1.Polisemie (Polisemantism) Capacitatea celor mai multe cuvinte dintr-o limbă naturală de a avea mai multe sensuri.

Este considerată o categorie semantică fundamentală şi universală pentru că se manifestă în orice limbă. Aproximativ 80% din fondul principal al limbilor actuale este compus din cuvinte polisemantice (cifra variază de la o limbă la alta). Polisemia caracterizează în primul rând verbele, substantivele şi adjectivele. Este direct proporţională cu vechimea cuvântului şi cu frecvenţa folosirii lui în limbă. De exemplu, cuvântul pământ are în limba română următoarele sensuri: 1. „planeta pe care locuim" Pământul este o planetă ca şi Marte 2. „scoarţa globului terestru" O râmă a ieşit de sub pământ. 3. „întindere de uscat": Salvarea naufragiaţilor era o fâşie pământ. 4. „teren cultivabil": I s-a restituit pământul după război. 5. „materie din care este alcătuită partea solidă a globului terestru": Plantele cresc în pământ. 6. „teritoriu, regiune, ţinut": „după obiceiul pământului 7. în locuţiuni şi expresii: - „foarte departe": la capătul pământului; - „totdeauna": de când e lumea şi pământul; - „diferenţă mare": ca de la cer la pământ. Se manifestă şi la nivelul altor construcţii sau structuri: „Ti-am cântat melodia": - „Am cântat melodia pe care ai compus-o chiar tu." - „Am cântat o melodie compusă de altcineva şi tu ai ascultat-o." 2.OMONIMIA şi polisemia reprezintă două categorii de sensuri ale cuvintelor, care, îmbinate în comunicări diferite, conduc spre descoperirea adevăratului înţeles al acestora. Omonimul este un cuvânt care are aceeaşi formă şi aceeaşi pronunţie cu alt cuvânt sau cu alte cuvinte, de care diferă ca sens şi ca origine.[1] Omonimele se pot clasifica astfel: Omonime lexicale - aceeaşi clasă morfologică, sens diferit: broască - substantiv, cu sensul de batracian; broască - substantiv, cu sensul de mecanism. Omonime gramaticale - acelaşi sens, aceeaşi parte de vorbire, dar persoane diferite: vin - verb, timpul prezent, persoana I, numărul singular; vin - verb, timpul prezent, persoana a III-a, numărul plural. Omonime lexico-gramaticale - clasă morfologică diferită, sens diferit: sare - substantiv, cu sensul de aliment; sare - verb, cu sensul de a sări.

3.ANTONIMELE: Definitie si mic dictionar de antonime ANTONIMELE sunt cuvinte cu formă diferită şi cu înţeles opus: mare # mic; înalt # scund; bun # rău; sus # jos etc. • Antonimia se poate realiza şi cu ajutorul prefixelor (prefixe antonimice, negative sau privative): confirma # infirma; închide # deschide; împacheta # despacheta; cinstit # necinstit; egal # inegal; lipit # dezlipit etc. • Antonimia se realizează şi între un cuvânt şi o locuţiune: a opri # a da drumul Notă: Perechea de antonime trebuie să fie compusă din părţi de vorbire de acelaşi fel: substantive: bucurie # tristeţe; adjective: bun # rău; verbe: a da # a lua; adverbe: sus # jos. Atenţie! • In cazul cuvintelor polisemantice, antonimia se stabileşte pentru fiecare sens mai important al cuvântului respectiv: drept # nedrept; drept # strâmb; drept # stâng • La stabilirea perechilor antonimice este bine să nu se piardă din vedere sensul cuvintelor. De pilda, cuvinte ca nebun, necurat, nevrednic nu sunt antonimele cuvintelor bun, curat, vrednic.

inechitabil. de obicei. măgulire).temporar (de scurtă durată. bucătărie.PARONIMELE: Definitie si mic dictionar de paronime PARONIMELE sunt cuvinte cu formă aproape identică (uneori diferă un singur sunet) şi cu sensuri diferite.Mic dicţionar de antonime alb # negru bun # rău. veşnic. Atenţie! * Criteriul după care o pereche de cuvinte e considerată pereche paronimică este cel al atracţiei (confuzie paronimică). navă pentru transportul petrolului) petrolifer (bogat în petrol.imigraţie (a se stabili într-o ţară străină). blând. vulgar).arbitrar (după bunul plac). rece) . nepieritor frig # cald înnoda # a deznoda lumină # întuneric. greşit a cumpăra # a vinde drept # nedrept. cămară). dependenţă (a fi dependent de ceva) . între cuvinte vechi şi cuvinte mai noi: bun=preţios. ilegal efemer # etern.(a face o investiţie financiară) . carbonier (care se referă la cărbune) . apropiat.autentic Sursa principală a sinonimiei o constituie împrumuturile şi de aceea multe sinonime sunt neologice: limpede/clar. obârşie). consideraţie) . ordinal (care indică ordinea unor obiecte) . b) Sinonimele parţiale .diferenţă (deosebire).agilitate (sprinteneală.sunt puţine la număr şi se stabilesc între cuvinte vechi. zăcăminte). oral (transmis prin viu grai. Un cuvânt poate avea mai multe sinonime. aparte. valoros.real . a rămâne pe loc mic # mare a mobiliza # a imobiliza a pierde # a câştiga repede # încet. cuvântare. eminent (remarcabil. a indispune) . moarte/deces. conflicte familiare în loc de conflicte familiale (familiar = intim. emigraţie (expatriere) . alene sus # jos tinereţe # bătrâneţe vinovat # nevinovat 4. (a) investi . Pronumele este o parte de vorbire. complement (parte de propoziţie) . dalac=antrax. Ei i-am făcut un compliment.compliment (laudă. porumb=cucuruz. (a) enerva (a înfuria. cuvânt= discurs. (a) îngădui/(a) permite. original (neobişnuit. temporal (care indică timpul) . injust.SINONIMELE: Definitie si Mic dictionar de sinonime SINONIMELE sunt cuvintele cu formă diferită şi înţeles identic sau foarte asemănător. beznă a merge # a sta.(a) învesti (a acorda unei persoane un drept. glacial (de gheaţă. Complementul este de mai multe feluri. repede=iute. momentan).sunt cele mai frecvente şi se realizează. adânc/abis.glaciar (eră glaciară). păpuşoi etc. petrolier (referitor la petrol.literar (referitor la literatură). destinat familiei) . o funcţie. verbal) .orar (program pe ore). literal (cuvânt cu cuvânt. 5. cinstit/onest. apropiere (acţiunea de a se apropia) . apropiat. originar — de origine) Mic dicţionar de paronime abilitate (pricepere) .ordinar (obişnuit. varză=curechi.livret (legitimaţie militară). familial (privitor la familie. amănunt/detaliu. o demnitate).veritabil .carbonifer (ramură industrială care se ocupă cu extracţia şi prelucrarea cărbunelui). textual) . evidenţiindu-şi în felul acesta gradul de incultură. eronat. familial = legat de familie) localitatea originală în loc de localitatea originară (original = deosebit. cunoscut). timp=vreme. Există mai multe tipuri de sinonime: a) Sinonimele totale . malefic corect # incorect. eferenţă (respect. supleţe).iminent (care nu poate fi oprit). libret (arie muzicală) . excepţional) . Vorbitorul foloseşte cuvântul uzual în locul celui mai puţin cunoscut. despre terminaţiile unui organ sau ale unui ţesut).apropriere (acţiunea de a însuşi un lucru străin) arbitrai (hotărât de arbitru) .originar (privitor la origine.familiar (intim.dependinţă (încăpere auxiliară: baie. gustos. regionale şi cuvinte literare sau între denumirile populare şi termenii tehnico-ştiinţifici: inimă=cord. Fiecare om are un nume şi un prenume. . vorbă etc. formându-se astfel o serie sinonimică: adevărat . cupru=alamă. (a) cere/(a) solicit a etc.(a) inerva (în biologie. propriu unei persoane) .

a i se urca la cap.) . a revoca. plenitudine.dăunător. redus.) . înduioşător. (înv. cutezanţă. select. a se da de-a rostogolul. remarcabil. violent. povaţă. naz. aroganţă.comun.) a oblădui.izbândă. (a) emoţiona (vb. modest. revoltă (subst. a mărturisi.rezistent.) laborios. imaginare (subst. politicos.) . a râvni. a înduioşa. îndemânare. (livr. respectuos.chef. stil. uşurinţă. fantezie.) . prepoziţie: către=spre Un cuvânt cu mai multe sensuri are sinonime pentru fiecare sens: arbore — copac: Bradul e un copac. neobrăzare. mişcător. obscur. fason.) şic. deplin.cerere. a o lua la sănătoasa = a fugi.dinamism. a infirma. a gândi. complet. (a) tinde (vb.insolenţă. păgubitor. sclifoseală. a se da de-a dura = a se rostogoli. vorbire. neruşinare.) maravet. răzmeriţă. mediocru (adj.a impresiona. a rezilia.bucurie. reuşită. harnic (adj. citit (adj. meci. (a) afirma (vb.) . toană.limbă. plăsmuire.duios.) meşteşug. nestricat. periculos. neînfricare. satisfacţie (subst. trufie. (pop.) năbădaie. impetuozitate. tenace.) . perfect profund. a-şi lua nasul la purtare = a se obrăznici.învăţătură. a năzui. principiu. pronume: el—dânsul. succes (subst. trecător. stilat.) . vrednic. bravură (subst.) . a invalida. primejdios. a medita. a ţinti.În cazul acestor sinonime nu se realizează o identitate a termenilor seriei sinonimice şi se optează pentru unul dintre ele. răscolitor. erudit. manierat. exprimare. desăvârşire (subst. — pom: Mărul e un pom.) a cuvânta. robusteţe. impertinenţă. fiţă. falsitate (subst. (pop. contraindicat. curaj.a aspira. vitejie. (arh. desăvârşit.) pernicios. a tulbura. a desfiinţa.) apucătură. ingeniozitate.) . dexteritate. necuviinţă.) . ipocrizie.). nestăpânit. (a) guverna (vb. în funcţie de particularităţile contextului. pieritor. distins (adj. cuviincios (adj. schimbător.adânc. a relata. născocire.a cârmui. (pop.) jalbă. nociv (adj. instruit. (pop. rar. justificare. mângâiere. neobosit. partidă. (livr.) . sfiicios. a dori. neadevăr.) .) a ocârmui. timid. victorie. duplicitate. (reg. purificat. Se poate stabili o relaţie de sinonimie şi între o expresie şi un cuvânt sau între două expresii: a băga de seamă = a observa. (fam. Mic dicţionar de sinonime abilitate (subst. potrivit.concepere. a desfiinţa. a domni.activ.) . a spune. negativ. iscusinţă. (pop. argument. practică.) . absolut (adj. a conduce. curat. (a) anula (vb.perfecţionare. revoluţie.oxigenat. temei. tulburător. silitor. (a) raţiona (vb. bun. vătămător. eroism. deosebit. întrecere.ales. joc (subst.) .) .) -joacă. obrăznicie (subst. creare.) simţitor. a sensibiliza. sfios (adj. vlagă.meşterie. plăcere. ştiutor.a abroga. învăţat. ilustru.destoinicie.) . zbânţuială. efemer (adj. a mişca. rejudiciabil. Notă: * Sinonimul şi cuvântul înlocuit trebuie să fie aceeaşi parte de vorbire: substantive: noroc=şansă. sârguincios. solid. îndrăzneală. muncitor. proaspăt. aristocrat. desfătare. (arh.) .decent. vigoare (subst. suprem. a reflecta. reverenţios.) . sfruntare. politicos. inventare. neostenit. zelos. mijlociu. agresiv. elaborare.) . nealterat. a se remarca.) . grai. limbaj (subst.) . tevatură.a chibzui. energie. (sport) dispută. forţă. tupeu. poftă.) .îndreptăţire. a stăpâni. făţărnicie. adjective: prietenesc=amical. perfidie. . viclenie.răscoală. vitalitate. (pop.) scăiâmbăială. motivare. minciună.) . nevătămator.) . eminent. a cugeta. scornire. salubru. cultivat. a dirigui. zburdălnicie. vibrant.bărbăţie. perfecţiune.cult. dibăcie. capriciu (subst. neînfricare.) .) . verbe: a reuşi-a izbuti. tare. numerale: întâiul—primul. ispravă. integral.) noimă. ştiinţă. (pop. ozonat (adj. moft. emoţionant. tărie.a adăposti.temporar. brutal. temeritate.) . bătăios. maimuţăreală.ruşinos. fandoseală.) a pripăşi.) voinicie. (pop. zbenguială. a zice. a se evidenţia. regulă.) . a suprima. total.) . • (adj.inexactitate. stricător. a jindui.) pricopsit. elegant.. superior.) . impresionant. precept (subst. rebeliune. adverbe: mereu-totdeauna. raţiune. scăzut. patetic (adj. (a) găzdui (vb. mulţumire. prefăcătorie. vremelnic. memoriu (arh. talent. normă. a pretinde.a declara. a sălăşlui. a judeca. educat. pricepere. adv. putere.) . petiţie (subst.) . a visa. isteţime. (reg. motivaţie (subst. a primi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful