PROIECT

DEŞEURI ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ ŞI BIOTEHNOLOGII

Student: Radu Raluca

1

.........6 Deseuri utilizate in hrana animalelor si compozitia acestora……………………........…………4 Clasificarea si proprietatile deseurilor industriei alimentare……….............................9 Alimentele pot fi daunatoarele mediului inconjurator………………………............…………….......................CUPRINS Obiective……………………………………………………….....8 Metode generale de reutilizare si/sau tratare a deseurilor industriale alimentare.....................….4 Deseurile industriei alimentare…………………………………………….........………5 Indicele deseurilor specifice……………………………………………………...........…….............3 Deseurile industriei alimentare…………………………………....................10 Cum poti reduce cantitatea de deseuri alimentare..………3 Definitii………………………………………………………………….……………………3 Problemele cruciale ale industriei alimentare………………..……...............15 2 .....

De a stabili CUM pot fi minimizate deseurile din industria alimentara si din biotehnologii. Produse alimentare si resturi de produse alimentare (= deseuri municipale solide). Ambalaje: De la ambalarea primara (pentru consumatori) De la ambalarea secundara (in supermarket. De a stabili CARE sunt sursele de provenienta ale acestor deseuri. magazin. • – – • • • – – PROBLEMELE CRUCIALE ALE INDUSTRIEI ALIMENTARE Managementul energiei Producerea alimentelor = consum energetic ridicat Managementul deseurilor Desuri conexe industriei alimentare: Deseuri rezultate din procesele de productie.OBIECTIVE • • • De a stabili CE sunt deseurile. …) • DEŞEURILE INDUSTRIEI ALIMENTARE(EuroStat 2002) 3 .

. subprodusele de abatorizare din producţia de carne. -Ex. de deseuri specifice : – – boabele de orz epuizate de la fabricarea berii.] pe care proprietarul acesteia îl/o aruncă sau intenţionează să îl/o arunce” [Directiva 75/442/EEC – definitei juridica] CLASIFICAREA SI PROPRIETATILE DESEURILOR INDUSTRIEI ALIMENTARE • – – – – Deseuri nespecifice: Cantitatea si calitatea lor este practic independenta de tipul si calitatea produsului finit. Ex: containere pt.DEFINITII „Prin ''deşeu'' se înţelege orice obiect sau substanţă [. chimicalele utilizate in curatirea si dezinfectia instalatiilor Deseuri specifice: • Cantitatea generata raportata la nivelul productiei nu poate fi modificata decat prin mijloace tehnice. Modificarea cantitatii de deseuri specifice duce. de regula. la modificarea calitatii produselor.. 4 .

Deşeurile specifice se acumulează în mod inevitabil ca urmare a prelucrării materiilor • prime. • Depozitarea deşeurilor şi managementul subproduselor industriei alimentare pune probleme deosebite atât în domeniul protecţiei mediului. de ex. cantitatea şi tipul lor (resturi organice ale materiei prime prelucrate) este dificil de modificat cu menţinerea intactă a calităţii produsului finit. – nivel ridicat al activităţii enzimatice. deseori în deşeuri mai rămân componente potenţial utile. etc. DEŞEURILE INDUSTRIEI ALIMENTARE • – – ex. 5 .). frunzele şi coletele de sfeclă.– – cojile de cartofi sau de citrice. – potenţialului rapid de autooxidare. pâinea învechită. etape in care din materia primă sunt extrase produsele dorite. – conţinut ridicat de apă. • • • • – – Ele sunt produse în diverse etape ale procesului tehnologic. – natură potenţial patogenă. Deşeurile din industria alimentară = valoare ridicată a raportului: cantităţi de deşeuri specifice / cantităţi de produse finite Aceasta înseamnă că: generarea deşeurilor specifice este inevitabilă. de • Majoritatea soluţiilor agricole pentru depozitarea deşeurilor reprezintă un echilibru între reglementările legislative şi cele mai bune soluţii ecologice şi economice. După extragerea acestora.) ca îngrăşământ (nămolul de la filtrare sau de la carbonatare din industria zahărului. cât şi în acela al dezvoltării durabile. • Utilizarea şi depozitarea deşeurilor specifice este dificilă: – instabilitate biologică. Metodele tradiţionale de utilizare a deşeurilor (soluţii agricole): ca hrană pentru animale (boabele de cereale epuizate.

INDICELE DESEURILOR SPECIFICE 6 .

• Metoda traditionala de “a scapa” de deseurile industriei alimentare: UTILIZAREA IN HRANA ANIMALELOR 7 .

extracţie. lipide). industria alimentară produce şi poluanţi aeropurtaţi (gaze. particule solide sau lichide) ape reziduale. filtrare. etc. întrucât multe operaţii unitare ale tehnologiilor produselor alimentare (spălare.) se desfăşoară în mediu apos sau necesită cantităţi importante de apă.Deseuri utilizate in hrana animalelor si compozitia acestora Deseuri lichide si gazoase • – – Pe lângă deşeurile solide. evaporare. Deseuri lichide si gazoase • Apele reziduale = cel mai întâlnit deşeu al industriei alimentare. • Apele reziduale provenite din aceste procese conţin uzual cantităţi importante de – solide în suspensie. punând probleme dificile în ceea ce priveşte deversarea. fiind subiectul unor reglementări legale din ce în ce mai severe în majoritatea ţărilor. – compuşi organici dizolvaţi (glucide. proteine. 8 . • Toţi aceşti poluanţi pot provoca probleme grave de poluare.

sedimentarea. • – – – – 9 .METODE GENERALE DE REUTILIZARE ŞI/SAU TRATARE A DEŞEURILOR INDUSTRIEI ALIMENTARE • – – – – DEŞEURI SOLIDE: valorificarea în agricultură sau zootehnie incinerarea fermentarea anaerobă compostarea DEŞEURI LICHIDE: aplicarea pe sol a deşeurilor netratate sau tratate parţial. decantarea şi precipitarea chimică. tratarea în iazuri de stabilizare. flotaţia cu aer dizolvat.

tratarea prin procedee chimice. Putini stiu. 10 . Orezul. Culturile de orez presupun insa utilizarea anuala a unei treimi din apa dulce a planetei. tratarea în filtre biologice rotative. Pentru a nu mai exista astfel de probleme. sustin specialistii. ALIMENTELE POT FI DAUNATOARE MEDIULUI INCONJURATOR Multi dintre noi stim ca anumite produse alimentare pun in pericol sanatatea. una dintre cele mai raspandite culturi din lume si aliment de baza pentru multe popoare. tratarea prin alte procese de fermentaţie anaerobe. expertii propun metoda de intensificare a recoltei de orez (SRI) care necesita cu 50% mai putina apa decat in mod obisnuit. insa. este o sursa majora de calorii pentru jumatate din populatia lumii. tratarea prin procedeul cu nămol activat.– – – – – – – tratarea în lagune aerate / neaerate. iar. tratarea prin procese de membrană. tratarea în filtre cu biomembrană. Specialistii sugereaza ca tarile mari producatoare de orez ar trebui sa foloseasca metoda SRI pentru o proportie de 25% din suprafetele cultivate cu orez pana in 2025. ca exista si alimente care pun in pericol mediul inconjurator. Alimente daunatoare planetei noastre. acestea trebuie consumate cu moderatie. pentru a nu avea probleme.

Un alt efect al acestor alimente modificate genetic il reprezinta crearea de noi daunatori. Peste 145 de milioane de tone de zahar sunt produse anual in 121 de tari. Mii de hectare din Parcul National Everglades. cat si pentru planeta. potrivit organizatiei World Wildlife Fund.Alimentele modificate genetic sunt un pericol nu numai pentru oameni. Plantele de cultura pot transfera cu usurinta gene la alte specii inrudite. Acest lucru are insa si un impact negativ asupra mediului inconjurator. prin polenizare. din 11 . in conditiile in care culturile de zahar pot fi responsabile pentru reducerea biodiversitati prin utilizarea excesiva a apei si pesticidelor. sursele de hrana pentru animale ar putea fi eliminate. genele straine de la plantele de cultura cu caractere modificate ar putea fi toxice si ar putea pune in pericol viata animalelor. Facand o cultura rezistenta la anumiti daunatori. Un efect al acestora este reducerea biodiversitatii. In plus.

industria cresterii animalelor este o sursa majora de poluare a atmosferei terestre. lipsite de viata. In aceste conditii. Totodata.Florida au fost compromise dupa ce in zona ani intregi a fost cultivata trestie de zahar. Agricultura cu animale este responsabila pentru 18% din emisiile globale de gaze de sera. Carnea se afla pe lista alimentelor daunatoarea mediului inconjurator. mai mult decat emisiile masinilor. 12 . Emisiile de gaze de sera din zootehnie contribuie la incalzirea globala. un gaz cu efect de sera mult mai puternic decat dioxidul de carbon. Astfel. aceasta industrie produce mari cantitati de metan. din cauza ingrasamantului folosit pentru culturile de trestie de zahar. padurile subtropicale s-au transformat in mlastini.

Anual sunt produse aproximativ 40 de milioane tone de ulei de palmier. bomboane. tigrii sau ursii. cereale sau conserve. Este bine de evitat asftel de mancare invelita in tot felul de ambalaje care cresc impactul negativ asupra mediului inconjurator. Acest tip de ulei se gaseste in chips-uri. Si alimentele care contin ulei de palmier sunt un pericol pentru mediul inconjurator. Daca padurile tropicale dispar.Fast food-ul este unul dintre cei mai mari dusmani ai planetei noastre. inclusiv urangutanii. considerat cel mai ieftin ulei de gatit din lume. Zeci de kilometri patrati de paduri sunt inlocuite zilnic de culturile de ulei de palmier in Indonezia si Malaezia. Se stie ca restaurantele de tip fast-food sunt sursa principala a deseurilor urbane si deci a poluarii mediului. atunci exista riscul sa dispara si majoritatea faunei. Aceste ambalaje din cauza chimicalelor din care sunt facute sunt extrem de periculoase. Acest tip de mancare presupune alimente ambalate in pungi de plastic. 13 . margarina.

produsele organice nu presupun folosirea de pesticide. O solutie in acest caz ar fi consumul de produse cat mai proaspete. Alimentele non-organice se afla si ele pe lista principalilor dusmani ai planetei. Din nefericire insa. atunci cu siguranta nu este o idee prea buna sa te bazezi pe produsele alimentare procesate. Agricultura ecologica utilizeaza cu 30% mai putina energie si apa decat cea traditionala. Se stie deja ca alimentele organice sunt mult mai bune pentru sanatatea noastra dar si pentru mediul inconjurator.Daca vrei sa reduci impactul negativ asupra mediului. majoritatea acestor produse sunt procesate. Procesul de procesare presupune si un consum excesiv de energie. ele continand tot felul de chimicale care ne pun viata in pericol. 14 . care nu duce decat la incalzire globala. In plus. dar care sunt daunatoare si planetei.

Este cazul somonului de Atlantic si a tonului rosu. 15 . In plus.Specialistii trag un semnal de alarma si avertizeaza ca din cauza pescuitul excesiv exista riscul sa nu mai punem pe masa fructe de mare si nici anumite specii de peste. Acest lucru presupune consum de energie si resurse si are un impact negativ mult mai puternic asupra planetei. pescuitul excesiv are ca efect reducerea biodiversitatii. care a suferit un amplu proces de alterare. Este bine stiut faptul ca cerealele integrale si painea de grau sunt mult mai hranitoare si mai putin daunatoare mediului decat painea alba. O astfel de paine este fabricata din faina rafinata.

fie ca expira. intreaba-i daca vor sa vina la masa la tine si astfel o sa poti termina mai repede mancarea. In aceste conditii. incearca sa consumi totul inainte de a se strica. Sa luam tot exemplul cu tocanita de cartofi. la produse pentru uz casnic si chiar si la mancare. Daca ai prieteni cu care imparti absolut orice. gandeste-te foarte bine la cat de foame iti este si pregateste sau comanda doar cat ai nevoie. Uneori. fie ca te pregatesti sa comanzi. Daca ajungi acasa si te gandesti ca nu ai chef de acest fel de mancare. fa repede o salata si poate vei accepta masa. Incercam sa facem economii la haine. Asa ca pregateste portii mai mici. Vreti sa economisiti energie? Nu mai risipiti mancare O alta varianta buna ar fi sa congelezi mancarea si sa o scoti atunci cand nu ai chef sa gatesti si nici bani ca sa comanzi. pentru a te asigura ca nu vor ajunge in cosul de gunoi. poti redecora mancarea astfel incat sa iti para mult mai apetisanta. In cazul in care aceasta varianta nu este posibila. Fie ca gatesti acasa. cumparam foarte multa mancare si apoi ajungem sa o aruncam fie ca nu ne mai place. daca astazi ai pofta de tocanita cu cartofi. 16 . fara sa ne dam seama. De exemplu.CUM POTI REDUCE CANTITATEA DE DESEURI ALIMENTARE Criza financiara a afectat aproape fiecare persoana si cu totii cautam solutii pentru a face economii. este necesar sa invatam cum sa reducem cantitatea de deseuri alimentare. este posibil ca maine sa nu mai vrei sa consumi acelasi fel de mancare si sa o lasi in frigider pana cand se strica. Si daca totusi ai gatit prea mult.

de exemplu. Asa ca daca viitoare cand mergi la piata sau supermarket incearca sa iei cat mai putine produse ambalate si in acest mod o sa micsorezi cantitatea deseurilor alimentare si faci si economii in cazul in care impachetarea acestora costa. Exact.Deseu alimentar este si punga in care impachetezi produsele cumparate de la magazin. 17 . Atunci cand mergi la cumparaturi direct de la munca. Stii care este cea mai buna modalitate de a reduce deseurile alimentare? Sa nu mergi la cumparaturi atunci cand iti este foame. iti va fi foame si vei pune in cos tot ceea ce vezi pentru ca in momentul respectiv ai manca orice si risti sa ajungi acasa si dupa ce mananci sa realizezi ca multe produse nu iti mai par atat de apetisante pe cat pareau in supermarket.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful