You are on page 1of 2

Teoria Formelor Fără Fond

Teoria formelor fără fond care exprimă viziunea lui Titu Maiorescu asupra culturii, are un fundament filozofic, fiind construită pe trei principii: autonomia valorilor, unitatea între cultură şi societate şi unitatea între fond şi formă în cultură şi dezvoltarea socială. Prin fond, Maiorescu înţelege sistemul activităţilor materiale şi sociale dar şi mentalităţile dominante şi formele caracteristice ale psihologiei colective, tradiţiile şi spiritul acestora (ansamblul lor), aşa cum se reflectă în conduita practică. Prin formă,sunt desemnate structurile instituţionale, juridice şi politice ale societăţii, sistemul educational, instituţiile culturale( presa, teatrul, conservatorul, filarmonica, Academia etc), prin care se realizează circulaţia valorilor în cadrul societăţii . În criticele sale, în capitolul “ În contra direţiei de astăzi în cultura română”(1868), tratează această problemă vitală şi de actualitae în acele timpuri. Revista “Convorbiri literare” a publicat un şir de cercetări critice asupra lucrărilor mai inseminate prin care s-a caracterizat cultura română în timpul din urmă, asupra poeziei de salon şi poeziei populare, asupra etimologismului d-lui Cipariu şi Lepturariului D-lui Pumnul, asupra dreptului public al românilor după şcoala Barnuţiu şi asupra limbei române în jurnalele din Austria. În primul rand, el constată că majoritatea foilor literare şi politice sunt atât de slab redactate, aşa de stricăcioase prin forma şi cuprinsul lor, deoarece trăiesc şi se inspiră din ideile şi de simţămintele unei societăţi care, în opinia criticului este bazată pe neadevăr; neadevăr prezent în toate formele de manifestare a spiritului public. Titu Maiorescu explică fenomenul social şi prin „vanitatea" celor care, afirmând că se trag direct de la Traian, „vor sã arate cã şi noi suntem egali în civilizaţiune”. Cauza ar fi deci „o rãtãcire totalã a judecãţii", care ne face ca înainte de a avea un partid politic, care sã simtã trebuinţa unui organ, un public iubitor de ştiinţã, care sã aibã nevoie de lecturã, noi am fundat jurnale prestigioase şi reviste literare:„înainte de a avea învãţãtori sãteşti, am fãcut şcoli pentru sate şi înainte de a avea profesori capabili,

În concluzie. Pe de altă parte. ca nu sunt deloc “ bagatele” cererile sale de existenţă a unui fond pentru formele din cultura românească. şi susţine că este de datoria tinerilor vremii de a osândi şi de a părăsi o dată pentru totdeauna direcţia acestor “anteluptători” ai naţiunii. ca tinerimea română.] sub luminna ei biruitoare va deveni manifest tot artificiul şi toată caricature “civilizaţiunii” noastre. prin înlesnirea comunicărilor. criticul afirmă . criticul subliniază. Titu Maiorescu este de părere că. Pentru a stărpi această nouă directie. Academie Românã. şcoli de belle arte. şi că în timpul în care acestea nu există. conservator de muzicã. Singura modalitate de scăpare este. De altfel. care în realitate sunt toate producţii moarte.am deschis gimnazii şi universitãti şi tot astfel atenee. fondul neatârnat de ele s-ar putea produce în viitor şi atunci s-ar sfii să se îmbrace în vestmântul lor dispreţuit. asociaţii de culturã. pretenţii fãrã fundament. spune Maiorescu. să deştepte voinţa de a pune fundamental adevărat acolo unde se află numai pretenţii iluzorii. mai bine se evită existenţa unui şir de forme fără fundament. şi formele deşerte cu care ne-am îngâmfat până acum îşî vor răzbuna atrăgând cu lăcomie fondul străin din inima străină". iluzii fãrã adevãr. cu dispreţul neadevărului de până acum. stafii fãrã trup. trebuie descurajate vehement medoicrităţile care nu duc la altceva decat la “otrăvirea” tuturor formelor de manifestare a culturii. .. "vine acum însăş cultura occidentală la noi [.