UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE GEOGRAFIE

Rolul educaț iei în dezvoltarea personalităț ii

Întocmit de:
Marchiș Teodora Grupa 6(An II,GT)

1

reprezentand un principiu teoretic si actional care incearca sa ordoneze o realitate specifica secolului nostru. Cel mai important criteriu care impune si justifica educatia permanenta este factorul social schitat de accelerarea schimbarilor. Dar. educatia permanenta devine o necesitate a societatii contemporane. ci un "hominid" destul de putin adaptat in lupta pentru existenta . educatia are in mod implicit si un caracter istoric. nevoia de incredere in viitor si in progres.Caracteristica definitorie a omului este aceea de a fi nu numai un produs al evolutiei biologice naturale . Seneca de exemplu. scoala. Deci. Comenius sustine ca "pentru fiecare om viata este o scoala. marile personalitati ale omenirii. mobilitatea profesiilor. gandirea si vointa nu sunt caracteristici intrinseci biotipului . Asadar. sporirea timpului liber. chiar si in aceste conditii. dinamismului. ci un rezultat al procesului de insertie sociala . Scopul fundamental al educatiei permanente este de a mentine si de a imbunatati calitatea vietii si progresul. Mai nou. criza modelelor relationale si de viata. educatia ca proces de modelare a personalitatii. evolutia stiintelor. Ca orice fenomen social. de la leagan pana la mormant". sentimentul demnitatii personale. au insistat pe ideea ca educatia este necesar sa se exercite asupra individului. In trecut. necesitatea educatiei este impusa si de o serie de factori individuali cum ar fi necesitatea integrarii dinamice a omului in societate. chiar daca ar supravietui fizic nu ar deveni inca o fiinta umana in sensul plenar al acestui termen . dar si ale individului.in primul rand . societate are ca scop pregatirea educatului pentru educatie. evolueaza si se schimba in functie de transformarile ce se produc in cadrul societatii. Limbajul . realizat de familie. iar Nicolae lorga precizeaza ca "invatat este omul care se invata necontenit pe dansul si invata necontenit pe altii".al unei modelari sociale si culturale a personalitatii . educatia se referea doar la o etapa din viata omului. ci . In afara culturii si mediului social . precum si de cresterea gradului de democratizare a vietii sociale. nivelul crescut al aspiratiilor individuale. individul . considera ca si "batranii trebuie sa invete". Prin educatie se urmareste formarea unei personalitati in concordanta cu cerintele obiective ale societatii. 2 . fapt datorat ritmului lent de dezvoltare a societatii. pe tot parcursul vietii sale. Ea a aparut odata cu societatea.

nevoia de educatie. Factorii dezvoltarii personalitatii Majoritatea covarsitoare a specialistilor inclina astazi spre teza ca personalitatea este o rezultanta a interactiunii dialectice dintre ereditate . Aceasta "nastere" a personalitatii se realizeaza in procesul socializarii .Autoeducatia evidentieaza faptul ca omul nu reprezinta un produs inert al unor forte externe sau interne. ii formeaza deprinderile si priceperile indispensabile unui caracter independent si ii cultiva increderea in sine. mediu si educatie este nevoie sa clarificam mai intai notiunile respective Ereditatea . igienico-sanitare. Ce mosteneste individul prin ereditate ? Mai intai datele esentiale ale speciei umane particularizate in "schema" corporala. se pun bazele prin formarea in familie a unor deprinderi de autoservire. genotip . de comportare civilizata si a celor legate de activitatile scolare. ca si in reflexele si 3 . mediu si educatie . care impune determinari specifice relatiei dintre componentele biopsihice si cele sociale Pentru a putea clarifica dialectica relatiei dintre ereditate . Ereditatea este o insusire biologica generala a organismelor vii ce se manifesta prin transmiterea unor caractere morfofiziologice de la ascendenti la descendenti . Educatia pregateste autoeducatia intr-un sens dublu: ofera o "baza de lansare". Incepand cu primit ani de viata. Fiinta umana este in mare masura rezultatul vointei proprii. Pregatirea pentru educatie se realizeaza prin intreg procesul educational. Numai o angajare completa in ceea ce intreprinde personalitatea este capabila sa devina forta motrice care aduce progres de ordin cantitativ si calitativ in procesul educational. prin sistemul de cunostinte. O astfel de activitate a avut in vedere academicianul V. a activitatii profesionale consta in a provoca in constiinta educatului. priceperi si deprinderi se stimuleaza nevoia continua de educatie.premisa naturala a dezvoltarii psihoindividuale . in diversitatea organelor de simt si a sistemelor anatomice . Exista o ereditate generala (a speciei) si o ereditate speciala (particulara) care se manifesta in transmiterea unor caracteristici individualizatoare Orice om se naste cu un patrimoniu genetic denumit de regula . Se poate spune ca educatia care precede autoeducatia ofera tanarului directia devenirii sale. Pavelcu spunand ca: "nu exista o sursa mai bogata in satisfactii decat aceea de te simti opera propriei tale personalitati si sculptor al propriei tale fiinte''. Menirea scolii. de perfectionare. In stabilirea rolului patrimoniului genetic in procesul dezvoltarii trebuie sa lamurim mai intai continutul ereditatii .

uman al dezvoltarii psihoindividuale . Prin ereditate "se transmite" . Majoritatea cercetarilor actuale conduce spre concluzia ca potentialul genetic al omului constituie premisa indispensabila a dezvoltarii si formarii personalitatii . etc. degradarea echilibrului ecologic etc. El este un ansamblu de conditii . Din analiza raportului dintre ereditate . Sub raportul semnificatiilor psihopedagogice .) Influenta cea mai importanta o exercita insa mediul social .El influenteaza anumite aspecte ale schimbului de substante dintre individ si mediu .cadrul socio .Nu exista dovezi ca particularitatile mediului fizic (clima . unele particularitati anatomo-fiziologice ale analizatori-lor si ale raporturilor de intensitate si echilibru dintre procesele nervoase fundamentale .) ar influenta nemijlocit caracteristicile si continuturile dezvoltarii psihice a copilului . Se poate formula teza ca polivalenta datelor ereditare constituie premisa biologica a educatiei si a educabilitatii . sunt caracteristicile ereditare cu valoare functionala dintre care se detaseaza plasticitatea sistemului nervos central. Influenta mediului fizic este mediata totdeauna de factorii sociali . Mediul fizic este cadrul natural in care se desfasoara viata oamenilor . a ochilor . Impactul sau asupra dezvoltarii psihice a copilului este nesemnificativ . Intre factorii de mediu ce influenteaza procesul dezvoltarii omului putem distinge influente ale mediului fizic (natural sau primar) cele ale mediului social si mai nou dupa studii recente mediul nutritional (dat fiind impactul sau considerabil nu numai in planul cresterii ai maturizarii fizice . Dar cele mai importante din punctul de vedere al educabilitatii .cu precadere .trebuintele fundamentale ci mijlocesc interactiunea cu mediul .excitatia si inhibitia . Determinante genetic sunt si unele insusiri fizice (culoarea parului .mediu .Cu toate acestea anumite schimbari ce sau produs si se produs au efecte nocive ( poluare . care anuleaza teza eronata a caracterului determinant si performant al ereditatii in evolutia omului .educatie trebuie sa retinem . Ce inseamna si cum se manifesta polivalenta ereditatii ? Ea consta in faptul ca acelasi ansamblu de predispozitii ereditare poate evolua in sensuri diferite in conditii diferite de mediu si educatie . elementele ereditare constituie un ansamblu de predispozitii ce stau la baza dezvoltarii individului . flora etc. Aceste predispozitii au un caracter larg si polivalent .) sau biochimice . Mediul este constituit din ansamblul conditiilor materiale si sociale ce contureaza cadrul de existenta si de dezvoltare a omului . indeosebi capacitatea omului de a reactiona plastic si variabil la influentele mediului si educatiei . fauna . factori si relatii . ideea polivalentei potentialului genetic . ci si in cel al dezvoltarii diferitelor procese si functii ale vietii psihice) . Mediul . institutii si grupuri sociale si ideologia subadiacenta 4 . Polivalenta insusirilor ereditare este caracteristica lor cea mai semnificativa sub raport educational .

prin modelele pe care le ofera noului venit comportamentele celorlanti membri ai societatii careia ii apartine si prin acea enciclopedie rezumativa pe care o reprezinta limbajul in care s-a cristalizat intreaga experienta trecuta a grupului . este prin excelenta un animal educandum . Pe aceasta baza . in mod direct . . Ceea ce atesta ca maturizarea psihica ce se deruleaza in cadrul trasat de programul genetic al omului este conditionata de caracteristicile influentei mediului ambiant si a celui socio -uman indeosebi . mass-media . un proces sistematic si organizat de socializare si umanizare . educationale etc.umana . Educatia . ca ea nu se poate configura adecvat prin considerarea si actiunea lor paralela . Prin intermediul educatiei .factor determinant al formarii si dezvoltarii personalitatii . Mediul social este neomogen . Diversele structuri ale mediului . in ultima instanta .culturale .avand ca premisa predispozitiile ereditare . norme . "civilizatia strazii" etc. avand in vedere ca diverse personaje (de exemplu parintii) care intervin in istoria individului de la inceputul copilariei . scoala .faza cruciala . Din acest punct de vedere putem distinge intre influente spontane (informale) si organizate (formale sau institutiona-lizate) . Nu pot fi ignorate nici influentele exercitate . care va marca intreaga dezvoltare ulterioara . de asimilare si interiorizare progresiva a elementelor socio. de prieteni . profesionale . Premisa actiunii educative se afla in conditia naturala a copilului care se naste polivalent si nedeterminat .social -econo-mice .influenteaza neuniform evolutia copilului si a personalitatii sale . culturale .de catre ambientul relational informal in care se afla copilul (grupurile de joaca . valori . Educatia este factorul care mijloceste interactiunea dintre premisele ereditare si conditiile de mediu . atitudini .adesea in mod spontan . institutiile si organizatiile socio.se edifica personalitatea copilului . in afara acestuia el ramanand la conditia biologica initiala (cazul fetitelor Amala si Kamala) . ceea ce impune o perioada relativ indelungata de formare si dezvoltare al carui continut si a carei orientare sunt date de finalitatile educatiei . "Cel mai important punct al acordului stiintific 5 .acestora . la cea sociala . Influentele se diferentiaza nu numai prin forta si continutul lor ci si prin gradul lor de organizare . copilul asimileaza si interiorizeaza . Mediul social permite "umanizarea" copilului . Educatia este .culturale din mediul ambiant .) 3. o fiinta care cheama educatia " (Langeveld) Se poate afirma ca personalitatea copilului este rezultanta actiunii conjugate a factorilor ereditari . cunostinte etc. Componentele mediului social cu cea mai importanta semnificatie educationala sunt : familia . ceea ce face ca influenta diferitelor sale componente sa fie neomogena .sunt ele insesi influentate in personalitatea lor si in comportamentul lor fata de el de catre cultura respectiva . de mediu si de educatie . Mediul social actioneaza in mod direct . ce asigura trecerea de la realitatea pur biologica . "Copilul cu polivalenta si nedeterminarea sa .transferandu-le in comportamente modele . orientand procesul formarii si dezvoltarii personalitatii in perspectiva unor finalitati formative explicite .

cat si in cel al efectelor .subliniaza unul dintre cei mai remarcabili specialisti in problema personalitatii . actiunea educativa este institutionalizata . de asemenea . Piaget subliniaza ca maturizarea sistemului nervos "deschide doar o serie de posibilitati " . scoala fiind institutia educativa cea mai importanta . Acest nivel de "optimalitate " este realizat prin educatie . a carui influenta se realizeaza constant . In toate timpurile si oranduirile sociale a existat o atitudine favorabila de incredere in forta si rolul educatiei . Aceasta intrucat ea structureaza un mediu educational optim . pe baza investigarii stiintifice a caracteristicilor psihoindividuale ale elevilor . care este o influenta organizata constienta si finalista. un consens ( bazat pe rezultatele investigatiilor stiintifice) asupra interactiunii optime si "echilibrului" (Piaget) dintre factorii interni (ereditari) si factorii externi (ambientali) ai dezvoltarii individului . sistematic . Actiunea ei formativa se afla sub incidenta decisiva a idealului de om al societatii.Kant sustinuse ca "in educatie sta marele secret al perfectiunii naturii omenesti" . Comenius aratase ca "nu se afla alt mijloc mai puternic sub Soare pentru imbunatatirea vietii omenesti decat o buna educatie a tineretului" . Trebuie spus . afective . Cu toate acestea . cu atat influenta lor modelatoare si stimulativa asupra individului este mai mare . esentiala a factorilor externi in maturizarea si dezvoltarea psihica a individului. Cu toate acestea . factorii externi .rezida in faptul ca nici o trasatura sau calitate nu este exclusiv ereditara si nici una nu este exclusiv ambientala la origine" . continut si pot accelera ritmurile dezvoltarii (si implicit ale progreselor in achizitionarea cunostintelor si comportamentelor) .morale etc. ca in vreme ce ponderea si semnificatia factorilor interni este mai mare in achizitionarea sau dezvoltarea conduitelor elementare . Exista desigur . Astfel Democrit afirmase ca in fiecare individ educatia poate crea "o a doua natura" . cei externi confera orientare . 6 . trebuie spus ca efectele formative ale actiunii conjugate a factorilor stau sub semnul rolului conducator si determinant al educatiei .) complexe . durabil . Acest rol al educatiei se manifesta atat in planul actiunii .si indeosebi educatia . care configureaza un anumit model de personalitate ce urmeaza a fi realizat in practica prin intermediul educatiei . fara insa ca ele "sa actulalizeze " relevant atata timp cat conditiile mediului educatiei nu antreneaza aceasta actualizare Daca factorii interni sunt cei care regleaza ordinea stadiilor dezvoltarii psihice . Pentru a atinge acest ideal . Cu cat actiunea factorilor externi este mai bine organizata si ordonata in perspectiva unor finalitati clare . consens ce ne fereste de exagerari intr-o directie sau alta . J. trebuie sa admitem semnificatia majora .au rol covarsitor in formarea comportamentelor (intelectuale .

realizarea si dezvoltarea activitatilor de educatie si instruire organizate la nivelul sistemului si al procesului de invatamant. colegiului sau liceului de specialitate sub numele de Fundamentele pedagogiei si Teoria educatiei). Acest cadru dimensional stabil. Teoria si metodologia curriculumului – are ca obiect de studiu specific: proiectarea. In acest domeniu putem include: Teoria generala a educatiei (care include disciplinele propuse in planul de invatamant al facultatii. cu o 7 . la nivelul oricarei activitatii de educatie / instruire: a) educatia morala. Educatia intelectuala are ca obiectiv fundamental formarea-dezvoltarea constiintei stiintifice realizabila prin dobandirea unor cunostinte. e) educatia fizica. obiectivitate. generale si specifice. Abordarea problemelor fundamentale ale pedagogiei presupune explicarea si intelegerea conceptelor de baza ale domeniului. d) educatia estetica. care pot fi aplicate. ordine.Pedagogia este stiinta socioumana care studiaza educatia la nivelul functiei si a structurii sale specifice prin metodologii de cercetare specifice. b) educatia intelectuala. in mod obiectiv. prezente. sintetizate. Continuturile generale ale educatiei reprezinta ansamblul valorilor pedagogice fundamentale (bine. Educatia morala are ca obiectiv fundamental formarea-dezvoltarea constiintei morale care vizeaza optimizarea raporturilor omului cu lumea si cu sine. in mod special. capacitati si atitudini cognitive. vizeaza urmatoarele cinci continuturi generale ale educatiei. apreciate critic la nivelul stiintelor educatiei considerate fundamentale. Teoria generala a instruirii (care include disciplina propuse in planul de invatamant al facultatii. b) Educatia intelectuala reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii "prin stiinta si pentru stiinta". colegiului sau liceului de specialitate sub numele de Didactica generala sau de Teoria si metodologia instruirii). analizate. adevar. frumos. principii si norme de actiune specifice. adevar aplicat / util.). Teoria si metodologia cercetarii pedagogice – are ca obiect de studiu specific: evidentierea fundamentelor epistemologice ale domeniului si a strategiilor de inovare necesare la nivelul activitatilor organizate la nivelul sistemului si al procesului de invatamant. precizie. a) Educatia morala reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a constiintei morale a personalitatii realizabila prin intermediul valorilor etice care concentreaza toate dimensiunile binelui moral. sanatate) care confera activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii umane un cadru dimensional stabil. c) educatia tehnologica (aplicativa). la nivelul sistemului si al procesului de invatamant. legitate etc. respectiv prin intermediul valorilor stiintei (rigoare. care vizeaza descoperirea si valorificarea unor legitati. dezvoltat in functie de valorile pedagogice fundamentale evocate. realizat / realizabil.

realizabila prin dobandirea si practica unei anumite culturi medicale. a carei calitate de exemplaritate este valorificata la maximum in toate contextele si situatiile pedagogice posibile. Ele au un caracter: . constituind o premisa calitativa absolut necesara pentru realizarea celorlalte dimensiuni ale educatiei – educatia: morala. de genul celor instituite in ultimele decenii la nivel de UNESCO: educatia ecologica. in general. educatia sanitara moderna.). determinat de interdependenta existenta intre educatia intelectualamorala-tehnologica-estetica-fizica. igienicosanitare.integral. unitar. educatiei tehnologice / in invatamantul profesional etc.obiectiv. Educatia fizica urmareste formarea constiintei fizice. in mod special. productivitate. arta. societate. Aceste continuturi generale ale educatiei reflecta liniile constante de evolutie a personalitatii umane.larga sustinere afectiva. educatia fata de mass-media. determinat de aparitia periodica a unor "noi continuturi". . educatia casnica moderna. determinat de corelatia pedagogica existenta intre "latura informativa" si "latura formativa" a educatiei intelectuale-morale-tehnologice-estetice-fizice. educatia pentru democratie. mai ales in cadrul procesului de invatamant.dinamic. estetica c) Educatia tehnologica reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii umane prin intermediul valorilor stiintei aplicate. "Noile educatii" "Noile educatii" sunt adaptabile la nivelul fiecarei dimensiuni a educatiei. eficienta. e) Educatia fizica reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii prin intermediul valorilor sanatatii umane. d) Educatia estetica reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii umane prin intermediul valorilor generale ale frumosului existent in natura. Educatia intelectuala are un rol fundamental in cadrul oricarei activitati de formare-dezvoltare a personalitati. tehnologica. fiecarei societati si comunitati. determinat de structura de organizare bio-psiho-socio-culturala a personalitatii. in functie de particularitatile acestora dar si de "ciclurile vietii" si de conditiile specifice fiecarui sistem educational / de invatamant (de exemplu. exprimate in termeni de utilitate. educatia pentru tehnologie si progres. sportive. adaptabile la contextul propriu fiecarei etape istorice. educatia ecologica poate fi integrata la nivelul educatiei morale / in invatamantul primar. motivationala. caracteriala. Educatia estetica nu se reduce deci la educatia artistica. educatia pentru schimbare si dezvoltare. educatia demografica. educatiei intelectuale / in invatamantul liceal.deschis. 8 . . .

tehnologice . Clasificarea formelor educatiei angajeaza doua categorii de criterii: a) criteriul proiectarii: educatie institutionala / cu obiective specifice institutionalizate (educatia formala-nonformala). . dezbateri tematice. seminarii etice. fizicii etc.morale . educatie realizata doar pe baza unor influente implicite (educatia informala). educatia ecologica abordata ca "modul" in cadrul biologiei.demersul infuzional .demersul modular .abordarea "noilor educatii" la nivelul unor "sinteze stiintifice" propuse anual sau trimestrial/semestrial de "echipe de profesori" (de exemplu. pe niveluri si trepte de studii (scoli. . problematica educatiei ecologice este abordata simultan la nivelul biologiei. filosofie etc..abordarea "noilor educatii" in cadrul unor discipline scolare distincte (de exemplu. chimiei. cu obiective specifice dimensiunii educatiei intelectuale).demersul transdisciplinar . concursuri scolare etc. succesiv sau simultan.abordarea problematicii "noilor educatii" in cadrul unor discipline scolare (de exemplu. fara obiective specifice institutionalizate (educatie informala).estetice – fizice / igienico-sanitare).demersul disciplinar . Formele generale ale educatiei Formele generale ale educatiei reprezinta ansamblul actiunilor si al influentelor pedagogice desfasurate. educatie noninstitutionala / realizata implicit.abordarea "noilor educatii" in cadrul unor discipline scolare. educatia ecologica apare ca disciplina scolara integrata in planul de invatamant.) in cadrul unui proces de instruire 9 .Integrarea "noilor educatii" in programele scolare este realizata / realizabila pe baza a patru demersuri de proiectare a continutului instruirii: . dar si la nivelul educatiei: intelectuale . economie. in cadrul unor lectii de sinteza. b) criteriul organizarii: educatie realizata pe baza unor actiuni explicite si influente implicite (educatia formala-nonformala). chimie. fizica. sociologie. universitati. in invatamantul liceal. centre de perfectionare etc. cu obiective institutionalizate la nivelul programelor scolare). in cadrul activitatii de formaredezvoltare a personalitatii umane. abordarea problemelor globale ale educatiei ecologice din perspectiva unei echipe formata din profesori de biologie. geografiei. Educatia formala reprezinta ansamblul actiunilor (si al influentelor) pedagogice proiectate institutional prin structuri organizate sistemic. . geografie.). integrate la nivelul unor trepte scolare dar si la nivelul unor dimensiuni ale educatiei (de exemplu.

b) exersarea aptitudinilor si a atitudinilor umane intr-un cadru metodic stimulativ. profesionala. 1988. realizata prin: note. c) invatarea scolara/universitara sistematica. c) aplicarea instrumentelor de evaluare sociala la diferite niveluri si grade de integrare scolara-postscolara. materiale de stimulare a invatarii etc. Educatia formala este organizata institutional in cadrul sistemului de invatamant. urmatoarele coordonate functionale. aprecieri. operabile la nivel moral – intelectual – tehnologic – estetic – fizic: a) dobandirea cunostintelor fundamentale in interdependenta lor sistemica. d) evaluarea pe criterii socio-pedagogice riguroase.. cercuri tematice / transdisciplinare. activat prin "organisme scolare conexe". multiplicabile in continuturi specifice. universitara-postuniversitara. realizata prin corelarea activitatii cadrelor didactice de diferite specialitati la nivelul metodologic al unei "echipe pedagogice".realizat cu maximum de rigurozitate in timp si spatiu (plan.226). cursuri. favorabil reusitei pedagogice. in acelasi timp. pag. caracterizari etc. sub indrumarea cadrelor didactice de specialitate. extradidactice sau extrascolare. George. ansambluri sportive. deschis. b) orientarea prioritara a "finalitatilor" spre parcurgerea "programei". direct si indirect. calificative. programe. materiale de invatare etc. Educatia formala reflecta. pe doua circuite pedagogice principale: a) un circuit pedagogic situat in afara clasei: cercuri pe discipline de invatamant. cercuri interdisciplinare. 10 . care asigura dirijarea constienta a raporturilor functional-structurale dintre "educator" si "educat" realizate intr-un context metodologic de predare-invatare-evaluare. Educatia nonformala completeaza educatia formala intr-un cadru institutionalizat situat in afara sistemului de invatamant dar si in interiorul acestuia. Educatia formala dezvolta urmatoarele obiective generale. perfectibil. valabile la nivelul sistemului si al procesului de invatamant: a) proiectarea pedagogica organizata pe baza de planuri. manuale scolare. cursuri universitare. programe. actiunile si influentele sistemului de invatamant. manuale.). pentru "asigurarea succesului unui numar cat mai mare de elevi si studenti" (Vaideanu. Educatia nonformala sprijina.

. radio-televiziune scolara. profesional. cu retele de programe nonformale etc. cluburi. radio-televiziunea. reciclare. urmare a unor progrese tehnologice permanente: presa scrisa. Structura actiunii educationale de tip nonformal are un plus de flexibilitate si de deschidere in raport cu influentele campului psihosocial care concentreaza si multiplica numeroase efecte centrale si secundare. competitii. dependente de stilul activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii. ca "solutii alternative" de perfectionare. cu resurse moderne: videoteca. radio. mediateca. 11 .. Educatia informala include ansamblul influentelor pedagogice exercitate spontan asupra personalitatii de la nivelul familiei. institutionalizate special la nivel de: presa pedagogica. neformalizata. vizionari de spectacole (teatru. . politic.cu programe speciale de educatie permanenta etc. olimpiade scolare/universitare. . etc. cu accente psihologice. Aceasta structura parcurge doua coordonate functionale specifice educatiei nonformale. instruire permanenta. universitati populare.proiectarea pedagogica neformalizata. culturale etc. organizate pentru valorificarea educativa a timpului liber: cu resurse traditionale: excursii. universitar etc.cateva note specifice: . sistemele de retele video si de calculatoare – cu profil scolar. coordonate prezentate uneori ca obiective generale "de vocatie": sprijinirea elevilor si chiar a adultilor cu sanse reduse de acces la o scolaritate normala..la nivel general-uman. mediului social (cultural.in comparatie cu activitatile de educatie formala . Activitatile de educatie nonformala au un caracter institutional.artistice. intreceri. sportiv.evaluarea facultativa. fara note sau calificative oficiale. estetic civic. proiectat si realizat in timp si spatiu.. cursuri.organizarea facultativa. Ele probeaza .activitati periscolare. instruire asistata pe calculator. discoteca. cinema etc. vizite. stimularea dezvoltarii socioeconomice si culturale a personalitatii umane si a comunitatilor locale Dezvoltarea educatiei nonformale angajeaza "noile mass-media" care intervin din ce in ce mai eficient.) si de expozitii etc.. tabere. prioritar stimulative.activitati parascolare. concursuri. televiziune scolara. conferinte tematice . organizate in mediul socioprofesional. b) un circuit pedagogic situat in afara scolii: . cu programe deschise spre interdisciplinaritate si educatie permanenta . neformalizata cu profilare dependenta de optiunile elevilor si ale comunitatilor scolare si locale. cu deschideri speciale spre experiment si inovatie.

an.economic. activitati de invatare independenta.). organizate in echipe interdisciplinar si pluridisciplinare (care valorifica informatiile de tip nonformalinformal).) si organizate (provenite de la nivelul institutiilor mass-media care nu angajeaza raspunderi pedagogice explicite. activitati extradidactice si/sau extrascolare de tip cercuri stiintifice. la nivel didactic si extradidactic. trimestru. Interdependenta formelor de educatie asigura cresterea potentialului pedagogic al activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii umane in plan individual si social.). excursii didactice etc. televiziune etc. 12 . Interpretarile clasice evidentiaza rolul prioritar al educatiei formale care "ghideaza. completeaza si corecteaza achizitiile obtinute prin intermediul educatiei ocazionale (n. organizate de echipe pluridisciplinare). localitate. Interpretarile postmoderne – realizabile din perspectiva paradigmei curriculumului – evidentiaza necesitatea integrarii educatiei informale in activitatea de proiectare a continutului instruirii in vederea valorificarii efective a resurselor informationale ale acesteia si a experientei de viata a elevului / studentului. teritoriale. activitati educative / ore de dirigentie etc. foarte variata si inegala de la zi la zi.Aceasta "masa informationala enorma" include un ansamblu de influente neorganizate. (micro)grup etc. mass-mediei (presa scrisa. aflate. (provenite din diferite medii sociale: familie. Interpretarile moderne evidentiaza posibilitatea preluarii unor prioritati si pe te-renul educatiei nonformale care ofera un camp motivational mai larg si mai deschis procesului de formare-dezvoltare a personalitatii. Institutionalizarea interdependentelor dintre cele trei forme ale educatiei solicita "o abordare holistica". intr-o expansiune cantitativa greu controlabila. (micro)grupurilor sociale. bazate pe informatii provenite din mediul informal.activitati de sinteza (capitol. comunitatii (locale. realizabila pe doua coordonate pedagogice: o coordonata orizontala si o coordonata verticala In aceasta perspectiva pot fi proiectate mai multe modalitati de articulare a celor trei forme de educatie/instruire. radio. de la persoana la persoana" . deosebite de institutiile mass-media specializate in educatie .). ciclu scolar etc. Societatea contemporana extinde aria de influente a educatiei informale care este sustinuta de "o masa informationala enorma ca volum dar eterogena. strada.n. realizabile in mediul scolar si extrascolar: lectii tematice.. exercitand "o functie integrativa de sinteza a diferitelor experiente traite" . organizate interdisciplinar. informale) si nonformale". lectiile deschise (bazate pe informatii provenite din mediul informal. activitati interdisciplinare in domeniul stiintelor socio-umane. religios etc. nationale). cartier. organizate la nivel didactic. avand o capacitate rapida de receptare a tuturor influentelor pedagogice informale. altfel.

LAZAR VLASCEANU Universitatea din Bucuresti . Facultatea de Istorie .PEDAGOGIE PENTRU INVATAMANTUL SUPERIOR TEHNIC coordonator IOAN BONTAS Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1983 1988 13 . IOAN CERGHIT lect.Filozofie .dr. univ. univ .BIBLIOGRAFIE CURS DE PEDAGOGIE coordonatori : conf. dr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful