CURS 14 CASE CU STRUCTURA DE REZISTENŢĂ DIN MATERIAL LEMNOS CONCEPTE PRIVIND SISTEMELE CONSTRUCTIVE PENTRU CASELE INTEGRAL PREFABRICATE

DIN LEMN Casele prefabricate din lemn sunt construcţii realizate integral din lemn ecarisat sau/şi produse derivate pe bază de lemn, amenajate astfel încât să asigure interioare în care să se desfăşoare activităţi de viaţă şi odihnă ale oamenilor, în mod temporar sau permanent. Clasificarea caselor prefabricate din lemn Clasificarea caselor prefabricate din lemn se poate face în funcţie de diverse criterii (fig. 1)
Case de camping Case de vacanţă sau odihnă Case de locuit permanent DESTINAŢIE Construcţii administrative Şcoli, grădiniţe Hoteluri Case parter Case parter + mansardă DESFĂŞURAREA PE VERTICALĂ Case parter + etaj (Subsol +) Parter din zidărie + mansardă sau etaj din lemn Case individuale DESFĂŞURAREA PE ORIZONTALĂ Case cuplate Case inşiruite Fig. 1 Clasificarea caselor prefabricate din lemn în funcţie de diferite criterii

având încăperi cu funcţionalitate bine definită (dormitoare, living, cameră de luat masa, bucătărie, baie, grup sanitar suplimentar, cămară, debara, uneori garaj). Aceste tipuri de case se pot realiza cu diferite dimensiuni în plan şi cu grad de confort diferenţiat. Elementele de închidere şi compartimentare trebuie să asigure protecţia termică atât pe timp de vară, cât şi pe timp de iarnă precum şi protecţia fonică. Casele de locuit permanent pot fi construcţii parter, parter şi mansardă sau parter şi etaj; ele pot fi realizate ca clădiri independente, cuplate sau înşiruite.

Casele de locuit permanent sunt construcţii cu destinaţie de locuinţă,

Casele de vacanţă şi odihnă sunt construcţii pentru locuit în mod

temporar, la sfârşit de săptămână şi în vacanţe, deci cu destinaţie, de obicei, sezonieră. Elementele de închidere sunt prevăzute cu termoizolaţii eficiente, astfel încât să asigure atât protecţia contra temperaturilor scăzute din timpul iernii, cât şi protecţia pe timp de vară. În mod curent, fundaţia se realizează sub forma unei plăci de beton de tip radier.

activităţi pe şantiere (birouri, magazii, săli de mese, dormitoare comune, construcţii cu funcţiuni sanitare) sau pentru deservire (moteluri, tonete). Sunt construcţii cu funcţiune, în general, permanentă care trebuie să asigure confortul higrotermic în funcţie de exigenţele de microclimat interior impuse. Sunt construcţii cu parter, parter şi mansardă sau parter şi etaj. Aceste tipuri de case pot fi realizate în construcţii fixe sau tip campuri.

Casele cu funcţiuni speciale sunt construcţii destinate desfăşurării unor

Casele pentru camping sunt construcţii uşoare, pentru folosinţă sezonieră,

în special în timpul verii. Se instalează pe terenuri special amenajate pentru camping. Elementele de închidere (pereţi, acoperiş) au, în general, un grad de izolare termică mai redus. În mod curent având dimensiuni în plan relativ reduse, casele pentru camping se prefabrică integral în fabrică, putând fi fixe sau demontabile.

Campurile si bungalovurile sunt construcţii realizate din panouri de pereţi
şi chesoane de acoperiş, ce se montează pe şaşiuri, care au şi funcţiunea de planşee de pardoseală. Montarea se face pe suporţi metalici sau pe platforme de beton.

Elementele componente ale caselor prefabricate din lemn Principalele elemente componente ale caselor prefabricate din lemn prezentate în schema din figura 2. La conceperea caselor prefabricate moderne din lemn infrastructura, realizată in totalitate din beton: la clădirile fără subsol, construcţiile (din lemn) se pot amplasa platformă de beton cu grosimea de 20…25 cm, dispusă pe un din pietriş pentru ruperea capilarităţii apei prin ascensiune; sunt este pe o strat

in cazul realizării unor fundaţii continue cu bloc şi soclu, acestea vor pătrunde în pământul bun de fundare minimum 20 cm şi se vor dispune numai sub pereţii portanţi, pereţii despărţitori putând fi dispuşi pe placa suport a pardoselii; la clădirile cu subsol se recomandă ca pereţii de subsol şi planşeul peste subsol să se realizeze din beton armat. Suprastructura (integral din lemn) poate fi realizată in următoarele variante constructive: structura de rezistenţă verticală: • panouri portante; • cadre din lemn şi elemente de închidere din plăci pe bază de lemn sau scânduri; • bârne, dispuse suprapus; planşeul: • panouri portante; • dulapi dispuşi la distanţe reduse (30…40 cm); • grinzi la distanţe de 60…80 cm, cu elemente de închidere la tavan şi la pardoseală; • grinzi cu zăbrele cu tălpile din scânduri sau dulapi şi cu zăbrelele din metal sau din lemn; şarpanta acoperişului se poate realiza pe sistem şarpantă pe scaune, cu ferme din lemn, având îmbinările cu cuie sau plăci metalice sau din ferme mixte (lemn-metal);

dulapi aşezaţi vertical sau grinzi cu elemente de umplutură Panouri portante. subsistemul planseu. pereţi din bârne de lemn sau schelet portant Planşeu .panouri portante. . Elementele componente ale unei case din lemn. integral prefabricate Tipuri de structuri de rezistenţă Structura de rezistenţă a caselor integral prefabricate din lemn se poate descompune în două subsisteme: subsistemul structură verticală portantă. pereţi din bârne sau schelet portant pentru frontoane la mansardă SUPRASTRUCTURA Elemente structurale la acoperiş grinzi ferme panouri portante Elemente de legătură: tălpi grinzi cosoroabe Scări Elemente secundare Fig. 2.Fundaţii (la construcţii fără subsol) INFRASTRUCTURA Fundaţii + pereţi de subsol + planşeu peste subsol (la construcţii cu subsol) Panouri portante de pereţi.

deschiderile şi traveile construcţiei (distanţele între reazemele verticale portante). Structuri de rezistenţă verticale din lemn masiv: a . utile şi climatice. b . în zonele Soluţiile utilizate sunt diversificate în funcţie de: tradiţia şi experienţa producătorilor de case prefabricate din zona respectivă.din lemn semirotund. c . din acest punct de vedere interesând în mod special gradul de seismicitate al zonei şi intensitatea acţiunii vântului. 3. din lemn semirotund cu muchiile teşite (fig. d . 3. a şi b). Subsistemul planşeu preia încărcările gravitaţionale permanente şi utile şi asigură prin modul de conformare şi de legătură cu structura de rezistenţă verticală efectul de şaibă orizontală pentru preluarea încărcărilor orizontale. d).din lemn rotund teşit în zonele de îmbinare. cerinţele beneficiarului.din lemn ecarisat. Subsistemul structură verticală portantă de îmbinare. Structura de rezistenţă verticală poate fi realizată în variantele descrise în continuare. numărul de niveluri. lemnul masiv se prelucrează astfel încât să se poată prelua atât Structuri de rezistenţă din lemn masiv sub formă de bârne (fig. amplasamentul clădirii. 3. 3. Posibil a fi realizată in diferite sisteme constructive.din lemn rotund. a b c d Fig. materialul lemnos avut la dispoziţie. precum şi acţiunile orizontale din vânt şi seism. c) sau din lemn ecarisat sub formă de grinzi (fig. . În toate cazurile. structura de rezistenţă verticală este intrinsec corelată cu rezolvarea arhitecturală.Subsistemul structură verticală portantă preia solicitările datorate încărcărilor gravitaţionale permanente.

c O soluţie care permite rezolvarea cu îmbinări mai simple este cea prezentată în fig. fig.cu diagonale de contravântuire continue pe un nivel. b şi c). dispuse în planul montanţilor sunt realizate din câte două elemente. 4. a b Fig. pentru a se reduce şi simplifica manopera confecţionarea elementelor din lemn masiv. a) sau la distanţe mai mari. caz în care nu sunt necesare diagonale de contravântuire (fig. în care montanţii sunt realizaţi din câte două elemente iar riglele dintr-un singur element. se la pe de Structuri de rezistenţă cu schelet portant realizat din lemn masiv sau din lemn lamelat încleiat. 3. 4.cu diagonale de contravântuire în K. acestea se prelucrează jumătate de secţiune. cât şi cele de întindere.cu montanţi amplasaţi la distanţe reduse.eforturile de compresiune. În acest caz îmbinările se realizează cu tije. Diagonalele de rigidizare. b . d). c . . În cazul în care utilizează grinzi ecarisate. 4. eforturile de lunecare dintre elemente fiind preluate dornuri metalice sau din lemn (v. caz în care apare necesitatea rigidizării scheletului portant cu diagonale de contravântuire (fig. Structuri de rezistenţă cu schelet portant: a . Scheletul portant este alcătuit din montanţi şi rigle dispuse la distanţe reduse. 5.

a b Fig. panourile pot fi livrate neasamblate complet: ramă + faţadă exterioară. respectiv interiori.. realizate cu schelet interior din lemn masiv şi fete din plăci (fig. rigle dintr-un singur element [51] panou portant este integral prefabricat şi are incluse din fabricaţie: termoizolaţie. Structuri de rezistenţă din panouri portante. 8. barieră contra vaporilor de apă. eventualele instalaţii electrice. în funcţie de condiţiile de arhitectură impuse. Structura de rezistenţă cu schelet portant montanţi şi contravântuiri din elemente duble. 5.Fig.. termoizolaţie (fonoizolaţie) şi barieră de vapori. modulat pentru peretele interior sau exterior are lăţimea de 1200 mm şi înalţimea de 2400. Panoul este format dintr-o ramă din lemn de .3000 mm. finisaje la feţe. Subansamblul În figurile 7. panoul. Elementul de bază. 6). 6 Structura de rezistenţă cu panouri portante (a) şi diferite moduri de rezolvare a panourilor (b). panoul de faţă interioară. într-o variantă utilizată în ţara noastră. precum şi pentru eventuale demontări şi remontări ale construcţiei. şi 9 se prezintă exemplificativ un sistem de realizare a panourilor cu lăţimi reduse pentru pereţi exteriori. Pentru realizarea unor prinderi ascunse.

Având în vedere dimensiunile reduse ale caroiajului realizat. Termoizolaţia dispusă în alveolele ramei.136 mm. uşoare. la pereţii exteriori se realizează din polistiren expandat sau din saltele de vată minerală.. care permite evacuarea în atmosferă a eventualilor vapori de apă care au migrat de la interiorul construcţiei în structura termoizolaţiei. 7 Rama pentru panou modulat de perete exterior (interior) Grosimea riglelor variază în funcţie de grosimea termoizolaţiei sau a fonoizolaţiei. rama are grosimea de 60 mm. 7).. Fonoizolaţia la pereţii interiori se realizează din saltele de vată minerală sau din plăci poroase. rigidizată cu montant intermediar şi cu câte două rânduri de traverse (fig. pentru pereţii exteriori se recomandă utilizarea panourilor cu strat de aer ventilat (fig. Fig. pe bază de lemn. 8). Din punctul de vedere al comportării higrotermice.răşinoase. . nu mai este necesară rigidizarea panoului cu elemente diagonale de contravântuire. astfel: la panourile pentru pereţii exteriori rama are grosimea de 76. la panourile pentru pereţii interiori.

Suportul logic pentru această tehnologie de realizare a panourilor de pereţi rezidă din necesitatea de asigurare a unui sistem de montare şi fixare sigur. eficient. 8 Detalii de alcătuire a panourilor pentru pereţii exteriori . productiv şi care să permită şi o eventuală demontare şi remontare. Fig.

Detalii de alcătuire a panourilor pentru pereţii interiori Subsistemul planşeu În mod curent planşeele la casele din lemn integral prefabricate se realizează: cu grinzi din lemn sau dulapi (elemente dispuse la distanţe reduse..Fig. 4 şi 5) şi podini din scânduri pentru pardoseală şi pentru tavan. 9. cu panouri portante care reazemă pe panourile portante ale structurii verticale. Sistemul constructiv adoptat trebuie să răspundă exigenţelor privind rezistenţa şi stabilitatea la încărcările din exploatare. din grinzi cu zăbrele cu tălpi din lemn şi zăbrele din metal.. deformabilitatea. capacitatea de preluare a încărcărilor orizontale care acţionează în planul lor.60 cm) care reazemă pe riglele scheletului portant (fig. . 40.

popi. La structurile cu schelet portant placarea se realizează cu plăci derivate pe bază de lemn (fig. 11 Placarea structurilor de rezistenţă cu schelet portant cu plăci derivate pe bază de lemn . Fig. condiţiile de climă din zonă (temperaturi minime pe timp de iarnă.Subsistemul acoperiş Structura de rezistenţă a acoperişului se rezolvă în mod obişnuit din ferme de lemn cu consum redus de metal sau din şarpantă pe scaune cu căpriori. În cazul structurilor de rezistenţă din lemn masiv acestea pot rămâne aparente (fig. b). 10. a) sau pot fi placate cu plăci derivate pe bază de lemn (fig. 11) sau cu scânduri dispuse în diferite sisteme (fig. orientarea faţă de punctele cardinale). opţiunea de arhitectură. a b Fig. contrafise şi cleşti. materialele avute la dispoziţie. aparentă (a) şi placată la interior (b). regim pluviometric. pane. 10 Structură de rezistenţă din lemn masiv. gradul de confort dorit. 12). temperaturi maxime pe timp de vară. Sisteme de placare a structurii de rezistenţă Placarea structurii de rezistenţă şi a planşeului se poate realiza în funcţie de: tipul structurii de rezistenţă. 10.

Conceptul de performanţă în construcţii. ISO 6241-1984. respectiv ale dotărilor sau părţilor de construcţie. prezentat de norma ISO 6240-1980. exigenţe de etanşeitate. exigenţe de siguranţă la foc. Norma ISO 6241-1984 prezintă exigenţele utilizatorilor ca fiind următoarele: exigenţe de stabilitate.a b Fig. 12 Placarea cu scânduri dispuse: orizontal în sistem caplama (a). Norma ISO 6241-1984 detaliază conceptul de performanţă prin: categoriile de exigenţe de performanţă ce corespund cerinţelor utilizatorilor. profilate dispuse vertical (c). exigenţe privind puritatea aerului. . profilate dispuse orizontal (b). suprapuse dispuse vertical (d) c d Exigenţe şi criterii de performanţă aferente construcţiilor de lemn Pe plan internaţional. care traduc aceste cerinţe în calităţi ale construcţiei în exploatare. exigenţe higrotermice. tipurile de construcţii care răspund la diferite necesităţi de utilizare. natura factorilor care influenţează performanţele. exigenţe tactile. exigenţe acustice. exigenţe vizuale. este structurat pornind de la „Condiţiile necesare de utilizare” (cerinţele utilizatorilor). ISO 6242-1992. cărora le corespund „exigenţele de performanţă”. conceptul de performanţă a fost abordat pe linie ISO de o multitudine de norme: ISO 6240-1980.

clădiri din reţeaua sanitară – dispensare. clădiri pentru învăţământ. clădiri comerciale. grădiniţe. În domeniul prescripţiilor privind criteriile de exigenţe în construcţii. de durabilitate. moteluri. prescripţii „pe orizontală” care să trateze un anumit nivel de structurare din punct de vedere al tuturor categoriilor de exigenţe. prescripţii „pe clase de clădiri” în funcţie de destinaţia acestora. . În completarea conceptului de performanţă în construcţii. spitale. internate. care să trateze o anumită categorie de exigenţe pentru toate nivelurile de structurare. magazine. şcoli. cămine pentru vârstnici. clădiri pentru alimentaţie publică. în anul 1992. creşe. clădiri pentru manifestări culturale – săli acoperite. cămine. expoziţii. clădiri pentru turism – hoteluri. Categoriile de construcţii realizate parţial sau integral din lemn şi/sau produse pe bază de lemn. privind igiena. grupate în „clase de clădiri” pentru care apare necesitatea elaborării unui sistem de prescripţii privind exigenţele utilizatorilor şi criteriile de performanţă pot fi: clădiri de locuit. bazine de înot. policlinici. luând în considerare toate clasele de clădiri. muzee. economice.exigenţe exigenţe exigenţe exigenţe exigenţe dinamice. de adaptare a spaţiilor funcţionale. a fost elaborată norma ISO 6242 în care se utilizează termenul de „obiectiv al utilizatorului” cu semnificaţii de cerinţe ale utilizatorului. luând în considerare toate clasele de clădiri. metodele de verificare „în situ” sau în laborator a construcţiei sau elementelor de construcţie. acestea necesită a fi organizate după un algoritm care să cuprindă: prescripţii „pe verticală”. Sistemul de prescripţii tehnice privind criteriile de performanţă trebuie să aibă în vedere: exprimarea specificaţiilor de performanţă. clădiri administrative. metodele de evaluare a performanţelor în faza de concepţie. biblioteci. săli de sport.

13 este prezentată o schemă logică privind criteriile care stau la baza alegerii soluţiilor arhitectural-tehnologice şi a celor pentru structura de rezistenţă. gabarit Microamplasament.În algoritmul din fig. montaj Impregnare. Protecţie împotriva biodegradării şi a focului Concepţie arhitecturală (interioară. în corelare cu exigenţele şi criteriile de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească o construcţie realizată din lemn. ignifugare Protecţie termică şi acustică Condiţii geotehnice Soluţii pentru structura de rezistenţă Fundaţii Distribuţia încărcărilor în plan Distribuţia încărcărilor în elevaţie Sisteme constructive principale şi secundare (formă şi deschidere) Sisteme constructive terţiare (formă şi deschidere) Asigurarea stabilităţii spaţiale a structurii de rezistenţă Fig. 13 Exigenţe şi criterii de performanţă . configuraţie teren Iluminare. exterioară) Funcţionalitate. instalaţii Soluţii arhitectural tehnologice Alegerea materialelor Forma în elevaţie şi secţiune Mod de asamblare. detalii Elemente de închidere Prefabricarea elementelor Transport.

91 0.14 0. Structuri de rezistenţă din panouri portante Structurile verticale de rezistenţă realizate din panouri portante şi de contravântuire pot fi: cu panouri portante dispuse pe direcţia transversală a clădirii (fig. Pereţi din bârne de lemn – valori termice Greutatea (kg/m2) 60 66 72 78 84 90 96 102 108 114 120 126 132 Rezistenţa la transfer termic (m2K/W) 0. .85 0.56 0. deci pentru asigurarea rezistenţei termice necesară pentru pereţii din bârne de lemn apare necesară termoizolarea suplimentară a pereţilor exteriori.13 0. cu schelet portant sau cu pereţi şi planşee din bârne de lemn (grinzi ecarisate sau cioplitură).10 0.60 0.19 0.14 1.22 Coeficientul de transfer termic (W/m2K) 1. utilizaţi la construcţiile civile (conform normei DIN 18910).11 0.80 0.35 1.15 0.71 0. a).01 1.22 1. 14.48 1.93 1.02 0.20 0.18 0.96 0.01 1.16 0.86 0.29 1.52 Conform normei C107 „Normativ pentru izolarea termică a clădirilor” valoarea recomandată pentru rezistenţa la transfer termic a pereţilor este 1.21 0.13 1. Se constată că această valoare este superioară. 14.07 1.74 0.12 0. cu panouri portante dispuse pe direcţia longitudinală a clădirii (fig.80 m2K/W. În tabelul 1 se prezintă valorile termice pentru pereţii din lemn masiv. b).17 0.42 1.64 0. CU STRUCTURI ÎN CADRE ŞI CU PEREŢI DIN GRINZI DE LEMN Sistemele constructive pentru structurile de rezistenţă ale caselor integral prefabricate din lemn pot fi realizate conform celor afirmate mai sus cu panouri portante.57 Tabelul 1 Grosimea (m) 0.SISTEME STRUCTURALE CU PEREŢI DIN PANOURI DE LEMN.79 0.69 0.

b – cu panouri portante dispuse longitudinal. În primele două variante. 14.25 m. pe direcţia perpendiculară axelor structurale se dispun panouri autoportante de contravântuire a clădirii. În toate cazurile. neventilate. panourile de planşeu şi de acoperiş reazemă pe liniile structurale de rezistenţă. modul de compunere în secţiunea transversală – ventilate. dimensiunilor pe care le au: cu lăţimi reduse sau mari. În funcţie de dimensiunile şi alcătuirea în secţiune transversală. . realizate cu sau fără strat de aer ventilat.cu panouri portante dispuse în sens transversal şi în sens longitudinal (fig. pot fi: panouri portante de dimensiuni reduse – 1. Panourile prefabricate care intră în compunerea caselor din lemn variază în funcţie de: rolul static – portante. de contravântuire. c – cu panouri portante dispuse pe ambele direcţii ale clădirii. a b c Fig. 14 Sisteme structurale cu panouri portante: a – cu panouri portante dispuse transversal. c). utilizate ca elemente pentru pereţi exteriori şi interiori. neportante.00…1.

• diagonale de contravântuire.25 m şi înălţimea egală cu cea a etajului. • rigle amplasate la partea superioară şi la cea inferioară. • plăci din boiscement.00…1.panouri portante de dimensiuni mari. încleiate cu răşini epoxidice. panouri portante de dimensiuni mari. utilizate ca pereţi despărţitori interiori. alcătuit din: • montanţi dispuşi la distanţe de 50…60 cm. panouri portante de dimensiuni reduse. dispuse diferenţiat pe cele două feţe. feţe portante sau neportante alcătuite din: • scânduri în grosime minimă de 2. utilizate ca elemente pentru pereţi interiori şi exteriori. rezistente la umiditate. • combinaţii ale materialelor prezentate. cu lăţimea de 1. • plăci din OSB. • plăci din ghips-carton în grosime de 10 mm. preasamblate în elemente spaţiale.2 cm dispuse longitudinal şi transversal (perpendicular pe cele două feţe ale panoului. Structura de bază a panourilor este realizată din: cadru de lemn.scânduri dispuse vertical. dispus la interior. a b Fig. b – cu feţe din betopan. • plăci din fibre de lemn (PAL) în grosime de 12 mm. Sisteme de panouri Panouri portante de dimensiuni reduse Panourile portante sunt realizate în sistem modulat.00 m. 15 Pereţi portanţi din panouri cu lăţimi reduse[51]: a – cu feţe din placaj. c . ca elemente de planşeu sau de acoperiş. cu alcătuire compozită. c . • placaj de construcţie în grosime de 10…12 mm. cu lungimi până la 10. • rigle intermediare pentru rigidizarea montanţilor şi pentru delimitarea golurilor de uşi şi ferestre. cu structură ventilată sau neventilată.

Lungimea totală a panourilor se alege în funcţie de distribuţia în plan a pereţilor. Încărcările orizontale sunt preluate de ansamblul cadru interior rigidizat cu feţele exterioare prin tije sau încleiere. În mod curent. în principiu. cele cu dimensiuni mari sunt fixate în fundaţii. asamblate (fig. de posibilităţile de transport şi de limitele impuse de capacitatea de ridicare a utilajelor. Soluţia cu panouri de lăţimi reduse prezintă o serie de avantaje: panourile respective sunt foarte facile a fi combinate pentru partiuri cu diferite destinaţii. Similar panourilor de dimensiuni reduse. dimensiunile de fabricaţie a plăcilor de închidere a panourilor pot fi stabilite în funcţie de lăţimea panoului (de exemplu plăcile aglomerate pe bază de fibre sau aschii din lemn cu lăţimea de 1220 mm. Încărcările verticale sunt preluate de montanţi. Prin utilizarea panourilor de dimensiuni mari se reduce numărul de . din panouri de dimensiuni reduse. precum şi radiatoarele pentru încălzire pot fi uşor corelate cu lăţimea panourilor. dimensiunea plăcilor utilizate la feţele panourilor şi de sistemul ales pentru transmiterea încărcărilor de la planşeu. rigidizaţi la partea superioară şi la cea inferioară prin rigle continue.Elementele componente ale cadrului interior sunt asamblate prin cuie. ferestre). poziţia pereţilor perpendiculari. Riglele intermediare şi diagonalele dispuse între montanţi asigură stabilitatea plană a panourilor. distanţa între montanţi se stabileşte în funcţie de trama de bază adoptată. considerentele de ordin economic privind transportul şi montajul panourilor sunt corelate cu greutatea şi dimensiunile panourilor. care prin intermediul riglei de bază sunt transmise la fundaţii sau la panoul de la nivelul inferior. poziţia grinzilor de la planşeu sau de la acoperiş poate fi corelată cu poziţia montanţilor verticali ai pereţilor structurali. fiind utilizate la panouri cu lăţimea de 1200 mm). Panourile portante de dimensiuni mari Panourile portante cu structura de rezistenţă din lemn au înălţimea unui nivel şi sunt constituite. În funcţie de lungimea lor. prin încleiere sau cu plăcuţe multicuie (Gang-nail). panourile respective pot constitui pereţi prefabricaţi de dimensiunile lăţimii sau lungimii celulei funcţionale. 16). La interior. subansamblele pentru circulaţie şi iluminare (uşi. panourile cu dimensiuni reduse pot fi stocate pe orizontală şi pot fi manevrate manual sau cu utilaje de ridicat de capacitate redusă. panourile sunt realizate dintr-o serie de montanţi.

c – panou mare pentru planşeu . peste 90% se realizează în fabrică. Prin configurarea în fabrică a panourilor mari. a b c Fig. Elementele spaţiale sunt transportate de la fabrică la şantier cu trailere speciale şi sunt fixate pe fundaţiile realizate în prealabil.îmbinări verticale dintre panouri şi. clădiri de locuit. transport şi montaj. numărul rosturilor etanşate. La construcţiile din elemente spaţiale cu un grad mare de prefabricare. suprafeţele şi volumele impuse de partiul de arhitectură. grădiniţe. montajul se face într-un timp redus şi există posibilitatea ca structura de rezistenţă să poată fi demontată şi remontată pe un alt amplasament. soluţia se recomandă la ansamble de clădiri repetitive. 17). operaţie care măreşte mult durata montajului. transportul este relativ simplu. Elementele spaţiale prefabricate sub formă de celule cu un număr variabil de feţe plane se montează cu un consum redus de manoperă pe şantier. 16 Pereţi portanţi din panouri cu lăţimi mari: a – cu feţe din placaj. birouri. Cu acest sistem constructiv se pot realiza pavilioane şcolare. elementele având montate conductorii şi ţevile pentru instalaţii şi fiind finisate pe feţe. cu variante reduse a planurilor de arhitectură. b – cu feţe din boisbeton. Majoritatea manoperei. Concepţia de stabilire a tipodimensiunilor elementelor spaţiale ia în considerare: limitele tehnologice de realizare în fabricile de prefabricate. cămine pentru elevi şi studenţi etc (fig. capacitatea mijloacelor de ridicare. respectiv pe celulele montate anterior. în principal.

80×9. 18 sunt prezentate patru variante de partiuri de arhitectură. În fig. 19 sunt prezentate diferite sisteme de realizare a unei celule spaţiale cu dimensiunile 2.20 m … 4.60.40×4.Fig. 18 Exemple de partiuri de arhitectură realizate din elemente spaţiale În fig.20 m şi 2.80 m.40×3.60 m şi sistemele de contravântuire ale acestora.40×8. 17 Sistem constructiv cu elemente spaţiale: a – exemple de planuri de construcţie realizate din elemente spaţiale. realizate din elemente spaţiale. Partiurile prezentate folosesc module cu dimensiuni la 2.40×7.40×4. b – sistem constructiv cu elemente spaţiale modulate cu dimensiunile 2. . Fig. 2.40 m.

prin încleiere sau cu plăcuţe metalice zincate (fig. Elementele cadrului interior – montanţi. traverse de rigidizare. 19 Sisteme conceptuale pentru celule spaţiale Alcătuirea panourilor Panourile portante sunt realizate dintr-un cadru interior din lemn masiv sau din lemn lamelat încleiat şi feţe portante. . eventual diagonale de contravântuire se asamblează cu tije cilindrice (preferabil zincate şi cu spirală). în atelierele tradiţionale. îmbinarea elementelor de cadru prin încleiere sau cu plăci metalice se poate aplica în cazul producerii în fabrică a panourilor cu utilaje speciale.Fig. 20): tehnologia de asamblare cu tije cilindrice necesită manoperă mai multă decât celelalte soluţii şi se utilizează. în general. rigle superioară şi inferioară.

5 – faţă interioară din placaj. 21. 21. 20 Tehnologia de realizare a panourilor portante: a – îmbinarea elementelor de cadru interior cu cuie. 6 – faţă exterioară din placaj. În secţiune transversală panourile pot fi neventilate (fig. 2 – riglă intermediară. 1 – riglă superioară. 4 – montanţi. Faţa exterioară a panoului este prevăzută cu fante la partea superioară şi la partea inferioară pentru circularea curentului de aer pe faţa rece a termoizolaţiei. c – cu plăcuţe metalice. b – prin încleiere. se asigură în acest mod un ansamblu rigid.ventilate b Structuri de rezistenţă cu cadre din lemn Sisteme constructiv-structurale Structurile de rezistenţă cu cadre din lemn pot fi alcătuite în diferite moduri de realizare şi dispunere a elementelor portante şi a celor secundare. a) sau ventilate (fig. b).Fig. precum şi cu diferite sisteme de îmbinări. 21 Conceperea panourilor exterioare: a – neventilate. a Fig. Conectorii metalici se aplică concomitent în toate punctele necesare ale panoului prin presare hidraulică. b . 3 – riglă inferioară. .

în planul grinzilor principale superioare. 22): Structuri de rezistenţă cu grinzi principale având secţiune dublă (fig. Fig. • grinzile secundare sunt dispuse în planul grinzilor principale superioare. • stâlpii cu secţiune simplă sunt continui printre grinzile principale. • grinzile principale ale structurii de rezistenţă a clădirii sunt realizate cu secţiune dublă şi sunt dispuse la cote diferite pe cele două direcţii principale ale clădirii. • grinzile principale pe direcţie perpendiculară au secţiune dublă şi sunt dispuse peste grinzile principale anterioare. de o parte şi de alta a stâlpilor structurii de rezistenţă. • grinzile secundare sunt dispuse între grinzile principale pe direcţii diferite în diversele panouri de planşeu astfel încât să se asigure o compartimentare similară pe direcţia transversală şi pe cea longitudinală a clădirii. în acest mod înălţimea stâlpilor este constantă la interior şi la exterior. în diferitele panouri 24): • grinzile principale pe una din direcţiile principale ale clădirii au secţiune simplă şi sunt amplasate între stâlpii structurii de rezistenţă. grinzile principale dispuse pe direcţii ortogonale. • grinzile secundare se dispun pe o singură direcţie.Structuri de rezistenţă cu grinzi principale având secţiune simplă (fig. grinzile principale sunt fixate pe stâlpi. care au secţiune dublă. . 22 Structură de rezistenţă cu grinzi principale şi stâlpi dintr-un singur element. 23): • pe cele două direcţii principale de inerţie ale structurii de rezistenţă. care sunt continui. Structuri de rezistenţă cu stâlpi având secţiune dublă (fig.

25): • structura de rezistenţă este realizată în acest caz cu elemente structurale – stâlpi şi grinzi – dispuse la distanţe reduse (60 cm). 26). 23 Structură de rezistenţă cu grinzi principale duble pe cele două direcţii şi cu stâlpi cu secţiune simplă Fig. Fig. . 25 Structură de rezistenţă cu grinzi principale şi stâlpi la distanţe reduse – structură cu nervuri Îmbinările la noduri se realizează astfel încât să se asigure continuitatea elementelor structurale – stâlpi. • sistemul asigură o rigiditate sporită a structurii de rezistenţă verticală şi orizontală ceea ce permite preluarea şi transmiterea în condiţii optime a încărcărilor gravitaţionale şi a celor orizontale din vânt şi seism. grinzi principale. grinzi secundare (fig.Fig. • soluţia constituie un sistem intermediar dintre soluţia în cadre şi cea cu panouri. precum şi cu stâlpi dublii Structuri de rezistenţă cu stâlpi şi grinzi dispuse la distanţe reduse (fig. 24 Structură de rezistenţă cu grinzi principale simple pe o direcţie şi cu grinzi principale duble pe cealaltă direcţie.

dispuse la interax de 1. cu ferme din lemn realizate cu zăbrele metalice. care reazemă pe riglele scheletului portant (fig. La soluţiile curent utilizate de case prefabricate din lemn. la nivelul planşeului peste etaj sunt dispuse grinzi transversale. intermediar. grinzi principale şi grinzi secundare amplasate decalat În fig. b – cu furură Soluţii structurale pentru planşee În mod curent planşeele la casele din lemn integral prefabricate se realizează: cu grinzi din lemn dispuse la distanţe reduse (40…60 cm). între ferme. pe stâlpi continui. cu grinzi cu inimă plină din placaj. 28. dispuse în acelaşi plan. 28. 27 Detalii de îmbinare grinzi-stâlpi cu dispozitive metalice: a – cu sabot.a b b Fig. b – stâlp şi grindă principală continuă prin profilarea elementelor.20 m constitute şi grinzile de planşeu peste etaj. solidarizată de stâlp cu elemente metalice. 26 Îmbinări la nodurile structurii de rezistenţă: a – grindă principală continuă. încleiate (fig. 27 sunt prezentate detaliile de rezemare ale grinzilor principale de planşeu de pe cele două direcţii. existente în producţia diferitelor combinate de prelucrare a lemnului din ţara noastră planşeul dintre parter şi etaj este rezolvat astfel: talpa inferioară a fermelor de acoperiş. a b Fig. c – stâlp. c). . a şi b) şi podini din scânduri pentru pardoseală şi pentru tavan.

ridicarea la poziţia de montaj se face manual sau cu scripeţi şi frânghii. ţeavă metalică sau din profile metalice. prinderile la noduri se realizează cu plăcuţe metalice. în funcţie de capacitatea portantă pe care trebuie să o asigure. fixate pe grinzi de rezistenţă. având în vedere greutatea redusă a pieselor. rigle sau grinzi din lemn masiv sau din lemn lamelat încleiat. O soluţie modernă de grinzi de planşeu o constituie cea prezentată în fig. cât şi grinzile intermediare sunt realizate dintr-un pachet de scânduri fixate cu cuie. planşeele peste parter şi peste mansardă. în care: grinzile de planşeu zăbrelite sunt realizate cu tălpile paralele. astfel încât să se poată acoperi deschideri diverse. cu dinţi sau poansonate. Avantajele principale ale acestor tipuri de grinzi cu zăbrele constau în: posibilitatea de modulare în secţiune transversală şi pe lungime. 28 Sisteme constructive la planşee: a – grinzi dese din lemn masiv. a b c Fig. diagonalele din ţeava metalică sunt profilate la capete sub formă de plăcuţe poansonate. diagonalele sunt realizate din lemn. capacitatea portantă a grinzilor cu zăbrele dictează traveea de amplasare si deschiderea. la cerere. rigidizate cu contravântuiri. din dulapi. în cazul utilizării diagonalelor din lemn. ca elemente de rezistenţă şi de închidere sunt realizate din scânduri de pardoseală şi de tavan. posibilitatea de montare simplă pe şantier fără a se folosi utilaje de ridicare. 29. pentru forme oarecare în plan ale construcţiei şi pentru încărcări diferite pe planşee. c – grinzi cu inimă plină. cu dinţi. termoizolaţia şi fonoizolaţia la nivelul planşeului este rezolvată din saltele de vată minerală semirigidă. în funcţie de intensitatea încărcărilor. posibilitatea de uzinare a confecţiilor prefabricate şi creerea de stocuri astfel încât livrarea grinzilor să se facă imediat. rigidizate cu distanţieri. .atât talpa inferioară a fermelor de acoperiş. b – grinzi dese din lemn.

condiţionare) să se monteze în înălţimea grinzii. care trebuie să preia eforturile de lunecare în plan orizontal. 30 Detaliu de rigidizare a planşeului cu podină din scânduri încrucişate Şaiba rigidă. a Fig. Grinzile planşeului sunt realizate din dulapi sau din grinzi de lemn. este formată din două rânduri de scânduri cu dimensiunile minime de 15×2. prin golurile existente.. Se recomandă ca faţa superioară a podinei să fie rindeluită. prin intermediul cărora să se realizeze o transmitere echilibrată a solicitărilor seismice la elementele structurale de pereţi. Fig. 29 Grinzi cu zăbrele pentru planşee [21]: a – detaliu grindă. Dispunerea acestor dulapi s- . iar scândurile să fie prelucrate pe cant pentru îmbinarea longitudinală cu lambă şi uluc. dispuse la interax de 50. care are şi rol de podină pentru circulaţie.60 cm (fig. b – perspectivă planşeu b Pentru îmbunătăţirea comportării construcţiilor integral prefabricate din lemn la solicitări seismice sau la solicitări climatice deosebite (vânt cu intensitate mare) se pot utiliza ca soluţie de planşeu şaibe antiseismice. bătute încrucişat la 45° faţă de linia pereţilor. 30). ventilaţie. Fixarea podinei de grinzi se face cu cuie..5 cm. apă-canal.soluţia permite ca tubulatura şi conductele pentru instalaţii (electrice.

spaţiul fiind până sub panele acoperişului (fig. c). b – cu şarpantă pe scaune. Soluţii structurale pentru acoperiş Structura de rezistenţă a acoperişului se rezolvă în diferite variante constructive: cu ferme din lemn. îmbinările fiind cu cuie sau cu plăcuţe metalice (fig. barele fermei fiind realizate cu secţiune simplă. 31. 32 se prezintă în detaliu structura de rezistenţă a acoperişului realizat cu ferme cu consum redus de metal. cu căpriori şi pane rezemate pe pereţii transversali. 31 Soluţii constructive pentru structura de rezistenţă a acoperişului: a – cu ferme cu zăbrele. a). a b Fig. astfel încât transmiterea solicitărilor seismice să se realizeze prin compresiune în planul podinei. Îmbinările în lambă şi uluc dintre dulapii de planşeu au şi rol de eliminare a deformaţiei relative în timpul circulaţiei sau la montarea unor piese grele de mobilier. iar îmbinările fiind din plăci metalice cu dinţi. la partea inferioară a grinzilor de planşeu. 31.a prevăzut la 45° faţă de direcţiile principale ale pereţilor. . cu consum redus de metal. fixate cu şuruburi pentru lemn. b). 31. Stratul de fonoizolaţie şi/sau de termoizolaţie dispus între grinzi este susţinut de plăcile sau scândurile de tavan. cu şarpantă pe scaune (fig. c – cu tavan în pantă. c În fig.

33). fără goluri de uşi sau ferestre) se recomandă dispunerea unor panouri de contravântuire la colţurile clădirii (fig. . care constituie o zonă rigidă. iar panourile de pe contur sunt legate de zona centrală prin intermediul planşeului rigid (fig. acolo unde partiul de arhitectură permite (pereţi plini. în cadrul unui nucleu central. pe pereţii exteriori şi pe cei interiori [51]: 1 – contravântuiri verticale. îmbinări cu plăci cu dinţi: a – perspectivă fermă. 32 Fermă de acoperiş cu consum redus de metal. Fig. Panourile de contravântuire sunt rigidizate cu diagonale duble şi pot fi dispuse: pe pereţii exteriori şi interiori. 34). 2 – panouri rigide de planşeu.a b Fig. 33 Asigurarea stabilităţii spaţiale a unei construcţii din lemn prin dispunerea de contravântuiri la colţurile clădirii şi intermediar. Cadrele exterioare şi interioare se tratează în acelaşi mod în ceea ce priveşte preluarea încărcărilor orizontale. 33 şi 34). b – elevaţie fermă Stabilitatea spaţială a construcţiilor de lemn Stabilitatea spaţială a construcţiilor din panouri de lemn se asigură prin dispunerea unor panouri rigide pe cele două direcţii principale de rezistenţă ale clădirii (fig.

fig. 3.0 m. v. Conform normei germane DIN 1052 construcţiile din lemn cu un etaj sunt considerate rigide dacă: pereţii exteriori şi pereţii interiori care au un rol portant au lungimea maximă de 12.00 m. intersecţiile şi ramificaţiile clădirii să asigure preluarea eforturilor de lunecare în plan orizontal. care asigură stabilitatea pereţilor exteriori [51]: 1 – contravântuiri verticale.Fig. în mod curent pereţii cu grosimea de 18…22 cm. iar distanţa dintre contravântuiri este de maximum 6. 2 – panouri rigide de planşeu. pentru asigurarea stabilităţii globale a clădirii. la pereţii exteriori elementele de contravântuire să fie dispuse la intersecţia acestora (colţurile clădirii. dispuşi în sistem fagure satisfac această cerinţă. îmbinările la colţurile. să asigure preluarea unor eforturi de lunecare în secţiunea transversală a peretelui. au prevăzute minimum trei elemente rigide cu lăţimea de 1. la încărcările din exploatare. 33). fig. 33). panourile de planşeu şi/sau cele de acoperiş constituie prin modul lor de conformare şi prin legăturile cu elementele structurale verticale un ansamblu rigid la forţe care acţionează în planul lor.00 m (v. această condiţie se poate satisface prin . Structuri de rezistenţă din bârne de lemn Pereţii acestor categorii de construcţii trebuie să răspundă următoarelor cerinţe: să asigure rezistenţa şi stabilitatea clădirii. 34 Asigurarea stabilităţii spaţiale a unei construcţii din lemn prin realizarea unui nucleu central contravântuit şi panouri de planşeu rigide în plan orizontal. această condiţie poate fi satisfăcută prin profilarea capetelor grinzilor conform detaliilor din fig. îmbinările panourifundaţie sunt dimensionate la rezultanta forţelor orizontale care acţionează pe întreaga clădire.

35. 35. aceasta se plachează cu un strat de termoizolaţie eficientă (polistiren expandat sau vată minerală semirigidă). în funcţie de zona climatică de amplasare a clădirii şi de condiţiile de microclimat interior. b – cu dornuri pentru împiedicarea deplasării laterale a grinzilor . a b Fig. b) sau prin încleierea grinzilor. 35 Detalii de pereţi exteriori realizaţi din bârne de lemn: a – cu bârne profilate. a). cu dornuri plasate între grinzi (fig. în cazul în care peretele din lemn nu poate satisface această cerinţă.profilarea grinzilor cu lambă şi uluc (fig. să asigure rezistenţa termică necesară (condiţie impusă la pereţii exteriori).