Hazarde şi riscuri naturale / 2013

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE GEOLOGIE ŞI GEOFIZICĂ
MASTER GEOBIOLOGIE APLICATĂ ÎN CONSERVAREA PATRIMONIULUI NATURAL ŞI CULTURAL

HAZARDE ŞI RISCURI NATURALE

INUNDAŢIILE

Prof. univ. dr. Florina Grecu Florescu Ciprian

2013
1

Hazarde şi riscuri naturale / 2013

DEFINIREA TERMENULUI DE INUNDAŢIE
Inundaţia reprezintă în sensul cel mai general, acoperirea cu apă a unui spaţiu care în mod normal este emers sau uscat. Adesea, noţiunile de viitură şi inundaţie sunt utilizate ca sinonime, deşi diferenţele dintre cei doi termini sunt foarte clare. Dintre multiplele definiţii care au fost date inundaţiilor de-a lungul timpului (Chow, 1973; Ward, 1975, 1978), ca fenomene hidrologice, considerăm că cea mai adecvată este cea din Glosarul Internaţional de Hidrologie OMM – UNESCO (1992) conform căreia inundaţia reprezintă „Punerea în submersie a albiei majore de către apa care debordează din albia minoră sau acumularea apei provenite din precipitaţii sau topirea zăpezilor în zone cu drenaj natural insuficient”. Inundaţiile pot fi provocate de viiturile fluviale, dar şi de alte fenomene hidrologice: ridicarea nivelului apelor freatice şi stagnarea lor la suprafaţa solului, furtuni, maree, valuri (tsunami), ce provoacă inundaţii litorale. În mediul urban sunt frecvente inundaţiile pluviale urbane generate de precipitaţii de mare intensitate şi de capacitatea insuficientă a reţelei de canalizare de a prelua apa pluvială. O viitură produsă pe un râu poate determina sau nu o inundaţie, în funcţie de debitul de apă care se scurge.

TIPURI DE INUNDAŢII
În funcţie de factorii care contribuie la producerea lor şi de spaţiile care sunt afectate, se disting mai multe tipuri de inundaţii, dintre care cele mai frecvente sunt inundaţiile fluviale, litorale şi urbane.  Inundaţiile fluviale sunt generate de revărsarea apei unui organism fluviatil peste limitele albiei

minore în spaţiul albiei majore. Ele pot fi provocate de mai multe cauze, precum: precipitaţiile bogate, creşterea nivelului apei ca urmare a agradării albiei prin aluvionare, blocaje de gheaţă, ruperea digurilor şi barajelor.  Inundaţiile litorale afectează zonele costiere, fiind generate de cauze precum: furtuni puternice

ce provoacă valuri de mari dimensiuni ce pot conduce uneori la ruperea digurilor, creşterile mareice amplificate de furtuni. În funcţie de factorii generatori, inundaţiile litorale pot fi cu apă sărată sau salmastră.  Inundaţiile urbane sunt datorate dimensionării necorespunzătoare sau a întreţinerii defectuase a

sistemului de drenaj urban care în timpul episoadelor pluviale puternice, nu poate asigura scurgerea apelor pluviale. Alte tipuri de inundaţii: 2

Hazarde şi riscuri naturale / 2013    inundarea zonelor joase de la baza versanţilor prin acumularea apei de şiroire de pe versanţi; inundare prin exces de apă subterană (în zonele cu pânza freatică apropiată de suprafaţa topografică).

Inundaţiile pot avea caracter natural sau accidental. Inundaţiile naturale sunt generate de cauze naturale: precipitaţii bogate, topirea zăpezilor, valuri etc. Inundaţiile accidentale sunt determinate de cauze antropice: ruperea barajelor şi a digurilor, lucrări hidrotehnice necorespunzătoare, exploatarea defectuoasă a unor asemenea lucrări. În general inundaţiile accidentale au consecinţe foarte grave asupra societăţii umane şi provoacă dezechilibre ecologice importante.

CAUZELE INUNDAŢIILOR
Cauzele care generează viiturile şi inundaţiile se pot clasifica în funcţie de mai multe criterii. Frecvent, cauzele viiturilor/inundaţiilor se clasifică în naturale şi antropice. Amploarea inundaţilor este dată atât de factorii declanşatori, cât şi de factorii favorizanţi.

Cauze naturale
Între factorii naturali declanşatori ai viiturilor şi inundaţiilor, se înscriu: condiţiile climatice, creşterea nivelului mării, cutremurele de pâmânt, alunecările de teren. Condiţiile climatice reprezintă cauza principală a producerii viiturilor şi inundaţiilor. Ele determină manifestarea unor asemenea fenomene, atât direct, cât şi indirect, prin diferite aspecte.  Ploile, mai ales cele torenţiale de intensitate crescută şi cu cantităţi mari de apă căzută într-o perioadă scurtă de timp, constituie o cauză climatică aflată frecvent la originea viiturilor şi inundaţiilor fluviale şi urbane.  Topirea rapidă a zăpezilor datorată invaziei unor mase de aer de aer cald stă la baza formării viiturilor de tip nival, frecvent provocatore de inundaţii. Topirea bruscă a zăpezilor şi a gheţarilor poate fi generată şi de erupţii vulcanice în arealele active din punct de vedere vulcanic. Viitura din decembrie 1995 - ianuarie 1996 a fost generate în primul rând de topirea zăpezilor. Ea a afectat cu precădere râurile din vestul şi centru ţării, depăşindu-se debite cu probabilităţi de retur de 10 ani pe Mureş la Ocna Mureş şi Alba Iulia. Topirea zăpezilor suprapusă cu căderea precipitaţiilor poate conduce la producerea unor viituri de tip mixt însoţite de inundaţii. În România acest fenomen a fost caracteristic pentru inundaţiile şi

3

Hazarde şi riscuri naturale / 2013 viiturile catastrofale produse în luna mai 1970 pe râurile din Transilvania, pe Olt, pe Siret si pe Dunăre. În primele 4 luni ale anului 1970 au căzut precipitaţii abundente care au saturat solul, iar la munte au generat un strat de zăpadă de grosimi apreciabile. În primele 12 zile din luna mai au cazut în bazinele Mureş şi Someş in jur de 100mm precipitatii. Apoi, intre 12 şi 14 mai au cazut înca pe atâtea precipataţii şi pe alocuri chiar mai mult. Ploile căzute au gasit un sol saturat şi ca urmare s-au scurs în proporţie de 80%. La munte, ploile au topit şi stratul de zăpadă şi s-au format viituri puternice în toate bazinele de pe faţada vestică a Carpaţilor, in bazinele Olt, Siret şi chiar Dunăre. (Grecu, 2009).  Temperaturile foarte scăzute ale aerului în regiunile reci şi temperate determină producerea de sloiuri şi poduri de gheţă care afectează scurgerea apei râurilor. Încălzirea aerului şi precipitaţiile lichide specifice perioadei de trecere către sezonul cald determină creşteri ale debitelor şi vitezei apei, care antrenează cu ele blocuri de gheaţă ce se pot aglomera în sectoarele de îngustare şi de meandrare, formând baraje naturale (zăpoare) care blochează scurgerea, generând creşteri de nivel în spatele acestora sau scurgeri puternice în momentul ruperii, provocatoare de inundaţii (Pişota, Zaharia şi Diaconu, 2005). Pe Dunăre, cea mai spectaculoasă creştere de nivel datorată unui asemenea fenomen a fost consemnată în anul 1838 când gheţurile au blocat fluviul în dreptul oraşului Budapesta, nivelurile depăşind cu 2 m pe cele mai mari înregistrate, deşi debitele s-au situat în limite normale (5000 – 6000 m3/s). În urma acestui blocaj natural datorat zăporului, nivelurile crescute şi acţiunea gheţurilor sub influenţa vânturilor au afectat partea de est a oraşului, distrugând 4254 de case şi inundaând o suprafaţă de cca. 6000 kmp (Grecu, .2004). În România inundaţiile provocate de zăpoare sunt frecvent întâlnite pe râurile de munte cu albii ce prezintă alternanţă de sectoare lărgite şi înguste sau de meandre (de exemplu, Bistriţa superioară).  Furtunile puternice, provocate de ciclonii tropicali sau de musoni generează inundaţii ale coastelor marine, provocând pagube materiale şi umane de proporţii. Astfel de inundaţii se întălnesc în golful Mexic (Florida), în jurul Filipinelor, în India şi în Bangladesh, pe coastele Alaskăi şi ale Chinei, în Europa vestică în special în ţările de jos.(Grecu, 2009).  Creşterea nivelului mării în perioadele de flux poate provoca inundaţii în cazul estuarelor cu ţărmuri joase şi pantă redusă. Mareele ce avansează până la 400 km în interiorul continentului în perioadele de ape mari ale fluviilor Gange şi Brahmaputra pot genera inundaţii catastrofale. Ca urmare a suprapunerii acestor cauze, doua treimi din statul Bangladesh au fost acoperite de apă în perioade iulieseptembrie 1974. Au fost distruse terenuri agricole, s-au înregistrat aproximativ 2000 de morţi ca urmarea inundaţiei, iar epidemiile generate de excesul de apă şi foametea au făcut peste 80 000 de victime în nordvestul ţării, valoare înregistrată la sfârşitul lunii octombrie 1974.  Alunecările de teren pot produce inundaţii prin obstrucţionarea albiei râurilor (Stănescu, Dobrot, 2002).

4

Hazarde şi riscuri naturale / 2013  Cutremurele de pământ, în special cele produse în domeniul marin, generează valuri foarte mari

(tsunami) ce provoacă inundaţii în regiunile de coastă. Cutremurul de pământ de 9,0 pe scara Richter, produs pe 26 decembrie 2004 în apropierea insulei Sumatra, a provocat un tsunami uriaş ce a inundat coastele Indoneziei, insulei Sri Lanka, Indiei, sudului Thailandei provocând o adevărata catastrofă (cel puţin 222 046 morţi şi dispăruţi).  Ruperea „pungilor” de gheaţă din masa gheţarilor. Limbile glaciare conţin „pungi” de apă care în anumite condiţii se pot rupe generând inundarea localităţilor amplasate la baza limbii glacire. Un asemenea eveniment s-a produs la sf. sec. al XIX-lea în Alpii Francezi, afectând oraşul Saint Gervais, din vecinătatea renumitei staţiuni montane Chamonix. Factori naturali care favorizează producerea viiturilor şi inundaţilor În afara factorilor naturali cu rol declanşator în producerea viiturilor şi inundaţiilor există mai mulţi factori, de asemenea naturali, care pot contribui la intensificarea inundaţiilor. Aceştia privesc caracteristici morfometrice ale bazinului hidrografic (suprafaţă, formă, pantă, morfografie), ale reţelei hidrografice (pantă, densitate) şi ale albiei minore (pantă, grad de meandrare, grad de despletire, rugozitate), caracteristici ale solului (permeabilitate, grad de umiditate, temperatură solului), gradul de acoperire cu vegetaţie, debitul solid al râurilor, adâncimea nivelului freatic.

Cauze antropice
Printre principalele cauze antropice declanşatoare sau favorizante ale viiturilor şi inundaţiilor, se remarcă: ruperea barajelor şi digurilor, irigaţiile, despăduririle şi lucrarea necorespunzătoare a terenurilor în pantă, proiectarea şi întreţinerea necorespunzătoare a sistemelor de canalizare vulnerabilitatea socială.  Ruperea barajelor şi digurilor (fluviale sau marine) constituie cauza ce poate genera inundaţii cu consecinţe foarte grave ale zonelor protejate. Ruperea unor asemenea lucrări cu rol de protecţie împotriva inundaţiilor, poate surveni ca urmare a unor cauze naturale sau a unor accidente legate de proiectarea, de construcţia barajului/digului sau de modul defectuos de exploatare a acestora. În unele situaţii particulare ruperea digurilor se realizează în mod deliberat, ca măsură de protejare a unei regiuni de interes crescut social şi economic. În Ţările de Jos au fost s-au construit diguri marine care au scos, în decursul istoriei, de sub apele mării o suprafaţă de 2.200 km2. Aceste suprafete sunt în pericol de a fi inundate, datorită ruperii digurilor de protrcţie, cu toată supravegherea atentă a acestora. (Grecu, 2009).  Irigaţiile, prin pierderile de apă din sistemele de irigare şi în condiţiile unei capacităţi reduse de

tranzitare a acviferelor pot contribui la creşterea nivelului freatic şi inundarea subsolurilor construcţiilor

5

Hazarde şi riscuri naturale / 2013 sau inundarea arealelor mai joase ale suprafeţei topografice (crovuri, micro-depresiuni) prin stagnarea apei freatice.  Despăduririle şi lucrarea necorespunzătoare a terenurilor în pantă sunt factori favorizanţi în producerea inundaţiilor prin creşterea volumului de apă care se scurgere, a vitezei şi deci a timpului de concentrare a scurgerii pe versanţi.  Proiectarea şi întreţinerea necorespunzătoare a sistemelor de canalizare pot genera inundaţii

grave în mediul urbanizat ca urmare a drenajului deficitar al apelor pluviale, îndeosebi în timpul evenimentelor pluviale extreme.  Vulnerabilitatea materială şi socială constituie un important factor ce poate amplifica efectele inundaţiilor. Vulnerabilitatea materială este datorată amplasării în zonele expuse riscului la inundaţii a aşezărilor umane, a practicării de activităţi economice. Vulnerabilitatea socială depinde de gradul de pregătire a societăţii în faţa unui eveniment extrem. Ea derivă din spaimă, din neconştientizarea riscului, din lipsa unei educaţie adecvate.

EFECTELE INUNDAŢIILOR
Efectele inundaţiilor sunt multiple şi complexe. După domeniul care este afectat, pot fi considerate efecte sociale, economice şi ecologice.  Efectele sociale pot îmbrăca diferite aspecte. Cele mai grave si dramatice sunt pierderile de vieţi omeneşti. Dintre fenomenele naturale de risc, atât la nivel mondial, cât şi în România, inundaţiile sunt răspunzătoare de cele mai mari pierderi umane. Acestea sunt cauzate în cea mai mare parte în mod direct, de decesul prin înecare, în urma unei crize cardiace sau ca urmare a forţei fizice exercitate de apa în mişcare ce poate antrena diferite corpuri sau poate produce prăbuşirea construcţiilor. Decesul este determinat, pe de o parte, de caractersiticile inundaţiei (înălţimea apei, viteză de scurgere, prezenţa corpurilor plutitioare), iar pe de altă parte, de locul (în clădire, în autoturism, pe stradă), starea (în activitate sau în timpul somnului) şi comportamentul individului (refugiere, resemnare) în momentul în care a fost surprins de apă. În mod indirect, inundaţiile pot provoca victime omeneşti prin maladiile pe care le generează şi care afectează populaţia după producerea inundaţiilor. Acestea sunt considetate efecte sanitare. Diminuarea resurselor de apă potabilă, contaminarea acestora, dificultatea aprovizionării cu apă şi alimente, a accesului la instituţiile sanitare, afecţiunile de ordin fizic şi psihic produse de asemenea evenimente pot afecta sănătatea oamenilor, generând în unele situaţii boli grave, chiar fatale.

Efectele sanitare pot fi clasificate la diferite scări temporale:  în timpul inundaţiei sau imediat după aceasta; 6

Hazarde şi riscuri naturale / 2013   în perioada imediată inundaţiei; efecte pe termen lung;

În afara deceselor, în timpul inundaţiilor populaţia poate fi afectată de răniri mai mult sau mai puţin grave. Deteriorarea unor infrastructuri de transport special (conducte de gaze, reţea de canalizare, a unor iazuri de decantare a deşeurilor chimice) poate determina contamiarea apei şi a aerului, cu efecte asupra sănătăţii umane. Consumul de apă contaminată poate provoca apariţia bolilor hidrice precum dezinteria, hepatita, holera. Un efect social important asociat inundaţiilor îl constituie cel psihologic. Acesta se manifestă îndeosebi prin stări de stres post-traumatic ce prezintă ca simptome: angoasă, depresie, tulburări ale somnului, dificultăţi de concentrare, ce pot conduce în cazuri extreme la sinucidere. Aceste sunt generate îndeosebi de traumatismele fizice la care a fost supusă persoana în timpul inundaţiei, precum şi de pierderile de fiinţe apropiate şi materiale. Efectele sociale ale inundaţilor includ, de asemenea, distrugerea şi deteriorarea lucuinţelor şi gospodăriilor familiale, afectarea ale unor activităţi instructiv-educative, culturale, sportive, precum şi deteriorarea unor obiective şi instituiţii social-culturale (de învăţământ, sanitare, culturale, religioase).

Efecte economice
Efectele economice includ pagube directe şi indirecte. Pagubele directe vizează afectarea mai multor elemente de importanţă economică, precum:        construcţiilor corespunzătoare unor unităţi industriale; terenuri şi culturi agricole; ferme zootehnice şi depozite de furaje; depozite de materii prime agricole şi industriale; infrastructuri de transport (căi ferate, şosele, poduri, linii electrice,); reţele de utilităţi publice (alimentare cu apă, cu gaz, reţele telefonice); lucrări hidrotehnice (baraje, lacuri, diguri);

Pagubele economice indirecte constau în pierderile datorate disfuncţionalităţii instituţiilor publice şi unităţilor economice ca urmare a diminuării sau întreruperii temporare a activităţii generată de lipsa forţei de muncă, a materiilor prime, a întreruperii alimentării cu energie electrică. La acestea se adaugă costurile suplimetare legate de refacerea elementelor deteriorate. Plata asigurării bunurilor materiale şi umane este o altă consecinţă a inundaţiilor. 7

Hazarde şi riscuri naturale / 2013

Efecte ecologice
Efectele ecologice pot include:     modificări ale albiei şi malurilor modificări ale proprietăţilor fizico-chimice şi bacteriologice; colmatarea lacurilor de acumulare; reducerea stabilităţii versanţilor (alunecări de teren, prăbuşiri);

Modificarea albiei se realizează ca urmare a proceselor de eroziune, transport şi acumulare desfăşurate de apă. Deşi aceste procese se manifestă pe tot parcursul anului, ele sunt mai accentuate în timpul apelor mari, la viituri şi inundaţii. Totodată se modifică profilul longitudinal şi transversal al râului, modificare însoţită, în unele cazuri, de schimbarea direcţiei cursului de apă, migrarea pragurilor aluviale, de formarea şi modificarea unor ostroave. Scurgerea solidă atinge valori maxime în timpul viiturilor. Astfel depunerile de sedimente se adaugă celorlalte consecinţe ale inundaţiilor. Depunerile de sedimente depind atât de magnitudinea viiturii, cât şi de ceilalţi factori naturali locali (particularităţile geologice, relieful, vegetaţia, solul. Alunecările de teren se produc în condiţii morfo-litologice speciale. Ele pot fi favorizate de viiturile de pe versanţii cu pantă mare ce se produc în urma ploilor torenţiale. În luna februarie 2006, după două săptămâni de precipitaţii, alunecările de teren din Filipine au distrus un sat, acoperind 40 ha. cu un strat de noroi de 6 m. Au fost înregistraţi 200 de morţi şi 1500 de dispăruţi. Poluarea zonelor inundate se datorează antrenării de către apă a diverse substanţe, precum hidrocarburi, îngrăşăminte chimice, alţi produşi datoraţi „spălării oraşului” (şi nu numai) şi cu bacterii. Sedimentele transportate şi depuse în timpul inundaţiilor pot conţine metale grele care afectează calitatea apei de termen lung. Scurgerea solidă antrenează microorganismele în aval, modificând echilibrul ecologic al râului. Hazardele naturale în general şi inundaţiile în particular pot genera, la rândul lor, hazarde tehnologice denumite în limba engleză NATECH (natural triggering technological hazards) Succesiunea de evenimente cu reacţie în lanţ poartă numele de efect domino. Cele mai frecvente exemple de hazarde tehnologice produse de inundaţii se referă la poluarea cu diverse substanţe. În ianuarie şi martie 2000 prin accidentele la iazurile de decantare Aurul şi Novăţ, cantităţi importante de material steril ce conţineau cianură şi metale grele au fost deversate în urma acestor accidente, generând astfel poluarea râurilor respective. Cauzele accidentelor au fost suprapunerea unei perioade cu cantităţi 8

Hazarde şi riscuri naturale / 2013 sporite de precipitaţii şi cu topirea bruscă a zăpezii, aşadar cauze naturale. Acestea s-au combinat cu unele defecţiuni în sistemul de proiectare şi întreţinere a iazurilor de decantare (Şerban Bălteanu). INUNDAŢII ÎN ROMÂNIA Viiturile din România pot avea origine pluvială, nivală sau mixtă. Cea mai mare pondere o deţin viiturile pluviale în timp ce cele provenite din topirea zăpezilor sunt mai rare. Cel mai frecvent afectate de viituri sunt râurile din zona de vest a ţării: Someş (12-13% din numărul total înregistrat într-un an), Crişuri (1011%). Regiunile de sud şi de est sunt afectate mai rar de viituri. În privinţa repartiţiei anotimpuale a viiturilor, o analiză a frecvenţei acestora într-o perioadă de cca. 70 de ani a evidenţiat faptul că numărul cel mai mare de viituri se înregistrează primăvara (30-46% din numărul total analizat). Toamna şi iarna sunt cele mai reduse frecvenţe ale acestor fenomene: 8-20%, respectiv 5-29%. Pe râurile cu suprafeţe bazinale mici debitele maxime şi viiturile sunt generate de ploile torenţiale, în timp ce la nivelul bazinele mari efectul ploilor torenţaile scade simţitor, rolul determinant revenind ploilor de lungă durată şi topirii zăpezilor. Printre cele mai grave inundaţii produse în ultimii 50 de ani în România se înscriu cele din mai 1970; octombrie 1972; iulie 1975; decembrie 1995; ianuarie 1996; iulie 1999; aprilie, iulie, septembrie 2005, aprilie-mai 2006. Cu ocazia acestora s-au scurs debite extrem de mari. Astfel, în timpul inundaţiilor din 1970, pe râurile Someş şi Mureş, în unele secţiuni, s-au înregistrat debite şi volume cu frecvenţe istorice, de 0,5 – 0,2%. Inundaţiile din 22 decembrie 1995 şi 5 ianuarie 1996 au avut origine mixtă: ploi abundente şi calde (provenite din zona centrală a bazinului Mării Mediterane) suprapuse apelor provenite din topirea bruscă a zăpezii, la care s-a adăugat producerea de baraje de gheaţă şi zăpoare. Debitele maxime atinse de râuri au avut asigurări mai mici de 10%. Principalele cauze ale producerii inundaţiilor provocatoare de pagube umane şi materiale importante în România sunt:      caracterul torenţial al precipitaţiilor; imposibilitatea prognozei fenomenelor hidro-meteorologice locale din cauza lipsei unui sistem automat de urmărire şi prognoză a acestora; despăduririle masive; întreţinerea necorespunzătoare a albiilor mai ales în zona podurilor şi a localităţilor; neîntreţinerea corespunzătoare a lucrărilor hidrotehnice;

9

Hazarde şi riscuri naturale / 2013   amplasarea unor construcţii neautorizate în zona torenţilor şi în albiile majore ale cursurilor de apă; reţele de canalizare subdimensionate;

Ţinându-se seama de acest ansamblu de factori favorizanţi pentru inundaţii, s-au declarat ca judeţe cu un grad foarte mare de vulnerabilitate: Maramureş, Suceava, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Mureş, Alba, Hunedoara, Arad, Timiş, Caraş-Severin, Mehedinţi. Anul 2005 s-a caracterizat prin viituri excepţionale, ce au afectat aproape întregul teritoriu al ţării, fie în reprize unice, fie în reprize succesive. În cursul acestora numeroase cursuri de apă au înregistrat debite istorice ce s-au situat pe primele poziţii ale seriilor cronologice de date, a căror lungime a depăşit în unele cazuri 100 de ani. Viitura de pe Dunăre din perioada aprilie - mai 2006 reprezintă cea mai mare viitură produsă în perioada de observaţii 1840-2006. În timpul acestei viituri Dunărea a înregistrat cele mai mari valori ale debiteleor maxime din perioada menţionată, atingând la Baziaş, pe 15 aprilie, 15 800 m3/s. Inundaţiile menţionate au produs imense pagube materiale (distrugeri de terenuri, case, obiective industriale, căi ferate, şosele) şi chiar vieţi omeneşti

Principalele cauze ale producerii inundatiilor din anul 2005 Cauzele au fost urmatoarele (Raport privind efectele inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase produse în anul 2005, MMGA, 2006):  căderea unor cantităţi importante de precipitaţii (cumulat peste 200 l/mp), care în perioada de primavera s-au suprapus peste stratul de zăpada existent (în unele zone acesta depăşind 1 m), conducând la volume ale viiturii excepţionale(pe râul Timis, în secţiunea Şag, volumul viiturii a fost de 770 mil. mc., depăşind pe cel din anul 2000, care a fost de 250 mil. mc);  avarierea digurilor ca urmare debitelor produse, care au depăşit debitele de calcul proiectate, precum şi a timpului extrem de mare de solicitare al acestora (peste 20 zile, la maxim 5 zile apărând, in general, fenomenele de tasare şi infiltraţii);  crearea unor breşe în acumulările piscicole din administrarea Consiliilor Locale şi persoanelor fizice, ca urmare a întreţinerii deficitare, obturării evacuatoarelor sau efectuării unor supraînălţări neautorizate;

10

Hazarde şi riscuri naturale / 2013  defrişarea pădurilor şi efectuarea necorespunzătoare a unor lucrări agrotehnice care facilitează procesele de eroziune şi conduc la mărirea coeficientului de scurgere pe versanţi şi antrenarea unor cantităţi maride aluviuni;      inexistentţ rigolelor şi a şanturilor de scurgere a apelor pluviale sau neîntreţinerea celor existente, în multe localităţi rurale; colmatarea, subdimensionarea sau neîntreţinerea reţelelor de canalizare a localităţilor, care sunt neadecvate regimurilor torenţiale de scurgere; amplasarea unor obiective neautorizate (case, anexe gospodăreşti ) în zonele inundabile; construirea locuinţelor, în zone inundabile, pe fundaţii necorespunzatoare şi din materiale de foarte slabă calitate; depăşirea capacităţii de transport a secţiunii podurilor şi podetelor, atât datorită subdimensionării, cât şi datorită obturării secţiunilor de scurgere cu materiale lemnoase, deşeuri menajere sau reziduri tehnologice, depozitate în albia raurilor sau antrenate de pe versanţi; nerealizarea de către deţinatori a lucrărilor pentru asigurarea scurgerii în zona podurilor în conformitate cu prevederile legale în vigoare;    lipsa sau insuficienţa stocurilor de materiale şi mijloace de intervenţie, la nivelul comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă; neasigurarea permanenţei la unele primării din mediul rural, ceea ce întrerupe funcţionarea fluxului informaţional pentru avertizarea-alarmarea populaţiei; necunoaşterea de către administraţia publică locală şi de către populaţie a atribuţiilor şi respectiv, a măsurilor ce trebuie luate în situaţii de urgenţă generate de inundaţii şi fenomene meteorologice periculoase.

INUNDAŢIILE DIN 2007
Inundaţiile puternice din perioada 2007 au făcut ravagii în mai multe judete printe care 4 judeţe din Moldova. Vrancea, Vaslui, Galaţi şi Bacău sunt zonele grav afectate de ruperile de nori. Municipiul Tecuci este localitatea cea mai afectată de inundaţii din judeţul Galaţi. Peste 600 de locuinţe şi anexe gospodăreşti de pe 100 de străzi şi alei sunt inundate.

Concluzii Inundaţiile specifice apelor din România pot genera următoarele efecte: Economice, respectiv distrugeri sau avarii la:

11

Hazarde şi riscuri naturale / 2013                   obiective industriale; drumuri şi căi ferate; localităţi; magistrale de petrol, apă sau gaze; liniile electrice şi de telecomunicaţii; poduri şi podeţe; sectorul zootehnic; vieţi omeneşti pierdute; evacuarea populaţiei; pericol de epidemii;-întreruperea procesului de învăţământ; distrigeri de bunuri cultural; provocarea panicii; reducerea ritmului de dezvoltare al zonelor afectate şi diminuarea veniturilor populaţiei.

Sociale negative:

Ecologice negative: degradarea mediului ambient; distrugeri ale florei şi faunei; poluarea apelor de suprafaţă şi subterane; poluarea solurilor;-exces de umiditate; degradarea versanţilor.

De-a lungul istoriei, furtunile şi inundaţiile au provocat distrugeri şi pierderea multor vieţi omeneşti. Unii experti consideră că, parţial, activitatea umană este responsabilă pentru creşterea frecvenţei lor.

12

Hazarde şi riscuri naturale / 2013 Bibliografie          Hazarde şi riscuri naturale (ediţia a IV-a cu adaugiri), Prof. Univ. Dr. Florina Grecu Probleme de meteorologie şi climatologie pentru ecologi, Ecaterina Ion-Bordei, Gabriela Tăulescu, Editura Printech 2008; Managementul riscului de dezastru „Eliza Teodorescu, Lavinia Andrei, Col. (r) dr. Alexandru Manfu, Anca Ciucă, Cristina Butnariu, martie 2007” Legea nr.481 din 08.11.2004 privind protecţia civilă; 4.http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2007-09-07 Inundatiile+fac+ravagii+in+Moldova.+Se+anunta+ploi+in+continuare5. www.isjneamt.ro/site_vechi/.../LECTIE_INUNDATII_2.doc http://opengis.unibuc.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=177:modificareacircuitului-hidrologic-indus-de-schimbrile-climatice&catid=38:articole http://www.automarket.ro/stiri/galerie-foto-inundatiile-din-tecuci-6032.html http://pngflorin.sunphoto.ro/inundatii_2005_Galati/CZSGKJKPGIFSFSNRATG

13

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful