You are on page 1of 15

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCUSI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI GESTIUNEA AFACERILOR MASTER: MANAGEMENTUL DEZVOLTARII AFACERILOR

METODA BRAINSTORMING

Prof.univ.dr. Neamtu Adina Masterand: Coica Loredana

Targu-Jiu

într-un singur loc. experienţa tuturor membrilor. Atunci când toată echipa creativă este familiarizată cu brief-ul. care lucra intr-o agentie publicitara din New York. Statisticile spun că prin Brainstorming se emit de 1. Având la bază budismul Zen. An I. In calitatea sa de tehnica manageriala. ceea ce duce la înmulţirea ideilor explorate. Dintre ele. ajungand sa defineasca un grup de persoane care stau in jurul unei mese si emit tot felul de idei. Zi 2011 METODA BRAINSTORMING Brainstorming-ul este o tehnică de grup care ajută la generarea de idei şi la stimularea gândirii creative. În publicitate.Coica Loredana. Dintre ideile emise. brainstorming-ul este pasul preliminar al găsirii unui concept creativ. De aceea. circa 20% sunt direct aplicabile. metoda facilitează 2 . Cu trecerea anilor. in zilele noastre managerii organizatiilor tind recurca tot mai des la aceasta metoda de generare si evaluare a ideilor. spiritul pragmatic al Chinei și sensibilitatea emoţional-sentimentală a Japoniei. Realizat în echipă. se organizează o întâlnire cu scopul de a genera liber idei creative pentru găsirea unui concept. brainstorming-ul este o cale uşoară de a aduce. pentru a dezvolta noi moduri de a privi lucrurile. o cincime sunt de o reală valoare. este sinteza între cultura intelectuală a Indiei. Master. Managementul dezvoltarii afacerilor.7 ori mai multe idei decât individual. brainstormingul are o vechime considerabila. fiind imaginat si utilizat in cursul anilor '30 de Alex Oborn. termenele s-a mai demonetizat. El este folositor atunci când se doreşte evitarea tiparelor vechi de gândire.

Ca urmare a nevoii de a suspenda orice rationament se accepta chiar din cele mai neverosimile sugestii. • atmosferă lipsită de critică. Brainstormingul poate fi definit ca o modalitate de a obtine. Brainstorming-ul. Brainstorming-ul este caracterizat de mai multe variabile. Master. intr-un rastimp scurt. An I. • rezultatul acestor discuţii se soldează cu alegerea celei mai bune soluţii de rezolvare a situaţiei dezbătute. Managementul dezvoltarii afacerilor. • 3 . un efort colectiv pentru găsirea celei mai bune abordări. aşa cum o spune şi numele.un numar mare de idei . Definitia se axeaza pe trei elemente: . • fiecare participant vine cu o mulţime de sugestii. neinhibatoare. menita sa produca idei noi. rezultat al amânării momentului evaluării: • brainstorming-ul se desfăşoară în cadrul unei reuniuni de durata a 30–45 minute. Metoda brainstorming este o activitate complexa. libertatea exprimării ideilor. printre care: o atmosferă relaxantă. un numar mare de idei de la un grup de oameni. “cascada ideilor”: metodă interactivă de dezvoltare de idei noi ce rezultă din discuţiile purtate între mai mulţi participanţi. „furtuna de creiere”. sedintele de brainstorming sunt aproape incontrolabile. jocul creativ.un rastimp scurt. realizarea unei “reacţii creative în lanţ”. Brainstorming-ul sau: „evaluarea amânată”. trebuie să fie o furtună de idei. Zi transmiterea de la un participant la altul a iluminării ideatice asociativ-combinatorie şi. prin aceasta.Coica Loredana.un grup de oameni .

• momentul evaluării acestora . rasul si libertatea de gandire sunt mai greu de instaurat. 5. pentru ca aceasta sa se desfasoare in directia dorita. Nu lasati o singura persoana sa acapareze conversatia. renunta.de la unele cu adevarat extraordinare la cele absolut nebunesti. spontaneitatea. atunci cand aceasta se abate. dupa aceasta perioada participantii incepand sa oboseasca si pierzandu-si capacitatea de concentrare si interesul fata de problema discutata. numarul minim de persoane trebuie sa se situeze in jur de sase. Incurajeaza participarea tuturor. Zi grupul . Readuce conversatia la subiectul principal. fluxul ideatic este atat de abundent incat unii participanti nu mai prind ocazia sa strecoare si ei "o vorba". stupide ori inutile. Elimina ideile proaste 8. 3.3 pânǎ la 10 membri. Master. Numerosi manageri sustin ca nu au suficienta vreme pentru a organiza o sedinta de brainsorming. astfel. Priveste apoi fiecare idee buna in parte si intreaba daca ar mai fi metode pentru a le imbunatati. Conducatorul echipei are urmatoarele sarcini: 1. fiecare membru invitandu-i pe ceilalti sa-si expuna opiniile. nu inhiba dialogul Nu controleaza excesiv. Managementul dezvoltarii afacerilor. de mediator. • rolul liderului .Coica Loredana. de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii şi al specializǎrilor. sub coordonarea unui moderator – lider.faza aprecierilor critice. 6. 7. in caz contrar.de animator. Dimensiunile grupului nu trebuie sa depaseasca insa douazeci de persoane. Dupa o vreme exasperati. An I. ratand prilejul de a-si aduce contributia la desfasurarea sedintei. ei au de luat decizii. Introduce “generatoare de idei” cand energia sau entuziasmul se epuizeaza. Durata unei sedinte de brainstorming este de aproximativ 30-45 de minute. 4. 4 . Contribuie la conversatie. Sedinta trebuie sa fie condusa de catre un moderator. Introduce “jocuri creative” atunci cand se potrivesc. Pe de alta parte. inclusiv liderul. 2. fiecare isi poate aduce contributia la recolta de idei. intr-o formatie restransa. Intr-un grup mai mic exista riscul de a se instaura o atmosfera de hiperpolitete si de curtoazie. participa liderul împreunǎ cu responsabilul de proiect (dacǎ acesta nu este şi lider). Voteaza aprobator sau dezaprobator fiecare idee. de a asigura “productivitatea” emiterii de idei. • Metoda Brainstorming cuprinde două momente: • unul de producere a ideilor. de a scoate grupul din momentele de “stagnare”. sau vine cu idei similare. De asemenea. la urma urmei. O sedinta de brainstorming bine condusa genereaza sute de sugestii si solutii . Numarul optim de participanti la o sedinta este de aproximativ doisprezece.

idei care nu ar fi putut fi generate de un singur membru. . Master.fiecare membru are acceaşi libertate de exprimare.un singur scop (găsirea unei idei originale) care-i face pe membrii echipei să lupte pentru acelaşi lucru. Managementul dezvoltarii afacerilor. Evadare din gândirea clişeică: .fiecare membru al echipei este încurajat să abordeze problema din orice unghi doreşte. .abordare multifaţetată a problemei prin contribuţia fiecărui membru. An I. . din ideile care par pe lângă subiect se pot naşte concepte frumoase).punerea în comun a experienţei şi viziunii fiecărui participant. 3.Coica Loredana. .o multitudine de idei rezultate din efortul colectiv al echipei. lucru care le oferă tuturor o şansă egală de contribuţie.fiecare membru al echipei poate spune orice. Metodă de lucru în echipă: . 5 . Metodă de teambounding: . 2. Zi Avantajele brainstorming-ului 1. fie că este relaţionat sau nu cu subiectul în cauză (uneori.

fiecare 6 . Monopolul: .unii participanţi la brainstorming pot acapa discuţia. Zi Dezavantajele brainstorming-ului 1. de accea este important de stabilit încă de la început că nimeni nu va fi judecat sau criticat pentru contribuţia sa. Fiecare ideea adusă în discuţie poate fi începutul unui concept extraordinar. expunându-şi ideile în mod repetat şi nelăsându-le celorlalţi timp să şi le expună pe ale lor. 4.Coica Loredana.deşi este şi o metodă de relaxare şi de unificare a echipei. Timiditatea participanţilor: .participanţii au tendinţa de a ocoli subiectul în cauză. de aceea este important să existe un coordonator care să-i ghideze permanent spre scopul întâlnirii. Managementul dezvoltarii afacerilor. Devierea de la subiect: . Master. Brainstorming-ul nu este doar distracţie: . 3. 2. brainstorming-ul trebuie să fie focusat în principal pe găsirea unei idei creative care să se potrivească cu cerinţa brief-ului.nu toţi membrii echipei se exprimă cu uşurinţă sau nu toţi au curajul de a-şi face publice ideile. An I. Din acest motiv. Regulile brainstorming-ului 1. Încurajarea ideilor Prima regulă a brainstorming-ului este accea că nu există idei nebuneşti sau ridicole.

: . 2. 5. An I.Time Travel – Cum ai aborda problema dacă ai fi într-o altă perioadă de timp? Acum 10 ani? Acum 100 de ani? Dar dacă ai fi în viitor? 7 . Cantitatea primează în faţa calităţii Scopul brainstorming-ului este de a genera cât mai multe idei. indiferent de calitatea lor. de accea e important ca fiecare membru al echipei să participe activ la întâlnire. pentru că în brainstorming nu există idei bune şi idei proaste. fără a reflecta foarte mult asupra ei. Este mai uşor să modelezi o idee nebunească decât să transformi în original o idee banală. Tehnici de brainstorming În cadrul oricărui brainstorming se pot aplica mai multe tipuri de tehnici pentru a încuraja generarea de idei. indiferent de cât de trăznit poate părea. De aceea e important ca fiecare membru al echipei să nu-şi limiteze gândirea doar la soluţii creative. Ulterior se încearcă dezvoltarea lor şi li se hotărăşte valabilitatea. Cu cât sunt mai multe cu atât cresc şansele de a găsi o idee extraordinară. trebuie evitată şi laudarea unor idei. 3. De asemenea.Coica Loredana. nu există oameni mai creativi şi oameni mai puţin creativi. 4. Toate ideile trebuie notate În faza de brainstorming. Fiecare membru este important În cadrul unui brainstorming. Managementul dezvoltarii afacerilor. Fiecare individ are o perspectivă unică asupra situaţiei discutate. nu există şefi şi subalterni. Interzicerea criticilor Ideile celorlalţi nu trebuie judecate. de calitate. Generarea de idei Fiecare participant trebuie să fie atent la ce spun ceilalţi. pentru a putea să dezvolte ideile deja spuse cu noi adăugiri care să genereze alte noi idei. pentru că există riscul ca brainstorming-ul să se axeze doar pe acele idei. Master. 6. Zi participant trebuie să se simtă liber să spună orice îi trece prin cap. pentru că există riscul de a apărea un blocaj mental. fiecare idee trebuie notată rapid.

dezvoltă o hartă de concepte asemănătoare. idei valoroase. te expui unui nou spectru de gândire. temperamente) conferă colectivului o eficienţă deosebită în elaborarea ideilor.grupul poate fi considerat ca un rezervor de idei. ulterior.Reverse Thinking – Gândeşte-te la cum ar face toţi ceilalţi dacă ar fi în situaţia ta.Attribute change – Cum ai analiza situaţia dacă ai fi de alt sex. îl aveai închis. Zi .Coica Loredana. într-o altă ţară. . specialişti.Brian Writing – Fiecare participant îşi scrie ideile pe o foaie proprie.Teleportation . la toţi ceilalţi participanţi pentru a fi completată cu alte idei. de altă rasă? Cu fiecare schimbare de atribut.Mind Map – Pornind de la o idee. chiar deplasată. . Principiile care stau la baza acesteia sunt: . apoi fă exact opusul. într-o altă cultură? . . el acţionează ca un stimulent pentru fiecare dintre participanţi. decât dacă se caută mai întâi cantitatea de idei (principiu “cantitatea naşte calitate”). 8 . este reţinută. orice idee este luată în evidenţă. An I. . Managementul dezvoltarii afacerilor. Punctele Slabe (Weaknesses). O idee.complementaritatea (de vârstă. un obiect din cameră etc. Oportunităţile (Opportunities) şi Ameninţările (Threats). . .se poate obţine un număr dublu de idei bune (în acelaşi interval de timp) dacă se amână emiterea unei judecăţi asupra unei probleme până după întocmirea unei liste care include toate soluţiile posibile elaborate (principiul “amânarea judecăţii”). . întrucât ea poate sugera celorlalţi membri ai grupului.Random input – Găseşte-ţi o serie de stimuli aleatorii şi vezi cum s-ar potrivi ei în situaţia dată. Master. o imagine. care ajunge.Rolerstorming – Ce ai face dacă ai fi altcineva? Tatăl tău? Profesorul din liceu? Şeful tău? Prietenul tău cel mai bun? . Vezi care îi sunt Punctele Tari (Strenghts). de altă vârstă. pe care. fără a fi criticată. în mod inconştient. Stimuli ca: un cuvânt.nu există restricţii privind emiterea ideilor. Această analiză îţi va deschide drumul către idei la care nu te-ai fi putut gândi altfel. .Cum ai face faţă situaţiei dacă ai fi în alt loc.SWOT Analyses – Realizează o analiză SWOT a situaţiei. considerându-se că nu poate fi găsită calitatea. Critica ideilor este cu desăvârşire interzisă. ierarhizate şi subcategorizate.

pentru a rezolva problemele trebuie asigurate o serie de condiţii: . 9 . Master.  prezentarea de către lider (animator) a problemei de rezolvat (chiar cu câteva zile înainte de convocarea reuniunii. între 20 minute şi 3 ore. cu o gândire puternic convergentă. An I. Evaluarea ideilor este etapa ce poate avea loc la 2-3 zile de la data desfăşurării reuniunii. care vor selecţiona şi clasifica ideile pe categorii:  idei realizabile şi cu aplicabilitate imediată. Această etapă poate dura.  asigurarea materialului de înregistrare exactă şi completă a discuţiilor.  selecţia şi constituirea grupului. În aplicarea metodei brainstorming.  stabilirea şi organizarea corespunzătoare a locului de desfăşurare. pentru a oferi posibilitatea de reflectare asupra problemei supuse dezbaterii).  idei realizabile într-un timp mai îndelungat. chimişti etc. Soluţiile astfel clasificate sunt apoi analizate şi evaluate. specialişti în problema pusă în discuţie. compusă din specialişti (economişti.). mai redus ca număr.Coica Loredana.  5 membri cu o bogată experienţă în brainstorming. în funcţie de complexitatea problemei.grupul trebuie să aibă o structură eterogenă. Se recomandă ca la această etapă să participe un alt grup de experţi.  idei neaplicabile. fără nici un fel de reţinere sau cenzurare. ingineri. Desfăşurarea reuniunii este etapa la care participă:  liderul.  4-5 invitaţi. Zi Pregătirea reuniunii cuprinde activităţile de:  programare a acesteia. Toate ideile emise sunt notate sau înregistrate. Este indicat ca cei 6-13 membrii ai grupului să fie aşezaţi astfel încât să se vadă (la o masă rotundă sau ovală). Managementul dezvoltarii afacerilor.  1-2 secretari (care asigură materialul de înregistrare sau notează şi numerotează ideile).

discutarea si elaborarea acestora in cadrul grupului. Enuntarea problemei si discutiile pe marginea ei 10 .buna sau rea. tinzand de pilda sa faca aprecieri si evaluari. indiferent de ideile generate sau de emitentul lor. . indiferent de nivelul lor calitativ. in mod deliberat. Participantii fiind incurajati. Zi . O sedinta de brainstorming cuprinde sase etape: 1. atmosfera antrenanta. Nu se permite nici un fel de evaluare. este necesar ca liderul sa dea dovada de fermitate si sa impuna cu strictete respectarea acestor jaloane. Orice idee . sub conducerea liderului. si anume: a) Suspendarea oricarui rationament b) Libertatea de gandire c) Cantitatea d) Fertilizarea incrucisata. ideile celorlalti sunt respectate si lasate sa se dezvolte singure. Fertilizarea incrucisata presupune tocmai schimbul de idei. este admonestat cu promptitudine. inclusiv liderul. de tip analitic.Coica Loredana. sa se abtina de la critici. Libertatea de gandire presupune eliminarea tuturor barierilor sau a inhibitiilor. Master. Fertilitatea incrucisata. Orice participant care le incalca. logica sau stupida . daca permite cel mai mic semn de dezaprobare sau o cat de sumar analiza a ideilor propuse. impune ca ideile celorlalte persoane din grup sa fie studiate si elaborate. Suspendarea oricarui rationament impune ca toti participantii. Toate sugestiile sunt considerate acceptabile.asigurarea unui climat creativ. Intr-o sedinta obisnuita.reuniunea trebuie condusă de un lider dinamic şi competent. risca sa fie imediat destramata. Cantitatea . Uneori. An I. in caz contrar. incat pe tot parcursul sedintei de brainstorming ele trebuie afisate la loc vizibil. aprecieri sau judecati de valoare pe intreg parcursul sedintei. sa emita un numar mare de idei. Succesul activitatii de brainstorming depinde in mod considerabil de aplicarea in practica si de respectarea a patru jaloane. Managementul dezvoltarii afacerilor. de libertate in gandire. Aceste jaloane sunt deosebit de importante. lasand astfel mintii libertatea de a zburda si de a cerceta problema pe toate fetele.este acceptata si notata.

Liderul noteaza si numeroteaza toate reformularile pe coli de hartie ce vor fi apoi expuse astfel incat sa poata fi privite de toti participantii. Managementul dezvoltarii afacerilor. Zi 2. Cea mai fantezista idee. Incalzirea 5. in care este reformulata problema.Coica Loredana. in general. 11 . Persoana care enunta subiectul discutiei il percepe intr-un anume fel si nu accepta cu usurinta o respingere dura a acestuia. In acest stadiu. An I. in atmosfera incitanta a sedintei de brainstorming. Enuntarea problemei si discutiile pe marginea ei Este absolut necesar ca toti participantii la o sedinta de brainstorming sa cunoasca intr-o anumita masura problema studiata. este important ca problema sa fie luata "ca atare". Alte idei si opinii pot fi emise numai in cel de al doilea stadiu. Participantii nefamiliarizati cu problema trebuie sa afle despre exact atat cat sa le permita s-o inteleaga. evitandu-se intrebarile de tip analitic si amanuntele de stricta socialitate. Brainstormingul propriu-zis 6. Formularea problemei si o prima discutare a ei nu trebuie sa dureze. Reformularea problemei 3. Pragul dintre ele nu este distinct si. mai mult de zece minute. prea multe informatii risca sa le inhibe imaginatia si sa impiedice gasirea unei solutii. Reformularea problemei Reformularile si posibilele solutii pot fi mai bine intelese daca le privim ca pe cele doua extremitati ipotetice ale unei axe continue. Alegerea unei reformulari esentiale si notarea ei 4. poate fi usor de neobservat sau ratat. Master. asa cum a fost enuntata. Problema trebuie enuntata de persoana care a solicitat organizarea sedintei sau de un alt participant care o cunoaste bine.

Etapa de incalzire Desi. 12 . cel care alege este. in care participantii sa emita idei in "foc continuu". Ideile sunt generate de obicei absolut la intamplare. sunt scrise in viteza pe masura enuntarii lor. Master. Brainstormingul propriu-zis La inceputul acestei etape. fluxul de idei variaza in anumite limite intial mari iar viteza si intensitatea scad treptat. unul dintre participanti sa piarda firul discutiei si sa nu mai stie care dintre reformulari este supusa brainstormingului. Pe parcursul sedintei. pornind de la cele deja enuntate. antrenanta si divergenta care se instaureaza. de maximum cinci minute. care trebuie sa-si aduca si el contributia in acest stadiu. O etapa de incalzire trebuie sa fie scurta. este afisata pe perete. Daca insa reformularea nu a fost notata.fapt ce i-ar putea permite sa-si conduca grupul in zone noi si neexplorate ale problemei. este posibil ca intr-un stadiu ulterior. Deosebit de indicate sunt momentele de inceput. el este nevoit sa intrerupa sedinta si sa-l roage pe lider sa-i aminteasca baza de discutie. desi apar uneori anumite tendinte rare. Dupa un anumit timp de tacere absoluta. sa-si pregateasca un numar de reformulari inca inainte de inceperea sedintei . Intotdeauna exista o tendinta puternica de a renunta la notarea reformularii si de a trece in viteza direct la etapa propriu-zisa de brainstorming In atmosfera incitanta. liderul grupului . In aceasta situatie. Ideile emise intr-un flux rapid. rupand astfel fluxul de idei al celorlalti. Zi Unele reformulari par a fi imaginea in oglinda a altora Este de dorit ca liderul. este plasata in acest stadiu al unei sedinte de brainstorming. liderul repeta reformularea asupra careia se poarta discutia si fluxul imaginativ continua cu inca aproximativ patruzeci . Fiecareia i se atribuie un numar de ordine si. cel in cauza citeste rapid lista si isi reimprospateaza memoria. de obicei. Astfel se urmareste asa-numita fertilizare incrucisata sau generarea unor idei. cand coala de hartie s-a umplut. Liderul solicita liniste deplina si cere participantilor sa citeasca fiecare pentru sine lista de idei aflata la indemana. An I. la loc vizibil. Managementul dezvoltarii afacerilor. Prima metoda se refera la "minutul de incubatie tacuta". liderul citeste reformularea aleasa si solicita solutii din partea participantilor.procedura utila mai cu seama atunci cand problema in discutie il intereseaza in mod direct. In primul caz. etapa de incalzire poate fi lasata in orice alta parte a discutiei. Exista mai multe metode de contracarare a acestei scaderi si de evitare a perspectivei de secatuire totala. atunci cand unul din participanti avanseaza o sugestie cu mai multe posibilitati similare de evolutie.cincizeci de idei. Alegerea unei reformulari esentiale Exista doua modalitati de selectie: una "dictatoriala" si alta "democratica". Metoda democratica implica participarea la selectie a tuturor membrilor. de fapt.Coica Loredana. pentru a crea o atmosfera antrenanta si incitanta.

care de cele mai multe ori este surprinzator de buna. Ea avut pana in prezent parte si de numeroase imbunatatiri. An I. extraordinare. 3. fiecare venind cu cate o idee. In plus. din care au rezultat tehnici inrudite. calea catalitică: declanşarea ideilor se face prin analogie sau prin aparitia unor solutii fara legatura cu cele anterioare. participarea efectiva in gasirea unor idei. in compania unde activez gasirea unei solutii putin mai delicate s-a gasit foarte usor in cadrul unei sedinte. cea mai fantezista idee are uneori capacitatea de a deschide drumul unor solutii noi. listarea atributelor. se poate datora faptului ca toate persoanele care contribuie isi exprima cate o parere intr-un mod cat mai liber si cat mai neingradit. calea mixta (combinarea primelor două cai). deci rezolvarea. astfel incat sa poata da nastere altor cateva solutii utile. deoarece in multe cazuri. Managementul dezvoltarii afacerilor. calea progresiv-liniara: o idee este derivata ca o continuare a alteia. Selectarea ideilor Cea mai fantezista idee Cand inventivitatea a scazut la limita si participantii se simt obositi si la capatul puterilor mentale. Dezlantuirea ideilor şi găsirea solutiilor au loc pe trei cai: 1. pana cand majoritatea a considerat ca s-a gasit ideea de care era nevoie. brainstormingul invers cunoscut si ca metoda "avocatul diavolului". discutarea ei descreteste fruntile si le sporeste increderea in propriile forte. relatiile fortate.Coica Loredana. Datorita succesului sau foarte mare. 3. Dat fiind faptul ca o idee fantezisa este. metoda de brainstorming a fost raspandita foarte rapid si folosita in cele mai diverse domenii de activitate. 2. cand este nevoie de gasirea unei solutii pentru probleme importante se poate apela cu succes la Brainstorming. neidentificate inca pana in acel moment. Amprenta personala De ce este utila acesta metoda? In cazul unui grup. Si pe baza acesteia s-a luat decizia. Spre exemplu. sedinta se incheie cu asa-numita tehnica a "celei mai fanteziste idei": se preia cea mai nebuneasca idee emisa pe parcursul intregii sedinte si se rasuceste pe toate fatetele. cand am participat peste 50 de persoane. Master. Zi O alta metoda de sporire a fluxului de idei presupune revenirea la o reformulare selectata anterior. de regula si nostima. ori chiar opuse acelora. Astfel mai sunt cunoscute si alte metode: sinectica. Brainstorming-ul negativ Brainstorming-ul negativ este folosit mai ales ca o strategie de a promova 13 .

Brainstorming-ul trebuie să fie la fel de îndrăzneţ ca varianta sa pozitivă din abordarea clasică.Coica Loredana. Managementul dezvoltarii afacerilor. Master. Exerciţiul este util atunci când o idee a ajuns în faza de adoptare şi implementare din cadrul procesului de luare a deciziilor. Acest stadiu este în mod esenţial constructiv. După emiterea unei idei promiţătoare (sau după clarificarea unei practici sau strategii deja existente). An I. A doua etapă. practicilor sau a obiectivelor deja existente Metoda în discuţie are trei etape: Prima etapă. Intenţia este de a obţine o listă cu toate elementele negative ale ideii sau ale strategiei. Pe lângă semnalarea punctelor slabe ale proiectului 14 . fiecărei critici ridicate. întrucât grupul încearcă să modeleze strategia pentru a preîntâmpina principalele neajunsuri. Cu toate acestea o astfel de întâmplare este benefică. Membrii aleg patru sau cinci dintre criticile cele mai solide şi le examinează în detaliu. ajutându-ne să descoperim în timp util aspectele negative ale unei abordări sau propuneri. echipa caută aspectele sau consecinţele negative ale acesteia. Este util pentru verificarea unei propuneri noi sau pentru evaluarea tacticilor. indiferent de cât de neîntemeiate sau exagerate ar părea ele. În acest caz ideea sau practica respectivă trebuie abandonată. Etapa a treia. pe rând. Zi concentrarea asupra sarcinii şi gândirea critică în echipă. Cel puţin una dintre acestea se va dovedi neîntemeiată sau exagerată. Se poate însă întâmpla să identificăm o dificultate sau un dezavantaj fundamental pe care grupul să nu le poată înlătura. Echipa analizează felul în care ideea sau practica existentă ar putea fi modificată pentru a rezista.

ANGELA .. Managementul dezvoltarii afacerilor. An I.Editura Economica. E.Bazele merceologie.Androniceanu.ȚÎȚU.. 2. Bucuresti. Burdus. Zi Bibliografie 1. Master. Bucuresti. BRETCU. Petca.Caprarescu.2005 4. Managementul Inovării.A. Ioan-Constantin . Timisoara.Coica Loredana. 2008.Gh. 1998. Mihail.. Managementul schimbarilor organizationale. 15 .METODE SI TEHNICI MODERNE DE MANAGEMENT ORGANIZATIONAL 3..