Confuzia este una dintre cele mai vechi si mai frecvente fapte de concurenta neloiala.

Prezinta frecventa maxima si in sistemul nostru cunoaste sanctiunile cele mai severe (in L 11/ 1991, aceste fapte sunt considerate infractiuni. A se compara art. 5 din L 11/ 1991 cu art. 301 din Codul penal). Concurenta loiala obliga un comerciant sa isi identifice produsele. Dar, el nu poate utiliza mijloace de identificare care sa creeze confuzie in randul clientelei intre intreprinderile concurente sau intre produsele acestora. In regula generala, confuzia rezulta din imitarea semnelor de identificare in jurul carora se raliaza clientela (nume comercial, emblema, publicitate) sau din imitarea produselor concurente. Nu este necesar sa existe intentie pentru a exista confuzie, ea poate sa se bazeze numai pe confuzie sau neglijenta (ca element volitiv al faptei de concurenta neloiala sub forma confuziei). De asemenea, nu intotdeauna este necesara imitatia, este suficienta si o simpla asemanare pentru a avea confuzie. Pentru a exista concurenta neloiala sub forma confuziei, este necesar ca autorul si victima sa se afle in concurenta directa, adresandu-se aceleasi clientele comune. Pentru a determina daca exista confuzie, judecatorul va avea drept standard un client –standard, cu o vigilenta si atentie medii. Definitie – act de concurenta neloiala ce consta in disimularea credibila a propriei activitati a autorului sub aparenta unor semne distinctive fie ale concurentului lezat, fie ale unui colectiv bine determinat de concurenti. Are de obicei drept obiect un marcile de fabrica, comert, serviciu, dar si alte semne distinctive care nu sunt protejate ca drepturi de proprietate industriala. Confuzia se creeaza fie cu privire la intreprinderea comerciala a concurentului lezat, fie cu privire la produsele sale. Elementele definitorii ale confuziei: a) material – consta in crearea artificiala de identitate sau de similitudine ci concurentul lezat prin diverse instrumente (imitatie, falsificare, alte tehnici inducere in eroare). O simpla asemanare intre subiectul activ si cel pasiv al raportului de concurenta nu este suficienta daca asemanarea este datorata naturii produsului/ serviciului in cauza. b) intentional – credibilitatea confuziei in mintea clientului (“clientul sa se fi putut insela”). Credibilitatea este definita in functie de 4 criterii: - un anumit standard de referinta, recte consumatorul cu atentie medie si cu pregatire intelectuala medie; - sfera consumatorilor/ clientilor afectati (depinde de natura produsului/ serviciului); - criteriul procentual – se tine seama de un lot de consumatori/ clienti in principiu considerabil, incluzand si consumatorii eventuali. In practica, se fac testari de piata ce se adreseaza la peste 50% din consumatorii efectivi si potentiali ai produsului/ serviciului sau care au legatura cu intreprinderea care face obiectul confuziei; - natura semnului distinctiv (recte, gradul de distinctivitate. De ex., in domeniul marcilor exista marci puternice si marci slabe, marca puternica fiind un semn cu lunga tradditie si cu o larga raspandire –vz. Coca-Cola). Cu cat semnul distinctiv este mai puternic, cu atat faptele care creeaza confuzie in legatura cu el sunt mai usor de detectat si sunt sanctionate (cu cat semnul distinctiv este mai slab, cu atat este mai greu de sanctionat fapta de confuzie in legatura cu acel semn). In cazul in care marca tare, prin folosire frecventa intra in limbajul comun (vz. Xerox), nu mai putem vorbi de confuzie in cazul in care se foloseste ca substantiv comun, cu conditia ca sa nu fie alaturat acest substantiv –ca denumire pentru identificare- produselor unui concurent. Marcile tari sunt protejate impotriva deprecierii lor chiar daca actul agersiv nu vine din partea unui concurent. Clasificari ale confuziei: a) dupa forma - similitudini (confuzie imitativa) – elementul material consta in imitarea/ falsificarea elementelor de identificare a concurentului. Ex. imitarea servila a aranjamentului unei vitrine apropiate de catre un concurent, casete audio “pirat”, etc. - ratasare parazitara (confuzie relationista) – elmentul material consta in exploatarea de catre autorul confuziei a popularitatii concurentului lezat prin referire abuziva la acesta sau la produsele/ serviciile sale. Este o forma de confuzie insidioasa, ea da impresia existentei unei legaturi intre cei doi concurenti. Modalitati de ratasare (de referire la concurentul lezat): subiectul activ foloseste calitatea de fost salariat, fost concesionar, fost actionar al concurentului lezat pentru a se prezenta in fata clientelei (aceasta fapta este diferita de cea din art. 4 lit. i din L 11/ 1991, deoarece ea nu presupune ca agresorul contacteaza clientii in mod secret, folosind lista acestora “furata” de la concurentul lezat, pentru a-i determina sa i se alature si sa paraseasca pe concurentul lezat); - subiectul activ prezinta produsele sale prin referire la calitatea unor produse cunoscute ale unui concurent, fara insa a avea permisiunea acelui concurent. De ex. parfum “dupa “ Guerlain, posete “gen” Gucci - ratasare functionala (are in vedere destinatia produselor) – nu are intotdeauna la baza un raport de concurenta directa intre cei doi ag.ec. Se intalneste in materie de piese accesorii sau de schimb (piesele respective pot fi utilizate la produsele altor firme universal cunoscute). Nu este condamnabila daca nu conduce in eroare clientul cu privire la provenienta acelor piese (daca orginea pieselor de schimb reiese din comunicarea adresata clientilor) si daca ratasarea este absolut necesara. In dreptul francez, doctrina in general trateaza ratasarea parazitara ca o fapta de concurenta neloiala, distincta de confuzie. Conform ei, parazitismul economic consta in fapta unui agent economic de a se sprijini pe eforturile altui

tome 1. R. DS 1990. pentru a cuceri o clientela. teoria actiunii parazitare a fost elaborata pornind de la uzurparea marcii (Y. DS 1997. Roblot.05. chiar si numai teoretica. Roblot. 534-535 8 G.1995. 290)8. op. DS 1996. In acelasi sens. p. Les fondements de la sanction de la concurrence deloyale et du parasitisme. Actiunile parazitare falsifica jocul concurential normal si creeaza o neplacere comerciala celorlalti participanti pe piata. Somm. tome 1.03.310 4 Ph. 310 (actiunea parazitara uzurpa in mod semnificativ o valoare economica apartinand altuia. 26. Le parasitisme dans tout ses etats. 22. insa toate aceste forme pot fi reduse la doua mari categorii: uzurparea notorietatii altuia si uzurparea unei tehnici6. 11. p. Roblot. M-L. 9. a unui slogan publicitar. 22.04.1993. intre parazitismul economic si confuzie. 533. Ripert.02. Nanterre. R. concurent sau nu. Somm. [dar aceasta afirmatie nu surprinde deosebirea de substanta intre cele doua fapte de concurenta neloiala.09.com. tome 1.244????.236. Ph. 1998. 1998.Versailles. deturnarea de investitii in materie de cercetare si dezvoltare (Paris. in “Recueil Dalloz Sirey”. p. Roblot.6. promotionale. 534 (“la concurrence parasitaire est une forme aggravee de la concurrence deloyale au sens traditionnel du terme (confusion et detournement de clientele)” ) 3 Ph. Sunt diverse forme in care se uzurpa munca altuia: copia servila sau quasi-servila a unui model (Cass. Chronique. in “Recueil Dalloz Sirey”. DS 1992. 26. Cass. tome 1. Somm.1992. Roblot. 1956. in “Recueil Dalloz Sirey”. Paris. copia servila sau cvasi-servila creeaza indirect un risc de confuzie a carui gravitate rezida fie in faptul ca se profita de notorietatea si eforturile victimei. DS 1994. editia 17. Librairie Generale de Droit et Jurisprudence. Un autor considera ca fapta parazitara poate imbraca o multitudine de forme (imaginatia umana fiind nelimitata). 1997. editia 17. 1998. DS 1997. Jurisclasseur periodique 1993. Concurenta neloiala si actiunile parazitare nu sunt decat doua fatete ale raspunderii civile. p. p. 25. 1993. fara a cheltuit resurse financiare. R.. Somm. tome 1.1993. Librairie Generale de Droit et Jurisprudence. Dalloz Affaires. ed. p. 252.1991. intelectuale1. 311 7 G. Traite de droit commercial.251).05. In Franta. Concurrence parasitaire ou aggissements parasitaires. Chronique. Mai general. 27.09. Somm. Ripert.1997.344.83 ????. ed. 1993. Nu este necesar ca actul parazitar sa creeze riscul de confuzie intre agentii economici.1996. 310 5 G. R. Cass. Paris.1995. editia 17. actiunea parazitara nu necesita un raport de concurenta directa si stransa intre autor si victima.02. p. Aceeasi autori recunosc insa ca este dificil de a trasa o linie de demarcatie. chiar daca acesta nu este un concurent. 16. Chronique. In ceea ce priveste uzurparea muncii altuia. Paris. imitarea unei formule publicitare. IR 175).com. 37).cit. a conceptului unei emisiuni de televiziune (Paris. 1993. permitand autorului sa castige timp) 6 Ph.06. 10.77. prin reluarea de maniera identica sau cvasi-identica a elementelor care contribuie la succesul economic al altui agent economic. Paris.1995. Somm.com. 18-19 2 G.1993. Saint-Gal. falsifica jocul liber al pietei si rup egalitatea intre diversi agenti economici. se poate afirma ca exista actiune parazitara atunci cand se deturneaza investitiile altuia (ceea ce excede sfera simplei parazitari a notorietatii).250).01. ed. care cereau existenta unui raport direct de concurenta (principiul specialitatii concurentei neloiale)3. Izorche.1995. ed.. TGI. acestea producand o valoarea economica agentului economic respectiv. 1. p. DS 1994. Autori francezi includ sub denumirea de “actiuni parazitare” toate activitatile contrare uzantelor comerciale care lipsesc de substanta munca altuia (uzurpa munca altuia). a unei idei publicitare. Traite de droit commercial. p. fie in profitul suplimentar obtinut de autor. 1993. Le parasitisme dans tout ses etats. prin care el dobandeste un avantaj G. Somm. 29. Paris. Ei considera ca spre deosebire de confuzie.06. Un alt autor sugereaza ca teoria actiunii parazitare a aparut din necesitatea de a depasi limitele clasice ale dreptului concurentei neloiale. fie in vointa acestuia de a obtine un avantaj si a dobandi in mod fraudulos o parte din piata7. 7. Ripert. Traite de droit commercial. Le parasitisme dans tout ses etats. DS 1996.agent economic. 27.89.1997. aceasta utilizare nu are permisiunea tertului). 10. Librairie Generale de Droit et Jurisprudence. Somm. editia 17.536 1 . Imitarea. pentru a intra pe piata (desigur.03.09. imitarea operei altuia (Versailles.1990. ea se manifesta prin utilizarea valorii economice rezultate din munca unui tert. Aceasta neplacere comerciala constituie un interes nascut si actual4. in Revue internationale de propriete intellectuelle et artistique. 565. ei declara ca “concurenta parazitara este o forma agravata a concurentei neloiale in sensul traditional al termenului (confuzie si deturnarea clientelei)2”. in “Recueil Dalloz Sirey”. Ripert. Le parasitisme dans tout ses etats. Traite de droit commercial. ea priveste numai conditiile deosebite in care se pot exercita cele doua fapte] In cazul parazitismului economic.. le Tourneau. Somm. Versailles. produsa prin know-how si munca intelectuala. DS 1996. R. fie ca aduce atingere reputatiei produsului imitat datorita calitatii mediocre a produsele care imita. Parazitul are un comportament de “urmarire”. 534-535. p. le Tourneau. Ripert. DS 1994. Chronique. 1998. Librairie Generale de Droit et Jurisprudence. le Tourneau. actiunea in concurenta neloiala sanctioneaza uzurparea unei valori economice.1995. le Tourneau. valoare care nu este protejata printr-un drept specific5. Astfel. p.

313)14. in “Recueil Dalloz Sirey”. se poate utiliza notorietatea unei denumiri de origine controlata: Champagne. in “Revue trimestrielle de droit commercial et de droit economique”. De la specificite du prejudice concurrentiel. DS 1996.03. Somm. 77). p. Les fondements de la sanction de la concurrence deloyale et du parasitisme. p. 311 13 G.com.1995. 21. In ceea ce priveste uzurparea notorietatii altuia. 1993. R.12. tome 1. DS 1996. 7. 232 ????. 87. Traite de droit commercial. 312-313 11 G. rationamentul porneste de la faptul ca valoarea economica a muncii unei intreprinderi consta in know-how-ul ei.1995.11.07.538-539 9 . 1998. R.com. DS 1993.537-538 14 G. O alta forma de uzurpare a marcii consta in folosirea ilicita a unei marci (Cass.07.1989.01. Izorche. DS 1996.1996.02. IR 6). Somm. comite o actiune parazitara). individualizata. p.44-45. poate fi vorba de reproducerea unei formule al carei renume a fost obtinut printr-un effort publicitar sustinut si datorita calitatii produselor vandute (TGI Lyon. IR 220 – marca Orient express). ed. ed. a titularilor unei marci. p.06. 145).1990. Cass.42-43. slogan. Somm.115). 20.com. DS 1994. p. Somm. Ripert. sa fie protejate si ideile. 12 Ph. insa devine neloial atunci cand este rezultatul unui act parazitar (Cass. nume comercial. Roblot. Unii autori merg insa si mai departe si propun ca prin sanctionarea actiunii parazitare.1995. ideile pure. M-L. 6. acompaniata de o pierdere a rentabilitatii investitiei realizate (pierderea clientelei nefiind necesara pentru a caracteriza prejudiciul comercial) (Cass. Victima se poate plange de devalorizarea sau deprecierea propriului produs datorita actiunii parazitare (Paris. 1996.1994).com.42). Uzurparea notorietatii altuia apare in mod deosebit in ceea ce priveste marca notorie.12. Ripert. 29. Somm. Ph. de banalizarea operei sau marcii. Le Tourneau. Le Tourneau. 250).1989. Astfel. 1993. chiar daca autorul si produsele sale aveau o reputatie bine stabilita pe piata iar cei doi agenti economici nu se aflau in raporturi de concurenta (Paris. Astfel. Izorche.1993. IR 6. O activitate caracterizata exista atunci cand parazitul urmareste sa se plaseze in urmarirea (sillage) altuia si sa profite. Somm.1996. de utilizarea unei marci intr-un slogan publicitar pentru un produs concurent (Versailles. vol. 10. 4. din notorietatea altuia). p.06. Traite de droit commercial. 1993. 22.Paris. cu titlu lucrativ si in mod nejustificat.concurential si o plus-valoare durabila9. DS 1997. fructele economice ale operatiunii tertului (Paris.1. cu putine costuri.536-537. El a prezentat parfumul intr-o sticla amintind de dopul caracteristic sticlelor de samapanie.313) sau obtinand. editia 17. ed.1994.1996. TGI Lyon. Ripert. Datorita costului scazut cu investitiile pe care il are parazitul. se inspira in mod semnificativ din sau copie o valoare economica a altuia.11 Sanctionarea uzurparii notorietatii prelungeste protectia impotriva faptelor neconcurentilor (dar numai cei care urmaresc sa obtina un profit. Paris.1989. dar acoperind produse diferite (Cass.02.1996. R. 251. 15. speculatiile intelectuale –care conform acestor autori pot circula liberavand un caracter cu totul exceptional). Le parasitisme dans tout ses etats. Versailles. O alta forma de uzurpare a marcii este depunerea unui depozit pentru o denumire similara celei unei marci notorii. T. 21. Pentru a obtine condamnarea autorului.1995. 4.1993.313. 7. de care parazitul incearca sa profite fara a participa la costurile necasre pentru atingerea renumelui.09. Traite de droit commercial. Paris.02. Chronique. De la specificite du prejudice concurrentiel. Paris.09. In cazul respectiv. ea dobandeste un renume. DS 1993. Contrats Conc. 236. imprumutand prestigiul denumirii si deturnand astfel notorietatea ei. A fost acuzat ca in acest fel a creat un efect atragator. un creator (Yves Saint Laurent) a ales numele de Champagne pentru un nou parfum de lux. le Tourneau. iar victima poate cere incetarea si/sau repararea acesteia. DS 1995. de investitiiile acestuia pentru a obtine o anumita notorietate (Paris. p. 6. Datorita acestui know-how.1995.116). tome 1. DS 1996. 20.com. Roblot. p. sau de imitarea ilicita a unei marci notorii (Paris. DS 1996. Cons. Chronique. 1218).1989. 30. M-L. editia 17. 25. editia 17.com.312 (oricine care. Librairie Generale de Droit et Jurisprudence. Iar protectia ideilor ar trebui sa intervina nu pentru ca exista un drept privativ asupra lor. 27. 1998. DS 1992. DS 1992. Notorietatea nu se limiteaza la marca.09. Somm. deturnand astfel o parte din clientela (T. este necesar ca activitatea parazitara sa fie caracterizata (TGI Paris.11.1995. un avantaj lucrativ. acesta poate practica preturi mai scazute dacat victima.03.06. 88 si in Le parasitisme dans tout ses etats. ci pentru ca impiedica producerea unui prejudiciu altuia printr-o fapta culpabila10. Parazitismul creeaza o neplacere (trouble) comerciala.1995. Librairie Generale de Droit et Jurisprudence. in “Recueil Dalloz Sirey”. Ph. Dalloz Affaires. sigla12.com. tome 1. 27. 21. Paris. DS 1992. Somm. Somm. 116)13.12. in “Recueil Dalloz Sirey”. insa numai acele idei care au o valoare economica (ele fiind de fapt majoritatea in lumea afacerilor. 489). p. DS 1993. 10 Ph. DS 1994. Acest lucru nu este condamnabil in sine (Paris. denumire de origine.02. p. Chronique. 1996.02. Somm. 1998. si isi procura un avantaj concurential. DS 1997. Roblot. nr. le Tourneau. fara a plati. Les fondements de la sanction de la concurrence deloyale et du parasitisme. nr.51/ 1998. 26. Librairie Generale de Droit et Jurisprudence.1989. Le parasitisme dans tout ses etats. 21.

Contrats Concurrence. Deci.I. 7.G.Considerarea parazitismului ca fapt de concurenta neloiala pune in discutie fundamentarea actiunii in concurenta neloiala.I.10. daca se are in vedere confuzia privind decoratia exterioara. Izorche. DS 1997. b) dupa obiect . ceea ce se apara in acest caz este nu atat agentul economic.imitarea sau falsificare semnelor distinctive folosite in raportul de concurenta (marci. cat si pe piata unde opereaza parazitul (care isi econmomiseste eforturile)16. embleme.02. p. Actiunea in contrafacere nu putea fi folosita. R. p. este o actiune subsidiara.1993). in cazul in care isi constituie o clientela distincta de a victimei parazitate prin parazitarea acesteia.) – de ex. Similitudinea trebuie sa fie suficienta pentru a antrena un risc de confuzie. Consommation.1997. etc. atata vreme cat prejudiciul poate fi recuperat prin raspunderea civila delictuala (a caror conditii de existenta sunt foarte suple in materia concurentei neloiale). Or.1996. care sanctioneaza caracterul neloial al mijloacelor folosite de autor (si din existenta caracterului neloial deduce si existenta prejudiciului si a legaturii de cauzalitate). dar in acest caz avem un caz “clasic” de concurenta neloiala.. in “Recueil Dalloz Sirey”. ci ea este asociata si cu alte semne distinctive sau alte elemente atractive (servicii pot-vanzare. arhitectura interioara poate distinge un grup de magazine in randul clientelei.45 17 M-L. M-L. Prin actiunea sa. In functie de natura comertului si notorietatea emblemei. nu pot fi gasite elemente care sa distinga concurenta neloiala de concurenta parazitara (op.). in acelasi scop de dezvoltare. Este cazul activitatii parazitare care pune in discutie teoria actiunii in concurenta neloiala15. Daca emblema este insa notorie. atunci imitarea ei poate fi sanctionata in concurenta neloiala in lipsa unei clientele comune. Roblot..2 si 3 din L 11/ 1991.. dar pentru alte motive decat aceasta (fara a fi insa complementara sau supletiva acesteia)18. adresandu-se aceleiasi categorii de clienti. p. vz. 263). Asemanarea trebuie sa fie suficienta (daca nu este pur si simplu o reproducere) pentru a antrena confuzia unui client mediu (Cass. bazat pe existenta unei clientele comune (situatia calificata la francezi drept concurenta parazitara). Chronique. Contrats Concurrence. 23. Autorul arata ca in realitate. protectia se poate intinde asupra unui cartier sau oras sau pe intreg teritoriul national. cat concurenta in sine. Aceasta deoarece parazitul. deoarece o asemenea actiune are un caracter subsidiar oricaeri alte modalitatii de recuperare a unui prejudiciu.42)19. consumatorul este posibil sa se insele asupra identitatii agentului economic caruia i se adreseaza (clientul confunda concurentii). Exista concurenta neloiala numai daca utilizarea emblemei creeaza confuzie intre doua intreprinderi de acelasi gen.528 15 . a fost speta Pontiac. etc.02. Paris. p. in timp ce o alta intreprindere incearca sa profite de notorietatea sa. Paris. IR 249. 20. Somm.40-42 16 M-L. le Tourneau.05. p. nr. 1993.. 311. Parazitismul este sanctionat pentru ca aduce atingere principiului insusi al concurentei. 21.1989. nu mai este in raporturi de concurenta cu aceasta din urma (situatie calificata in dreptul francez drept actiune parazitara). Raspunderea pentru actiunea parazitara nu s-ar putea justifica insa pe imbogatirea fara justa cauza. Daca insa magazinele concurente se afla situate in aceeasi zona (vad comercial). 5 alin. Librairie Generale de Droit et Jurisprudence. Totusi. Ripert. 21. Protejand eforturile agentului economic pentru a-si dezvolta activitatea economica.com. Somm. De ex. Les fondements de la sanction de la concurrence deloyale et du parasitisme. 115). In dreptul francez. jurisprudenta este destul de stricta in aprecierea exeistentei confuziei. insa nu este in general sediu permanentficienta. Les fondements de la sanction de la concurrence deloyale et du parasitisme. insa nu pentru confuzie. Din acest punct de vedere. nu poate fi folosita actio de in rem verso17. ci pentru ratasare parazitara (la Ripert. 1996. ed. ea poate face obiectul confuziei daca denumirea este specifica si nu generica. art. Consommation. nume comerciale. Paris. este suficienta numai asemanarea decoratiunilor interioare (– T. Traite de droit commercial. p. Nu existau nici raporturi de concurenta intre cei doi agenti economici. editia 17.com.1986. parazitul aduce o atingere concurentei atat pe piata unde opereaza victima (pe care o slabeste). Desigur. prin care a fost sanctionat un producator de frigidere care a folosit o marca de automobil pentru a-si promova produsele. Cat priveste imitarea emblemei. Le parasitisme dans tout ses etats. exista si situatia in care parazitul preia o parte din clientela victimei. 21. 1996. actiunea in concurenta neloiala sanctioneaza in acest caz refuzul autorului de a face ele aceste eforturi. nr. Izorche.142) si sa nu rezulte din tendintele la moda (Paris.48-52 18 Ph. totusi instanta a considerat ca victima isi vede slabit caracterul distinctiv al marcii. Les fondements de la sanction de la concurrence deloyale et du parasitisme.12. Astfel. aceasta din urma trebuie sa fie suficient de caracteristica – T.G.cit. decisa de Curtea de Apel din Paris in 1962. 1998. In consecinta. DS 1987. Facand parte din aceeasi categorie cu actiunea in concurenta neloiala (daca nu este chiar o alta forma a acesteia). se considera ca prin imitarea semnelor distinctive prin fapta de confuzie. Prima speta care a deschis drum sactionarii actiunii parazitare in dreptul francez. datorita existentei principiului specialitatii marcii. Izorche. tome 1.1996. care poate fi folosita concomitent cu actiunea in contrafacere. DS 1993.03. actiunea in sanctionarea parazitului nu este admisibila decat atunci cand victima nu are la indemana o alta cale juridica specifica. 313) 19 G. prioritatea de folosinta asigura dreptul unui comerciant de a impiedica alt comerciant sa foloseasca aceeasi emblema pentru un comert asemanator (Cass.

facturi. 529. 1998. 4. editia a V-a. dreptul asupra firmei se obtine prin folosire publica si daca folosirea inceteaza. In Franta. 805. R.com. Dalloz. Librairie Generale de Droit et Jurisprudence. IR 124). ed. ele pot consta in prin folosirea numelui altuia pe hartii comerciale.. publicitate. Paris. Spre deosebire de numele comercial.248. in timp ce firma este denumirea sub care un comerciant isi exercita comertul. partea esentiala). se considera la francezi ca un depozit de marca ulterior nu poate fi anulata datorita existentei unei embleme anterioare asemanatoare (mai putin in cazul in care emblema a devenit notorie la nivel national)21.com. sub conditia de a nu aduce atingere drepturilor dobandite ale altora. Burst. Dalloz.-J. p. protectia ei fiind protectia persoanei morale. suficient este ca exista un risc real de confuzie in randul clientelei (Cass. Droit de la propriete industrielle. indiferent de notorietate sau de intinderea folosirii sale (de ex. in sensul ca ambele sunt semne distinctive care contribuie la ralierea clientelei unui agent economic. atunci ea este devine un obiect de proprietate incorporala (A. p. Jurisprudenta franceza recunoaste principiul specialitatii chiar si cand numele comercial este notoriu (ceea ce inseamna ca el poate fi folosit de un comerciant din alt domeniu de activitate). A. 11 “Hotels de l’Europe”. Librairie Generale de Droit et Jurisprudence. p.Chavanne. In jurul numelui comercial se raliaza clientela (A. 17. editia a V-a. Roblot. Aceasta face ca denumirea sociala sa fie un element incorporal nepatrimonial. p.03. R. Incalcarea marcii se sanctioneaza prin actiunea in contrafacere. Precis Dalloz. Paris. 182-183. Dalloz. Roblot. Librairie Generale de Droit et Jurisprudence. p. Burst. ed.06.1992)20. 4 patiserii “aux delices” in Paris)25. prospecte. O societate comerciala poate avea denumirea sociala comuna cu numele comercial. p. tome 1. Burst. denumirea sociala (“raison social”) este numele care identifica persoana juridica si sub care aceasta se semneaza (ceea ce in dreptul roman ar fi denumirea persoanei juridice). camioane care livreaza marfa. deosebit. Burst. Burst. 420-421). In ceea ce priveste reproducerea. Ed. Cel care uzurpa sau imita o firma si care creeaza riscul de confuzie in sanul clientelei comune a doi agenti economic concurenti. 182-183.-J. editia a V-a. p. Ripert. insa cele doua categorii sunt totusi distincte. J. 894-895) 23 G. p.11..09. Un agent economic este liber sa isi aleaga firma pentru a se individualiza. Roblot. ed.Chavanne.1995. ed. 1998. 16. Nu are importanta ca imitarea este voita sau nu. R. Sunt 7 “Hotel de la Gare”. Uzurparea sau alta atingere adusa numelui comercial se poate face prin reproducere pur si simplu sau prin imitatie (ca modalitati concrete. savarseste o fapta de concurenta neloiala. Rouen. 1998.12. 28. Chiar daca la partea G. Droit de la propriete industrielle. 7. Ripert. DS 1997. editia 17. este suficient ca unul sa aiba un sens special.1997. Roblot. Precis Dalloz. Paris. nu poti continua sa utilizezi firma asemanatoare pe Internet)26.-J. Dalloz. cum ar fi un hotel. pentru ca intreaga denumire a firmei sa fie protejata (Paris. Precis Dalloz.-J. J. Precis Dalloz. J. Ripert.818 25 A. 1998.528-529 21 A. p.. care distinge intreprinderea in ochii publicului.)27. tome 1. editia a V-a. Daca denumirea sociala este folosita ca nume comercial. Traite de droit commercial.1992. Droit de la propriete industrielle. Protectia emblemei se realizeaza numai prin actiunea in concurenta neloiala si de regula are o raza teritoriala locala. 817-818 26 G.1991. Protectia lor se realizeaza prin tehnici diferite. Dalloz.1988) ca el se bucura de o protectie nationala. J. p. pe cand numele comercial este o valoare incorporala patrimoniala.. Dalloz. Traite de droit commercial. in timp ce denumirea sociala este netransmisibila. Somm. agentul economic are numai o clientela locala. 1998. editia 17. ed. Paris. 5. ed. 806-807. 1998. J. Paris. ed.1997 – risc de confuzie datorat folosirii unei perioade indelungate de timp a doua denumiri similare). editia a V-a. jurisprudenta franceza a stabilit relativ recent (Cass. DS 1996.Chavanne. Droit de la propriete industrielle. 1998. in timp ce incalcarea firmei se sanctioneaza prin actiunea in concurenta neloiala.-J. etc. insa a sanctionat aceasta folosire ca un abuz de drept24. Paris. DS 1993.com. ed. p. Ripert.06. Precis Dalloz. J. In ceea ce priveste protectia teritoriala a numelui comercial.Chavanne. se pierde si dreptul23. Traite de droit commercial. Protectia firmei este conditionata de originalitatea denumirii in sectorul economic avut in vedere – principiul specialitatii (Versailles.04. 153). Datorita razei teritoriale limitate. Inlaturarea riscului de confuzie priveste orice mod de utilizare si orice suport (de ex. Insa marca desemneaza originea unui produs sau serviciu. editia 17.fiind o distinctie intre cele doua categorii de fapte) (Cass. 1998. ea se poate face cu privire la tot numele comercial sau numai la o parte (cuvantul “vedeta”. exista unele asemanari cu marca. Precis Dalloz. tome 1. 1998. 842-843 22 Dreptul francez defineste numele comercial (“nom commercial”) ca termenul care distinge un fond de comert de altul (ceea ce in dreptul roman ar fi firma). Droit de la propriete industrielle.Chavanne. editia a V-a. 7.529 20 . Droit de la propriete industrielle. Roblot. Paris.07. oral. Somm. 806 24 A. 8. Ripert.-J. Burst. Atunci cand firma este compusa din mai multe cuvinte.1997. Cat priveste numele comercial22 (firma la noi?).Chavanne. deoarece numele comercial poate fi transmis odata cu fondul de comert.

Numele patronimic are un caracter inalienabil si imprescriptibil.com. Precis Dalloz. Droit de la propriete industrielle. etc.-J. p. a se vedea Paris. In ceea ce priveste fabricantii de accesorii. succesor. Dalloz. J. 212. editia a V-a. Droit de la propriete industrielle. p. ed. 11. jurisprudenta a considerat ca nu exista pericol de confuzie. insa atunci cand este folosit ca marca (si. Droit de la propriete industrielle. adaugarea numelui unul asociat. 840 32 A. 12. Dalloz. Precis Dalloz. DS 1995. Paris. Precis Dalloz. Paris. firma uzurpatoare creeaza un risc de confuzie sau il paraziteaza sau exista riscul de a-l vulgariza33.). 22. uzurpare quasi-servila: numele original “Promo 2000”. Droit de la propriete industrielle. Dalloz. Daca nu este uzurpat elementul distinctiv. Precis Dalloz. In Franta. indiferent va face parte sau nu dintr-o marca. Fiecare persoana are dreptul de a-si utiliza numele ca semn distinctiv pentru activitatea sa economica. p.-J. p. Dalloz.hotelul Bourbon si “Grand hotel de Bourbon Conde”. Burst. fiind totusi condamnat.11.809-811 27 .30 In cazul in care apare un conflict (datorita riscului de confuzie) intre un nume comercial (sau o denumire sociala) si un depozit de marca ulterior.) Totusi. Dalloz.. Daca este vorba de numele comercial al unui comerciant localizat in alta tara. Aix-en-Provence. atunci judecatorul poate decide mentionarea tuturor prenumelor in numele comercial. IR 192. ca nume comercial) isi schimba functia in mod radical: nu mai este un element al statutului personal.com. “Caviar Astara” si “Caviar Volga”. 182 35 A. editia a V-a. Burst. 1998.Chavanne. Este permisa folosirea numelui patronimic ca nume comercial. editia a V-a. Somm. J. Paris. Somm. Burst. datoritatii notorietatii sale. ed.1985.10. editia a V-a. mai ales sub forma unei firme. cand numele comercial este “slab”. cu o marca sau o emblema existenta deja in acelasi sector sau intr-un sector similar (aprecierea pericolului de confuzie fiind o chestiune de fapt – de ex. etc. ea consta in a alege un nume comercial care creaza confuzie cu un alt nume comercial. Dalloz. precizarea calitatii de junior. Paris. 1998.825-826 31 A.10. Droit de la propriete industrielle. 5. In ceea ce priveste imitarea.. astfel ca numele trebuie sa se plieze acum exigentelor comertului34. Droit de la propriete industrielle. Paris. editia a V-a. DS 1993. 1998. editia a V-a. Situatia este deosebita atunci cand firma consta in numele patronimic al unei persoane.Chavanne. DS 1987.1994.Chavanne.uzurpata sunt adaugate noi elemente. etc. cuvantul “caviar” fiind pur descriptiv)28. Aceasta folosinta trebuie sa excluda insa orice frauda si sa nu antreneze confuzie in sanul clientelei. de catre judecator)35 sau cand comerciantul cu nume omonim nu introduce in numele sau comercial un element care sa indice publicului ca este diferit de comerciantul cu un nume identic si care exercita A. uzurpatorul a adaugat “ ECA electronics corporation of America. ed. Daca este notoriu. Burst. Burst. Etudes de propriete intelectuelle”.-J. prin analogie. aceasta nu suprima intotdeauna fapte de concurenta neloiala (de ex. Precis Dalloz. J. J.Chavanne. 1974. daca folosirea numelui comercial al producatorului este necesara pentru a indica publicului destinatia acestor produse.-J. ed. 1998. Vetements Charles si Vetements Charly. Mobidecor si Le meuble décor.-J. precizarea datei cand a fost constituit fondul de comert. chiar in lipsa riscului de deturnare a clientelei. in cazul in care un alt comerciant exercita un comert de aceeasi natura si are acelasi nume (in Franta. Acest drept de folosire in scopuri comerciale exista chiar daca exista o marca anterioara cu o denumire asemanatoare (Paris.-A. Paris. p.06. Burst.1993. ed. J. 1998. el va fi protejat in toate tarile uniunii fara a fi necesara inregistrarea lui. DS 1993. uzajul este licit. ed. Precis Dalloz. numele comercial trebuie sa se constituie valabil conform tarii de origine. cu conditia sa ia masuri pentru a evita sa fie confundati cu distribuitori exclusivi sau reprezentanti ai firmei producatoare29.1990. Paris.-J.1995). Paris. p.-J. locul unde trebuie inserat acesta iar daca si prenumele este identic. ed. 830-831 33 A. in Franta la numele “ECA”.05. atunci trebuie sa fie notoriu si in Franta (chiar daca nu este folosit aici) pentru a fi protejat32. 840 34 M. apropiat de banal. jurisprudenta franceza si ulterior legiuitorul au decis ca numele comercial antreneaza anularea depozitului de marca ulterior31. Dalloz. 19.Chavanne. Pentru cazul in care folosirea numelui de familie ca firma a fost sanctionata in concurenta neloiala. 826-827. in “Hommage a Henri Debois. Paris. Precis Dalloz. 825 30 A. Paris. Droit de la propriete industrielle.Chavanne. el este protejat numai daca este exploatat in Franta.. 1998. Precis Dalloz. 1998. p.07.825 29 A. Burst. Perot-Morel. 824 28 A. In cazul denumirii sociale. Desigur. 8 al Conventiei de la Paris din 1883. instantele franceze au acordat protectie denumirii sociale.Chavanne. p.-J. nu avem concurenta neloiala (de ex. J. Tu vois li cinema si Tivoli cinema. L’usage de nom patronimique d’autrui a titre de marque. Dalloz. 1998. dar este considerata concurenta neloiala atunci cand folosirea nu a fost autorizata (in Franta. numele uzurpat “Promotion 2001”). p. Burst. judecatorii cer adaugarea prenumelui.Chavanne. cu un omonim notoriu care este deja utilizat intr-o activitate similara (Cass. editia a V-a. conform art. Dalloz. 116). In cazul in care posibilitatea de distingere se poate realiza prin intermediul unui prenume diferit si/sau prin indicarea unui comert diferit in interiorul denumirii firmei (Cass. ori de catre ori. J. editia a V-a. ed. 15. ed. J. 11. pentru a inlatura confuzia.1993). Droit de la propriete industrielle. ci un simplu semn distinctiv destinat sa atraga clientela.

M.fizica poate include in firma numai numele patronimic] iar insistenta de a folosi numele sau patronimic ca nume comercial cand un nume identic este folosit de un concurent deja stabilit pe piata. DS 1994. nu exista riscul de confuzie in randul publicului datorita folosirii numelui banal in scopuri comerciale. 529-530.. S-a pornit de la prezumtia ca. p. Dalloz. 185-186 (care afirma ca in acest fel este protejat si consumatorul) 40 Ph. si nu atunci cand persoana reclamanta este un celebru umorist45. Precis Dalloz. 94 si 105. Presses Universitaires de France. 96-97 36 37 . ed. Conform jurisprudentei si doctrinei franceze. ed. Dalloz. S-a propus insa in doctrina si o solutie radicala. Nerac. f. in speta era vorba de un produs alimentar inghetat. op.. Perot-Morel. Le droit de la propriete industrielle. pe motivul ca acesta are libertatea de a alege numele sub care exercita comertul sau [ ceea ce la noi nu se verifica.1991. 92 42 Ph.. in scopuri comerciale.. p. Unii autori considera insa ca nu este suficienta numai existenta confuziei pentru a sanctiona utilizarea comerciala a numelui patronimic.-J. alaturarea astfel efectuata aduce atinge grava demnitatii sau prestigiului numelui40.Chavanne. O persoana fizica nu se poate opune la folosirea numelui sau ori a unei denumiri in care este inclus numele sau. 198-199 45 Ph. dat fiind ca orice comerciant are dreptul sa atraga atentia publicului asupra amplasamentului fondului sau de comert.cit. Paris civ. Roblot.a.. 1998. duce in mod inevitabil la o situatie parazitara37. 182 P.cit. acordand astfel prevalenta interesului comercial in raport cu interesul protectiei dreptului la nume. Droit de la propriete industrielle. sunt legate de produsul incriminat. J. p. Dar. instantele au respins actiunile prin care se cerea interzicerea utilizarea numelui in scopuri comerciale. ed. Au existat si decizii izolate. totul fiind o pura intamplare44. 23. reputatia si cariera sa literara sunt afectate. si nu de cel al strazii42. DS 1987. decat numai daca persoana respectiva are o anumita reputatie si folosirea numelui ei reprezinta o atingere deliberata adusa acestuia (Aix-en-Provence. Roubier. jurisprudenta franceza se bazeaza pe doua considerente: pe de o parte. p..cit. astfel ca legatura dintre persoana celebra si produs s-ar fi produs daca persoana era un campion de schi.cit. Droit de la propriete industrielle.01. p. Celebrul scriitor a sustinut ca in acest fel.. comerciantul pers. ar trebui ca publicul sa fie condus fara ambiguitate la concluzia ca activitatea principala sau o trasatura a persoanei celebre al carui nume este folosit. 1998. 93 43 Ph. Din contra. p. La protection du nom patronymique en droit civil. p. op. editia a V-a. ci un nume original (de ex.Chavanne. Astfel.. Nerac.. p. Nerac. op. ci utilizarea unei denumiri inventate din franturi de nume comune sau imprumutata din limbajul curent. Paris. p. Instanta insa a hotarat ca nici forma de publicitate incriminata. Burst. cand interdictia folosirii numelui patronimic al altei persoane in scopuri comerciale a privit nu un nume celebru. 91-92 .cit. In ceea ce priveste primul considerent.cit. rar sau reprezentand o valoare istorica41.-A. In final. A. 1952. 149. confuzia intre numele patronimic si denumirea comerciala trebuie sa fie efectiva si inevitabila in randul publicului si pe de alta parte. reclamantul care cere incetarea folosintei trebuie sa justifice o confuzie posibila pe piata39 si interesul sau de a-i pune capat. p. considerat unic in Paris)43. in sensul de a se interzice in acest caz folosirea de catre un comerciant ulterior a numelui sau civil ca nume comercial. in lipsa unor circumstante particulare.811) 38 Ripert.05. atunci cand un nume patronimic este utilizat in scopuri comerciale sau publicitare. trebuie in acelasi timp sa existe si un prejudiciu real si de o anumita Ripert. Burst. p. 94 44 Ph. sub denumirea de “Galerie Paul Cezanne”. Paris. p. Este demna de mentionat in acest context speta prin care scriitorul Pierre Daninos a cerut instantei sa oblige societatea Danone sa inceteze campania publicitara privind pentru un produs (“pret a glacer”) sub denumirea “Danino”. instanta a obligat parata sa imprime intreg numele galeriei cu caractere de acelasi tip si marime si sa excluda orice tip de scriere care ar putea semana cu scrisul pictorului sau imita semnatura sa (in caz contrar.acelasi fel de comert36. Nerac. Nerac. Pentru a aprecia confuzia prejudiciabila..cit. 202 41 Ph. este mare atunci cand numele este celebru..805-806 39 M. Nerac. p. tome II. Deci. Or. Roblot. reclamantul si societatea parata au convenit ca denumirea galeriei de tablouri sai fie “Galerie de la rue Paul Cezanne”. p. Astfel.-J. 685 (citat de A. nu mai exista uzurpare de nume. 115)38. Perot-Morel. M. motivand asemanarea care exista intre numele patronimic si denumirea produsului din punct de vedere fonetic si identitate ortografica in cazul in care denumirea “Danino” este folosita la plural. riscul de a crea in randul publicului impresia ca titularul numelui patronimic participa sau autoriza folosirea numelui in scopuri comerciale.conducatorul unei expeditii polare. op. denumirea galeriei s-ar ratasa din nou de numele pictorului. Precis Dalloz. op. este celebra speta in care un nepot al pictorului Paul Cezanne a obtinut in justitie interzicerea folosirii numelui pictorului de catre o societate comerciala care exploata o galerie de tablouri in Paris.1986.cit. op.-A. pentru a exista impresia de patronaj a autorului numelui.-A. op. 3. Paris. nici natura produsului nu sunt de natura sa conduca la o apropiere care ar putea impresia ca Pierre Daninos sustine campania publicitara a societatii Danone. op. atunci cand numele folosit este banal sau comun. J. pentru a se evita orice posibilitate de confuzie. numele de “Epuran”. Perot-Morel. editia a V-a.

Nerac.cit.gravitate adus titularului numelui. 99 50 Ph. p. o doamna Bonneville de Marsagny a intentat in anii ’50 o actiune impotriva unui comerciant de sampanie care. numele a cazut cumva in domeniul public54.. M. fiica sa a cerut instantei sa interzica folosirea numelui Negresco de catre acel comerciant. Perot-Morel. p. p.. numele sufera in mod inevitabil o anumita vulgarizare. Un invatator francez purtator al acestui nume a invocat depresia nervoasa pe care a suferit-o datorita repetarii continue a acestui refren ce cuprindea numele sau si a faptului ca elevii sai fredonau refrenul in mod repetat in prezenta lui. s-a considerat ca este adus un prejudiciu moral grav numelui de “Neuville” de catre un ziar de mare tiraj care anunta intr-o pagina logodna unei membre a acestei familii si in pagina urmatoare anunta ca buticul “Monsieur de Neuville” a inceput perioada de soldari48. desi nu avea nici un drept in acest sens49.cit. op. Perot-Morel. De exemplu. 47 Ph. Daca publicul considera ca numele este in principal legat de un anume loc. p. cand firma L’Oreal a lansat un cantec publicitar privind marca unui sampon. in “Hommage a Henri Debois. simplul fapt ca numele este utilizat de o asemenea maniera incat in randul publicului se creeaza asocierea spontana intre purtatorul numelui si produsul sau intreprinderea astfel desemnate. Dovada culpei este necesara atunci cand se pretind despagubiri. Perot-Morel. op. ed. 98 49 Ph. Totusi.-A. fie pentru ca folosirea prestigiului istoric al numelui in scop publicitar duce la desconsiderarea acestuia)47. M. Dalloz. Daca este folosita comercial partea mai putin cunoscuta de catre public. nascut in Marsagny. atunci folosirea lui in scopuri comerciale nu este interzisa (dat fiind ca orice comerciant are dreptul de a atrage atentia publicului cu privire la localizarea fondului sau de comert –v. op.. identica cu numele Dop. principala acuza este ca datorita metodele agresive de publicitate. supusa riscurilor comertului si mai ales celui de faliment. p..cit. 103. Nerac. dar nu este ceruta atunci cand se cere numai incetarea folosirii numelui patronimic50. folosirea numai a unei parti nu constituie o uzurpare. 101. L’usage de nom patronimique d’autrui a titre de marque. considerand ca inactiunea doamnei Negresco-mama echivaleaza cu o acceptare tacita a folosirii numelui in scopuri comerciale52.189 54 M. 99 51 Ph. Astfel. reclamantul nu poate invoca numai ranirea amorului propriu pentru a cere incetarea folosirii numelui in scop comercial46. in cazul numelor compuse).cit. p... Astfel..103-104 53 Ph.cit.-A. atunci riscul de confuzie nu exista51. op. In ceea ce priveste posibilitatea ca demnitatea sau prestigiul numelui patronimic sa fie afectate prin folosirea lor comerciala.189 46 . 190-191 52 Ph. op. In realitate. 97. Nerac. Totusi. p. interesul prioritar este cel al comertului). instanta a respins actiunea deoarece nu s-a demonstrat existenta unui prejudiciu generat de confuzia intre marca produsului si numele patronimic). Dat fiind ca dreptul asupra numelui poarta asupra tuturor elementelor sale. astfel ca simpla lor utilizare fara permisiune creeaza titularului un prejudiciu moral de netagaduit (fie pentru ca numele figureaza in cadrul firmei unei societati comerciale. unele instante au respins actiunea purtatorului numelui atunci cand folosirea comerciala viza numai o parte a numelui (de regula. exemplul cu Paul Cezanne si rue Paul Cezanne)53 (de exemplu. Perot-Morel. in anul 1942. Actiunea a fost respinsa. mesajul publicitar bazandu-se pe repetarea obsesiva a cuvantului “Dop”.cit. op. instantele tind sa respinga actiunea daca inactivitatea apare ca o acceptare tacita a folosintei in scopuri comerciale (iarasi.-A. Totusi. motivand gresit ca numele formand o unitate indivizibila. este vorba de analiza facuta celebritatii partilor numelui in randul publicului. op. Nerac.cit. p. utilizarea lui evocand in primul rand imaginea unui anume loc istoric sau turisitic. sotia intemeitorului celebrului hotel “Negresco” din Nisa a cerut unui comerciant de cafea sa inceteze sa mai foloseasca numele Negresco in cadrul firmei sale. In cazul in care numele patronimic este identic cu a unui loc geografic si acesta din urma nu este o indicatie geografica (“appelation d’origine”). nu conduce la pierderea dreptului la actiune. p. a adoptat numele satului sau natal insotiti de prenumele sau ca marca pentru sampania vanduta. 204 (care invoca speta “Dop”. p. Faptul ca purtatorul numelui este pasiv si nu intervine o lunga perioada de timp pentru a stopa folosirea lui in scop comercial. M...-A. op.cit.-A.. 18 ani mai tarziu. op. Nerac. Acest lucru se verifica mai ales atunci cand numele folosit este ilustru si vechi. p. desi agresiunea publicitara asupra numelui era evidenta. Instanta a respins actiunea. op. In ceea ce priveste dovada existentei unei culpe pentru a atrage raspunderea delictuala a autorului. Nerac.cit. instantele analizeaza modul in care publicul recepteaza numele: ca identificand o persoana sau un loc. Nerac.cit.cit.. Aceasta deoarece se considera ca prin asimilarea sa cu un loc geografic. dat fiind ca dreptul la nume este imprescriptibil. Perot-Morel. protectia numelui trebuie admisa chiar daca uzurparea nu este totala. este o proba suficienta ca paratul a incercat sa profite de prestigiul numelui patronimic. publicului avand reprezentarea mai putin a familiei decat a satului respectiv). M. op. p. 1974. Etudes de propriete intelectuelle”. Paris. Acesta a refuzat si doamna nu a continuat actiunea. 185 48 Ph.

fr (. tome 1.-J. R.)61 In ceea ce priveste Internet-ul propriu-zis. ceea ce poate genera confuzie este radicalul din denumirea domeniului (care se compune din elementele urmatoare: http://radicalul. prin repetare si traditie. cand titularului adresei pe Internet a fost obligat sa retraga adresa).09.com (org. etc. Precis Dalloz.55 Daca este indiscutabil ca autorizarea trebuie ceruta in cazul numelor celebre. 190 57 M. putand fi cedat o data cu fondul de comert.Chavanne. Acest radical este unic si permite identificarea titularului adresei de Internet (este posibil ca acelasi agent economic sa aiba mai multe adrese. In consecinta.-J. 805-806 59 A. Dalloz. nici denumire sociala.. si art.ec. 1998. 849 60 G. depinde de notorietatea publicatiei si este lasat la aprecierea instantei (France-Soir si France-Sud. dar si tuturor celor care au un interes legitim de a cere protectia sa.-J. chiar elementele banale pot deveni elemente de identificare a produsului/ ag. p. 1998. Droit de la propriete industrielle. Perot-Morel. dar prin reproducerea respectiva se savarseste un parazitism sau este afectata imaginea titularului semnului distinctiv)62. J. p. p. . persoana care se considera afectata poate introduce fi o actiune in contrafacerea marcii (daca ea este titulara unei marci anterior inregistrate si un alt agent economic a deschis o adresa pe Internet care contine un radical identic cu marca respectiva –speta decisa in Franta. J. fie o actiune in concurenta neloiala (daca numele domeniului reproduce un semn distinctiv neprotejat. Droit de la propriete industrielle. Precis Dalloz. nu acelasi lucru se poate spune despre numele comune sau banale. Totusi. aceasta constituie mijlocul de protectie de drept comun. respectiv . se poate pierde prin nefolosire. 1998.Chavanne. iar cedentul nu isi pierde drepturile pe care le are in baza dreptului aplicabil statului personal57. etc.Pentru a putea folosi in scopuri comerciale numele patronimic al altei persoane. In ceea ce priveste protejarea titlului unei publicatii prin actiunea in concurenta neloiala. editia 17. cu litere mari. 5 alin. revista “Guerir” a obtinut condamnarea revistei “Medecine 52” pentru ca aceasta si-a intitulat un numar special. ed. ed. deosebirile dintre numele civil (patronimic) si numele comercial sunt urmatoarele: primul este un atribut al persoanei fizice. Ripert. ed.cit. In ceea ce priveste valabilitatea contractului prin care se permite folosirea numelui patronimic in scop comercial. Perot-Morel. Librairie Generale de Droit et Jurisprudence.527-528 62 A. Este suficient pentru uzurparea titlului sa existe un singur numar din publicatie incriminata (de ex. les informations industrielles et commerciales si les informations artisanales et commerciales. nici marca protejata. R. pentru mai multe detalii privind publicitatea si confuzia. proprietarul titlului care a fost folosit mai intai poate obtine interdictia folosirii titlului mai recent. In cazul in care denumirea unei adrese creaza confuzie.substituirea de produse/ falsificarea de produse (vz. op. Traite de droit commercial. Sintetizand. Droit de la propriete industrielle. p.187 M.).sau alt domeniu generic). Riscul confuziei este un element de fapt. lucrarea mea doctorat Problema cea mai dezbatuta in acest context: disocierea intre elementele banale si cele originale (a caror imitare este sanctionata) ale mesajului publicitare. p. Roblot. v.1991. p.1 din L 11/ 1991) – subiectul activ isi plaseaza propria marfa (sau marfa altui concurent cu care are o intelegere in acest sens) pretinzand ca nu mai are marfa M. este nevoie de acordul prealabil al persoanei afectate. cu denumiri de domenii diferite). editia a V-a.-A. care nu este nici semn distinctiv. ed.-A.imitarea sau falsificarea continutului mesajului publicitar – imitarea/ falsificarea nu se refera la ideea publicitara (“ideile nu sunt brevetabile”).Chavanne.cit. In cazul in care o persoana fizica decide sa adopte numele sau ca nume comercial. Acordul trebuie cerut nu numai celor care poarta efectiv numele. reprezinta un mijloc de exploatare a unei activitati comerciale. p. Mai mult. Fou-rire si Pour-rire. incesibil si nu poate fi modificat decat in cazuri speciale. Traite de droit commercial. tome 1. editia a V-a. Mesajul publicitar poate face obiectul confuziei deoarece el reprezinta un mijloc prin care agentul economic retine atentia clientelei-tinta60. editia a V-a. fiind imprescriptibil. Ripert. S-a decis in Franta ca un “chiosc telematic”. p. faptul de a nu cere permisiunea folosirii in scopuri comerciale si a unui nume banal apare ca o discriminare si o incalcare a insasi naturii dreptului asupra numelui56.527 61 G. 797-801 55 56 . editia 17. Paris.-A. care deschid noi posibilitati de captare a clientelei. Aceasta deoarece numele nu este cedat pentru a fi folosit in scop de identificare a altui individ. In acest context. “Guerir”)59. Dalloz. Perot-Morel. ci la mijlocul prin care se materializeaza. 1998. ed.ro.cit. op. 1998. Precis Dalloz. in timp ce al doilea este un element incorporal al fondului de comert care are o valoare de ordin patrimonial. 20.. cel care il adopta este protejat prin actiunea in concurenta neloiala. op.. Paris. nu poate fi invocat caracterul inalienabil al numelui patronimic pentru a interzice o asemenea conventie. Roblot. Paris.. de utilizarea unui cod asemanator de catre un concurent (codul de acces fiind un mijloc de a intra in contact direct cu cel care organizeaza chioscul – Paris. trebuie incluse si tehnologiile moderne de comunicatie (Internet). Librairie Generale de Droit et Jurisprudence. Daca exista riscul confuziei. Burst. pentru domeniile locale). J. Burst. Dalloz. . acesta devine element al fondului de comert si lui ii este aplicabil dreptul bunurilor si nu dreptul persoanelor58. Burst. 192 58 A.

1998. Paris 15.CA Paris.-J.-J. aceasta nu constituie concurenta neloiala (Cass. editia a V-a. daca se dovedeste ca in acest fel a creat confuzie in randul publicului intre cele doua produse sau chiar daca exista numai riscul de a crea confuzie68. insa este concurenta neloiala faptul de a scrie clientilor prevenindu-i ca o actiune in concurenta neloiala a fost introdusa si anticipand solutia de condamnare Ph. 15. in general prezentarea exterioara a acestora (Cass. 411-412 69 A. R. Le Tourneau.1989.03. ed. Dalloz.01.-J. J. Burst. fabricarea de produse identice (Paris. 411 67 A.1995. a fost considerat licita copierea unui model de robinet. Nu este considerata fapta de concurenta neloiala punerea in garda de catre titularul unui desen sau model industrial a clientilor sai. in baza teoriei actiunii parazitare) daca prin copiere a economisit resurse privind lansarea si perfectionarea produsului (de ex. In consecinta.1994. produsele concurente fiind oferite in acelasi loc si fiind identice (autorul prezinta astfel produsele sale ca fiind mai avantajoase decat cele ale concurentului). La fel. 209. jurisprudenta franceza nu condamna agentii economici care copie un model neprotejat.com. J. Subiectul activ nu va fi sanctionat daca demonstreaza in mod neechivoc ca nu mai avea marfa concurentului lezat atunci cand a facut substituirea. Droit de la propriete industrielle. J. un planiglob care figura in catalogul unei societati rivale – CA Paris. 413 63 64 . 1988.1997. Burst. Droit de la propriete industrielle. Dalloz. deoarece permite autorului sa economiseasca resurse cu cercetarea si pregatirea mulajului si in consecinta el poate vinde la un pret mai scazut decat creatorul modelului original)66. Insa. o agentie de voiaj a reprodus in catalogul sau. Somm. imitarea servila a unui model banal nu este in sine un fapt de concurenta neloiala63. DS 1990.. 396)69. ed. Burst. 26. in principiu. Precis Dalloz. J. Paris.. 29. p.03.-J.1993. Paris. ed. Dalloz. prin fotocopiere.imitare cvasi-servila a preturilor concurentului (Paris. ed. p. DS 1994. daca un fabricant utilizeaza dispozitive identice cu ale unui concurent pentru a asambla acelasi tip de produse. Insa. cu conditia ca in cazul celei din urma sa dovedeasca existenta unor fapte distincte de cele invocate in sprijinul actiunii in contrafacere (de ex. editia a V-a.07. 76). Burst. Un fabricant are dreptul de a-si concepe produsele astfel incat sa poata fi utilizate intersanjabil cu cele ale unui concurent64. Burst. 285). ed. afirmand celor carte il intreaba ca nu mai are stoc de produse Coca-Cola). 531 66 A. 1998. De asemenea. De asemenea. materialele componente erau ele insele produse standard existente in comert. deturnarea clientelei se poate realiza prin prezentarea inselatoare a produsului. vanzatorul ofera produse Pepsi. Le Tourneau. pentru simplul fapt ca le vand la un pret inferior originalului (vanzarea la pret inferior fiind cea care distinge intre contrafacere si concurenta neloiala)67. De la specificite du prejudice concurrentiel. Dalloz.-J.1997)65. Paris 27.09. Precis Dalloz. 411 68 A. Precis Dalloz. 17. autorul care copie acest model poate in continuare fi condamnat pentru concurenta neloiala. desi la intrarea in magazin exista un semn Coca-Cola. De la specificite du prejudice concurrentiel. p. editia a V-a. necesitatile de fabricatie determinate de materialele folosite. daca aceasta copiere/ imitatie este dictata de necesitati functionale (de ex. Imitatia nu poate antrena confuzie decat daca produsul imitat este original.11. copierea mulajului unui model protejat –ceea ce reprezinta o copie servilaeste un fapt de concurenta neloiala distinct de actiunea in contrafacere. 29.1993. 77). jurisprudenta este constanta in condamnarea in concurenta neloiala a celor care copie modele. D. Paris. 412 70 A. Roblot considera ca confuzia prin intermediul produselor are loc mai ales prin imitarea ambalajului. titularul acestuia poate obtine condamnarea autorului faptei atat pe baza actiunii in contrafacere. Ripert. 16. Roblot.Chavanne.com. etichetelor produselor concurente. Traite de droit commercial.com.04. In cazul in care politica comerciala a unui agent economic este indreptata spre standardizarea unui din produsele sale. 86 Ph. Dalloz. Librairie Generale de Droit et Jurisprudence. Nimic nu impiedica. Paris. DS 1995. ii lipseste noutatea sau a cazut in domeniul public). Somm..Chavanne. cel care a copiat modelul neprotejat poate fi condamnat pentru concurenta neloiala (cel mai probabil. DS 1996. In cazul in care modelul copiat nu dispune de protectie conform dreptului proprietatii intelectuale (de ex. prin promovarea in mod constant de preturi inferioare celui ale concurentului. Droit de la propriete industrielle. Somm. Droit de la propriete industrielle. Reproducerea identica a unui produs este interzisa numai in masura in care ea este realizata cu scopul de a insela clientela cu privire la originea produselor si astfel a o deturna (Paris. si daca nu exista riscul de confuzie. Confuzia poate fi generata si prin imitarea desenelor si modelelor industriale.1994). tome 1. Precis Dalloz.. editia 17. cat si pe baza actiunii in concurenta neloiala. ed. Somm. p. p.Chavanne.10. Somm 74 ????. Droit de la propriete industrielle. 1998. J.Chavanne.01.1991). Ripert.01. p. 12. acest lucru nu este prejudiciabil daca nu exista nici o referinta susceptibila sa creeze in mintea consumatorului mediu o confuzie cu privire la originea produselor (Cass.. Precis Dalloz.. 1998..1987. De asemenea.86 65 G.com. De ex.1989)70.Chavanne. Paris. p. editia a V-a.concurentului (mai ales in cazul bauturilor si produselor farmaceutice. prezentarii. 7. DS 1994. Somm. ca un concurent al sau vinde produse contrafacute.. p. 4. 1998. lasandu-se impresia clientelei ca produsul autorului este mai avantajos decat produsul concurentului. dati fiind ca forma lui era determinata de anumite constrangeri: normele de standardizare. Cass. 1998.10. In Franta. editia a V-a.

Paris.-J. Cass.Chavanne. chiar daca a fost introdusa si actiunea in contrafacerea marcii76. Colmar.05. . Burst. ca cel asupra numelui comercial. Droit de la propriete industrielle. p.01. ed. Roblot. protectia normala si obisnuita fiind asigurata prin actiunea in concurenta neloiala. el ii orienteaza catre alte produse. fapta de concurenta neloiala consta. folosind aceleasi fapte. 722 73 Ripert. emblema sau titlul unui ziar/ reviste.532 74 A. 21. ed.instantei71 [mi se pare discutabila permisiunea de a preveni clientii si de a acuza un concurent ca copiaza. actiunea in concurenta neloiala poate fi admisa)72. editia a V-a. Pentru unele drepturi. ed. trebuie sa existe o asemanare intre produsele oferite spre vanzare. p. 1998.Chavanne.Chavanne. nu este posibil.confuzia din punct de vedere al protectiei consumatorilor (O. sa obtii condamnarea in concurenta neloiala (dar daca sunt dovedite alte mijloace de confuzie decat cele care nu au fost admise in legatura cu imitarea.1992.04. Dalloz. Legea 84/1998 privind marcile . 58/2000) – interzicerea de la comercializare a produselor contrafacute sau falsificate A.com.-J. Droit de la propriete industrielle. 413 72 A.1993).com. care sunt protejate si ca marci. ed. Prin urmare. poate fi utilizata si actiunea in concurenta neloiala datorita caracterului ei subsidiar (cumulativ sau alternativ cu contrafacerea). Legea 64/ 1991 privind brevetele de inventii. care a fost creata in mod voluntar pentru a atrage clientela (Cass. Precis Dalloz. Dalloz. Pentru a putea fi folosita actiunea in concurenta neloiala. Paris. Tocmai cand pretul este prea scazut. ceea ce creeaza confuzie in randul clientelei – nu sunt de acord pentru produsele de marca reputata.Chavanne. editia a V-a.-J. trebuie sa existe o fapta specifica de concurenta neloiala (de exemplu. 24. In cazul in care nu exista imitarea marcii. Jurisprudenta franceza il califica insa in genere ca fapte de folosinta ilicita a marcii75. nu in confuzie. Paris.Chavanne. Un procedeu de creare a confuziei intre produse prin incalcarea dreptului la marca este cel numit “marca de apel”.11. 12. De asemenea. 733 76 A. J. Dalloz.acte normative care reglementeaza anumite forme de confuzie (drepturi de proprietate intelectuala): O. pentru a avea obiect pentru actiunea in concurenta neloiala distinct de obiectul actiunii in contrafacere. editia a V-a. J.G. 23. incepi sa te gandesti ca ai in fata un fals – Cass. Doctrina considera ca ne aflam in fata unei actiuni parazitare. editia a V-a.1994. 96)73. Paris. Dalloz. Droit de la propriete industrielle. p. Precis Dalloz. produsele a caror marca este imitata sunt vandute la un pret mult mai mic fata de produsele originale. ci in actiune parazitara74. p.-J. In cazul in care marca este complexa. toate elementele sale sunt protejate prin intermediul actiunii in concurenta neloiala. Burst. Burst. p. protectia prin actiunea in concurenta neloiala trebuie sa ramana posibila. 1998. editia a V-a. Droit de la propriete industrielle. Dalloz.07. In asemenea cazuri ca cel din exemplul anterior. jurisprudenta si doctrina franceza considera ca protectia prin marca este subsidiara. J.G.1995. ed. p. 1998. J. J. Burst.G. 45/2000 privind producerea si comercializarea fonogramelor. modificata prin O. atingerea nefiind adusa unui drept (nu exista uzurparea unui caracter distinctiv pentru a-l aplica la alte produse datorita unei confuzii intretinute).-J. 13. DS 1995. in Franta. Precis Dalloz. Atunci cand consumatorii sosesc in magazin. anuntand preturi foarte interesante. Prin imitarea marcii. 722 71 Droit de la propriete industrielle. 1998. Burst.com. 722 75 A. . Chiar daca marca este protejata prin actiunea in contrafacere. chiar daca unele din acestea nu au fost depozitate (Cass. 21/1992. care se desfasoara astfel: un comerciant face publicitate la un produs de marca. Precis Dalloz.1993). Paris.com. Precis Dalloz. poate fi totusi o denigrare?] Confuzia intre doua produse poate fi generata si prin imitarea marcii. 1998. se creeaza in acelasi timp confuzie in randul clientelei in legatura cu originea unui produs sau serviciu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful