You are on page 1of 61

CUPRINS: INTRODUCERE CAPITOLUL I ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR................pag5-12 CAPITOLUL II TUBERCULOZA PULMONARA..............................................................pag13-27 1. Definitie 2. Frecventa 3.

Etiologie 4. Etiopatogenie 5. Clasificare 6. Simptome 7. Diagnostic pozitiv 8. Tratatment 9. Prognostic 10. Profilazxie CAPITOLUL III ROLUL NURSEI IN EVALUAREA FUNCTIILOR VITATLE…………pag22-27 - masurarea si notarea T.A. - masurarea si notarea pulsului - masurarea si notarea temperaturii - masurarea diurezei - masurarea greutatii corporale CAPITOLUL IV ROLUL NURSEI IN EFECTUAREA ACTELOR DE INVESTIGATIE SI A EXPLORARILOR PARACLINICE.............................................................pag28-29

1

CAPITOLUL V PROCESUL DE NURSING.......................................................................pag30-39 CAPITOLUL VI PREZENTATREA CAZURILOR..............................................................pag40-59 -caz nr.1 -caz nr.2 -caz nr. 3 CONCLUZII …………………………………………………………………pag 60 BIBLIGRAFIE………………………………………………………………..pag.61

2

MOTIVATIE

Am ales sa expun in aceasta lucrare subiectul in cauza, avand ca suport motivele: · primul motiv consta in implinirea dorintei de informare personala corecta, bazandu-se si pe sintagma: un om informat este un om prevenit ! . De aceea doresc sa se stie exact simptomele,modurile de tratament si profilaxia bolii; · al-doilea motiv este faptul ca am cunoscut afectate de aceasta boala si orice individ trebuie sa fie constient ca datorita viciilor, neglijentei sau indiferentei contribuie la agravarea bolii si Implicit la prelungirea duratei de vindecare si a perioadei de convalescenta; · ultimul motiv ar fi acela al informarii societatii, lucrul acesta poate reusi doar in masura disponibilitatii celorlalti de a afla cat mai multe despre boala.

3

Pe Coasta de Est a Statelor Unite. ïmbunatatirea conditiilor socioeconomice si izolarea pacientilor contagiosi în sanatorii a avut un impact favorabil asupra epidemiologiei tuberculozei în prima jumatate a secolului al douazecilea. Etiologia infectioasa a tuberculozei a fost controversata pâna la descoperirea bacilului tuberculozei. subliniind aspectul dramatic de emaciere generala. la mijlocul secolului. în 1882. asociat cazurilor cornice netratate. 4 . a fost demonstrat prin identificarea tuberculozei vertebrale la mumiile egiptene. tuberculoza a devenit o problema de proportii epidemice în Europa. rata mortalitatii anuale prin tuberculoza la începutul secolului al nouasprezecelea a fost de 400 la100. cauzând cel putin 20% din totalul deceselor din Anglia si tara Galilor în 1650.000 locuitori. de catre Robert Koch. ïn timpul revolutie industriale si în perioada de urbanizare corespunzatoare din secolele al saptesprezecelea si al optsprezecelea.INTRODUCERE Faptul ca tuberculoza este una dintre cele mai vechi boli ce au afectat umanitatea. Rata mortalitatii în Europa si Statele Unite a început sa scada cu câteva decenii înainte de introducerea medicamentelor antituberculoase. Grecii denumeau aceasta boala phthisis („consumare“).

cavitatea nazala si faringele formeaza caile respiratorii superioare.este situat in partea anterioara a gatului.cricoid.Fosele nazale se afla partial in piramida nazala care are rol estetic si de protectie.organe la nivelul carora au loc schimbul de gaze(oxigen si dioxid de carbon). CAILE RESPIRATORII CAVITATEA NAZALA – primul segment al cailor respiratorii.epiglotic)si trei perechi (cartilajele aritonoide. LARINGELE. TRAHEEA este un conduct fibro cartilaginos.prin partea superioara a cavitatii nazale la nivelul mucoasei olfactive se percepe mirosul.La interior este captusit de o mucoasa care determina in cavitatea laringelui.deasupra traheei.Inelele bifrocartilaginoase sunt incomplete posterior.este un organ cu dubla functie. iar laringele.cervical si toracal.unde se afla 5 .proeminand sub piele.doua superioare si doua inferioare. respiratorie si digestiva.CAPITOLUL I ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR NOTIUNI DE ANATOMIE SI FILOZOlLOGIE A PLAMANILOR SI CAILOR RESPIRATORII Aparatul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor de gaze dintre organism si mediul extern.iar laringele trahea si bronhiile . plamanii.format din trei cartilaje neperechi (cartilajul tiroid.In plus.al doilea organ al cailor respiratorii.sub osul hioid.datorita corzilor vocale inferioare.realizeaza fonatia.intins de la marginea anterioara a laringelui pana la bifurcarea ei in cele doua bronhii principale.caile respiratorii inferioare.Are un schelet cartilaginos. FARINGELE.un alt segment al aparatului respirator.Are doua segmente. Ea este divizata de septul nazal in doua cavitati simetrice numite fose nazale.corniculate si cuneiforme) unite intre ele prin ligamente sau articulatii. Aparatul respirator este alcatuit din : caile respiratorii organe care au rol in vehicularea aerului .Este situata anterior de esofag.patru plici numite corzi vocale.

formata dintr-un epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat.prin inter-mediul difragmului.deasupra diafragmului.La exterior se afla tesut conjunctiv.la dreapta este in raport cu lobul drept al ficatului. varful depaseste prima coasta si ajunge la baza gatului fata externa (coastele).iar la stanga cu lobul stang al ficatului.o membrana musculabifroelastica care permite dilatarea esofagului si inaintarea bolului alimentar in timpul deglutitiei.inferior)sunt delimitati de doua fisuri. PLAMANII Plamanii reprezinta principalele organe ale aparatului respirator si sunt situati in cavitatea toracica.artera si venele pulmonare.arterele si venele bronsice.masa medie a celor doi plamani este de 1300g.in interiorul traheei se afla pintenele traheeal.care reprezinta unitatiile anatomice.nervii vegetativi si vase limfatice). STRUCTURA PLAMANULUI – este cea a unei glande tubuloacinoase. Plamanii prezinta.baza usor concava asezata pe diafragma si care.in timp ce lobii plamanului stang(superior si inferior).indreptat spre hil.lobulara.avand si celule care secreta mucus.cu fundul stomacului si cu splina.una oblica si alta orizontala.mijlociu.cu baza spre suprafata plamanilor.functionale si clinice ale plamanului.celule conjunctive si celule macrofage.Structura bronhiilor este aceiasi cu a traheei.sunt delimitati de o fisura.iar varful suspendat de o bronhie supra.unitatiile morfofunctionale ale plamanilor care au forma piramidei.Sunt doua conducte fibrocartilaginoase.iar la interior mucoasa traheala. Lobii plamanului drept(superior. fiind formate dintr-un sistem de canale aeriene si dintr-o multitudine de saci.vine in raport cu coastele si spatiile intercostale si prezinta la plamanul drept doua fisuri.Fiecare segment este format din lobul.Au forma unor jumatati de con sectionat de la virf spre baza. 6 . fata interna mediastinala este plana si prezinta hilul plamanului care este locul de intrare si iesire al elementelor pediculului pulmonar(adica bronhia principala.rezulta te din bifurcarea traheei la locul de bifurcare.iar plamanul stang numai fisura oblica.ramnificandu-se si formand astfel arborele bronsic.Fiecare lob este alcatuit din segmente. Bron-hiile principale ajung la lobul pulmonar prin care patrund in plaman. BRONHIILE PRINCIPALE.In jurul lobului se afla tesut conjunctiv bogat in fibre elastice.

Aceste vene parasesc plaminul prin hilul pulmonar si duc sangele cu oxigen in atriul stang.care la randul lor se ramifica in bronhii segmentare.patrunzand in lobul pulmonar si se capilarizeaza in jurul alveolelor pulmonare.ARBORELE BRONSIC.cu rol de a conduce aerul.iar cealalta captuseste peretii cutiei toracice.numite astfel deoarece sunt ultimile ramificatii ale arborelui bronsic.membrana bazala a capilarului si endoteliului capilar formeaza bariera hematoaeriana care este strabatuta de oxigen si dioxid de carbon.iar venele bronsice se deschid in sistemul azyges.Ajunsa in plamin artera urmareste ramificatiile arborelui bronsic.membrana bazala a alveolei. VASCULARUZATIA PLAMANILOR. Dupa patrunderea bronhiilor principale prin hil in plaman ele se ramifica in bronhii lobare.ai caror pereti reprezinta dilatatii in forma de saci alveolari.se imparte in artera pulmo.nara stanga si dreapta care patrund in plamani prin hilul pulmonar.Totalitatea elementelor care continua o bronhiola terminala formeaza pulmonar.devenind bronhiile intralobilare. functionale si nutritive.Bronhiile segmentare se divid de mai multe ori si dau nastere la bronhiile supralobulare care patrund prin varful lobului pulmonar in interiorul lobului.de unde va trece in ventriculul stang care il va impinge prin aorta in tot organismul.in care exista presiune negativa cu rol important in mecanica acinul 7 .Cele doua foite se continua una cu cealalta la nivelul pediculului pulmonar.Bronhiile terminale dau nastere bronhiilor respiratorii (acinoase) care se continua cu canalele alveolare.Arterele bronsice provin prin aorta toracala .Bronhiile intra lobilare se ramifica.Intre cele doua foite se afla cavitatea pleurala spatiuvirtual.patrunde in fisuri.tesuturile conjunctive de sub ea . Vascularizatia nutritiva face parte din marea circulatie si este reprezentata de artarele si venele bronsice. VASCULARIZATIA FUNCTIONALA – realizeaza schimburile gazoase si este reprezentata de trunchiul pulmonar si venele pulmonare care alcatuiesc mica circulatie.plamanul are o dubla vasculariza-tie .in care se deschid alveolele.lal randul lor dind nastere bronhiilor terminale.La nivelul acestei retele capilare dioxidul de carbon este cedat alveolelor si din alveole patrunde oxigenul care este preluat de venele pulmonare. Epiteliul alveolar. Pleura este o membrana seroasa formata din doua foite dintre care una inveleste plamanii la exterior. Trunchiul pulmonar incepe cu ventriculul drept.

8 . MEDIASTINUL este o regiune topografica limitata lateral de fetele interne ale celor doi plamani.care mentine umeda suprafata lor .inima invelita de pericard . vasele mari .anterior de stern iar posterior de coloana vertebrala toracala si de catre extremitatiile posterioare ale coastelor. Cavitatea pleurala poate devenii reala cand in cazuri de boala contine aer (pneumotorax) sange (hemotorax) sau puroi (piotorax). venele cave superioare si inferioare.respiratiei.traheea si cele doua bronhii principale.inferior si diafragm.rind alunecarea plaminului in timpul miscarilor respiratorii.usu.trunchiul pulmo-nar cu ramurile lui.cele patru vene pulmonare.artera aorta .In mediastine se gasesc.Intre cele doua foite se gaseste foarte putin lichid seros.

antrenand astfel patrunderea aerului bogat in oxigen catre alveole si eliminarea dioxidului de carbon catre exterior.Cresterea volumului cutiei toracice se realizeaza ca o consecinta a cresterii celor trei diametre ale sale anteroposterior.longitudi-nal si transversal.Punerea in miscare a aparatului toracopulmonar 9 . O data cu cresterea volumului cutiei toracice are loc o expansiune a plamanilor.intr-o stricta succesiune. MISCARILE VENTILATORII Circulatia altrenativa a aerului se realizeaza ca urmare a variatiilor ciclice ale volumului cutiei toracice urmate fidel de miscarea in acelasi sens a plamanului care este solidarizat de aceasta prin intermediul foitelor pleurale.acestea sunt : ventilatie pulmonara.transportul gazelor in sange si respiratie celulara.Variatiile ciclice ale volumului aparatului toracopulmonar se realizea-za in cursul a doua miscari de sens opus.difuziunea si schimbul de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare.favorizata de bogatia fibrelor elastice din structura parenchimului pulmonar si determinata de existenta unei aderente functionale intre cutia toracica si plaman.definite ca miscarea inspiratorie si miscarea expiratorie.Aceasta functie complexa se realizeaza cu participarea unor sisteme morfofunctionale in mai multe etape strans corelate.RESPIRATIA RESPIRATIA reprezinta una din functiile esentiale ale organismelor vii in general.realizat din metabolismul celular. VENTILATIA PULMONARA Este procesul prin care se realizeaza circulatia alternativa a aerului intre mediu ambiant si alveolele pulmonare.in paralel cu eliminarea in atmosfera a dioxidului de carbon. In timpul miscarii inspiratorii are loc cresterea volumului cutiei toracice si o crestere a volumului pulmonar.functie prin care se realizeaza raportul de oxigen din aerul ambiant pana la nivelul celular. Expansiunea plamanilor si cresterea volumului lor in cursul inspiratiei au drept consecinte o scadere a presiunii aerului din interiorul plamanului sub presiune atmosferica (aproximativ cu 2-3 mm Hg) realizandu-se astfel un gradient de presiune datorita caruia aerul atmosferic patrunde in interiorul plamanilor.

sistemul de absortie a dioxidului de carbon expirat reprezentat de o substanta absorbanta a dioxidului de carbon. Miscarea expiratorie (expiratia) reprezinta miscarea de sens contrar inspiratiei.expiratia este un act pasiv ce nu necesita contractia musculaturii respiratorii.permite inregistrarea variatiilor de pozitie ale acestuia in functie de variatia volumului de aer introdus.ceea ce are drept consecinta crearea unui gradient de presiune de-a lungul careia aerul din plamani iese catre exterior.Spirometrele sunt de mai multe feluri : spirometre cu apa si spirometre uscate. Metoda spirografica utilizeaza spirograful.un aparat care permite inregistra-rea grafica a volumelor expirate si efectuarea unor succesiuni de miscari inspiratorii si expiratorii. Dintre fortele opozante o deosebita semnificatie functionala o prezinta fortele elastice. VOLUMELE SI CAPACIATIILE PULMONARE In cursul miscarilor ventilatorii.Ca urmare a scaderii volumului pulmonar in cursul respiratiei.fara ca subiectul sa inspire sau sa expire atmosfera ambianta.de sex.etc.de postura. sistemul de pompe ce dirijeaza aerul in sens unic prin spirograf.presiunea aerului va creste peste presiunea atmosferica (cu 2-3 mm Hg).Revenirea cutiei toracice si a plamanului la volumul initial este consecinta refractiei tesuturilor elastice ale aparatului toraco-pulmonar care au fost desprinse in cursul inspiratiei si care elibereaza sub forma de energie cinetica.ca fortele ce iau nastere prin contractia muschilor respiratorii sa depaseasca o serie de forte opozante de sens contrar. 10 .inertiale.in cursul careia are loc revenirea la volumul initial al cutiei toracice si al plamanului.generator de insasi particularitatile structurale ale aparatului toracopulmonar.permitand efectuarea succesiva a mai multor miscarii respiratorii.vascoase.energia potentiala acumulata.Evaluarea volumelor se face prin spirometrie si mai ales prin spirografie.In alcatuirea spirografului exista o serie de sisteme: sistemul inscriptor este reprezentat de o pernita care conectata cu clopotul.Spirometria se efectueaza cu ajutorul spirometrelor.In conditii de repaus. si a caror cuantificare poate aduce informatii asupra integritatii aparatului toraco-pulmonar.patrund si ies din plamani cantitati de aer a caror marime este in functie de talia persoanei de varsta.

Volumul inspirator de rezerva (VIR).adica aproximativ 25% din capacitatea vitala.penita sistemului inscriptional va trasa un grafic in linii ascendente (inspir) si descendente (expir).Ea este egala cu suma a trei volume pulmonare (VRI) + (VER) +(VT) si are in medie o valoare de aproximativ 4700ml. Capacitatiile pulmonare reprezinta valoarea sumei a doua ori mai multe volume pulmonare astfel : capacitatea pulmonara totala (CPT). Capacitatea vitala (CV) reprezinta volumul de aer ce poate fi scos din plaman printr-o expiratie fortata efectuata dupa o inspiratie maxima. Volumul expirator de rezerva (VER) reprezinta volumul maxim de aer care poate fi expirat la sfarsitul unei expiratii de repaus.Valoarea lui medie la adulti este de 1300ml. ceea ce reprezinta 60% din capacitatea vitala.In consecinta aerul pe care il respira subiectul va avea o compozitie relativ constanta evitandu-se acumularea dioxidului de carbon in exces. Valoarea lui medie la adulti este de 3000 ml.insumand toate volumele pulmonare mentionate.Valoarea ei variaza in functie de talie sex.varsta. sistemul de introducere sub clopot al oxigenului cu un debit constant inlocuind astfel oxigenul consumat. reprezentand in jur de 75% din CPT. ceea ce reprezinta aproximativ 25% din capacitatea vitala.in cursul unei inspiratii si unei expiratii de repaus.reprezinta volumul de aer cuprins in plaman la sfarsitul unei inspiratii maxime.in medie luandu-se in consideratie o valoare de 6000ml.Prin inspirarea unui volum de aer maximal. Volumul rezidual (VR) reprezinta volumul de aer care ramane in plaman la sfarsitul unei expiratii maximale.reprezinta volumul maxim de aer ce poate fi inspirat la sfarsitul unei inspiratii de repaus. in plamani.Se poate observa ca drept urmare a ventilatiei volumului de aer curent..Valoarea lui medie la adulti este de 1200ml.la sfarsitul unei inspiratii de repaus va inregistra volumul de rezerva inspiratorie.valoarea lui medie la persoanele adulte este 11 .iar prin efectuarea unei expiratii maximale la sfarsitul unei expiratii de repaus vom inregistra volumul de rezerva expiratorie Volumul curent (VT) reprezinta volumul de aer care patrunde de 500 ml.

se poate obtine prin insumarea VER + VR .fapt pentru care acest spatiu a fost numit spatiu mort anatomic. ce patrund in plamani in cursul unei inspiratii de repaus.Valoarea ei este echivalenta cu suma dintre VT si VER si reprezinta 50% din CPT.participa la schimbul de gaze. Debitul ventilator de repaus (V) reprezinta cantitatea de aer ventilat in timp de un minut in conditii de repaus si poate fi obtinut prin produsul dintre volumul curent si frecventa oscilatiei.iar restul de 350 ml.aflindu-se in interiorul alveolelor (aer alveolar) restul de aproximativ 150 ml.Cu alte cuvinte ventilatia alveolara (Va) va exprima cantitatea de aer care patrunde in plamani dupa scaderea volumului spatiului mort anatomic (Vsma) in timp de un minut.- Capacitatea reziduala functionala (CRF) reprezinta volumul de aer care ramane in plaman la sfarsitul unei expiratii de repaus. Va = V – Vsma x f CAPITOLUL II TUBERCULOZA PULMONARA 12 . Capacitatea inspiratorie (CI) reprezinta volumul de aer ce poate fi introdus in plaman printr-o inspiratie maxima care incepe la sfarsitul unei expiratii de repaus. este condus in caile respiratorii la nivelul carora nu au loc schimburi de gaze. la persoanele antrenate. La sfarsitul unei respiratii de repaus.Valoarea ei. VENTILATIA ALVEOLARA.el poate atinge valori de pana la 1501 /min. Daca masurarea volumelor pulmonare confera o serie de parametrii statici ce caracterizeaza aparatul toraco-pulmonar. aer din acestia doar in jur de 2350 ml.se adauga aerului alveolar. DEBITELE VENTILATORII.in interiorul plamanilor se afla aproximativ 2500 ml. Din cei 500 ml.pentru obtinerea unei informatii legate de functia ventilatorie se utilizeaza masura debitelor ventilatorii. vor primeni aerul din spatiul mort anatomic.ea reprezentand aproximativ 50% din CPT.150ml. Debitul ventilator maxim (Vmax) reprezinta cantitatea de aer maxima ce poate fi ventilata ca urmare a cresterii maximale a frecventei si amplitudinii respiratorii.

tuberculosis. cauza unei mici proportii din cazurile din tarile în curs de dezvoltare) si de catre Mycobacterium africanum (izolat la o mica parte din cazurile din Africa Centrala si de Vest). Micobacteriile. desi în pâna la o treime din cazuri sunt implicate alte organe. M.cum ar fi agentul etiologic al leprei (Mycobacterium leprae. Boala afecteaza de obicei plamânii. boala poate fi fatala în decurs de 5 ani în mai mult de jumatate din cazuri.DEFINITIE Tuberculoza este o boala infecto contagioasa cauzata de bacterii apartinând complexului Mycobacterium tuberculosis. Totusi. cu dimensiuni cuprinse între 0. tuberculosis. tuberculosis este o bacterie cu forma de bacil subtire. si micobacterii. astazi.Alte microorganisme. nu se coloreaza cu usurinta si sunt frecvent neutre la coloratia Gram. agentul cel mai frecvent si important al bolii la om este chiar M. prin raspândirea particulelor infectante produse de catre pacientii cu tuberculoza pulmonarå contagioasa.o caracteristica justificând clasificarea lor ca bacili acid-alcoolo-rezistenti (BAAR). Transmiterea are loc de obicei pe cale aerogena.Unele dintre aceste ultime microorganisme devin agenti patogeni oportunisti din ce în ce mai importanti. M. Daca este tratata adecvat.5 çi 3 μm. Rezistenta la actiunea acizilor se datoreaza în principal continutului mare al microorganismelor în acizi micolici. nesporulata. o cauza importanta a tuberculozei transmise prin lapte nepasteurizat în trecut. ïn plus. tuberculosis este înrudit cu alti agenti patogeni apartinând genului Mycobacterium. bacilii nu pot fi decolorati cu acidalcool. acizi grasi cu lant lung si legaturi încrucisate între lanturi si alte lipide ale peretelui celular. Microorganismele strâns înrudite ce produc asemenea infectie la om sunt reprezentate de catre Mycobacteriumbovis (bacilul tuberculozei bovine. altele decât cele tuberculoase sau netuberculoase . slab aeroba. AGENTUL ETIOLOGIC Micobacteriile apartin familiei Mycobacteriaceae si ordinului Actinomycetales. Dintre speciile patogene apartinând complexului M. odata realizata coloratia.Daca nu este tratata. inclusiv M.tuberculosis.în 13 . tuberculoza cauzata de tulpini chimiosensibile este curabila în toate cazurile. ce produc boli la om.

Daca bacilii se multiplica. fie macrofagele gazdei limiteaza multiplicarea bacilara prin productia de enzime proteolitice si citokine. care confera rezistenta la actiunea complementului si a radicalilor liberi ai fagocitelor. macrofagele alveolare activate nespecific fagociteaza bacilii.ce determina forma de tuberculoza ce se va instala ulterior Numarul de bacili invadanti este de asemenea 14 . tuberculosis: o reactie de distrugere tisulara si o reactie de activare a macrofagelor Desi ambele reactii pot inhiba cresterea micobacteriilor. La acest nivel.Legionella micdadei si protozoarele Isospora si Cryptosporidium. obicei asimptomatice. Echilibrul între activitatea bactericida a macrofagului si virulenta bacilului este corelat probabil cu existenta peretelui celular bacterian bogat în lipide si a capsulei sale glicolipidice. tuberculosis cu gazda umana începe atunci când sunt inhalate particulele infectante ce contin microorganisme provenite de la pacientul contagios. important. La doua pâna la patru saptamâni de la infectie se dezvolta doua reactii suplimentare ale gazdei la actiunea M. Aceste stadii initiale ale infectiei sunt de obicei asimptomatice. tuberculosis. Mai multe observatii sugereaza ca si factorii genetici joaca un rol cheie în rezistenta nonimuna înnascuta la infectia cu M. ce prezinta o anumita acido-rezistenta includ specii din genurile Nocardia si Rhodococcus. fie bacilii încep sa se multiplice. creçterea lor determina rapid distrugerea macrofagului. ïn timp ce majoritatea bacililor inhalati sunt retinuti în caile aeriene superioare si sunt expulzati de catre celulele ciliate ale mucoasei. exista un echilibru între ele. ETIOPATOGENIE Interactiunea M. Existenta acestei rezistente este sugerata de catre gradele diferite de susceptibilitate la tuberculoza în populatii diferite ïn stadiul initial al interactiunii gazda-bacterie. o parte din ei (de obicei mai putin de 10%) ajung în alveole.afara de micobacterii. care se lizeaza .

cresterea sa este inhibata în acest mediu necrotic de catre presiunea partiala scazuta a oxigenului. tuberculosis poate supravietui. CLASIFICARE: -tuberculoza: . nu numai ca distruge macrofagele. reactia de distrugere tisulara instalata recent este singurul eveniment capabil de a limita cresterea micobacteriilor în interiorul macrofagelor.Pulmonara Primara Postprimara(secundara) -Extrapulmonara Pleurala Ganglionara Pericardica Genitourinara Oteoarticulara Gastrointestinala Miliaria sau tuberculoza diseminanta Meningita tuberculoasa SIMPTOME 15 . pe când altele vor suferi o evolutie ulterioara.Odata cu dezvoltarea imunitatii specifice si acumularea unui numar mare de macrofage activate la sediul leziunii primare. Aceasta reactie. pH-ul scazut si alti factori. iau nastere leziuni granulomatoase (tuberculii). Initial. Desi M. mediata de produsi bacterieni variati. ca de exemplu celulele epiteloide si celulele gigante. ïn acest moment. dar mai produce si necroza solida precoce în centrul tuberculului. Aceste leziuni sunt alcatuite din limfocite si macrofage activate. unele leziuni se pot vindeca prin fibroza si calcificare.

pe când altii prezinta raluri inspiratorii în zonele afectate. se pot auzi raluri ronflante datorate obstructiei bronsice partiale si un suflu amforic clasic. constând în principal din febra. Diagnosticul nu este dificil la un pacient cu risc crescut – de ex. Semnele fizice sunt de utilitate restrânsa în tuberculoza pulmonara. Totusi. DIAGNOSTIC Cheia diagnosticului de tuberculoza este un indice înalt de suspiciune. Se semnaleaza frecvent prezenta sputei striate cu sânge. ce apar mai ales dupa tuse. ce arata infiltrate în lobii superiori cu prezenta cavernelor. Manifestarile sistemice includ febra (frecvent subfebrilitate cu character intermitent) si scaderea în greutate. anorexie. dar mai poate fi o consecinta a suprasolicitarii musculare datorate tusei persistente. scadere în greutate.. un alcoolic fara locuinta care se prezinta cu simptome tipice si un aspect radiologic toracic clasic. Durerea toracica cu caracter pleuritic apare uneori la pacienti cu leziuni parenchimatoase subpleurale. Ocazional. alterarea starii generale si astenie. în zonele cu caverne mari. S-a mai descries hiponatremie datorata sindromului de secretie inadecvata a hormonului antidiuretic (SIADH). Pe cealalta parte. simptomele si semnele sunt frecvent nespecifice si insidioase. purulenta. Hemoptizia masiva poate surveni ca o consecinta a erodarii unui vas patent localizat în peretele unei caverne. în majoritatea cazurilor apare eventual tuse – initial posibil neproductiva si apoi asociata cu producerea de sputa 16 . apar paloarea si hipocratismul digital. diagnosticul poate fi Totusi. transpiratii nocturne.La începutul evoluiei bolii. ïn unele cazuri. hemoptizia se mai poate datora ruperii unui vas dilatat într-o caverna (anevrism Rasmussen)sau formarii unui aspergilom într-o caverna veche. Boala extensiva poate produce dispnee si (ocazional) sindromul detresei respiratorii a adultului (ARDS). Multi pacienti nu au modificari detectabile la examenul fizic toracic. Modificarile hematologice cele mai frecvente includ anemia usoara si leucocitoza.

pacientii cu imunosupresie.. pot prezenta aspecte „atipice“ pe radiografia toracica – de ex. în fapt poate fi întâlnit orice aspect radiologic – de la un film normal sau un nodul solitar. Deoarece majoritatea speciilor de micobacterii. Desi tabloul „clasic“ este cel al bolii localizate la nivelul lobului superior cu infiltrate si caverne. La pacientii cu suspiciune de tuberculoza pulmonara trebuie furnizate laboratorului trei probe de sputa preferabil recoltate dimineata. pentru efectuarea frotiului pentru BAAR si a culturilor micobacteriologice. nici un aspect radiographic nu poate fi considerat patognomonic. cu prezenta cavernelor. suspiciunea initiala de tuberculoza pulmonara este frecvent bazata pe aspectul anormal al radiografiei toracice la un pacient cu simptome respiratorii. infiltrate în regiunile inferioare. este de o importanta critica ca portiunea de proba din care se intentioneaza sa se realizeze culturi sa nu fie tinuta în formaldehida.inclusiv cei cu infectie HIV. Cu cât întârzierea între debutul simptomelor si diagnostic este mai mare. la infiltrate alveolare difuze la un pacient cu ARDS. cu atât probabilitatea de descoperire a bolii cavitare este mai mare. Probele trebuie inoculate într-un mediu cu ou sau pe baza de agar si incubate la 37°C în atmosfera de CO2 5%. fara formarea de caverne Examenul microscopic al BAAR Un diagnostic prezumtiv este bazat de obicei pe identificarea BAAR la examenul microscopic al unei probe diagnostice. Daca se obtine un fragment tisular. inclusiv M. cum ar fi un frotiu efectuat din sputa expectorata sau dintr-un fragment tisular. diagnosticul este suspicionat prima oara atunci când radiografia toracica a unui pacient evaluat pentru simptome respiratorii este anormala. 17 . Cultura micobacteriana Diagnosticul definitiv depinde de izolarea si identificarea M. o proba de sputa obtinuta de la un pacient cu tuse productiva. tuberculosis într-o proba diagnostica – în majoritatea cazurilor. pot fi necesare 4-8 saptamâni înainte de detectarea cresterii Proceduri radiologice Dupa cum s-a indicat mai sus. tuberculosis. Daca pacientul nu prezinta alte afectiuni medicale care sa produca complicatii cu favorizarea imunosupresiei.usor trecut cu vederea la pacientii din azilele de batrâni sau la adolescentii cu un infiltrat focal.. Frecvent. au crestere lenta. radiografia toracica poate indica imaginea tipica de infiltrate în lobii superiori. Pe de alta parte.

datorata sensibilitatii si specificitatii sale reduse. Proceduri diagnostice suplimentare si alte teste diagnostice pot fi utilizate atunci când se suspecteaza tuberculoza pulmonara. TRATAMENT 18 .este cel mai larg utilizata în screening-ul infectiei cu M. Reactiile positive sunt obtinute uneori când pacientii au fost infectati cu M. dar nu au boala activa. Inducerea productiei de sputa prin nebulizare ultrasonica de ser hiperton poate fi utila la pacientii care nu sunt capabili sa expectoreze spontan o proba de sputa. tuberculosis Testul are o valoare limitata în diagnosticul tuberculozei active. si atunci când persoanele respective au fost sensibilizate prin infectii cu micobacterii netuberculoase sau vaccinare BCG.tuberculosis.Intradermoreactia la PPD . Reactiile fals-negative sunt frecvente la pacientii imunodeprimati si la cei cu tuberculoza agresiva.

sparfloxacina si levofloxacina au fost mai active în studiile experimentale. Acesti agenti sunt recomandati pe baza activitatii lor bactericide (capacitatea de a reduce rapid numarul microorganismelor viabile). unele medicamente din linia a doua sunt utilizate doar pentru tratamentul pacientilor cu tuberculoza rezistenta la medicamentele din prima linie. In acest grup sunt incluse medicamentele injectabile. simptomele dispar si pacientul devine necontagios. cum sunt kanamicina. cicloserina si PAS. majoritatea bacililor tuberculosi sunt omorâti. Datorita unui nivel scazut al eficientei si a gradului mai ridicat de intoleranta si toxicitate. masurata prin capacitatea de a preveni recaderile) si a ratei scazute de inducere a chimiorezistentei. pirazinamida. ce sunt administrate de obicei oral. Recent. desi ofloxacina este în general recomandata. Faza de continuare este necesara pentru a elimina bacilii „persistenti“ semidormanti Medicamentele si dozele recomandate pentru tratamentul initial al tuberculozei la adult* 19 . Alte medicamente din linia a doua includ clofazimina. In timpul fazei initiale.Cinci medicamente majore sunt considerate agentii de prima linie în tratamentul tuberculozei : izoniazida. cu concentratii serice maxime la 2.4 ore si eliminare aproape completa în 24 ore. rifampicina. sunt bineabsorbite. a activitatii de sterilizare (capacitatea de a omorî toti bacilii si astfel de a steriliza organul afectat. etambutolul si streptomicina Primele patru. amikacina si capreomicina si agentii cu administrare orala: etionamida. amitiozona Regimurile terapeutice cu durata scurta sunt împartite într-o faza initiala sau bactericida si o faza de continuare sau de sterilizare.antibioticele chinolonice au fost adaugate acestei liste.

personae malnutrite. alcoolici. La pacientii cu tuberculoza pulmonara cu culturi din sputa negative. durata tratamentului poate fi redusa la un total de 4 luni. pare improbabila o infectie initiala cu o tulpina chimiorezistenta. sau pâna devin disponibile rezultatele testarii sensibilitatii la medicamente. Piridoxina (10-25 mg/zi) trebuie adaugata regimului terapeutic administrat pacientilor cu risc crescut de deficienta a acestei vitamine(de ex. trebuie introdus etambutolul (sau streptomicina) în regimul terapeutic în primele doua luni. 900 mg 10 m /kg. Tratamentul este administrat cel mai frecvent zilnic pe toata durata curei. fie o faza initiala de administrare zilnica. max. max.. cu administrare de izoniazida. max. cu administrare de izoniazida si rifampicina . desi regimurile intermitente (fie de trei ori pe saptamâna pe toata durata curei. pe baza datelor epidemiologice. urmata de un tratament cu administrare de doua ori pe saptamâna în timpul fazei de continuare) produc aceleasi rezultate. max. max. Cu exceptia pacientilor la care. 600 mg 15-30 mg/kg. 300 mg 10 mg/kg. 600 mg 50-70 mg/kg. femei gravide si care alapteaza si pacienti cu afectiuni ca 20 . consta într-o faza initiala de 2 luni. 2 g 15-25 mg/kg De trei ori pe saptamâna 15 mg/kg. 3 g 25-30 mg/kg Regimul terapeutic de electie în aproape toate formele de tuberculoza. atât la adulti cât si la copii. urmata de o faza de continuare de 4 luni.Zilnic Medicament Izoniazida Rifampicina Pirazinamida Etambutol 5 mg/kg. max. rifampicina si pirazinamida.

In regimurile recomandate de 6 luni. mai ales cei cu boala cavitara extensiva si un numar mare de microorganisme. Daca efectuarea de culturi micobacteriene nu are valoare practica. La sfârsitul tratamentului trebuie prelevata o proba de sputa pentru a confirma vindecarea. Acest fenomen se datoreazå probabil expectoratiei si vizualizarii microscopice a bacililor morti. cu administrarea unui tratament adecvat pâna la vindecare. Monitorizarea raspunsului la tratament se face evaluarea bacteriologica este metoda preferata de monitorizare a raspunsului la tratament în tuberculoza. mai mult de 80% dintre pacienti vor avea culturi din sputa negative la sfârsitul lunii a doua de tratament. care sunt de asemenea asociate cu neuropatia).Netratata tuberculoza duce la deces CAPITOLUL AL III 21 . aproape toti pacientii trebuie sa prezinte culturi negative.insuficienta renala cronica. 5 si 6 luni. La pacientii cu boala pulmonara trebuie efectuata lunar o examinare a sputei. PROGNOSTICUL Sub tratament este favorabil . esecul tratamentului si rezistenta la medicamente trebuie suspectate . PROFILAXIE Cel mai bun mod de a preveni tuberculoza este diagnosticarea rapida a cazurilor contagioase. La sfârsitul celei de-a treia luni. La unii pacienti. Prezenta frotiurilor pozitive dupa 5 luni trebuie considerata un indiciu al esecului terapeutic. diabetul çi infectia HIV sau SIDA. Atunci când culturile din sputa pacientului ramân pozitive la 3 luni sau peste aceasta perioada. Strategiile aditionale includ vaccinarea BCG si chimioterapia profilactica. pâna când culturile devin negative. conversia frotiului BAAR poate urma conversiei culturilor. atunci monitorizarea prin examen microscopic al frotiului BAAR trebuie efectuata la 2.

A.stetoscop .se continua decomprimarea si se retine valoarea ultimului zgomot arterial (care reprezinta T.evaluarea T. diastolice (minime) Materiale necesare: . sistolice (maxime) si a T. maxime ) a carei valoare se retine .se scoate manseta .A.fixeaza membrana stetoscopului pe artera humurala sub marginea inferioara a mansetei .A.tampoane de vata si alcool .tensiometru . Scopul: .se dezinfecteaza pompa stescopului 22 . sprijinit si in extensie .dezinfecteaza cu alcool tegumentul pacentului.asigurarea repausului fizic si psihic timp de 15 minute Efectuarea tehnicii: .se introduc olivele stetoscopului in urechi se pompeaza aer din maneta pneumatica cu ajutorul perei de cauciuc.se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei pana se percepe primul zgomot arterial (care reprezinta valoarea T.nursa se spala pe maini cu apa si sapun .A.ROLUL NURSEI IN EVALUAREA FUNCTIILOR VITALE Masurarea si notarea T.creion rosu si foaie de temperatura Pregatirea pacientului: . minima) .A. pana la disparitia zgomotelor pulsatile .

in alte documente se noteaza cifric de exemplu: T.femurala.A.carotida temporala. se repeta masurarea fara a scoate manseta de la bratul pacientului . socotindu-se pentru fiecare linie (sau 10) unitate coloana de mercur .la indicatia medicului se pot face masuratori comparative la ambele brate MASURAREA SI NOTAREA PULSULUI Scop: .Notarea: .reperarea unei artere .pedioasa.se unesc apoi liniile orizontale cu liniile verticale si se hasureaza spatiul rezultat .poplitee.fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei .A.evaluarea functiei cardio-vasculare Locuri de masurare: orice artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe un plan osos: radiala. max = 185 mm Hg T. min = 90 mm Hg De retinut: .ceas cu secundar .se noteaza valorile obtinute cu o linie orizontala de culoare rosie.creion rosu Pregatirea pacientului – asigurarea repausului fizic si psihic timp de 10-15 minute Efectuarea tehnicii – spalarea pe maini . Materiale necesare . humerala.exercitarea unei presiuni asupra pertelui arterial cu varful degetelor si numararea pulsatiilor timp de un minut Notarea – consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta 4 pulsatii 23 . cubitala.in caz de suspiciune.

se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba sau pe latura externa a arcadei dentare .V.pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas . cavitatea bucala.se aseaza pacientul in decubit dorsal sau sezand . Locuri de masurare – axila. se flecteaza antebratul pe torace . rect. vagin Materiale necesare – termometru maximal – culoare albastra – tampoane si solutie dezinfectanta – lubrefiant – ceas Pregatirea pacientului – pregatire fizica si psihica Efectuarea tehnicii – nursa se spala pe maini cu apa si sapun – se scoate termometrul din solutia dezinfectanta se clateste si se sterge cu o compresa a) masurarea in axila . paralel cu toracele . plica inghinala.se mentine termometrul timp de 5 minute c) masurarea rectala 24 .se mai noteaza si astfel: P(A..se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului .)=80/min MASURAREA SI NOTAREA TEMPERATURII Scop – evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza.se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei.se apropie bratul de trunchi.termometrul se mentine timp de 10 minute b) masurarea in cavitatea bucala .

Obiective: . se sterge cu o compresa si se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului Reorganizarea locului de munca .7 grade Celsius MASURAREA DIUREZEI Defintie Diureza reprezinta fenomenul de formare si eliminare a urinei timp de 24 h. cu membrele inferioare in semiflexie.se informeaza pacientul asupra necesitatii colectarii urinei corecte si asupra procedeului 25 .se scoate termometrul. asiguradu-i intimitatea .se lubrefiaza termometrul .se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea curbei termice .se face in recipiente gradate..efectuarea unor determinari calitative Masurarea diurezei Colectarea urinei pe 24 h: . se usuca si se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta (cloramina 1%) Notarea temperaturii .cunoasterea volumului diurezei .se mentine temometrul timp de 3 minute . clatite si acoperite .se introduce rezervorul cu mercur in rect prin miscari de rotatie si inaintare .colectarea incepe dimineata la o anumita ora si se termina in ziua urmatoare la aceeasi ora .se spala termometrul.in alte documente se noteaza cifric: exemplu T=37.termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii .se aseaza pacientul in decubit lateral. socotind ca fiecare linie orizontala a foii de temperature reprezinta daua diviziuni de grad .temperatura se noteaza printr-un punct pe verticala. spalate.

pacientul isi goleste vezica urinara Executie: .se verifica functionalitatea balantei . numarul de salon.pacientul urineaza dimineata la ora fixa ..stabilirea necesitatilor calorice Materiale necesare: .prima emisie se arunca De retinut: .se noteaza zilnic in foaia de temperatura prin hasurarea patratelelor corespunzatoare cantitatii de urina si zilei respective .spatiul dintre doua linii orizontale ale foii de temperature corespunde la 100 ml de urina MASURAREA GREUTATII CORPORALE Scop: .aprecierea starii de nutritie a pacientului .cantar antropometric Pregatirea pacientului: .recipientul cu urina este etichetat cu numele pacientului.pentru determinarea tolerantei la glucide se vor masura 100 ml din cantitatea totala pe 24 h Notarea diurezei: .se aseaza greutatile aproximativ la greutatea pacientului 26 . sectia .se anunta sa nu manance .se imobilizeaza acul balantei .golirea vezicii trebuie sa se faca inainte de defecare .dupa golirea recipientului acesta se spala si se dezinfecteaza .se tine la rece si ferit de lumina .

se imobilizeaza bratul balantei. cu acelasi cantar aceeasi vestimentatie cantaririi anterioare CAPITOLUL IV ROLUL NURSEI IN EFECTUAREA ACTELOR 27 ..se solicita pacientului sa se aseze pe cantar .cantarirea pacientului se face in aceleasi conditii.se citesc valorile obtinute .se noteaza greutatea in foaia de temperatura De stiut: . se coboara pacientul si se conduce la salon .

4 gr citrat de sodiu 3. dar se noteaza ora emisiei.6 ml sange intr-o eprubeta cu 0.8 % -pentru determinarea hemoglobinei hmatocritului.0.se recolteaza 1. leucocitelor -se recolteaza 2 ml de sange pe cristale de EDTA 1% .5 ml solutie uscata prin evaporare Urina -pentru examenul sumar de urina: . se recolteaza o a doua urina dupa o prealabila toaleta -pentru urocultura -se recolteaza urina de dimineata astfel prima cantitate de urina emisa (aproximativ 50 ml) se elimina in bazinet apoi fara sa se intrerupa jetul urinar se recolteaza 5-10 ml urina intr-o eprubeta sterila.DE INVESTIGATIE SI EXPLORARI FUNCTIONALE RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE ANALIZE EXECUTIE -Sange -pentru determinarea VSH-ului . jetul ramas se elimina in bazinet -Sputa pentru recoltarea sputei: -i se ofera pacientului paharul cu apa sa-si clateasca gura si faringele -i se va oferi vasul de recoltare o sputei 28 .prima urina se arunca.

-solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse CAPITOLUL V PROCESUL DE NURSING (DE INGRIJIRE) 29 .

Realizarea interventiilor 30 . care permite acordarea de ingrijiri individualizate. nursa nu inceteaza de a observa. Etapele procesului de nursing Procesul de nursing comporta cinci etape I. Se tine cont si de prescriptiile medicale IV.2. II. Definitie Procesul de nursing este o metoda organizata si sistematica. Culegerea de date Este un proces continuu.1. Planificarea ingrijirilor (planul de interventii cuprinde doua componente) a) obiectivele de ingrijire b) interventiile Aceasta etapa presupune stabilirea unui plan de interventie. de a intreba si de a nota datele privind fiecare pacient. Analiza si interpretarea datelor Presupune un examen al datelor si clasificarea lor ce vor conduce nursa la stabilirea diagnosticului de ingrijire.1. prevederea etapelor. El este centrat pe reactiile particulare ale fiecarui individ la o modificare reala sau potentiala de sanatate. a mijloacelor de desfasurare ca si a precautiilor care trebuiesc luate. format din trei parti principale: a) problema de dependenta a bolnavului b) cauza problemei de dependenta c) semne si simptome III. 1. deoarece pe tot parcursul muncii sale.

pacientul isi satisface aceasta nevoie in limite normale 4)Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura .neliniste.dispnee .alterarea starii de confort . oboselii accentuate si slabiciunii 5)Nevoia de a dormi si de a se odihni . datorita restrangerii ariei pulmonare manifestata prin: . In aplicarea in practica a interventiilor sunt antrenati: bolnavul. familia (apartinatorii) V. echipa de ingrijire. Evaluarea Consta in aprecierea progresului bolnavului in raport cu interventiile nursei si ea reprezinta o conditie absoluta a calitatii ingrijirilo Stabilirea celor 14 nevoi fundamentale 1)Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie . nursa. insomnie datorata durerii ambiantei inadecvate 31 .dificultate in a se deplasa datorita: durerii. anxietate.intoleranta la activitate .scaderea capacitatii plamanului de a asigura o respiratie buna.respiratie inadecvata legata de tuse productive si durere 2)Nevoia de a bea si a manca .obstructia cailor respiratorii .alimentatie inadecvata prin deficit datorita febrei si scaderii ponderale 3)Nevoia de a elimina .Constituie momentul realizarii constiente si voluntare a interventiilor planificate pentru a obtine rezultatul asteptat.

alterarea potentialului temperaturii corpului datorit hipertermiei si procesului infectios 8)Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre .comportament normal corespunzator cultului sau 12)Nevoia de a fi ocupat si a se realiza .anxietate si neliniste privind informatiile despre boala pe care o are si cum ar putea evita ca sa deceleze raul de bine 10)Nevoia de a comunica .alterarea indeplinirii rolului propriu 9)Nevoia de a evita pericole .pacientul exprima dorinta de a participa la activitati recreative 14)Nevoia de a invata sa-ti pastrezi sanatatea 32 .deficit de autoingrijire .pacientul isi asuma roluri sociale 13)Nevoia de a se recrea .6)Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca .depresie legata de dificultatea de a se adapta bolii 11)Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori .dificultate in capacitatea de a se imbraca si dezbraca determinate de durere.febra si slabiciune 7)Nevoia de a mentine constanta temperatura corpului in limite normale .

prezinta interes pentru starea sa de sanatate si pentru acumularea unor cunosdtiinte privind boala sa SATISFACEREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALE 1) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Diagnostic de nursing Dificultate de a respira datorita scaderii capacitatii plamanului de a asigura o respiratie buna manifestata prin: .mai usoara .sa evite eforturile fizice..sa se indeparteze secretiile .polipnee.sa prezinte cai respiratorii permeabile si o buna respiratie .cianoza extremitatilor se mentine 33 .dispnee accentuata de efort si decubit .administrare de oxigen la anumite intervale de timp si de calmate Evaluare .obstruarea cailor respiratorii .sa se asigure o ventilatie buna si aportul de oxigen . tuse cu expectoratie muco-purulenta .pacientul va fi invatat sa tuseasca si sa colecteze expectoratia intr un vas special .circulatie inadecvata manifestata prin: cianoza buzelor .pacientul sa respire lejer pe nas .pacientul isi dezobstrueaza caile respiratorii prin tuse .pacientul sa respire mai usor .pacientul sa aiba o circulatie adecvata Interventii .sa asigure o pozitie corespunzatoare care sa permita o respiratie cat .unghiilor si tegumentelor Obiective .

bolnavul reuseste sa se alimenteze si sa se hidrateze.sa se asigure caloriile minerale.prevenirea altor complicatii pulmonare.durerea se mai calmeaza 2)Nevoia de a manca si a bea Diagnostic de nursing .vitaminele de care pacientul are nevoie prin alimentele adecvate . oua. carne si branzeturi Evaluare ..se va da alimente bogate in calorii: lapte. 3) Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura .indepartarea anorexiei .pacientul sa fie echilibrat hidroelectric si nutritional Interventii .mentinerea unei bune circulatii 34 .bolnavul sa-si mentina satisfacute celelalte nevoi fundamentale. compoturi si sucuri . lapte ceaiuri.bolnavului i se va da sa manance sau va fi ajutat de nursa .dispnee accentuata cu polipnee si tahicardie apoi starii generale grave manifestata prin imobilizare la pat Obiective . bronchopneumonia de decubit . sa reduca miscarile .alimentatie inadecvata prin deficit manifestata prin scadere ponderala si inapetenta Obiective .dificultate de a se deplasa datorita durerii .se va asigura aportul de lichide prin fructe.

eforturile pacientului vor fi minime .se va schimba pozitia pacientului la anumite intervale de timp . umiditate .administrare de oxigen 35 .trebuiesc adecvate: temperatura.sa se asigure un microclimat adecvat .nu apar escare 4) Nevoia de a dormi si a se odihni Dianostic de nursing .pacientul trebuie sa aiba o pozitie corecta (semisezand) .pacientului i se asigura un anumit (maxim) de confort .se va pozitiona pacientul semiszand si va fi servit cu tot ceea ce ii trebuie .pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ Interventii .sa se calmeze tusea dupa ce expectoreaza .Interventii .administrare de antalgice Evaluare .sa se pozitioneze pacientul corect .dificultate de a dormi datorita tusei si dispneei manifestata prin treziri nocturne repetate Obiective .sa se asigure aportul de oxigen .

dificultate de a se imbraca si dezbraca datorita starii grave a pacientului (este casectic) Obiective .Evaluare . nu se poate dezbraca datorita imobilizarii Obiective .sa se schimbe pacientul de lenjeria intima.pacientul sa se poata imbraca si dezbraca singur in timp de trei zile Interventii . de pat de cate ori este nevoie Evaluare .dispneea scade 6) Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca Diagnostic de nursing .aceasta nevoie este satisfacuta .pacientul nu se poate inveli.nursa va inveli pacientul si il va ajuta la imbracat si dezbracat .va asigura un climat adecvat Evaluare .temperatura se mentine in limite normale 36 .pacientul sa-si mentina temperatura corpului in limite normale Interventii .pacientul se poate imbraca si dezbraca cu ajutorul nursei 6) Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale Diagnostic de nursing .

sa si ingrijeasca unghiile si sa barbiereasca Evaluare .se va schimba pacientul si i se va face baie pe regiuni . de a proteja tegumentele Diagnostic de nursing .pacientul sa comunice cu cei din jur .dificultate de a urma prescriptiile de igiena datorita durerii si imobilizarii la pat Obiective .pacientul sa prezinte tegumente si mucoase curate .sa aiba celelalte nevoi fundamentale satisfacute Interventii .comunicare insuficienta cu cei din jur datorita prognosticului grav al bolii si manifestata prin inchidere in sine Obiective .sa se asigure lenjeria si o igiena corespunzatoare . sa se spele pe dinti.se va ajuta pacientul sa se pieptene.sa se explice pacientului necesitatea ingrijirilor de igiena .7) Nevoia de a fi curat si ingrijit.inlaturarea starii de depresie Interventii 37 .pacientul este curat si ingrijit 8) Nevoia de a comunica Diagnostic de nursing .

perfuzie) Obiective .se vor explica unele tehnici si necesitatea lor .sa se indeparteze starea de anxietate .pacientul este mai linistit.se se urmareasca functiile vitale Interventii .se va incerca sa i se spuna pacientului ca cei din familie au si ei necazuri.se va explica pacientului ca nu este in pericol .schimbarea pozitiei . talc .nursa va sta de vorba cu pacientul Evaluare .administrarea de calmante Evaluare . mai putin anxios .masaj cu alcool. durerii provocate de anumite tehnici (injectie. ca locuiesc departe ..durerile au mai cedat 38 .psihoterapie .imposibilitatea de a se proteja datorita anxietatii.pacientul nu se mai simte singur 9) Nevoia de a evita pericole Diagnostic de nursing .pacientul se simte bine din punct de vedere psihic .sa se asigure linistea pacientului .calmarea durerilor .

- pacientul nu prezinta escare 10)Nevoia de practica religia Diagnostic de nursing - imposibilitatea de a-si practica religia datorita conditiilor de spital manifestata prin inchiderea in sine Obiective - pacientul sa-si practice religia Interventii - faciliteaza accesul parohului la patul pacientului pentru impacarea cu sine - i se acorda impartasanie

Evaluare - pacientul isi practica religia

39

CAPITOLUL VI PREZENTARE CAZURI CLINICE CAZUL CLINIC NR.1 1)Identificarea pacientului: B.G. sex masculine , 40 ani, cetatenie romana Data internari:12/02/2012 Data externari:29/08/2012 Domiciliu: Dr.Tr .Severin Profesie:muncitor necalificat 2)CULEGEREA DE DATE Antecedente-fara semnificatie Debut de aproape doua saptamani, prezinta tuse cu hemoptizii, transpirati nocturne, scadere ponderala ,inapetenta,dispnee Date personale:nu prezinta nici o afectiune in antecedente OBICEIURI :-fumeaza aproximativ un pachet pe zi -consuma cafea -consuma alcool -program de masa dezorganizat - somnul nu este satisfacator din punc de vedere calitativ si cantitaiv Motivele internarii: -tuse cu hemoptizi -transpiratii nocturne -dispnee -inapetenta -scadere ponderala

40

Diagnostic medical: TBC pulmonar activ Diagnostic de nursing: -respiratie inadecvata - circulatie inadecvata - alimentatie inadecvata -dificultate in a se deplasa -dificultate in a se odihni - incapacitate de a se ingrij

SATISFACEREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALE 1) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Diagnostic de nursing - dificultate de a respira datorita restrangerii ariei pulmonare manifestata prin: - dispnee cu tahipnee - obstruarea cailor respiratorii - sputa abundenta - tuse productiva, durere Obiective - pacientul sa respire liber pe nas - sa prezinte caile respiratorii permeabile si o buna respiratie - diminuarea durerii - pacientul sa nu devina sursa de infectie

Interventii

41

se urmareste combaterea febrei Interventii ..se va urmari obtinerea unor parametri optimi ai volumului(t=20 grade Celsius) .pacientul va tusi in mod eficient .pacientul va expectora . Obiective .caile aeriene se dezobstrueaza .pacientul sa fie echilibrat hidro electrolitic .se va pozitiona pacientul semisezand . supe si copoturi) .educa pacientul pentru a evita imprastierea secretiilor nazale .se vor administra lichide (ceaiuri.se urmareste acoperirea cheltuielilor energice prin aport de glucide si proteine .educa pacientul pentru a folosi batista individuala de unica folosinta .se va asigura necesarul de vitamine si minerale .se va administra algocalmin si aspirina Evaluare .administrare de algocalmin 3 fl/zi . ingrijit si aerisit .durerea se diminueaza 42 .pacientul respira mai usor .salon curat.durerea s-a diminuat 2) Nevoia de a manca si a bea Diagnostic de nursing: -alimentatie inadecvata prin deficit datorita stari generale alterate manifestate prin inapetenta si scadere in greutate.

pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator Interventii .oboseala si starea de slabiciune vor disparea in cateva zile 3) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Diagnostic de nursing .sa se calmeze durerea .sa se calmeze durerea .dificultate de a se imbraca si dezbraca determinata de:slabiciune.dificultate de a se deplasa datorita durerii. oboselii si slabiciunii Obiective .pacientul sa se imbrace si sa se dezbrace singur in termen de trei zile .durerea se diminueaza . durere.scade febra 4) Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca Diagnostic de nursing .pacientul sa se imbrace si sa se dezbrace singur in termen de trei zile 43 .scade febra .se va cauta o pozitie comoda .se va combate febra cu lichide calde . febra Obiective .se va asigura necesarul de calorii.sa scada febra . de vitamine a pacientului Evaluare ..

sa scada febra Interventii .identificarea capacitatii si limitele fizice al persoanei ingrijite ..acorda timp suficient pentru a ajuta pacientul la imbracat si dezbracat .sa fie echilibrat hidroelectrolitic .sa se combata febra prin adminstrare de lichide .sa aiba stare de bine Interventii .recomanda ca in timp ce se imbarca daca ameteste sa se aseze in fotoliu .se va asigura un microclimat adecvat Evaluare .pacientul ajutat de nursa poate sa-si satisfaca aceasta nevoie 5) Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale Diagnostic de nursing .pacientul sa-si mentina temperatura corpului in limite fiziologice .pacientului ii este mentinuta temperatura corpului in limite normale 44 .se va administra tratamentul prescris de medic (aspirina si algocalmin) .sa se calmeze durerea .hipertermie Obiective .se va servi pacientul cu tot ceea ce are nevoie Evaluare .sa se schimbe pacientul ori de cate ori este nevoie .

G. In perioada spitalizarii a urmat tratamentul cu tuberculostatice zilnic si analgezice si vitamine la nevoie 45 . de 40 ani se interneaza cu diagnosticul de tuberculoza pulmonara.prezentand tuse cu hemoptizii.scadere ponderala . transpiratii nocturne.inapetenta.TRATAMENT MEDICAMENT Timp de 2 luni IZONIAZIDA RIMFAMPICINA PIRAZINAMIDA Timp de 4 luni IZONIAZIDA RIMFAMPICINA DOZA CALEA DE ADMINISTRAT 5mg/kg 10mg/kg 25mg/kg oral oral oral 5 mg/kg 10 mg/kg oral oral EPICRIZA: Pacientul B.

La externare primeste urmatoarele recomandari Evitarea frigului .a umezeli Abandonul fumatului Alimentatie bogata in fructe si legume Evitarea efortului fizic Control la sase luni 46 .iar la incheirea tratamentului pacientul este stabil.stare pacinetului se amelioreaza rapid.si administrare corespunzatoare de medicamente prescrise de medic .Prin ingrijirile de nursing .

03.dureri toracice sub forma de junghi 47 .T. religie ortodoxa Data internarii – 26. II 1) Identificarea pacientului C. cetatenie romana.febra .fara importanta 3)Antecedente personala patologice HTA GRII tratata medicamentos Cardiopatie ischemica Obiceiuri .CAZUL CLINIC NR.tegumente si mucoase palide .tuse cu expectoratie .urmeaza un regim alimentar adecvat .priveste la televizor .dispnee accentuata mai ales la efort .pacientul prezinta un somn linistitor 4) Motivele internarii -transpiratii nocturne abundente .se hidrateaza corespunzator . .02.scadere ponderala .2010 Domiciliul –Dr Tr Severin Profesia – pensionar( pe caz de boala) 2) Culegerea de date: Antecedente .2010 Data exernarii – 28. 47 ani.

pacientul se va pozitiona semisezand .dificultate in a face ingrijiri de igiena .calmarea durerii Interventii .alimentatie inadecvata .circulatie inadecvata .se vor asigura conditii optime de mediu (aer umidificat. tuse.diminuarea dispneei in interval de o ora .incapacitatea de a se odihni . obstructia cailor respiratorii si durere Obiective .respiratie insuficienta daorita reducerii capacitatii plamanului de a efectua o oxigenare de calitate manifestata prin: dispnee.camera aerisita) 48 .dificultate in a se deplasa .se va servi pacientul cu ceea ce are nevoie pentru evitarea efortului fizic .comunicare insuficienta la nivel afectiv SATISFACEREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALE 1) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Diagnostic de nursing .5) Diagnostic medical – TBC pulmonar 6) Diagnostic de nursing .indepartarea secretiilor .

reluarea treptata a apetitului Interventii .se va administra algocalmin 3 cp/zi . sa expectoreze secretiile cu un minim de efort pentru a-si elibera caile respiratorii ..pacientul va fi invatat sa tuseasca.o data cu administrarea medicatiei febra scade iar pacientul isi reia apetitul treptat 49 .se vor administra multe lichide Evaluare . scadere ponderala Obiective .se va scadea febra prin administrare de algocalmin 3 tb/zi .expectorante: bromhexim 3 tab/zi Evaluare .caile respiratorii s-au eliberat de secretiile abundente .scaderea febrei in timp de doua ore .durerea se diminueaza 2) Nevoia de a manca si a bea Diagnostic de nursing .alimentatie inadecvata prin deficit datorita febrei ridicate si manifestata prin: diminuarea apetitului.pacientul respira mai usor .se va asigura un regim complet .

planifica un program de exercitii in functie de capacitatea pacientului Evaluare .mentinerea unui microclimat adecvat 50 .scaderea febrei in 30 de minute Interventii .durerea se calmeaza . calda.se vor administra antialgice: algocalmin 3 tb/zi .sa se diminueze durerea .3) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Diagnostic de nursing .imobilitate datorita durerii Obiective .pacientul sta intr-o pozitie comoda 4) Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale Diagnostic de nursing . umeda si transpiratii Obiective .pacientul va fi asezat in pat in pozitie semisezanda .febra datorita procesului infectios manifestata prin: piele rosie.pacientul sa aiba tonusul muscular si forta musculara pastrata Interventii .se vor evita eforturile fizice .

pacientul poate urma ingrijirile de igiena fara ajutor 6) Nevoia de a se recreea Diagnostic de nursing .febra scade .administrare de lichide per os Evaluare .se va schimba lenjeria de pat si cea intima ori de cate ori este nevoie .dificultate in desfasurarea activitatilor recreative datorita efectuarii intregului organism din cauza bolii 51 .. ingrijit si a-si proteja tegumentele Diagnostic de nursing .durerea diminueaza iar .pacientul sa-si poata face singur ingrijirile de igiena timp de o zi Interventii .calmarea durerii cu antalgice prescrise de medic (aspirina) .dificultate in a urma reguli de igiena datorita asteniei fizice si durerii toracice Obiective .inlaturarea durerii .pacientul are o stare de bine privind temperatura 5) Nevoia de a fi curat.nursa va ajuta pacientul in ingrijirile de igiena Evaluare .

Obiective .tratarea simptomelor amintite .se va asigura un confort propriu Evaluare .pacientul a reusit sa se recreeze TRATAMENT MEDICAMENT IZONIAZIDA RIMFAMICINA PIRANIAMIDA ALGOCALMIN DOZA 5mg/kg 10 mg/kg 25 mg/kg 3CP/ZI CALEA DE ADMINISTRARE oral oral oral oral 52 .pacientul va fi supravegheat pentru a urma indicatiile terapeutice ale medicului si nursei .amenajarea unui microclimat adecvat Interventii .

control peste o luna 53 . Prin ingrijirile de nursing si administrare corespunzatoare a tratamentului prescris de medic.evitarea frigului . si medicatia afectiunilor preexistente prescrisa de medical specialist sub monitorizarea caruia de afla. in varsta de 47 ani se interneaza cu diagnosticul de tuberculoza pulmonara asociata la o Hta gr2 si o cardiopatie existente In perioda spitalizari a urmat tratament cu tuberculostatice analgezice .T.Epicriza: Pacientul C.regim alimentar igienic. pacientul se externeaza cu o oarecare stare de ameliorare si cu urmatoarele recomandari: .evitarea efortului fizic .

cetatenie romana.2012 Data externarii: 21.05. cu febra.consuma bauturi racoritoare . Radiografia efectuata ambulatory 54 .04.tuse cu expectoratie cu striuri sangvine . .nu face exces de alimente .transpiratii evidentiaza imagini de caverne localizate la nivelul plamanului drept Obiceiuri .face plimbari in aer liber .febra .CAZUL CLINIC NR . tuse cu expectoratie cu striuri sangvine.transpiratii -dispnee -sacdere ponderala cu inapetenta junghi toracic. 27 ani. frisoane.consuma bauturi alcoolice in cantitati foarte mici(sarbatori de peste an) .somnul nu este satisfacator din punct de vedere cantitativ si calitativ datorita tusei si durerii 3) Motivele internarii: . religie ortoxa Data internarii: 21. III 1) Identificarea pacientului B.F.2012 Domiciliul: Dr Tr Severin Profesia: fara ocupatie 2) Culegere de date Antecedente: fara nici o importanta Debut. in urma cu aproximativ doua saptamani.junghi toracic .

dificultate de a se deplasa .4) Diagnostic medical: tuberculoza pulmonara dreapta 5) Diagnostic de nursing: .dificultate de a se odihni .circulatie inadecvata .dificultate de a respira datorita restrangerii ariei pulmonare manifestata prin: .pacientul sa nu devina sursa de infectie 55 .pacientul sa respire liber pe nas .sa prezinte caile respiratorii permeabile si o buna respiratie .sputa abundenta .obstruarea cailor respiratorii .incapacitate de a se ingriji .diminuarea durerii .tuse productiva. durere Obiective .dispnee cu tahipnee .alimentatie inadecvata .comunicare insuficienta la nivel afectiv SATISFACEREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALE 1) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Diagnostic de nursing .

supe si copoturi) .pacientul va expectora .pacientul respira mai usor .caile aeriene se dezobstrueaza .se urmareste acoperirea cheltuielilor energice prin aport de glucide si proteine .administrare de expectoratie: Bronhexin 3 fl/zi .salon curat.educa pacientul pentru a folosi batista individuala de unica folosinta .administrare de algocalmin 3 fl/zi .se va administra algocalmin 56 . Obiective .educa pacientul pentru a evita imprastierea secretiilor nazale .pacientul sa fie echilibrat hidro electrolitic .se vor administra lichide (ceaiuri.Interventii .se va pozitiona pacientul semisezand .se va asigura necesarul de vitamine si minerale .durerea s-a diminuat 2) Nevoia de a manca si a bea Diagnostic de nursing: -alimentatie inadecvata prin deficit datorita stari generale alterate manifestate prin inapetenta si scadere in greutate.pacientul va tusi in mod eficient .se urmareste combaterea febrei Interventii .se va urmari obtinerea unor parametri optimi ai volumului(t=20 grade Celsius) . ingrijit si aerisit .

scade febra .pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator Interventii .se va combate febra cu lichide calde .durerea se diminueaza .Evaluare .scade febra 4) Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca Diagnostic de nursing .durerea se diminueaza .pacientul sa se imbrace si sa se dezbrace singur in termen de trei zile .se vor administra algocalmin Evaluare . febra Obiective .se va asigura necesarul de calorii.se va cauta o pozitie comoda . oboselii si slabiciunii Obiective .sa se calmeze durerea 57 .oboseala si starea de slabiciune vor disparea in cateva zile 3) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Diagnostic de nursing . de vitamine a pacientului .dificultate de a se imbraca si dezbraca determinata de:slabiciune.dificultate de a se deplasa datorita durerii.sa se calmeze durerea . durere.

recomanda ca in timp ce se imbarca daca ameteste sa se aseze in fotoliu .sa se combata febra prin adminstrare de lichide .sa se schimbe pacientul ori de cate ori este nevoie .identificarea capacitatii si limitele fizice al persoanei ingrijite .sa scada febra Interventii .sa scada febra .pacientului ii este mentinuta temperatura corpului in limite normale 58 .pacientul sa-si mentina temperatura corpului in limite fiziologice .se va administra tratamentul prescris de medic ( si algocalmin) .pacientul ajutat de nursa poate sa-si satisfaca aceasta nevoie 5) Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale Diagnostic de nursing .sa se calmeze durerea .se va asigura un microclimat adecvat Evaluare .se va servi pacientul cu tot ceea ce are nevoie Evaluare .sa fie echilibrat hidroelectrolitic .pacientul sa se imbrace si sa se dezbrace singur in termen de trei zile .sa aiba stare de bine Interventii .hipertermie Obiective ..acorda timp suficient pentru a ajuta pacientul la imbracat si dezbracat .

in varsta de 27 ani de interneaza cu diagnosticul de tuberculaza pulmanara .Odihna .pacienta refuza internarea a beneficiind de taratamentul corespunzator tuberculostatic cat si de tratament corespunzator in amulator urmand ca perioda de recuperare sa se desfasore la domiciliu.F. Pacienta primind urmatoarele indicatii: Evitarea fumatului Frigului Efortului fizic Adoptarea unui regim de viata sanatos bogat in fructe si legume .minim sase ore de somn pe zi 59 .TRATAMENT La cererea pacientei urmeaza tratamentul de domiciliu beneficiind de tripla terapie saptamanala administrate sub supraveghere stricta IZONIAZIDA 15mg/la doua zile RIMFAMPICINAB 10 mg/la doua zile PIRANIAMIDA 70 mg/la doua zile ETAMBUTOL 30mg/la doua zile ALGOCALMIN cp maxim 3 pe zi BROMHEXIM la nevoie sub forma de comprimate EPICRIZA Pacienta B.

sa nu uitam ca inainte de toate . cauzele obiectivele potrivite si atunci aplicarea in practica a ingrijirilor va prinde sens.procesul de ingrijire” are drept scop o ingrijire stiintifica si incepe cu ..culegerea datelor” dar la ce ne folosesc datele daca raman neutilizate. Trebuie deci sa se determine problemele de dependenta. Unele dintre aceste afectiuni evolueaza acut in timp ce altele evolueaza sub acut sau cronic.Omul nu are prieten veritabil decat pe medic”. Este stiut . 60 .. Totusi..CONCLUZII Termenul de boli cu afectare pulmonara difuza cuprinde un mare numar de afectiuni caracterizate prin infiltrate celulare si monocelulare distincte localizate la nivelul acinilor pulmonari.

A. R. Editura Stiintifica. sub redactia Lucretia Titirca. 2) Compendiu de Medicina Interna. – Bucuresti. Editura “Viata Medicala Romaneasca” 5) Nursing – Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali. Domnisoru. Leonard D. sub redactia Lucretia Titirca 6)HARISSON .BIBLIOGRAFIE 1) Manual de Medicina Interna pentru cadre medii. 3) Biologie – Anatomia si fiziologia omului. sub redactia Corneliu Borundel. manual pentru clasa a XI-a. Editura didactica si pedagogica. 4) Ghid de nursing.MANUAL DE MEDICINA INTERNA EDITIA XIV TUBERCULOZA PULMONARA 61 .