CUPRINS

1

CAPITOLIL I ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA SISTEMULUI OSOS

.

ALCATUIREA SCHELETULUI Oasele, în număr de 223, legate între ele prin articulaţii, alcătuiesc scheletul (fig. 5).

Ele se grupează în: scheletul capului, scheletul trunchiului şi scheletul membrelor. Cea mai mare parte sunt perechi, cele neperechi fiind aşezate în planul de simetrie bilaterală a corpului.

Fig. 5 Scheletul corpului uman

Scheletul capului

2

Este alcătuit din 22 oase dintre care 8 formează craniul cerebral (neurocraniul) ce conţine encefalul, iar 14 formează craniul visceral sau feţei. Craniul cerebral, cu capacitate-medie de 1400-1500 cm3, are forma unui ovoid cu partea posterioară mai voluminoasă şi prezintă o bază şi o boltă. Dintre oasele care îl alcătuiesc, 4 sunt mediane si neperechi: frontal, etmoid, sfenoid, şi occipital, iar 4 sunt perechi si asezate lateral: oasele temporale şi parietale (fig . 6).

Osul occipital are o porţiune verticală şi una orizontală care înconjură orificiul occipital; prin acesta canalul vertebral se continuă cu cutia craniană. Pe porţiunea orizontală se găsesc 2 condili occipitali, prin care se face articulaţia cu prima vertebră cervicală — atlas. Scheletul trunchiului Scheletul trunchiului este format din coloana vertebrală , sternul, coastele, pelvisul (bazinul) şi articulaţiile dintre ele. Din cauza legăturilor funcţionale pe care le are cu membrele inferioare, pelvisul va fi studiat împreună cu acestea. Coloana vertebrală 3

Este scheletul axial situat în planul median posterior al corpului iar în alcătuirea ei intră 33—34 vertebre. Vertebra tip are două componente: -una anterioară- corpul, având forma aproape cilindrică -şi una posterioară — arcul vertebral, delimitându-se între acestea orificiul vertebral. Arcul este legat de corpul vertebrei prin doi pediculi vertebrali, iar între corpurile vertebrale să găsesc discurile intervertebrale, formaţiuni fibro-cartilaginoase, care articulează corpurile vertebrale şi permit îndoirea coloanei vertebrale.Prin suprapunerea orificiilor vertebrale se formează canalul vertebral ce adăposteşte măduva spinării. Arcul vertebral şi pediculii prezintă proeminenţe numite apofize; Există două feluri de apofize: - unele servesc pentru inserţia muşchilor; astfel sunt: o apofiză spinoasă, situată dorsal şi două apofize transverse, situate lateral ; - altele servesc articulaţia corpurilor vertebrelor între ele — apofize articulare — şi sunt situate pe părţile laterale ale arcului, două superioare şi două inferioare.

4

Între vertebrele ce alcătuiesc regiunile coloanei vertebrale există unele deosebiri (fig. 7 — Coloana vertebrală. este de formă inelară. 8_A — Diferite tipuri de vertebre: a — atlas. În mişcarea de rotire a capului. Prin suprapunerea celor două adâncituri de la arcurile a două vertebre succesive se formează de fiecare parte cîte un orificiu intervertebral. primele două vertebre ale regiunii cervicale (7) prezintă modificări determinate de articulaţia craniului la coloana vertebrală. cei doi condili occipitali.Atlasul Regiunea cervicală Regiunea toracală Regiunea lombară Promontoriul Regiunea sacrală Regiunea coccigiană Fig. prin care ies nervii spinali. Prima vertebră numită atlas nu are corp. Pe ea se fixează. Marginea superioară şi cea inferioară a fiecărui pedicul prezintă câte o adâncitură. Astfel. A doua vertebră numită axis prezintă pe faţa superioară a corpului său o proeminenţă numită dinte. craniul împreună cu atlasul se roteşte în jurul dintelui axisului. b — axis. 8). care pătrunde în partea anterioară a inelului atlasului. 5 . în două cavităţi articulare. c — vertebră cervicală Fig.

De asemenea. Se găsesc în schimb nişte apofize care reprezintă resturi de coaste. pentru dreptaci este orientată cu convexitatea spre dreapta. care astfel se reduc şi nu se pot propaga pînă la masa nervoasă din craniu.Fig. precum şi necesităţii de a amortiza loviturile primite în talpă în timpul mersului. iar apofizele transverse lipsesc. Vertebrele toracale (12) prezintă pe părţile laterale ale corpului faţete de articulare pentru coaste. osul sacrum se articulează cu oasele coxale. în plan sagital. Coccisul este un os mic rezultat din fuzionarea a 4—5 vertebre coccigiene. formând osul sacrum. numit apendice xifoidian. iar în plan frontal o uşoară curbură laterală la nivelul membrului superior care. Aceste curburi corespund unor necesităţi mecanice. f — sacrum. de susţinere a capului. curburile uşurează menţinerea poziţiei de echilibru şi determină rezistenţa la presiune mai mult decât dacă coloana vertebrală s-ar prezenta ca o tijă dreaptă. iar pentru stîngaci cu convexitatea spre stînga. Faţa pos-terioară. Pe laturi. 10) este un os lat. lombară. el reprezintă un vestigiu al cozii. segmentul său inferior. 9_B — Diferite tipuri de vertebre:d — vertebră toracală. Sternul (fig. convexă. iar pe marginile laterale prezintă 7 feţe articulare în care se prind primele 7 perechi de coaste. 4 curburi: — curburile fiziologice: cervicală. Vertebrele lombare (5) sunt cele mai voluminoase. Regiunea sacrală are cele 5 vertebre sudate. situat în partea anterioară a toracelui. rămâne multă vreme cartilaginos. a osului sacrum este prevăzută cu creste rezultate din fuzionarea apofizelor vertebrelor sacrale. e — vertebră lombară. sacrală. Coloana vertebrală prezintă. g — coccis. De partea superioară mai lăţită se articulează claviculele. două superioare şi două inferioare. 6 . toracală. toracelui şi abdomenului. median şi impar. Pe faţa anterioară şi posterioară se văd 4 perechi de orificii prin care ies ramurile nervilor sacrali.

ele se numesc flotante (libere). aşezate pe două rânduri.Primele 7 perechi sînt coaste adevărate. următoarele 3 perechi sunt coaste false. Ultimele 2 perechi nu ajung la stern. 10) este format din 2 părţi: a) Centura scapulară. care se modifică în timpul mişcării respiratorii. Ea prezintă 3 diametre. este partea care leagă membrul superior de torace şi este formată din câte două oase de fiecare parte: clavicula. metacarpiene şi falange. Spre deosebire de alte vertebrate. Oasele carpiene în număr de 8 sunt oase scurte. b) Partea liberă sau membrul superior propriu-zis are 3 antebraţul şi mâna. Scheletul braţului este alcătuit din humerus. Scheletul mâinii este constituit din oasele carpiene. situată anterior şi scapula . la om osul coracoid este sudat cu corpul scapulei. longitudinal. transversal şi anteroposterior. vasele de sânge şi nervii. prin care trec tendoanele. Fiecare coastă se articulează dorsal cu 2 corpuri vertebrale alăturate şi cu apofiza transversă a vertebrei corespunzătoare ca număr. SCHELETUL MEMBRELOR Scheletul membrelor superioare Scheletul membrelor superioare (fig. segmente: braţul. Ele formează un jgheab deschis spre palmă. dinspre antebraţ spre mână. situată posterior. (omoplatul). neavând cartilaje costale. Scheletul antebraţului este format din 2 oase: radius şi ulna (cubitus). Porţiunea toracală a coloanei vertebrale împreună cu sternul şi coastele alcătuiesc cutia toracică ce este separată de abdomen prin diafragmă. Aceste două oase sunt solidarizate între ele printr-o membrană conjunctivă puternică — membrana interosoasă. 7 .

mai larg şi mai scund. al gambei şi al piciorului. Este de forma unei lentile planconvexe şi cuprinsă în grosimea tendonului unui muşchi numit cvadriceps. -Scheletul coapsei este alcătuit din femur. care la femeie este coxale se articulează posterior cu sacrum şi anterior. 8 . -Scheletul gambei este format din 2 oase fibula (peroneul) şi tibia. printr-o membrana interosoasă. de fiecare parte Cele două oase care provine din sudarea a trei oase primitive ilion. Împreună formează pelvisul (bazinul). b) Scheletul membrului inferior liber (fig. Scheletul membrelor inferioare Scheletul membrelor inferioare (fig. 10 — Oasele toracelui. ischion şi pubis. legate între ele. centurii scapulare şi membrului superior: a—m — coaste. ca şi la antebraţ. In partea anterioară a genunchiului se găseşte rotula. cel mai lung os din corp. de asemenea din 2 părţi: a) Centura pelviană formată dintr-un singur os — osul coxal — . la nivelul simfizei pubiene. 11) format din scheletul coapsei. între ele.Fig. 34) este format.

În acest mod greutatea corpului este distribuită prin aceste bolţi către punctele de sprijin ale piciorului pe sol. Piciorul.-Scheletul piciorului este format din oasele tarsiene. în număr de 7 (dintre acestea : astragalul ce formează glezna şi calcaneul — osul călcâiului). adaptat pentru staţiunea bipedă. Articulaţiile 9 . asigură elasticitatea necesară pentru diferitele faze ale mişcării. Aceasta. are o construcţie în boltă atât în sens longitudinal cât şi în sens transversal. împreună cu existenţa pieselor osoase mici articulate. oasele metatarsiene şi falangele. Fig. 11 — Oasele centurii pelviene şi ale membrului inferior.

deci nu au cavitate articulară. iar cele sacrale sînt complet imobile fiind sudate. se găsesc spaţii membranoase numite fontanele (anterioară şi posterioară). subţiate şi trecute unele peste altele ca nişte solzi (suturi solzoase) aşa cum este sutura dintre solzul osului temporal şi osul parietal.Oasele sunt legate între ele prin articulaţii. între oasele ce se articulează se interpune un strat de ţesut conjunctiv cartilaginos sau osos. Deşi mobilitatea dintre două vertebre este redusă. poate executa mişcări complexe şi de amplitudine variată. în ansamblu. în primele 6 luni de viaţă se închide fontanela posterioară. 12). care sînt acoperite cu un cartilaj articular. Vertebrele dorsale sunt foarte puţin mobile. coloana. de constituţie fibroasă. Există suturi. iar cea anterioară. În componenţa unei artrodii intră: feţele articulare ale oaselor. În alte locuri. Ele servesc pentru sporirea dimensiunilor bolţii craniene. între care se intercalează discurile intervertebrale). La naştere. la locul de întâlnire dintre oasele parietale cu frontalul şi respectiv cu occipitalul. acestea se împart în: Sinartrozele sunt articulaţii în care nu este posibilă mobilitatea. Articulaţiile cu mobilitate mare se numesc artrodii (fig. Cele cu mobilitate redusă se numesc amfiartroze. oasele sînt legate între ele prin capsula articulară. Sinovială Ligament Menisc Cavitate articulară Capsulă articulară Cartilaj articular Fig. Aceasta secretă un lichid numit sinovie ce înlesneşte alunecarea 10 . totuşi. între oasele ce se articulează se interpune o formaţiune fibrocartilaginoasă (exemplu: articulaţiile dintre corpurile vertebrale. După gradul de mobilitate posibilă între oasele care alcătuiesc o articulaţie. marginile oaselor sunt lipsite de dinţi. La nivelul lor. căptuşită pe faţa internă cu o pătură subţire de celule care formează membrana sinovială. De asemenea. ele formează un os unic. prin însumarea mişcărilor tuturor vertebrelor. Diartrozele sunt articulaţii mobile. în jur de 2 ani. în care oasele se fixează prin dinţaturi ce se întrepătrund (suturi dinţate) ca la oasele parietale ale cutiei craniene. 12 — Schema unei articulaţii mobile.

în acest caz avem de-a face cu o luxaţie. numite ligamente. foarte puternice. Prin efectuarea unor mişcări forţate. Când între capetele osoase ce se articulează există nepotriviri de formă (de ex. în articulaţii se pot produce întinderi şi.suprafeţelor osoase. rup capsula şi ies din articulaţie. Mişcările de la nivelul articulaţiilor mobile sunt. care corijează aceste nepotriviri. mişcări de alunecare şi rotaţie. Tratamentul lor constă în aplicarea de bandaje compresive. care aduc oasele în poziţia normală. smulgeri de ligamente. la genunchi. uneori. Ele se pot reduce prin manevre manuale sau chirurgicale. articulaţia temporo-mandibulară şi cea sterno-claviculară) se interpun formaţiuni fibrocartilaginoase numite meniscuri şi discuri. În cazuri mai grave oasele care participă pot părăsi raporturile lor normale. Capsula este întărită de fascicule de ţesut conjunctiv fibros. Între oase şi capsulă se găseşte cavitatea articulară. 11 . în principiu. care caracterizează entorsele.

