Cum s-a schimbat iubita mea Bucuresti!? DE CE? UNDE? CUM?

Intrebarile esentiale la adresa arhitecturii totalitare in Romania aproape ca nu au raspuns. E halucinant si strigator la cer ce s-a intamplat. Asa cum se spune in sociologie "nu exista societate sanatoasa fara individ sanatos" - societatea romaneasca ante '89 si post decembrista sufera si sangereaza in toate clasele si in toate organele acestui macro-organism numit societate; Ca exemplu al schimbarii am ales ca studiu de caz un subiect hiper dezbatut: BUCURESTIUL. Inima Romaniei frante, atriile sale nu au mai pompat sange si viata ci venin si frustrari. Avem senzatia ca in Bucurestiul de astazi nu mai avem ce iubi ... si am senzatia ca aceasta iubita m-a parasit de demult si anume din perioada interbelica...si am ramas cu o sotie hada, batrana, neputincioasa si supraponderala, care se misca greu si anevoios... e avida de putere, de bani si lacoma. E birocrata si corupta, se lasa usor si e influentabila. Dar trebuie sa o iubim in continuare si trebuie sa iertam. Trebuie sa o schimbam si sa o fardam. Cu speranta determinare si pasiune vom reusi.Ideea e ca trebuie sa fim constienti ca in mainile noastre sta iubirea pentru aceasta femeie frumoasa ARHITECTURA si ca trebuie in totdeauna sa avem grija de fiicele ei ORASELE. Trebuie sa constientizam trecutul si sa nu il repetam. Din aceasta "relatie"

Realitate si propaganda Discursul oficial. mod de gândire perfect definit prin formula orwelliana a "dublului limbaj" . cât si cele institutionale. Pe durata întregii sale existente. Largile bulevarde luminate fluorescent. cu privire la intentiile urbanistice ale regimului comunist suna cât se poate de frumos: "Bucurestii se transforma pe zi ce trece într-un oras modern. Arhitectura. Nu ne vom pierde speranta pentru ca suntem tineri si plini de viata si aceasta viata o vom insufla si in modul in care vom percepe si vom construi arhitectura oraselor de maine. atât cele de locuit. în planificarea arhitecturala din Bucuresti. Maretele constructii ale socialismului se înalta în fiecare colt al orasului. nu putea (asa cum nu putea nici un alt domeniu stiintific sau cultural) sa nu fie subordonata modului de gândire al sistemului totalitar comunist.diferenta dintre discursul oficial si cel real. ritmul impresionant al înnoirilor dau Bucurestilor de azi o înfatisare cu totul diferita de orasul din anii regimului burghezo-mosieresc. capitala a unui stat în care se desavârseste constructia socialismului. propagandistic. regimul comunist a reusit sa îsi vada mesajul politic exprimat poate cel mai bine. vazuta ca stiinta ce proiecteaza cladirile.trecuta am avut ce invata. De la aceasta "sotie" vom prelua doar ceea ce este bun iar defectele le vom schimba. cartierele moderne muncitoresti ridicate în ultimii ani. în care mizeria cartierelor marginase de cocioabe locuite de .

Realitatea este mult diferita. O a doua latura a gândirii comuniste viza constructiile institutionale. politica. administrativa si ideologica. În cele ce urmeaza acestea vor fi abordate si analizate pe rând.S. Perioada de început În plan politic. proaspat instituit încearca sa îsi impuna controlul asupra tuturor domeniilor de decizie din stat.R. . de puterea sovietica. perioada de mijloc (1960 . Acest lucru nu se putea realiza decât prin ajutorul neconditionat al U. Ceea ce au intentionat conducatorii tarii în aceasta perioada a fost dezradacinarea locuitorilor prin cantonarea lor în imense cartiere de blocuri de locuit. fiecare cu modalitatile sale de a aborda discursul arhitectural: perioada de început (de la preluarea puterii pâna spre a doua jumatate a deceniului '60). construite pentru exploatatori" . nivelarea locuitorilor si transformarea lor în "automate ale modernitatii" pentru a împlini în final evolutia acestora spre "omul nou" de tip socialist. perioada terminala (anii '80).1970). specifice regimurilor totalitare. servind ca expresie a prosperitatii si bunastarii statului. omogenizarea. În fine. o ultima modalitate de a pune în practica ideile totalitare comuniste a fost distrugerea unor monumente de certa valoare istorica ce servisera drept locuri de memorie pentru popor.muncitori contrasta dureros cu cartierele luxoase. cu scopul de a sterge memoria unei perioade anterioare regimului din mintea oamenilor. Perioada dintre sfârsitul deceniului al 5-lea si începutul deceniului al 7-lea se traduce prin dependenta totala.S. Aceasta actiune avea menirea de a împlini mai multe obiective: alienarea. apreciate de majoritatea autorilor non-comunisti drept adevarate "colhozuri urbane". De-a lungul intervalului de timp studiat (1947-1989) putem identifica trei diviziuni temporale majore. megalomanice. este vorba despre acel interval temporal în care regimul.

R. Se observa si în cazul bucurestean o diversificare a locatiilor alese pentru cladirile exponentiale: Sala Palatului R. atunci când toate constructiile exponentiale vor fi grupate în jurul unei axe Est-Vest. Jiului si Berceni (începând cu anii a60). Între anii 1955-1970. Drumul Taberei (în apropierea fabricilor din Militari si Ghencea). Astfel. pentru început au fost construite.P. Acest mod de a construi nu afecta zona centrala.P. istorica a oraselor. În ce priveste constructiile functionale. în aceasta perioada începe sa se aplice modelul (ce va fi apoi generalizat) al cartierelor cu blocuri de locuit. Bucurestii Noi. Palatul Radiodifuziunii. modelul moscovit este fidel respectat. în replica la turnurile Kremlinului istoric. de-a lungul unor bulevarde de centura sau al soselelor de acces în orase. Lomonosov din Moscova. copie fidela a Universitatii M. apartamentele menite sa gazduiasa numarul tot mai mare de muncitori sunt construite la periferia orasului. pe terenuri virane sau în zone suburbane. unde Bucurestii încearca sa devina o copie a Moscovei. V.Aceasta dependenta este foarte usor observabila în domeniul arhitecturii. Pavilionul central de expozitii a economiei nationale a R. Cel mai bun exemplu este Combinatul Poligrafic Casa Scânteii (construit în anii 1952-1957). Aceasta situatie este diferita fata de ceea ce se va întâmpla în perioada de final a comunismului. Planul de "transformare socialista" a Moscovei presupunea implantarea "împrastiata" a cladirilor în planul inelar al Moscovei. Pentru constructiile institutionale. În zonele . constructiile în Bucuresti s-au desfasurat în zonele Titan (pentru a acomoda peste 200.R.000 de locuitori în apropiere uzinelor 23 August si Republica. potrivit planului de sistematizare. În a doua jumatate a anilor '50. precum si a uzinei Policolor din cartierul Dudesti). Vatra Luminoasa. (inaugurata în mai 1960). ca simbol al modernizarii. blocuri în zonele Floreasca. pe criteriul proximitatii fata de recent construitele unitati industriale.

Pe data de 29 octombrie 1974 este adoptata legea 58 privind "sistematizarea teritoriilor si localitatilor urbane si rurale". ca si legaturile ce încep sa se înfiripe între România si statele din afara lagarului comunist. Ritmul constructiei de blocuri. În plan arhitectural. Balta Alba au fost demolate strazi constituite din locuinte individuale pentru a face loc. aceasta este perioada cea mai prolifica în ceea ce priveste constructia de blocuri de locuit. a crescut an de an: 7. asa cum afirma propaganda comunista. au menirea de a demonstra caracterul puternic. Sunt preferate acum cartierele-monolit de blocuri. pe lânga constructiile exponentiale.1970 este cea în care regimul comunist a reusit o totala subordonare a administratiei si economiei a statului. de-a lungul arterelor principale. durabil al regimului si evolutia sa exponentiala. Ghencea. 7. Multitudinea de blocuri nou-construite are ca scop un deziderat urmarit cu insistenta de conducatorii regimului atragerea cât mai multor locuitori din mediul rural în mediul urban. constructiilor de 6-10 etaje în front continuu4. Centrul de Televiziune. Constructiile beneficiaza si de un set de norme tehnice. intrând în zona de consolidare a puterii sale. al caror mesaj metaforic este înaltimea si apropierea de Occident (Hotelul Intercontinental. Aceasta stipula: "Sistematizarea are drept scop . Modelul sovietic de blocuri este înlocuit cu cel francez. elaborat la jumatatea deceniului al 7-lea. dar si "în profunzime". 12.700 apartamente doar în 1960. Pe plan politic. situate nu numai pe marile artere ce le traverseaza.800 apartamente în anii 1957-1958.Militari. Aeroportul Otopeni). Giulesti.400 apartamente în 19615. Acestea. perioada corespunde îndepartarii programatice de Moscova si afisarii unei asa-zise linii "independente". Perioada de mijloc Perioada anilor 1960 .

cu lucrari tehnicoedilitare si cai de comunicatie si transport. director tehnic al Proiect Bucuresti. cresterea eficientei economice si sociale a investitiilor si îmbunatatirea continua a conditiilor de munca. în urma desfiintarii Directiei Patrimoniului Cultural National (25 noiembrie 1977). proprietate privata. precum si încercarea de mutare a întregii populatii rurale. în calitate de chiriasi. a densitatii construite. Constantin Jugurica. de peste 11 milioane de oameni. de locuit si odihna pentru întreaga populatie". În practica însa. Cutremurul de la 1977 aduce si el noi schimbari în conceptia arhitectonica. Odata cadrul legal stabilit (Legea sistematizarii). 650 ha sunt ocupate de constructii sanatoase. a localitatilor urbane si rurale. anterioare anului 1943. precum si a densitatii locuintelor. pe lânga distrugerea a mii de sate. judetelor si comunelor. a spatiilor plantate si de agrement.150 ha sunt cladiri noi (construite între 1944 si 1970). perimetrul central al capitalei României. dintr-o arie a Bucurestiului de 9. În plan politic. principala institutie ce avea în sarcina reconstructia capitalei. zonarea functionala privind modul de folosinta a terenului.250 ha. în apartamente la blocuri. pastrarea si îmbunatatirea mediului înconjurator. stabilirea regimului de înaltime. echiparea cu dotari social-culturale. sistematizarea a însemnat. 800 ha sunt cladiri construite între 1971 si . este semnalul pentru reevaluarea centrului istoric. arata ca. din locuintele unifamiliale. Un lucru ce suna foarte frumos în teorie. 2. distrugerea aproape totala a constructiilor urbane traditionale si înlocuirea lor cu blocuri de apartamente. Un studiu realizat de arh. începe sa fie la rândul lui supus procesului de remodelare urbana. ramas neatins pâna spre mijlocul deceniului al 8-lea.organizarea judicioasa a teritoriului tarii. punerea în valoare a monumentelor istorice si de arta si a locurilor istorice. În plan tehnic. cladirile construite în urma lui beneficiaza de un set complet de norme antiseismice.

1975. restructurare prin pastrarea constructiilor adecvate.000 de locuinte.02% bune si 61% sub standard din total. nu pot fi adaptate la cerintele vietii cotidiene"9. Astfel. vine în plan politic cu o noua ideologie. cea a national-comunismului. începând cu mijlocul anilor '70. sub motivul ca "vechile orase. în tranzitie spre perioada finala. sub standardele moderne.650 ha sunt constructii vechi. renovare pe arii întregi. În ce priveste discursul arhitectural. Aceasta este impusa de conducatorul politic Nicolae Ceausescu într-o încercare de a camufla realitatile economice nefaste prin apelul la un discurs de tip nationalist-extremist. Suntem. reprezinta. sub raport teritorial. iar 211. iar marea majoritate. Din cele patru alternative ale modificarii structurii centrului istoric propuse la începutul anilor a70 (demolare si reconstructie. 7. acesta este marcat într-o masura hotarâtoare de optiunile (capriciile) lui Nicolae Ceausescu. respectiv din 621. modernizare conform standardelor contemporane) începe sa fie folosita predilect prima dintre ele. 5. martora a celor mai mari distrugeri de monumente istorice din Bucuresti. constructiile anterioare anului 1943. fie ca este vorba de constructiile de tip megalomanic influentate de calatoriile sale prin statele comuniste asiatice. cea de sfârsit a regimului comunist din România.000 sunt sub standard. . 410. fie de distrugerea acelor locuri istorice indezirabile unui stat care se proclama în cel mai înalt stadiu al organizarii umane. coroborat cu vechea ideologie a comunismului. înlaturarea celor inadecvate si inserarea de constructii-plomba.000 sunt bune. Perioada finala Perioada anilor '80. cu structura lor specifica si reteaua stradala.

politica de demolare a devenit generala începând cu anul 1984. Nicolae Ceausescu a dispus amplasarea aici a unei noi Sali de Sport. darâmata în 1984). Spatiul pe care era amplasata aceasta manastire a fost initial destinat unui nou Tribunal al Poporului. astfel ca spatiul ocupat anterior de monumentul istoric a ramas teren viran pâna în zilele noastre12. Spiridon Vechi (din secolul al XVII-lea.Avem. grupate în jurul Centrului Civic. O lista a cladirilor distruse în aceasta perioada (1984-1987) nu poate sa omita monumente istorice precum manastirea Cotroceni (datând din 1679. deci. cu scopul de a fi ascunse între blocuri. este reprezentativa. Renuntând la constructia Tribunalului. Daca astfel de darâmari au avut loc. macar biserica Vacaresti. biserica Cuibul cu Barza10. darâmata în 1987). Dupa ce fusesera elaborate serii de planuri care sa conserve. "cea mai reprezentativa realizare a arhitecturii românesti din secolul al XVIII-lea" (Vasile Dragut)11. s-a decis demolarea în întregime a complexului monastic. pe lânga cladirea Tribunalului. . Povestea distrugerii manastirii Vacaresti. biserica Olari. spre exemplu. dupa cutremurul din 1977 (cladiri afectate de acest cutremur). în special religioase. în perioadele anterioare se încerca mentinerea si integrarea monumentelor în noile arii construite). sau mutarea lor. Dintre monumentele istorice mutate pentru a fi ferite de ochii locuitorilor mentionam Schitul Maicilor. manastirea Mihai Voda. de pe Dealul Spirii). cartierul Uranus. pe lânga demolarile a cartiere întregi (cum a fost. biserica Sf. pe de cealalta parte proiectele cu mesaj totalitar. Aceasta constructie nu s-a concretizat nici ea. actiune fara precedent în cultura româna (asa cum am vazut. avem de-a face. în mod necesar. manastirea Vacaresti (construita în secolul al XVIII-lea si darâmata în 1986). doua dimensiuni ale planului urbanistic în aceasta perioada: pe de o parte distrugerea centrului istoric. cu darâmarea deliberata de monumente. În ce priveste prima dimensiune. operatiune desfasurata între anii 1984 si 1987.

În ceea ce priveste proiectele exponentiale majore ale perioadei (Casa Poporului. la Ciurel-Grozavesti la fostul amplasament al manastirii Vacaresti. al carei amplasament avea sa varieze. de la malul Dâmbovitei. de Nicolae Ceausescu. . la invitatia lui Kim Ir Sen. complexul institutiilor muzicale reunite). lunga de 3. al victoriei noii ordini. doar primul a fost concretizat (având ca sef de proiect pe arh. Din toate aceste proiecte. Ulterior au fost stabilite amplasamentele pentru Casa Poporului pe dealul Uranus. Biblioteca Nationala. biblioteca nationala. arhitectul Mariana Celac observa: "Cu o volumetrie inconsistenta si cu o exuberanta decorativa ce trimite la toate stilurile arhitectonice prin interpretarea eclectismului de sfârsit de secol al XIX-lea. o sala a congreselor si o sala de sport. Muzeul Muzeelor. cu insertii de cladiri monumentale cu functie publica (o galerie comerciala compacta. în vederea construirii unora similare la Bucuresti. în fronturi continue. rezervate unor "cladiri de locuit cu magazine la parter". Într-un eseu asupra Limbajului totalitar în arhitectura. Complexul institutiilor muzicale reunite.o axa majora (Calea Victoriei Socialismului. al mândriei nationale. Acest program ar fi trebuit sa devina purtatorul mândriei nationale. ce urmareste sa trimita un mesaj eroic.5 km) traversând orasul pe directia Est-Vest pâna la Piata Alba Iulia. expresia potentialului nelimitat al "socialismului multilateral dezvoltat" si opera capitala a "omului nou" si a liderului providential14. în urma istoricei vizite facute acolo. Sala Congreselor pe amplasamentul fostului hipodrom de pe Calea Plevnei (ulterior aici avea sa fie începuta constructia cladirii menite sa reuneasca toate muzeele) si Sala de Sport. acestea au fost în mare parte influentate de modelul oferit de capitala Coreei de Nord. Anca Petrescu)13 . Pornind de la Casa Poporului a fost realizat proiectul Centrului Civic . Sala Congreselor). Acesta a trimis în 1985 o delegatie de arhitecti si specialisti români la Phenian pentru a vizita palatul prezidential.

În lumina celor prezentate (distrugerile de monumente istorice. p. Giurescu. p. carnavalesc. Bucuresti. 17 .] vechea inima a orasului distrusa. Museion. p. Ibidem. demersul arhitectural comunist este condamnabil. p. alienarea locuitorilor si caracterul intentionat al acesteia). Ibidem. Momentul decembrie 1989 surprinde peisajul urbanistic bucurestean într-o situatie dezolanta.000 de case distruse si 30 de biserici demolate pentru a lasa loc liber unui palat gigantic si pentru un bulevard [. nu face decât sa transmita impresia de ludic. 21 5. care poate fi cu usurinta descrisa chiar si de un observator venit din afara: "[. Sub aspect estetic.. Bucuresti. 291 3. Bucuresti. p. ed. reprezentata cel mai bine de Casa Poporului. p. p. Bucuresti. Bucuresti.. 1998. 13 4. ghid. 47 2. el a adus mai curând dezavantaje capitalei României.] de-a lungul caruia se însira cladiri rezidentiale masive pentru activistii de partid"16.. p. Mariana Celac. 1994. ridicol"15.arhitectura din perioada finala a regimului comunist. 71 8. Giurescu.. Distrugerea trecutului României. cit. O analiza comparata a limbajului totalitar în arhitectura în Miturile comunismului românesc. Dinu C. aproximativ 8. op. Ibidem.Bucuresti. 48 6... 1962. Dinu C. 1962. Note si Biografie 1. ghid. 42 7.

cit.cit. 11. p. 108-109 14. Probleme actuale ale dezvoltarii oraselor. Pentru o lista completa a monumentelor demolate sau deplasate. Ibidem. Dinu C. 52-53. Giurescu. 74 . Arh. Mariana Celac. a se vedea anexa 1. p.. Ibidem. 3 decembrie 1989 ap. cit. op. Dinu C.. Distrugerea manastirii Vacaresti. Cezar Lazarescu. 16 10. Bucuresti. op. p. cit. 297-298 15. op. Giurescu.. p. p. op. New York Times. 1986 13. 301-301 16. Giurescu. Gheorghe Leahu. Ibidem. Dinu C.9. ap.. p. 52 12. p.