitate:92 de productie.

792 ha. Plantele industriale ocupă 912 ha.1 chint.  Secara ocupă 486 ha.493 ha. cu o producţie de 47. cu o producţie de 54.).240 chint.7 chint.378 ha.436  Capre 561  Porci 24. cu o producţie de 710.012 chint. Din această suprafaţă cartofii ocupă 649 ha.243 ha.718  Bivoli 3  Oi 183. Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 5. (prod. ha.046  Stupi primitivi 4.  Grâul ocupă 12. hrişca 254 ha. În judeţul Neamt se găseau în anul 1935 :  Cai 19.  Lucerna ocupă 1.603 ha.492 ha astfel distribuite :  Trifoiul ocupă 1.503 ha.225 chint. Creşterea animalelor. (prod medie la ha 12. Plantele alimentare ocupă 1. medie la ha 20.423 chint.  Fâneţele naturale ocupă 35. (prod.). meiul.  Păşunile ocupă 35.935 chint. cu o producţie de 196. fuior şi 3. medie la ha 11.700 ha):  Ogoarele sterpe ocupă 5. medie la ha 11. fân.  Orzul ocupă 4.470 ha.887 chint. (media la ha 110.  Alţi pomi fructiferi ocupă 498 ha.793 ha. cu o producţie de 155.3 chint.933  Stupi sistematici 3. Din suprafaţa totală a judeţului (397. cu o producţie de 71. fân şi 30 chint. sămânţă. cu o producţie de 5.519  Boi 57.899.9 chint.664 ha.951 chint. Din această suprafaţă cânepa ocupă 543 ha. cu o producţie de 4.406 chint (prod.  Livezile de pruni ocupă 527 ha. cu o producţie de 56.).122 ha.). Zone de productie agricola .  Alte fâneţe cultivate ocupă 1.933 chint.759 chint. Ovăzul ocupă 17.324 ha.). 179 ha.  Pădurile ocupă 215. sămânţă.1 chint.

Complexul Avicol va fi transformat in cartierul “Speranta” care va cuprinde si o scoala. Dintre acestea. Numarul total de locuinte va fi de 1. 5. o biserica. zootehnia a trecut pe un loc secundar. ii revine 19% din terenurile agricole. insa este considerata secundara chiar si asa. ovine si porcine.1. 3.000. cresterea animalelor este bazata pe bovine. deoarece cresterea animalelor detine 65-70%. locuri de joaca pentru copii si spatii comerciale. Arealul subcarpatic formeaza a doua regiune de productie agricola cu un profil complex zootehnic.5% din suprafata cultivata cu porumb si 6. 31% din agricol si 32% din terenurile arabile.Zona de munte. in timp ce cultura plantelor este secundara. porumbul are un procent de 50%. In aceasta regiune se remarca lipsa urmatoarelor plante de cultura: graul. Zona aceasta detine 28% din suprafata judetului Neamt. (sursa: dl primar Rotaru) In 1999 a fost achizitionat de catre Primarie Complexul Avicol de la Izvoare. o cresa. Realizari Sociale In perioada iunie 1996 . Specializarea acestei zone muntoase se pare ca este zootehnia. insa si aceasta are o valoare de 35-40%. Cu un asa teren.porumbul si graul . Aici este un excedent in ceea ce priveste produsele animaliere: carne.1% din cele arabile.decembrie 1999 Primaria a repartizat 341 de locuinte sociale dintre care 276 garsoniere. Zootehnia este profilul acestei zone. Terenurile agricole si arabile reprezinta 60%. floareasoarelui 66%.are un loc important. Astfel. floarea soarelui. terenul si cladirile pentru transformarea in blocuri de locuinte cu 1 si 2 camere. care detine 18% din numarul total al animalelor. sfecla de zahar. Cultura plantelor de camp . Podisul Moldovei constituie a treia zona de productie agricola. in timp ce cartoful reprezinta 65%. lapte. un camin. repectiv 49% din intreaga suprafata. graul se remarca cu mai mult de 60% din toata suprafata arabila a judetului. Cultura plantelor cerealiere si tehnice constituie specializarea.5% din cea cultivata cu cartofi. Cap. In prezent in fosta cladire administrativa a complexului au fost mutate 16 familii . orzul. sfecla-de-zahar 83%. insa deficitara in ceea ce priveste cerealele. legumele si fructele. ocupand 41% din suprafata totala a judetului.III Viata sociala si culturala 3. Porcinele detin primul loc cu 82% din cresterea animalelor pe judet. lana. 41 apartamente cu 2 camere si 24 apartamente cu 3 camere.

In anul 2000 urmeaza a fi reabilitate blocurile D2 si 40 de pe Aleea Tiparului. Stadiul lucrarii: turnarea fundatiei.000 de persoane).580 lei/persoana pe zi. (sursa: dl primar Rotaru) Firma ROSIM SA a donat de Pasti si de Craciun in anul 1999 persoanelor asistate din Caminul de Batrani Piatra Neamt produse alimentare si cadouri. spatii de cazare . Cheltuielile individuale s-au ridicat la 9. Acestia au fost angajati la Salubritas SA (proprietate privata a Consiliului Local).2.  1. 15 tineri ai strazii. (sursa: dl primar Rotaru) Primaria a integrat social in 1999. (sursa: dl primar Rotaru) In perioada 1996 – 1999 DGMPS a desfasurat programul Phare Sesam privind asistenta persoanelor defavorizate de varsta a treia.  2 televizoare color la sectia contagioasa a Spitalului Judetean Neamt ( copii bolnavi de SIDA. bloc care a inceput sa fie reabilitat. Terenul de 7 ha a fost cumparat de Primaria Piatra Neamt. menaj la domiciliu. iar numarul de niveluri va fi: Sala de Sport P+1 si spatiile de cazare P+2.Acestia au locuit in blocul D3 de pe Aleea Tiparului. Acest program a fost finantat si de Caminul Pensionarilor.500 subventii /luna la energia electrica. Pe langa locul de munca. Intentia este de a infiinta inca patru dispensare.000 de locuri.de rromi.879 de persoane asistate in 1999. finalizarea scarilor B si C (80 de apartamente) ale blocului C5 de pe Calea Romanului si realizarea a 145 de apartamente sociale pe strada Mihai Viteazul.380 mp. pus calorifere si parchet ) apartamentele si s-a tras gaz metan. (sursa: dl primar Rotaru) In 1999 Primaria a reabilitat blocul 122 din cartierul Maratei. S-au refacut (zugravit. Complexul va cuprinde o Sala a Sporturilor de 4. Personalul angajat este de un medic si trei asistente medicale. Primaria a construit in anul 1999 dispensarul medical din Valeni (comuna cu un numar de 2. Primarie si societati comerciale ca: PERGOTUB . Primaria a acordat 8 ajutoare de urgenta:  lemne de foc in mod gratuit – 300mc . reparat tevi. Acesta asigura interventii medicale in cazurile de urgenta. mancare la cantina si la domiciliu). (sursa: dl primar Rotaru) Cantina de ajutor social a avut un numar total de 54. Au fost asistate 140 de persoane (asistenta sociala si vizite la domiciliu. Numarul de asistati a fost de 150 de persoane pe zi. cei 15 primesc zilnic mancare de la cantina. (sursa: dl primar Rotaru) Primaria a inceput in 1990 lucrarile la Complexul Sportiv si de Agrement de pe strada Mihai Viteazul.

Director Ec. DGMPS) In 1999 au fost inregistrate la AJOFP 2. In noiembrie 1999 s-a desfasurat sedinta I din cadrul programului in care au participat 232 elevi din clasa a XII –a din liceele Calistrat Hogas si Cartianu din Paiatra Neamt. Clubul Pensionarilor a fost transformat in Centru de Zi. Medicii care lucreaza in clinica sunt pensionari.200 de elevi aflati in ani terminali din toate scolile de stat. PETROCARD SA. a fost modernizat si au fost construite anexe (ateliere si ferme). Au lucrat la acest proiect atat asistenti sociali cat si voluntari. Sediul a fost primit de la primarie.522 in alte meserii. 352 croitor. Numarul locurilor de munca grupate pe meserii au fost: 367 tamplar universal. testarii si formarii profesionale a unui numar de 2. 319 in Prestari Servicii. PETROTUB SA. Acestor li s-au prezentat obiectivele programului si li s-au aplicat doua teste de personalitate si de interese. Colaboreaza cu o congregatie catolica din Italia. 72 lacatus mecanic si 1. In luna decembrie .562 de locuri de munca vacante: 529 in Ind. agentii de ocupare au stabilit 944 de contracte cu agentii economici. 130 agent de asigurari. Confectiilor.801 persoane din care 3. Detine o clinica medicala cu 4 nivele in care trateaza gratuit persoanele defavorizate din comunitatea locala (au realizat transplanturi de cristalin). Ioan ofera asistenta la 13 copii orfani. Scolarizeaza 24 de copii orfani si abandonati.904 trimiteri catre locuri de munca vacante si au fost repartizate in munca un numar de 6.371 someri in plata.  Fundatia Omenirea din Targu Neamt da hrana la 70 de persoane (batrini si copii) din care 12 primesc mancarea la domiciliu. Are finantare de la Uniunea Europeana. 204 in Constructii Metalice si 793 in alte sectoare. Director Ec.  Fundatia Crestina Sf. 489 in Ind. (sursa: Sava Lucica.  Fundatia Speranta din comuna Dobreni a fost infiintata in 1993-1994. (sursa: Sava Lucica.000 de lei/copil. Au fost organizate excursii cu finantare UE la manastirile din Neamt. Mecanica Ceahlaul si EMA SA (financiar). Pentru acoperirea cererii de forta de munca cu persoane care sa corespunda profesional cerintelor posturilor vacante. Primeste 400. Obiectivul principal este constientizarea si schimbarea atitudinii elevilor privind integrarea pe piata muncii. In octombrie 1999 AJOFP Neamt a initiat un program in colaborare cu Inspectoratul Scolar Neamt destinat informarii. au fost eliberate 7. Ofera masa si casa. 119 zidar. 228 in Constructii.SA (a pus la dispozitie cantina). Prelucrarii Lemnului. RIFIL SA. DGMPS) Exista in judetul Nemt un numar de 152 de ONG dintre care se remarca:  Fundatia Speranta din comuna Botesti – Neamt a fost infiintata in 1997.

Director Executiv AJOFP) In 1999 au fost organizate de AJOFP 6 editii ale Bursei Locurilor de Munca si anume: Piatra Neamt .2000  numar de clienti prevazuti a fi asistati 31. Cele 5 masuri active sunt grupate pe urmatoarele tipuri de servicii:  servicii de consiliere.1999 – 28 servicii in interesul comunitatii – 3 contracte furnizori de servicii: .06. Director Executiv AJOFP) In luna iunie au fost semnate 5 contracte de masuri active de catre AJOFP.500 din care: asistati pana la  .1999 – 512  numar de clienti prevazuti a fi plasati – 125 din care plasati pana 31.331.3 editii.1999 – 69  numar de clienti prevazuti a fi plasati – 100 din care plasati pana 31. Au participat 101 agenti economici si 1.689 de persoane aflate in cautarea unui loc de munca din care 2.855.1999 s-a defasurat sedinata I la Grupul Scolar Forestier si cea de-a doua sedinta la Liceul Cartiani unde elevilor li s-a aplicat testul de inteligenta.12.080 de lei).2000  numar de clienti prevazuti a fi asistati 31.2000. Au fost declarate 1. in care s-au stabilit asistarea unui numar de 942 de clienti si plasarea a 232 din acestia (valoarea totala este de 1.12. Finalizarea studiului va avea loc in data de 31.12. Au fost invitati 352 de agenti economici si 2. orientare profesionala – doua contracte furnizori de servicii: a) Tele’M SA  termen de finalizare a contractului .04.03.12. Roman 2 editii si targul Neamt 1 editie.1999 – 96 b) Fundatia Speranta  termen de finalizare a contractului .01.576 de locuri de munca vacante.341 someri in plata.08.400 din care: asistati pana la . (sursa: Corneliu Danaila. In urma celor 6 editii au fost angajati cu carte de munca 355 de persoane aflate in cautarea unui loc de munca din care 146 someri in plata.233 de persoane aflate in cautarea unui loc de munca din care 807 someri in plata. Adiacent programului se va elabora un studiu privind posibilitatea de absorbtie a absolventilor pe piata muncii. (sursa: Corneliu Danaila.

a) SC Inrom SRL  finalizat la 01.12. Director Executiv finalizat la 16. care nu a rămas indiferentă faţă de dreptul femeii de a accede la educaţie şi numar de clienti prevazuti a fi plasati – 1 din care plasati pana 31.12. tamplar 3.286 s-au angajat 238 adica 18.1999 – 18  numar de clienti prevazuti a fi plasati – 3 din care plasati pana 31. fochist 4. zidar 4. In 1999 AJOFP a organizat 63 de cursuri. Din cele 1.1999 – 15  31.9 din .1999  numar de clienti prevazuti a fi asistati 31. 3.1999 – 3 Primaria Targu Neamt  care: asistati pana la 31.1999 numar de clienti prevazuti a fi plasati – 3 din care plasati pana finalizat la 15.1999 – 4   Fundatia Ocrotiti Copii pana la 31.12. bucatar ospatar 5. Invatamantul Viaţa socială din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea este marcată de o puternică mişcare feministă. secretara dactilografa 8.1999 . din care 46 s-au incheiat.5% din totalul absolventilor. confectioner 4. Cursurile sunt structurate pe urmatoarele meserii: operator calculator 11.2.  11 cursuri in intampinarea pietei muncii si  32 de cursuri la cererea persoanelor interesate.286 de persoane (grad de promovabilitate 87%).1999 – 2 (sursa: Corneliu Danaila.12. analist 3.12.12.18 din care: asistati pana la numar de clienti prevazuti a fi asistati . contabilitate 6. pompier 2 si brutar 2.12.1999 – 9  AJOFP) In 1999 AJOFP a asistat in total 623 de clienti din care 133 au fost plasati. Din cei 1. Cele 63 de cursuri au fost grupate astfel:  20 la cererea agentului economic.12.12.15 din care: asistati  numar de clienti prevazuti a fi asistati .484 de persoane inscrise au absolvit 1.

Arion.cultură. a purtat diverse denumiri . Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” s-a impus.3. Grupuri Scolare  27 Scoli de arte si meserii  1 Scoala Postliceala  1 Scoala de Arta  4 Scoli Speciale  5 palate si Cluburi ale Copiilor  1 Club Scolar Sportiv 3. de etatizarea şcolilor. În învăţământul nemţean. în anul 1911. înfiinţează.Casa raională a creaţiei populare. promovarea şi valorificarea creaţiei populare -. şi Valentina Focşa. cu sprijinul parlamentarilor nemţeni şi cu autorizarea lui C. crezul său a rămas mereu acelaşi: promovarea culturii tradiţionale şi a culturii înalte. de la înfiinţare. se înfiinţa la Piatra Neamţ Şcoala particulară secundară de fete cu programa învăţământului de stat. autorizat de Ministerul Instrucţiunii Publice şi Cultelor. Licee. marcat. un an mai înainte. Astfel.2007-2008 este formata din 157 unitati scolare:  87 Scolii cu clasele I.C. Începutul secolului al XX-lea este caracterizat de o vizibilă animare a vieţii ştiinţifice. festivaluri de folclor organizate în zone reprezentative din punct de vedere . şcoala îşi împlinea menirea de a asigura egalitatea şanselor în accesul la instrucţie şi educaţie. Reteaua Scolara a Judetului Neamt . în 1924. Deşi. ministru în guvernul conservator condus de P. târguri ale meşterilor populari. un curs preparator de fete pentru clasa a III-a secundară. schimbările profunde reflectându-se şi în viaţa învăţământului. Carp. Casa de creaţie populară a judeţului Neamţ. Festivalul de datini şi obiceiuri „Steaua sus răsare”. Cultura si evenimente culturale Instituţie patronată de Consiliul Judeţean Neamţ. de-a lungul timpului. Eugenia Popovici.VIII  32 Colegii. în Liceul de Fete Eugenia Popovici si Valentina Focşa. În aceste condiţii. precum şi a actului artistic de calitate prin manifestări ca Festivalul Internaţional „Vacanţe Muzicale la Piatra-Neamţ”. cu rezultate a căror calitate era cunoscută şi recunoscută. Centrul pentru conservarea. Transformată. în 1910. licenţiată în litere. din 1968. licenţiată în matematici. această tendinţă avea să ocupe un loc privilegiat. ca un reper al vieţii culturale nemţene. culturale şi social-politice. Festivalul Internaţional de Folclor „Ceahlăul”. ilustrând progresul învăţământului românesc.P.

calcare şi conglomerate). Clăile lui Miron. 3. să perpetueze mai ales valorile patrimoniului imaterial. Programele. saloane şi expoziţii de artă plastică şi populară. au dat naştere la numeroase stânci cu forme interesante. şi Bicazului. format în Cretacic. dar şi prin existenţa altor spaţii de cazare precum „Cabana Fântânele”. care. este alcătuit din roci sedimentare de tip fliş (marne. „Cabana Dochia”.1. la 10 km vest de Bicaz şi este delimitat de văile Bistriţei. societatea pune accent în special pe palpabil şi pe vizual. Piatra cu Apă. prin ceea ce face. Judeţul Neamţ este o zonă bogată în tradiţii culturale. unele păstrând importante mărturii din epoca neolitică. getică şi pre-romană şi găzduiesc frecvent turnee ale colecţiilor de artă modernă europeană. Bistrei. rezervaţia cu zadă (singurul conifer cu frunze căzătoare)"Poliţa cu crini". Activitatea culturală a judeţului Neamţ este îmbogăţită de festivalurile teatrale anuale. deosebindu-se de ceilalţi munţi ai flişului prin altitudinile mari punctele cele mai înalte de pe munte fiind "Vârful Toaca" (1904 m) şi capătul sudic al "Ocolaşului Mare" (1907 m). activitatile si spectacolele oferite de ei acopera o paleta larga de preferinte pentru publicul spectator de toate vârstele. . Toaca.etnofolcloric. cu munţii Hăghimaş. Tarcău. cascada Duruitoarea cu o înălţime de peste 30 m. deasemeni odată cu dezvoltatrea staţiunii Durău. gresii. şezători. accesul către aceasta fiind uşurat de drumurile care unesc Transilvania cu Moldova prin Cheile Bicazului. Turismul dispune de un potenţial natural extrem de bogat si de diversificat precum Vf. s-au realizat o serie de trasee turistice care fac posibil accesul în zonele amintite mai sus. fiecare cu legenda ei. În municipiile şi oraşele judeţului sunt muzee deosebit de interesante. "sculptate" de agenţii externi. Tipurile de turism practicate in Judetul Neamt Turism montan si de drumetie Obiectivul turistic central al judeţului Neamţ care înregistrează cel mai intens aflux turistic îl constituie zona Bicaz – Ceahlău. Detunatele. tabere de creaţie. Bistriţa. Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” încearcă. De asemenea masivul Ceahlău aparţine zonei flişului din Carpaţii Orientali. mănăstirea de pe platou. Panaghia. cel care ne-a definit în decursul istoriei ca individualitate în spaţiul cultural global. în contextul actual. Stânişoara. Asociaţia Naţională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor detine cea mai larga reţea de săli de spectacole din România. Parcul Naţional Ceahlău este situat în vestul judeţului. Furculiţa. Bistricioarei. şcoli de vară.3. Deşi. argile. de concertele de muzică de cele mai variate genuri şi de galeriile de artă care organizează expoziţii ale artiştilor locali şi naţionali. Ceahlăul. concursuri folclorice. fotografie.

o culme predominantă stâncoasă. pe teritoriul comunei Ştefan cel Mare. izbucuri. Stânca Şerbeşti (Măgura Şerbeşti) Stânca Şerbeşti este situată la o distanţă de aproximativ 17 km NE de municipiul Piatra Neamţ. râs. avenuri.Cheile Şugăului .). chei înguste. insecte. vegetaţie specifică versanţilor şi grohotişurilor calcaroase. Cu o altitudine de 512 m. care au fost mai puţin erodate decât rocile sedimentare moi din jur. lilieci. floristice (endemite. Stânca Piatra Teiului Situată langă viaductul ldin comuna Poiana Largului. în depresiunea Cracăului. calcare de vârste diferite).Munticelu Aria protejată este situată în partea de vest a judeţului Neamţ. lapiezuri etc. în masivul Hăşmaş. Deşi iniţial a fost declarată arie protejată „de interes geologic” datorită obiectivelor de ordin petrografic (acumulări de tuf calcaros. ceea ce a făcut să rămână în relief ca martor de eroziune în compoziţia rocii intrând o bogată faună fosilă sarmatică. faunistice (capra neagră. rezervaţia naturală Cheile Şugăului – Munticelu este de tip mixt datorită prezenţei unor elemente peisagistice de referinţă (relief calcaros şi carstic: pereţi verticali şi surplombanţi. pisică salbatică. păsări. travertin. cel mai bine putând fi observată de pe viaductul ce traversează lacul. stânca are o înălţime de 23 m. orientată nord-sud. pajişti cu caracter subalpin dezvoltate pe calcare. Stânca cu chip de om de la Şerbeşti – Neamţ este rezervaţie naturală geologică şi reprezintă un punct fosilier care conţine resturi de moluşte şi impresiuni de plante. marmite de eroziune. pânze de sariaj). cu o lăţime între 100-500 m (pe direcţie vest – est) şi lungă de cca. este alcatuită din calcare recifale cretacice. moluşte) şi ecologice caracterizate prin raritate sau unicitate. şei carstice. pe teritoriul comunelor Bicaz Chei şi Bicazu Ardelean. amfibieni. Adusă probabil de gheţari. În cea mai mare parte a anului. reptile. turnuri şi ace calcaroase. Zona este cunoscută drept "Coada Lacului" şi este locul unde se întâlnesc cele patru drumuri care vin dinspre Moldova şi Transilvania. la 44 km nord-vest de oraşul Bicaz. pârâul Bicaz şi DN 12C. contacte tectonice. ea este înconjurată de apă. la nord de cariera de calcar Bicaz Chei. Aflată la o altitudine de 508 m. paleontologic (fosile mezozoice) şi tectonostructural (fracturi. stânca domină Depresiunea Cracăului şi constituie un punct cheie pentru întelegerea fenomenelor geologice din această zonă. doline. Declarată monument al naturii. peşteri. 3 Km (pe direcţie nord – sud). Stânca Măgura Şerbeşti este . Altitudinea maximă este de 1381 m (în creasta Munticelu) Rezervaţia naturală Cheile Şugăului – Munticelu cuprinde masivul calcaros al Munticelului. în apele lacului de acumulare Izvorul Muntelui. păduri de Pinus sylvestris).

dar şi arbori mai tineri de 20 până la 50 de ani. dar şi durităţii lor. Quercus daleschampii în amestec cu Carpinus betulus.6 ha şi cuprinde stejari seculari foarte viguroşi cu vârstă între 150-200 ani. “Pădurea de argint” este o rezervaţie de tip mixt. Rezervaţia „Codrii de aramă” Rezervaţia forestieră “Codrii de aramă” este aşezată pe dealul Filiorul din comuna Agapia. de vârstă sarmaţiană. Fagus sylvatica şi Pyrus . Prunus avium. pe terasa inferioară a pârâului Topoliţei. în cea mai mare parte a ei. Rezervaţia „Pădurea de argint” Rezervaţia forestieră “Pădurea de argint” este aşezată în comuna Agapia.4 ha şi este alcatuită dintr-un arboret de mesteacăn. bogăţia florei ierboase şi infiltraţiile de conifer. la o altitudine cuprinsă între 445 şi 470 m. de departe vezi albind Şi-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint… ” (Mihai Eminescu – “Călin – file din poveste”). are arbori bătrâni cu vârsta de peste 100 de ani. Pădurea de smarald cunoscută şi sub numele de „Rezervaţia de stejar Dumbrava” are o suprafaţă de 56. Alături de aceştia se mai găsesc aproximativ 300 specii de plante de o rară frumuseţe. Rezervaţia forestieră “Codrii de aramă” se întinde pe o suprafaţă de 10. Acer campestre.2 ha şi cuprinde în cea mai mare parte goruni seculari. prin particularitaţile subarboretului. Pajistea care înconjoară pădurea este alcatuită din paiuş roşu şi iarba vântului. Frumuseţea exceptională a Pădurii de argint este descrisă de cel mai mare poet român în următoarele versuri: “… De treci codrii de aramă. Pârâul Filioara străbate poalele dealului cu acelaşi nume alături de pâlcuri de răchitişuri şi mlaştini mici cu izmă şi rugină. motiv pentru care sunt mai puţin erodate decât rocile înconjuratoare. la o altitudine de 540 m. Rezervaţia „Pădurea de smarald” (Rezervaţia de stejari „Dumbrava”) Rezervaţia forestieră “Pădurea de smarald” face parte din Parcul Natural Vânători Neamţ şi este asezată între valea pârâului Neamţ şi a pârâului Nemţişor. Pădurea. Această rezervaţie naturală este deosebită şi impresionantă prin dimensiunile şi aspectul exemplarelor de stejar. la o altitudine cuprinsă între 550 – 650 m. forestieră şi peisagistică. Forma sa deosebită se datorează atât poziţiei stratelor de roci din care este alcătuită.constituită din bancuri de gresii dure redresate până aproape de vertical. Se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 2. Arboretul din “Pădurea de smarald” este constituit din Quercus robur. la contactul podişului Moldovei cu Subcarpaţii.

scobar. Tot aici se află şi Staţiunea de Cercetări Biologice Potoci-Bicaz a Universităţii “Al. şi anume Quercorobori-carpinetum Soo et Pocs 1957. pe raza comunei VânătoriNeamţ. I. fiind alcatuită dintr-o singură asociaţie. căpriori. În apropierea barajului există un port amenajat de unde turiştii se pot bucură de agrement pe lacul Izvorul Muntelui: se pot face mini-croaziere cu vaporaşul pe lac sau se pot închiria . Situată în nordul judeţului Neamţ. rezervaţia. Fauna lacului este destul de bogată cuprinzând o gamă variată de specii. singurul loc din Moldova unde se pot face scufundări.pyraster.500 ha şi este una dintre cele patru arii protejate incluse în Parcul Natural Vânători-Neamţ. plătică. în localitatea Potoci. Cuza” Iaşi. păstrăv indigen. reprezintă unul dintre cele mai vizitate obiective turistice ale judeţului. obleţ. Barajul este impresionant prin proporţiile sale. lostriţă. Pe malul Lacului Izvorul Muntelui este amenajată şi o crescătorie de păstrăv. cerbi lopătari. urşi. Suprafaţa lacului depinde de modul în apele sale sunt exploatate pentru producerea energiei electrice la Centrala Bicaz-Stejaru. de asemenea. clean. doi masculi şi 4 femele care sunt găzduiţi în scop turistic. păstrăv de lac şi păstrăv curcubeu. Barajul de la Bicaz a fost construit între 1950 şi 1960 între doi munţi numiţi Gicovanu şi Obcină Horştei. Lacul Izvoru Muntelui-Bicaz Izvorul Muntelui Lacul este. moioaga. lupi şi specii de avifaună. 4 ha se găsesc doar 6 exemplare de zimbri. vulpi. locul unde în zilele însorite putem vedea reflectarea puternică a Ceahlăului. bursuci. Restul de până la 28 de exemplare se află în parcul de aclimatizare ce se întinde pe o suprafaţă împrejmuită de 180 de hectare de teren. înălţime 127 m şi 119 m lăţime la bază. Într-un ţarc de cca. cu o lungime de 435 m. Alături de aceşti arbori rezervaţia mai cuprinde 209 specii de plante vasculare aparţinând a 50 de familii. babuşcă. cunoscut sub numele de Lacul Bicaz şi a luat naştere datorită barajului construit acolo. Rezervaţia de Zimbri şi Faună Carpatină “Dragoş-Vodă” a fost înfiinţată în anul 1968. În cadrul rezervaţiei. şi anume mreană. porcuşor. de asemenea. iepuri. pe lângă zimbri se mai pot întâlni: cerbi carpatini. Lacul este cel mai mare lac artificial organizat pe râurile interioare din România şi este. în apropierea drumului naţional DN15 şi a Mănăstirii Neamţului. unde iubitorii de peşte pot servi un păstrăv proaspăt prins din lac. Rezervaţia de Zimbri şi Faună Carpatină “Dragoş Vodă” Rezervaţia de Zimbri şi Faună Carpatină “Dragoş Vodă” este una din cele 4 rezervaţii de zimbri existente la noi în ţară şi este catalogată ca fiind una dintre cele mai mari rezervaţii exclusive zimbrilor din Europa. se întinde pe aproximativ 11.

Cetatea Neamţului a fost una dintre cele mai întărite cetăţi din Moldova. De asemenea. a rămas în paragină şi a fost distrusă de către vreme sau de către localnici care foloseau piatra de la cetate în construcţii. Numele de Cetatea Neamţului provine de la hidronimul „Neamţ” pe care îl poartă răul de sub poala muntelui şi de la care şi-au luat numele oraşul şi mănăstirea din apropiere. denumire sub care este cunoscută în zonă. Prima atestare documentară datează din 1395. devine Piatra-Neamţ. a întărit cetăţile moştenite de la înaintaşii săi şi a construit altele noi. în perioada consolidării statului medieval Moldova. întreaga Moldova fiind străjuită de un puternic sistem defensiv. urmărindu-se doar conservarea şi menţinerea monumentului fără reconstrucţia părţilor dispărute. Pe zidurile de intrare ale obiectivului turistic Cetatea Neamţului. Cetatea Neamţului. Culmea Pleşului şi a fost declarată monument medieval din Patrimoniului Naţional. emite un act de cancelarie “Ante Castrum Nempch”. Sigismund 30 de Luxemburg. Turism cultural istoric Cetatea Neamţului Cetatea Neamţului este o cetate medievală şi este situată în apropiere de oraşul Târgu Neamţ. Din anul 1718. de către Departamentul pricinilor din lăuntrul Moldovei. Din lipsa unor informaţii precise s-au executat doar unele terase necesare vizitării în bune condiţii a acestui obiectiv istoric. Construcţia este aproape de cel mai înalt vârf. Turiştii au posibilitatea să se cazeze pe malul lacului sau la una din pensiunile din Izvorul Muntelui. Se interzice luarea pietrei din cetate. ulterior judeţul şi oraşul Piatra care abia. organizatorul şi conducătorul militar de excepţie. la aproximativ 46 km de Piatra Neamţ. un obiectiv istoric deosebit de important pentru oraşul Târgu Neamţ şi judeţul Neamţ. Restaurarea cetăţii a continuat şi după anul 1992 în cadrul programului UNESCO de restaurare şi de renovare a monumentelor istorice în care s-a continuat restaurarea cetăţii şi a . aflăm istoria acestei creaţii moldoveneşti. sub conducerea arhitectului Ştefan Bals au început lucrările de reconsolidare a zidurilor. cei pasionaţi de pescuit vor găsi aici destule locuri 28 special amenajate. după mijlocul secolului al XIX lea. şalupe şi hidro-biciclete. în anul 1834. În anul 1866 este declarată monument istoric şi abia între anii 1968-1972. Datorită poziţiei sale strategice şi evenimentelor desfăşurate aici. anul în care regele Ungariei.bărci. care înţelegând bine rolul fortificaţiilor pentru creşterea capacităţilor de apărare a ţării. şi anume: Cetatea Neamţului a fost construită în timpul lui Petru Muşat (1375-1391). inainte de a fi infrant de ostile lui Stefan I Musat la Hindau. Epoca de glorie a cetăţii medievale de la Neamţ corespunde domniei lui Ştefan cel Mare (1457-1504).

vechea cetate a renăscut din propria cenuşă astfel încât vizitatorii pot admira diferitele săli ale cetăţii. Casa Rurală a preluat Hanul Ancuţei de la Nicolae Calimachi Catragi în contul unor datorii şi l-a vândut în anul 1920. pe terenul plan de lângă Han şi apa Moldovei. Iaşi sau Suceava. Noua clădire are aceeaşi destinaţie şi nume: Hanul Ancuţei.20 m şi o lăţime de 15. a obţinut aprobarea consturirii unui nou han care să servească drept staţie de poştă şi dreptul de a organiza iarmarocul de la Tupilaţi.zidurilor. în anul 1718. hanul va intra în proprietatea statului şi autorităţile decid să reconstituie întregul complex de după planurile arhitecturale reale. când hanul a primit un plus de artă tradiţională românească în formă de mici expoziţii de costume populare şi obiecte realizate din ceramică şi lemn. cu piloni puţine şi un arc dublu de la intrare. Construit la o răscruce de drumuri pe moşia boierilor Catargi. Zidurile rămase au fost demolate şi pe partea de sus a beciurilor vechi a fost construit un han nou. care aminteau de vremurile de altădată. Hanul a fost construit pe o fundaţie de piatră. Muzeul de artă eneolitică Cucuteni –Piatra Neamţ . În anul 1819. cu o lungime totală de 36. la intersecţia drumului care merge la Piatra Neamţ cu cel care te duce la Roman. Şi totuşi este un loc de odihnă pentru cei care călătoresc în zonă respectivă. Avem astfel un obiectiv istoric deosebit. Pentru o perioadă. bucătăria. cu două uşi de intrare mari realizate din lemn de stejar. în locul hanului se găseau doar nişte ziduri în ruină şi pivniţa. situat în oraşul Târgu Neamţ: cetatea medievală de la Neamţ sau Cetatea Neamţului cum o numesc localnicii.70 m. Hanul Ancuţei a fost un loc de popas pentru negustorii ce călătoreau spre Roman. a rămas în formă s-a iniţială până în anul 1943. Clădirea avea o arhitectură relativ simplă. O nouă etapă în restaurare a fost în 1999. realizat de Florin Zaharescu. monetăria şi dormitoarele. vechiul paraclis. Hanul Ancuţei Hanul Ancuţei este situat în satul Tupilaţi. când proprietarii l-au dărâmat în cea mai mare parte pentru că nu puteau plăti impozitele şi nici nu aveau posibilităţi materiale pentru a-l întreţine. După doi ani de muncă grea. În anul 1967. care respectă linia tradiţională caracteristică arhitectural pentru secolul XVIII. vornicul Ştefan Catargiu. Între anii 2007-2009 Cetatea Neamţului a fost închisă fiind supusă unor lucrări de reabilitare şi restructurare realizate cu fonduri europene. Hanul. Chiar la intrarea în han putem vedea o sculptură de Mihail Sadoveanu.

cu obiecte şi documente care au aparţinut acesteia. . Expoziţia permanentă a casei memoriale este consacrată vieţii şi activităţii literare a Veronicai Micle. la iniţiativa lui Constantin Mătasă această a fost declarată monument istoric. Casa memorială Veronica Micle Casa memorială Veronica Micle a fost construită în anul 1834 de către călugării de la Mănăstirea Neamţ şi ulterior cumpărată de mama ei în 1850. maxime şi epistole. atunci când ea se căsătoreşte cu Ştefan Micle. Muzeul are două camere pentru expoziţie. peste drum putem admira "Aleea plopilor fără sot”. de la mama ei. Cultura Cucuteni este ultima mare cultură cu ceramică pictată din Europa. în stil tradiţional românesc şi reprezintă o relicvă preţioasă a secolului trecut. Din anul 1982 intră în administrarea Complexului Mzeal Judeţean Neamţ. Element caracteristic al culturii Cucuteni este ceramica pictată tricrom (alb. Veronica Micle în cursul vieţii sale a venit deseori să locuiască în această casă pe care a îndrăgit-o foarte mult. putem vedea obiecte de artă reprezentată de către navele decorate şi în a doua cameră şi situat la primul etaj. Poeta Veronica Micle primeşte această casă ca un cadou de nuntă. În prima. Clădirea a fost construită din lemn şi cărămidă. Acest muzeu funcţionează în secţiunea B din Muzeul de Istorie si Arheologie din Piatra Neamţ şi deţine peste 300 de piese din Cucuteni şi culturilor Pre-Cucuteni . A fost deschisă publicului începând cu anul 1984. pe care să fie scris „Casa Memorială Veronica Micle”. Într-unul din interioarele casei memoriale este amenajat locul unde Veronica Micle a scris o parte din poezii. rosu si negru).Muzeul de artă eneolitic Cucuteni a fost inaugurat în vara anului 2005 şi este primul muzeu de arta Cucuteni din România. antropomorfe si zoo-morphic în toate fazele de dezvoltare a Culturilor Precucuteni-Cucuteni. care este situată la parter. La ieşirea din Casa memorială Veronica Micle.aceste obiecte sunt incluse în categoria de „obiect de tezaur” pentru patrimoniul naţional. După ce a trecut prin mâinile mai multor proprietari. Casa va fi ulterior folosită de către maicile care primeau îngrijire la Spitalul din Târgu Neamţ. fiind restaurată după planul originar şi amenajată ca şi casă memorială a Veronicai Micle. .aceasta este dovada de un simţ extraordinar pentru culoare. putem vedea obiecte de artă figurativă-plastic. iar în 1998 sculptorul Popa Damian-Ioan realizează un bust din bronz al poetei care a fost amplasat în curtea muzeului. în 1864. prezenţi în versurile de dragoste ale poetului Mihai Eminescu. Spre sfârşitul vieţii ei se retrage să trăiască la Mănăstirea Văratec şi donează această viitoare casă memorială în anul 1886 mănăstirii cu condiţia ca pe peretele casei să fie afişată o placă de marmură.

Totodată. Muzeul a fost amenajat în acele câteva camere pe care le are casă şi scopul principal a fost acela de a se menţine o atmosferă specifică epocii în care a trăit scriitorul. bunicul povestitorului. Putem admira tinda. într-un adăpost făcut din plăci câteva obiecte folosite în jurul casei sau în agricultură . obiecte personale. ceaslovul amintit în memoriile sale. Printre obiectele expuse în casa memorială mai găsim un bust al lui Ion Creangă. scrisori şi manuscrise care au aparţinut scriitorului. în care era odinioară gura cuptorului. dar şi o expoziţie cu operele acestuia în care sunt prezentate şi cele 14 lucrări de grafică realizate de plasticianul Eugen Taru. unul dintre urmaşii lui Ion Creangă. Casa memorială Mihail Sadoveanu Casă memorială Mihail Sadoveanu (ctitorită în 1936).1961. una dintre cele mai vizitate case memoriale din Neamţ. după care. descrisă de povestitor în “Amintiri din copilarie” sau prichiciul vetrei cel humuit. de asemenea. în anul 1958. devenind muzeu în 1966. cărţi din biblioteca personală a scriitorului. Ea reprezintă un monument tipic de arhitectură tradiţională. familia şi prietenii acestuia. dar şi o odaie joasă şi mare. În spatele casei vedem. iar în perioada 1951 . Ridicată în timpul . cuptorul şi stâlpul hornului unde găsim sfoară cu motocei la capăt cu care se juca maţele. folosite la ilustrarea ediţiei din 1959 a volumului “Amintiri din copilarie”. Zahei Grigoriu.Casa memorială Ion Creangă Casa memorială Ion Creangă a fost construită în anul 1830 de către Petre Ciubotariu. Casa memorială Alexandru Vlahuţă Casa în care scriitorul Alexandru Vlahuţă a fost născut şi a crescut este situată în satul Agapia care găzduieşte. a găzduit pe marele povestitor. a cedat-o cu scopul amenajării muzeului memorial. Casa a fost construită cu un pridvor mare în care au avut loc întâlniri literare. cu trei ferestruici pe latura de răsărit şi de miazăzi. Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea scriitorului. Mănăstirea Agapia. Până în anul 1951 casa memorială a rămas moştenire din generaţie în generaţie. reviste din timp.valoarea etnografică a acestor obiecte este de nepreţuit. Casa memorială a devenit la scurt timp după. ne atrag atenţia. de care scriitorul se ţinea când a început să meargă copăcel. cu un pridvor îngust făcut din lut şi alte elemente tradiţionale. casa a fost amenajată şi inaugurată ca muzeu memorial. Expoziţia este formată din mobilierul original.

cărţi (Biblioteca roz . un şah de fildeş. din judeţul Neamţ. Din toate clădirile vechi care au fost acolo odată. ce se bucură de o stimă deosebită. În anul 1485 Mănăstirea Neamţ primeşte un cadou de la domnitorul Ştefan cel Mare un clopot. În biserica mănăstirii se află icoana Maicii Domnului. o masă florentină. Turism Monarhal Mănăstirea Neamţului Potrivit istoricilor. cărţi şi tablouri care au aparţinut scriitorului. casa memorială cuprinde nouă camere din care doar una etalează exponate ce au aparţinut înaltului clasic. obiecte de vânătoare şi pescuit. religioase. astăzi putem vedea numai biserica lui Ştefan cel Mare şi partea inferioară a clopotului-turn construit de domnitorul Alexandru cel Bun. Pe lângă mobilierul cu patina epocii. manuscrise şi piese vechi tipografia care au o mare valoare istorică. în apropierea Târgu Neamţ. Expoziţia permanentă cuprinde obiecte. cunoscută ca "Ierusalimul a ortodoxiei româneşti". muzeul păstrează ambianţa de epocă şi expune obiecte memoriale: portretele părinţilor. Ştefan cel Mare a construit o biserică noua în apropierea celei vechi. făcătoare de minuni. aici există cea mai veche bibliotecă religioasă. pe valea pârâului Nemţişor. . ediţii princeps (61).Lia şi Tincuţa. ilustrative atât pentru viaţă cât şi pentru operă scriitorului. Pe lângă aceasta.şi la iniţiativa Mitropolitului Visarion Puiu (1899 . fiind totodată o icoană procesională. În anul 1471 un cutremur a distrus biserica aproape în totalitate şi pentru acest motiv. pianul vienez la care au cântat George Enescu. ilustrative atât pentru viaţă cât şi pentru opera scriitorului. Istoria mănăstirii începe cu domnia lui Petru Muşat cel care a construit biserica de piatră de la Mănăstirea Neamţ pentru a o înlocui pe cea veche din lemn. dar şi o icoană protectoare care de-a lungul timpului a întreţinut evlavia credincioşilor şi a monahilor. Dinu Lipatti. Mănăstirea Neamţului a fost construită în secolul al XIV-lea şi este cea mai veche mănăstire ortodoxă din Moldova. Mănăstirea este. cu peste 18. Mănăstirea se află în satul Vânători. Maria Tănase. De asemenea. portretul şi bustul scriitorului. un interes deosebit trezesc obiectele de vânătoare şi pescuit. o icoană din secolul al XVIII-lea. picturi. volume de documente istorice de la 1500. Richter. culturale şi artistice. un interes deosebit trezesc obiectele de vânătoare şi pescuit. . Valentin Gheorghiu şi două din fiicele scriitorului: Despina . sabia de samurai. Mănăstirea Neamţului are o colecţie incredibilă de obiecte de cult.000 de cărţi. datând din anul 665. epocii.75 volume). de asemenea.1964).

De asemenea în cadrul Mănăstirii Neamţului se mai găsesc o serie de schituri: Schitul Branişte(1582 ).şi reconstrui de domnitorul Suţu după incendiul din 1821. ridicat cu bani de Hatman Gavril în anul 1642 . cazarea. oferind programe turistice şi manifestări. în jurul anilor 1600. la o altitudine de 480 m. Cu o înălţime de 30 m această construcţie are o formă unică. satul românesc. Agapia din Vale sau Agapia Mare care este urmaşă Agapiei Vechi.Schitul Cărbuna(2001). a zgomotului şi factorilor de stres. în 1858. Complexul arhitectural este format din 2 clădiri: Schitul Agapia Veche. serviciile sunt asigurate de gazde din producţia proprie. Pictată de Nicolae Grigorescu.Schitul IcoanaVeche (18211822). Este singura aşezare monahală ortodoxă din România care poartă numele de „dragoste creştină”. o parte din călugări s-au mutat în vale unde au construit o mică biserică în jurul căreia s-a dezvoltat Mănăstirea Agapia de astăzi. care a fost construit în anul 1585 de Petru Şchiopul şi Mănăstirea Agapia. servicii de cazare şi masă în pensiuni turistice şi agroturistice . la 43 km de Piatra Neamţ şi la aproximativ 7 km de DN15C (drumul naţional).Schitul Pocrov( 1714 ). Schitul Icoana Nouă(1941). Mănăstirea Agapia Mănăstirea Agapia este situată la 9 km de oraşul Târgu Neamţ.Asociaţia Naţională de Turism Ecologic Rural şi Cultural este un operator important în dezvoltarea acestui tip de turism. La nivel judeţean filiala ANTREC Neamţ . oferind numeroase oportunităţi de recreere şi de cunoaştere a tradiţiilor poporului român. iar acoperişul ei este lucrat în formă de mitră arhierească.el este fratele domnitorului Vasile Lupu . Această clădire a fost construită între anii 1836-1847 şi este cunoscută sub numele de Agheazmatar sau baptisteriu.În faţa turnului-clopotniţă de la intrare în complexul monahal de la Mănăstirea Neamţ se află o construcţie în formă circulară care atrage atenţia vizitatorilor. cunoscută şi sub numele de Agapia Noua. fiind ctitorită de către voievodul Petru Rareş şi Elena Doamna. atât prin arhitectură ei deosebită cât şi prin dimensiunile şi frumuseţea ei. Acest tip de turism este considerat un adevărat remediu împotriva vieţii aglomerate a oraşelor. Turism rural si agroturism Turismul rural şi agroturismul se identifică până la un anumit nivel deoarece agrotusimul se diferenţiază de turismul rural prin faptul că ultimul este o formă a turismului rural care se caracterizează prin faptul că masa. Datorită terenului instabil pe care s-a construit biserica şi a spaţiului de extindere limitat.

bicarbonate.clasificate la categoria 2.2 Traditii Tradiţiile îmbracă diverse forme. botezuri. în judeţul Neamţ găsindu-se adevărate centre etno -folclorice . etc. a anemiei.Neamţ. Bicazu Ardelean. Majoritatea pensiunilor se concentrează în Ceahlău . Războieni. ţesături. dermatologice. covoare. manifestări cu specific local. magneziene. târguri ale meşteşugarilor.ape minerale. Vânători .Agapia. Turism balnear Judeţul Neamţ are un potenţial destul de ridicat pentru tratamente balneare. turiştii pot admira cascada Duruitoarea. Almaş. Principalele centre etnofolclorice din judeţ sunt: Agapia. împletituri din nuiele. La Durău se afla o mică biserică pictată de celebrul pictor român Nicolae Tonitza. sulfatate. a stărilor de slăbiciune. broderii. Farcaşa. Astfel. feruginoase indicate în tratarea afecţiunilor reumatismale. O caracteristică aparte o reprezintă arhitectura tradiţională. Tupilaţi. Piatra Neamţ. Hall (Tirol). 3. Filioara . pentru refacerea după eforturi psihice sau intelectuale. înmormântări). neurologice şi bolilor asociate . date fiind resursele subsolului . garduri din lemn cu stâlpi sculptaţi şi porţi ornamentate. casele din lemn. Staţiunea Durău Situată la 100 km de Piatra Neamţ şi la 6 km SV de comuna Ceahlău la o altitudine de 780800 m la poalele faimosului masiv Ceahlau. Stotterheim (Weimar). cu învelitori din draniţă şi ornamente din lemn. Tg. în apropierea oraşului Târgu Neamţ. staţiunea balneo-climaterică Bălţăteşti este renumită prin apele clorosodice. acest tip de turism fiind asociat cu cel montan sau de agrement. mănăstire – .Durău. Climatul subalpin tonic-stimulant. Acestea prezintă o bogată tradiţie în ceea ce priveşte lucrurile confecţionate manual: sculpturi în lemn şi piatră. atmosfera ozonată sunt principalii factori naturali de cură. Neamţ. Vaduri.endocrine. aerul curat. costume populare.deschisă în toate anotimpurile anului. pielărie. este recomandată pentru odihnă şi tratament al nevrozelor astenice. Staţiunea .3. mănăstire – centru de ţesături (covoare). 3 şi 4 margarete sau stele. Viişoara. Apele minerale clorurate sodice şi bromurate din staţiunea Oglinzi se aseamană prin compoziţia lor cu apele de la Ischil (Austria). care constituie adevărate parade ale portului popular tradiţional. Pe unul din traseele care urcă muntele Ceahlău. fără praf şi particule alergice. Un alt specific al zonei îl reprezintă obiceiurile cu ocazia diverselor evenimente (sărbători. respiratorii. nunţi.

3. Cheile Bicazului-Hăşmaş. Religia Cea mai mare parte a populatiei este de religie ortodoxa (86. fapt concretizat prin numeroasele rezervaţii naturale: Parcul Naţional Ceahlău. Parcul Naţional Vânători Neamţ . cursuri internaţionale.3. specii flora şi fauna declarate endemice sau monumente ale naturii. faunistice şi geologice. în fiecare an impar. a rezervaţiilor naturale şi arheologice: Parcul Naţional Ceahlău – cu numeroase rarităţi floristice.Neamţ . Anexe Biblografie . este acela al păstrării mediului natural nealterat de prezenţa şi activităţile omului.26%. colocvii. Festivalul Toamnei şi Festivalul Vinului– se desfăşoară la începutul lunii octombrie.6%). Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş. Pădurea Goşman. în comparaţie cu destinaţiile turistice consacrate. crestinii de rit vechi 0. Parcul Naţional Vânători Neamţ. in timp ce romano – catolicii reprezinta 10. Ecoturism Unul dintre avantajele majore ale judeţului Neamţ. penticostalii 0. adventistii de ziua a saptea 0. pe de o parte. Toate aceste zone sunt bogate în resurse naturale. Poliţa cu Crini. Codrii de Aramă.36%. Timiseşti – centru de măşti. pe teritoriul judeţului se mai desfăşoară şi o serie de fesivaluri şi târguri cu diferite ocazii. De asemenea. Târgul meşterilor populari. majoritatea în Piatra-Neamţ şi în Roman: „ Festivalul Internaţional de Folclor Piatra Neamţ „– se desfăşoară în perioada 1-8 august.centru de ţesături (carpete) şi obiecte de cult.9%.21%. Ion Albu. rezervaţiile forestiere Codrii de aramă şi Pădurea de argint din zona Targu Neamţ. Festivalul de Tradiţii (Sărbătorile de Iarnă) la Piatra Neamţ – se desfăşoară în luna decembrie.7-8 septembrie.Tg. Codrii de Argint. un fond piscicol bogat în numeroasele râuri şi lacuri. Tazlău – arta lemnului (porţi). stimulat şi de existenţa. Târgul Meşterilor Populari – se desfăşoară în luna iulie.cu unica rezervaţie de zimbri din ţară. Turismul ştiinţific prin participări la sesiuni de comunicări ştiinţifice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful