You are on page 1of 3

Curs 5 Sisteme de productie

Ameliorarea cabalinelor
Ameliorarea rep modificarea structurii genetice de la o generatie la alta in sensul imbunatatirii insusirilor productive sau a celor fenotipice. In ameliorarea cabalinelor se urmaresc 2 obiective majore: - perfectionarea aptitudinilor productive ale cailor din herghelii - obtinerea unui tip de cal in functie de zona de relief din tara noastra. In herghelii se practica cresterea in rasa pura sau in rasa curata, adica imperecherea dintre indivizi care sa apartina aceleiasi rase in vederea cresterii gradului de homozigotie. In acest scop urmarim cresterea precocitatii, cresterea dezvoltarii corporale precum si a vitezei de transmitere a insusirilor sau caracterelor valoroase generatiilor de descendenti. In herhelii, ameliorarea se realizeaza pe 3 cai: - selectia - dirijarea sau potrivirea perechilor - folosirea incrucisarilor Selectia a fost definita de catre Lerner ca fiind discriminarea reproductiva neintamplatoare. Selectia se face dupa 2 grupe de criterii: - criterii fenotipice - criterii genotipice Selectia dupa criterii fenotipice prezinta importanta mai mare decat in cazul altor specii datorita valorilor ridicate ale coeficientului de heritabilitate ( h patrat) intre anumite insusiri precum si intre anumite raporturi intre diferite raze osoase care influenteaza capacitatea de efort. Selectia se face dupa conformatia corporala, constitutia, dezvoltarea corporala si dupa insusiri productive. Primele 3 se apreciaza prin examenul analitic si anume potrivit unui tabele de punctare se acorda sau se scad puncte in functie de calitati sau defecte ale regiunilor examinate. Insusirile productive insa se apreciaza diferit in functie de grupa de rase. Pentru rasele usoare sau intermediare aprecierea se face pe baza mersului la galop si la trap. Pentru mersul la galop antrenamentul incepe la varsta de 18 luni, dureaza 7-8 luni iar probele de control se sustin la varsta de aprox 2 ani pe distanta de 700-800m cu greutatea purtata de 55kg. Derby-ul (stabilirea celui mai bun cal al generatiei) se sustine la varsta de 3 ani. Pentru mersul la trap se sustin probe de calificare in vederea stabilirii mersului consolidat, la varstele de 2,3 si 4 ani. Pentru celelalte rase de cai ( grele si intermediare), exista anumite norme privind admiterea la reproductie si anume: pentru rata Hutula se sustin probe de tractiune si de port samar la varsta de 3-4 ani. Pentru rasele grele de cai, acestea se supun fortelor de tractiune in vederea stabilirii puterii de tractiune si a vitezei de deplasare pe distanta de 10-20km. Selectia dupa criterii genotipice. Aprecierea se face dupa origine in primul rand si are importanta mare datorita vitezei de transmitere a insusirilor de la formele parentale la descendenti. Aprecierea se face si dupa rude colaterale si anume creste certitudinea aprecierii atunci cand cunoastem date despre semifrati, semisurori. Aprecierea se mai face si dupa

( trapasul romanesc – am vb despre el) Incrucisari de infuzie sau de corectare ( am vb despre ele – varietatea nonoius a rasei pur sange englez). cal care sa fie folosit pentru transporturi si munci agricole. cal care sa fie folosit pentru port samar si tractiune. Dirijarea sau potrivirea perechilor. cal care sa fie folosit atat la transporturi cat si la diferite munci agricole. In zona de deal se urmareste obtinerea unui cal cu greutatea medie de 550 kg. ( rasele ameliorate de cai – am vorbit despre ele: calul local dobrogean. banatean. In zona de munte se urmareste unui cal cu greutatea de 400-450 kg. Testarea se face dupa 15-20 de produsi ( descendenti) iar in final armasarii se incadreaza in 3 categorii: . tip morfologic dolicomorf (animal mai inalt pe picioare). Obinerea unui cal in functie de zona de relief Pentru zona de campie se urmareste obtinerea unui cal cu greutatea de 550-600kg. tip morfologic mezomorf. Folosirea incrucisarilor Incucisarile de transformare. Cum se procedeaza? Un armasar candidat pepinier se foloseste pentru monta iepelor din aceiasi rasa sau din linii diferite (daca este vorba si de rase de cai care se cresc pe baza de linii). etc) Incrucisarile pentru formarea de rase de noi. putin pretentios la conditiile de hranire. . din fagaras.armasari indiferenti sau neutrii . Incrucisari industriale – se imperecheaza armasar din rasele grele cu iepe locale.armasari amelioratori . tip morfologic bredimorf. putin retentios la conditiile de hranire ( necesita mai putine concentrate in ratie). Fiecarui armasar pepinier i se repartizeaza un nr de femele in functie de valoarea lui si in functie de activitatea de reproductie din herghelie.descendenti si reprezinta criteriul cel mai sigur si consta in modul in care insusirile valoroase se transmit descendentilor.armasari inrautatitori.

Ovis orientalis – rase de oi fara coarne. Reprezentantii genului ovis sunt: . . capra si ovis.Ovis musimor – din care provin rasele de oi cu coada scurta ( mai putin de 13 vertebre coccigiene) .Ovin montana .Cresterea ovinelor Importanta economica si sociala a cresterii ovinelor Sistematica zoologica Increngatura Chordata Clasa Mamalia Subclasa Eutheria Ordinul Ungulata Subordinul Arhiodactila Grupa ruminantia Familia cavicorne Subfamilia ovine Genurile: penitrangus. pseudovis.Ovis vignei cicloceros – din care provin rasele de oi cu lana groasa .Ovis Vignei arcan – din care provin rasele de oi cu coada lunga . amotragus.