You are on page 1of 8

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR GALATI MASTER AN II SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR INTERNATIONALE

PIAŢA TURISTICĂ Si Politicile sale

Clasificarea pietelor turistice 4. Oferta turistică 6. Politici aplicate pe piata turistica • Politica comercială pe piaţa turistică • Politica preturilor produselor turistice • Politica de investitii in turism • Politica de marketing in turism . Formele de turism 2.David Iulia 2012-2013 CUPRINS 1. Cererea şi consumul turistic 5. Conţinutul şi caracteristicile pieţei turistice 3.

a itinerariului.a. India. Chiar dacă aceste călătorii presupun desfăşurarea unei activităţi remunerate. vizitarea aşezărilor urbane fiind . seminarii naţionale sau internaţionale. cultural. în scopuri turistice. se disting: turismul de afaceri.1. în oraşe în scopul vizitării acestora şi pentru desfăşurarea a diverse activităţi cum sunt: întâlniri cu prietenii. îmbogăţirea conţinutului celor existente şi reierarhizarea lor în structura ofertei.practicat de populaţia unei ţări în interiorul graniţelor naţionale şi turism internaţional (extern) .cote mai mari de piaţă înregistrând în Franţa. în literatura de specialitate s-au cristalizat diferite clasificări ale formelor de turism practicate. Germania. Aceste mutaţii au determinat apariţia unor noi forme de petrecere a vacanţei. ş. s-au produs importante mutaţii în sensul modificării priorităţilor în preferinţele turiştilor. În funcţie de motivaţia deplasării în practica turistică naţională şi. Formele de turism Activitatea de turism implică alegerea liberă a destinaţiei.caracterizat prin vizitele cetăţenilor străini într-o ţară şi prin plecările cetăţenilor autohtoni. În mod curent. Turismul de afaceri reprezintă ansamblul activităţilor de călătorii organizate de întreprinderile economice sau de organisme administrative pentru reprezentanţii lor. S-au consacrat astfel forme moderne de călătorie dintre care. în funcţie de criteriile urmărite. Turismul urban. internaţională. cumpărăturile etc. turismul urban şi turismul rural. vizite la rude. În ceea ce priveşte motivaţiile călătoriei. a perioadei şi duratei sejurului de către fiecare turist în parte şi are ca scop satisfacerea anumitor necesităţi de ordin social. atractive). În acest context. În cadrul acestei forme de turism. participarea la diferite reuniuni. congrese. Marea Britanie. de ordin turistic etc. întâlniri cu prietenii (cca 15%). vizionarea de spectacole. după locul de provenienţă în două forme principale: turism naţional (intern) . cca 80% reprezintă turism urban în timp ce 20% reprezintă turism complementar. în general. ele sunt asimilate turismului datorită faptului că implică utilizarea unei game de servicii turistice oferite de unităţile hoteliere şi de alimentaţie sau alte servicii specifice (agrement. mai ales. Turismul urban are o sferă de cuprindere foarte largă şi se referă. datorită motivaţiei sale foarte diverse. turismul se divide. simpozioane.pentru majoritatea ţărilor europene în jur de 35% . deţine o pondere importantă în structura circulaţiei turistice . cu ocazia deplasărilor în scop profesional. urmate de întâlniri cu familia (cca 20%). la petrecerea timpului liber. datorită aprecierii deosebite din partea clientului. efectuarea de cumpărături etc. a vacanţelor. în cadrul turismului urban pe primul loc se situează agrementul şi programele cu conţinut cultural (cu ponderi de 35-40%). în afara graniţelor ţării lor. afaceri şi motive profesionale (10-15%) şi alte vizite cu conţinut gastronomic. comercial. medical.

geografică şi motivaţională. Astfel. în calitatea sa de marfă. definită prin factori cu manifestare specifică şi determinanţi de natură economică. Conţinutul şi caracteristicile pieţei turistice Piaţa. materializată prin producţia turistică cu cererea turistică. reprezintă o structură complexă. munte. se defineşte prin petrecerea vacanţei în spaţiul rural. Turismul rural. rezultate din activitatea conjugată a unui număr mare de producători- . şi-a constituit în timp o piaţă proprie. astfel piaţa turistică are o serie de trăsături comune cu piaţa bunurilor şi serviciilor dar şi o sumă de caracteristici proprii. dependente de specificul activităţii în domeniu. Turismul rural reprezintă una dintre cele mai eficiente soluţii de armonizare a cerinţelor turismului cu exigenţele protejării mediului şi dezvoltării durabile. rural etc. Piaţa. mijlocul de găzduire putând fi atât gospodăria ţărănească . în realizarea echilibrului acesteia şi verifică măsura în care diferitele activităţi sunt în concordanţă cu nevoile reale ale societăţii. Din acest ansamblu face parte şi piaţa turistică. are un rol fundamental în reglarea raporturilor din economie. fiind alcătuit din bunuri şi servicii. Produsul turistic include elemente de o mare eterogenitate. ca urmare a dezvoltării călătoriilor. popasuri. cristalizării produsului turistic şi definirii mecanismelor specifice. hoteluri rustice. determinată de faptul că produsul turistic are un conţinut aparte. privite în conexiune cu relaţiile pe care le generează. la scară globală. socială. spaţiul geografic şi timpul în care se desfăşoară. motivat.asociată altor forme de petrecere a vacanţei (litoral. 2. Piaţa turistică prezintă următoarele caracteristici: • complexitate. formată în timp. materializată prin consum. în general. Piaţa turistică reprezintă sfera economică de interferenţă a ofertei turistice. alcătuită dintr-o largă gamă de elemente.). de dorinţa întoarcerii la natură. din elemente tangibile şi intangibile. Turismul intră în categoria produselor invizibile care nu pot fi comensurate cantitativ şi calitativ decât indirect şi parţial. În structura motivaţională a turismului urban ponderea cea mai mare revine turismului cultural. Pentru desemnarea vacanţelor petrecute în spaţiul rural. Piaţa turistică reprezintă totalitatea actelor de vânzare cumpărare al căror obiect îl constituie produsele turistice. cât şi echipament turistic de factură mai generală: hanuri. politică. la tradiţional. Turismul. noţiuni care au atât un numitor comun cât şi elemente particulare. turismul rural are o sferă de cuprindere mai mare decât agroturismul şi se referă la toate activităţile ocazionate de petrecere a unei perioade de timp determinate în mediul rural. fermă agroturistică. în calitate de componentă esenţială a mecanismului economic.pensiune. în practică se folosesc noţiunile de turism rural şi agroturism.

. ceea ce determină reducerea rolului preţului ca reglator al raportului ofertă-cerere şi îngrădeşte libera circulaţie a capitalului şi intrarea neîngrădită în această ramură.ofertanţi. cadrul legislativ. fie restricţionării o serie de factori: structura economiei. asupra căreia şi-au pus amprenta fie în sensul favorizării. locul ofertei. cu o mare varietate de forme de concretizare. • opacitate. • concentrare în timp şi spaţiu. 3. Oferta turistică nu poate veni în întâmpinarea cererii: cea care se deplasează în vederea finalizării actului de vânzare-cumpărare este cererea. de subpieţe. climatul politic etc. Pe piaţa turistică oferta are o poziţie dominantă. exprimată prin "imagini" create de cumpărător pe baza informaţiilor primite şi a experienţelor anterioare. şi diversitatea nevoilor şi dorinţelor consumatorilor. o evoluţie ascendentă dintre cele mai dinamice. determinate de faptul că oferta este "invizibilă". Piaţa produsului turistic poate fi abordată pe mai multe niveluri. Clasificarea pietelor turistice Pieţele turistice pot fi clasificate prin prisma a patru criterii: A. determinat de multitudinea de forme de turism. coincide cu cel al consumului. • mobilitate. dar nu şi cu cel de formare a cererii. gradul de ocupare a forţei de muncă. piaţa turismului cultural . piaţa monumentelor istorice-piaţa gamei de produse turistice.piaţa categoriei de produse turistice. pe de altă parte. • caracter fragmentat. generatoare de riscuri pentru ofertant şi cumpărător. care argumentează necesitatea intervenţiei administrative a statului. gradul de dezvoltare. producţiei. Activitatea turistică poate fi mai concentrată ca dimensiune şi volum al tranzacţiilor atât de la o perioadă la alta cât şi de la o zonă la alta.foarte eterogenă. Informarea clienţilor şi a concurenţei asupra ofertei este limitată. de-a lungul timpului. Nivelul de la care este privită. pe de o parte. • piaţa turistică este caracterizată prin apariţia structurilor specifice concurenţei imperfecte. adică dacă ea se referă în special la produsul turistic sau la firma de turism. Cererea turistică a înregistrat. spre exemplu: • • • piaţa turismului de agrement . Pe piaţa turistică apar mai multe incertitudini decât pe piaţa bunurilor tangibile. • elasticitate şi dinamism. rezultate din confruntarea pe piaţa turistică a variatelor forme şi asocieri ale produsului turistic. ceea ce accentuează caracterul complex al pieţei.

pe termen mediu. cererea apare astfel ca expresie a unei nevoi umane către un anumit lucru. piaţa turismului naţional. piaţa turismului zonal. piaţa turismului sportiv. piaţa turismului istoric. în general. dublată de posibilitatea şi decizia de a-l cumpăra. piaţa turismului ştiinţific. După perioada avută în vedere. susţinută de posibilitatea de cumpărare şi voinţa de achiziţionare a acelui lucru. pentru alte motive decât prestarea unei activităţi remunerate. piaţa turismului cultural. ea fiind determinată de caracteristicile economico-sociale ale zonelor respective. reprezintă dorinţa pentru un anumit produs. în bazinul cererii. piaţa turismului internaţional. Cererea şi consumul turistic Cererea. Cererea turistică se formează la locul de reşedinţă al turistului. În funcţie de obiectivele urmărite de turişti distingem: • • • • • • C. piaţa turismului local. piaţa cetăţilor medievale-piaţa sortimentului produse turistice. piaţa turistică poate fi abordată: • • • pe termen scurt. . Ţinând seama de întinderea geografică pot fi identificate: • • • • D. 4. Cererea turistică este formată din ansamblul persoanelor care îşi manifestă dorinţa de a se deplasa periodic şi temporar în afara reşedinţei proprii. piaţa turismului medical. piaţa turismului religios. pe termen lung. la locul turistic.• B.

masa de bunuri materiale destinate consumului turistic. forţa de muncă specializată în activităţile specifice. dar în legătură cu aceasta (ex. c. echivalent cu producţia. în fapt. infrastructura turistică şi condiţiile de comercializare. de nivelul veniturilor consumatorilor şi preţurile produselor turistice. determinate de timp şi spaţiu : a. produsele turistice neputând fi stocate.transport). Cererea turistică se naşte dintr-o necesitate specifică şi se transformă într-un consum specific. achiziţionarea de echipament sportiv). deoarece în cadrul turismului există şi autoconsum (petrecerea de vacanţe la reşedinţele secundare sau cu rude şi prieteni) şi consumuri turistice subvenţionate din fondurile pentru protecţie socială. la locul de destinaţie.Consumul turistic este format din totalitatea cheltuielilor efectuate de către cererea turistică pentru achiziţionarea unor bunuri şi servicii legate de motivaţia turistică. b. El reprezintă expresia cererii efective. în esenţă. Oferta turistica Oferta turistică este formată din cadrul şi potenţialul natural şi antropic. . în mai multe etape. venit disponibil şi motivaţie. echipamentul de producţie a serviciilor turistice. adică se produce ceea ce se consumă. Consumul turistic se realizează în cadrul bazinului ofertei turistice. a cererii care s-a întâlnit cu oferta. iar volumul său depinde. Consumul turistic are o sferă de cuprindere mai mare decât cererea. înainte de deplasarea către locul de destinaţie turistică. în timpul deplasării către locul de destinaţie (ex. în vederea unor vânzări şi consumuri ulterioare. Consumul turistic are o sferă de cuprindere mai mică faţă de ofertă. Pentru ca cererea să se transforme într-un act de consum trebuie îndeplinite 3 condiţii: să existe timp liber. 5. fiind.