Metabolismul oaselor Este reprezentat de totalitatea proceselor chimice care stau la baza formării şi distrugerii ţesutului osos.NOTIUNI DE FIZIOLOGIA OASELOR. Echilibrul fosfocalcic se stabileşte între cantitatea de fosfor şi calciu absorbit la nivelul intestinului subţire şi o mică parte provenită din substanţa osoasă. Aceasta presupune controlul riguros al echilibrului fosfocalcic.apă 20—25% şi reziduu uscat 75—80%. în forme simple. Metabolismul oaselor este foarte complex şi strâns legat de procesele metabolice din întregul organism şi în special de echilibrul fosfocalcic. control exercitat pe cale sanguină de către hormonii glandelor cu secreţie internă. asigurându-se astfel integritatea structurii şi funcţiei ţesutului osos. un echilibru dinamic. şi eliminarea lor la nivelul rinichiului prin urină. Compoziţia chimică a ţesutului osos este reprezentată schematic astfel: . . 60% fiind substanţe anorganice. Ori de cîte ori absorbţia calciului la nivelul intestinal este insuficientă. . în cazuri normale. pe de altă parte. organismul îşi asigură concentraţia lichidelor sale prin intensificarea procesului de demineralizare a substanţei osoase şi invers. Procesul de formare a sărurilor minerale complexe. Desfacerea sărurilor minerale complexe insolubile.substanţele anorganice sînt reprezentate. Concentraţia lor în sânge poartă numele de calcemie şi respectiv fosfotemie. Acest echilibru nu poate fi înţeles decât dacă ştim că fosforul şi calciul se găsesc în organism. alături de apă. dintre care poziţia centrală o ocupă fosfaţii de calciu ce se află într-un permanent schimb cu ionii de Ca şi P din sânge. Procesele metabolice se desfăşoară sub elaborate de celulele osoase.din reziduul uscat numai 40% este substanţă organică.substanţa organică este reprezentată. de către sărurile minerale. din elementele chimice aduse de sânge şi depunerea lor în oase se numeşte mineralizare. . Între procesele de mineralizare şi demineralizare este. 12 acţiunea catalitică a enzimelor . sau eliminarea prin urină este crescută. pe de o parte. ea reprezintă o valoare relativ constantă. solubile şi trecerea lor în sânge poartă numele de demineralizare. în cea mai mare parte dintr-o proteină cu molecula complexă numită oseină. în cea mai mare parte sub formă de săruri insolubile (în oase şi dinţi) şi în foarte mici cantităţi în formă solubilă (în lichidele din corp).

Calcitonina are acţiune antagonică parathormonului. 2. ceea ce conferă acestui ţesut duritatea necesară şi rolul de aparat de susţinere. Prin măduva roşie oasele generează o mare parte a elementelor figurate din sînge. face parte din aparatul de locomoţie şi reprezintă principalul depozit de minerale din organism. Structura şi compoziţia ţesutului osos. care la rândul său. se află sub influenţa activităţii hormonale şi vitaminice. Deficienţele morfofuncţionale ale sistemului osos. În menţinerea echilibrului fosfocalcic un rol important revine vitaminei D. cutia toracică protejează organele de importanţă vitală. Acestea trebuie căutate în primul rând în tulburări ale metabolismului osos. ca inima şi plămînii. scăderea calciului sanguin stimulează producerea de parathormon. Creşterea calciului sanguin produce scăderea secreţiei de parathormon. Prin rezistenţa pe care o oferă ţesutul osos. îndeplineşte în acelaşi timp rol de protecţie şi rezistentă. 1. sunt perfect adaptate acestor funcţii. 13 de locomoţie pusă în . Aceasta controlează absorbţia calciului la nivelul intestinului subţire şi influenţează pozitiv procesele metabolice la nivelul oaselor. Ţesutul osos. Cantitatea de hormoni secretaţi este în funcţie de concentraţia calciului în sânge. Oasele formează componenta pasivă a aparatului mişcare prin contracţiile muşchilor. aşa cum am arătat. 4. creierul (rol de apărare). ca şi structura şi arhitectonica diferitelor piese care alcătuiesc scheletul. Parthormonul creşte eliminarea fosfaţilor prin urină şi mobilizează calciul din oase. invers. care intervin în reglarea echilibrului fosfo-calcic sunt: paratiroidele prin hormonul lor — parathormon — şi tiroida prin hormonul calcitonina. în special în procesul de mineralizare şi demineralizare. alcătuind aparatul de susţinere a organismului. Ca depozit de minerale un rol deosebit îl joacă ţesutul osos în menţinerea echilibrului fosforului şi calciului. Rolul ţesutului osos în organism.Glandele cu secreţie internă. 3. 5. iar cutia craniană. Alcătuirea chimică a ţesutului osos se caracterizează printr-o cantitate mică de apă şi un bogat conţinut în săruri minerale.

13 — Deformări ale coloanei vertebrale şi ale oaselor gambei: A — scolioză (a). Se produc deformări mai ales ale oaselor membrelor inferioare (fig. În afară de factorii hormonali şi vitaminici. B — imobilizarea unei fracturi (a) dublă fractură de tibie şi fibulă (b). în special în climatul marin şi prin administrarea sărurilor de calciu. boală numită osteo-malacie. Rahitismul se vindecă prin administrarea de vitamina D. fig. 14 . 13. sunt şi alţi factori care pot acţiona asupra structurii şi funcţiei osului. Boala produce tulburări complexe. B). la diminuarea procesului de mineralizare a oaselor. Se corectează cu aparate ortopedice care introduse în încălţăminte. Fig. Rahitismul poate apărea. Regiunile tropicale sunt lipsite de rahitism. menţin bolta. Aa). Turtirea bolţii tarsiene dă naştere deformaţiei numită picior. iar la copii la boala cunoscută sub numele de rahitism. fie din cauza unui aport insuficient de vitamină D în alimentaţie. Cu ajutorul aparatului gipsat se realizează imobilizarea care favorizează consolidarea fracturii (fig. 13. Sunt binecunoscute şi consecinţele deficitului în vitamina D. prin expunerea la soare. cum sînt loviturile puternice care duc la fracturi. Acesta duce. iar la şcolari ca urmare a poziţiei necorespunzătoare în timpul scrisului (scolioză. Integritatea anatomică a oaselor poate fi compromisă prin factori externi. Ia adult. fie prin lipsa de expunere la razele solare. rahitism (b). care ia contact cu solul pe toată lărgimea sa. Oasele devenind fragile sînt predispuse la fracturi. Oasele lungi sunt în special expuse fracturilor. Ab). 13. ele se pot rupe în două sau mai multe fragmente care se pot aduce în poziţia normală.Când secreţia glandelor paratiroide este prea intensă (hiperseereţia) hormonul în exces mobilizează calciul din oase şi se produce rarefierea ţesutului osos. deformările pot apărea ca o consecinţă a poziţiei defectuoase a corpului în timpul lucrului. Aşa de exemplu. iar sistemul osos este în primul rând afectat.

Animalele patrupede nu modificări. se datorează staţiunii verticale şi a gravitaţiei. Talia omului diferă în cursul unei zile. precum şi decolarea periostului de către colecţia purulentă poate antrena o necroză osoasă cu formarea de sechestre. care poartă numele de osteită. În stadiul iniţial.Aceasta. în special la cei care stau mult timp în picioare. infecţia se poate întinde şi la diafiză ( pandiafizită ). Germenii vehiculaţi pe cale hematogenă găsesc pentru multiplicare un loc preferat la nivelul metafizelor oaselor diafizare lungi. cel mai frecvent datorită stafilococului auriu ce afectează cu predilecţie. osteomielita este o afecţiune caracterizată printr-o inflamare progresiv distructivă a osului infectat cu germeni ajunși pe cale hematogenă. Este definită prin prezenţa unui focar de supuraţie ușoară. tratamentul antibiotic poate eradica complet infecţia. 15 . din cauza tasării discurilor intervertebrale sub greutatea trunchiului şi din cauza turtirii bolţii piciorului. Infecţia produsă de un germene puţin virulent care afectează un bolnav care se apără bine. Dimineaţa omul este mai lung decît seara cu 2—3 cm. Tromboza arterelor nutritive ca urmare a procesului septic. Această entitate trebuie deosebită de infecţiile produse prin inoculare directă sau contiguitate. ca şi modificările diurne ale curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale. CAPITOLUL II prezintă aceste OSTEOMIELITA Cunoscută încă din antichitate. La producerea bolii concură atât virulenţa şi concentraţia germenilor cât şi factori locali şi generali. Dacă germenele este virulent şi rezistenţa imunologică a bolnavului este slabă. Prognosticul osteomielitei rămâne legat de precocitatea diagnosticului şi tratamentului ca şi de rezistenţa imunologică a individului. Acestea revin la normal în timpul nopţii. cum ar fi statusul circulator şi apărarea imunitară. unde reţeaua vasculară prezintă sinusoide largi şi este foarte lentă. poate rămâne localizată ( metafiză ) sau se poate incapsula ( abces Brodie ). metafiza oaselor lungi. dar nu exclusiv.

CLASIFICARE În ultimii ani aspectul osteomielitei s-a modificat. B. separarea reţelelor vasculare epifizare şi metafizare nu este stabilită şi atingerea epifizelor şi articulaţiilor devine o regulă : este vorba de osteoartrita sugarului. şold şi cot. C. La nou-născut. Există de asemenea osteomielite nepurulente plurifocale şi osteomielite cronice neinfecţioase. vascularizaţia epifizară şi metafizară sunt separate la nivelul cartilajului de creştere care se comportă ca o adevărată barieră în calea propagării infecţiei dinspre metafiză înspre epifiză.pandiafizită . În unele cazuri osteomielita evoluează lent şi procesul inflamator se opreşte fără a mai evolua spre o necroză purulentă . Clasificare anatomică La copil.Osteomielită . Clasificarea evolutivă poate fi rezumată astfel : Osteomielită hematogena acută Osteomielită hematogena subacută 16 . se observă din ce în ce mai des la copii. Clasificarea anatomică poate fi definită astfel : .Osteoartrită Atingerea primitivă a epifizelor se observă îndeosebi în formele subacute ale infecţiei.osteomielite inflamatorii nepurulente. Clasificare evolutivă Alături de formele clasice de osteomielită acută hematogenă şi osteomielită cronică d’emblee.epifizită . Clasificare anatomopatologică Unele infecţii specifice şi în special infecţiile cu micobacterii induc o reacţie granulomatoasă urmată de necroză cazeoasă. A. antrenează în general artrite septice. Acestea sunt osteomielitele granulomatoase. Cele mai multe forme subacute nu evoluează către necroză purulentă. Aceste două localizări. Osteomielita poate fi clasificată în funcţie de criterii anatomice. au apărut o multitudine de forme clinice noi.metafizită . anatomopatologice şi evolutive. forme subacute caracterizate prin debutul lor insidios şi prin absenţa semnelor generale de infecţie. Alături de osteomielita acută clasică a adolescentului. Contaminarea articulaţiei se produce precoce numai acolo unde metafiza este intraarticulară ( metafiza proximală a femurului şi metafiza proximală a radiusului ).

bărbaţii fiind afectaţi de două ori mai frecvent decât femeile. în special la adulţi. bazin. Acest fapt explică de ce 85% din îmbolnăviri apar până la 16 ani(un vârf de frecvenţă sub 2 ani și al doilea între 8 si 12 ani). extremitatea inferioară a tibiei. Există o preponderenţă masculină. extremitatea femurală superioară. rar oase scurte și plate. Se pot înregistra și afectări vertebrale. 17 .Osteomielită cronică : a) secundară b) d’emblee ( de la început ) OSTEOMIELITA ACUTĂ HEMATOGENĂ Osteomielita acută hematogenă se întâlnește la orice vârstă dar are ca maximum de frecvenţă în perioadele de creștere intensă a organismului. Sediul este în metafizele fertile ale oaselor.

întrerupând astfel şi irigaţia osului de către reţeaua periostică. Arterele nutritive se divid în cavitatea medulară şi se termină prin mici arteriole în vecinătatea cartilajelor de creştere. din contră. ETIOLOGIE 18 . Poate exista şi osteomielita neonatală. PATOGENIE Osteomielita acută hematogenă este consecinţa unei bacteriemii sau a unei septicemii. La nivelul cavităţii medulare. Mai târziu toxinele piogene distrug periostul iar puroiul invadează părţile moi. Edemul dezlipeşte periostul de corticală. Edemul inflamator se transformă în puroi care se propagă de-a lungul canalelor Havers.La nou-născut. numărul redus de celule reticuloendoteliale şi ritmul lent circulator permite cu uşurinţă dezvoltarea germenilor. Embolia septică produsă la nivelul arterei nutritive a osului dezvoltă un edem intraosos. la nivelul metafizelor. procesul infecţios afectează simultan osul şi articulaţia. Pe statistici mari unul din trei bolnavi evocă un context traumatic considerându-se astfel că el ar juca mai degrabă un rol focalizator. ca urmare a particularităţilor anatomice. Rolul traumatismului în apariţia osteomielitei acute hematogene este încă discutabil deşi a fost sugerat încă de prin anii 20. condiţiile sunt favorabile fagocitozei microbiene.

dar nu produce în toate cazurile osteomielita. În cazul osteomielitei neonatale căile de pătrundere pot fi diverse : calea cutanată. denudările venoase. pneumococi. agitaţie sau adinamie ~ inapetenţă. greţuri. Alţi germeni sunt: stafiloci de grup A. apar semnele de localizare ale osteomielitei : ~ durere vie localizată la nivelul unui segment de membru ~ poziţie antalgică a membrului afectat 19 în plină stare de sănătate şi se caracterizează prin următoarele semne şi simptome specifice unei infecţii grave : . urini hipercrome Concomitent cu alterarea stării generale sau la scurt timp de la debut. Cel mai adesea însă. E. ochi încercănaţi. uneori vărsături ~ facies toxic. respiraţie accelerată ~ oligurie. debutul osteomielitei acute este brutal apărând ~ ascensiune termică care poate atinge 39-40 C ~ frison puternic ~ stare de curbatură ~ delir. infecţii dentare sau amigdaliene. Frecvenţa mare a stafilococului auriu pare legată de capacitatea acestui germen de a sintetiza prostaglandine.stafilococul alb. stafilococii pleuro-pulmonare. exangvinotransfuziile. buze uscate. de subnutriţie .scăderea rezistenţei organismului. Coli. TABLOU CLINIC Debutul Poate fi precedat de stare de oboseală cu dureri osoase şi articulare vagi.stările toxice .oboseala şi efortul muscular prelungit . Pentru producerea bolii sunt necesari şi o serie de factori predispozanţi : . Calea de pătrundere a stafilococului poate fi reprezentată de un furuncul.În imensa majoritate a cazurilor agentul etiologic al bolii este stafilococul auriu(82% din cazuri). mediatori implicaţi în distrucţia osoasă. Stafilococul se întâlneşte în mod constant pe tegumentele lezate. ombilicală. limbă prăjită ~ tahicardie.stările carenţiale. o plagă superficială suprainfectată.

