You are on page 1of 10

PREMISELE

DEZVOLTĂRII TURISTICE ÎN ZONA LITORALULUI

MĂRII

NEGRE ROMÂNIA

1

culturale reprezentate de cele peste 200 de monumente istorice din regiune. falezele înalte sau în trepte din anumite zone.Plajele din sudul oraşului Constanţa sunt alcătuite dintr-o mixtură de nisipuri fine şi medii. însoţită de un regim dinamic specific. Resursele turistice Factori naturali ai litoralului românesc oferă condiţii dintre cele mai favorabile. care contribuie la 2 . aflat în plinǎ ascensiune pe plan mondial şi cu rezultate benefice pentru economia ţǎrilor care promoveazǎ turismul. Plajele din nordul oraşului Constanţa sunt alcătuite dintr-un nisip fin cu un conţinut scăzut de carbonat de calciu. În ceea ce priveşte temperatura apei. ea joacă un rol important în balneoterapie. Întrucât arealul unor plaje s-a dovedit insuficient. ceea ce favorizează băile în mare şi mersul prin apă. iod. aceasta este mult mai ridicată decât a altor mări şi oceane. Suma anuală a insolaţiei are o durată medie 2 286 ore la Constanţa şi 2 426 la Mangalia. o constanţă termică. Ţărmul mării. în general.Analiza componentelor activităţii de turism România dispune de un valoros şi variat potenţial turistic natural care se constituie în cea mai bogata resursǎ a ţǎrii şi oferǎ posibilitatea de a dezvolta un sector de activitate. în raport cu atmosfera ambiantă. care au luat naştere din cochiliile distruse de valuri şi din fărâmarea blocurilor de calcar în compoziţia cărora se găseşte un bogat conţinut de carbonat de calciu. apele minerale mezo-termale. Plajele întinse. clor. magneziu) pe care le conţine. asigură o insolaţie diurnă de peste 11 ore în lunile de vară. Factorul principal al cadrului natural este acţiunea curativă a Mării Negre. cu nisipul fin şi orientarea spre est. lacurile litorale şi pădurile din sudul zonei reprezintă resursele naturale principale. cărora li se adaugă valorile antropice. proceduri de mare valoare terapeutică. prin prezenţa unor plaje întinse. Alţi factori de cură mai sunt nămolul terapeutic. prezentând. s-a trecut la unele amenajăride ordin hidrotehnic prin construirea de diguri perpendiculare în forma literei T sau Y. lăţimi de 400-500 m la Mamaia şi Techirghiol şi de 50-200 m în rest. care susţin turismul litoral. Prin salinitatea şi varietatea sărurilor minerale (sodiu. brom. nisipul marin şi nu în ultimul rând bioclimatul marin. O caracteristică a plajelor litorale este coborârea în mare cu pante line. a unor condiţii climatice agreabile şi prin existenţa unor nămoluri terapeutice. ceea ce este reflectat şi de indicatorii referitori la circulaţia turistică şi capacitatea de cazare. Plajele au. Litoralul românesc al Mării Negre reprezintă una dintre zonele turistice cele mai importante ale României în raport cu alte zone turistice ale ţării.

în deceniile 6 şi 7 ale secolului XX. căsuţe. minima 758 mm – asigură o puternică oxigenare a sângelui. Din această cauză plajele sunt aproape în permanenţă uscate. stabilitate termică. Picăturile extrem de fine(aerosoli naturali) proveniţi din spargerea valurilor care plutesc în aerul marin conţin substanţe ce intră şi în compoziţia apei de mare. capacitatea de cazare şi amenajările turistice de-a lungul celor 70 km ale zonei costiere dintre Capul Midia şi Vama Veche. Din această cauză. are şi o acţiune antiseptică producând dispariţia microbilor de pe căile respiratorii. Presiunea atmosferică ridicată – maxima 764 mm. Acestor factori naturali li se adaugă şi valoroasele izvoare de ape sulfuroase mezotermale. Pe litoralul românesc al Mării Negre ploile sunt foarte rare. iar atunci când cad sunt de scurtă durată. ceea ce oferă avantaje suplimentare. Iată câteva dintre motivele pentru care această zonă este atât de mult solicitată de turiştii români şi străini. Techirghiol. cei atinşi de TBC şi alte infecţii. în localităţile litorale s-a 3 . climatul Mării Negre este dulce şi tonic. moteluri.). cu variaţii mici de temperatură de la o oră la alta şi de la zi la noapte se datorează faptului că majoritatea staţiunilor sunt situate între două mari suprafeţe de apă (marea şi lacurile) care înmagazinează ziua o mare cantitate de căldură solară şi o degajă lent în timpul nopţii. fără să fie prea excitant. Structurile de primire Capacitatea de cazare a litoralului depăşeşte 150. Eforie.000 de locuri in cele 12 staţiuni de odihnă şi tratament ale litoralului. Pe lângă oferta de cazare din reţeaua standardizată (hoteluri. Mangalia. Mamaia. precum şi prin lacurile sale bogate în diverse săruri. care au început să fie valorificate mai ales în zona Mangalia. Acest fapt explică de ce pe litoral nu se produc noaptea acele căderi mari de temperatură care se observă la câmpie. Dezvoltarea turistică a zonei litorale a început la sfârşitul secolului XIX-lea şi începutul secolului XX-lea când apar primele staţiuni balneo-climaterice. graţie marii lui puteri de oxidare. vânt din larg care aduce aerul sărat al mării. Litoralul românesc este renumit în lumea întreagă pentru nămolurile sale sapropelice. Vecinătatea mării modifică defectele climei de stepă. Inhalarea acestor picături ajută la mineralizarea organismului de care au nevoie mai ales copii şi cei demineralizaţi. În perioada interbelică. a sporit considerabil. Puritatea aerului marin se datorează lipsei de praf de fum şi micro – organisme. campinguri etc.acumularea aluviunilor şi la lărgirea plajelor. impunând caracteristicile celei maritime. dar mai ales. Stabilitatea termică. uniformitatea gradului de umezeală . care stimulează nutriţia. Aerul mării conţine ozon. în cantităţi mari. indicate în numeroase maladii. iar porţile litoralului românesc rămân deschise tot timpul anului.

aproximativ 60% din circulaţia turistică internă şi internaţionala. posibilităţi de pescuit pe lacul Mamaia. Constanţa. Neptun. patru sau chiar cinci stele). Saturn. 2 Mai. Eforie Sud. terenuri de sport. • Mamaia (la 3 km nord de Constanţa). 4 . un spaţiu de o calitate excepţională etaleaza o salbă de staţiuni care răspund tuturor vârstelor şi gusturilor: Năvodari. Eforie Nord. Aceast sistem s-a perpetuat şi după 1990. când Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti a construit aici un sanatoriu. provenită din lacul Techirghiol sau din mare). Venus. în prezent fiind una din cele mai frumoase staţiuni maritime europene. Mangalia. pe fâşia litorală dintre lacul Techirghiol şi Marea Neagră. Primul stabiliment balnear datează din perioada 1906-1919. 43% din capacitatea de cazare a ţării. • Eforie Nord (la 14 km sud de Constanţa). piscine în aer liber. fiind însoţită de o dezvoltare a construcţiilor de tip pensiune din sectorul privat . Evolutia structurilor de primire turistica din zona litoralului este prevazuta in tabelul 1: Anul 1995 Numar structuri primire 712 Anul 2000 764 Anul 2005 891 Anul 2010 1014 Anul 2011 625 De-a lungul coastei. iar la apus de apa dulce a lacului Siutghiol. Cele doua baze de tratament cu funcţionare permanentă posedă instalaţii pentru băi calde (cu apă sărată concentrată. Costineşti. Eforie Nord. teatrul de vară. 2 Mai. Structurile de cazare pe litoralul Mării Negre sunt concentrate cu precădere în zona de coastă. staţiune balneoclimaterică permanentă (6-20 m altitudine). Vama Veche). Techirghiol. Staţiunile de pe litoral concentrează aproape jumătate din capacitatea de cazare existentă la nivelul întregii ţări (42. Litoralul românesc concentrează 2/3 din resursele turistice şi cca. cu precădere în aşezările rurale (Schitu. 2 Mai. dar şi în oraşe. Eforie Nord este renumită în toată Europa datorită tratamentelor cu factori naturali existenţi aici. parcuri de agrement. Costineşti. Există multe posibilităţi de practicare a sporturilor pe apa şi de învăţare a yachtingului şi a înotului.dezvoltat o adevărată „industrie” a locuirii în sistem „pensiune” la localnici. având oportunităţi limitate de expansiune. Jupiter. Olimp.dezvoltări semnificative în acest sens la Agigea. Mamaia. este dezvoltată pe o fâşie de nisip scăldată la răsărit de valurile mării.7%). Staţiunea şi-a început activitatea în 1894. Cap Aurora. Costineşti. discoteci. A doua staţiune a litoralului (ca mărime). De-a lungul plajei se înşiră elegante şi cochete hoteluri (de trei.

într-o vâlcea înconjurată de mici coline. debarcaderul cu ambarcaţiuni pentru plimbarea pe lac). • Costineşti (la 28 km sud de Constanţa). fiind o oază de linişte şi prospeţime. De asemenea. 5 . denumita şi “Staţiunea Tineretului”. o adevărată grădina a litoralului românesc. Plaja întinsă. staţiune balneoclimaterică (la o altitudine de 5-20 m) pe pragul de nisip dintre mare şi pădurea Comorova. este orientata spre sud şi expusă la soare în tot cursul zilei (specific de care beneficiază puţine plaje din Europa). hidroterapie. Ambarcaţiunile de pe lacul Tismana. cea mai tânără staţiune a litoralului românesc atrage nenumăraţi turişti prin frumuseţea peisajului şi a hotelurilor sale. lungă de aproximativ 2 km. Caracteristicile definitorii ale acestui complex turistic modern sunt calitatea şi eleganţa. există numeroase cabarete şi cluburi. cu nisip fin. • Neptun-Olimp (la 6 km de Mangalia). contribuie la realizarea unei vacanţe de neuitat. discotecile. saună. teatrul şi cinematograful în aer liber. staţiune balneoclimaterică permanentă. • Techirghiol (la 18 km sud de Constanţa). între pădurea Comorova şi ţărmul mării.• Eforie Sud (la 18 km sud de Constanţa). staţiune balneoclimaterică estivală (2-4 m altitudine). Plaja staţiunii Jupiter se întinde pe o distanţă de 1 km într-un golf pitoresc. piscinele. pe malul lacului cu acelaşi nume (15-20 m altitudine). tratamente cu nămol. pentru aerosoli şi hidroterapie. deţinea primul stabiliment balnear din Dobrogea (1892). staţiuni climaterice estivale. produse terapeutice româneşti de renume mondial prevenind îmbătrânirea prematură şi regenerând organismul). cu nume de pietre preţioase. terenurile de sport. Faleza litorală (de la a cărei înălţime de 25-35 m se deschide o splendidă panoramă). Se pot practica nenumărate sporturi (teren de echitaţie. Staţiunea dispune de cinci baze de tratament în cadrul cărora există numeroase instalaţii (pentru băi calde la vane sau bazine cu apă sărată concentrată provenită din lac. Fosta staţiune Carmen Sylva. terenuri de tenis. • Jupiter-Cap Aurora (la 40 km de Constanţa şi la 4 km de Mangalia). cât şi prin serviciile de alimentaţie publică pe care le oferă. fiind amenajată pentru talasoterapie şi helioterapie (durata de strălucire a soarelui este de 10-12 ore pe zi). parcuri de distracţie. Neptunul dispune de o modernă bază de tratament (electroterapie. staţiune balneoclimaterică a cărei minunată rivieră maritimă coboară în trepte succesive spre plajă. teatrul în aer liber. iar din 1930 era cea mai importantă bază turistică a litoralului românesc. discotecile. Cap Aurora. tratament cu Gerovital şi Aslavital. pentru băi calde cu nămol şi pentru împachetări calde cu nămol. atât în ceea ce priveşte confortabilele vile şi hoteluri. sunt atracţii ale acestei staţiuni ce uimeşte prin mulţimea florilor sale. săli de gimnastică.

Hr. 6 . În ultimii ani. turismul nautic. kinetoterapie. Valorificarea spaţiului turistic Tipurile majore de turism Din punct de vedere al duratei medii de şedere. mezotermale şi radioactive. de sfârşit de săptămână sau profesional. Staţiunea. Astfel. săli pentru gimnastică medicală. Este o aşezare de aceeaşi vârstă cu Tomisul. etc. Moscheea Esmahan Sultan (în stil maur. turismul de camping şi turismul transfrontalier. saună. Mangalia este singura staţiune maritimă care deţine izvoare minerale (sulfuroase. Baza de tratament include secţii de recuperare medicală. 1590).V-VI. folosite din antichitatea romană). colonia antică purtând numele de Callatis (de la râul Calles din Asia Mică). nămoloterapie. în timpul verii. ce poartă numele zeiţei frumuseţii. pe un promontoriu caracterizat prin coborârea în pantă. asemănătoare cu cea mediteraneană. turism cultural. şi dezvoltată apoi de romani (sec. turism clasic. ceea ce face ca primăvara să sosească mai devreme. hoteluri cu un stil arhitectural original. în ciuda caracterului sezonier (iunieseptembrie).Vestigiile bazilicii romano-bizantine sec. hidroterapie. schimbările de tip comportamental la nivelul clientelei turistice au redus importanţa turismului de masă organizat în favoarea altor forme precum turismul de tranzit. XIII-XIV) care o numesc Pangalia. zona litoralului constituie un reper semnificativ al turismului românesc. are o climă dulce. ce formează un frumos amfiteatru.• Venus (la 5 km de Mangalia). II-IV d. se pot vizita Muzeul de arheologie. • Mangalia (la 44 km de Constanţa). În staţiune se poate practica echitaţia. staţiune balneoclimaterică permanentă. turism de agrement. • Saturn (la 42 km de Constanţa şi la 1 km de Mangalia). A fost întemeiată de greci în sec. staţiune climaterică estivală (310 m altitudine) care beneficiază de cca 25 de zile însorite pe lună. o temperatură medie de 20-25C. staţiune balneoclimaterică sezonieră.VI i. în localităţile 2 Mai şi Vama Veche se dezvoltă turismul rural şi agroturismul. cabinete de geriatrie (tratamente cu Gerovital). turism profesional.Hr) şi revitalizată de genovezi (sec. cea mai sudică staţiune de pe litoralul Mării Negre. turismul de croazieră. dispune de o salbă de hoteluri cu nume de fete. iar toamna să întârzie aici mai mult.Începând cu 1990. instalaţii pentru băi calde cu apă sulfuroasă şi cu apă de mare. turismul litoral ocupă locul 2 după cel balnear (din alte staţiuni decât cele de pe litoral). Poziţia geografică si structura turistică specifică determinată de înşiruirea de staţiuni permit dezvoltarea mai multor forme de turism: turism balnear. Mangalia. Apa mării are.

. -Amenajarea plajelor.Clima temperatcontinentala permite desfasurarea unui turism de litoral din primavara pana in toamna. Oportunitati . pentru o perioada mai mica de 12 luni si stau cel putin o noapte intr-o unitate de cazare turistica in zone vizitate din tara.Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana da posibilitatea participarii la programe/proiecte cu caracter international in domeniul turismului si obtinerea de asistenta de specialitate Amenintari .Fluxurile turistice În numǎrul turistilor cazaţi în unitatile de cazare turistica se cuprind toate persoanele (romani si straini) care calatoresc in afara localitatilor in care isi au domiciliul stabil.Plaje intinse cu nisip auriu. din Anul 2000 671638 Anul 2005 713529 Anul 2010 702566 918559 850192 68367 6399251 638855 32783 4459151 625347 88182 4027178 671182 31384 2934071 Straini Numar innoptari statiuni din zona litorala Înnoptarea reprezintǎ fiecare noapte pentru care o persoana este inregistrata intr-o unitate de cazare turistica. .Deschiderea la Marea Neagra. cifra turiştilor a scăzut constant. . motivul principal al calatoriei este altul decat acela de a desfasura o activitate remunerata in locurile vizitate. precum si oportunitatile si amenintarile cu privire la eficientizarea acestor servicii.Curatenia apei si a mediului inconjurator.Muzee pe diverse tematici. Puncte slabe Gradul de eroziune a plajelor. Produsul turistic – strategii de promovare si eficientizare Analiza SWOT a produsului turistic Pentru a identifica posibilitatile de dezvoltare a serviciilor turistice in zona litoralului românesc este necesara realizarea unei analize SWOT prin care sa se identifice punctele forte si slabe ale serviciilor turistice din zona precizata. După 1990. de observat că cifra turiştilor străini rămâne la cote scăzute.Slaba dezvoltare a relatiilor transfrontaliere reduc beneficiile economice. Anul 1995 Numar care Romani turisti cazati in statiuni din zona litorala.Obtinerea de resurse financiare din fonduri 7 . sociale si politice a unei astfel de cooperari in domeniul turismului Geografia si mediul Cultura si patrimoniul Deteriorarea obiectivelor . . indiferent daca fizic este sau nu prezenta in camera. Punctele de colectare a gunoaielor. Puncte forte .

. .Intensificarea fluxului de turisti care vor vizita litoralul.Existenta unui Master plan pentru turismul national 2007-2026 . calitatea drumurilor. radio.Retea de sosele si drumuri marcate international. . transport si comunicatii Aeroportul international Mihail Kogalniceanu. calificarile. . certificarile in turism . .Salarizare mica a personalului din turism. . . Marketing si promovare .Calitatea de membru UE a Romaniei da posibilitatea de a obtine resurse financiare pentru dezvoltarea infrastructurii de transport. Migratia personalului calificat din turism in diverse tari din Uniunea Europeana.Situri arheologice.Obtinerea de finantari europene pentru programe de calificare si instruire a personalului din turism (Proiecte incadrate in Programul Operational Structural pentru Dezvoltarea Resurselor Umane). Neimplicarea autoritatilor locale.Slaba retea de transport existenta duce la refuzul /evitarea de catre turisti a României.Nu exista o strategie regionala care sa fie desprinsa din strategia nationala de dezvoltare a turismului in Romania (Master planul pentru turismul national din Romania 20072026) Slaba constientizare a avantajelor potentialului 8 .Posibilitatea folosirii canalelor de promovare internationale pentru serviciile de Slaba organizare a activitatii de turism la nivel regional si local. TV. .Atragerea de personal calificat in turism de peste hotare (din UE). . . Infrastructura. .Manastiri.Baza de date a evenimentelor culturale in zona. culturale si de patrimoniu. .Masuri si proiecte personalizate pe probleme ale zonei. -Slaba promovare prin mass-media. internet in tara si . Cresterea profitabilitatii activitatii de turism . .Agentii de turism cu expertienta in furnizarea de servicii turistice. Uniformizarea legislatiei romanesti cu privire la activitatea de turism cu cea europeana in ceea ce priveste standardele.cultural . europene pentru restaurarea/modernizare a obiectivelor culturale si de patromoniu cultural.Schimb de know-how si experienta cu parteneri din strainatate. Puncte de informare turistica cu privire la obiectivele culturale si de patrimoniu.Slaba distribuire a facilitatilor de transport Resurse umane Personal insuficient.Operatori de telefonie mobila si fixa cu acoperire nationala si internationala Personal calificat cu abilitati lingvistice si calificare peste medie Infrastructura invechita.Lipsa unor cursuri de calificare si perfectionare in turism Cadrul legal si organizarea Existenţa reglementarilor legislative privind desfasurarea activitatii de turism din Romania.

turism. trebuie să prezinte un element unic de atracţie care să stimuleze cât mai mulţi turişti străini să viziteze România. Acţiunea de promovare trebuie să fie puternică şi concertată.  îmbunătăţirea serviciilor oferite turiştilor.Baza de date slab dezvoltata cu privire la serviciile turistice furnizate in zona.Participarea la proiecte de promovare la nivel european. .  dezvoltarea infrastructurii turistice.  crearea şi promovarea intensivă a unor produse turistice competitive care să valorifice atât potenţialul antropic. Bulgaria Slaba dezvoltare a serviciilor oferite turiştilor si lipsa unei infrastructuri la nivel cât mai apropiat de cel european reprezintă unul dintre punctele slabe ale României. dar şi la nivelul investiţiilor generale în alte sectoare de activitate.  crearea unei imagini coerente pe pieţele externe. Lipsa utilităţilor reprezintă un handicap în concurenţa cu alte state din regiune. turistic al zonei. imagine care trebuie să fie total diferită de cea a concurenţilor direcţi: Ungaria. cât şi cel natural. Strategii de dezvoltare a activităţii turistice. România trebuie sa isi creeze o imagine clară şi puternică pe piaţă internaţională prin adoptarea unei politici sistematice şi susţinute de atragere a turiştilor străini. Din analiza punctelor forte şi slabe ale României se pot identifica direcţiile de acţiune pe care va trebui să le urmeze strategia de relansare a turismului internaţional al României:  dezvoltarea infrastructurii generale.Participarea la targuri si expozitii de turism. .Participarea la circuite nationale si internationale. Concluzii 9 .. -Pachete promotionale si in functie de nevoile si cerintele turistilor. un dezavantaj al ţării nu numai la nivelul turismului. să prezinte elementele care ne diferenţiază de ţările din regiune. strainatate. Turiştii străini veniţi în România doresc să beneficieze de condiţii de cazare rezonabile care să le asigure un minim de confort. . Ca promovare.

wikipedia. Dezvoltarea si consolidarea turismului naţional trebuie realizată prin sprijinirea de către autorităţile locale si naţionale.ro/shop/index. apele termominerale şi nămolul terapeutic.insse. cură balneară complexă (profilactică. recuperatorie).org/wiki/Relief_litoral 2. Baze de date statistice : https://statistici. Bibliografie 1. http://ro. http://www. a promovării turistice specifice şi a activităţilor de marketing.turism. lipsa mareelor. Inexistenţa unor reţele de informare şi promovare a turismului pe litoralul românesc contribuie la o cunoaştere limitată a posibilităţilor de recreere şi al produselor turistice.a.jsp? page=tempo2&lang=ro&context=63 10 . terapeutică. dimensiunile plajei. agrement nautic si sportiv etc.ro 3. bioclimatul marin. s.Potenţialul turistic al litoralului Marii Negre cu resurse turistice variate cum sunt: apa de mare. oferă litoralului condiţii optime pentru a răspunde unui evantai larg de motivaţii turistice: odihnă şi recreere.