alături de persistenţa semnelor generale.~ tumefacţie locală ~ tegumente hiperemice. Perioada de stare După 3 .4 zile de la debut. împăstare sau chiar fluctuență ~punc ția abcesului este pozitivă și recoltează puroi ~ în forma toxică se poate instala coma și ulterior decesul Evoluţie 20 . are loc modificarea semnelor locale în sensul exteriorizării supuraţiei către părţile moi : ~ se amplifică sindromul infecţios general ~ durerea se intensifică ~ tumefacţia devine mai evidentă ~ apare abcesul subperiostal durere. cu circulaţie venoasă aparentă ~ temperatură locală mai ridicată ~ impotenţă funcţională parţială sau totală a membrului respectiv. roșeața. edemaţiate. cu reducerea sau abolirea mişcărilor în articulaţiile învecinate.

dar cel mai des trece spre cronicizare. dispnee. frecătură pericardică. leucocitoză 15000 . proteina C reactivă ). procesul infecţios poate evolua în moduri diferite. anemie severă. se poate remarca creşterea densităţii ţesuturilor moi din vecinătatea metafizei osului interesat. caz în care apare un tablou de bronhopneumonie ( tuse umedă. Primele modificări radiologice îşi fac apariţia numai după ce procesul inflamator din ţesutul medular se însoţeşte de afectarea ţesutului osos. starea generală se îmbunătăţeşte. murdar. prin radiografii comparative în proiecţii identice. de capacitatea de apărare a organismului şi de virulenţa germenului. Examen radiologic Este singurul care precizează localizarea şi întinderea leziunilor. expresie a edemului local. certificând existenţa următoarelor posibilităţi evolutive: ~ extensia infecţiei la diafiză ~ apariţia unui focar în alt os sau la capătul opus al aceleiaşi diafize ( osteomielita bipolară ) ~ prinderea articulaţiei învecinate de către procesul infecţios. În alte cazuri. IMAGISTICĂ A. urmăreşte evoluţia şi vindecarea sau apariţia recidivelor. raluri bronşice şi pulmonare diseminate ) sau de pericardită ( durere precordială. etichetează complicaţiile şi în timp. astfel încât în primele două săptămâni imaginea radiologică este nemodificată. După câteva zile poate avea loc deschiderea spontană a abcesului.În funcţie de vârstă. pulmonară sau pericardică. hemocultură pozitivă. osteomielita se poate vindeca. 21 . VSH-ul are valori deosebit de crescute. roşiatic. caz în care se asociază durerea şi reducerea mişcărilor articulare ~ complicaţie viscerală. Odată puroiul drenat spontan sau chirurgical. cardiomegalie ). EXAMENE DE LABORATOR Parametrii biologici inflamatori sunt crescuţi ( alfa2 globulinele. permiţând scurgerea unei cantităţi mari de puroi gros. după o uşoară ameliorare. Totuşi.20000/mm3. Febra şi durerea scad în intensitate. febra ascensionează din nou.

ele sunt înconjurate de un lizereu clar. vizibilă după aproximativ 2 luni de evoluţie. Scintigrafia 22 . Sechestrele au forme şi mărimi diferite. încep să se distingă treptat porţiuni de os mai dens. periostită. ce conferă în ansamblu structurii aspect de os pătat.16 zile de la debut. se pot observa în zona centrală a metafizei. indică cronicizarea osteomielitei. modificări discrete de resorbţie prin demineralizare difuză. Totodată se observă că imaginea radiologică capătă aspect neomogen. hiperostoză B. La aproximativ 21 de zile de la debutul bolii periostul care în mod normal nu poate fi evidenţiat radiografic începe să devină vizibil. apoi apare o dedublare a corticalei. Sechestru. ce conturează osul la periferie. datorate hiperemiei din faza incipientă a procesului inflamator. care reprezintă zone de necroză osoasă. neregulat delimitate. Apariţia imaginii de sechestru. resorbţia se întinde treptat către diafiză. sub forma unui lizereu opac. zonă ce constituie camera sechestrului şi care depăşeşte cu mult dimensiunile zonei necrozate. În zonele de resorbţie neomogenă. prin apariţia a numeroase zone de osteoliză. endostoză. având contururi dense.La 14 . datorită modificărilor de osteoscleroză reacţională însoţitoare.

Entorsa. Modul de evoluţie. un semn de gravitate. ca şi semnele locale comune mai multor afecţiuni ( durere. în care semnele articulare sunt rapid regresive. evoluează fără febră şi cedează la imobilizarea gipsată. D.Scintigrafia cu technetium 99 arată o hiperfixaţie la nivelul zonelor hiperemice din părţile moi şi la nivelul structurii osoase afectate. DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL Debutul infecţios al osteomielitei acute. Rezonanţa magnetică (RMN) Este capabilă să distingă o colecţie sangvină de una purulentă și este de ajutor în cazurile atipice. Este indicată totuşi în unele circumstanţe : ~ pentru orientarea diagnosticului diferenţial între o infecţie osoasă şi o leziune tumorală atunci când radiografia standard este echivocă. şi stabileşte indicaţia operatorie. C. tumefacţie. Această imagine este în aceste cazuri. precum şi pentru depistarea localizărilor multiple. însă. Scintigrafia pare utilă în cazurile în care osteomielita este localizată la nivel vertebral şi pelvian. prezentând infecţii fulminante. osul poate fi hipovascularizat şi imaginea echografică cvasinormală. examenele paraclinice şi proba terapeutică sunt însă criterii importante de diagnostic diferenţial. impotenţă funcţională ). ~ permite diagnosticul diferenţial între infarctul ososos şi osteomielita la copii cu drepanocitoză. Se observă constant echimoza. iar starea generală nu este alterată. Ecografia ABERNETY ŞI HOWARD au propus utilizarea ecografiei pentru a căuta abcesele subperiostice şi pentru a stabili oportunitatea unui abord chirurgical. La unii bolnavi. 2. duc deseori la erori de diagnostic. utile în excluderea următoarelor afecţiuni : 1. Sinovita traumatică acută tranzitorie. caracterizată radiologic uneori prin mici smulgeri osoase la nivelul de inserţie al ligamentelor. Marele risc este de întârziere a diagnosticului din cauza unui examen care nu este indispensabil. 23 .

Stări infecţioase septicemice 10. 8. bolnavului i se instituie un tratament de urgenţă administrat pe cale endovenoasă în cadrul căruia pe prim plan se situează asocierea a două sau în cazuri grave. Tratament medical Încă de la internare.unde elementul anamnestic şi examenul radiologic sunt tranşante. Spina ventoza .corp).corp) şi Gentamicină (5mg/kg. Următoarele recomandări pot fi folosite pentru a ghida tratamentul cu antibiotice înainte de a dispune de datele de laborator. Reumatismul articular acut în care durerile articulare sunt migratoare şi se accentuează la mobilizarea articulaţiei. asociate cu Penicilina G. Fracturile subperiostale sau dezlipirile epifizare . 24 . antistafilococic. Reticulosarcomul Ewing în perioada sa pseudoinflamatorie unde în momentul apariţiei durerii imaginea radiologică este constituită. răspuns favorabil la corticoterapie. Artritele ce apar în cazul unor boli infecto-contagioase (scarlatina) 5.3. stafilococ beta hemolitic prezent în exsudatul faringian. trei antibiotice cu spectru larg. Metastaze osoase în neuroblastoame. plus semne de impregnaţie neoplazică. şi în special. TRATAMENT Tratamentul modern al osteomielitei acute este complex şi se bazează pe următoarele principii : ~ combaterea infecţiei ~ mărirea reactivităţii organismului ~ imobilizarea segmentului afectat ~ intervenţie chirurgicală în focar Mijloacele terapeutice sunt medicale şi chirurgicale. în cazuri în care se întâlneşte stare generală alterată şi sindrom funcţional respirator marcat (stafilococie pulmonară sau focare multiple de osteomielită ). conform antibiogramei până la normalizarea VSH. aspirină. 4. Se utilizează Oxacilină (100-200 mg/kg. 6. penicilină. Pentru ca tratamentul cu antibiotice să fie eficace trebuie respectate o serie de criterii : ~ antibioterapia să fie precoce ~ dozele zilnice să fie suficient de ridicate ~ tratamentul să fie de lungă durată. ASLO crescut.localizarea diafizară a infecţiei bacilare 9. Flegmonul de părţi moi 7.

VARSTA Sub 4 ani (6luni-4 ani) Copii peste 4 ani si adult GERMENUL Gram-negativi Stafilococ auriu (60-90%) ANTIBIOTIC Cefalosporine(generația II) Cefuroxim-Cefamadol Cefalosporine Amoxicilină și acid clavulanic. luxaţii patologice ). După aproximativ 10-15 zile. 25 . ~ transfuzii de sânge integral în formele grave de anemii severe. gamavenin. Oxacilină. proteic şi cu anticorpi nespecifici ~ leucotrofin ~ gama-globulină. se poate schimba calea de administrare a antibioticelor. Tratament ortopedic Se face prin imobilizare în aparat gipsat şi este parte integrantă şi indispesabilă a complexului terapeutic al osteomielitei. atenuarea simptomatologiei locale. Benzil-penicilina Cefalosporine(generația III) sau Gentamicină Cefalosporine(generația III) Co-trimoxazol Pacienți heroină) Pacienți Streptococ compromiși Pseudomonas imunitar(dependenți de Proteus cu Salmonella hemoglobinopatii După câteva zile antibioticul folosit se poate schimba cu cel indicat de antibiograma recoltată din puroiul evacuat din focar. creează condiţii favorabile acţiunii antibioticelor administrate. Rifampicină. odată cu ameliorarea stării generale. folosind pe cale orală antibiotice antistafilococice ca : Eritromicină. pentru aportul lor hormonal. diminuează procesul inflamator local. considerate ca un tratament adjuvant în toate stările infecţioase ( vitamina C. suprimă durerea şi evită unele complicaţii ( fracturi. scăderea VSH şi a leucocitozei. Repausul segmentului scheletic afectat şi cel al articulaţiei vecine are următoarele efecte : reduce activitatea musculară. în stările foarte grave. Se imobilizează în mod obligatoriu articulaţia supra şi subiacentă focarului osteomielitic. complex B ). Terapia medicală complementară comportă : ~ folosirea vitaminelor. diminuează pericolul diseminării.

la care puterea de apărare este depăşită de virulenţa germenilor. virulenţa infecţiei şi factorii imunobiologici. În acest context se descriu : Forma toxică Încă de la început. din momentul diagnosticului şi este prelungită pe tot parcursul fazei acute a bolii. Semnele locale sunt foarte reduse sau chiar absente. facies toxic. filiform. sub formă de supuraţii metastatice. bolnavul care la început prezenta delir. ele neavând la dispoziţie timpul necesar să apară. Osteomielita sugarului Îmbracă un tablou sensibil diferit în comparaţie cu alte grupe de vârstă. Urmează imobilizarea în aparat gipsat şi pansament zilnic prin fereastră în zona inciziei. intră în stare de comă şi subcomă în cîteva zile. agitaţie. Tratament chirurgical Are ca scop evacuarea şi drenarea colecţiei purulente. Hemoculturile sunt pozitive. Bolnavul prezintă temperatură ridicată ( 40°C). în funcţie de vârsta bolnavului. se poate introduce de la caz la caz antibiotic şi se pun câteva fire rare de sutură la tegument. Starea generală se alterează rapid. FORME CLINICE Osteomielita acută poate îmbrăca tablouri clinice variate. devine adinamic. tabloul general este cel al unei infecţii grave stafilococice. Când abcesul osteomielitic prezintă fluctuenţă la palpare. ragade la nivelul comisurilor bucale ) fie la nivelul căilor aeriene 26 . Este o formă întîlnită şi astăzi. chiar sub tratament masiv cu antibiotice. care se grefează pe organisme tarate. cu febră şi frisoane repetate. În primul rând trebuie subliniat că poarta de intrare a germenilor poate fi găsită fie la nivelul tegumentelor unde există o stafilococie cutanată ( plagă ombilicală. din cauza particularităţilor de reactivitate ale copilului în această perioadă de viaţă. Se face lavaj abundent cu apă oxigenată sau cu o soluţie antiseptică. se practică o incizie largă. extremităţi reci. Forma septico-pioemică Se însoţeşte de starea generală gravă. sub anestezie generală şi se evacuează puroiul şi sfacelele. puls rapid.Imobilizarea se face precoce. marcând de obicei alte localizări osoase sau viscerale.

canalele haversiene largi explică sediul preferenţial epifizar al afecţiunii. Dacă la copiii de vârstă preşcolară sau şcolară localizarea infecţiei este constant metafizară. Semnele locale sunt deseori neobservate. un rol important este atribuit exangvinotransfuziilor şi perfuziilor efectuate în maternităţi. sau şi mai des. Boala poate fi poliostică şi interesează oasele lungi. În perioada neonatală.( faringoamigdalite ). în stadiul de artrită evidentă clinic ( împăstare. Dificultatea diagnosticului face ca internarea să se facă târziu. se constată deja luxaţie. durere la mobilizarea articulaţiei ). În al doilea rând particularităţile de distribuţie vasculară metafizo-epifizară. vertebre ) ca şi oasele mici ale mâinilor. impunând radiografierea întregului schelet. rezistenţa redusă a osului la infecţie. cu diminuarea activităţii lui. coaste. duce la distrucţia cartilajului de creştere. ce are drept urmare în timp. Rareori se întâmplă să coexiste o stafilococie pleuropulmonară. prinderea articulară şi distrugerile osoase. Din această cauză. O altă particularitate constă în aceea că între debutul clinic şi apariţia leziunilor radiologice intervalul este doar de câteva zile şi nu de 18-21 de zile cum este la copilul mare si adult. Diagnosticul precoce al osteomielitei acute este dificil de stabilit la un sugar a cărui simptomatologie generală se rezumă la subfebrilitate şi eventual la stagnarea curbei ponderale. stern. importante diferenţe de lungime a membrului afectat. plate ( craniu. bolnavul prezentând un episod diareic. În acest cadru se înscriu artritele septice şi dezlipirile epifizare. aplicarea tardivă a unui tratament complex. copilul fiind adus în stadiul de abces subperiostic. 27 . Singurele care atrag atenţia mamei sau medicului sunt imobilitatea unui membru. la sugari epifiza poate constitui adesea sediul localizării iniţiale. Radiologic. în special când leziunea este localizată la nivelul şoldului. o serie de complicaţii grave pot apărea chiar din primele săptămâni de boală. ambele putând constitui sursa unor luxaţii. modificări de os. ţipetele copilului la mobilizarea membrului afectat. Examenele biologice sunt puţin perturbate la această vârstă. bazin. Lipsa de recunoaştere a bolii şi implicit. luxaţii patologice. fie la nivelul tubului digestiv.

-Prezintă un interval liber(de mai mulți ani) -Manifestările clinice apar sub două forme -acutizarea abcesului osteomielitic -redeșteptări – redeschiderea fistulelor 28 .OSTEOMIELITA CRONICĂ Introducere -Este o boală a adultului. În antecedente există un episod acut si subacut(sechela a osteomielitei hematogene acute).

aderente -orificii fistuloase închise și uscate sau prin care se elimină secreție purulentă și uneori mici fragmente de os Uneori apare abces osteomielitic care se deschide spontan după care revine la starea initială. Se vor examina -starea vascularizatiei -starea inervației -starea tegumentelor -mobilitatea articulară 29 . lucioase. Evaluarea clinică a membrului are o deosebită importanță pentru alegerea conduitei de tratament.Clinic În antecedente se menționează -episodul osteomielitic acut -o fractură deschisă -o fractură operată Semnele generale sunt minime sau absente. Semne locale –existența de atrofii -tegumente subțiri.

vitamina C 500. uneori accelerată -antibiograma-prelevarea secreției fie din abcesul puncționat fie dintr-o fistulă și identificarea germenului Scintigrafia cu technetium 99 fosfat. deoarece acesta se poate administra timp îndelungat.tratament chirurgical ce are ca scop excizia țesuturilor infectate-parți moi sau osastfel încât la finalul intervenției țesuturile restante sa fie curate și viabile și să permită pătrunderea antibioticului în focarul de infecție -dezinfecție continuă a plăgii suturate prin drenaj instilator –aspirativ Prognosticul este greu de stabilit deoarece focarele de infecție pot scapa actului terapeutic și o recidivă poate să apară după luni sau ani. zone de condensare(calus voluminos). CT și RMN sunt examene utile în planificartea operatiei. Fistulografia preoperatorie.în acest fel se evalueaza extensia procesului. edemul de reactie. sechestre. hipoproteinemie) -se continuă cu stimularea rezistenței organismului(polidin.este importantă deoarece prezenta mai multor geode conduce în zona care alimenteaza fistula.se urmărește corectarea unor deficiențe(anemie. Biopsia este necesară pentru examenul anatomopatologic și bacteriologic.imobilizarea segmentului bolnav . Durata medie de spitalizare este de 60 zile dar urmărirea se face pe termen lung pentru a surprinde apariția recidivelor. Se preferă un antibiotic cu moleculă mică. mai penetrant și netoxic. . TRATAMENT În osteomielita cronică se indică un tratament complex și combinat. general si local. 30 . Explorări de laborator -hiperleucocitoza este rară(în acutizări) -VSH.Paraclinic Radiografia-descoperă o zonă de deformare în stuctura careia se pot descrie zone de liză(geode). abcesele si sechestrele. -Antibioterapia conform antibiogramei. În osteomielita cronica dificultatea consta in diferentierea osteomielitei de alte boli. gamaglobuline) . autovaccin.

OSTEOMIELITA CRONICĂ DE LA ÎNCEPUT(D'EMBLEE) Introducere Rară sau excepțională. această formă de infecție osoasă prezintă cateva caracteristici: -episodul inflamator acut lipsește în antecedente -nu există fistule sau alt semn de supurație -durerea este simptomul principal 31 .

circulară sau ovulară înconjurată de o zonă de condensare(BRODIE). o necroză purulentă localizată. -geodă centrosoasă metafizară. cu volum apreciabil. cu îngroșare corticală dar fară geode sau sechestre(GARRE). Tratament În toate cazurile după internare și eventual după biopsie se aplică trepiedul clasic: -Antibioterapia-indicată conform antibiogramei -Imobilizarea -Chirurgia-care diferă după tipul clinic. După chirurgie. calmată de repaus. închistată. dar poate deveni foarte intensă -durere intermitentă și sfredelitoare care devine cu timpul continuă Examenul local este negativ sau necaracteristic: -durere la presiune în dreptul leziunii -îngroșare diafizară dură. consecutiv unei metafizite acute la un bolnav care “se apără” bine. durata medie de spitalizare este identică cu cea din osteomielita cronică. Benjamin Brodie a descris abcesul cronic al osului. care sugerează un abces rece. 32 . neregulată. Paraclinic Radiografia -arată o creștere a densității osoase. Biopsia este cea care stabilește în ultimă instanță diagnosticul de certitudine. --o mică reacție periostală sau un mic sechestru cortical(OLLIER) Punctia este negativă. voluminoasă care sugerează existența unei tumori -o colecție lichidiană care evoluează rapid. Abcesul central Brodie În 1832.Clinic -rar există subfebrilitate care coincide cu acutizarea durerilor -ca unic simptom este durerea unei anumite regiuni pe care bolnavul o descrie diferit: -de cele mai multe ori durerea este permanentă și usoară care ocazional se acutizeză -alteori durerea este profundă. chiar și în cazul colecției lichidiene datorită vâscozității secreției. FORME DE OSTEOMIELITĂ CRONICĂ D’EMBLEE 1.

Abcesul poate antrena dureri sau poate rămâne asimptomatic. Boala se localizează cel mai frecvent la nivelul femurului şi tibiei. La incizie se găseşte o colecţie de lichid vâscos. cu reacţie periostală redusă. Sediul abcesului osos este de obicei în oasele lungi ( tibie. Apare sub forma unui abces subperiostic. Diagnosticul diferenţial trebuie făcut cu : chistul osos. chiuretarea cavităţii şi plombaj. Osteomielita albuminoasă Ollier Este o formă rară datorită unui stafilococ cu virulenţă scăzută. COMPLICAŢII Complicaţii generale Complicaţiile generale sunt în raport cu severitatea sindromului septicemic. tumora cu mieloplaxe. În descrierea originală simptomele principale sunt tumefacţia şi durerea. osteita fibroasă. se manifestă clinic prin dureri surde. sarcomul osos. regulată. granulomul eozinofil. Adeseori biopsia este necesară pentru precizarea diagnosticului. Garre a descris o formă de osteomielită cronică d’emblee caracterizată prin îngroşarea osului. delimitată de un contur de condensare osoasă. Garre În 1893. Cartilajul de creştere rămâne neatins. care nu evoluează către supuraţie. 33 . în special. Radiografic se observă o cavitate clară. humerus ). Forma hiperostozantă şi necrozantă. fără reacţie periostică. 3. Tratamentul constă în trepanaţie. 2. femur. iar radiologic apare ca o hiperostoză marcată. Printre cazurile de osteomielită sclerozantă publicate în primele decenii ale acestui secol. cu reactivitatea organismului şi cu precocitatea şi eficacitatea tratamentului antibiotic. tuberculoza juxta-epifizară. profunde care cedează la repaus. sechestrare şi nu fistulizează. este posibil să existe multe diagnostice eronate. fiind făcută o frecventă confuzie cu osteoamele osteoide. Radiografic se poate confunda cu imaginea de sarcom Ewing.

peritonite. Printre localizările viscerale. pericardita şi flegmonul perinefritic. cele mai frecvente şi mai redutabile sunt trei : stafilococia pleuropulmonară. Durerea este de obicei atenuată sau absentă şi este în contrast cu intensitatea tulburărilor trofice şi cu fibroza părţilor moi. Leziunile cutanate sunt de obicei consecinţa supuraţiilor cronice. Fractura pe os patologic şi pseudartroza Este o complicaţie ce survine în formele grave însoţite de demineralizare intensă în regiunile unde rezistenţa mecanică este minimă. ele fiind în majoritatea cazurilor leziuni iatrogene. Complicaţiile vasculare sunt reprezentate cel mai des de sindromul de lojă. Ele sunt consecinţa impotenţei funcţionale cauzate de osteomielită şi de imobilizarea prelungită. Cura pseudartrozelor prin osteomielită este foarte dificilă. Printre complicaţiile musculare. Contiguitatea numeroaselor fistule şi presiunea exercitată de sechestre în drumul lor de eliminare spontană antrenează o devascularizaţie a pielii cu producerea de ulceraţii şi pierderi de substanţă. La nivelul oaselor a. c. Complicaţiile osoase sunt reprezentate de apariţia de focare osteomielitice multiple. fie în decursul fazei cronice ca o complicaţie a gesturilor chirurgicale reparatorii. ce au acelaşi aspect clinic şi radiologic. cauzat de hiperemie inflamatoare sau de abcesul subperiostic. muşchii. a. 2. b. d. 34 . Acest sindrom poate surveni fie în cursul fazei acute. Complicaţiile nervoase sunt mult mai rare. b.Asocierea localizărilor viscerale cu infecţia osoasă şi articulară întunecă mult prognosticul. abcese cerebrale. amiotrofiile sunt cele mai frecvente. Complicaţii locale 1. şi necesită timp îndelungat şi recurgerea la toate resursele terapeutice din chirurgia ortopedică şi reparatoare. vasele şi nervii. La nivelul părţilor moi Complicaţiile osteomielitei la nivelul părţilor moi interesează tegumentele. Supuraţiile cronice constituie complicaţia cea mai frecventă a osteomielitei. Mai pot fi întâlnite : meningite.

utilizarea aparatului Ilizara. PREGATIREA SI ASISTAREA EXAMINARILOR PARACLINICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR 35 . c. consecinţe ale propagării infecţiei de la focarul osteomielitic din vecinătate. prezintă marele avantaj că oferă în acelaşi timp posibilitatea consolidării şi corecţiei defectelor de ax şi lungime. ca urmare a afectării cartilajelor de creştere. Complicaţii articulare Sunt reprezentate de artrite sau de luxaţii patologice. Tulburările de creştere Reprezintă complicaţii evolutive ale osteomielitei şi se manifestă după multe luni sau ani. Artritele se pot manifesta ca simple reacţii de vecinătate sau ca artrite supurate.În pierderile de substanşţă osoasă. d. Aportul de grefă osoasă nu este întotdeauna necesar.

de a stabili capacitatea functionala a aparatului locomotor. Probe specifice pentru imbolnaviri reumoatismale. Cu ajutorul lor se poate urmari evolutia procesului inflamator. chiar coincidenta clinica intre unele imbolnaviri cu etiologie si patogenie foarte diferite. este foarte importanta pregatirea psihica a bolnavilor. diagnosticul clinic sau alte mijloace paraclinice de diagnostic. dar dau indicii privind etiologia sau patogenia procesului in cauza. avand insa un caracter inevaziv. proteinei C reactiva. Din aceasta categori fac parte determinarea VSH. antistreptolizina O (ALSO). pentru evitarea starilor de stres inutil.Simptomatologia clinica a bolilor aparatului locomotor este foarte variata: totusi exista o asemanare simptomatica. de a recunoaste unele reflexiuni osteo-articulare sau musculare ale unor imbolnaviri generale in faza lor precoce. ceea ce subliniaza importanta explorarilor paraclinice ale acestor imbolnaviri. gradul de activitate al acestuia. EXAMENUL SANGELUI Probele efectuate din sange in cursul afectiunilor reumatismale sunt de doua feluri: Probe nespecifice care atesta prezenta unui proces inflamator in organism. dozarea febrinogenului din sange. Dintre acestea se utilizeaza mai frecvent: determinarea anticorpilor specifici antinucleari determinarea factorului reumatismal prin reactia Wale-Rose si aglutenarea latexului punerea in evidenta a anticorpilor antistreptococici.. Pentru unele din aceste explorari. determinarea alfa 2-globulinei si a crioglobulinelor si altele. antidezoxiribonucleoza B. care de multe ori confirma nu numai imbolnavirea reumatismala. Explorarea morfofunctionala a aparatului locomotor in cursul imbolnavirilor reumatismale are scopul: de a stabili diagnosticul etiologic al suferintei segmentelor aparatului locomotor. Majoritatea probelor aparatului morfofunctionale ale aparatului locomotor nu necesita o pregatire deosebita a conditiilor de mediu si nici a bolnavului. fara sa precizeze localizarea. antistreptolizina si antipoteine M cercetarea crioglobulinelor din sange 36 . de a urmari procesul reumatismal in cursul tratamentului.

Recoltarea, etichetarea si trimiterea probelor de sange la laborator le executa asistenta, dupa metodele obisnuite.

EXAMENUL LICHIDULUI SINOVIAL Lichidul sinovial se recolteaza prin punctie articulara (partea a II-a). In conditii obisnuite lichidul sinovial este clar, vascos, de culoare galbena, deschisa care nu se coaguleaza. Pentru analiza lui sunt necesari 4-5 nul lichid. Lichidul extras se examineaza macroscopic si se trimite la laborator pentru examinari biochimice, bacteriologice, imunologice si morfologice. La examenul morfologic se cere numararea elementelor celulare, examenul calitativ al elementelor figurate precum si prezenta eventuala a unor cristale, a caror natura da imediat cheia diagnosticului. Asistenta, alaturi de instrumentele si materialele necesare pentru punctia articulara, trebuie sa pregateasca recipientele de colectare, mediile de cultura (insamantarea se face direct la locul punctiei), lame de sticla si eprubete curate si sterile cu sau fara substanta anticoagulanta, in functie de examenle care pot fi cerute de medic.

EXAMENUL ENDOSCOPIC AL ARTICULATIILOR (ARTROSCOPIA) SI BIOPSIA SINOVIALA

Endoscopia cavitatilor articulare se face dupa principiile generale ale endoscopiilor. In conditiile unei oseptii chirurgicale examinarea se face in anestezie locala. Dupa o incizie de 3-4 mm. pe piele medicul introduce tubul endoscopului in cavitatea articulara si apoi pentru a mari campul vizual, insufla aer in articulatie, care indeplineste elementele ei. Claritatea endoscopului adesea este limitata de procese artrozice inaintate, scleroza si retractia capsulei, sinorte hipertrofice sau pachete adipoase. Prin artroscopie se vizualizeaza suprafetele articulare, cartilajul hialin, membrana sinorala, vasele sinoviale si eventualii corpi straini interarticulari. Se pot decele sinovite 37

reumatismale, mecanice, hipertrofice, leziunile cartilajului articular si alte modificari intraarticulare.

EXAMINARILE RADIOLOGICE

Pentru examenul radiologic osteoarticular se subliniaza radiografia conventionala si computer-tomografia. Conditiile de pregatire si efectuarea radiografiilor osteo-articulare conventionale sunt cunoscute. Totusi mentionam importanta indepartarii de pe suprafata tegumentara a teritoriului examinat al alifiilor sau al oricarei substante medicamentoase care pot contine elemente radiopace, care ar strica calitatea imaginii radiografice. Radiografia osteo-articulara reflecta: integritatea osului modificarile de densitate ososasa (osteoporoza, osteoliza) modificarile de suprafata (resorbtii corticale) spatiul articular care poate fi ingustat sau din contra, largit prin prezenta de exudat deforamari articulare, dezaxari structura partilor moi, periarticulare, calcifieri in capsula articulara sau subcutanate

ECOGRAFIA APARATULUI LOCOMOTOR

Ultrasunetele nu pot penetra prin osul intact, din acest motiv aplicarea ultrasonografiei in reumatologie este limitata. In cazul proceselor osteo-periostale, osul devine penetrant pentru ultrasunete. In aceste conditii se pot detecta unele tumori osoase. Cu ajutorul ultrasunetelor se pot urmari procesele de consolidare a fracturilor. Transductorul ecografului nu realizeaza o cuplare electrica satisfactoare cu suprafete cutanate ale articulatiilor din cauza configuratie lor anatomice. Din acest motiv pentru explorarea membrelor, in loc de transductori obisnuiti, membrul explorat se introduce intrun vas cu apa, in care se gasesc sond emetoare. Cu aceasta metoda se obtin sectiuni ecoscanografice din mm in mm, ceea ce asigura studiul contracturilor musculare, hematoamele inchistate, modificarile in structura intima a tendoanelor. 38

SCINTIGRAFIA OSTEO-ARTICULARA

Scintigrafia osteo-articularea se executa dupa principiile obisnuite ale explorarilor cu radioizotopi, utilizand izotopii radioactivi ai elementelor Technetiu, Galiu si Iridiu. Datorita afinitatii tesutului osos fata de fosfor, cu 99m TC difosfat se pot identifica foarte precoce necrozele si tumorile osoase.

EXPLORAREA SISTEMULUI OSTEO-ARTICULAR PRIN REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA

Metoda rezonantei magnetice nucleare se bazeaza pe efectul de rezonanta al ionilor de hidrogen, intr-un camp magnetic nuclear puternic. Modificarile energetice rezultate din efectul de rezonanta sunt captate, amplificate si redate imagistic. Diferentele de contrast intre diverse structuri anatomice sunt determinate de continutul lor de ioni de Hidrogen in final de H2O. Aplicatiile cele mai valoroase ale metodei sunt in diagnosticul leziunilor discale si patologia coloanei vertebrale. Cu ajutorul rezonantei magnetice, se pot identifica si alte leziuni morfologice in faza inca neelucidata si radiografic.

ELECTROMIOGRAFIA

Explorarea functionale a muschilor beneficiaza si de metoda electromiografica. Intrucat procesul se aplica intr-o masura mai mare la explorarea morfo-functionale a sistemului nervos, descrierea am cuprins-o in capitolul respectiv.

GENIOMETRIA

39

Prin geniometrie se intelege testarea mobilitatii articulatiilor. Determinarea gradului de mobilitate a articulatiilor se face cu ajutorul geniometrului, aparat simplu, care exprima unghiul de deschidere a miscarilor in grade. Gradul de mobilitate a articulatiilor, citit pe cadranul geniometrului in grade, raportat la valori normale ale articulatie resp[ective, exprima coeficientul functional de mobilitate al articulatiei respective.

DIAGNOSTICUL OSTEOMIELITEI VSH Determinarea vitezei de sedimentare a hematiilor Daca o cantitate de sange recoltat cu substanta anticoagulanta este lasat un anumit timp in repaus, se observa ca globulele rosii se aseaza pe fundul vasului. Globulele s-au sedimentat, iar deasupra lor ramane un lichid galbui, plasma. M Sedimentarea globulelor poate sa se produca mai incet sau mai repede. Variatiile vitezei de sedimentare depind in mare masura de diferitele fractiuni practice din compozitia plasmei. Ea prezinta in cazuri de boala modificari importante si ajuta la stabilirea diagnosticului. Instrumente si materiale necesare: Aparatul Westergreen cu tuburi proprii, solutie sterila de citrat de sodiu 3,8%, materiale necesare pentru o punctie venoasa (cu o seringa de 2 ml). Materiale necesare pentru o punctie venoasa: 1 seringa sau mai multe ace de seringa garou alcool vata tavita renala cu piese sterile eprubete

TEHNICA: Se spala seringa cu solutie sterila de citrat de sodiu 3,8% si se aspira in ac 0,4 ml din aceiasi solutie. Se recolteaza prin punctie venoasa 1,6 ml sange astfel ca in seringa sa fie in total 2 ml amestec. 40

Se aseaza pipeta cu varful pe dopul de cauciuc al stativului. dar sterilizarea seringii trebuie facuta cu atentie si mai mare. EXAMENE BACTERIOLOGICE Hemocultura – este punerea in evidenta a germenilor microbieni din sange. Rezultatul se da in mm.Se agita de cateva ori pentru omogenizarea amestecului car4e este trecut apoi intr-o eprubeta mica si uscata. Cantitatea de sange recoltat se apreciaza dupa numarul picaturilor: in general 100-180 picaturi. mediul de insamntare este bulionul. Hemocultura se executa in caz de septicemii cu streptococ. rezultatul dupa 1 ora este 3-6 mm la barbat si 4-8 mm la femeie. se ridica degetul de pe orificiul superior al tubului si se fixeaza in capacul cu arc. Timpul cel mai potrivit pentru recoltare este inainte de a se fi dat bolnavului medicamente chimice sau antibiotice. Cantitatea de sange necesara pentru o hemocultura este a 10-a parte cantitatea mediului de 41 . ora si cand s-a pus pipeta in stativ. Pe gaura acestei eprubete se va sprijini seringa. 18 mm/Lh. In caz normal. Se trece sangele in pipeta aparatului cu ajutorul unei pere de cauciuc. cu stafilococi si in alte boli infectioase. ferind astfel varful acului. Citirea rezultatului se face dupa 1-2 ore si la cererea medicului dupa 24 ore. Mediile de cultura folosite variaza dupa microbul pe care il cautam. In cazul nostru pentru osteomielita. Sangele pentru hemocultura poate fi recoltat si prin punctie arteriala. exact pana la gradatia 0. prin insamantare pe medii de cultura. La foaia de observatie se vor trece: VSH = 2 mm/ Lh. Materialul necesar pentru recoltare este acelasi ca pentru orice punctie venoasa. Eprubeta mare se astupa apoi cu un dop de vata si se acopera cu hartie. Pe butonul arcului se fixeaza un bilet pe care este notat numele bolnavului. se va folosi o seringa mare luer de 20 ml montata cu ac sterilizata si o eprubeta mare. Se desprinde garoul si se scoate acul din vena.

CAPITOLUL IV CAZUL CLINIC Nr. Din istoric se pot mentiona urmatoarele: Pacientul a fost operat in sectia noastra. alergie la medicamente.09. in varsta de 60 ani cu domiciliul in Sat Ostrov se prezinta la camera de garda pe data de 19. prezentand urmatoarele: durere coapsa dreapta abces fistulizant femur drept Bolnavul locuieste impreuna cu sotia sa si cei doi copii intr o casa cu 3 camere in conditii decente de viata. bolnavul prezentand totodata durere. Prezentarea medicala Domnul C. 2010 pentru internare cu diagnosticul de trimitere de OSTEITA FEMUR DREPT.03.2022 pentru granulom de fir dupa artroza de sold drept (1977). EXAMEN CLINIC stare generala buna 42 . Antecedentele meredocolaterale fiind fara legatura cu boala actuala. In luna aprilie pe cicatricea post-operatorie apare o fisura cu eliminari sangvinolente.04. ulterior purulente.2012 CULEGEREA DATELOR 1. I Proces de ingrijire pe perioada 20. J.201226. Din antecedentele personale reiese ca bolnavul mentioneaza ca probleme patologice: TBC osos operat in 1977 adenom de prostata in 1998 neaga hepatita.09. in data de 15. febra si stari de oboseala.

vibratii vocale transmise bilateral. 3.09. sonoritate pulmonara normala. soc apexian in spatiul v intercostal stang.2012 se recolteaza secretia plagii in vederea realizarii examenului bacteriologic. tranzit intestinal prezent.1. Aparatul neurogenital: loje renale libere. RBC HGB HTC TGO TGP Glicemie Rezultat 5. Mobilitatea activa si pasiva la nivelul soldului drept abolita. In treimea medie. zgomote cardiace ritmice. 4. TA = 100/60 mm Hg AV = 76 b/min Aparatul digestiv: abdomen suplu cu respiratie.0 g/dl La data de 19. Pe fata interna a coapsei si soldului drept cicatrice post operatoriela aproximativ 22 cm. ficat in limite normale. nedurerosi Tegumente si mucoase: normal colorate Aparatul respirator: torace normal comformat. 5.Sistemul ganglionar: ganglioni nepalpabili. cicatrice post-operatorie de aproximativ 6 cm.59 40. 43 . splina.7 % 23 U/L 13 U/L 100 mg/dl 10³/mm³ 13. 10³/mm³ 1. anepliatii costale simetrice.04. mictiuni fiziologice Aparatul loco-motor: Subiectiv: Durere coapsa dreapta Obiectiv: Bolnav in decubit dorsal la planul de examinare. Pe fata postero-externa a coapsei. Pentru investigarea starii generale se relizeaza urmatoarele examene biochimice si hematologice: Data 19. 6. 7. murmur vezicular drept Aparatul cardiovascular: zona precordiala de aspect normal. Membrul pelvin drept are o scurtare aparenta de aproximativ 8 cm pe rama segmentului femural. WBC 2.2010 Denumirea analizei 1. orificiu fistulos cu eliminari sero-purulente.

in varsta de 60 de ani cu diagnosticul de internare oseita femur drept dupa ce la data de 15. Functia respiratorie si circulatorie se mantine in limite fiziologice. am preluat spre ingrijire bolnavul C. Procese de ingrijire – evaluarea asistentei in cea de a doua zi de la internare. Coreland datele anamnestice cu cele ale examenului obiectiv se poate afirma ca pacientul are alterata functia de mobilitate. Pacientul prezinta mictiuni fiziologice si tranzit intestinal. ulterior purulente. 2. Analizand datele provenite de la examenul obiectiv si din culegerea datelor pot afirma ca pacientul are alterate urmatoarele nevoi: 1.Rezultatul indica: absenta oricarui germen. ceea ce duce la tulburarea somnului. Pacientul prezinta modificarea comfortului. fara modificari.2012 a suferit o interventie pentru granulom de fir dupa artrodeza de sold drept realizata in 1977. NEVOIA DE A SE MOBILIZA Probleme: dureri la nivelul coapsei impotenta functionala risc de infectie Diagnostic de ingrijire: alternarea mobilitatii prin prezenta procesului infectios grefat si cicatrice post operatorie manifestata prin disconfort legat de prezenta infectiei manifestat prin durere si secretii purulente Obiective: pacientul sa nu mai prezinte dureri remiterea procesului infectios sa se mobilizeze in limite normale Interventii: se administreaza medicatia prescrisa se invata pacientul exercitii de mentinere a tonusului muscular. Conform afirmatiilor pacientului in luna aprilie apare pe cicatricea postoperatorie o fistula cu eliminari sangvinolente. - NEVOIA DE A AVEA TEGUMENTE INTEGRE SI CURATE Probleme: dezechilibrul integritatii tegumentelor carente de igiena 44 . II. Tegumentele sunt alterate la nivelul cicatricii operatorii prin prezenta fistulei cu eliminari sero-purulente. aceasta prezentand impotenta functionala la nivelul membrului drept si dureri. impotenta functionala la nivelul membrului drept.03.J.

anorexie tulburari digestive Obiective: inlaturarea greturilor sa fie menajat fizic si psihic echilibrare hidroelectrolitica Interventii: 45 . - NEVOIA DE A SE ALIMENTA SI HIDRATA Probleme: dificulatate in a se alimenta si hidrata greturi varsaturi Diagnostice de ingrijire: alterarea starii de nutritie legata de procesul infectios manifestat prin greturi. tumefactie. varsaturi manifestat prin insomnie Obiective: pacientul sa se odihneasca corespunzator sa beneficieze de ore odihnitoare (8-10 h/24 h) in 48 h Interventii: - asigurarea unui climat corespunzator prin aerisirea camerei cu o temperatura constanta si umiditate schimbarea lenjeriei de pat si corp 4. varsaturi. - tumefactia femurului drept Diagnostice de ingrijire: alterarea tegumentelor prin prezenta cicatricei operatorii prezenta sechelelor Obiective: pacientul sa prezinte tegumentele curate si integre remiterea procesului infectios Interventii: se realizeaza toaleta locala se schimba si se supravegheaza pansamentul pacientul sa beneficieze de o igiena corespunzatoare in 24 h NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI Probleme: alterarea modului de a dormi anxietate imposibilitatea de a se destinde Diagnostice de ingrijire: disconfort legat de prezenta infectiei manifestata prin durere si secretii purulente alterarea modului de a dormi legat de durere. greturi.3.

- administrarea medicamentelor necesare pentru inlaturarea greturilor efectuez bilantul intrari iesiri pe 24 h apreciez gradul de tolerare al alimentatiei servesc pacientul cu alimente prezentate atragator NEVOIA DE A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE Probleme: cresterea temperaturii peste limite normale risc de suprainfectii potential de dezhidratare Diagnostice de ingrijire: alterarea somnului datorita febrei dezechilibru nutritional cantitativ si calitativ datorat procesului infectios diminuarea procesului infectios Obiective: sa nu mai prezinte modificari ale tegumentelor si ale mucoaselor Interventii: asigur conditiile de mediu din salon aplic comprese reci si pungi cu gheata la nivelul femurului hidratez bolnavul cu cantitati mici si dese de lichide 46 .5.

09.evaluez gradul -Diazepam de in dependenta 1 tb. Problema Sursa dificultate -diminuarea mobilitatii de Manifestari de dependenta -impotenta nivelul piciorului drept Diagnostic ingrijire -alterarea mobilizare de procesului infectios la de Obiective Interventii Autonome Evaluarea Delegate 9. de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate.09. satisfacerea functionala la functiilor de infectiei prezenta nevoii -realizez toaleta locala cu nivelul membrului drept pe cicatricea operatorie manifestata impotenta functionala prin cloramina alcool si betadine .2012 impotenta functionala picior drept -fistula post operatorie 11.2012 -stare generala buna -afebril -secretii la nivelul fistulei 20.ajut pacientul in efectuarea toaletei generale -pozitionez pacientul in pozitie antalgica - alterearea Psihic: .neliniste. NEVOIA DE A SE MOBILIZA Definitie: A misca si a avea o buna postura sunt o necesitate a fiintei vii de a fi in miscare.2012 -prezenta moderata de secretii Fizic: -proces infectios legat disparitia . de a pastra diferite parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor organice. -disconfort 47 -crearea .1.09.

durere secretiilor.prezenta de datorat prezentei unei secretii de .fistula -secretii Fizic: dependenta -secretii sero.pacientul sa -asigur prezinte tegumente integre sero.2012 .09. 9. durerii optime si anxietatii confort stari -linistesc de pacientul privire evolutia bolii cu la -mobilitate partiala recuperata Obiectiv curs de realizare in NEVOIA DE A AVEA TEGUMENTE CURATE SI INTEGRE Definitie: A fi curat. ingrijit.starii de confort -anxietate Social: -lipsa cunoastere a modalitatilor de autoingrijire . asa incat aceasta sa-si pota indeplini functiile. a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necesitate pentru a-ti mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa.2012 .stare generala devina locala 48 .nu conditiile si acordarii ingrijirilor sa -realizez toaleta si mediu adecvate integritatii tegumentelor .fistula la purulente nivelul plagii -intreruperi operatorii Psihic: -anxietate Social: ale continuitatii tegumentare integritatii tegumentelor prin fistulei secretii prezenta curate manifestata prin -pacientul 11.- alterarea .09. Problema Sursa dificultate alterarea de Manifestari de Diagnostic ingrijire de Obiective Interventii Autonome Evaluarea Delegate -Diazepam de 1 tb.

-insuficienta cunoasterii de sine si a necesitatilor igienice ale organismului purulente sursa infectii de pansamentul in conditii aseptice .2012 -pacient afebril -stare generala buna –secretii purulente la fistulei nozocomiale -pacientul nu escare prezinte toalete de cate ori este ] NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI 49 .09.invat pacientul sa necesitatea unei riguroase .schimb pozitia in pat a ori bolnavului nevoie -realizez masaj la zonelor presiune nivelul de buna -afebril -secretii seropurulente nivelul 20.

evaluez gradul -Diazepam de alterare a 1 tb. Problema Sursa dificultate -alterarea starii de confort de Manifestari de dependenta -dureri Diagnostic de Obiective ingrijire disconfort -diminuarea discomfortului prezenta procesului infectios manifestat prin dureri Interventii Autonome Evaluarea Delegate 9.09. timp suficient astfel incat sa-I permita organismului sa obtina randamentul maxim.09.2012 pacientul prezinta dureri care il impiedica sa doarma -are insuficienta cu de somn 11.2012 -pacientul prin la -proces infectios .2012 -insomnie -pacientul prezinta anxietate 20.09.Definitie: Este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in bune conditii. nevoii -ajut la diminuarea durerilor refrigerarea nivelul plagii legat de -are insuficeienta de somn si odihna -disconfort -anxietate -insomnie -alterarea somnului odihnei datorita discomfortulu i si anxietatii manifestata prin insomnie -pacientul si beneficieze ore de odihna somn sa - vorbesc de pacientul si diminuez anxietatea -invat pacientul sa se relaxeze gandindu-se la ceva placut -realizez inanite suficiente incercand sa 50 .

de culcare doarme putin -anxietate diminuata toaleta generala pentru relaxarea muschilor 51 .

efectuez bilantul mai fie anxios intrari-iesiri pe 24 in 24 h h 52 . Problema Sursa dificultate Deficit de alimente lichide si de Manifestari de Diagnostic de Obiective ingrijire Interventii Autonome Evaluarea Delegate Social: -lipsa fondurilor materiale Psihic: -anxietate dependenta -greutate in -nutritie asigurarea rezervelor zilnice alimentare -iritabilitate dezechilibrata -sa fie echilibrat .invat bolnavul -metrodin punct de sa efectueze clopramid Obiectivul unu realizat vedere h hidroexercitiile -irplex fiecare zi electrolitic in 24 cavitatii bucale in -calciu gluconic -pacientul sa nu .2. NEVOIA DE A SE ALIMENTA SI HIDRATA Definitie: Oricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa absoarba alimente de buna calitate si in cantitate suficienta pentru a-si asigura dezvoltarea. intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indispensbila unei bune functionari.

-bolnavul sa -servesc paciantul beneficieze lichidian si alimentar de cu alimente Obiectivul doi realizat prezentate atragator si impreuna alcatuim regimul alimentar necorespunza .Alimente toare Social: de a-si procura alimentele necesare -slabicune -oboseala -scadere ponderala -alimentatia necorespunzat oare legatura a de cu . anorexie manifestata prin scaderea in greutate . varsaturi Social: -aport lichidianalimentar insuficient -scadere greutate in -tulburari digestive legate hidratare insuficienta.bolnavul sa se .sustin bolnavul hidrateze de corespunzator stare de bine in 24 h si il incurajez un Obiectiv realizat trei oferinu-I pentru a avea o mediu de securitate -servesc pacientul cu alimente prezentate atragator NEVOIA DE A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE 53 .imposibilitatea musculara are un aport imposibilitate procura alimente a-si suficient Greturi.

Problema Sursa dificultate Hipertermie de Manifestari de dependenta -febra -reducerea mobilitatii Diagnostic de Obiective ingrijire -alterarea temperaturii corpului urmare procesului infectios manifestat prin febra de tip septicemic -scaderea febrei -asigurarea ca confortului a necesar bolnavului Interventii Autonome -asigur bolnavului camera aerisita reci la Evaluarea Delegate -Ringer 500 o ml -Glucoza Obiectivul unu realizat Fizic: -proces infectios -aplic comprese 500 ml nivel -Algocalmin axilar si la plici .schimb pozitia bolnavului fiecare 24 h la Modificarea starii de confort Psihic: -anxietate -oboseala -cefalee -slabiciune -anxietate legata slabiciune manifestata starii confort de .Definitie: Mentinerea temperaturii in limite normale este o necesitate a organismului de a conserva o temperatura la un grad aproximativ constant pentru a-si mentine o stare de bine.sa beneficieza de de confort Obiectivul doi realizat psihic si sa se diminueze prin alterarea anxiatatea 54 .

sa fie receptiv 3. Nevoia de a-si practica -pacientul participa la slujbe -respectarea convingerilor care -determin pacientul religia religioase sa-I 55 permita efectuarea exprime propriile convingeri si . mobilitatea -mentinerea fortei musculare dezbraca articulara. limbaj clar. precis de ingrijire . Nevoia de a se imbraca si .capacitatea fizica.bolnavul de electrolitic de un -sa beneficieze dese de lichide lichidian refuz Nevoia fundamentala Manifestari de independenta Obiective 1.Potential deshidratare de Psihic: -anxietate -stres -neliniste -disconfort -refuz lichidian -transpiratie -ptential deshidratare legat anxietate. Nevoia de a comunica cu semenii functionare verbal: adecvata usor. stres manifestat prin lichidian de - sa fie -hidratez cu Obiectiv trei realizat cantitati mici si aport echilibrat hidro. -schimbarea lenjeriei de corp imbracamintea si accesoriile 2. tonus maturitate psihosociala ori de cate ori este nevoie Interventii autonome -il invat sa-si aleaga singur corespunzatoare -il invat exercitii fizice si posturi pentru mentinerea muscular. a -sa-si mentina tonusului fizic integritatea -invat pacientul: sa utilizeze mijloace specifice de exprimare organelor de sunet -debit mijloacelor de comunicare ritm -captarea increderii in echipa a sentimentelor sa-si moderat.

Nevoia de a se recrea .-citeste carti si reviste actiunilor religioase Pacientul trebuie sa: sa-si continue valor -il orientez spre acele activitati activitatile corespunzatoare performanta dorita religioase 4. Nevoia de a fi preocupat in -integritatea psihica vederea relizarii -pacientul manifesta ambitie in varstei sale relizarea activitatilor specifice conform varstei si aptitudinilor -il stimulez pentru a obtine sale -sa-si cunoasca in continuare 5.scaderea starii de incordare -capacitatea fizica buna -dezvoltarea psihologica emotionala optima 6. Nevoia de a invata cum sa-si -dorinta si interesul de a invata pastreze sanatatea -acumularea de cunostinte resursele intelectuale -planificarea impreuna pacientul si recreative -asigurarea conditiilor necesare realizarii acestor activitati Pacientul trebuie: mentinere a sanatatii .sa cunoasca date despre boala sa -organizez activitati de educatie a cu -pacientul este multumit activitatilor sa cunoasca norme de pentru sanatate -informez cu privire la boala 56 .

In timpul spitalizarii a urmat un tratament de ameliorare a bolii fapt pentru care nu a fost incizat. mucoase umede. astfel ca se transfera pe sectia de ortopedie a spitalului Nr. Antecedente heredo-colaterale – mama decedata Antecedente personale fiziologice – nu avem date patologice – hepatita tip B tegumente palide.2012 la spital pentru tumefactie. in varsta de 59 ani. domiciliu in Dr-Tr-Severin se prezinta la sectia ortopedie cu diagnosticul de osteomielita acuta metafiza inferioara femur drept in ziua de La internare bolnavul prezinta: tumefactie a genuchiului drept si coapsa dreapta in treimea inferioara inapetenta.2012 – 11. La internare bolnavul prezinta la examenul general: 57 . Prezentarea medicala Domnul P.03. grturi.1 pentru continuarea tratamentului de specialitate a leziunii de osteomielita treimea inferioara femur drept.12. varsaturi Istoricul bolii: Bolnavul a fost internat in perioada 3. impotenta functionala. In urma analizelor efectuate. rezultatul hemoculturii a iesit pozitiv cu stafilococ auriu stabilinu-se diagnosticul de osteomielita acuta metafiza inferioara femur drept.01.CAZUL CLINIC Nr. fauere curate.2013 CULEGEREA DATELOR 1.Z. durere. II Proces de ingrijire pe perioada 27.2012-16.03.

Bolnavul are un somn neodihnitor datorita starii de hipertermie. in varsta de 59 ani cu diagnosticul de internare ostomielita metafiza inferioara femur drept. Din discutiile cu el. zgomote cardiace ritmice – 80 b/ minut. La palpare: Se constata discret soc ratulian iar metafiza inferioara a femurului este dureroasa la presiune.Z. a mediului necunoscut. varsaturi. II. Nu se incizeaza. am constatat ca pacientul este comunicativ. putin anxios fiind speriat de boala sa. impotenta functionala. inapetenta). orientat temporo-spatial si prezinta urmatoarele constante biologice: repiratie ritmica asimetrica. cu o frecventa de 17 rep/ min tensiune arteriala = 110/65 Hg temperatua = 38. TA= 110/65 Hg. Proces de ingrijire Am preluat in ingrijire in cea de a doua zi de la internare pe bolnavul P. conditii impuse de spitalizare.4 C Bolnavul este purtator al unui aparat gipsat la nivelul femurului drept si prezinta o tumefactie la genuchiul drept si coapsa dreapta in treimea inferioara cu recomandare de repaus la pat. Analizand datele subiective si obiective. torace normal conformat. adaugandu-se si tulburari digestive (greturi. Flexia. extensia genuchiului sunt posibile. rinichi nepalpabili. mictiuni spontane. bolnavul prezinta urmatoarele probleme de ingrijire: postura inadecvata 58 . rezultatele examenului clinic si paraclinic.- tesut conjunctivo-adipos normalo reprezentat. se imobilizeaza in aparat gipsat pelvipedias drept. orentat temporo-spatial. Examenul aparatului locomotor La inspectie: In deculat dorsal cu membrele inferioare in extensie se constata o discreta tumefactie a genuchiului drept care are reliefuri osoase.

- imobilizarea in atele gipsate anxietate dificultate in a se alimenta si hidrata 59 .

de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate. tumefactie femurului drept inferioara a prezenta manifestat prin -sa mai toleranta pentru a complicatii in nevoilor 60 . NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA Definitie: A misca si a avea o buna postura sunt o necesitate a fiintei vii de a fi in miscare.1. Problema Sursa dificultate Dezechilibrul Fizic: mobilitatii fizice -prezenta aparatului gipsat -oboseala -slabiciune de Manifestari de dependenta -durere -tumefactie In treimea femurului drept Diagnostic ingrijire -dezechilibrul mobilitatii de Obiective Interventii Autonome Evaluarea Delegate sa Rifampicina -oxacilina . de a pastra diferite parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor organice.sa nu mai -bolnavul prezinte siminueze procesul de inflamatie nu prezinte 24 h efectueze fizice legat de durere si sa se exercitii printr-o crestere gradata a miscarilor in functie satisfacerea de Obiectivul realizat unu aparatului gipsat durere.

slabiciune musculara echilibrat eficace cu NEVOIA DE A-SI PASTRA TEGUMENTELE SI MUCOASELE INTEGRE 61 .Dificultate in pozite functionala Fizic: -limitarea de amplitudinii -dificultate in a .anxietate -astenie -slabiciune -pierderea echilibrului -neliniste de -bolnavul sa -incurajez mentinerea muscular -comunic bolnavul Obiectivul realizat trei legat aiba o forta bolnavul in anxietate musculara h -sa fie psihic in 3 zile manifestat prin pastrata in 24 tonusului pierderea echilibrului astenic. neliniste.pacientul sa -asigurarea ramane in pozitie functionala legata de lipsa modalitatilor de folosire a mijloacelor ajutatoare -potential accident de se poata singur in putine zile paciantului -schimbarea pozitiei pacientului la 2 Obiectivul realizat doi o mobiliza pozitie corecta de a ramane -lipsa cunoastere a miscarii modalitatilor de folosire a mijloacelor ajutatoare pentru deplasare de cunoastere a -sa aiba o adecvata posura h Potential de Psihic: accident .

asa incat aceasta sa-si pota indeplini functiile. -pacientul o igiena corespunzatoa re in 24 ore de osteomielitic beneficieze de Alterarea echilibrului tic Fizic: -intoleranta -tegumente modificate -greturi -varsaturi -alterarea integritatii tegumentelor legat intoleranta digestiva .Definitie: A fi curat.pacientul sa -evaluez starea fie echilibrat de deshidratare si asigur un Obiectivul realizat doi aport suplimentar de lichide hidroectrolitic de in 24 h -prevenirea deshidratarii hidroelectroli digestiva 62 . ingrijit.durere si toaletei zilnice: membre sa Obiectivul realizat unu mucoasele in fata. Problema Sursa dificultate Dificultatea de mentine tegumentele curate Fizic: -tumefactie -proces osteomielitic de Manifestari de dependenta -mucoase uscate -tumefactiea femurului drept -carente igiena Diagnostic ingrijire de Obiective Interventii Autonome pacientul efectuarea Evaluarea Delegate -ddificultate in .pacientul sa -ajut asigurarea unei prezinte igiene adecvate tegumente legata de procesul 24 de ore in a-si . a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necesitate pentru a-ti mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa. gat.

disconfort zile -sa fie echilibrat psihic zile in 3 pierdere -disconfort refacerii in 3 atitudinea NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI Definitie: Este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in bune conditii. 63 . timp suficient astfel incat sa-I permita organismului sa obtina randamentul maxim.teama sine imaginii de -astenie -neliniste -intoleranta pierderea la -bolnavul o stare sa -asigur de bolnavului -ajut bolnavul sa-si schimbe Obiectivul realizat trei effort legat de beneficieze de intimitatea imaginii de sine confort manifestat prin necesara astenie. varsaturi Intoleranta la Psihic: efort .manifestat prin in 24 h greturi. neliniste.

tulburari al -inlaturarea calitate necorespunzato odina somnului legat hipertermie de -bolnavul echilibru functiei termoreglarii dificultate Dificultati in a Fizic: dormi si a se odihni Interventii Autonome -asigur bolnavului sa -aplic pungi cu un gheata al Evaluarea Delegate -durere -stres -hipertermie durerii.Problema Sursa de Manifestari de Diagnostic de Obiective dependenta ingrijire -cantitate si . stresului o camera curata Obiectivul unu realizat are de somn si durere. stres. prezinte Epuizare Social: -restrictie in -modificarile confortului cunoastere modalitatilor destindere -educarea paciantului -stabilesc impreuna cu un de Obiectivul doi realizat tehnici bolnavul exercitii -lipsa de miscari cunoastere a -stare mijloacelor de relaxare disconfort -prezenta aparatului gipsat de prin lipsa de privind relaxare a de destindere si program de relaxare si -sa beneficieze de o stare de confort fizic si psihic 64 .

Dezechilibru psihic Psihic: -anxietate -stres -teama -neliniste -dezechilibru anxietate. manifestat prin tema si neliniste - eliminarea -comunic sa-si temerile -stabilim cu exprime Obiectiv trei un realizat psihic legat de anxeitatii bolnavul lasanu-l program de somn 65 . stres.

intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indispensbila unei bune functionari.NEVOIA DE A SE ALIMENTA SI HIDRATA Definitie: Oricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa absoarba alimente de buna calitate si in cantitate suficienta pentru a-si asigura dezvoltarea.-Vitamina 3000 calorii/zi 500 prin febra si disfagre 66 . Problema Sursa dificultate Deglutitie dificila de Manifestari de dependenta -febra -disfagre -transpiratie Diagnostic de Obiective ingrijire deglutitie -inlaturarea in febrei cu transpiratiei 12 h Interventii Autonome -rehidratez si pacintul lichide reci Evaluare Delegate -NaCl 9% cu -Glucoza 200 Obiectivul unu in curs de realizare C a Fizic: -proces infectios dificila legatura procesul infectios manifestat in cantitati mici de ml -Ringer 500 ml -ii administrez un -Ca numar de 2000.

prin schimbarea modului viata manifestata prin refuz de a-si asigura un aport nutritional de -aport de mai fie anxios psihica bolnavului teama in 24 h starea a Obiectivul doi realizat -neacceptarea alimenta bolii -stare -teama de neliniste schimbare a modului viata si climatului de a -ajut bolnavul sa recunoasca anxietatea sa fata de sale problemele Aport alimente fata de nevoi Social: modului viata si climatului spitalizare de a de -lipsa alimente -izolare .sa cunoasca -educ suficient pacientul de Obiectiv trei realizat insuficient de -schimbarea insuficient de importanta nervi.Anxietate Psihic: -refuz de a se -anxietate rin -bolnavul sa nu -evaluez neacceptarea de bolii. legat de valorilor dezechilibrul nutritional in 24 h privind un raport calorice zilnice lichide si alimente 67 .

Nevoia de a elimina Obiective Pacient independent pastreze in independenta Interventii autonome Evaluare sa-si Observ si notez zilnic in Obiectiv tensiune. Nevoia de a-si mantine Temperatura corpului normala Pacientul temperatura limite 5. ambitie activitatile si activitate conform varstei 7. dezvoltare Sa continue armonioasa./ min -TA =110/65 mm Hg -puls = 80 b/min 2.4 masurile ce trebuiesc aplicate functie isi mentine temperatura realizat evita Bolnavul este optimist si are Bolnavul incredere in personalul medical continuare mediului in Observ satrea psihica si Obiectiv realizat in Obiectiv il realizat integritatea comunic cu acesta efectiv -Preocupez aptitudinile orice bolnavul care psihica Integritate psihica. Nevoia pericolele 6. Nevoia de a se imbraca Pacientul este independent in Sa-si mentina independenta Incat pacientul sa-si aleaga Obiectiv si dezbraca satisfacerea acestei nevoi si aparatul muscular integru sa singur accesoriile si realizat in Obiectiv imbracamintea continue Sa consume lichide de 4. Nevoia de a respira si a Pacientul are: avea o buna circulatie -16 resp. Nevoia de a actiona Bolnavul participa la activitati Bolnavul sa-si conform propriei credinte religioase intereseaza mentina Observ interesul pacientului pentru Obiectiv convingerea religioasa activitatile religioase ale realizat 68 . Nevoia de a fi ocupat corpului de a in la 36.Nevoia fundamentala Manifestari de independenta 1. scaun prezent in functia renala si digestiva si scaune in fiecare zi normala observatii 3. realizat Bolnavul are mictiuni spontane Bolnavul sa-si mentina Notez numarul de mictiuni Obiectiv foaia de realizat nedureroase. respiratie continuare foaia de observatii: puls.

Nevoia de a invata 10. Nevoia de a comunica Acumulare suficiente mentinere a sanatatii educare si sanatate realizat Bolnavul comunica eficient cu Bolnavul sa-si mentina Urmaresc comportamentul Obiectiv familia si echipa de ingrijire acesta independenta bolnavului realizat 69 . Nevoia de a se recrea Bolnavul participa la activitati Bolnavul sa fie preocupat de Observ recreative scop de cunostinte Sa cunoasca norme interesul pentru Obiectiv activitatile recreative ale realizat bolnavului de Organizez activitati de Obiectiv 9.8.

se interneaza prin garda ortopediei chirurgicale pe data de 20.10. frisoane repetate. fiind insotite de cresterea temperaturii. pentru internare cu diagnosticul de osteomielita glezna stinga la 72 de ore. tibia stanga Bolnavul locuieste impreuna cu parintii intr-un apartament cu doua camere in conditii decente de viata.2012-26.2012 CULEGEREA DATELOR 1. in varsta de 46 ani.2012.fara importanta 70 . Prezentarea medicala Domnul V. fapt ce-l determina sa se prezinte la camera de garda ortopedie-chirurgicala Antecedente heredo-colaterale .S. punandu-se diagnosticul de osteomielita acuta metafiza distala. domiciliu in Dr-Tr-Severin. La internare bolnavul prezinta • • • • • Febra. Frisoane Facies vultuos Faringe superemic Durere la nivelul gleznei stangi Istoricul bolii Bolnavul afirma ca in urma cu trei zile au inceput dureri la nivelul gleznei stingi. III Proces de ingrijire pe perioada 20.10.10.CAZUL CLINIC Nr.

17 resp/min. se evacueaza si se face lavaj cu apa oxigenata din abundenta iar glezna se va imobiliza in aparat ghipsat cu fereastra.nu avem date . puls 78 batai/min.fiziologice . 71 . TA = 130/60mmHg.Antecedente personal . iar metafiza distala tibiei ritmice 78 batai/min ..patologice .. zgomote cardiace abdomen suplu. bolnavul prezinta: - tegumente palide uscate..rubeola La examenul clinic obiectiv si subiectiv. satrea generala fiind satisfacatoare. mictiuni spontane nedureroase bolnavul este orientat temporo-spatial Examenul local – stabileste modificari inflamatorii ale pieli. fanere curate tesutul conjunctiv adipos normal reprezentat torace normal conformat. potential de deshidratare mucoase uscate. MV prezent bilaterar. tranzit intestinal prezent rinichi nepalpabil. T A 130/60mmHg - stangi se poate palta un abces profund sub periost care ulterior se deschide chirurgical.Dupa drenarea abcesului sub periost si dupa imobilizarea in aparat ghipsat. mobil cu respiratia. bolnavul afirma ca durerea a mai diminuat fiind afebril.

Proces de ingrijire – evaluarea asistentei Am preluat spre ingrijire in cea de a treia zi de la internare pe bolnavul V. neliniste. faringe hiperemic. anxietate. restrictia in miscari. cu semne de imfamatie locala. Din discutia avuta prin culegerea datelor. Procesul infectios local cu afectarea generala a stari si descarcarea toxinelor microbiene in singe determina o crestere a temperaturi corpului. legat de hiperemie faringiana cat si prin imobilizare in aparat ghipsat. Se mai poate aprecia o stare de discomfort. Ca urmare acestui fapt se poate aprecia un risc de alterare al tegumentelor. iar simtomatologia generala are ca punct de plecare abcesul de la nivelul superiostului. 72 . mai mentionez efectuarea drenajului abcesului superiostic si montarea de aparat gipsat cu fereastra impunand tehnici de ingrijire atat asupra aparatului gipsat cat si a plagi a tubului de dren de la nivelul abcesului cu obligativitatea de respectare a regulilor de asepsie pentru prevenirea complicatiilor si stoparea procesului infectios.II. o mobilitate redusa membrului. cu greutate in deglutitie. impotenta functionala la nivelul gleznei stangi. Inca de la internare se punctioneaza zona tumefiata aspiranduse o secretie purulenta si in urma radiografiei se pune diagnosticul de osteomielita. frisoane. durere prin prezenta aparatului ghipsat a tubului de dren cu ore de odihna nesatisfacatoare. facies vultos. bolnavul prezentand dificultate de a se autoingriji. Bolnavul prezinta un grad de dificultate in alimentatieprin greutatea in a inghiti.S in varsta de 16 ani cu diagnosticul de internare osteomielita meatafiza distala tibia stanga. bolnavul prezentand cu trei zile inainte de internare un sindrom infectios cu febra. bolnavul nu poate preciza motivele care au determinat modificarile la nivelul gleznei neaducandu-si aminte de nici un tarumatism minor.

citeste reviste. -dificultatea de a se alimenta si hidrata. durerilor. Evaluand si apreciind datele culese pot evalu ca probleme de ingrijire urmatoarele: -imposibilitatea de a se deplasa. Deficit de autoingrijire legat de prezenta aparatului gipsat manifestat prin oboseala.Este adaptat la mediul spitalicesc. slabiciune musculara. -dezechilibru in procesul termoreglarii. 4. Dezechilibru nutritional cantitativ si calitativ datorita procesului infectios manifestat prin febra. Pacientul are perturbate urmatoarele nevoi: 73 . colaboreaza cu personalul medical facandu-si noi cunostinte. facies vultos. intoleranta la activitate. 3. 5. anexietati manifestat prin teama. Alterarea somnului datorita febrei. faringe superemic. -incapacitatea de a-si acorda ingrijiri igenice. frisoane. faringe superemic. facies vultos. -ore de somn si odihna insuficiente. Dezechilibru in procesul termolegrari legat de proces infectios manifestat prin tegumente si mucoase uscate. Diagnostic de ingrijire 1. neliniste. ascultand muzica. Dificultate de a se misca legat de prezenta aparatului gipsat manifestat prin intoleranta la effort 2.

Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale 74 .1. Nevoia de a se misca si a-si mentine o postura adecvata 2. Nevoia de a dormi si a se odihni 4. Nevoia de a se alimenta si hidrata 5. Nevoia de a-si pastra tegumentele si mucoasele integre si curate 3.

respiratie ea de a se - prezenta puburilor de se misca legat nu in aparatului devina masor la fiecare - -intoleranta la manifestat prin pe perioada de -controlez effort. a Obiectivul si realizat unu -dificultate de a . de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate. de a pastra diferite parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor organice. Problema Sursa dificultate Imposibilitat deplasa Fizic: aparatului gipsat de Manifestari de dependenta -prezenta dren -greutate deplasare efort Diagnostic ingrijire de Obiective Interventii Autonome Evaluarea Delegate si -Oxacilina facies.pciaentul sa -observ de gipsat.1. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O POSTURA ADECVATA Definitie: A misca si a avea o buna postura sunt o necesitate a fiintei vii de a fi in miscare. greutate -urmarirea de dren -asigur a bolnavului de pozitie confortabila gheata stangi verific tuburile o si la -sa aiba forta aplic pungi cu nivelul gambei 75 . intoleranta in deplasare prezenta sursa infectii nozocomiale la spitalizare functiilor vitale tuburilor dren musculara pastarata de 15’: puls. Gentamicin TA.

neliniste.Restrictie in Fizic: miscari -lipsa -limitarea de amplitudinii scaderea musculare -restrictie miscari cu lipsa cunoastere mijloacelor ajutatoare pentru deplasare. scaderea in -educatia prin bolnavului in privind a folosirea mijloacelor auxiliare pentru deplasare: fortei carje -efectuez exercitii pasive apoi active in functie a pacientului -schimb pozitia la fiecare 2 ore masand zonele predispuse escare sa -comunic fie eficace cu Obiectivul realizat a trei la de Obiectivul doi in curs de realizare toleranta fizica cunoastere a miscarii modalitatilor mijloacelor ajutatoare pentru deplasare de folosire a fortei manifestat prin bastoane. musculare -risc de accident -pacintul legat anxietate de nu mai Risc potential si actual de accidente Psihic: . psihic in 24 vorbinu-I 76 . teama.anxietate -teama -neliniste -durere anxios si sa bolnavul si il echilibrat incurajez despre evolutia favorabila bolii manifestat prin fie durere ore.

1. durere muscular Risc suprainfectii Social: cunostere regulilor igiena -prezenta de tuburilor a dren de -restrictie miscare -risc de suprainfectie prin lipsa in cunoastere regulilor de - educatia -asigur o complicatii si -lipsa pacientului de privind a regulile de igiena 77 camera linistita cu o lenjerie de de pat si corp -controlez zilnic . ingrijit. tonusului oboseala. Problema Sursa dificultate Incapacitatea de acorda ingrijiri identice personale Fizic: aparatului gipsat -intoleranta la activiatate de Manifestari de dependenta -oboseala musculara -durere Diagnostic ingrijire -deficit autoingrijire legat prezenta aparatului gipsat de Obiective Interventii Autonome bolnavul zilnica Obiectivul realizat unu Evaluarea Delegate de -sa poata sa -ajut devina de independent -sa toaleta a-si - prezenta -slabiciune sa-si efectueze regiuni prezinte pe cu tegumente si incepand mucoase ochii terminand membrele si cu manifestat prin integre slabiciune -intarirea musculara. NEVOIA DE A-SI PASTRA TEGUMENTELE SI MUCOASELE INTEGRE SI CURATE Definitie: A fi curat. asa incat aceasta sa-si pota indeplini functiile. a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necesitate pentru a-ti mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa.

NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI Definitie: Este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in bune conditii. Problema Sursa dificultate de Manifestari de Diagnostic de Obiective dependenta ingrijire 78 Interventii Autonome Evaluarea Delegate . timp suficient astfel incat sa-I permita organismului sa obtina randamentul maxim.elementare -fistulizare igiena prezenta tubului de dren a si in fistulizarii restrictie elementare in zonele predispuse escarelor efectuez bolnavul exercitii usoare de mobilizare -discut cu in bolnavul despre boala sa si il incurajez legatura evolutia bolii in cu si cu Obiectivul realizat doi elementare prin 24 ore Anxietate Psihic: -izolare -mediu necunoscut -iritabilitate -modificarea starii confort miscare -anxietate legat -diminuarea de mediul anxietatii 24 ore confortului de necunoscut modificarea iritabilitate manifestata prin -asigurarea starii de confort. psihic Obiectivul realizat trei 3.

stresului o camera curata. aerisita si un il asez cat mai al confortabil -aplic pungi cu de gleznei stangi Obiectivul unu realizat durerii.tulburari al -inlaturarea somnului legat hipertermie manifestat prin neodihnitor de -bolnavul echilibru functiei beneficieze pe noapte -asigur bolnavului sa linistita.Dificultati in a dormi si a se odihni Fizic: -durere -stres -hipertermie -cantitate calitate si . necorespunzato odina are de somn si durere. prezinte somn termoreglarii sa gheata la nivelul 10 ore de somn Epuizare Social: -restrictie in -modificarile confortului cunoastere modalitatilor destindere reclasare restrictie miscari -educarea paciantului -stabilesc impreuna cu un de Obiectivul doi realizat tehnici bolnavul -lipsa de miscari cunoastere a -stare mijloacelor de relaxare disconfort -prezenta aparatului gipsat de prin lipsa de privind relaxare a de destindere si program exercitii fizice in de relaxare si -sa beneficieze limita tolerantelor si de o stare de -administrez cu confort fizic si inainte de culcare in psihic un pahar cu lapte cald 79 . stres.

stres.Dezechilibru psihic Psihic: -anxietate -stres -teama -neliniste -dezechilibru anxietate. manifestat prin tema si neliniste - eliminarea -comunic sa-si sa pozitiv -stabilim cu exprime Obiectiv trei realizat psihic legat de anxeitatii bolnavul lasanu-l temerile si il ajut gandeasca un program de somn 80 .

NEVOIA DE A SE ALIMENTA SI HIDRATA Definitie: Oricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa absoarba alimente de buna calitate si in cantitate suficienta pentru a-si asigura dezvoltarea. procesul anorexiei in 24 reci -sa fie menajat pentru timpul varsaturii prin anorexie.4. intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indispensbila unei bune functionari. ore Interventii Autonome -administrez Evalua Delegate -MetroObiectiv ul unu realizat rea Fizic: -proces infectios osos bolnavului cuburi clopramid de gheata. fizic si psihic in indepartarea varsaturilor stimularea apetitului si 81 . -Calciu gluconic supe) ceaiuri. legat varsaturilor. varsaturi alterarea -inlaturarea de greturilor. lichide -Viplex (sucuri. Problema Sursa dificultate Dificultate in se aliment hidrata si de Manifestari de dependenta -greturi -varsaturi -anorexieatie Diagnostic de Obiective ingrijire starii nutritie de infectios manifestat greturi.

anorexie.24 ore asigura -efectuez bilantul interri-iesiri pe 24 ore Greturi. manifestate in greutate -bolnavul sa se -apreciez hidrateze de corespunzator de alimentelor gradul al Obiectiv trei realizat toleranta pentru a ave o -sustin bolnavul si stare de bine in il 24 ore -sa nu mai mediu securitate .anxietate -greutate asigurarea nevoilor zilnice alimentare -iritabilitate in -nutritie dezechilibrata din fondurilor materiale si nevoile alimentare zilnice. iritabilitate -sa fie echilibrat -invat bolnavul sa hidr-electrolitic efectueze zi toaleta dupa Obiectiv ul doi realizat lipsa in 24 ore cavitatii bucale in -pacientiul sa nu fiecare Glicerina Boraxata cu mai fie anxios in masa cu musetel si greutate de a. varsaturi Social: -aport lichidian si alimentar insuficient -anorexie -scadere greutate in -tulburari digestive legate hidratare insuficienta.servesc pacientul alimete prezentate atragator 82 incurajez un de oferindu-I prin scaderea prezinte tulburari ore digestive in 12 cu .Deficit alimente lichide de Social: si -lipsa fondurilor materiale Psihic: .

Nevoia de a evita Bolnavul este optimist si are Bolnavul pericolele incredere in personalul medical isi mentine adecvata in Observ satrea psihica si Obiectiv comunic cu acesta bolnavul care realizat in Obiectiv il realizat continuare integritatea psihica 6. ambitie si aptitudinile conform varstei orice intereseaza activitate 83 . Nevoia de a respira si Pacientul are: a avea o buna circulatie -16 resp. Nevoia de a fiecare zi normala observatii se Pacientul este independent in Sa-si mentina independenta si Incat pacientul sa-si aleaga Obiectiv satisfacerea acestei nevoi aparatul muscular integru singur accesoriile si realizat imbracamintea imbraca si dezbraca 4. Nevoia de a-si Temperatura corpului normala Pacientul sa corespunztoare continue Sa consume lichide de si in Obiectiv sa mantine temperatura la 36. Nevoia de a fi ocupat Integritate psihica./ min -TA =110/65 mm Hg -puls = 80 b/min 2. respiratie continuare foaia de observatii: puls.Nevoia fundamentala Manifestari de independenta 1. realizat Bolnavul are mictiuni spontane Bolnavul sa-si mentina Notez numarul de mictiuni Obiectiv scaune in foaia de realizat nedureroase. scaun prezent in functia renala si digestiva si 3. dezvoltare Sa continue efectiv activitatile -Preocupez si de a se realiza armonioasa. Nevoia de a elimina Obiective Pacient independent pastreze in independenta Interventii autonome Evaluare sa-si Observ si notez zilnic in Obiectiv tensiune.4 masurile ce trebuiesc aplicate functie mediului ambiant poarte temperatura realizat imbracaminte corpului in limite in functie de temperatura mediuluiambiant 5.

Nevoia comunica mentinere a sanatatii educare si sanatate a Bolnavul comunica eficient cu Bolnavul sa-si mentina acesta Urmaresc comportamentul Obiectiv familia si echipa de ingrijire independenta bolnavului realizat 84 . Nevoia de a se recrea sa-si mentina Observ interesul pentru Obiectiv ale realizat convingerea religioasa activitatile religioase pacientului Bolnavul participa la activitati Bolnavul sa fie preocupat de Observ interesul recreative scopurile sale de cunostinte Sa cunoasca norme activitatile bolnavului de Organizez pentru Obiectiv ale realizat de Obiectiv realizat recreative activitati 9. Nevoia de a actiona Bolnavul participa la activitati Bolnavul conform propriei religioase credinte 8. Nevoia de a invata Acumulare cum sa-si pastreze suficiente de sanatatea 10.7.

Mircea Chiotan Cursuri nursing – Maria Szabo 85 . 5. 4. Tehnica ingrijirii bolnavului – Carol Mozes Principiile medicinei interne.Vol. 2.BIBLIOGRAFIE 1. Dr. 3. I – Harisae Ortopedii si Traumatologie –mica enciclopedie Boli infectioase – Prof.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful