Situaţii financiare

B1035. Situaţiile financiare ale societăţii ALFA se prezintă la sfârşitul exerciţiului N, astfel: Bilanţul contabil la 31.12.N Elemente N-1 N ACTIVE NECURENTE Imobilizări corporale(1) 510.00 570.00 Investiţii deţinute în întreprinderi 0 0 (2) asociate 150.00 150.00 0 0 Active necurente - Total 660.00 720.00 0 0 ACTIVE CURENTE Stocuri (3) 42.000 2.000 (4) Clienţi 375.00 175.00 Cheltuieli în avans(5) 0 0 (6) Investiţii pe termen scurt 50.000 30.000 Lichidităţi 80.000 0 43.000 1.688.8 00 Active curente - Total 590.00 1.895.8 0 00 TOTAL ACTIV 1.250.0 2.615.8 00 00 DATORII CURENTE Furnizori(7) 250.00 125.80 (8) Credite pe termen scurt 0 0 Venituri în avans(9) 200.00 150.00 Alte datorii curente(10) 0 0 70.000 20.000 210.00 50.000 0 Datorii curente - Total 730.00 345.80 0 0 DATORII NECURENTE Împrumuturi din emisiunea de - 70.000 (11) obligaţiuni 120.00 120.00 Credite pe termen lung(12) 0 0 (13) Venituri în avans 50.000 310.00 0 Datorii necurente - Total 170.00 500.00 0 0 TOTAL DATORII 900.00 845.80

0 CAPITALURI PROPRII Capital social(14) Prime de emisiune Rezerve Rezultatul reportat Rezultatul exerciţiului(15) 100.00 0 70.000 180.00 0 350.00 0 1.250.0 00

0 300.00 0 20.000 70.000 180.00 0 1.200.0 00 1.770.0 00 2.615.8 00

TOTAL CAPITALURI PROPRII TOTAL DATORII ŞI CAPITALURI PROPRII

Informaţii suplimentare: 3 amortizarea aferentă imobilizărilor corporale existente la începutul anului a fost de 240.000 lei iar cea aferentă imobilizărilor existente la sfârşitul anului a fost de 280.000 lei; 4 în cursul anului întreprinderea nu a achiziţionat şi nici nu a cedat investiţii în întreprinderile asociate; 5 Stocurile sunt reprezentate de mărfuri. La sfârşitul exerciţiului N-1 stocurile de mărfuri au fost depreciate pentru suma de 10.000 lei. În cursul exerciţiului N aceste stocuri au fost vândute. Stocurile existente la sfârşitul exerciţiului N nu au făcut obiectul unei deprecieri; 6 Creanţele clienţi sunt aferente vânzărilor în ţară (nu includ diferenţe de curs valutar) şi nu au făcut obiectul unor deprecieri; 7 Cheltuielile în avans sunt reprezentate de chirii de exploatare plătite în anul N-1 în contul anului N; 8 Investiţiile pe termen scurt sunt reprezentate de titluri de plasament achiziţionate în exerciţiul N-1 şi vândute în exerciţiul N; în cursul anului nu s-au achiziţionat investiţii pe termen scurt; 9 din care, furnizori de imobilizări 175.000 lei la începutul anului şi 13.000 lei la sfârşitul anului; 10 În cursul exerciţiului N s-au primit credite pe termen scurt de 100.000 lei; 11 Veniturile în avans sunt reprezentate de subvenţii pentru investiţii; 12 Alte datorii curente: Valori la începutul anului Valori la sfârşitul anului - datorii privind impozitul - datorii privind impozitul pe profit 87.000 pe profit 37.000 - dobânzi de plătit - datorii salariale şi 30.000 sociale 13.000 - datorii salariale şi sociale 63.000

- dividende de plată 30.000 13 Împrumutul din emisiunea de obligaţiuni este evaluat în valori nete (după deducerea primei de rambursare de 30.000 lei); 14 În cursul anului nu au avut loc fluxuri privind creditele primite pe termen lung; 15 veniturile în avans de la începutul anului sunt aferente exploatării iar cele de la sfârşitul anului includ subvenţii pentru investiţii de 260.000 iar restul sunt aferente exploatării; 16 În cursul exerciţiului N nu au avut loc retrageri de capital şi nici modificări ale acestuia ca urmare a unor operaţii interne; 17 Rezultatul net este prezentat în bilanţ înainte de distribuire; 18 Întreprinderea şi-a achitat integral datoria privind TVA de 338.200 lei aferentă activităţilor de exploatare şi a încasat (recuperat) TVA aferentă activităţilor de investiţii de 26.600 lei; 19 În cursul anului au fost vândute, cu decontare în contul curent, instalaţii tehnologice al căror cost de achiziţie este de 100.000 lei iar amortizarea cumulată de 80.000 lei; 20 Datoriile privind dobânzile au fost integral achitate. 21 Rezultatul net al exerciţiului N-1 de 200.000 lei a fost distribuit astfel: la rezerve, la rezultat reportat iar diferenţa la dividende; 22 Rezervele exerciţiului N-2 au fost de 30.000 lei iar rezultatul reportat de 50.000 lei. Contul de profit şi pierdere la 31.12.N Elemente Valori Cifra de afaceri(1) 2.400.000 Alte venituri din exploatare(2) 260.000 Cheltuieli cu mărfurile 550.000 Cheltuieli cu personalul 400.000 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 120.000 (3) Alte cheltuieli de exploatare 240.000 Venituri din cedarea investiţiilor 50.000 financiare pe termen scurt 50.000 Cheltuieli cu dobânzile Rezultat înainte de impozit 1.350.000 Impozit pe profit 150.000 Rezultatul net al exerciţiului 1.200.000 Informaţii suplimentare: (1) Cifra de afaceri cuprinde: - venituri din vânzarea mărfurilor - venituri din prestări de servicii (2) Alte venituri din exploatare

600.000 lei 1.800.000 lei. 260.000 lei,

din care: - venituri din cesiunea imobilizărilor corporale 60.000 lei; - venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului 100.000 lei; - venituri din subvenţii pentru investiţii 90.000 lei; - venituri din provizioane pentru deprecierea mărfurilor 10.000 lei. (3) Alte cheltuieli de exploatare 240.000 lei, din care: - cheltuieli cu serviciile primite de la furnizori 100.000 lei; - cheltuieli cu energia şi apa 20.000 lei; - cheltuieli cu chiriile de exploatare (plătite în anul anterior) 50.000 lei; - cheltuieli cu impozitele şi taxele de exploatare (acestea au fost plătite integral până la sfârşitul exerciţiului) 50.000 lei; - cheltuieli cu activele cedate 20.000 lei. Să se determine fluxul net de trezorerie din exploatare prin metoda directă, conform IAS 7. Rezolvare: Calculul fluxului net de trezorerie din activitatea de exploatare : Notă: Pentru identificarea mai uşoară a surselor de informaţii utilizate în raţionamentele pe care le presupune această metodă vom proceda la următoarele notaţii: BC = suma este preluată din bilanţ CPP = suma este preluată din contul de profit şi pierdere IS = suma este preluată din informaţiile suplimentare Metoda directă:

Flux 1. ÎÎncasări de la clienţi

Calcule Încasări = Rulaj creditor4111 = Sold iniţial4111 – Sold final4111+

Valoare +3.056.00 0

000(CPP) x 1.000(BC) Sold final4111 = 175.19 = 2.800 Rulaj creditor40 = (Achiziţii de stocuri + Cheltuieli cu energia şi apa + Cheltuieli cu servicii primite de la terţi) x 1.400. Plăţi către furnizori (nu se iau în calcul furnizorii de imobilizări) Plăţi = Rulaj debitor40= Sold iniţial40– Sold final40+ Rulaj creditor40 Sold iniţial40 = 250.000(IS) = 52.000 (BC) Sold iniţial301= 42.000 (BC) – 175.000(BC) Rulaj debitor4111 = Cifra de afaceri x 1.000 Sold final40 = 125.000 Rulaj creditor4111 = 375.Rulaj debitor4111 Sold iniţial4111 = 375.000 (IS) = 75.000 -700.000(IS) = 112.800(BC) – 13.856.000 (BC) + 10.000 – 175.19 Achiziţii de stocuri = Rulaj debitor371 Rulaj debitor371 = Sold final371 – Sold iniţial371 + +Rulaj creditor371 Sold final371 = 2.056.000 = 3.000 2.000 + 2.19 = 2.000 .856.

000(CPP) Rulaj debitor371 = 2.000) x 1.43 = Rulaj debitor64 = 400.000 = 500.000(IS) = 30.000 + 20.000 Rulaj debitor371 = Sold final371 – Sold iniţial371 + +Rulaj creditor371 Cheltuieli cu energia şi apa = 20.000 3.00(IS) Rulaj creditor40 = (500.800 Rulaj debitor40 = 75.800 = 700.800 + 737.000 (CPP) -450.43 = 63.000 4. 43+ Rulaj creditor42.000 Rulaj creditor42.000(IS) Cheltuieli cu serviciile primite de la furnizori = 100. Plăţi de datorii salariale şi sociale Plăţi = Rulaj debitor42.000 + 100.000 -30.000 + 550.000 (IS) + 400. Plăţi de chirii în avans Plăţi = Rulaj debitor471= Sold final471– Sold iniţial471+ Rulaj creditor471= 30.19 = 737.000(BC) + 50.43 – Sold final42.000 .000 (CPP) = 450.000 (IS) – 13. 43= Sold iniţial42.000(BC) – 50.000 – 52.Rulaj creditor371 = Rulaj debitor607= 550.000 – 112.

000(IS) – 37.000 Rulaj creditor446 = Rulaj debitor635 = 50. Plăţi de TVA 7.000 = 200.200 -200. Rezolvare: Notă: Pentru identificarea mai uşoară a surselor de informaţii utilizate în raţionamentele pe care le presupune această metodă vom proceda la următoarele notaţii: BC = suma este preluată din bilanţ CPP = suma este preluată din contul de profit şi pierdere IS = suma este preluată din informaţiile suplimentare Metoda indirectă: .200 (IS) Plata = Rulaj debitor441= Sold iniţial441 – Sold final441 + Rulaj creditor441 Rulaj creditor441 = Rulaj debitor691 = 150.0 (BC) + 50.80 0 B1036.000 Total Flux net de trezorerie din exploatare +1.000 -338.000 6.000 (IS) -50. conform IAS 7. Impozit pe profit plătit Plăţi = 338.287.5. Plăţi de impozite şi taxe de exploatare Plăţi = Rulaj debitor446= Sold iniţial446 – Sold final446+ Rulaj creditor446 = 0 (BC) . Având în vedere baza de date de la studiul de caz 1035. să se determine fluxul net de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă.000 (IS) = 50.000(IS) + 150.000(CPP) Plata = 87.

230.000) = = -50. Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au legătură cu exploatarea: (+)Cheltuieli privind dobânzile (-)Venituri din cedarea investiţiilor pe termen scurt (-)Venituri din cedarea activelor imobilizate (+)Cheltuieli din cedarea activelor imobilizate (-)Venituri din subvenţii de exploatare (-)Venituri din subvenţii pentru investiţii 4.000(CPP) 20.000(CPP) +120.000 -60.000 (BC) – (42.000 100.350.000(CPP) 60.000 .000 Rezultatul înainte de impozitare 2.000 +50.000(CPP) -50.000 (CPP) +50.000 90.000 10.000(CPP) -100.350.000 +20.Elemente 1.000 2. Calcule 1.000(CPP) Valoare 1.000 (IS) -10. Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au incidenţă asupra trezoreriei: (+)Cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele (-)Venituri din provizioane 3.000 50.000(CPP) -90.000 + 10.000 50. Rezultatul din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare (-)Variaţia stocurilor 120.000 +1.

800 6.000 +200.000 = -12.800 Total Flux net de trezorerie din exploatare B1037.000(BC) = -200.000 Variaţia =125.200 0 (310.800 Datorii din exploatare la începutul anului = 250.000(BC) – 175.200 (+)Variaţia veniturilor în avans de exploatare 5. să se .000(IS) + 13. Având în vedere baza de date de la studiul de caz 1035.000 (-)Variaţia cheltuielilor în avans de exploatare Datorii din exploatare la sfârşitul (+)Variaţia datoriilor din exploatare anului = 125.000(IS) + 63. Rezultatul din exploatare după deducerea variaţiei necesarului de fond de rulment: Impozit pe profit plătit Idem metoda directă +1.000(IS)) – 50.000(IS) = 138.487.800 – 138.000 30.800(BC) – 13.000 (BC) – 50.000 +1.000(BC) – 260.000 (BC) = -20.000 +20.000(IS) = 125.287. -200.000(BC) = 0 -12.(-)Variaţia creanţelor din exploatare 175.000(BC) – 375.

conform IAS 7.determine fluxul net de trezorerie din activitatea de investiţii.19 = 71. Rezolvare: Notă: Pentru identificarea mai uşoară a surselor de informaţii utilizate în raţionamentele pe care le presupune această metodă vom proceda la următoarele notaţii: BC = suma este preluată din bilanţ CPP = suma este preluată din contul de profit şi pierdere IS = suma este preluată din informaţiile suplimentare Calculul fluxului net de trezorerie din activitatea de investiţii: Flux 1. Plăţi către furnizării de imobilizări Calcule Încasarea = Rulaj creditor7583 x 1.000(IS) -400.000(IS) Rulaj creditor404 = Rulaj debitor2131 x 1.000(BC) + 280.000 Valoare +71. Încasări din vânzarea de imobilizări 2.400 Rulaj debitor404 = Sold iniţial404 – Sold final404 +Rulaj creditor404 Sold iniţial404 = 175.400 .000(IS)x 1.19 Rulaj debitor2131 = Sold final2131 – Sold iniţial2131 + Rulaj creditor2131 Sold final2131 = 570.19 = 60.000(IS) Sold final404 = 13.

000 + 100.000 .= 850.000 Rulaj creditor7642 = 50.000 4.000 – 750.600 (IS) +26.000 (BC) – 0 (BC) + 0 (IS) = 80.000(IS) =750.000 Sold iniţial2131 = 510.000 (CPP) Încasarea = 80.000 = 200.19 = 238.000(IS) Rulaj debitor2131 = 850. Încasări de TVA aferentă activităţilor de investiţii Total 26.000 Flux net de trezorerie din activitatea de investiţii -172.000 = 130.000 Rulaj creditor404 = 200.000 + 50.600 +130.000 = 400.000 + 238.000 Rulaj creditor2131 = 100. Încasări din vânzarea de investiţii pe termen scurt Încasarea = Costul titlurilor vândute + Câştig din cesiune = Rulaj creditor5081 + Rulaj creditor7642 Rulaj creditor5081 = Sold iniţial5081 – Sold final5081 +Rulaj creditor5081 = 80.000 x 1.000 Rulaj debitor404 = 175.000 – 13.000(BC) + 240.000 3.

00 Valoar e +220. conform IAS 7.000 = 220.000 2. Rezolvare: Notă: Pentru identificarea mai uşoară a surselor de informaţii utilizate în raţionamentele pe care le presupune această metodă vom proceda la următoarele notaţii: BC = suma este preluată din bilanţ CPP = suma este preluată din contul de profit şi pierdere IS = suma este preluată din informaţiile suplimentare Calculul fluxului net de trezorerie din activitatea de finanţare: Flux 1.000 (BC) Încasări = 200. Având în vedere baza de date de la studiul de caz 1035.000 + 20.000 Rulaj creditor1041 = 20.000(BC) + 0 (IS) = 200. Încasări din creşteri de capital Calcule Încasări = Rulaj creditor1012 + Rulaj creditor1041 Rulaj creditor1012 = Sold final1012 –Sold iniţial1012 + Rulaj debitor1012 = 300.0 00 . Încasări din Încasări = Rulaj creditor161 +70.000 (BC) -100. să se determine fluxul net de trezorerie din activitatea de finanţare.B1038.

Încasări din subvenţii de exploatare pentru plata personalului 6. 168= 30.000 (BC) – 150.000 (IS) + 50.000 (IS) +300.emisiunea de obligaţiuni 3. IS) – 70.00 0 Rulaj debitor5191 = Sold iniţial5191 – Sold final5191 +Rulaj creditor5191 = 200.000 (IS) 0 +100. Dividende plătite Dividende plătite = RezultatN-1 – Variaţia -30.000 (BC) + 100.000 (IS) = 300. 168 = Rulaj debitor666 = 50.000 (BC.000 8. Rambursarea de credite pe termen scurt Rulaj debitor169 = 70.000 (IS) +100.000 (CPP) -80. Plăţi de dobânzi Plăţi = Sold iniţial5198.000 (IS) = 150.168 + Rulaj creditor5198.000 .0 00 Încasări = Rulaj creditor131 = Sold final131 –Sold iniţial131 + Rulaj debitor131 = 280. Încasarea de noi credite pe termen scurt 4.000 (BC. Încasări din subvenţii pentru investiţii Încasări = Rulaj creditor7414 = 100.000 Rulaj debitor131 = Rulaj creditor7584 = 90. IS) + 90.000 5.0 00 7.0 00 150.000 (BC) Încasări = 100.000 (CPP) = 80.000 Rulaj creditor5198.

aşa cum solicită norma IAS 7.000 = 30.000 = 40. Rezolvare: Corelaţia prin care se realizează reconcilierea este : Elemente Variaţia netă a lichidităţilor băneşti şi a echivalentelor de lichidităţi Calcule +1. Având în vedere soluţiile studiilor de caz 1035-1038.000(IS) RezerveN-1 = 70. să se verifice corelaţia pe care o presupune reconcilierea dintre lichidităţile băneşti la începutul anului şi cele de la sfârşitul anului.800 – 172.000 Total Flux net de trezorerie din activitatea de finanţare +530.000 Valoare +1.rezervelor – Variaţia rezultatului reportat Variaţia rezervelor = RezerveN-1 – RezerveN-2 RezerveN-2 = 30.000(BC) – 50.000(IS) = 130.000 Variaţia rezultatului reportat = 180.000 Dividende plătite = 200.000 – 30.0 00 B1039.000(BC) Variaţia rezervelor = 70.000 – 130.645.000 + 530.287.000 (IS) – 40. 800 .

12.000 (BC) 43.N Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale (încasate) Furnizori de stocuri la 01.000 50.01.688. Se cunosc următoarele informaţii (în lei): Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor Stocuri la 01.00 0 850.00 0 70.N Venituri din dobânzi Cheltuieli cu dobânzile Rezultat înainte de impozitare Cheltuieli în avans la 31.00 0 10.N 100.N Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante Încasări din credite primite de la bănci Clienţi la 01.00 0 200.N Clădire primită în leasing financiar Impozit pe profit plătit Stocuri la 31.000 500.12.N Furnizori de stocuri la 31.00 0 500. 800 B1033. 800 +1.00 0 300.00 0 20.800 1.01.645.688.00 0 .00 0 360.688.000 +1.Lichidităţi la începutul anului Lichidităţi la sfârşitul anului Lichidităţi la sfârşitul anului 43.00 0 180.01.00 0 400.12.000 +1.000 480.000 300.800 (BC) 43.

.+100..N Cheltuiala cu impozitul pe profit Rambursări de credite primite de la bănci Dividende plătite Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi Încasări din dobânzi Plăţi către furnizorii de imobilizări Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului 230.00 0 300..Cheltuieli în avans la 01..00 0 150.... pentru determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare.000 Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au legătură cu exploatarea : ....00 0 200.000 (-)Venituri din provizioane……………….......000 ? 500..000 Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au incidenţă asupra trezoreriei: (+)Cheltuieli cu amortizarea...N Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale Clienţi la 31. Care este valoarea plăţilor către furnizorii de imobilizări şi a lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi la sfârşitul anului? Rezolvare: Determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă : Rezultat înainte de impozit……………………....00 0 +100.-20...00 0 Să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie ştiind că..........500. se utilizează metoda indirectă...00 0 700...12....00 0 200. 000 10..01.

.....000 = 120......000 Plăţi către furnizorii de imobilizări............(-)Venituri din cesiunea de imobilizări corporale........+50.....................................................................000 (-)Variaţia creanţelor din exploatare 700....................Y= ? ..............000 (+) Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale......000-230............000......000 Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de investiţii: Încasări din vânzarea imobilizărilor corporale.........+290......................................000......-400.............000 = -150.....-70.....000.....000 – 850.......000 (-)Variaţia stocurilor 300......................+30.......................+10............000 (=)Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare +750...........................000 (-)Venituri din dobânzi............-120.............000 (+)Variaţia datoriilor din exploatare 360................000 = -120..............................X = ? (=)Flux net de trezorerie din activitatea de investiţii.........000 Încasări din dobânzi........+150.......-120.000 – 180..........000 (-)Variaţia cheltuielilor în avans de exploatare 200.......+70...+200.....000 – 480...........000....000 (=)Flux net de trezorerie din exploatare.000 (-)Impozit pe profit profit.....000 = -30....-10.......000 (+)Cheltuieli cu dobânzile......

..XII................................................................000 X= -220.......500...........................000 Rambursări de credite..Z+100....000 B942..000 Z = 400.000 = 500.....................................................-50....-150.000 Dividende plătite...........000 Y = -140...........................000 Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului.....000 Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului...................-200........000 = +100......Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de finanţare: Încasări din credite primite de la bănci.......000 Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi: +290.... Întocmiţi pe baza datelor de mai jos situaţia fluxurilor de numerar: Contul de profit şi pierdere la 31.......000+Y-50....000 (=)Flux net de trezorerie din activitatea de finanţare.........N – lei 360 • Cifra de afaceri 000 Costul vânzărilor 306 000 = Marja asupra vânzărilor 54 000 Amortizare 4 500 Cheltuieli generale de administraţie 5 400 Cheltuieli de desfacere 1 800 ...+300.....

N – lei N şi imobilizări 51 930 5 400 8 100 45 000 10 800 34 200 • = + + + + = I.+ = = Cheltuieli cu dobânzile Venituri din investiţii financiare pe termen scurt Profit înainte de impozitare Impozit pe profit Profit net Bilanţul la 31.XII. CAPITAL PROPRIU Capital social Rezultatul reportat 40 500 24 300 . DATORII Furnizori Dobânzi de plătit Impozit pe profit plătit Datorii pe termen lung TOTAL DATORII 3 600 630 4 500 22 500 31 230 • + III. ACTIVE Terenuri corporale la valoarea brută Amortizarea cumulată Terenuri şi imobilizări corporale la valoarea contabilă netă Investiţii financiare pe termen scurt Stocuri Creanţe Numerar şi echivalente de numerar Total active N-1 22 500 8 100 14 400 36 000 23 850 17 100 6 300 97 650 21 150 1 800 10 800 12 600 46 350 27 000 24 300 12 600 39 330 36 000 16 650 27 000 11 250 130 230 • + + + = II.

930 – 22. ACTIVITATEA DE EXPLOATARE • + + = Profitul înainte de impozitare Amortizări Venituri din investiţii financiare Cheltuieli cu dobânzile Profitul din exploatare capitalului cumulat înainte de modificările 45 000 4 500 8 100 5 400 46 800 9 900 Creşteri ale creanţelor comerciale şi ale altor creanţe (27.100) + = = Descreşteri în valoarea stocurilor (23.150 – 3.600) Numerar generat de activitatea de exploatare Dobânzi plătite Impozit pe profit plătit Numerar net din activitatea de exploatare B.+ = Rezultat curent TOTAL CAPITAL PROPRIU 34 200 99 000 51 300 Rezolvare: Situaţia fluxurilor de trezorerie prin metoda indirectă .650) Descreşteri în valoarea furnizorilor (21. ACTIVITATEA DE INVESTIŢII 7 200 17 550 26 550 6 570 17 100 2 880 • Achiziţionarea de terenuri şi imobilizări corporale (51.850 – 16.000 – 17.lei A.500) (29 430) 8 100 (21 330) + = Dobânda încasată Numerar net din activitatea de investiţii .

800 300 2. din care: .încasări din primire de credite pe termen scurt Plăţile exerciţiului A 800 600 400 100 500 B 800 200 400 500 100 200 900 1.400 .): Elemente Cifra de afaceri Profit net Active imobilizate nete Capitaluri proprii Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Stocuri Creanţe Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an (exclusiv creditele de trezorerie) Încasările exerciţiului financiar.m.800 700 900 200 3. ACTIVITATEA DE FINANŢARE • + = Încasări din emisiunea de acţiuni (40.000 100 400 500 1.800 2.600) Numerar net din activitatea de finanţare D.500 1.000 2.C. CREŞTEREA NETĂ ÎN VALOAREA NUMERARULUI (2 880 – 21 330 + 23 400) 13 500 9 900 23 400 4 950 B1069. Despre două întreprinderi A şi B ce activează în acelaşi sector de activitate se cunosc următoarele informaţii (în u.100 1.încasări de la clienţi .000) Încasări din împrumuturile pe termen lung (22.500 – 12.500 – 27.încasări din noi emisiuni de acţiuni .

m.la sfârşitul anului 3. Dacă privim însă trezoreria celor două întreprinderi.m. ceea ce ar putea duce la concluzia că aceasta ar fi mai sănătoasă din punct de vedere financiar decât B. . din care: .200 100 credite 400 50 .m.la începutul anului 3. în timp ce B obţine un excedent de 400 u.plăţi de salarii 500 200 .plăţi de impozite Trezoreria: .plăţi către furnizori 500 500 .plăţi de dobânzi 300 500 . Interpretaţi poziţia financiară şi performanţele celor două întreprinderi pe baza acestor informaţii. Pentru a putea sesiza acest aspect haideţi să procedăm la calcularea necesarului de fond de rulment (NFR).plăţi de dividende 200 50 .300 2.m.000 2.rambursări de 1. vom constata că A încheie exerciţiul financiar cu un deficit de 300 u. Întreprinderea A utilizează metoda liniară şi evaluează ieşirile din stoc la cost mediu ponderat. Rezolvare: La ce concluzii am putea ajunge dacă am valorifica doar informaţiile furnizate de bilanţul contabil? Vom calcula pentru început fondul de rulment (FR): FRA = (Capitaluri proprii + Datorii cu scadenţa ce depăşeşte un an + Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli) – Active imobilizate nete = 100 +500 +200 – 400 = +400 u. Putem constata că întreprinderea A are un fond de rulment mai mare cu 100 u. (3.500 . FRB = 500 + 100 + 100 – 400 = +300 u.300 – 3000).m.900 Întreprinderea B amortizează accelerat anumite categorii de active imobilizate şi evaluează ieşirile de stocuri prin procedeul FIFO. Cum se explică această situaţie? Spuneam că fondul de rulment poate fi absorbit de active curente de natura stocurilor şi a creanţelor..financiar.

Aceasta este de 75% în cazul lui a şi 25% în cazul lui B. Se observă că acest necesar este mai mare decât fondul de rulment (400 u. Dacă raportăm profitul net la cifra de afaceri găsim rentabilitatea comercială.m.m.) aceasta fiind cauza deficitului de trezorerie de 300 u. Cu alte cuvinte ea obţine un excedent de trezorerie din finanţarea activelor pe termen scurt de 100 u. Această analiză îşi dovedeşte limitele prin faptul că arată care sunt activele care consumă trezorerie: cele pe termen lung sau cele pe termen scurt. degajat din finanţarea activelor imobilizate.000 = +700 u. Dacă integrăm însă şi informaţii de natura fluxurilor de trezorerie vom afla cu uşurinţă că: .m. şi şi-a creditat clienţii cu suma de 500 u. acestea sunt reprezentate mai ales de capitalurile proprii.care se adaugă celui de 300 u.m.m.NFRA = Stocuri + Creanţe – Datorii cu scadenţa mai mică de un an (exclusiv creditele de trezorerie) = 900 + 1. suma de 700 u. nici FR calculat de noi nu exprimă în totalitate un excedent potenţial de trezorerie.m.m. Implicit. Ea nu permite cunoaşterea fluxurilor de trezorerie care au contribuit la obţinerea excedentului sau deficitului de trezorerie. performanţa exploatării celor două întreprinderi nu este comparabilă datorită opţiunilor diferite în materie de estimare a amortismentelor şi a ieşirilor din stoc.800 – 2.m. NFRB = 400 + 500 – 1. Dacă aruncăm o privire asupra structurii financiare a celor două întreprinderi putem constata că A este extrem de îndatorată. Aşa se explică excedentul de trezorerie de 400 u.m. reprezintă necesarul de trezorerie pentru acoperirea stocurilor şi a creanţelor acesteia. În plus. atât pe termen lung cât şi pe termen scurt.000 u.000 = -100 u. Capitalurile permanente ale întreprinderii A sunt constituite preponderent din datorii (reprezentate mai ales de credite bancare) în timp ce în cazul întreprinderii B. În cazul întreprinderii B. Ce semnifică aceste valori? În cazul întreprinderii A.m. B foloseşte banii furnizorilor şi a altor creditori în sumă de 1. se constată că aceasta a alocat trezorerie pentru stocuri în sumă de 400 u.m. Dacă am valorifica exclusiv informaţiile furnizate de contul de profit şi pierdere am concluziona că întreprinderea A este mai performantă deoarece la aceeaşi cifră de afaceri obţine un profit superior. În acelaşi timp.

din totalul de 800 u. un cost mic al capitalului. întreprinderea B are o gestiune eficientă (este asigurată o structură financiară optimă.m. efectul fiind nefavorabil asupra trezoreriei. corelarea scadenţelor creanţelor cu cele ale datoriilor.).m.m. cea mai mare parte din cifra de afaceri se regăseşte în trezorerie (700 u. O societate care are ca obiect de activitate producţia de fontă. -plăţile către furnizori au acelaşi volum dar în cazul întreprinderii B se observă că aceasta încasează mai repede creanţele-clienţi şi achită mai târziu datoriile faţă de furnizori.). a elaborat un plan de modernizare a fabricii sale. În concluzie. Imobilizări B894.-întreprinderea A care raportează o rentabilitate comercială de 75% încasează doar o mică parte din cifra de afaceri (300 u. -întreprinderea B se finanţează mai puţin prin îndatorare şi mai mult prin apelul la proprietari (încasările de 900 u. efectul fiind favorabil asupra trezoreriei.m. aceasta are scadenţe mici ale datoriilor faţă de furnizori şi îţi creditează clienţii pe o perioadă mai lungă. dimensionarea optimă a stocurilor) ceea ce se răsfrânge pozitiv asupra trezoreriei. -în cazul întreprinderii B. totalul de 800 u.).m. -în cazul întreprinderii A. -întreprinderea A este dependentă de piaţa capitalului împrumutat şi suportă costuri foarte mari ale îndatorării. -cea mai mare parte a încasărilor întreprinderii A provin din creditele primite de la bănci iar cea mai mare parte a plăţilor vin din rambursarea şi remunerarea acestor credite. fiind ocazionate următoarele cheltuieli: (a) achiziţia unor piese de schimb pentru motorul unui utilaj în valoare de .

m.m. cu sisteme de purificare a aerului. se includ în categoria “reparaţii şi întreţinerea” elementului de imobilizări corporale şi se recunosc în contul de profit şi pierdere: 1)achiziţia: 18. pentru depistarea defecţiunilor la sistemul de încălzire centrală. în vederea respectării prevederilor legale de protecţie a mediului înconjurător. 3024 = 401 18.(b) (c) (d) (e) (f) (g) 18. cost 14. în noul sistem baumit. după numărul de ore de utilizare specificat. Societatea se arăta îngrijorată de imposibilitatea continuării activităţii din cauza nerespectării normelor legale în vigoare. având un grad ridicat de deteriorare. la costuri de 12. la solicitarea salariaţilor.000 lei.m. valoarea sa contabilă reflectând parametrii de funcţionare standard la data achiziţiei. 6024 = 3024 18. odată la 2 ani. dotarea camerelor.000 lei. recăptuşirea unui furnal.000 lei. Precizaţi. Costurile cu achiziţia unor piese de schimb.000 lei.m. 40. nemulţumiţi de căldură. 31. înregistrările contabile aferente tranzacţiilor de mai sus. inspecţie generală regulată.. costuri de consolidare a unei clădiri. în regie proprie.000 u. 2)recunoaşterea costului în contul de profit şi pierdere: 18. dotarea furnalelor. prin înlocuirea pereţilor interiori cu pereţi din ghips carton în valoare de 15.000 u.000 lei.000 lei. zugrăvirea exterioară a clădirii. Rezolvare: (a) Motorul utilajului este iniţial recunoscut la cost istoric. în vederea înlocuirii celor existente pentru restabilirea parametrilor iniţiali de funcţionare. cu aparate de aer condiţionat. Costul total a fost 50. . restabilind aceşti parametrii.000 u. conform IAS 16. Acest lucru s-a realizat deoarece clădirea se afla în folosinţă de peste 30 de ani.000 u.m.000 u.

este inclusă în categoria componentelor de imobilizări corporale care pot necesita înlocuiri la intervale regulate de timp. Ca atare. după numărul de ore de utilizare specificat. (c) Zugrăvirea exterioară a clădirii se include în categoria “reparaţii şi întreţinerea” elementului de imobilizări corporale şi se recunoaşte în contul de profit şi pierdere: 14.m. cu aparate de aer condiţionat.m. (e ) dotarea camerelor.000 u. se va majora valoarea contabilă a furnalului: 12.m. 1) achiziţia: 31.000 u. Criteriile de recunoaştere fiind îndeplinire. 213 = 404 12.m.(b) Consolidarea clădirii prin înlocuirea pereţilor interiori vor conduce la creşterea gradului de siguranţă peste nivelul reflectat în valoarea contabilă.000 u. 6024 = 3024 31. 611 = 401 14. la solicitarea salariaţilor. 212 = 404 15.m.m. (f) inspecţia generală regulată. nu conduc la obţinerea unui flux de beneficii viitoare superioare şi nu sunt indispensabile continuării activităţii. 2) recunoaşterea costului în contul de profit şi pierdere: 31.m.000 u.m.m. (d) recăptuşirea unui furnal. în timp se diminuează costurile cu reparaţiile şi prin urmare conducând implicit pentru obţinerea de beneficii economice viitoare. Criteriile de recunoaştere fiind îndeplinire. odată la 2 ani pentru depistarea . Costurile se recunosc în contul de profit şi pierdere.000 u.000 u.000 u.m.000 u. se va majora valoarea contabilă a clădirii: 15.000 u.000 u. 3024 = 401 31. nemulţumiţi de căldură.

000 lei pentru motor: 7.000 lei = 350. Un specialist în domeniul aerian estimează o reparaţie capitală care are loc la fiecare 15 ani şi presupune înlocuirea motorului principal. Contabilizaţi conform IAS 16 achiziţia şi amortizările corespunzătoare..m. 895.000 lei : 50 ani = 7. în vederea respectării prevederilor legale de protecţie a mediului înconjurător. Rezolvare: (a) aeronava va fi recunoscută la costul de achiziţie.000 lei pentru aeronavă şi 150. 212 = 404 40. sistemul de purificare a aerului pare a fi indispensabil continuării activităţii.000 lei .defecţiunilor la sistemul de încălzire centrală vor conduce la creşterea gradului de siguranţă peste nivelul reflectat în valoarea contabilă.000 lei – 150.000 lei.000 u. în regie proprie. respectiv 500.000 lei. Ea achiziţionează o aeronavă la preţul de 500.m.Societatea ALFA organizează excursii cu miniaeronave între două staţiuni turistice. fiind impus de lege.000 lei 6811 6811 = = 2813 2813 7.000 u. cu durata de viaţă de 50 ani. adică 350.000 lei 350. mai puţin costul motorului care va fi recunoscut separat. respectiv 50 de ani şi 15 ani.000 lei 150.000 lei 10.m. Criteriile de recunoaştere fiind îndeplinire.000 lei (b) amortizarea aeronavei şi a motorului se va calcula pe perioade diferite.000 lei 2133 2131 = = 404 404 350.000 lei 10. se va majora valoarea contabilă a furnalului: 50. 213 = 404 50. cu sisteme de purificare a aerului. se va majora valoarea contabilă a clădirii: 40.000 lei : 15 ani = 10. (g) dotarea furnalelor.m.000 lei 150.000 u.000 u. Criteriile de recunoaştere fiind îndeplinire. Preţul unui motor este de 150. Spre deosebire de costurile cu aparatele de aer condiţionat.

Rezolvare: Număr de rotaţii = 1.000 de rotaţii.0515 x 500.300 rotaţii: 10.500 + 2. La începutul exerciţiului N. mărimea amortizării.200 rotaţii.000 lei.200 + 1. luna 3 – 2.000 lei.000 lei B1005. luna 5 – 3.500 rotaţii. Previziunea fluxurilor de trezorerie ce se aşteaptă a fi obţinute din utilizarea echipamentului pe durata rămasă de utilizare este prezentată mai jos (rata de actualizare este de 15%): Ani N+1 N+2 N+3 N+4 Valoare a de utilitate .000 lei.750 lei Valoarea amortizabilă Amortizarea cumulată = 0.0515 500.100 rotaţii.000 rotaţii de aerisire: 10.300 rotaţii 200.000 Număr total de rotaţii conform cărţii tehnice Uzura sistemului 200.000 rotaţii 0. iar metoda de amortizare este cea liniară.B899.500 + 3. Conform cărţii tehnice.500 rotaţii. luna 4 – 2. O societate achiziţionează un sistem de aerisire la costul de 500. acesta este garantat pentru 200. întreprinderea ALFA a achiziţionat un echipament tehnologic la costul de 500.000 rotaţii. conform IAS 16. TVA 19%. Numărul de rotaţii în primele luni de funcţionare este: luna 1 – 1. luna 2 – 1. Calculaţi. iar costurile de cesiune sunt estimate la 20.100 + 2. Se estimează o durată de utilizare de 5 ani.000 lei 25. Valoarea justă a echipamentului la data bilanţului este de 300. La sfârşitul exerciţiului N există indicii că echipamentul şi-a pierdut din valoare.000 lei.

658 80. valoarea justă minus costurile de cesiune este estimată la 320.850 132.870 0.000 95.000 175.30 0 98.756 150.Flux net Factor de actualiz are (rata de 15%) 1 (1 + 0.000 500.000 2)înregistrarea amortizării echipamentului: .000 lei.61 0 La sfârşitul exerciţiului N+1.760 324.00 0 0.000 0.700 45.000 lei iar valoarea de utilitate la 290. la ce valoare va fi prezentat echipamentul tehnologic în bilanţul exerciţiilor N şi N+1? Care sunt înregistrările contabile aferente celor două exerciţii? Rezolvare: În exerciţiul N: 1)achiziţia echipamentului: % 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă = 404 Furnizori de imobilizări 595.15) t Flux net actualiz at 55.572 47.00 0 0. Ştiind că întreprinderea aplică IAS 36 „Deprecierea activelor”.

Valoarea de utilitate = 324. 75.000 3)la sfârşitul exerciţiului N se efectuează testul de depreciere: Valoarea contabilă netă = 500. Valoarea recuperabilă = max (280.000 = 280.000 – 324. 324. 100..000 – 75.. .000 lei Valoarea recuperabilă = max (valoarea justă minus costul de cesiune.000 – 20..390 Valoarea bilanţieră a echipamentului = Cost – amortizare – ajustarea pentru depreciere = 500.610) = 324.610 lei.610 = 75.6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2811 Amortizare a instalaţiilor .. Deprecierea de valoare = Valoarea contabilă netă – Valoarea recuperabilă = 400.000 = 400.610 lei. valoarea de utilitate) Valoarea justă minus costul de cesiune = 300.000 – 100.000.000 – 100.390 = 324.390 lei Această depreciere se înregistrează prin mecanismul provizioanelor pentru depreciere: 6813 Cheltuieli din exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor = 2913 Ajustări pentru depreciere a instalaţiilor .000 lei.610 lei.

610 / 4 = 81.. 320. 81.610 – 81.000.000 – 243.543 .153 lei 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2811 Amortizare a instalaţiilor . Apreciere de valoare = 320..153 2)la sfârşitul exerciţiului N+1 se efectuează testul de depreciere: Valoarea contabilă netă = 324.În exerciţiul N+1: 1)înregistrarea amortizării echipamentului: Amortizarea = 324.000) = 320. Valoarea recuperabilă = max (290..000 lei. Valoarea de utilitate = 290.457 = 76.543 lei Această apreciere de valoare se va înregistra prin reluarea provizionului pentru depreciere constatat la sfârşitul exerciţiului N+1: 2913 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor.000. = 7813 Venituri din ajustări pentru depreciere a imobilizăril 56.153 = 243.457 lei Valoarea justă minus costurile de cesiune = 320..000 lei.

00 0 25. Valoarea justă a echipamentului la data bilanţului este de 110.390 lei ci 56.00 0 38. Altfel spus. Managementul realizează o previziune a fluxurilor de trezorerie ce se aşteaptă a fi obţinute din utilizarea echipamentului pe durata rămasă de utilizare.00 0 20.000 lei.00 0 15.000 x 2 = 300.000 = 320.0 00 100.00 0 70.00 Anul N+4 180.00 0 40.00 .0 00 10.000 lei iar costurile de cesiune sunt estimate la 20.00 Anul N+3 188. Se estimează o durată de utilizare de 5 ani iar metoda de amortizare este cea liniară.00 0 98. după reluarea deprecierii.0 00 88.0 00 115.00 0 20.000 nu se contabilizează. întreprinderea ALFA a achiziţionat un echipament tehnologic la costul de 200.543 lei cât este necesar pentru a aduce activul la valoarea pe care ar fi avut-o dacă deprecierea nu ar fi existat.0 00 120. Prin urmare.or Din motive de prudenţă. La sfârşitul exerciţiului N există indicii că echipamentul şi-a pierdut din valoare. prezentată mai jos: Anul N+1 Vânzări (-)Costul bunurilor vândute (=)Marja brută (-)Reparaţii şi întreţinere (-)Alte cheltuieli (=)EBIT (-)Variaţia 220. Dacă deprecierea nu ar fi existat.0 00 60.0 00 40.00 0 30. TVA 19%.00 0 50.00 0 120. plusul de valoare de 20. valoarea contabilă a activului nu trebuie dusă la o valoare superioară celei pe care acesta ar fi avut-o dacă nu s-ar fi depreciat în trecut.000 lei. nu se va relua întregul provizion de 75.0 00 90. B1019.000 – 100.000 lei.00 0 30. valoarea contabilă netă ar fi fost de 500.00 Anul N+2 203. La începutul exerciţiului N.00 0 27.00 0 19.00 0 13.00 0 33.000 – 300.

00 0 Achiziţia echipamentului a fost finanţată dintr-un credit pe 5 ani pentru care rata dobânzii este de 10% pe an. Planul de modernizare va fi supus discuţiilor şi aprobării în martie N+1. Această rată remunerează nu doar creditorul bancar ci şi pe proprietarii întreprinderii.000 lei. apreciate că vor rezulta:  dintr-o restructurare viitoare în care întreprinderea nu este încă angajată. Managementul şi-a propus să modernizeze echipamentul în anul N+1 şi să obţină astfel o creştere a vânzărilor cu 5% în fiecare an. Prin urmare. Vor fi exceptate. în consecinţă.00 0 0 14. IAS 36 precizează că performanţa unui activ este independentă de modul în care acesta a fost finanţat.00 0 0 23. La ce valoare va fi prezentat echipamentul tehnologic în bilanţul exerciţiilor N şi N+1 conform IAS 36 „Deprecierea activelor”? Rezolvare: Calculele şi înregistrările aferente exerciţiului N: Fluxurile de trezorerie viitoare trebuie să ţină seama de starea actuală a unui activ. .NFRE (=)Cash-flow neactualizat 0 43. Întrucât întreprinderea nu s-a angajat încă în procesul de modernizare. acele intrări sau ieşiri de trezorerie. Costul mediu ponderat al capitalului este de 15%. se vor neglija fluxurile suplimentare de 5% anual estimate a fi obţinute în urma acestuia. La sfârşitul exerciţiului N+1 valoarea recuperabilă este de 80. • cheltuielile de investiţii viitoare care vor ameliora sau vor creşte nivelul de performanţă al unui activ dincolo de nivelul iniţial. rata utilizată în actualizare este costul mediu al capitalului de15%.00 0 0 17.

000 lei Valoarea de utilitate = 73.000 = 90. 70. 73.0 00 0.000 = 70.15)t Cash-flow actualizat 43.000 = 160.000 – 40.41 0 17.57 2 37.000.3 88 9.870 0.000 – 90.000 lei Valoarea justă minus costurile de cesiune = 110.658 0.734) = 90.75 6 0.000 lei Pierderea din depreciere = 160.000 .00 0 23.734 lei Valoarea recuperabilă = max(90.72 4 73.212 9.0 00 14.Ani N+1 N+2 N+3 N+4 Valoar ea de utilitat e Cash-flow neactualiz at Factor de actualizare (rata de 15%) 1 (1 + 0.000 – 20.00 0 17.000 lei 6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea = 2913 Ajustări pentru depreciere a instalaţiilor .734 Testul de depreciere conform IAS 36: Valoarea netă contabilă = 200.

000 lei Reluarea deprecierii Dacă activul nu s-ar fi depreciat în trecut el ar fi avut la sfârşitul lui N+1 valoarea netă de 200.500 = 67.500 = 52. animalelor şi plantaţiilor Calculele şi înregistrările aferente exerciţiului N+1: Testul de depreciere conform IAS 36: Amortizarea = 90.000 – 67.500 lei Valoarea netă contabilă = 90.000 = 120. mijloacelor de transport.500 lei 2913 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor.000 – 22.000/4 = 22.imobilizărilor mijloacelor de transport.500 lei Valoarea recuperabilă = 80.000 lei Prin urmare depreciera se va relua pentru suma de 120.500 . animalelor şi plantaţiilor = 7813 Venituri din ajustări pentru depreciere a imobilizăril or 52.000 – 2x40.

dacă întreprinderea aplică normele IAS şi IFRS ? Rezolvare : Înregistrările aferente exerciţiului N: a)achiziţia echipamentului tehnologic: 2131 = 404 10.15) x (1+0.20) = 1. aferente exerciţiului N+2.m. (1.000 u.000 u.116 u.500 u. la costul de 10.116 x 12%): 666 = 1513 134 d)înregistrarea amortizării aferente exerciţiului N: .durata de utilitate a fost estimată la 4 ani iar cheltuielile de dezafectare şi de refacere a amplasamentului au fost estimate la 2. iar rata dobânzii de piaţă a fost reestimată la 13% pentru N+2 şi respectiv la 14% pentru N+3.12) x (1+0.rata dobânzii de piaţă a fost estimată astfel: Ani N N+1 N+2 N+3 Rata dobânzi 12% 15% 16% 20% i la sfârşitul exerciţiului N+2.16) x (1+0.m. Care sunt înregistrările contabile privind provizionul pentru dezafectarea echipamentului tehnologic.. c)creşterea valorii provizionului ca urmare a trecerii timpului pentru suma de 134 u.m.000 / (1+0.B1059.. Despre un echipament tehnologic se cunosc următoarele informaţii: .a fost achiziţionat la începutul exerciţiului N. cheltuielile de dezafectare a echipamentului şi de refacere a amplasamentului au fost reestimate la 2.m. .m. .000 b)capitalizarea valorii actualizate a cheltuielilor de dezafectare şi de refacere a amplasamentului: 2131 = 1513 1.116 Valoarea actualizată = 2.

Valoarea amortizabilă = 10.000 + 1.116 = 11.116 u.m. Amortizarea = 11.116 u.m. / 4 ani = 2.779 u.m. 6811 = 2813 2.779 Înregistrările aferente exerciţiului N+1: a)înregistrarea amortizării aferente exerciţiului N+1: 6811 = 2813 2.779 b)creşterea valorii provizionului ca urmare a trecerii timpului pentru suma de 188 u.m. (1.250 x 15%): 666 = 1513 188 Înregistrările aferente exerciţiului N+2: a)valoarea actualizată a cheltuielilor de dezafectare şi de refacere a amplasamentului este de 1164 = 1.500 / (1+0,13)x(1+0,14) şi se justifică astfel: -ca o consecinţă a trecerii timpului, 1.438 x 16% = 230 u.m. 666 = 1513 230 - ca urmare a reestimării valorii cheltuielilor, a momentului în care acestea vor fi angajate şi a ratei dobânzii pentru diferenţă: 1.164 – 1438 – 230 = - 404 u.m. 1513 = 2131 404 b)înregistrarea amortizării aferente exerciţiului N+2: Valoarea amortizabilă = 11.116 – 2 x 2779 – 404 = 5.154 u.m. Amortizarea = 5.154 u.m./2ani = 2.577 u.m.

B1060. Despre un echipament tehnologic se cunosc următoarele informaţii: - a fost achiziţionat la începutul exerciţiului N, la costul de 50.000 u.m.; - durata de utilitate a fost estimată la 4 ani iar cheltuielile de dezafectare şi de refacere a amplasamentului au fost estimate la 2.000

u.m.; - rata dobânzii de piaţă a fost estimată astfel: Ani N N+1 N+2 N+3 Rata dobânzi 10% 12% 15% 17% i - la sfârşitul exerciţiului N+1, echipamentul este reevaluat, valoarea justă a acestuia fiind estimată la 25.803 u.m.; - la sfârşitul exerciţiului N+2, cheltuielile de dezafectare a echipamentului şi de refacere a amplasamentului au fost reestimate la 2.500 u.m. iar rata dobânzii de piaţă a fost reestimată la 13% pentru N+2 şi respectiv la 14% pentru N+3. Care sunt înregistrările contabile privind provizionul pentru dezafectarea echipamentului tehnologic, aferente exerciţiului N+2, dacă întreprinderea aplică normele IAS şi IFRS ? Rezolvare : Înregistrările aferente exerciţiului N: a)achiziţia echipamentului tehnologic: 2131 = 404 50.000

b)capitalizarea valorii actualizate a cheltuielilor de dezafectare şi de refacere a amplasamentului: 2131 = 1513 1.207

Valoarea actualizată = 2.000 / (1+0,10) x (1+0,12) x (1+0,15) x (1+0,17) = 1.207 u.m. c)creşterea valorii provizionului ca urmare a trecerii timpului pentru suma de 121 u.m. (1.207 x 10%): 666 = 1513 121 d)înregistrarea amortizării aferente exerciţiului N: Valoarea amortizabilă = 50.000 + 1.207 = 51.207 u.m. Amortizarea = 51.207 u.m. / 4 ani = 12.802 u.m. 6811 = 2813 12.802

Înregistrările aferente exerciţiului N+1: a)înregistrarea amortizării aferente exerciţiului N+1: 6811 = 2813 12.802 b)reevaluarea echipamentului tehnologic: Valoarea contabilă netă = 51.207 – 12.802 x 2 = 25.603 u.m. Valoarea justă = 25.803 u.m. Rezerva din reevaluare = 25.803 – 25.603 = 200 u.m. 2131 = 105 200 c)creşterea valorii provizionului ca urmare a trecerii timpului pentru suma de 159 u.m. (1.328 x 12%) : 666 = 1513 159 Înregistrările aferente exerciţiului N+2: a)valoarea actualizată a cheltuielilor de dezafectare şi de refacere a amplasamentului este de 1941 = 2.500 / (1+0,13)x(1+0,14) şi se justifică astfel: -ca o consecinţă a trecerii timpului, 1.487 x 15% = 223 u.m. 666 = 1513 223 - ca urmare a reestimării valorii cheltuielilor, a momentului în care acestea vor fi angajate şi a ratei dobânzii pentru diferenţă: 1.941 – 1489 – 223 = 229 u.m. Această diferenţă se impută cu prioritate asupra reevaluare iar restul va fi constatat ca o cheltuială: 105 = 1513 200 6812 = 1513 29 rezervei din

b)înregistrarea amortizării aferente exerciţiului N+2: Valoarea amortizabilă = 25.803u.m. Amortizarea = 25.803 u.m./2ani = 12.902 u.m.

B1061. O întreprindere deţine o imobilizare corporală dobândită la începutul exerciţiului N la costul de 5.000 de lei. Durata de viaţă utilă este estimată la 10 ani iar metoda de amortizare utilizată este cea liniară. La sfârşitul exerciţiului N+2 se apreciază că durata de viaţă utilă care corespunde cel mai bine condiţiilor de exploatare este de 7 ani (durata rămasă este de 5 ani). Se decide trecerea la amortizarea degresivă şi se stabileşte un coeficient de degresie de 1,5. La ce valoare va fi evaluată imobilizarea corporală în bilanţul exerciţiului N+3? Rezolvare: Cost de achiziţie = 5.000 de lei Durata estimată = 10 ani Amortizarea liniară = 5.000 de lei/10 ani = 500 de lei Amortizarea cumulată a exerciţiilor N şi N+1 = 1.000 de lei Valoarea rămasă la sfârşitul exerciţiului N+1 = 5.000 – 1.000 = 4.000 de lei Durata reestimată = 7 ani Durata rămasă = 7ani – 2ani = 5 ani Cota de amortizare liniară = 100%/5ani = 20% Cota de amortizare degresivă = 20%x 1,5 =30% Amortizarea aferentă exerciţiului N+2 = 4.000 x 30% =1.200 de lei Valoarea rămasă la sfârşitul exerciţiului N+2 = 4.000 – 1.200 = 2.800 de lei Amortizarea aferentă exerciţiului N+3 = 2.800 x 30% = 840 de lei Valoarea rămasă la sfârşitul exerciţiului N+3 = 2.400 - 840 = 1.560 de lei În bilanţul exerciţiului N+3 utilajul va fi evaluat la valoarea rămasă de 1.560 de lei

000 de lei.000 de lei. Aceasta se alocă celor trei active proporţional cu ponderea valorii nete contabile în total valoare netă contabilă a UGT: -pierderea aferentă echipamentului: 350.000/755.echipament tehnologic: cost de achiziţie 200.358 = 220.000 = 83.000 de lei. Valoarea netă contabilă a echipamentului = 200. .000 x 180.000 = 475. durata de utilitate 10 ani.valoarea recuperabilă a UGT este de 405.358 de lei.000 – 83.444 – 46. -pierderea aferentă terenului: 350. Care este incidenţa aplicării IAS 36 „Deprecierea activelor” asupra valorii activelor ce compun UGT la sfârşitul exerciţiilor N şi N+1? Rezolvare : La sfârşitul exerciţiului N : Amortizarea echipamentului = 200. despre o unitate generatoare de trezorerie (numită în continuare UGT) se cunosc următoarele informaţii : .B1068.000/755. durata de utilitate 20 de ani. .198 de lei.000/10 = 20. . Valoarea netă contabilă a UGT = 180. valoarea recuperabilă a UGT este de 780.000 de lei. amortizarea liniară. amortizare liniară.000 x 100. Pierderea de valoare = 755.000 + 475.000 – 405. Amortizarea clădirii = 500.000 de lei.444 de lei.teren: cost de achiziţie 100.000 = 755.000 de lei. Valoarea netă contabilă a clădirii = 500.000 = 350.000 + 100. La sfârşitul exerciţiului N+1. . -pierderea aferentă clădirii: 350.000 de lei.000 = 180.000 = 46.clădire: cost de achiziţie 500.000 – 20.000 de lei.000 – 25.000/20 = 25.000 de lei.000 lei.000 de lei. La sfârşitul exerciţiului N.

828 de lei.802 – 13.391 de lei.556 – 10. Amortizarea clădirii = 254. Valoarea recuperabilă a UGT = 780.728 de lei. .411 = 241.000 – 83.802/19= 13. Valoarea netă contabilă a UGT = 380.358 2912 Ajustări pentru deprecierea construcţiilor 220.861 = 399.000 – 220. Valoarea netă contabilă a echipamentului = 96.000 – 380.642 de lei. Amortizarea aferentă echipamentului = 96.411 mii lei.000 83.139 de lei.802 de lei.000 de lei.198 = 254.444 2911 Ajustări pentru deprecierea terenurilor 46.000 – 46.6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor = % 2913 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor… 30.556/9 = 10.000 de mii de lei se va relua în funcţie de ponderea valorii nete contabile a fiecărui activ în valoarea netă contabilă a UGT: -pentru echipamentul tehnologic: 350. Valoarea netă contabilă a terenului = 100. Pierderea din depreciere de 350.444 = 96.000 x 85.728 = 85.873 de lei.861 de lei.556 de lei.198 La sfârşitul exerciţiului N+1: Valoarea amortizabilă a echipamentului = 180. Valoarea amortizabilă a clădirii = 475.828/380. Valoarea netă contabilă a clădirii = 254.358 = 53.861 = 78. Aprecierea de valoare = 780.

000 x 241.642/380. Reluarea pierderii de valoare se va face în limita valorii nete contabile pe care activele ce compun UGT ar fi avut-o dacă nu ar fi existat deprecierea.500.861= 221.N are o amortizare cumulată de .000 u.861 = 49. -valoarea netă contabilă a UGT = 710. Dacă UGT nu s-ar fi depreciat.000 de lei. -valoarea netă contabilă a terenului = 100.391) 846.000 – 241.01. Societatea Alfa deţine un utilaj achiziţionat la costul de 2.642) 2912 Ajustări pentru deprecierea construcţiilor 208.000 de lei.000 x 53.172 (160.000 de lei.000 de lei.000 – 25.138 74.000 – 85.295 de lei.832 de lei.000 – 20.-pentru teren: 350. -pentru clădire: 350.m. % 2913 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor… = 7813 Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 329.828) 2911 Ajustări pentru deprecierea terenurilor 46. şi care la 1.000 x 2 = 450. -valoarea netă contabilă a clădirii = 500.000 x 2 = 160.358 (100.609 (450.000 – 53. care ar fi fost valoarea ei netă contabilă? -valoarea netă contabilă a echipamentului = 200.391/380.

Utilajul poate fi vândut la pretul de 100.000 u. Alfa dispune de o ofertă de a ceda utilajul pentru suma de 320. Care sunt înregistrările efectuate de societatea Alfa în anul N conform IAS 16 şi IAS 36? Rezolvare Amortizarea pe perioada 1.m. Valoarea recuperabilă a utilajului este de 300.m.500.01. Valorile contabile la 31 decembrie N ale activelor societăţii Alfa sunt următoarele: mii.12.000.07.000 u.500 Ca urmare a accidentului utilajul ar putea fi depreciat motiv pentru care la 1 iulie N se efectuează testul de depreciere.m.m.m 6813=2913 512.500-300.500.000 x 15%x1/2=187. valoarea de utilitate a utilajului este de 300.000 6811=2813 50.500 Amortizarea pentru perioada 1 iulie N-31.m. Elemente Valori contabile . În aceste condiţii.000 u.500.000 u. deoarece societatea Alfa nu doreşte să realizeze schimbul.000 u.000/3 x ˝=50. Valoarea netă contabilă =2.m.u.500 O estimare realistă a volorii juste este de 100.N este de 2. Alfa a fost profitabilă până în prezent.m.000 u. La 1 iulie N utilajul a fost avariat ca urmare a unui accident .N este de 300. Deoarece nu sunt disponibile piesele necesare pentru a-l repara este utilizat dar la o capacitate redusă.500 u.000-1.000 847.iar valoarea amortizabilă a utilajului este egală cu costul.m. dar publicitatea negativă determinată de faptul că unii consumatori s-au îmbolnăvit ca urmare a consumului de apă minerală a condus la pierderi neaşteptate în ultimele 6 luni.1. Cota de amortizare anuală este de 15% .500=812.500.000=512.m. la schimb cu un utilaj nou al cărui cost este de 3.000-187. 6811=2813 187. Ca urmare a accidentului durata de utilitate rămasă se va reduce la 3 ani. Managementul societăţii Alfa nu doreşte să schimbe utilajul cu unul nou deoarece nu crede că pe termen lung va exista cerere pentru produsele obţinute cu ajutorul acestuia.N-1.500 u. Deprecierea constată=812.Societatea M achiziţionat integral în anul N-2 societatea Alfa care are ca obiect de activitate extracţia şi vânzarea apei minerale.000 u.

Stocurile vor fi vândute la preţul normal de vânzare (costul plus o marjă de 50%) .000 x 150%-500. Stocurile conţin apă minerală „Izvorul muntelui” evaluată la costul la costul de 15 mil u.000 Societatea a vândut apa minerală sub numele „Izvorul muntelui”.m.m. Prin urmare societatea trebuie să înregistreze o depreciere de 30.608.000.m.696 u.m.000/115. După o campanie publicitară agresivă vânzările au revenit la nivelul valorilor anterioare.000. Stocurile sunt evaluate conform IAS 2 la minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă.m.000 u.000 Valoarea recuperabilă a UGT = 120.m.m.000 şi 25. Etichetarea va genera costuri de 500.000 mii u.m. Şi instalaţiilor de purificare şi îmbuteliere pentru 25. .000=22.000.000 u. care este alocată Terenului ce conţine izvorul pentru 25.000. Stocurile nevândute au fost verificate şi vor fi vândute sub numele noului produs. Valoarea netă contabilă a UGT este = 80.000 x 80.000. dar ca urmare a scandalului referitor la clienţii care s-au îmbolnăvit a decis să schimbe numele produsului în „Muntele alb”.000 mii u. +25.391.000. Rezolvare Valoarea brandului Izvorul muntelui este egală cu 0.000 x 35.000 170.000 mii u. Pentru stocul de apă Izvorul muntelui valoarea realizabilă netă = 15. Valoarea recuperabilă pentru Alfa a fost determinată la 30 septembrie N+1 la 120 mil .000 u.m. pentru brandul Izvorul muntelui.000= 7.000 Terenul care conţine 80.000/115. Deci stocurile de apă Izvorul muntelui vor fi evaluate la cost.000.000.u.=145.000 u.000.000.000= 17.304u.+35.000.Brandul muntelui” „Izvorul 30. Depreciere = 25.000 izvorul Instalaţii purificare îmbuteliere Stocuri de 35.000.m.m. Calculaţi şi alocaţi deprecierea pentru unitatea generatoare de trezorerie Alfa conform IAS 36.000.

000 . El fusese achiziţionat la un cost de 300.m.m.000) Conturi la bănci în lei Venit din cedarea activelor * 187.000)] 967.000 u. El fusese achiziţionat la un cost de 300.000 şi amortizat pentru utilaj de producţie Să se contabilizeze Rezolvare: Chiar dacă bunurile au aceeaşi valoare. schimbul de active în conformitate cu IAS 16.500 u.500 u.000 u.000 37. valoare de 150.500 *[210.m. Autoturismul este schimbat contra unui alt autoturism estimat la o valoare justă de 210. Autoturismul este schimbat contra unui estimat.) şi valoarea netă contabilă a imobilizării cedate (300.O întreprindere posedă un autoturism estimat la o valoare de 150.m. dată de diferenţa între valoarea justă a autoturismului achiziţionat (210.m. la o valoare de 150.000 . Echipamente 150. Întreprinderea va vărsa suma de 60.m.500 = 112. pentru a compensa diferenţa.000 60.000 u.210. operaţia va conduce la constatarea unui venit. Să se contabilizeze schimbul de active în conformitate cu IAS 16.000 u. Amortizări privind imobilizările corporale = % Mijloace de transport (300. şi amortizat pentru 187. 187.m.m.).500 u. de asemenea.000 – 187.966.000 u.500 + 60.000 u.m. la care se adaugă o diferenţă de disponibil de 60.000 u.500 90.m.m.000 – (112. Rezolvare: Operaţia va conduce la creşterea veniturilor exerciţiului.000 u. deoarece este vorba despre active de naturi diferite.O întreprindere posedă un autoturism estimat la o u.m.

12.000 u.m. mijloacelor de transport. animalelor şi plantaţiilor 75.000 u.tehnologice Amortizări privind imobilizările corporale 187.000 u.N-2.N-2 se înregistrează pierderea de 75.000 u.m. La 31.La 31.N: .m.500 + 60.amortizarea aferentă exerciţiilor N-1 şi N: 2 ani x 225.12. există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat.12.m.12.N.N-2 şi să se analizeze eventuala sa diminuare la 31.N.500 * [210.500 Mijloace de transport Venit din cedarea activelor * 300.000 u.m.N: .12.: Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor = Provizioane pentru deprecierea echipamentelor.000 În urma acestei înregistrări.N. în conformitate cu IAS 36.000)] 970.m.12. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.000 = 225. Durata de utilitate rămasă la acea dată era de 10 ani.000 – (112. Să se contabilizeze pierderea la 31. la 31. . Presupunem că.000 u. / 10 ani = 45. societatea a constatat o pierdere de 75.m.000 u.000 – 75.valoarea contabilă netă a utilajului la 31. valoarea recuperabilă a utilajului este 216. Rezolvare: La 31.12. Analiza situaţiei la 31. valoarea contabilă a utilajului devine: 300.12.000 37.

12. mijloacelor de transport.m.amortizarea anuală a utilajului.m. .m.).000 u.12. dacă acesta nu ar fi fost anterior depreciat: 300. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.000 u.000 u. Presupunem că.000 u.N-2 şi să se analizeze eventuala sa diminuare la 31. la 31.valoarea contabilă netă pe care ar fi avut-o utilajul dacă nu ar fi fost anterior depreciat: 300. .N.000 – 2x30.N-2 se înregistrează pierderea de 75. animalelor şi plantaţiilor 75.12.000 u. animalelor şi plantaţiilor = Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor 36.m.N-2. există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat.N.000 u. va majora valoarea contabilă a utilajului la 216.m.000 – 45. mijloacelor de transport.000 u.m. în conformitate cu IAS 36.000 u. Provizioane pentru deprecierea echipamentelor.000 = 180. Să se contabilizeze pierderea la 31. Diminuarea pierderii cu 36.La 31.000 971.N.225.12. care este mai mică decât valoarea pe care ar fi avut-o utilajul dacă anterior nu ar fi fost depreciat (240.m. societatea a constatat o pierdere de 75.: Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor = Provizioane pentru deprecierea echipamentelor. valoarea contabilă a utilajului devine: .12.000 În urma acestei înregistrări.12.m.000 = 240.000 u.m. valoarea recuperabilă a utilajului este 255. (egală cu valoarea recuperabilă). Durata de utilitate rămasă la acea dată era de 10 ani.000 u.m.000 u. La 31. / 10 ani = 30.m. Rezolvare: La 31.

m.m. ceea ce ar reprezenta o valoare mai mare decât cea pe care ar fi avut-o acesta dacă nu ar fi fost anterior depreciat (240. Presupunem că valoarea recuperabilă este dată de valoarea de utilitate.000 u.m. mijloacelor de transport.m. .000 u.000 u. În exerciţiul N+2. s-au impus restricţii privind exportul produselor fabricate de către aceasta şi se estimează o scădere dramatică a producţiei. Dacă societatea ar relua integral pierderea (75.valoarea contabilă netă a utilajului la 31. .m. .000 – 75.000 u. societatea M a achiziţionat societatea X.N: . din care valoarea justă a activelor identificabile 6. / 10 ani = 30.valoarea contabilă netă pe care ar fi avut-o utilajul dacă nu ar fi fost anterior depreciat: 300.000 u.000 u. La sfârşitul anilor N şi N+1 valoarea de utilitate este mai mare decât valoarea de utilitate.300.000 = 225.000 u. Provizioane pentru deprecierea echipamentelor.. / 10 ani = 45.000 u. dacă acesta nu ar fi fost anterior depreciat: 300.000 – 2x30.000 u.m.). . şi fondul comercial 3.000 u.m.000 u.000 = 240. La sfârşitul exerciţiului N. în ţara în care se află X.12.m.000 – 45.m.000 = 180. Analiza situaţiei la 31.000 972.m.m..000 u.m.000 u.N: 225.amortizarea anuală a utilajului. valoarea contabilă a utilajului ar deveni 255. animalelor şi plantaţiilor = Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor 60. Ca urmare.m. la un cost de 9.).12. pierderea maximă ce poate fi reluată este 60.m.000 u.amortizarea aferentă exerciţiilor N-1 şi N: 2 ani x 225.

.N estimările legate de amortizare sunt: durată rămasă 12 ani.m.12. În N+3. deci nu există depreciere.N+3. La 31. N+2 şi N+3.12.12. N+1.m.000 la 3. valoarea recuperabilă a unităţii generatoare de trezorerie X este 5.080 u. valoarea recuperabilă a unităţii generatoare de trezorerie X este 4.000 920 3.000 4.920 0 4.000 1.N = 2 ani x 6. Să se analizeze unitatea generatoare de trezorerie X. Situaţia la 31.m. metoda lineară.080) Valoarea contabilă netă după alocarea deprecierii netă 9.000 5. şi să se prezinte înregistrările contabile corespunzătoare.000 u. Rezolvare Deoarece unităţii generatoare de trezorerie X i-a fost alocat un fond comercial.080 4.N+2 .000 1.12. S-a precizat însă că.N+2: Elemente Fond comercial 3. La 31.000 Active identificabi le 6. aceasta trebuie testată anual.000 8. situaţia din ţara în care se află X începe să se amelioreze şi se estimează o creştere a producţiei.N+2 Valoare recuperabilă Depreciere constatată (8. valoarea de utilitate este mai mare decât valoarea de utilitate. la închiderea exerciţiilor N.La 31. în conformitate cu IAS 36.000 -34. la sfârşitul anilor N şi N+1.000 Total Valoare de intrare (-)Amortizare cumulată (*) =Valoare contabilă 31.000/12 = 1.080 (*) Amortizarea cumulată a activelor identificabile la 31.12.080 3. valoarea reziduală nulă.12.730 u.

672) (**) Valoarea contabilă netă pe care ar fi avut-o activele identificabile dacă anterior nu ar fi fost depreciate 6.m.730 -3.500-3.672 Total Valoare contabilă 31.058 4.12.730 2.672 (-)Amortizarea exerciţiului N+3 (*) =Valoare contabilă 31.Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor = % Provizioane pentru deprecierea fondului comercial Provizioane pentru deprecierea activelor identificabile 3.N+2 4.000 – 3x6.080 408 3.080/10 = 408 u.000/12 Deprecierea ce poate fi reluată pentru activele identificabile (4.000 920 Situaţia la 31.080 408 3.500 828 828 (*) Amortizarea exerciţiului N+3 = 4.12.672) netă la 5. (**) Deprecierea fondului comercial nu poate fi reluată iar prin reluarea deprecierii activelor identificabile nu trebuie să se ajungă la o valoare mai .920 3.N+3 Valoare recuperabilă Depreciere potenţial reversibilă (5.N+3: Elemente Fond comerci al netă la 0 0 Active identificabi le 4.12.

Contabilizaţi conform IAS 16 achiziţia şi amortizările corespunzătoare. mai puţin costul motorului care va fi recunoscut separat.000 lei 6811 6811 = = 2813 2813 7... respectiv 500.000 lei 350. comision vamal 500 u.000 lei. specializată în producţia ciocolatei a importat un echipament în valoare de 500.000 lei 10.000 lei 150. Ea achiziţionează o aeronavă la preţul de 500.000 lei (b) amortizarea aeronavei şi a motorului se va calcula pe perioade diferite. Preţul unui motor este de 150.Societatea ALFA organizează excursii cu miniaeronave între două staţiuni turistice. dacă anterior nu ar fi fost depreciate.000 u. Un specialist în domeniul aerian estimează o reparaţie capitală care are loc la fiecare 15 ani şi presupune înlocuirea motorului principal.000 lei : 50 ani = 7.000 lei 10.000 lei : 15 ani = 10. Rezolvare: (a) aeronava va fi recunoscută la costul de achiziţie.000 lei 150.000 lei – 150.000 lei 892.000 lei. Provizioane pentru deprecierea activelor identificabile = Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor 828 895.. adică 350.mare decât cea pe care ar fi avut-o acestea.m.000 u. taxe vamale 5. cu durata de viaţă de 50 ani.000 lei pentru aeronavă şi 150.m. La data de 01 ianuarie anul “N” o societate comercială nou înfiinţată.000 lei = 350.000 lei pentru motor: 7. respectiv 50 de ani şi 15 ani.000 lei 2133 2131 = = 404 404 350.m. .

Rabat primit + Costuri de livrare + Costuri de instalare + Onorariile arhitecţilor care instalează echipamentul + Costuri necesare pentru a aduce echipamentul în stare de funcţionare + Costurile de testare a noului echipament mai puţin încasările nete provenite din vânzarea produselor obţinute (12.m. În primele 4 luni. iar pentru a aduce echipamentul în condiţiile de funcţionare s-au efectuat costuri în valoare de 42... iar încasările nete provenite din vânzarea ciocolatelor produse la testarea echipamentului 2..m.m.000 u.000 u. 36.000 u. generând o pierdere iniţială din exploatare de 30.2.000 u.m. Costurile de deschidere a noului echipament 25.000 u. 500 u.m.m.m.000 u.TVA plătit în vamă 1. Calculaţi conform IAS 16 costul şi precizaţi înregistrarea contabilă legată de achiziţie. societatea s-a hotărât să introducă un nou sortiment. Perioada de instalare şi montare a durat 2 luni.000 u.000 u.m. 18. . cantitatea de ciocolată produsă a fost foarte mică. Ca atare. Costurile de testare a funcţionării corecte a activului 12.m.200 u.m.500 u.000 lei 500.m.000 u.m. cheltuieli cu reclama 20.500 lei 2131 = 404 1513 653. În vederea achiziţiei societatea a suportat următoarele costuri suplimentare: costuri de livrare 36.m.000 u. .m. costurile fiind 13. 10.m.m.m.000 u.m. rabat primit de la furnizor 2.000 lei 25.000 u.000 u.m.000 u. 42.000 u.m.m.m.000 u. .) + Costurile estimate cu demontarea activului = COST Înregistrarea achiziţiei: 683.000 u. Rezolvare: Preţ de cumpărare + Taxe vamale + Comision Vamal .000 u. 683.m.m.000 u.. onorariile arhitecţilor care instalează echipamentul 18. costuri de instalare 49.m.m. 25. costuri generale de administraţie 6. 5.000 u. – 2.m. 49.000 u. Costurile estimate de demontarea recunoscute printr-un provizion se ridică la 25.000 u.000 u.000 u.

N – 31.500 u. 1.02.m. (se proiectează pe calculator un prim format al software – ului.01. În acest moment informaticienii nu garantează fezabilitatea tehnică a software – ului şi nici nu sunt siguri de existenţa resurselor tehnice necesare pentru finalizarea programului Are loc programarea efectivă şi analiza 9.04.N 01.N – 28. societatea antrenează o a doua echipă care B efectuează o serie de analize pe INTERNET tot pentru a analiza software – urile similare Echipa C analizează şi evaluează concluziile primelor două echipe 1.03.02.m.000 u.N – 30.N+1 Cursuri pentru pregătirea personalului 1.01.m. întocmeşte modelul logic al datelor (schema conceptuală pe suport de hârtie) care va sta la baza viitorului program Se întocmeşte modelul conceptual al 4.000 u.N+1 01.N – 15.600 u.N 30.000 u.02.02. Cheltuielile ocazionate sunt prezentate în tabelul de mai jos: Perioada 1.m. software – ului Testarea programului 12. datelor pe baza noilor cunoştinţe stabilite de modelul logic.m.N 1. uri pentru a analiza software – urile similare Fiind oarecum nemulţumiţi de 3.500lei 902.09.04. 1.12.N 1. .N 16.446 5.N Pe baza concluziilor echipei C se 2.06.10. rezultatele echipei A. O întreprindere realizează un program software pentru care a mobilizat mai multe echipe de informaticieni.07.m.800 u.N+1 – 30.N Specificare Costuri Echipa A achiziţionează mai multe CD – 2.m.N-30.000 u.000 u.03.N+1 – 28.m.04.

000 u. produse. Rezolvare: (a) clasificarea dezvoltare: generării imobilizării în fazele de cercetare şi Specificare CERCETARE ANUL N DEZVOLTARE Echipa A achiziţionează Activităţi al căror scop mai multe CD – uri pentru este acela de a obţine a analiza software – urile cunoştinţe noi similare 2. Fiind oarecum nemulţumiţi de rezultatele echipei A.m.000 u. instrumente.m. echipei C se întocmeşte evaluarea şi selecţia .500 u. societatea antrenează o a doua echipă care B efectuează o serie de analize pe INTERNET tot pentru a analiza software – urile similare Cutarea de alternative pentru materiale. sisteme sau servicii 3. elaborarea.în vederea utilizării programului Contabilizaţi conform IAS 38 tranzacţiile de mai sus. Specificare CERCETARE ANUL N DEZVOLTARE Echipa C analizează şi evaluează concluziile primelor două echipe Identificarea.m. evaluarea şi selecţia finală a aplicaţiilor şi descoperirilor făcute prin cercetare sau a altor cunoştinţe 1. procese. Pe baza concluziilor Formularea.

Total costuri anul N 13.m. Se întocmeşte modelul conceptual al datelor pe baza noilor cunoştinţe stabilite de modelul logic. procese. sau servicii noi sau îmbunătăţite 2.000 u. În acest moment informaticienii nu garantează fezabilitatea tehnică a software – ului şi nici nu sunt siguri de existenţa resurselor tehnice necesare pentru finalizarea programului În mod normal această activitate se include la faza de dezvoltare. în proiectarea. întrucât informaticienii nu garantează fezabilitatea tehnică a software – ului şi nici nu sunt siguri de existenţa resurselor tehnice necesare pentru finalizarea programului.800 u. Prin urmare. .m. procesele.000 u.modelul logic al datelor (schema conceptuală pe suport de hârtie) care va sta la baza viitorului program finală a alternativelor posibile pentru materiale.300 u. produsele. Dar. (se proiectează pe calculator un prim format al software – ului.m. instrumentele. sistemele sau serviciile noi sau îmbunătăţite 9. construcţia şi testarea prototipurilor şi modelelor înainte de producţie şi înainte de utilizare. construcţia şi testarea alternativelor alese pentru materialele. 9. produse.m.000 u. Are loc programarea efectivă şi analiza software – ului Proiectarea. instrumente. activitatea va fi inclusă în faza de cercetare.m. sisteme. 4. nu sunt îndeplinite condiţiile fazei de dezvoltare.

m.m.600 u. construcţia şi testarea alternativelor alese pentru materialele.000 u. 628 = 5121 1.m. (b2) faza de dezvoltare aferentă anului N – se recunoaşte o imobilizare necorporală în curs: 9.m.m. (b) recunoaşterea tranzacţiilor: (b1) faza de cercetare aferentă anului N – se recunosc drept costuri: 13. 230 = 721 9. (b4) costurile aferente cursurilor pentru pregătirea personalului în vederea utilizării programului se recunosc drept costuri: 1. instrumentele.m.m. 208 = 230 21. 614 = 5121 13.m. (b3) faza de dezvoltare aferentă anului N+1 – se recunoaşte o imobilizare necorporală în curs: 12. Total costuri anul N+1 - 12.000 u.m. procesele.000 u.000 u.Specificare CERCETARE Anul N +1 DEZVOLTARE Testarea programului Proiectarea.000 u. sistemele sau serviciile noi sau îmbunătăţite 12.000 u.m.m.000 u.300 u. (b3) recepţia imobilizării necorporale în anul N+1: 21. 230 = 721 12.300 u.600 u.m.000 u. . produsele.

25 stocuri evaluate la valoarea realizabilă netă conform IAS 2 „Stocuri” de 2.000 lei.000 = 1.3158 lei. Pierderea de valoare de 2.000 lei (în urma testului de depreciere efectuat la 31. La 31.N).N societatea BETA a aprobat un plan de vânzare a unui grup de active şi a iniţiat acţiuni de găsire a unui cumpărător. societatea ALFA a clasificat un utilaj ca deţinut în vederea vânzării.973.IFRS 5 B861. 6813 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor = % 2911 Provizioane pentru deprecierea terenurilor 2912 Provizioane pentru deprecierea clădirilor 2.000 / 190.500 de lei este alocată activelor necurente ce intră sub incidenţa IFRS 5 (deci nu este alocată stocurilor) astfel: -terenului 2.500 de lei şi valoarea justă diminuată cu cheltuielile de cesiune 190.500 lei x 40. -clădirii 2. Determinaţi şi alocaţi pierderea de valoare identificată conform IFRS 5 pentru grupul de active.500 lei.12. 24 o clădire evaluată la 150.500 lei x 150. La data clasificării.315 8 1.500 526.973.000 = 526.000 / 190.12. La sfârşitul exerciţiului N-1.000 de lei.000 lei.6842 lei. Rezolvare Grupul de active se evaluează la minimul dintre valoarea netă contabilă 192. Din grupul de active fac parte: 23 un teren care are o valoare netă contabilă de 40.68 42 B862. Se estimează o valoare justă mai puţin cheltuielile de cesiune pentru grupul de active de 190. utilajul avea o .

Ce înregistrare se efectuează la 1 septembrie N.000 de lei.000 B1024.000 lei. durată de viaţă utilă rămasă de 8 ani şi o valoare reziduală de 2.(82. ALFA estimează o durată de utilitate de 10 ani şi o valoare reziduală de 2.000 de lei.01.Utilajul încetează să mai fie amortizat. conform IFRS 5? La ce valoare va fi evaluat utilajul? Rezolvare La sfârşitul exerciţiului N-1. utilajul încetează a mai fi clasificat ca deţinut în vederea vânzării şi are o valoare recuperabilă de 70. La 1 septembrie N.N un echipament la un preţ de 20.000 de lei.333 lei şi -70.000 de lei.000 de lei.000lei . La 1 septembrie. se înregistrează o pierdere de valoare pentru utilaj de 4.valoare brută de 102. utilajul este evaluat la minimul dintre: -82. La sfârşitul .000 de lei.000 de lei pentru echipament. TVA 19%. cheltuieli de transport incluse în factură 2.000)/8 x 8/12=75.000 -2.000 de lei. amortizare cumulată de 20. Societatea ALFA achiziţionează la 1. Societatea ALFA înregistrează pierderea de valoare astfel: 6813 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor = 2913 Provizioane pentru deprecierea echipamentel or tehnologice 8. Valoarea justă mai puţin cheltuielile de cesiune este la sfârşitul exerciţiului N-1 de 78.000 de lei.

amortizarea pentru exerciţiul N: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortiarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea echipamentel or tehnologice 2.N .achiziţia echipamentului: % 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă = 404 Furnizori de imobilizări 26. Care sunt înregistrările efectuate de ALFA ştiind că aceasta aplică normele IAS şi IFRS? Rezolvare : Înregistrările efectuate de societatea ALFA sunt următoarele: -1. Activul necurent este clasificat ca disponibil pentru vânzare.08.180 22.N .000 4180 -31. iar cheltuielile ocazionate de vânzare sunt estimate la 5.000 de lei.000 . Vânzarea este estimată să aibă loc peste 6 luni. valoarea recuperabilă determinată fiind de 16.N+1 managementul întocmeşte un plan de vânzare a echipamentului şi întreprinde acţiuni pentru a găsi un cumpărător.000 de lei.000 de lei.12. Valoarea justă a echipamentului este de 19.exerciţiului N. La 1. La sfârşitul exerciţiului N+1 valoarea justă minus cheltuielile de cesiune este de 12.01.000 de lei. echipamentul este testat pentru depreciere. deoarece există indicii de depreciere.

08.000 – .000 = 4.037 Înainte de clasificarea iniţială a echipamentului ca deţinut pentru vânzare.000 –amortizarea până la 1.înregistrarea pierderii din depreciere: Valoarea netă contabilă = 22.000 6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor = 2913 Ajustări pentru deprecierea echipamentel or tehnologice 4.000 – 16. Valoarea netă contabilă a echipamentului la 1.000 Deprecierea = 20.000/9)*7/12 = 1.037 lei 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortiarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea echipamentel or tehnologice 1.12.000 Valoarea recuperabilă = 16.N+1: Amortizare = (16.000 – 2.08.-31. valoarea sa contabilă este determinată în conformitate cu IAS 16 "Imobilizări corporale".N+1 = 16.000 = 20.N .

echipamentul trebuie evaluat.N+1 nu se mai înregistrează amortizarea pentru echipament. La 31.10. la minimul dintre valoarea netă contabilă şi valoarea justă diminuată cu costurile de cesiune: VNC = 14. potrivit IFRS 5.000 – 5. Societatea ALFA recunoaşte o pierdere de valoare pentru diferenţa dintre valoarea netă contabilă a echipamentului şi valoarea justă minus costurile de vânzare.000 lei -înregistrarea pierderii de valoare: 6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustările = 2913 Ajustări pentru deprecierea echipamentel 2.963 lei Valoarea justă mai puţin costurile de vânzare = 19.000 . începând cu 1.1.N+1.000 lei Valoarea justă minus costurile de cesiune = 12.000 = 14.000 lei.12. 6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor = 2913 Ajustări pentru deprecierea echipamentel or tehnologice 963 Deci.037 = 14.

pentru deprecierea imobilizărilor or tehnologice Dacă la 31.000 57.000 40.000 57. atunci venitul care trebuie recunoscut va fi de 4.000 + 963 = 4963 2913 Ajustări pentru deprecierea echipamentel or tehnologice = 7813 Venituri din ajustarea imobilizărilor 4. înainte de clasificarea în categoria activelor destinate vânzării 15.000 46.N+1 valoarea justă minus costurile de cesiune ar fi fost de 21. înainte de clasificarea în categoria activelor destinate vânzării 15.000 22.000 24.000 Fond comercial Terenuri Construcţii Stocuri .Societatea a aprobat un plan de vânzare a unui grup de active şi a iniţiat acţiuni de găsire a unui cumpărător.963 978. Grupul de active destinat cedării este evaluat astfel: Active Valoarea contabilă la închiderea exerciţiului.000 Valoarea contabilă după aplicarea standardelor specifice.000 lei.12.

care intră sub incidenţa standardului IFRS 5.000 57. se recunoaşte o depreciere de 149.000–149.000 160.000 u. înainte de clasificarea în categoria activelor destinate vânzării 15.000 u.000 = 19.m.. Să se evalueze grupul de active în conformitate cu IFRS 5 şi să se aloce eventuala depreciere constatată.650 22.000 Alocarea deprecierii Valoarea contabilă.000 40.000 .000 u.000 15.m.000 149. imediat înainte de clasificarea grupului de active ca destinat vânzării. după alocarea deprecierii Fond comercial Terenuri Construcţii Stocuri Active financiare (15.000-130.350 54.000 = 11. Această depreciere se alocă activelor necurente. Rezolvare Deoarece grupul de active destinat cedării se evaluează la valoarea cea mai mică dintre valoarea contabilă netă şi valoarea justă.350) - 0 38. pentru grupul de active de 130.Active financiare destinate tranzacţionării Total 18.000 Entitatea recunoaşte pierderea de 160. Ea nu poate fi alocată stocurilor şi activelor financiare destinate tranzacţionării.000 15. Alocarea deprecierii se realizează astfel: Active Valoarea contabilă reevaluată.m. diminuată cu cheltuielile de vânzare. diminuată cu cheltuielile de vânzare.650) (2.000 15.000) (1.000 22. Se estimează o valoarea justă.

întreprinderea a ocupat un imobil cu birouri. la 1 august N.000 (19.Până pe 1 august N. La această dată. astfel încât imobilul a devenit imobil de plasament.N şi la 31.m.650 u.m.N+1. ştiind că societatea foloseşte modelul valorii juste.000+57. prin imputare asupra valorii de intrare a clădirii: Amortizarea clădirilor = Clădiri 4.m.000 .N. la 31.000 u.500 u.000 u.m.Imputarea se realizează cu prioritate asupra fondului comercial. imobil care se află în proprietatea sa.anularea amortizării cumulate.000 u. amortizare cumulată 4.. Să se contabilizeze schimbarea clasificării imobilului.m. şi evaluarea acestuia la 31.000 u. Presupunem că valoarea justă devine 13. Pe 1 august N. 2.12.000) 130.000+57.N+1.350 u.m. IAS 40 974. 10.200 u.000x57..m.12.000/(40.12..000 Comentarii: 1. în conformitate cu IAS 40. societatea l-a închiriat altor societăţi. se cunosc următoarele informaţii privind imobilul: valoarea justă. 14.12. valoarea de intrare.000x40.000) = 1.m.. la 31. Rezolvare Schimbarea clasificării imobilului la 1 august N generează următoarele înregistrări contabile: .000/(40. şi 14.Deprecierea rămasă (4.destinate tranzacţionării Total 149.) se impută asupra valorii activelor necurente astfel: asupra terenurilor 4. şi asupra valorii construcţiilor 4.000) = 2.

şi evaluarea acestuia la 31.000 u. şi a diferenţei dintre valoarea justă a imobilului de plasament şi valoarea sa contabilă [14.N+1.12.N..000-4.200-13. ca element de capitaluri proprii: Imobile de plasament = Clădiri % 14.000 u.12. Rezolvare Schimbarea clasificării activului.000)]. Pe 1 noiembrie N.000 – (10.000 8.N.11.000 Rezerve din reevaluare La 31.m.m. generează Imobile de plasament = % 21. Societatea are ca obiect de activitate achiziţia şi vânzarea de clădiri.. se recunoaşte variaţi valorii juste (14. valoarea justă a clădirii este 21. Să se contabilizeze schimbarea clasificării activului. ştiind că societatea foloseşte modelul valorii juste.500): Imobile de plasament = Rezerve din reevaluare 700 B975. se recunoaşte diminuarea valorii juste (14. managerii au decis ca una dintre clădirile achiziţionate în vederea vânzării să fie închiriată terţilor. evaluat la valoarea justă. Se cunosc următoarele informaţii privind clădirea: cost de achiziţie: 20. La 31.N. în conformitate cu IAS 40.500): Rezerve din reevaluare = Imobile de plasament 500 La 31.000 .m. următoarea înregistrare contabilă: la 1.recunoaşterea imobilului de plasament.12. la 1 noiembrie N. valoarea justă la 1.N: 21.200 u.000 6.11.000-13.12.N.

N.12. la 1 mai N+1.000 u. începând cu 1 mai N+1.000 u.000): Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament 1.12..N. se recunoaşte variaţi valorii juste (21. Valoarea justă a imobilului era 9. la 31. un imobil pe care anterior îl oferise spre închiriere altor societăţi. Rezolvare Schimbarea clasificării imobilului.05.000 ..000 – 9. Durata de utilizare reziduală este 20 ani.05.000): Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament 200 B976.N.N+1.12. în conformitate cu IAS 40.Stocuri de mărfuri Venituri din imobile de plasament 20.recunoaşterea imobilului în categoria activelor destinate a fi utilizate de proprietar: Clădiri = Imobile de plasament 10.N până la 1.000 1. şi amortizarea acestuia la 31. la 1 mai N.m.000 .200-21. Întreprinderea utilizează. Să se contabilizeze schimbarea clasificării imobilului.m.12. generează următoarele înregistrări contabile: .recunoaşterea variaţiei valorii juste a imobilului de la 31. şi 10. la 1.000 La 31.N+1 (10.

N.000 lei şi 3 redevenţe anuale de 10.La 31.577 lei. Rezolvare: Înregistrările aferente exerciţiului N: 1)La 1.442 . 27 durata de viaţă economică este estimată la 5 ani.000 lei. 29 obiectul contractului: utilaj. 31 sunt prevăzute un avans de 4.000 lei. 28 data începerii contractului 1 ianuarie N.01. se recunoaşte amortizarea clădirilor (10. 33 valoarea reziduală este estimată la 5. 30 valoarea justă a utilajului 31.N se înregistrează: a) primirea bunului în leasing financiar: 2131 = 167 29. Se cere să se prezinte calculele şi înregistrările contabile la locatar aferente primului an de contract precum şi algoritmul de calcul a ratei implicite a contractului de 12%. ştiind că se aplică IAS 17 „Leasing” revizuit.12. 32 opţiunea de cumpărare se exercită la sfârşitul celui de al treilea an iar valoarea ei este de 2. 34 rata dobânzii utilizată în actualizarea plăţilor minimale şi în descompunerea chiriilor este rata implicită a contractului de 12%.000/20 x 7/12): Cheltuieli de exploatare privind amortizarea = Amortizarea clădirilor 292 Leasing B1013. achitabile în ultima zi a anului. Între societatea A (locator) şi societatea B (locatar) se încheie un contract de leasing financiar cu următoarele caracteristici: 26 durata contractului 3 ani.000 lei fiecare.

(+)preţul de opţiune = 2. Rata de 12 % a rezultat din următoarea ecuaţie unde i este rata căutată: .12)1 + 10.000/(1+0.000 lei Plăţile minimale contractului de 12 %: se actualiază utilizând rata implicită a Valoarea actualizată a plăţilor minimale = 4.12)3 = 29.442 lei Rata implicită este acea rată pentru care valoarea justă este egală cu valoarea actualizată a plăţilor minimale la care se adaugă valoarea actualizată a valorii reziduale negarantate. Valoarea justă = 31.000 + 10.577 lei.12)3 + 2.000 lei.Echipamente tehnologice Alte împrumuturi şi datorii asimilate/Contrac te de leasing financiar Bunul se primeşte în leasing la cea mai mică valoare dintre valoarea justă şi valoarea actualizată a plăţilor minimale. Altfel spus.000 lei.000/ (1+0.000/ (1+0.12)2 + 10.000 lei. Plăţile minimale includ: avansul = 4. (+)3 chirii x 10.000/(1+0.000 = 30. rata implicită este rata la care valoarea creditului primit de la locator este egal cu valoarea actualizată a plăţilor care se fac în numele contractului. (=)Plăţi minimale = 36.

Ea trebuie descompusă în partea de rambursare de datorie şi partea de dobândă.12.01.000 lei.577 – 3.N Flux 1 4.000/(1+i)1+10.442 25.442 18.N 31.000/(1+i)2+ 10.000 2)La 31.000 6.31.000/(1+i)3+ 2.053 Rambursar ea de datorie 3=1-2 4.12. Descompunerea se realizează în tabloul de rambursare a datoriei.01.495 .000 + 10.000 Dobândă 2=4x 12% 3.000/(1+i)3 = 4.000/(1+i)3 b)Plata avansului: 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate/Con tracte de leasing financiar = 5121 Conturi la bănci în lei 4. Tablou de rambursare a datoriei Data 0 1.947 Soldul datoriei 4=4 anterior-3 29.N se achită prima chirie: Chiria plătită anual este de 10.000 10.N 1.

N +2 31.000 = 24.781 8. Conform IAS 16.442 lei). pentru un bun luat în leasing financiar: -valoarea amortizabilă este dată de costul activului diminuat cu valoarea reziduală (în cazul nostru valoarea amortizabilă este 29.442 – 5.12.442 10. .558 7.N +2 Total 10.219 1.000 10.12.947 3.N +1 31.12.000 2. -durata de amortizare este: 35 durata de viaţă economică chiar dacă aceasta depăşeşte durata contractului dacă va avea loc transferul de proprietate.000 2.714 2.31.714 2000 29.000 36.000 0 X % 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate/Con tracte de leasing financiar 666 Cheltuieli privind dobânzile = 5121 Conturi la bănci în lei 10.000 6.286 6.053 3)amortizarea utilajului: Amortizarea se face similar activelor similare deţinute de întreprindere şi care sunt utilizate în condiţii similare.

Se cere să se prezinte calculele şi înregistrările contabile la locator aferente primului an de contract precum şi algoritmul de calcul a ratei 10%. este foarte probabil transferul de proprietate. 40 valoarea justă a utilajului 29.m. durata de amortizare va fi durata de viaţă economică de 5 ani.442/5 = 4.000 u. .805 lei.000 lei fiecare. ştiind că se aplică IAS 17 „Leasing” revizuit.888 B1015. 41 sunt prevăzute un avans de 5. Amortizarea aferentă exerciţiului N = 24. 43 valoarea reziduală este estimată la 5. 45 rata dobânzii utilizată în actualizarea investiţiei nete şi în descompunerea chiriilor este rata implicită a contractului de 15%. 44 durata de viaţă economică este estimată la 5 ani. În consecinţă.36 cea mai mică durată dintre durata de utilitate şi durata contractului dacă nu va avea loc transferul de proprietate În exemplul nostru.000 lei.317 lei iar rata implicită pentru recuperarea investiţiei nete plus cheltuielile directe în numele locaţiei este de 10%. 46 s-au făcut cheltuieli legate de contract de 2. 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea imobilizărilor etc.. 42 opţiunea de cumpărare se exercită la sfârşitul celui de al treilea an iar valoarea ei este de 3. deoarece preţul de opţiune este atractiv comparativ cu valoarea justă.000 lei şi 3 redevenţe anuale de 10. 4. 38 data începerii contractului 1 ianuarie N.888 lei. 39 obiectul contractului: utilaj. Între societatea A (locator) şi societatea B (locatar) se încheie un contract de locaţie – finanţare cu următoarele caracteristici: 37 durata contractului 3 ani. achitabile în ultima zi a anului.

aceste cheltuieli se adaugă la investiţia netă şi au ca efect diminuarea ratei implicite (diminuarea dobânzii).01.000 lei. Chiriile se descompun în partea de recuperare de investiţiei . Astfel.N a)darea bunului în leasing la valoarea justă plus cheltuielile directe aferente contractului: Conform IAS 17 revizuit.Rezolvare: Înregistrările aferente exerciţiului N: 1)La 1. 2678 Alte creanţe imobilizate/Co ntracte de leasing financiar = 5121 Conturi la bănci în lei 32. cheltuielile direct legate de contract nu sunt trecute pe cheltuieli pe durata contractului ci diminuează veniturile din dobânzi.000 2)La 31.122 b)încasarea avansului: 5121 Conturi la bănci în lei = 2678 Alte creanţe imobilizate/Co ntracte de leasing financiar 5.12.N încasarea primei chirii de 10.

000 0 X 5.122 27.000 32.N 31.878 Soldul investiţi ei nete plus cheltuie lile directe 4=4-3 32.122 19.000/(1+i) + 10.01.01.183 5.122 = 5. Rata implicită i utilizată în separarea chiriei în recuperare de investiţiei (inclusiv cheltuielile directe) şi dobândă se determină pe baza următorului algoritm de calcul: 32.12.0 00 2=4x10 % 2.000/(1+i)2 + 10.12.N 31.288 8.0 00 10.0 00 3.N +2 31.712 1.0 00 10.N +1 31.12.N 1. Tablou de recuperare a investiţiei Data Flux Dobânda aferentă contract ului Rambursa rea investiţiei nete plus cheltuielil e directe 3=1-2 0 1.817 3.00 0 10.817 3.inclusiv cheltuielile directe şi partea de dobândă.000 7.000 .000 + 10.983 1.017 8.122 5121 = % 10.N +2 1 5.000/(1+i)3 +3000/(1+i)3 Din această ecuaţie se determină i care în cazul nostru este 10%.12.00 0 38.834 11.

ALFA acceptă ca acesta să nu plătească chirie pentru ultimele 4 luni de contract.000 –20. La 1. . Chiriile sunt de 1.07.N. Amortizarea lunară= 200.288 2. conform IAS 17 şi SIC 15 „Locaţie operaţională-stimulente”? Rezolvare Înregistrările efectuate de ALFA sunt următoarele: -efectuarea cheltuielilor de căutare a locatarului: 2131 Echipamente tehnologice = 5121 Conturi la bănci in lei 1. Proprietarul suportă cheltuieli de căutare a chiriaşului de 1. Care sunt înregistrările efectuate de ALFA.333 de lei. Costul de achiziţie al instalaţiei este de 220.000 = 200.000 de lei. Valoarea reziduală estimată după 20 de ani este de 20.712 B848.000/(20x12) = 833.000 de lei/lună.Conturi la bănci în lei 2678 Alte creanţe imobilizate/Con tracte de leasing financiar 766 Venituri din dobânzi 7. Pentru a stimula locatarul. societatea ALFA oferă în locaţie un echipament societăţii BETA pe o perioadă de 4 ani.000 de lei.000 de lei şi durata de utilizare este de 20 de ani.500 -amortizarea instalaţiei dată în locaţie operaţională: Valoarea amortizabilă = 220.500 de lei.

6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 2813.000/ (12 x 4)=916.500 Societatea ALFA acordă o perioadă de gratuitate locatarului.500 lei.500 lei x 6/(4x12) = 187. Venitul din chirii ce trebuie recunoscut în fiecare lună =44. Stimulentele acordate pentru încheierea unui contract de locaţie operaţională se recunosc ca parte integrantă din valoarea contraprestaţiei nete convenite pentru contractul încheiat. Chiriile aferente contractului = 1. Locatorul recunoaşte valoarea stimulentelor acordate ca o diminuare a venitului din contract pe toată contractului prin metoda liniară.333 x 6= 4.998 de lei.500 de lei 6XX Cheltuieli după natura lor = 2131 Echipam ente tehnolog ice 187.000 x 12 x 4 – 4 x 1.000 lei.99 8 Repartizarea cotei din cheltuielile de căutare a locatarului aferente exerciţiului N: 1.667 lei Venitul din chirii ce trebuie recunoscut în exerciţiul N este de 5. indiferent de momentul la care se efectuează plata. Amortiz area instalatii lor 4. -chiriile aferente exerciţiului N : .Amortizarea aferentă exerciţiului N= 833.000 = 44.999.999.

000 .000/48 x 12=11.000 5.500 500 -chiriile aferente exerciţiului N+1 (venitul = 44.000 11.000 1.5121 Conturi la bănci in lei = % 706 Venituri din redeven te. locatii de gestiune si chirii 472 Venituri înregistr ate în avans 6 .000) : 5121 Conturi la bănci in lei = % 706 Venituri din redeven te. locatii de gestiune si chirii 472 Venituri înregistr ate în avans 12.

conform IAS 17. 456.-chiriile aferente exerciţiului N+4 (venitul = 44.000 lei 200.000 lei 60.806 lei. extrasul din situaţiile financiare ale locatarului. durata contractului 3 ani.000 lei 1.23 + 1. Prezentaţi.806 lei. .500 B878.019 lei b) Conform IAS 17. plătibile în ultima zi a anului.2 2 + 1.019 lei) = 456. valoarea reziduală a activului este 70.000/48 x 6 = 5. Min (461.000 lei. posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 60. Între o societate ALFA (locator) şi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie – finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării contractului 1 ianuarie exerciţiul N.500 2.23 = 456. valoarea justă a bunului la data semnării contractului 461.000 3.000 lei. locatii de gestiune si chirii 5.500): % 5121 Conturi la bănci in lei 472 Venituri înregistrate în avans = 706 Venituri din redeven te. Rezolvare: a) Calculul VAPML: VAPML = 200. la sfârşitul anului N. durata de viaţă a bunului 8 ani.000 lei. sunt prevăzute 3 rate de 200. rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 20 %.2 200 . locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor minimale.019 lei.000 lei + 1.

000 Total 660.000 456.000 lei 3)Amortizarea anului N: 48.N 200. plăţile în numele locaţiei trebuie să fie repartizate în două componente: cheltuiala financiară şi amortizarea soldului datoriei.12.019 lei Amortizarea anului N = e)Înregistrări contabile: 1)la data încheierii contractului: 456.c) Conform IAS 17.223 – 20 % = 69.N+1 200.334 216.000 d)Valoarea amortizabilă = 456.334 = 43.796 347.019 lei – 70.252 lei Datorii din = Conturi la 48.019 – 20 % = 91. astfel: Data Flux de trezorerie Dobânzi Rambursa rea capitalulu i datorat Capital rămas 01.668 203.N+2 260.445 130.000 – 347.252 lei 2)Plata redevenţei la 31.983 456.019 456.019 x 200.445 = 130.668 x 260.555 = 69.252 lei .796 lei 91.01.019 31.000 – 0 20 % = 43.12. în situaţiile financiare ale locatarului.N: 108.204 = 108.019 lei 8 ani = 48.204 lei Datorii din contracte de locaţie finanţare Cheltuieli cu dobânzi = Conturi la bănci 200.223 347.000 lei = 386.555 216.204 108.668 216.N 31.019 lei Activ = Datorii din contracte de locaţie finanţare 456.000 31.12.796 = 91.019 lei 386.12.223 x 200.000 – 456.

019 lei – 108. Între o societate ALFA (locator) şi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării contractului 1 ianuarie exerciţiul N. În mod normal.000 lei. respectiv cheltuieli cu dobânzi 91.252 lei B879. b) Conform IAS 17.contracte de locaţie finanţare bănci f)La sfârşitul anului N în situaţiile financiare ale locatarului figurează: l în bilanţ: activ la valoarea netă contabilă = 456. Deci. Prezentaţi. rata dobânzii anuale utilizată de locator 10 %.000 lei. activele deţinute în virtutea contractului şi să le prezinte în categoria creanţelor pentru mărimea corespunzătoare investiţiei nete.711 lei. durata contractului 3 ani.767 lei şi datorii din contracte de locaţie finanţare = 456. locatorul va contabiliza creanţe imobilizate din contractele de locaţie finanţare în valoare de 263. Rezolvare: a) Conform IAS 17.223 lei l în contul de profit şi pierdere: cheltuieli financiare.204 lei şi cheltuieli cu amortizarea 48. în bilanţul său. plătibile în ultima zi a anului. investiţia netă corespunde valorii juste a bunului. la sfârşitul anului N. conform IAS 17. valoarea reziduală a activului este 40.252 lei = 407.796 lei = 347. la data semnării contractului.711 lei. în situaţiile financiare ale locatorului. posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 20.000 lei.019 lei – 48. repartizate în . El trebuie să contabilizeze. valoarea justă a bunului la data semnării contractului 263. extrasul din situaţiile financiare ale locatorului. într-un contract de locaţie – finanţare. locatorul contabilizează încasările în numele locaţiei. durata de viaţă a bunului 8 ani. operaţia generată de o locaţie – finanţare este tratată ca o operaţie de investiţii. sunt prevăzute 3 rate de 100.

N 31.992 = 19.N 100.629 190.008 = 80.000 – 263.000 31.090 56.711 lei .629 lei = 190.N+1 100.711 31.909 = 10.711 01.711 lei Creanţe imobilizate din contracte de locaţie finanţare = Activ 263.371 73.12.000 lei Conturi la bănci = Creanţe imobilizate din contracte de locaţie finanţare Venituri din dobânzi La sfârşitul anului N.000 Total 320.711 lei 2) Încasarea redevenţei la 21. figurează: 73.01.082 x 100.992 109.371 = 73.două componente: partea de recuperare a creanţelor şi veniturile financiare.000 c) Înregistrări contabile: 1) La data semnării contractului: 263.73.090 109.909 109.000 – 0 10 % = 10.082 lei .700 x 100.629 = 26.371 lei în situaţiile financiare ale locatorului l în bilanţ: Creanţe imobilizate din contracte de locaţie finanţare 263.12.N+2 120.008 80.711 – 10 % = 26.12.082 190.288 263.082 – 10 % = 19.000 263.000 – 190.12.090 x 120.N: 100.629 lei 26. astfel: Data Flux de trezorerie Dobânzi Recuperăr i privind investiţia netă Investiţia netă reziduală 263.

sunt fie înscrise în activ şi imputate veniturilor. la sfârşitul exerciţiului N. O societate care este proprietara unei clădiri o închiriază în baza unui contract de locaţie simplă. Calculaţi. costurile indirecte iniţiale.500 lei pe lună. pe durata contractului.500 lei x 9 luni = 58. Costul de achiziţie al imobilului a fost de 1. pe toată durata contractului. profitul din situaţiile financiare ale locatorului. pe o durată de 8 ani. respectiv venituri din dobânzi 26.371 lei .500. Înregistrările contabile sunt: 1) Înregistrarea cheltuielilor de căutare a locatarului în sumă de 500 lei: 500 lei Cheltuieli în avans = Conturi la bănci 500 lei 2) Încasarea chiriilor aferente anului N în sumă de 6. B882. iar durata de utilitate estimată de locator 50 ani.000 lei. Contractul a fost semnat la 1 aprilie anul N. Rezolvare: Conform IAS 17. Întreprinderea decide să înscrie în activ aceste cheltuieli şi să le repartizeze pe întreaga durată a contractului.l în contul de profit şi pierdere: venituri financiare. pe baza proratei chiriilor contabilizate. unei alte societăţi. Chiriile sunt în valoare de 6.500 lei . conform IAS 17. pe durata contractului. activele. metoda de amortizare liniară. angajate în mod specific pentru ca încasările unui contract de locaţie simplă să fie realizate. în cazul contractelor de locaţie simplă: în cazul contractelor de locaţie simplă. pe baza proratei chiriilor contabilizate. fie contabilizate la cheltuielile exerciţiului (în contul de profit şi pierdere) în cursul căruia ele au fost constatate. care fac obiectul contractului trebuie să fie prezentate în bilanţul locatorului. Cheltuielile de căutare a locatarului sunt înscrise în activ şi imputate veniturilor. veniturile din locaţie. Locatorul suportă cheltuielile de căutare a locatarului în sumă de 500 lei. trebuie să facă obiectul contului de profit şi pierdere şi să fie contabilizate liniar. conform naturii activului.

000 u.000 lei 4) Repartizarea la cheltuieli a cotei aferente anului N. Clădirea avea o valoare contabilă de 15. o societate X a semnat un contract de vânzare asortată cu o locaţie operaţională pentru o clădire.500 lei Conturi la bănci = Venituri din redevenţe.000 lei Cheltuieli cu amortizarea 1. Să se contabilizeze operaţia de lease-back. locaţiile de gestiune şi chiriile La sfârşitul anului N profitul va fi: Total venituri = 58.N.500 u. Pe 1.. Preţul de vânzare (22.500 lei – 20.m.500. din cheltuielile de căutare a unui locatar înscrise în activ în valoare de 500 lei x 47 lei 9 luni 12 luni x 8 ani = 47 lei.500 lei 3) Amortizarea activului: 20.000 lei + 47 lei = 20. la societatea X. locaţii de gestiune şi chirii = 20.453 lei. = Cheltuieli în avans 47 lei Cheltuieli cu redevenţele. Amortizarea calculată până în momentul vânzării a fost de 6. la data semnării contractului.047 lei Profit = 58.000 lei 9 luni x 50 ani 12 luni = Amortizarea 20.m.58.047 lei = 38.m. Durata contractului de închiriere a fost stabilită la 4 ani.500 lei Total cheltuieli = 20.250 u. 382.) şi chiriile corespund valorii juste. în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”.08. 000 lei 58. Rezolvare Deoarece preţul de vânzare şi chiriile corespund valorii juste operaţia va fi contabilizată ca o simplă vânzare: .

Rezolvare Preţul de vânzare este superior valorii juste iar fracţiunea din rezultatul din cesiune care provine din excedentul preţului de vânzare peste valoarea de piaţă este etalată pe durata contractului.500 u.250 .500 15.250 383.000 8. Clădirea avea o valoare contabilă de 15.N.m.m.m. Amortizarea calculată până în momentul vânzării a fost de 6. Durata contractului de închiriere a fost stabilită la 4 ani. Pe 1. la societatea X.750 6.250 u.750 6. o societate X a semnat un contract de vânzare asortată cu o locaţie operaţională pentru o clădire.000 8.500 47 20. Să se contabilizeze operaţia de lease-back. Preţul de cesiune (22.000 2.500 15.m.000 u.).461=7583 % = 212 6583 2812 22. la data semnării contractului.) este superior valorii juste (20. în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”.000 u.08. În acest caz la data semnării contractului societatea X înregistrează: 461=% 472 % = 212 6583 2812 22..

preţul de vânzare estimat este de 150.000 100.Stocuri B1006. TVA 19%.000 iar costurile ocazionate de vânzare sunt estimate la 30.000 lei. Care este incidenţa aplicării normei IAS 2 „Stocuri” în cele două exerciţii financiare? Rezolvare: În exerciţiul N: 1)achiziţia mărfurilor: % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 119.000 2)la sfârşitul exerciţiului stocul va fi evaluat la minimul dintre cost şi . La sfârşitul exerciţiului N se estimează că stocul ar putea fi vândut la preţul de 90.000 şi că cheltuielile ocazionate de vânzare se vor ridica la 10. La începutul exerciţiului N.000 lei.000 19. La sfârşitul exerciţiului N+1. întreprinderea ALFA a achiziţionat un stoc de mărfuri la costul de 100.000 lei.

000 = 120.000) = 80. Valoarea realizabilă netă = 90.000 lei. .000 lei.000 lei. 80. 20. Valoarea bilanţieră = min (100.000.000 lei.000 În exerciţiul N+1: La sfârşitul exerciţiului N+1 stocul se prezintă din nou la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă : Costul activului = 100. Costul activului = 100.valoarea realizabilă netă: Valoarea realizabilă netă este diferenţa dintre preţul estimat a fi obţinut din vânzarea stocului la data bilanţului şi costurile estimate cu vânzarea..000.000 lei care se contabilizează prin mecanismul ajustărilor de valoare: 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante = 397 Ajustări pentru depreciere a mărfurilor. Valoarea realizabilă netă = 150. 120.000 lei. Rezultă că trebuie recunoscută o depreciere a stocului de 20. Deprecierea contabilizată deja este de 20.000 – 10.000 lei.000) = 100. Deprecierea existentă la sfârşitul exerciţiului N+1 = 0 lei.000 = 80.000 – 30. Valoarea bilanţieră = min (100. Relultă că trebuie exerciţiului N: reluată deprecierea constatată la sfârşitul .000 lei.

2) consum de materii prime 300 Kg. Diferenţe favorabile de preţ pentru materii prime = (200 lei)..costul de producţie efectiv 110 lei/buc. Stoc iniţial produse finite = 80 buc. x 5 lei/Kg. x 180 lei/buc.8 lei/Kg.. În cursul exerciţiului N au loc următoarele operaţii: 1) achiziţie de materii prime 500 Kg. . (FIFO). La începutul exerciţiului N.valoarea realizabilă netă a stocului de materii prime este de 5. TVA 19% (factura). Societatea ALFA utilizează un singur sortiment de materii prime pentru care s-a stabilit un cost standard de 5 lei/Kg. 3) obţinere de produse finite 20 buc. La sfârşitul exerciţiului se cunosc următoarele informaţii: .stocul de produse finite a fost depreciat la sfârşitul exerciţiului N-1 cu 500 lei.. Diferenţe favorabile de preţ pentru produse finite = (100 lei).200 lei.000 Kg. conform IAS 2 „Stocuri”. . x 4. .. situaţia celor două elemente de stoc era: Stoc iniţial materii prime = 1.397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor. x 100 lei/buc. şi obţine un singur produs finit pentru care s-a stabilit un cost standard de 100 lei/buc. 4) vânzare de produse finite 50 buc. TVA 19% (factura).000 B1088. = 7814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru depreciere a activelor circulante 20. .. (din contabilitatea de gestiune). Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se determine valoarea pe care cele două elemente de stoc o vor avea în bilanţul exerciţiului N...800 lei.valoarea realizabilă netă a stocului de produse finite este de 4.

8)=(60) 3)obţinere de produse finite: .8)= 100 (favorabilă) 2)consum de materii prime: 601 Cheltuieli cu materiile prime = % 301 Materii prime 308 Diferenţe de preţ pentru materii prime 1. TVA 19% (factura): % 301 Materii prime 308 Diferenţe de preţ pentru materii prime 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 2.500 300Kgx(5-4.Rezolvare: 1)achiziţie de materii prime 500 Kgx4.000 Kg x (5-4.8 lei/Kg.440 300 Kgx5=1.856 2.500 (100) 456 Diferenţa de preţ = 5.

710 50 buc x 180 = 9.000 5)calculul şi înregistrarea diferenţelor de preţ aferente stocurilor de produse finite: a)diferenţele aferente intrărilor în stoc: Diferenţa aferente intrărilor = 20 buc x (100-110) = .000 1.000 4)vânzare de produse finite : 4111 Clienţi = % 701 Venituri din vânzarea de produse finite 4427 TVA colectată 10.345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor 20buc x 100 = 2.710 711 Variaţia stocurilor = 345 Produse finite 50 buc x100 = 5.200 (nefavorabilă) 348 = 711 200 .

500 6.000 1.000 Diferenţa aferentă ieşirilor din stoc = Rulaj creditor 345 x k = 5.Diferenţe de preţ aferente produselor finite Variaţia stocurilor b)diferenţele aferente ieşirilor: Calculul coeficientului de repartizare: k= Si 348 + Rd 348 (100 ) + 200 = = 0.000 5.000 x 0.500 2.01 = 50 (nefavorabilă) 711 Variaţia stocurilor = 348 Diferenţe de preţ aferente produselor finite 50 Situaţia în conturi este următoarea: D Si 301 Materii prime C 5.000 2.000 5.000 Sf D Si 345 Produse finite C 8.000 + 2.01 ( Si 345 + Rd 345 ) 8.000 Sf .

200 lei b)evaluarea în bilanţ a produselor finite: Valoarea contabilă a produselor finite = Sold final 345 + Sold final 348 .Sold final 308 = 6. Valoarea în bilanţ a materiilor prime = min (5.760.000 . 5.200 lei Rezultă că trebuie contabilizată o depreciere de 560 lei: 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante = 391 Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 560 Valoarea în bilanţ = Sold final 301 – Sold final 308 – Sold final 391 = 5.760 lei Valoare realizabilă netă = 5.240 = 5. stocul de materii prime va trebui să fie prezentat la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă.200 lei În bilanţ.200) = 5.308 Diferenţe de C D 348 Diferenţe de C preţ pentru preţ pentru materii prime produse finite Si (200) (60) Si (100) 50 (100) 200 (240) Sf 50 Sf 6)Evaluarea la bilanţ a elementelor de stoc: D a)evaluarea în bilanţ a materiilor prime: Valoarea contabilă a materiilor prime = Sold final 301 .

MP1 este prelucrată şi se obţine produsul intermediar PI1 care este transferat fără stocaj în secţia 2. Valoarea în bilanţ a produselor finite = min (5.Întreprinderea BETA fabrică un singur produs finit PF pentru care sunt necesare trei materii prime MP1.050 lei Valoarea realizabilă netă = 4. care este deversat şi generează cheltuieli pentru prevenirea poluării mediului. MP2 şi MP3. fără valoare.800 lei 893.800 lei În bilanţ. Din procesul de producţie se obţin. un produs secundar PS care poate fi vândut după ce este supus unui tratament şi un deşeu D. operaţie în urma căreia se obţine produsul finit PF.800) = 4. de asemenea.800 lei Deprecierea calculată = 250 lei.050. Procesul de producţie se desfăşoară după următoarea schemă: 48 În Secţia 1. 50 În Secţia 3. 49 În Secţia 2. la PI1 se adaugă MP2 şi MP 3. Rezultă că trebuie reluată la venituri deprecierea de 250 lei: 3945 Ajustări pentru deprecierea produselor finite = 7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 250 Valoarea din bilanţ = Sold final 345 + Sold final 348 – Sold final 3945 = 4.000 + 50 = 5. produsul secundar PS şi deşeul D. Deprecierea existentă la sfârşitul exerciţiului N-1 = 500 lei. 4. PS este tratat pentru a putea fi comercializat. D este supus unui proces de epurare înainte de a fi .= 5. 51 În Secţia 4. stocul de produse finite va trebui să fie prezentat la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă.

deversat.500 Valoarea producţiei în curs la sfârşitul perioadei. (+)12. Rezolvare Costul de producţie se determină după cum urmează: Elemente Produs intermediar PI Materii prime MP2 MP3 Manopera directă S2 Cheltuieli indirecte ale secţiei S2 încorporabile Valoarea producţiei în curs la începutul perioadei Valoarea producţiei în curs la sfârşitul perioadei. 27.000 1.000 4.871lei .871 292.000 lei Valoare (+)292.600 Calculaţi costul produselor finite conform IAS 2.250 Costul eliminării deşeului D (ce s-ar obţine în condiţii normale) 3.242 Valoarea producţiei în curs la începutul perioadei 12.573 Valoarea realizabilă netă a produsului secundar PS 5.500 20. Se cunosc următoarele informaţii: Costul produsului intermediar PI Costul materiilor prime consumate este de: M2 M3 Costul manoperei directe în secţia S2 Cheltuieli indirecte ale secţiei S2 încorporabile 4.500lei (+)4.500lei (+)20.000lei (+)1.242lei (+)4.

Valoarea realizabilă netă a produsului secundar PS Costul eliminării deşeului D (doar pentru cele ce s-ar obţine în condiţii normale.250lei (+)3.890 lei . (-)27.573lei (-)5.600lei Costul de producţie al produsului finit PF 305.

.Obţinerea produselor finite generează următoarea înregistrare: 345 Produse finite = 711 Variaţia stocuril or 305.000 de lei peste un an.000 lei. 54 20 % peste doi ani. Se estimează că întreprinderea client ar fi putut obţine un credit echivalent. La 1 ianuarie N. o întreprindere a vândut unui client mărfuri pentru care încasează 20. 53 30 % peste un an. pe piaţa financiară. la o rată de 10%. Care sunt calculele şi înregistrările pe care ar trebui să le facă întreprinderea în ipoteza în care aplică IAS 18 „Venituri”? Rezolvare : Sumele nominale ce vor fi încasate de întreprindere sunt de : • • 10.890 Venituri B1040.000 de lei la semnarea contractului. Condiţiile de decontare stabilite în contract sunt următoarele: 52 50 % la semnarea contractului. 6.

239 de lei.000 de lei peste doi ani. creanţa clienţi va fi prezentată la nivelul sumei de încasat (20. întreprinderile care aplică referenţialul IAS şi IFRS trebuie să-şi definească propriul plan de conturi.000 18. Se consideră că preţul de vânzare conţine dobânzi în valoare de 20.761 de lei. Valoarea actualizată a încasărilor viitoare este de : 10. Funcţia contului 47X este de ajustare a creanţei în bilanţ. El nu semnifică un venit în avans deoarece nu a avut loc nici o încasare în contul perioadelor viitoare.761 = 1. În bilanţ. -încasarea imediată: .• 4. Pentru a determina valoarea acestor încasări la momentul semnării contractului se procedează la actualizarea lor cu rata de 10%.761 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 47X Venit necâştigat 1.239 lei) conform prevederilor IAS 39.000/(1+10%)2 = 18.000 / (1+10%)+ 4.000 lei) diminuată cu venitul necâştigat din dobândă (1. inspirându-se din planul existent în OMFP 1752/2005 şi creind conturi pentru situaţii pentru care nu s-au creat. Potrivit poziţiei Ministerului de Finanţe.000 – 18. Tratamentul contabil conform normei IAS 18 va fi următorul: La 1 ianuarie N: -vânzarea pe credit: 411 Clienţi = % 20.000 + 6.239 Notă: Contul 47X reflectă venitul de primit sau venitul necâştigat.

La 31 decembrie N: • înregistrarea dobânzii aferente exerciţiului N: 47X Venit necâştigat = 766 Venituri din dobânzi 876 La 1 ianuarie N+1: • încasarea primei rate: 5121 Conturi la bănci în lei = 411 Clienţi 6. dobânda se determină prin multiplicarea ratei dobânzii cu „debitul” clientului după primul an (8761 de lei la care se adaugă dobânda pentru primul an 876 de lei şi se deduce suma plătită de client 6.000 de lei). obţinându-se o sumă pentru exerciţiul N+1 de 364 de lei (adică 3637 * 10%).000 Pentru repartizarea dobânzilor între cei doi ani. Pentru a determina dobânda pentru primul an. aplicăm rata dobânzii la suma determinată anterior 10% x 8.761 = 876 de lei.5121 Conturi la bănci în lei = 411 Clienţi 10.000 La 31 decembrie N+1: . În al doilea an. adică 18.000 = 8. considerăm că întreprinderea creditează clientul cu preţul bunului în momentul încheierii contractului. mai puţin avansul primit.761 – 10.761 de lei.

Astfel. Se consideră o vânzare în valoare de 30. achitabilă după 60 de zile sau imediat. Care este soluţia contabilă conformă IAS 18 „Venituri”. soluţia va fi: 411 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 29. cu un scont de decontare de 2%.000 B1041.400 şi. scontul de decontare oferit pentru plata imediată poate fi considerat venitul operaţiei de finanţare.000 de lei. după 60 de zile: 411 Clienţi = 766 Venituri din dobânzi 600 .• înregistrarea dobânzii aferente exerciţiului N+1: 47X Venit necâştigat = 766 Venituri din dobânzi 364 La 1 ianuarie N+2: • încasarea ultimei rate: 5121 Conturi la bănci în lei = 411 Clienţi 4. în situaţia în care clientul plăteşte la scadenţă vânzarea obişnuită (fără a se beneficia de scont)? Rezolvare : Conform IAS 18.

000 B1043. Se consideră o vânzare în valoare de 30.5121 Conturi la bănci în lei = 411 Clienţi 30. achitabilă după 60 de zile sau imediat.400 Venituri din vânzarea mărfurilor B1045.000 de lei achitabili după 60 de zile sau imediat cu aplicarea unui scont de 2%. vânzarea se contabilizează astfel: 5121 Conturi la bănci în lei = 707 29. Dacă întreprinderea plăteşte imediat. scontul acordat este dedus din preţul de vânzare.000 de lei. cu un scont de decontare de 2%. în situaţia în care clientul plăteşte imediat (beneficiază de scont)? Rezolvare : În cazul în care se beneficiază de scont. Care este soluţia contabilă conformă IAS 18 „Venituri”. Societatea ALFA vinde societăţii BETA un stoc de marfă în următoarele condiţii: preţul de vânzare 150. dacă plata se face pe loc. Care este tratamentul contabil la ALFA şi BETA dacă se aplică prevederile IAS 18 ? Rezolvare : Înregistrările efectuate de ALFA sunt următoarele: • dacă încasarea se face pe loc: .

000 În contabilitatea societăţii BETA se înregistrează: • dacă plata se efectuează pe loc: 371 = 5121 Mărfuri Conturi la bănci în lei 147.000 şi. după 60 de zile: 411 Clienţi = 766 Venituri din dobânzi 3.000 • dacă plata se face după 60 de zile: .000 • dacă încasarea are loc după 60 de zile: 411 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 147.000 5121 Conturi la bănci în lei = 411 Clienţi 150.5121 Conturi la bănci în lei = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 147.

Pentru aplicarea prevederilor normei. societatea încasează dobânda pentru obligaţiuni aferentă perioadei 1 august N-1 30 iulie N în valoare de 1 leu/obligaţiune. societatea a achiziţionat 1.67.33 lei .000 x 8/12 = 666.000 x 1 leu/obligaţiune = 1.000 B1047. Atunci când dobânzile primite sunt aferente unei perioade anterioare achiziţiei investiţiei purtătoare de dobânzi ( de exemplu obligaţiuni) . conform IAS 18 „Venituri”. dobânda aferentă obligaţiunilor în valoare de 1.000 şi.000 x 4/12 = 333.1 aprilie N (perioadă în care titlurile nu erau deţinute) 1.000 401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 150. Rezolvare : Conform IAS 18 veniturile din dobânzi sunt recunoscute în funcţie de timpul scurs.de lei b) Dobânda aferentă perioadei în care întreprinderea a deţinut titlurile 1. La 1 august N.000 lei va fi descompusă după cum urmează: a) Dobânda aferentă perioadei 1 august N-1 . doar dobânda ulterioară achiziţiei este recunoscută ca venit. după 60 de zile: 666 Cheltuileli cu dobânzi = 401 Furnizori 3.000 obligaţiuni la un preţ unitar de 50 de lei/obligaţiune. Să se contabilizeze achiziţia obligaţiunilor şi încasarea dobânzii. La data de 1 aprilie N.371 Mărfuri = 401 Furnizori 147.

000 acţiuni BETA la un preţ de 2 lei/acţiune.67 333. Pe 28 octombrie N s-au primit dividende pentru acţiunile BETA din rezultatul exerciţiului N-1.000 La 1 august N: -încasarea dobânzii: 5121 Conturi la bănci în lei = % 506 Obligaţi uni 766 Venituri din dobânzi 1.achiziţia acţiunilor BETA: 501 Acţiuni deţinute la = 5121 Conturi la bănci 2. La 1 octombrie N sunt achiziţionate 1.33 B1048. conform IAS 18.Înregistrările contabile aferente exerciţiului N sunt următoarele: La 1 aprilie N: -achiziţia obligaţiunilor: 506 Obligaţiuni = 5121 Conturi la bănci în lei 50.000. în valoare de 600 de lei. Să se contabilizeze achiziţia acţiunilor şi încasarea dividendelor.000 . Rezolvare : Înregistrările contabile aferente exerciţiului N sunt următoarele: La 1 octombrie N: .00 666.

000 lei. Rezolvare: a) achiziţia utilajului: Cost de achiziţie = echivalentul în numerar al preţului (în acest caz preţul dat de plata imediată) = 200.000 lei + 158.000 lei urmată de o plată ulterioară. Contractul încheiat cu furnizorul prevede posibilitatea fie a plăţii integrale la livrare a sumei de 200.încasarea dividendelor din rezultatul exerciţiului N-1(reprezintă o recuperare a costului de achiziţie): 5121 Conturi la bănci în lei = 501 Acţiuni deţinute la entităţi afiliate 600 B893.000 lei 200 000 lei 2131 = 404 248 000 lei . O întreprindere achiziţionează un utilaj al cărui preţ de achiziţie este 200.000 lei. fie a unei plăţi la livrare de 90. peste 1 an.entităţi afiliate în lei La 28 octombrie N: .000 lei Cheltuiala totala Totalul platilor Echivalent ul in numerar al pretului = cu dobanzile ulterioare la data achizitiei (costul de achizitie) 48.000 lei) – 200.000 lei. de 158.000 lei= (90. Precizaţi înregistrările contabile aferente tranzacţiei în cazul celei de a doua variante.

după un an a ultimei plăţi de 158. la livrare a primei tranşe: 90 000 lei 404 = 5121 90 000 lei c) recunoaşterea cheltuielilor cu dobânzile pe parcursul derulării creditului (1 an) la sfârşitul fiecărei luni scurse: Cheltuielile cu dobânzile = 48.000 lei 471 b) achitarea. Fracţiunea de dobândă de încasat de la 1 aprilie până la 31 decembrie “N” este de 100 × 16 % × 9/12 = 12 lei. Pe 1 iulie exerciţiul 2006 se cumpără obligaţiuni în condiţiile: 100 lei preţul de cumpărare 4 lei cuponul dobânzii de încasat între 1 aprilie şi 1 iulie (4 luni) pentru o rată a dobânzii 16 % (100 × 16 % × 4/12) Dobânda până la 1 aprilie a fost încasată la sursa de cumpărare.000 lei / 12 luni = 4. La 31 decembrie 2006.000 lei d) achitarea. valoarea bursieră a obligaţiunilor este de 98 lei. Rezolvare: A. În exerciţiul 2007 la 1 octombrie se cesionează obligaţiunile.000 lei 4. Precizaţi înregistrările contabile aferente anilor 2006 şi 2007. 158 000 lei 404 = 5121 158 000 lei B940. din care cuponul dobânzii 8 lei.48.000 lei 666 = 471 4.000 lei. preţul de cesiune este de 107 lei. Înregistrări în exerciţiul 2006 a) 1 iulie: cumpărarea obligaţiunilor: 104 lei 506 Obligaţiuni = 512 Conturi curente la 104 lei .

Înregistrări în exerciţiul 2007: a)1 aprilie: încasarea prin cec a cuponului de dobândă (100 × 16% = 16 lei) la şi recunoaşterea ca venit doar a dobânzii pentru perioada 1 ianuarie – 1 aprilie 2007 (100 × 16% × 16× 3/12 = 4 lei): 16 lei 5121 Conturi la bănci în lei = 762 Venituri din investiţii financiare pe termen scurt cedate 5088 Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament 8 lei 4 lei = 596 Ajustări pentru deprecierea obligaţiunilor 6 lei .bănci b) 31 decembrie: dobânzi în curs cuvenite pentru exerciţiul 2006 încheiat sunt recunoscute doar pentru partea post – achiziţie (1 iulie – 31 decembrie): 8 lei 5088 Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament = 762 Venituri din investiţii financiare pe termen scurt cedate 8 lei c) 31 decembrie: provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor: 6 lei 6864 Cheltuieli financiare privind ajustări pentru deprecierea activelor circulante Deprecieri titluri: 104 – 98 = 6 lei B.

506 Obligaţiuni 4 lei b) 10 octombrie: cesiunea obligaţiunilor la preţul de 101 lei. preţ care include cuponul de dobândă pentru perioada 1 aprilie – 1 octombrie (100 × 16 % × 6/12 = 8 lei): l recunoaşterea cuponului de dobândă: 8 lei 5088 Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament = 762 Venituri din investiţii financiare pe termen scurt cedate 8 lei l încasarea cuponului de la cumpărător: 8 lei 5121 Conturi la bănci în lei = 5088 Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament l scoaterea din gestiune a obligaţiunilor: 93 lei 5121 Conturi la bănci în lei 7 lei 6642 Pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate = 506 Obligaţiuni 100 000 lei 8 lei .

În condiţiile în care ratele de încasat se determină pe baza formulei: .09. la un cost de 3.2 lei/titlu. Contabilizaţi recunoaşterea cuponului şi venitul financiar adus de investiţie.01. Rezolvare: (a) la data de 01. avansul 200. iar scadenţa este la 5 ani. Pe data de 01. durata încasării 10 rate.N societatea ALFA S.000 de obligaţiuni pe termen lung. valoarea nominală 3 lei/titlu. ratele sunt plătite la finele perioadei.200.12. rata efectivă a dobânzii 13 %.000 lei este vândut în baza unui contract cu plata în rate care are următoarele termene: data vânzării 01. Dobânda.000 lei. a achiziţionat 1.l reluarea la venituri a ajustării pentru depreciere aferent obligaţiunilor cedate: 6 lei 596 Ajustări pentru deprecierea obligaţiunilor = 7864 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 6 lei B941.N recunoaşterea cuponului: 3200 lei 265 Alte titluri imobilizate = 462 Creditori diverşi 3200 lei (b)la 31.N evaluarea venitului financiar adus de investiţie: 1. calculată cu o rată de 10 % se plăteşte la fiecare 6 luni.09.000 obligaţiuni x 3 lei/titlu x 10 % x 4 /12 = 100 lei: 100 lei 5187 Dobânzi de încasat = 766 Venituri din dobânzi 100 lei B933. Un produs finit care are un preţ în numerar de 1.N.A.

290 lei = 4111 Clienţi 200.348 … 163.290 1.290 … 184.000 lei .000 122.000 lei 842.900 2 130.290 184.900 Rata vânzării 3=1–2 200.080.942 … 21.362 … 0 0 Rezolvare: (a) la facturarea produsului: 2.000 1.290 61.088 1.290 lei Tabelul de încasare se prezintă astfel: Specificare Rata Dobânda 0 Preţ în numerar Avans Rata 1 Rata 2 … Rata 10 TOTAL 1 184.290 lei 512 = 4111 184.000 54.202 842.200.000 Sold 4 1.rata totală = 184.000 lei 1.000 lei 512 Conturi curente la bănci (b) încasarea primei rate: 184.842.200.000.710 893.000 954.900 lei 38.000.900 lei 4111 Clienţi = 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată (200.000 × 19 %) 472 Venituri în avans iar pentru avansul încasat: 200.

Conturi curente la bănci 130.000 lei 472 Venituri înregistrate în avans 10.315 lei (54.290 ×19 %) 4426 TVA deductibilă = =

Clienţi 766 Venituri din dobânzi 4427 TVA colectată 10.315 lei 130.000 lei

Provizioane B850. Societatea ALFA se află într-un litigiu cu un client. La 31.12.N juriştii apreciază că ALFA va pierde cazul şi va trebui să plătească despăgubiri în valoare de 500.000 de lei peste 2 ani. Datorită faptului că efectul valorii în timp a banilor este semnificativ, ALFA constituie provizionul la nivelul valorii actualizate a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea obligaţiei. Rata de actualizare este de 4.5% (rata dobânzii fără risc pe 2 ani). Dacă se foloseşte actualizarea, valoarea contabilă a provizionului creşte în fiecare perioadă, ca urmare a trecerii timpului. Această creştere este recunoscută ca o cheltuială cu dobânda. Anul Factor de actualiz are 0,91573 0,95 69 1 Valoarea actualizată (mărimea provizionul ui) 457.865 478.450 500.000 Creştere anuală a provizion ului

N N+1 N+2

20.585 21.550

Care sunt înregistrările efectuate de societatea Alfa conform IAS 37? Rezolvare ALFA efectuează următoarele înregistrări:

La 31.12.N: 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli = 1511 Provizioane pentru litigii 457.865

La 31.12.N+1: 666 Cheltuieli privind dobânzile = 1511 Provizioane pentru litigii 20.585

La 31.12.N+2: 666 Cheltuieli privind dobânzile = 1511 Provizioane pentru litigii 21.550

B854. Societatea ALFA este pe cale de a-şi închide magazinul din oraşul Y. Managementul a făcut un anunţ public cu privire la restructurare şi a început să implementeze planul. Restructurarea va conduce la disponibilizarea a 40 de salariaţi pentru care vor fi suportate costuri (reprezentând salarii compensatorii) de

80.000 de lei. Clădirea în care se desfăşoară activitatea de comercializare face obiectul unui contract de locaţie operaţională care are o durată rămsă de 10 ani şi o chirie anuală de 3.000 de lei. Penalitatea care ar fi suportată dacă se reziliază contractul este de 10.000 de lei. Datorită faptului că penalitatea este semnificativă, managementul consideră că ar fi mai avantajos să subînchirieze clădirea şi apreciază că ar putea obţine o chirie anuală de 2.500 de lei. Până la 31.12.N ALFA nu a subînchiriat clădirea dar se desfăşoară negocieri cu 2 posibili chiriaşi. La 31.12.N ALFA dispune de un stoc de marfă pe care doreşte să-l lichideze şi estimează că va înregistra o pierdere, ca urmare a vânzării acestora sub cost, de 10.000 de lei. Există contracte ferme încheiate cu 2 clienţi care prevăd penalităţi pentru întârziere sau reziliere de 5.000 de lei. Casele de marcaj, vitrinele şi rafturile vor fi transportate în oraşul X unde ALFA deţine un alt magazin, iar costurile de relocalizare sunt estimate la 5.000 de lei. Mijloacele de transport vor fi vândute estimându-se un câştig din cesiune de 10.000 de lei. ALFA intenţionează să deschidă o agenţie de turism în oraşul Y, de aceea încheie un contract cu o firmă de publicitate căreia îi plăteşte un comision de 10.000 de lei pentru organizarea unei campanii publicitare menită să dezvolte o nouă imagine firmei. O parte din agenţii comerciali folosiţi în magazin sunt trimişi la cursuri de recalificare, costurile suportate de ALFA fiind de 80.000 de lei. Determinaţi valoarea provizionului pentru restructurare recunoscut de societatea ALFA şi efectuaţi înregistrarea lui.

Rezolvare ALFA constituie un provizion pentru restructurare costurile directe legate de restructurare, adică cele care: pentru

-sunt generate în mod necesar de procesul de restructurare; şi -nu sunt legate de desfăşurarea continuă a activităţii întreprinderii. Sunt incluse în provizion: 55 costurile ocazionate de disponibilizarea personalului 80.000 de lei; 56 penalitatea pentru rezilierea contractului de locaţie 10.000 de lei (nu se ia în considerare venitul din subînchiriere deoarece nu este cert); 57 costurile ocazionate de rezilierea contractelor cu clienţii de 5.000 de lei; 58 costul ocazionat de lichidarea stocului de marfă 10.000 de lei; Nu se includ în mărimea provizionului (deoarece sunt legate de desfăşurarea continuă a activităţii societăţii ALFA): - onarariul plătit firmei de publicitate: - costurile ocazionate de recalificarea personalului; - costurile de relocalizare a stocurilor Câştigurile din cedarea mijloacelor de transport nu sunt luate în considerare în determinarea provizionului, chiar dacă vânzarea acestora este ocazionată de restructurare. La 31.12.N ALFA efectuează înregistrarea: 6812 = 1513 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli Provizioane pentru restructura re 105.000

B858. Societatea ALFA este implicată într-un litigiu. Juriştii apreciază că firma va suporta, la sfârşitul exerciţiului N+3, costuri estimate de

50.000 u. La 31. Datorită faptului că efectul valorii în timp a banilor este semnificativ.587 B1025. Care este tratamentul contabil al provizionului pentru litigii. Rata de actualizare este de 4.5% (rata dobânzii fără risc pe 2 ani). conform IAS 37 revizuit? .12.000 de lei peste 2 ani.N juriştii apreciază că ALFA va pierde cazul şi va trebui să plătească despăgubiri în valoare de 500. ALFA constituie provizionul la nivelul valorii actualizate a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea obligaţiei.193 La 31. Care sunt înregistrările aferente exerciţiilor N şi N+1 conform IAS 37? Rezolvare La 31. Societatea ALFA se află într-un litigiu cu un client.N: 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli = 1511 Provizioane pentru litigii 43.12.N+1: 666 Cheltuieli cu dobânzile = 1511 Provizioane pentru litigii 5..m. Rata dobânzii fără risc este de 5%.12.

000/(1+0.12.865 La 31.045)2 = 457. ca urmare a trecerii timpului.865 lei 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli = 1511 Provizioane pentru litigii 457.468 – 457. Această creştere este recunoscută ca o cheltuială cu dobânda.045)1 = 478.468 lei Efectul trecerii timpului = 478. ALFA efectuează următoarele înregistrări: La 31.603 lei sau .N+1: Soldul contului de provizion la sfârşitul exerciţiului N+1 trebuie să fie valoarea actualizată a sumei estimate a fi ocazionată de decontarea datoriei : Valoarea actualizată = 500. valoarea contabilă a provizionului creşte în fiecare perioadă.12.N: Recunoaşterea provizionului la valoarea actualizată a sumei estimate a fi ocazionată de decontarea datoriei: Valoarea actualizată = 500.000/(1+0.Rezolvare : Dacă se foloseşte actualizarea.865 = 20.

ALFA plătind suma de 122.468 + 21. Rata dobânzii aferentă exerciţiului N+2 este reestimată la 10%.000 de lei despăgubire.5%= 20.N+2: Provizionul trebuie actualita ca urmare a trecerii timpului.532 = 500.Efectul trecerii timpului = 457.532 B1026. Care sunt înregistrările aferente exerciţiilor N. consilierii juridici consideră că este probabil ca ALFA să plătească despăgubiri în valoare de 100. N+1 şi N+2 dacă întreprinderea aplică norma IAS 37 revizuită? Rezolvare : În exerciţiul N: . În exerciţiul N+2 cazul este soluţionat. La sfârşitul exerciţiului N+1. Efectul trecerii timpului = 478.603 lei 666 Cheltuieli privind dobânzile = 1511 Provizioane pentru litigii 20. La data de 10. La sfârşitul exerciţiului N. Previziunile privind evoluţia ratei dobânzii sunt: 5% în N+1 şi 7% în N+2.10.865 x 4.532 lei Soldul contului de provizion = 478.603 La 31. în urma evoluţiei cazului.468x4.000 de lei peste doi ani. societatea ALFA este acţionată în justiţie de către un client (BETA).000 de lei.5%= 21.000 lei 666 Cheltuieli privind dobânzile = 1511 Provizioane pentru litigii 21.N.12. despăgubirile ce vor fi plătite sunt estimate la 120.

Valoarea actualizată = 100.450 lei 666 Cheltuieli privind dobânzile = 1511 Provizioane pentru litigii 4.007 În exerciţiul N+1: Are loc o schimbare de estimare atât a costurilor de despăgubire cât şi a ratei dobânzii.Se constituie un provizion pentru litigii pentru valoarea actualizată a despăgubirii estimate la 100.000/(1+0.1235 = 89.1) = 109.000/1.634 lei 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli = 1511 Provizioane pentru litigii 15.007 x 5% = 4. Provizionul va trebui ajustat (majorat) cu suma de 20.634 .000/(1+0. Valoarea provizionului pentru litigii în bilanţul exerciţiului N+1 va fi de 120.007 – 4450 = 15.05)(1+0.091 lei.450 b)ajustarea datorată reestimării cheltuielii : 109.084 lei.091 – 89.007 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli = 1511 Provizioane pentru litigii 89. Ajustarea se va imputa astfel : a)efectul trecerii timpului : 89.07) = 100.000 de lei.

000 B1027. Politica sa este bine cunoscută pe piaţă.909 lei 666 Cheltuieli privind dobânzile = 1511 Provizioane pentru litigii 10.909 b)Soluţionarea cazului determină recunoaşterea cheltuielilor cu despăgubirile în sumă de 122. amenzi şi penalităţi = 5121 Conturi la bănci 122. 1511 Provizioane pentru litigii = 7812 Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 120.000 Concomitent va fi reluat provizionul pentru litigii. 6581 Despăgubiri. Statisticile arată că anual sunt returnate bunuri a căror .091 x 10% = 10.În exerciţiul N+2: 59 ajustarea privizioanului ca urmare a trecerii timpului: pentru 109.000 de lei. Un magazin de desfacere cu amănuntul are o politică de restituire a contravalorii bunurilor returnate de la clienţii nemulţumiţi chiar şi în absenţa unei obligaţii legale.

-Este probabilă ieşirea de resurse ce încorporează avantaje economice viitoare: contravaloarea bunurilor returnate.valoare reprezintă 0. iar 4% vor avea nevoie de înlocuire completă la un cost de 3. iar provizionul aferent a fost reluat la venituri. Rezolvare : Dacă vom testa condiţiile de recunoaştere vom constata că: -Există o obligaţie prezentă ca urmare a unui eveniment trecut: vânzarea bunurilor generează o obligaţie implicită. 36% vor avea nevoie de reparaţii minore cu un cost mediu de 500 lei/ produs.A.000 de lei. Să se argumenteze dacă sunt îndeplinite condiţiile cerute de IAS 37 revizuit pentru recunoaşterea în contabilitate a unui provizion pentru riscuri şi cheltuieli.000 de lei. În exerciţiul financiar N s-au vândut 30 de produse.500 lei /produs. Experienţa întreprinderii şi estimările indică pentru anul care urmează că 60% din produsele vândute în N nu vor înregistra nici un fel de problemă.000 x 0. Societatea ALFA S.600 lei. 927. cifra de afaceri a fost de 1.500 lei. În exerciţiul N. deoarece conducerea magazinului a indus cumpărătorilor aşteptarea că banii le vor fi restituiţi la înapoierea bunurilor cumpărate.5% = 5. În cursul anului N s-au înregistrat cheltuieli pentru remedierea produselor vândute în anul N-1 în valoare de 2. Precizaţi . -Este necesar un provizion ce va fi constituit la cea mai bună estimare a contravalorii bunurilor returnate : 1. La 1 ianuarie N provizioanele pentru garanţii aferente produselor vândute în anul N1 era de 4. vinde produse însoţite de certificate de garanţie pentru 12 luni.5% din cifra de afaceri.

600 lei Deci provizionul va fi majorat cu 9.100 lei = 7. Înregistrări contabile în cursul anului N: S.500 (1) Sc 2.400 lei 4.500 lei 6812 = 1511 7.500 lei .100 1512 Si la 1.500 lei / produs COST 0 5.600 lei – 2.600 C (1). Calculul provizionului necesar la sfârşitul anului N: SPECIFICARE 60 % din TV vândute nu vor avea defecte 36 % din TV vândute vor avea defecte minore 4 % din TV vândute vor avea defecte majore TOTAL CALCUL 60 % × 0 lei 36 % × 30 produse x 500 lei / produs 4 % × 30 produse x 3.500 lei 7. Rezolvare: D 2.100 lei 9.N-1 4.au înregistrat cheltuieli pentru remedierea produselor vândute în anul N-1 în valoare de 2.înregistrările contabile aferente Anului N.200 lei 9.01.600 lei l Provizion existent Provizion necesar 2.500 lei 1512 = 7812 2.500 lei (2).500 lei. iar provizionul aferent a fost reluat la venituri: 2.

Înregistrări contabile în anul N: 1) înregistrarea achiziţiei utilajului: 15 000 lei 2131 = 404 15 000 lei 2) constituirea provizionului pentru dezafectare imobilizări corporale. O întreprindere de exploatare minieră achiziţionează în anul N un utilaj de extracţie în valoare de 15. Consiliul de Administraţie a aprobat un plan detaliat legat de acest eveniment.000 lei din care 2. Pe data de 20 decembrie anul N.Înregistrări în anul N+4: 1)înregistrarea cheltuielilor cu demontarea utilajului la expirarea perioadei de utilizare: 1.1) cheltuieli materiale: 2 000 lei 602 = 302 2 000 lei şi mutarea 1. Consiliul de Administraţie al întreprinderii A decide să închidă o fabrică care produce produse chimice. Precizaţi înregistrările contabile aferente anilor N şi N+4 conform IAS 37. Peste 5 ani. Întreprinderea estimează că la terminarea extracţiei (peste 5 ani) va efectua cheltuieli cu demontarea. Rezolvare: A. la terminarea extracţiei.000 lei salariale.000 lei materiale şi 5. recunoscute printr-un provizion în valoare de 5. au fost trimise . mutarea şi restaurarea activului.000 lei. În procesul de restructurare a activităţii. prin includerea lor în costul iniţial al utilajului conform IAS 37: 5 000 lei 2131 = 1513 5 000 lei B.2) cheltuieli salariale: 5 000 lei 641 = 421 5 000 lei 2) anularea provizionului constituit cu această destinaţie şi rămas fără obiect: 7 000 lei 1513 = 2131 7 000 lei 929.928.000 lei. costurile efective cu demontarea şi mutarea activului se ridică la 7.

conducerea societăţii a luat decizia vânzării clădirilor aparţinând fabricii existând deja un cumpărător. Valoarea contabilă netă a clădirilor secţiei este de 25.000 lei. Costurile estimate cu închiderea şi dezafectarea fabricii se ridică la 5. iar personalul unităţii respective a fost informat asupra restructurării. Operaţii efectuate în anul N: 1) înregistrarea constituirii provizionului pentru restructurare: 9 000 lei 6812 = 1514 9 000 lei B. În anul N+1 are loc vânzarea clădirilor şi se efectuează plăţi compensatorii celor afectaţi de restructurare. Precizaţi înregistrările contabile aferente anilor N şi N+1 conform IAS 37. Operaţii efectuate în anul N+1: 1)vânzarea fabricii: 32 000 lei 461 = 7583 32 000 lei 2) scoaterea din evidenţă a construcţiilor vândute: 25 000 lei 6583 = 212 25 000 lei 3) efectuarea plăţilor compensatorii: 2 000 lei 2 000 lei 6588 462 = = 462 5311 2 000 lei 2 000 lei 4) anularea provizionului constituit cu această destinaţie: 9 000 lei 1514 = 7812 9 000 lei IAS 10 . în sumă de 2. preţul de vânzare negociat fiind de 32. Totodată.scrisori clienţilor pentru a identifica alte surse de aprovizionare.000 lei.000 lei iar plata compensaţiilor către angajaţii ce vor fi concediaţi la 4. Rezolvare: A.000 lei.000 lei.

000 de lei şi a înregistrat. o clientă a deschis acţiune în justiţie împotriva societăţii.000 de lei. Pe data de 24 februarie este pronunţată sentinţa potrivit căreia societatea ALFA trebuie să plătească despăgubiri în valoare de 7.000 de lei. ALFA înregistrează un provizion suplimentar de 1. Pe 15 ianuarie N+1. un provizion pentru deprecierea mărfurilor în valoare de 1. societatea a vândut stocul de mărfuri la 8.000 de lei reprezintă o probă cu privire la valoarea realizabilă netă a acestora.500 de lei. managementul a estimat un provizion pentru litigii în valoare de 5.N societatea a determinat valoarea realizabilă netă a stocului la 9. în urma discuţiei cu avocatul societăţii. potrivit IAS 2.12. cu 8.B.Societatea ALFA deţine un stoc de marfă achiziţionat la un cost de 10.000 de lei. Care este tratamentul acestui eveniment conform IAS 10? Rezolvare Vânzarea stocurilor. Prin urmare.000 de lei: 6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante = 394 Provizioane pentru depreciere a mărfurilor 1.000 B856. Care este tratamentul acestui eveniment conform IAS 10? Rezolvare Pronunţarea sentinţei şi stabilirea mărimii despăgubirii confirmă mărimea provizionului pentru litigii ce trebuie înregistrat.12. La 31.000 de lei. ulterior datei bilanţului.N. La 31. Acest eveniment . Pe 15 octombrie N.855. Societatea BETA este producătoare de produse cosmetice. ca urmare a unei reacţii alergice suferite în urma utilizării unei creme produse de BETA.

Pe 25 ianuarie N+1 are loc un accident pe un teren . Care este tratamentul contabil corect conform IAS 10? Rezolvare: Descoperirea unor erori după data bilanţului. ajunge la concluzia că.500 de lei. Contabilul. Managementul societăţii ALFA pregăteşte situaţiile financiare pentru exerciţiul N.500 B1011.determină ajustarea înregistrarea: provizionului cu 2. ajustarea situaţiilor financiare. nu a fost înregistrată o lipsă la inventar în valoare de 25.000 B1012. din cauza unor erori de calcul. Pe 15 ianuarie N+1.000 lei. ALFA efectuează înregistrarea lipsei materii prime la inventar omise din cauza unei erori: +Ch. 601 Cheltuieli cu materiile prime = -A 301 Materii prime 25. auditorul societăţii ALFA descoperă că stocul de materii prime este supraevaluat deoarece există lipsuri la inventar care nu au fost înregistrate în contabilitate şi recomandă. ALFA efectuează 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli = 1511 Provizioane pentru litigii 2. în consecinţă. care arată că situaţiile financiare au fost incorecte determină ajustarea acestora. în urma analizării listelor de inventar.

La 10 februarie N. în cazul în care un eveniment apare dupa data bilanţului şi nu se referă la condiţiile existente la acea dată. o estimare a efectului financiar. proprietatea clientului. sau o declaraţie ca o astfel de estimare nu a fost posibilă. Costurile de refacere sunt semnificative pentru situaţiile financiare ale lui ALFA. Cum va fi reflectat acest incident în situaţiile financiare ale societăţii ALFA. Urmatoarele informaţii ar trebui prezentate: • • natura evenimentului. Există o datorie contingentă (eventuală) care trebuie sa fie publicată în notele explicative. .000 de lei. Cheltuielile cu salariile angajate în cursul lunii februarie au fost de 500.000 lei. Costurile pentru curăţarea terenului sunt estimate la 200.” Subvenţii B1022. pompele au cedat şi acidul sulfuric a infestat terenul. Nu se cunoaşte încă cine va fi declarat vinovat de incident. Datoria este condiţionată de decizia autorităţilor de a declara societatea Alfa vinovată sau nu de acest incident. Unul din camioanele ALFA descărca acid sulfuric în rezervorul clientului. Costurile de curăţare sunt estimate la 200. ştiind că aceasta aplică normele internaţionale ? Rezolvare : Conform IAS 10. efectul acestui eveniment trebuie prezentat în note atunci cand este semnificativ sau cand se consideră ca este relevant pentru utilizatorii care iau decizii pe baza raportărilor anuale.000 de lei. o întreprindere obţine o subvenţie de 300.000 de lei.al unui client. Condiţia (deversarea acidului sulfuric) a apărut după data bilanţului. Sub presiune. ALFA va efectua în note următoarea informare narativă : “ Pe 25 ianuarie N+1 a avut loc o deversare de acid sulfuric pe un teren al unui client în care a fost implicat un mijloc de transport al societăţii Alfa. pentru finanţarea cheltuielilor cu salariile aferente lunii curente.

întreprinderea ALFA obţine o subvenţie de 20. ALFA este obligată să ramburseze 80% din subvenţia primită.000 u. pentru achiziţia unui echipament tehnologic al cărui cost este de 50. conform IAS 20.000 B1078.Care sunt înregistrările pe care trebuie să le facă întreprinderea dacă se decide recunoaşterea subvenţiei ca venit. La sfârşitul exerciţiului N+2. N+1 şi N+2. Durata de utilizare estimată pentru acest activ este de 5 ani iar metoda de amortizare este cea liniară.m. Care sunt înregistrările aferente exerciţiilor N.m.000 -înregistrarea încasării subvenţiei: 5121 Conturi la bănci în lei = 7414 Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalul ui 300. La începutul exerciţiului N. conform IAS 20 „Subvenţii” ? Rezolvare : În luna februarie vor fi efectuate următoarele înregistrări contabile: -înregistrarea cheltuielilor cu salariile: 641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personalsalarii datorate 500. dacă întreprinderea a recunoscut subvenţia ca venit în avans? Rezolvare : Înregistrările exerciţiului N: -încasarea subvenţiei: .000 u.

000 9. 10.000/5 ) -virarea cotei de venituri în avans la veniturile din subvenţii pentru investiţii din contul de profit şi pierdere: 131 = 7584 4.000 (50.500 50.500 -amortizarea echipamentului: 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizare a instalaţiilor etc.000 -achiziţia echipamentului: % 213 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă = 404 Furnizori de imobilizări 59.500 -plata furnizorului de imobilizări: 404 Furnizori de imobilizări = 5121 Conturi la bănci în lei 59.5121 Conturi la bănci în lei = 131 Venituri în avans/subv enţii pentru investiţii 20.000 .

000 -virarea cotei de venituri în avans la veniturile din subvenţii pentru investiţii din contul de profit şi pierdere: .Venituri în avans/subven ţii pentru investiţii Venituri din (20.000 -virarea cotei de venituri în avans la veniturile din subvenţii pentru investiţii din contul de profit şi pierdere: 131 Venituri în avans/subven ţii pentru investiţii = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 4.000/5 subvenţii ) pentru investiţii Înregistrările aferente exerciţiului N+1: -amortizarea echipamentului: 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizare a instalaţiilor etc.000 Înregistrările aferente exerciţiului N+2: -amortizarea echipamentului: 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizare a instalaţiilor etc. 10. 10.

000 Cheltuiala generată de rambursarea subvenţiei 8.000 .000 (ii)trecerea pe cheltuieli a restului de subvenţie rambursată: 6588 Alte cheltuieli din = 5121 Conturi la bănci în lei 8.000 – 12.131 Venituri în avans/subven ţii pentru investiţii = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 4.000 -Rambursarea subvenţiei pentru investiţii: Subvenţia 20.000 16.000 primită în exerciţiul N: Subvenţia virată la venituri până la data rambursării 12.000 Subvenţia rămasă de virat: 8.000 = 4.000 x 3 = 20.000 = 20.000 Subvenţia ce trebuie rambursată: 16.000 – 8.000 x 80% = (i)imputarea cu prioritate a subvenţiei rambursate asupra venitului în avans: 131 Venituri în avans/subven ţii pentru investiţii = 5121 Conturi la bănci în lei 8.

m. pentru achiziţia unui echipament tehnologic al cărui cost este de 50.exploatare B1079.500 50.000 u. ALFA este obligată să ramburseze 80% din subvenţia primită. Care sunt înregistrările aferente exerciţiilor N.000 -plata furnizorului de imobilizări: 404 = 5121 59.000 9. N+1 şi N+2. dacă întreprinderea a dedus subvenţia din costul activului? Rezolvare : Înregistrările aferente exerciţiului N: -achiziţia echipamentului: % 213 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă = 404 Furnizori de imobilizări 59. Durata de utilizare estimată pentru acest activ este de 5 ani iar metoda de amortizare este cea liniară. La începutul exerciţiului N. conform IAS 20.500 -încasarea subvenţiei pentru investiţii: 5121 Conturi la bănci în lei = 213 Echipamen te tehnologic e 20.m.000 u. întreprinderea ALFA obţine o subvenţie de 20. La sfârşitul exerciţiului N+2.500 .

000 x 80% = 16.Furnizori de imobilizări Conturi la bănci în lei -înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea: 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizare a instalaţiilor etc.000/5 ) Înregistrările aferente exerciţiului N+1: -înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea: 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizare a instalaţiilor etc. 6.000 -rambursarea subvenţiei pentru investiţii: Valoarea activului va fi majorată cu 20. 6.000 (30.000 . 6.000 Înregistrările aferente exerciţiului N+2: -înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea: 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizare a instalaţiilor etc.

u. la o rată a dobânzii de 20% pe an. dacă întreprinderea a recunoscut subvenţia drept venit? Rezolvare: Înregistrările aferente lunii ianuarie: -primirea creditului: 5121 Conturi la bănci în lei = 1621 Credite bancare pe termen lung 1. pentru acoperirea cheltuielilor cu dobânda.m.000 B1080. Care sunt înregistrările contabile. conform IAS 20. 2131 Echipamente tehnologice = 5121 Conturi la bănci în lei 16.000 -încasarea subvenţiei: 5121 Conturi la bănci în lei = 7418 Venituri din subvenţia de exploatare pentru dobânda datorată 120 .m. La începutul exerciţiului N. întreprinderea ALFA S. Cu această ocazie primeşte o subvenţie de 120 u.A primeşte un credit pe termen lung de 1.m.000 u. La sfârşitul lunii aprilie ALFA rambursează subvenţia deoarece nu a respectat condiţiile prevăzute pentru acordarea acesteia.

67 x x Dobânzi (1.m.m.000 aferente 20% creditelor 1/12) bancare pe termen lung -trecerea la venituri în avans a subvenţiei aferente dobânzilor perioadelor următoare: Subvenţia aferentă lunii ianuarie = 120/12 = 10 u.67 -trecerea la venituri a subvenţiei aferente dobânzii lunii . Venitul în avans = 120 – 10 = 110 u.-înregistrarea dobânzii aferente lunii ianuarie: 666 Cheltuieli privind dobânzile = 1682 16. 7418 Venituri din subvenţia de exploatare pentru dobânda datorată = 472 Venituri avans în 110 Înregistrările aferente lunilor februarie şi martie: -înregistrarea dobânzii aferente: 666 Cheltuieli privind dobânzile = 1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung 16.

67 -trecerea la venituri curente: 472 Venituri avans în = 7418 Venituri din subvenţia de exploatare pentru dobânda datorată 10 .curente: 472 Venituri avans în = 7418 Venituri din subvenţia de exploatare pentru dobânda datorată 10 Înregistrările aferente lunii aprilie: -înregistrarea dobânzii aferente: 666 Cheltuieli privind dobânzile = 1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung a subvenţiei aferente dobânzii lunii 16.

A primeşte un credit pe termen lung de 1. dacă întreprinderea a dedus subvenţia din cheltuiala cu dobânda? Rezolvare : Înregistrările aferente lunii ianuarie: -primirea creditului: 5121 Conturi la bănci în lei = 1621 Credite bancare pe termen lung 1. La sfârşitul lunii aprilie ALFA rambursează subvenţia deoarece nu a respectat condiţiile prevăzute pentru acordarea acesteia. conform IAS 20.m. Care sunt înregistrările contabile.: (i)imputarea cu prioritate asupra venitului în avans aferent subvenţiei: Venitul în avans este de 110 –30 = 80 u. Cu această ocazie primeşte o subvenţie de 120 u.m.000 .m. pentru acoperirea cheltuielilor cu dobânda. La începutul exerciţiului N. întreprinderea ALFA S. la o rată a dobânzii de 20% pe an. 472 Venituri avans în = 5121 Conturi la bănci în lei 80 (ii)imputarea la cheltuieli a restului din subvenţia rambursată: 6588 Alte cheltuieli din exploatare = 5121 Conturi la bănci în lei 40 B1081.000 u.m.-rambursarea subvenţiei de 120 u.

-încasarea subvenţiei: 5121 Conturi la bănci în lei = % 666 Cheltuieli privind dobânzile 472 Venituri avans în 110 120 10

-înregistrarea dobânzii aferente perioadei curente:

666 Cheltuieli privind dobânzile

=

1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung

16,67

Înregistrările aferente lunilor februarie şi martie: -înregistrarea dobânzii aferente perioadei curente: 666 Cheltuieli privind dobânzile = 1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung 16,67

-deducerea din cheltuieli a cotei părţi din subvenţie:

472 Venituri avans în

=

666 Cheltuieli privind dobânzile

10

Înregistrările aferente lunii aprilie: -înregistrarea dobânzii aferente perioadei curente: 666 Cheltuieli privind dobânzile = 1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung 16,67

-deducerea din cheltuieli a cotei părţi din subvenţie:

472 Venituri avans în

=

666 Cheltuieli privind dobânzile

10

-rambursarea subvenţiei: (i)imputarea cu prioritate a subvenţiei rambursate asupra veniturilor în avans: 472 Venituri avans în = 5121 Conturi la bănci în lei 80

(ii)imputarea la cheltuieli a restului din subvenţia rambursată: 666 Cheltuieli privind dobânzile = 5121 Conturi la bănci în lei 40

Impozitul pe profit B981. Se cunosc următoarele informaţii privind o categorie de clădiri ale societăţii X: Informaţii Valoare Bază de contabil impozita ă re Valoarea clădirilor la 1.01.N 200.000 160.000 - Amortizarea în anul N (20.000) (30.000) = Valoarea clădirilor la 180.000 130.000 31.12.N La 31.12.N, societatea a procedat la reevaluarea categoriei de clădiri, valoarea reevaluată fiind 240.000 u.m. Din punct de vedere fiscal, reevaluarea nu este recunoscută. Cota de impozit pe profit: 16%. La începutul exerciţiului N, exista o datorie de impozit amânat de 16% x (200.000 – 160.000), adică 6.400 u.m. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat la 31.12.N, în conformitate cu IAS 12. Rezolvare La 31.12.N: Valoarea contabilă a imobilizărilor Baza de impozitare a imobilizărilor Diferenţă temporară impozabilă 240.000 u.m. 130.000 u.m. 110.000 u.m.

Datoria de impozit amânat ce trebuie să existe la

31.12.N: 16% x 110.000 = 17.600 u.m. Datoria de impozit amânat existentă la deschiderea exerciţiului N: 6.400 u.m. Datoria de impozit amânat ce trebuie înregistrată în exerciţiul N = 17.600 – 6.400 = 11.200 u.m. Acesta se va înregistra astfel: - pe seama capitalurilor proprii: (240.000 – 180.000) x 16% = 9.600 u.m. - pe seama cheltuielilor: (30.000 – 20.000) x 16% = 1.600 u.m.

% Rezerve reevaluare din

= Impozit amânat

11.200 9.600 1.600

Cheltuieli cu impozitul amânat B982. Se cunosc următoarele informaţii privind societatea X, la 31.12.N: Informaţii Imobilizări corporale (1) Creanţe clienţi (2) Dobânzi de încasat (3) Amenzi de plătit (4) Dobânzi de plătit (3) Valori contabile 1.500.000 300.000 30.000 33.000 15.000

(1) Baza de impozitare pentru imobilizările corporale este 1.410.000 u.m. (2) Creanţele clienţi au o valoare brută de 324.000 u.m. şi există un provizion de depreciere a creanţelor de 24.000 u.m. Provizionul nu este deductibile fiscal. (3) Presupunem că dobânzile sunt recunoscute fiscal în exerciţiul în care acestea generează fluxuri de trezorerie. (4) Amenzile nu sunt deductibile fiscal. Cota de impozit pe profit: 30%. La începutul exerciţiului N, există un pasiv de impozit amânat de 6.000

Datoria de impozit amânat ce trebuie înregistrată în exerciţiul N = 36.000 1.00 0 300.12.N = 39.12. ştiind că societatea nu procedează la compensarea creanţelor cu datoriile de impozit amânat.N.000 90.u.m.000 33.m. în conformitate cu IAS 12.500.000 15.000 Datoria de impozit amânat la 31. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat la 31.000 u.m.N = 120.000 39.12.700 u.000 x 30% = 11.000 30.000 15.m.m.000 = 30.410.000 – 6.000 x 30% = 36. Rezolvare Calculul diferenţelor temporare: ţ ă ă Diferenţă temporară impozabilă Imobilizări corporale Creanţe clienţi Dobânzi de încasat Amenzi de plătit Dobânzi de plătit Total diferenţe 1.00 0 324. Creanţa de impozit amânat la 31. Datoria de impozit amânat existentă la deschiderea exerciţiului N: 6.000 u.000 deductibilă 24.000 120.000 u.000 33.000 30. Înregistrările contabile privind impozitul amânat sunt următoarele: .

000 145.000 50.12.000 45.N (lei): Informaţii Imobilizări corporale (1) Creanţe clienţi (2) Dobânzi de încasat (3) Dividende de încasat (4) Dobânzi de plată (3) Provizion pentru garanţii acordate clienţilor (5) Provizion pentru dezafectarea unei clădiri (6) Cheltuieli de dezvoltare (7) Împrumut în valută (8) Echipamente finanţate prin contracte de leasing financiar (9) Datorii din contracte de leasing financiar (9) Amenzi de plătit (10) Valoare contabilă 900.000 20. Se cunosc următoarele informaţii privind societatea ALFA.000 10.Cheltuieli impozitul amânat cu = Impozit amânat 30. 62 Dobânzile sunt recunoscute fiscal în exerciţiul în care vor fi încasate/plătite.000 lei (nedeductibil fiscal). 63 Dividendele de încasat nu sunt impozabile. la 31. 61 Creanţele clienţi au o valoare brută de 280.000 250.000 250.000 25.000 120.000 lei. 811.7 amânat 00 B.000 270. 64 Provizionul pentru garanţii acordate clienţilor nu este deductibil .000 60 Baza fiscală pentru imobilizările corporale este de 800.000 lei şi există un provizion pentru depreciere constituit de 30.000 60.00 0 Impozit amânat = Venituri din impozitul 11.

000 45. Calculaţi diferenţele temporare impozabile şi diferenţele temporare deductibile conform IAS 12.000 50.000 euro (curs la data contractării 1 euro =4.12.000 60.000 800. 68 În conformitate cu IAS 17.000 20. 66 Cheltuielile de dezvoltare sunt deductibile fiscal la momentul plăţii şi amortizate pe 5 ani contabil.4 lei. s-au înregistrat cheltuieli cu dobânzile de 45.000 lei nu a fost plătită până la sfârşitul exerciţiului N. Din punct de vedere fiscal. contractul este considerat leasing operaţional.000 45.250 lei şi cheltuieli cu amortizarea de 50.00 0 50.000 60. lei).000 0 - 20.000 lei.fiscal.00 0 250.000 .000 0 0 100.000 deductibil ă 30.000 280.N 1euro = 4.000 0 60. la 31. 67 Împrumut în valută în valoare de 3. (10) Amenzile nu sunt deductibile fiscal. Câştigul din diferenţe de curs este impozabil la momentul realizării . Redevenţa anuală de 75.000 60. 65 Provizionul pentru dezafectarea clădirii a fost capitalizat conform IAS 16 la momentul recunoaşterii iniţiale a acesteia şi nu este deductibil fiscal. Rezolvare ş ă ăă Diferenţă temporară impozabi lă Imobilizări corporale Creanţe clienţi Dobânzi de încasat Dividende de încasat Dobânzi de plată Provizion pentru garanţii acordate clienţilor Provizion pentru dezafectarea 900.

N+1 18.814.000 5.000 20. Active şi datorii Cheltuieli de dezvoltare (1) Imobilizări corporale (2) Clienţi (3) Cheltuieli înregistrate în avans (4) Alte active (5) Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (6) 4.000 1.000 640.00 0 0 - 270.000 B.200 405.000 Situaţia la 31.000 12.000 .000 20.00 0 0 13.000 250.unei clădiri Cheltuieli de dezvoltare Împrumut în valută Echipamente finanţate prin contracte de leasing financiar Datorii din contracte de leasing financiar Amenzi de plătit Total 25.000 - 10.200 0 25.200 250.m.000 10. Se cunosc următoarele informaţii privind activele şi datoriile societăţii ALFA la sfârşitul exerciţiului N+1: u.000 - 426.000 0 270.12.

cheltuielile de dezvoltare au fost deductibile în anul angajării lor (N). Managerii au decis amortizarea acestora prin metoda lineară.12. 71 La 31. Provizionul este reluat în exerciţiul N+2. Calculaţi diferenţele temporare impozabile şi diferenţele temporare deductibile la 31. clădirile sunt reevaluate în conformitate cu IAS 16 la 600. creanţele clienţi aveau o valoare brută de 25. la începutul exerciţiului N-1. La sfârşitul exerciţiului N+1.000 de lei.000de lei şi sunt amortizate contabil în 7 ani.000 de lei pentru care constituie un provizion nedeductibil fiscal. 70 Imobilizările corporale cuprind clădiri şi utilaje.000 400. Clădirile au fost achiziţionate la începutul exerciţiului N.N+1. Rezolvare Elemente Valoare contabilă Baza fiscală Diferenţă temporară impozabilă Diferenţă temporară deductibil .Amenzi de plătit (7) Alte datorii (5) 2. Din punct de vedere fiscal cheltuielile se amortizează în 5 ani. Cheltuielile cu amenzile au fost angajate în exerciţiul N+1.N+1. la un cost de 700.000 69 La începutul exerciţiului N.000 de lei şi un provizion pentru depreciere nedeductibil fiscal. s-au angajat cheltuieli de dezvoltare în valoare de 30. 76 La începutul exerciţiului N+1 ALFA a imputat contului de profit şi pierdere costurile unui proiect de cercetare în valoare de 20. pe o durată de 5 ani. care au fost capitalizate în conformitate cu prevederile normei IAS 38. 75 Amenzile nu sunt deductibile fiscal. 74 În cursul exerciţiului N+1. Durata de amortizare contabilă este de 5 ani iar cea fiscală de 4 ani. Utilajele au fost achiziţionate. 72 Cheltuielile înregistrate în avans reprezintă o chirie plătită pe 5 ani ulteriori exerciţiului N+1.12. cu 100.000 de lei. Durata de amortizare fiscală este de 10 ani. deductibilă la momentul în care are loc fluxul monetar. 73 Pentru posturile „alte active” şi „alte datorii” nu există diferenţe între contabilitate şi fiscalitate.000de lei. Managementul estimează la sfârşitul exerciţiului că despăgubirile ce vor fi plătite de ALFA se ridică la 4.000de lei. Din punct de vedere fiscal. ALFA se află în litigiu cu un client.

000 5.815.000 5.000 - - 78.000 0 40.000 16.000 40.N+2 12.000 - 4.000 25.000 25.000 25.000 Situaţia la 31.N+1 Cheltuieli de cercetare Cheltuieli de dezvoltare Clienţi Clădiri Utilaje Cheltuieli în avans Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Amenzi de plătit TOTAL 0 16. Se cunosc următoarele informaţii privind activele şi datoriile societăţii ALFA la 31.000 3.000 0 4.000 B.N+2: u.12.000 18.000 600.000 0 18.12.ă 31.000 2.000 15. Active şi datorii Cheltuieli de dezvoltare (1) Imobilizări corporale (2) Clienţi (3) Cheltuieli înregistrate în avans (4) Alte active (5) Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (6) Amenzi de plătit (7) 4.m.12.000 2.000 500.000 - 20.000 .000 15.000 5.000 25.000 560.

83 Amenzile şi donaţiile nu sunt deductibile fiscal. Din punct de vedere fiscal. pe o durată de 5 ani. creanţele clienţi aveau o valoare brută de 25. Din punct de vedere fiscal cheltuielile se amortizează în 5 ani. ALFA se află în litigiu cu un client. La sfârşitul exrciţiului N+1. cheltuielile de dezvoltare au fost deductibile în anul angajării lor (N). Provizionul este reluat în exerciţiul N+2.000 77 La începutul exerciţiului N.000 de lei pentru care constituie un provizion nedeductibil fiscal din care 1.N+1. Cheltuielile cu amenzile au fost angajate în exerciziul N+1. lei şi un provizion pentru depreciere nedeductibil fiscal. Managementul estimează la sfârşitul exerciţiului că despăgubirile ce vor fi plătite de ALFA se ridică la 4. O parte din amenzi au fost plătite în N+2.000 300.000 de lei.000 de lei şi sunt amortizate contabil în 7 ani. Durata de amortizare contabilă este de 5 ani iar cea fiscală de 4 ani. 82 În cursul exerciţiului N+1.12. clădirile sunt reevaluate în conformitate cu IAS 16 la 600. Managerii au decis amortizarea acestora prin metoda lineară.000 este reluat la venituri în execiţiul N+2. la un cost de 700. Rezolvare . deductibilă la momentul în care are loc fluxul monetar.000 de lei.000 2.000 de lei. Calculaţi diferenţele temporare impozabile şi diferenţele temporare deductibile la 31. Clădirile au fost achiziţionate la începutul exerciţiului N. iar cele cu donaţiile în exerciţiul N+2. Utilajele au fost achiziţionate. 81 Pentru posturile „alte active” şi „alte datorii” nu există diferenţe între contabilitate şi fiscalitate. s-au angajat cheltuieli de dezvoltare în valoare de 30.000 de 80 Cheltuielile înregistrate în avans reprezintă o chirie plătită pe 5 ani ulteriori exerciţiului N+1. care au fost capitalizate în conformitate cu prevederile normei IAS 38.N+2. cu 100.12. Durata de amortizare fiscală este de 10 ani. la începutul exerciţiului N-1.Donaţii (7) Alte datorii (5) 1. 78 Imobilizările corporale cuprind clădiri şi utilaje. 84 La începutul exerciţiului N+1 ALFA a imputat contului de profit şi pierdere costurile unui proiect de cercetare în valoare de 20. 79 La 31.000 de lei.

N+2 Cheltuieli de cercetare Cheltuieli de dezvoltare Clienţi Clădiri Utilaje Cheltuieli în avans Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Amenzi de plătit Donaţii TOTAL 0 12.000 12. valoare netă contabilă 70.12.000 15. 91 Împrumut acordat unei filiale de 10.000 - 3.000lei.000 4.000 lei deductibile fiscal la momentul plăţii. 0 - 3. amortizate pe 5 ani contabil.000 480.000lei. 824. amortizare fiscală cumulată 40.000 2.000 1. 87 Stocuri în bilanţ în valoare de 10.000 lei cu un provizion de 500 nedeductibil fiscal.000 36.000 4.Elemente Valoare contabilă Baza fiscală Diferenţă temporară impozabilă Diferenţă temporară deductibil ă 31.000 1.000 lei deductibile la vânzare.000 lei (nu există provizion pentru depreciere).000lei impozabilă la încasare. 88 Creanţe clienţi în valoare de 5.000 - 15.000 12.000. 90 Creanţe clienţi în valoare brută de 5.000lei.000 0 12.000 25.000 lei.000 20.000 0 0 20.000 490. 89 Creanţe clienţi în valoare brută de 5. Calculaţi baza fiscală pentru următoarele active conform IAS 12: 85 Dobândă de primit (creanţă) de 2.000 - - 2. 86 Dividende de primit de 2. 93 Echipament achiziţionat cu 100.000lei.000 10.500 lei neimpozabile.000 B. provizion pentru depreciere deductibil fiscal de 500lei. 92 Cheltuieli de dezvoltare de 25. .

N 1 euro = 3. 6. .000 25. 4.000 80. 97 Împrumut în valută în valoare de 2.000 euro (curs la data contractării 1 euro = 4.000lei.000 60.000 0 10.500 4.000 4.000 80.000 4.9 lei).000 0 0 500 0 0 9.000 70. Calculaţi baza fiscală pentru următoarele datorii conform IAS 12: 95 Credit bancar de 3.000 B.000 2.000 (la încasare ) 0 10.12.000 0 2. Baza fiscală = Valoare contabilă Sume viitoare impozabile + Sume viitoare deductibile 0 = 2. nedeductibil fiscal.500 10.500 10. Rezolvare Ele me nt e 1.000 80. curs la 31.000 10.000 lei.000 0 0 0 0 25.0lei.94 Teren achiziţionat la un cost de 80. 3. 60.000 5. Câştigul impozabil la cesiune egal cu încasări din cesiune –cost. 7.825. 2.000 0 2.500 10. 5.000 80.000 70.000 5.000 lei. 10. 96 Provizion pentru garanţii acordate clienţilor de 6.500 5. 8.

100Chirie încasată în contul exerciţiilor viitoare de 5.000 + Sume viitoare impozabil e 0 0 1.000 5.000lei. Rezolvare Element e Baza fiscală = Valoare contabi lă 3.Câştigul din diferenţe de curs este impozabil la momentul realizării. 8. recunoscut fiscal la momentul încasării creanţei. recunoscută fiscal la momentul încasării. 3. 98 Amenzi şi penalităţi de plătit de 5.000 lei.000 7. 5.000 6.000 0 0 Elemente Baza fiscală = Valoare contabilă - Sume neimpozabil . 2. nedeductibile fiscal.800 0 200 4.000 lei. 99 Venit înregistrat în avans din vânzarea bunurilor pe credit în valoare de 5.000 0 3.000 Sume viitoare deductib ile 0 6.

e în perioadele viitoare 5.000 5. Începând cu exerciţiul N. În exerciţiul N.000 5. valoarea reziduală şi valoarea amortizabilă pe componente. Alfa va aplica abordarea pe componente pentru amortizarea imobilizărilor corporale şi tratamentul alternativ din IAS 16 (reevaluarea). 103Cota de impozitare este de 16%.000 IAS 8 B.821.000 Amortizarea cumulată (75.000) Valoarea netă contabilă 175.000.000 La începutul exerciţiului N sunt colectate următoarele informaţii: 101Valoarea justă a imobilizărilor corporale 200.000 Cheltuiala cu amortizarea pentru exerciţiul N calculată pe baza politicii contabile anterioare 15. Alfa nu colecta informaţiile pentru aplicarea abordării pe componente. societatea Alfa schimbă politica referitoare la imobilizării corporale. durata de viaţă utilă. conform IAS 8? Ce informare va face societatea Alfa în notele explicative? . abordării pe Ce efecte va avea schimbarea de politică asupra situaţiilor financiare.000 0 6.000. 0 5. La sfârşitul anului N-1 se cunosc următoarele informaţii: Costul imobilizărilor corporale 250. Anterior exerciţiului N. 102Cheltuiala cu amortizarea calculată pe baza componente 20. Alfa colectează informaţiile referitoare la valoarea justă. 5.

cheltuiala cu impozitul pe profit 22. cheltuieli cu mărfurile de 30. cheltuieli cu mărfurile de 15.000 de lei.000 de lei. cheltuieli cu amortizarea de 25.000 de lei iar soldul final a fost de 34.000 21.000 4.000) 800 (4. Prezentaţi contul de profit şi pierdere pentru exerciţiul N şi N-1 . Cota de impozit pe profit a fost de 16%. Alfa nu înregistrează alte venituri sau alte cheltuieli. profit 117. În exerciţiul N+1 societatea Alfa a descoperit că în exerciţiul N a înregistrat amortizarea unui utilaj de 10.000 lei şi o cheltuială cu impozitul pe profit de 25. Managementul consideră că schimbarea va conduce la furnizarea de informaţie mai relevantă şi mai fiabilă deoarece reflectă cu o mai mare acurateţe valoarea componentelor.600 lei.400lei.000 lei. În exerciţiul N+1 Alfa a înregistrat venituri din vânzarea mărfurilor de 200. În exerciţiul N soldul iniţial al rezultatului reportat a fost de 20. În exerciţiul N Alfa a raportat venituri din vânzarea mărfurilor de 180.Rezolvare Efectul schimbării politicii asupra exerciţiului curent este următorul: lei Creşterea cheltuielilor cu amortizarea Scăderea cheltuielii cu impozitul pe profit Scăderea profitului Creşterea valorii contabile a imobilizărilor corporale Creşterea datoriei cu impozitul amânat Creşterea rezervei din reevaluare (5.200) 25. cheltuieli cu amortizarea 10.600lei. B. 822.000 lei în loc de 15.000 Extras din notele la situaţiile financiare Începând cu anul N.000 de lei. societatea Alfa schimbă politica referitoare la imobilizările corporale în sensul adoptării abordării pe componente şi a tratamentului alternativ din IAS 16. Noua politică se aplică prospectiv începând cu exerciţiul N deoarece aplicarea retrospectivă nu este practicabilă.000lei.000 lei.000 lei şi nu are alte componente ale capitalurilor proprii în afara rezultatului reportat.000 lei (ca urmare a unei erori de calcul). are un capital social de 20.

600 157.000 (25.400 117.000) (15.000 292.400) 134.000) 160.000 Total 40.600) (retratat) N 180.000 (30. Alfa Contul de profit şi pierdere (lei) N+1 Venit din vânzarea mărfurilor Costul bunurilor vândute Cheltuieli cu amortizarea Profit înainte de impozitare Cheltuiala cu impozitul pe profit Profit 200.000 (22.decembrie N-1 Profitul retratat al exerciţiului N Sold la 31 decembrie N Profitul exerciţiului N+1 Sold la 31 decembrie N+1 .000 137.600 134.000) (25.600 20.000 272.Rezolvare retratat.000 Sold la 31.600 134.000) 140.400 20.000 117. situaţia variaţiei capitalurilor proprii şi efectul corecţiei erorii asupra exerciţiului N.000 Rezulat at reportat 20.600 Alfa Situaţia variaţiei capitalurilor proprii (lei) Capita l social 20.000 117.000 (15.

Efectul asupra exerciţiului N: Creşterea cheltuielilor cu amortizarea Scăderea cheltuielii cu impozitul pe profit Scăderea profitului Scăderea valorii nete a utilajului (creşterea amortizării cumulate) Scăderea impozitului pe profit Scăderea rezultatului reportat lei (5.200) (5.200) Consolidare B890.000) 800 (4.000) 800 (4. Rezolvare: Procentaj De control În B: În C: 80 % 60 % De interes 80 % 80 % x 60 % = 48 % . Legăturile între societăţi se prezintă astfel: Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care Societatea A le are în D.

Legăturile între societăţi se prezintă astfel: Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care Societatea A le are în D.08 % 70 % x 15 % = 10.6 % De interes .6 % x 80 % = 10.5 % 70 % 20 % 70 % 70 % x 20 % = 14 % 90 % x 14 % = 12. Rezolvare: Procentaj De control În C: În D: În E: În B: Direct Indirect prin E Indirect prin C 15 % 15 % 15 % 12.În D: Indirect prin C Indirect prin B Total în D 75 % 20 % 95 % 48 % x 75 % = 36 % 80 % x 20 % = 16 % 36 % + 16 % = 52 % B891.

amortizarea ar trebui să fie de 25.000 u.000 Subvenţii pentru investiţii = Venituri din subvenţii 4.m. În vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate.000 u. societatea F a contabilizat valori calculate conform regulilor fiscale: . societatea F a amortizat utilajul conform reglementărilor fiscale în vigoare: metoda lineară.amortizarea utilajului pentru 20. Conform politicii grupului. Cota de impozit pe profit 16%.N.m.08 % + 10. Politica grupului din care face parte F este de a amortiza linear această categorie de utilaje. se elimină incidenţa înregistrărilor fiscale şi se recunosc valorile justificate economic: Cheltuieli privind amortizarea = Amortizarea imobilizărilor 5.000 u. de 20. iar subvenţia virată la venituri. În contabilitatea sa individuală. pe 4 ani. Să se prezinte retratările prealabile consolidării.000 u.06.5 % = 35.12. durata de amortizare de 5 ani. .58 % B1003.m.m. Rezolvare În situaţiile financiare individuale prezentate la 31. societatea F a achiziţionat un utilaj în valoare de 200.000 u. Utilajul a fost subvenţionat în proporţie de 80%. La data de 30.virarea subvenţiei la venituri pentru 16.m.N..Total în B 30 % 15 % + 10.000 . Subvenţia pentru investiţii a fost recunoscută iniţial la venituri în avans şi a fost virată la veniturile exerciţiului curent în acelaşi ritm cu amortizarea utilajului. în exerciţiul N.

deoarece societatea nu are o obligaţie actuală de revizie independentă de acţiunile sale viitoare.000 u. la fiecare 5 ani. Să se prezinte retratările prealabile consolidării. Deoarece societăţile din industria siderurgică sunt obligate prin lege ca. să procedeze la înlocuirea căptuşelii furnalelor.: .m. Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 20.. Societatea F îşi desfăşoară activitatea în industria siderurgică.000x16% = 3. pentru utilaje.000 u.: Creanţe de impozit amânat = Venituri din impozitul amânat 160 B1004. Rezolvare În vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate se elimină provizionul. pentru subvenţiile pentru investiţii..000 u.m. se recunoaşte un activ net de impozit amânat de 1.pentru investiţii Eliminarea incidenţei înregistrărilor fiscale generează o diferenţă temporară deductibilă de 5.000 Eliminarea provizionului pentru riscuri şi cheltuieli generează o diferenţă temporară impozabilă şi o datorie de impozit amânat de 20. În consecinţă.m. şi o diferenţă temporară impozabilă de 4. F a recunoscut în situaţiile financiare individuale ale exerciţiului N un provizion pentru riscuri şi cheltuieli în valoare de 20.000x16% = 160 u. scoaterea din uz a unor furnale) poate evita cheltuielile viitoare.m.m.200 u. Aceasta. prin modul său de acţiune (de exemplu.

Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorii de impozit amânat 3.000 1. pentru suma de 3.400 x 75 % + 1.000 x 25 % Mărfuri: 1.500 lei.01. sunt: Specificare Construcţii Mărfuri Clienţi Active identificabile Investiţie la B A 3. 1.000 1.000 1.000 B 2. Calculaţi fondul comercial.000 2.500 3.000 9. Rezolvare: l + + = - Construcţii: 3.N.000 500 4.000 10.000 x 75 % + 5.000 lei. 75 % din acţiunile lui B.000 3.000 lei 1.000 3. iar a datoriilor identificabile 1. la 01.500 6.000 x 4.000 lei construcţii.000 lei împărţită astfel: 3.000 x 75 % + 25 % x 1. Bilanţurile sintetizate ale celor două societăţi în lei.400 lei 600 lei 5.000 lei 1.000 1.500 10.000 l + + = l l Capital propriu l Datorii Furnizori Valoarea justă a activelor identificabile la B este 5. A a achiziţionat.000 4.000 x 75 % + 3.000 x 25 % Datorii furnizori: 1. la data achiziţiei.000 lei .400 x 25 % Clienţi 600 x 75 % + 600 x 25 % Active: 5.000 1.400 lei mărfuri şi 600 lei clienţi.500 1.200 B930.

A.A.m.01.400 600 2.250 u.A.m. .. pentru suma de 1. m.N.500 .250 3.500 x 80 % + 2.250 5.000) 1. poate fi alocat folosind următoarele tratamente: l Active: 2.000 – 1.000 5.000) x 25% Activ net Fond comercial pozitiv (3.m.m. Bilanţurile sintetizate ale celor două societăţi în u.000 lei 3.500 u.m.000 1. Rezolvare: Costul de achiziţie de 1.= l Interese minoritare (5. 380 u. Calculaţi şi contabilizaţi fondul comercial. la 01. a achiziţionat.500 u. Martina S. 80% din acţiunile lui Sorina S.500 x 20 % Datorii: 600 x 80 % + 600 x 20 % Interese minoritare (2.000 x 2.250 B 2. 600 u.600) x 20% 2.000 lei 500 lei B931.000 1.250 u. însumează 2.250 2. se prezintă după cum urmează: Specificare Active l identificabile la l Investiţie Sorina l Capital propriu l Datorii A 4.m.000 Valoarea justă a activelor identificabile la Sorina S. metoda achiziţiei prin cumpărarea de acţiuni.500 – 3.

m.250 u.m. Înregistrările contabile la achiziţie în contabilitatea societăţii Martina S. amortizabile în 5 ani. O societate filială F.= l Activ net (2. Rezolvare La nivelul bilanţului se efectuează următoarele înregistrări: -Eliminarea cheltuielilor de constituire pe seama rezervelor (deoarece cheltuielile de constituire au fost capitalizate la începutul anului N-1) 106 Rezerve = 201 Cheltuieli de constituire 12. În schimb. lei 261 Titluri de participare = 5121 Conturi curente la bănci 1.520 u.250 – 1. grupul prevede înregistrarea acestor cheltuieli în contul de profit şi pierderi.A.m.m. dacă se utilizează metoda de consolidare pe solduri. a înregistrat la începutul exerciţiului N-1 cheltuieli de constituire de 12. lei 261 Titluri de participare = 7588 Alte venituri din exploatare 270 u.520 ) 1.m.500 – 600 -380) Fond comercial negativ (1.m. Se cer înregistrările de preconsolidare a amortizării în bilanţul anului N. (b) consemnarea fondului comercial negativ: 270 u.000 lei.000 . 270 u. metoda achiziţiei prin cumpărarea de acţiuni: (a) consemnarea titlurilor financiare dobândite: 1.250 u. 700. .

400 La nivelul contului de profit şi pierdere se înregistrează: 121 Rezultat = 6811 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 2.152 Contabilizarea activului de impozit amânat -la nivelul bilanţului 4412 Impozit pe profit = % 106 1.400 Retratările de omogenizare au consecinţe asupra impozitului amânat.152 768 .400 2. Valoarea contabilă a cheltuielilor de constituire 0 Baza fiscală 7.-Eliminarea amortizării cumulate înregistrate 2801 Amortizarea cheltuielilor constituire = % 106 Rezerve 121 Rezultat 4.800 2.200 Activ de impozit amânat 7.200 x 16% =1.200 Diferenţe temporare deductibile 7.

a înregistrat în exerciţiul N-1 cheltuieli de constituire de 12. O societate filială F.000 -Eliminarea amortizării cumulate înregistrate . Rezolvare a părţii neamortizate a La nivelul bilanţului se efectuează următoarele înregistrări: -Eliminarea cheltuielilor de constituire pe seama rezultatului (deoarece cheltuielile de constituire au fost capitalizate la începutul anului N-1) 121 Rezultat = 201 Cheltuieli de constituire 12. Se cer înregistrările de preconsolidare cheltuielilor în bilanţul exerciţiului N-1.000 lei.amânat Rezerve 121 Rezultat 384 -la nivelul contului de profit şi pierdere 121 Rezultat = 792 Venit din impozitul pe profit amânat 384 701. În schimb. amortizabile în 5 ani. grupul prevede înregistrarea acestor cheltuieli în contul de profit şi pierderi.

600 Diferenţe temporare deductibile 9.000 şi 121 Rezultat = 6811 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 2.536 .2801 Amortizarea cheltuielilor constituire = 121 Rezultat 2.400 La nivelul contului de profit şi pierdere se înregistrează: 6XX Cheltuieli după natură = 121 Rezultat 12.400 Retratările de omogenizare au consecinţe asupra impozitului amânat.600 x 16% =1. Valoarea contabilă a cheltuielilor de constituire 0 Baza fiscală 9.600 Activ de impozit amânat 9.536 Contabilizarea activului de impozit amânat -la nivelul bilanţului 4412 Impozit pe profit amânat = 121 Rezultat 1.

Politica grupului din care face parte F este de a reevalua terenurile.783.000 . Valoarea justă a terenurilor a evoluat astfel: Anul N Valoarea justă 420.000 440. Filiala F deţine terenuri achiziţionate la costul de 400.-la nivelul contului de profit şi pierdere 121 Rezultat = 792 Venit din impozitul pe profit amânat 1. În situaţiile financiare ale filialei terenurile sunt evaluate la cost.m.000 N+1 N+2 N+3 390.000 u.536 A.000 430.

200 105 Rezerve din reevaluare = 4412 Datorie de impozit amânat 3.200 B. Cota de Ce retratări de omogenizare sunt efectuate în exerciţiul N. N+4 terenurile sunt vândute.000 Baza fiscală 400.000 Valoarea contabilă a terenurilor 420.784.La sfârşitul exerciţiului impozitare este de 16%.000= 3. Pe 6 iunie societatea M a achiziţionat 75% din acţiunile . ştiind că se utilizează metoda pe fluxuri? Rezolvare Retratările de omogenizare sunt următoarele: 2131 Echipamente tehnologice = 105 Rezerve din reevaluare 20.000 Diferenţe temporare impozabile 20.000 Datorie de impozit amânat 16% x 20.

000 reportat Rezultat 2.000 25%partea ce revine minoritaril or 25.125 =Fond comercial 7.875 Partajul capitalurilor proprii ale societăţii F Elemente Valoarea 75% -partea ce revine societăţii M 100. La data achiziţiei. Calculaţi şi reflectaţi în contabilitate fondul comercial conform IFRS 3.000 Capital social .000 Alte rezerve 2.societăţii F la costul de 90.50 0 Nu au fost identificate diferenţe de valoare cu ocazia achiziţiei.000 Rezerva legală 5.000 -75% Capitalurile proprii F 82. Cost de achiziţie titluri F 90.000 75. capitalurile proprii ale societăţii F se prezintă astfel: Elemente Valoarea Capital social 100.000 Rezultatul 1.000. Rezolvare Fondul comercial reprezintă excedentul costului de achiziţie peste cota parte din capitalurile proprii F achiziţionate.000 Acţiuni proprii (500) Total capitaluri proprii 109. Efectuaţi partajul capitalurilor proprii ale societăţii F în momentul achiziţiei.

000 1.125 1.750 Capital social 1061 1.375 Titlurile F sunt contabilizate în bilanţul lui M la cost 261 Titluri de participare = 5121 Conturi la bănci în lei 90.875 % 2075 Fond comercial 1012 3. datoriile şi capitalurile proprii ale societăţii F sunt preluate în bilanţul consolidat.000 2.500 3.375 90.000 .500 Rezultat = % 261 Titluri de participar e 109 Acţiuni proprii 375 90.500 750 1.750 1.500 Rezerva legală 1068 750 Alte rezerve 1171 1.375 7.500 375 82.000 2.250 500 250 500 125 27. Eliminarea titlurilor F în contrapartidă cu cota parte din capitalurile proprii ale societăţii achiziţionate şi recunoaşterea fondului comercial 90.000 75.Rezerva legală Alte rezerve Rezultatul reportat Rezultat Acţiuni proprii Total capitaluri proprii 5.000 (500) 109.000 Activele.

375 500 B.500 25. 785.m. La data achiziţiei capitalurile proprii ale societăţii Beta se prezintă astfel: Elemente Valoarea . Pe 30.09.500 27.000 % 1012 Capital social 1.000 u.reportat 121 Rezultat Recunoaşterea intereselor minoritare 27.N societatea Alfa achiziţionează societatea Beta pentru suma de 70.250 1061 Rezerva legală 1068 250 Alte rezerve 1171 500 Rezultat reportat 121 Rezultat = % 108 Interese minoritar e 109 Acţiuni proprii 125 27.

000 -Costul de achiziţie al titlurilor Beta 70.000 70.000 Partajul capitalurilor proprii ale societăţii F Elemente Valoarea 70% -partea ce revine societăţii Alfa 100.000 1. Fondul comercial se determină astfel: 70% Capitalurile proprii Beta 77.000 2.Capital social Rezerva legală Alte rezerve Rezultatul reportat Rezultat Total capitaluri proprii 100.000 2. Rezolvare Titlurile Beta sunt contabilizate în bilanţul lui Alfa la cost: 261 Titluri de participare = 5121 Conturi la bănci în lei 70.000 Activele.500 1. Calculaţi şi reflectaţi în contabilitate fondul comercial conform IFRS 3.000 3.000 1.000 5.000 Nu au fost identificate diferenţe de valoare cu ocazia achiziţiei.500 600 300 Capital social Rezerva legală Alte rezerve Rezultatul reportat .000 1.000 2.000 5. datoriile şi capitalurile proprii ale societăţii Beta sunt preluate în bilanţul consolidat. Efectuaţi partajul capitalurilor proprii ale societăţii F în momentul achiziţiei.000 110.400 700 30%partea ce revine minoritaril or 30.000 = Fond comercial negativ 7.

000 70.000 70.000 30.000 600 33.000 3.500 1.400 77.Rezultat Total capitaluri proprii 2.000 % 1012 Capital social 1061 Rezerva legală 1068 Alte rezerve 1171 Rezultat reportat 121 Rezultat = % 261 Titluri de participar e 7815 Venit din fond comercial negativ 700 77.000 1.000 % = 108 Interese minoritar e 33.400 700 1.000 1012 .000 Eliminarea titlurilor F în contrapartidă cu cota parte din capitalurile proprii ale societăţii achiziţionate şi recunoaşterea fondului comercial negativ ca venit 77.400 Recunoaşterea intereselor minoritare 33.000 110.

N Valoare a contabi lă Active Datorii Activ net 100.000 Valoar ea justă 150.N Valoar ea contabi lă 140.000 40. Valorile contabile şi valorile juste ale activelor şi datoriilor lui D au evoluat astfel: mii u.000 u.m.000 70. .000 Valoar ea justă 120.05.09.000 80.N 25% din acţiunile D la costul de 11.N 35% din acţiunile D la costul de 30.000 20.500 600 300 600 Capital social 1061 Rezerva legală 1068 Alte rezerve 1171 Rezultat reportat 121 Rezultat B.000 u.m.m.05.000 80. 1.000 80.000 60.000.000. 786.000 80.1.000 1.000 Cota de impozit de profit este de 16%.09. Societatea M achiziţionează la 1. şi la 1.

N Diferenţe temporare impozabile aferente activelor Datoria de impozit amânat 20.787.N Costul de titlurilor achiziţie al 11.600 Calculul fondului comercial mii u.0001.600)=23.000 .200 1.m. La data achiziţiei bilanţul societăţii F se prezintă astfel: Elemente Active necurente Imobilizări corporale F 150.000 -3.05.000 u.800 1.N 1.09. Pe 1 iulie.m.N 30.200)=9. societatea Alfa achiziţionează 80% din acţiunile societăţii F la costul de 60.05.09. Rezolvare Determinarea impozitului amânat generat de plusurile de valoare ale activelor mii u.000 25%(40.Calculaţi fondul comercial conform IFRS 3(ţinând cont şi de impozitele amânate). 1.940 6.000 3.200 1.000 35%(70.060 -Cota parte din activul net achiziţionat = Fond comercial B. 1.000 10.000 100.m.

800 u.000 40.200 u. Calculaţi şi reflectaţi în contabilitate fondul comercial conform IFRS 3. 175.000 80.000 175.000 5. la o clădire de 1.000 175.000 În bilanţul consolidat al grupului Alfa sunt preluate activele datoriile şi capitalurile proprii ale societăţii F..Cheltuieli de dezvoltare Investiţii Active curente Total active Capitaluri proprii şi datorii Capital social Rezerve legale Profit Total capitaluri proprii Datorii necurente Datorii curente Total datorii şi capitaluri proprii 30.m.00 % = % .000 40.000 Cu ocazia achiziţiei se identifică un plus de valoare la un teren de 1. Efectuaţi partajul capitalurilor proprii ale societăţii F în momentul achiziţiei.m.000 10. Rezolvare La 1 iulie societatea Alfa înregistrează achiziţia titlurilor F în situaţiile sale individuale: 261 Titluri de participare = 5121 Conturi la bănci 60.000 25. Cota de impozitare este de 16%.000 20.000 55..

0 Activ eF Capital social Rezerve Profit Datorii F 40.200 1. -clădirilor 1.000 10.520 Calculul fondului comercial: Costul de achiziţie 60.000 5.000 120.000 -Datoria de impozit amânat 480 = Valoarea justă a activului net 57.000=480 Calculul valorii juste a activului net Valoarea contabilă a activului net 55.000 +Plusuri de valoare pentru terenuri şi clădiri 3.m.984 În bilanţul consolidat se înregistrează plusurile de valoare aferente terenurilor şi construcţiilor şi impozitul amânat aferent.800 105 = 4412 480 .000 1.200 u.000 Datorie de impozit amânat 16% x 3. Total 3.000 Calculul impozitului amânat aferent plusurilor de valoare identificate cu ocazia achiziţiei.m.016 = Fond comercial 13.000 -80% x valoarea justă a activului net 46.800 u. % 211 Terenuri 212 Construcţii = 105 Rezerve din reevaluare 3. Diferenţe temporare impozabile aferente -terenurilor 1.

000 8.984 32.504 Eliminarea titlurilor F în contrapartidă cu cota parte din capitalurile proprii ale societăţii achiziţionate şi recunoaşterea fondului comercial % = 261 Titluri de participar e 13.520(3.520 8.Rezerve din reevaluare Datorie de impozit amânat Partajul capitalurilor proprii ale filialei F între societatea mamă şi minoritari Elemen te Valoarea 80%-partea 20%ce revine partea ce societăţii Alfa revine minoritari lor 40.000 2075 Fond comercial .000+ 480) 10.000 11.000 57.000 2.000 8.016 504 Capital social Rezerve din reevalua re Rezerve legale Rezultat Total capital uri proprii 2.016 2.000 5.000 46.000 4.000 60.000 32.000 1.

504 1012 Capital social 1061 Rezerve legale 105 Rezerve din reevaluare 121 Rezultat B.000 = 108 Interese minoritar e 11.016 4.000 1012 Capital social 1061 Rezerve legale 105 Rezerve din reevaluare 121 Rezultat Recunoaşterea intereselor minoritare % 8. 788. Se dă următoarea structură de grup: .000 504 1.000 2.2.

) Suma 100 100 Datorii + Capitaluri proprii Capital social Total Suma 100 100 Activ Active Total Întocmiţi bilanţul grupului M folosind tehnica de consolidare pe paliere. .) Suma 70 730 800 Total 800 Datorii + Capitaluri proprii Capital social Suma 800 Activ Titluri F1 Alte active Total Bilanţ F1 (în u.m.) Suma 60 40 100 Total 100 Datorii + Capitaluri proprii Capital social Suma 100 Activ Titluri F2 Alte active Total Bilanţ F2 (în u.M F1 F2 Bilanţurile celor 3 societăţi se prezintă astfel: Bilanţ M (în u.m.m.

Rezolvare Tehnica de consolidare pe paliere presupune întocmirea bilanţului subgrupului F 1 care va fi consolidat la grupul M. Preluarea posturilor din bilanţul societăţii F 1 şi din bilanţul societăţii F 2 % 60 140 Titluri F 2 Alte active = % Capital social F2 Capital social F 1 100 100 Partajul capitalurilor proprii ale societăţii F2 Capitaluri proprii F2 Capital social Total 100 Societatea F1(60%) 60 Interes minoritar(40%) 40 Eliminarea titlurilor deţinute de F 1 în F 2 Capital social = % Titluri F 2 Interese minoritare 100 60 40 Bilanţul consolidat al grupului F 1 se prezintă astfel: Bilanţ (în u.) Suma Datorii+Capitaluri proprii Suma 100 Activ Active 140 Capital social .m.

Interese minoritare 40 Total 140 Total 140 Consolidarea subgrupului F 1 de către M -Preluarea posturilor din bilanţul societăţii M şi din bilanţul subgrupului F 1 940 70 870 % Titluri F 1 Alte active = % Capital social M Capital social F 1 Interese minoritare 940 800 100 40 Partajul capitalurilor proprii ale subgrupului F 1 Capitaluri proprii F2 Capital social Total 100 Societatea F1(70%) 70 Interes minoritar(30%) 30 Eliminarea titlurilor deţinute de M în F 1 Capital social = % Titluri F 1 Interese minoritare 100 70 30 .

Bilanţ (în u.m. întocmiţi bilanţul grupului M folosind tehnica de consolidare directă. Folosind datele de la problema anterioară.) Suma Datorii+Capitaluri proprii Suma 80 70 Activ Active 870 Capital social Interese minoritare Total 870 Total 870 B.789. Rezolvare Societatea M integrează global societatea F 1 Preluarea posturilor din bilanţul lui M şi F 1 900 70 60 770 % Titluri F 1 Titluri F 2 Alte active = % Capital social M Capital social F 1 900 800 100 Partajul capitalurilor proprii ale societăţii F1 Capitaluri proprii F1 Capital social Total 100 Societatea F1(70%) 70 Interes minoritar(30%) 30 Eliminarea titlurilor deţinute de M în F 1 Capital social = % 100 .

Titluri F 1 Interese minoritare 70 30 Societatea M integrează global societatea F 2 Preluarea posturilor din bilanţul societăţii F 2 100 Active = Capital social 100 Partajul capitalurilor proprii ale societăţii F2 Capitaluri proprii F2 Capital social Total 100 Societatea F1(42%) 42 Interes minoritar(58%) 58 Eliminarea titlurilor deţinute de F 1 în F 2 Capital social = % Titluri F 2 Interese minoritare 100 42 58 Interese minoritare = Titluri F 2 18(30%x 60) .

m.000.12.N capitalurile proprii ale societăţii SA se prezintă astfel: Elemente Capital social Rezerve Rezultat Valori 1. La 31.000 Contabilizaţi echivalenţă.000 u. .Bilanţul consolidat al grupului M Bilanţ (în u.m.00 0 200. Rezolvare reevaluarea titlurilor SA după metoda punerii în Calculul părţii ce revine societăţii mamă din capitalurile proprii ale societăţii asociate.000 100.) Suma Datorii+Capitaluri proprii Suma 80 70 Activ Active 870 Capital social Interese minoritare Total 870 Total 870 Societatea M deţine 30% din acţiunile societăţii SA care au fost achiziţionate în momentul constituirii societăţii la costul de 300.

000 a căror contrapartidă este inclusă în valoarea contabilă a titlurilor achiziţionate.000 100.000.000 Capital social Rezerve Rezultat 1.300. 105cota parte din rezervele şi rezultatul acumulate de la data achiziţiei ce vor afecta rezerva şi rezultatul grupului.000 30.000 Partea ce revine societăţii mamă conţine: 104capitalurile proprii achiziţionate în sumă de 300.000 =390.000).000 .00 0 60.Elemente Valori Cota parte ce îi revine societă ţii mamă 30% 300. = Titluri puse în echivalenţă % Imobilizări sub forma intereselor de participare Rezerve consolidate Cota parte din rezultatul societăţilor puse în echivalenţă 390. Titlurile SA vor fi evaluate la cota parte din capitalurile proprii SA (30% x 1.000 300.0 00 200.000 60.000 30.

La data achiziţiei capitalurile proprii ale societăţii SA se prezintă astfel: Elemente Capital social Rezerve reevaluare din Valori 100.000 40. Durata de viaţă rămasă a construcţiilor este de 20 de ani.000 30.m.B.N capitalurile proprii ale societăţii SA se prezintă astfel: Elemente Capital social Rezerve reevaluare din Valori 100.000 10.m. Societatea M a achiziţionat la 30 iunie N 30% din acţiunile societăţii SA la un cost de 60.000 180.000 20. La 31.m şi construcţiilor de 20.12.000 140.000 10.000 u.000 10.000 u.827. Cota de impozitare este de 16%.000 u.000 Rezultatul reportat Rezultat Total capitaluri proprii Cu ocazia achiziţiei se identifică un plus de valoare aferente terenurilor de 20.000 Rezultatul reportat Rezultat Total capitaluri proprii .

600 Calculul fondului comercial Costul de achiziţie al titlurilor SA 60.000 -Datorie de impozit amânat 16% x 40.600=52. Rezolvare Calculul activului net al societăţii SA în valori juste Activ net (valori contabile) 140.400 .000 +Plus de valoare aferent construcţiilor 20.000 +Plus de valoare aferent terenurilor 20.080 =Fond comercial 7.000 -Partea ce revine lui M din activul net în valoare justă al societăţii SA 30% x 173.Calculaţi fondul comercial şi contabilizaţi reevaluarea titlurilor SA după metoda punerii în echivalenţă. % 211 Terenuri 212 Construcţii = 105 Rezerve din reevaluare 40.000=6.000 105 Rezerve din reevaluare = 4412 Datorie de impozit 6.920 În vederea punerii în echivalenţă se retratează activul net al societăţii SA pentru plusurile de valoare şi impozitul amânat aferent acestora.400 =Activ net în valoare justă =173.

121 Rezultatul exerciţiului = 2813 Amortizarea echipament elor 500 În urma acestor ajustări capitalurile proprii ale societăţii SA se prezintă astfel: Elemente Capital social Rezerve reevaluare din Valori 100.000-20.000 39.500 213.100+Fond comercial 7.850 107Rezervele din reevaluare cu 30% (30.amânat Rezultatul societăţii SA este ajustat cu amortizarea aferentă plusului de valoare identificat pentru construcţii(20.1 00 Rezultatul reportat Rezultat Total capitaluri proprii Titlurile puse în echivalenţă sunt evaluate la cota parte ce revine societăţii M din capitalurile proprii ale societăţii SA tinând cont de plusurile de valoare identificate cu ocazia achiziţiei şi de amortizarea acestora.600 10.920=71.000 pentru rezerva din reevaluare a societăţii SA constituită după achiziţia titlurilor 108Rezultatul consolidat pentru cota parte din rezultatul societăţii pusă în echivalenţă ajustat cu amortizarea plusului de valoare . Cu ocazia punerii în echivalenţă bilanţul consolidat va fi afectat astfel: 106Titluri puse în echivalenţă în valoare de 30% X 213.000/20 x1/2).00 0 63.000)= 3.

828.850 Punerea în echivalenţă a titlurilor SA la 31.850 B. Ce înregistrări sunt necesare în vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate ştiind că se utilizează metoda pe fluxuri? Justificaţi necesitatea acestora.N în bilanţul lui F există o datorie neplătită către F de 400.N Titluri puse în echivalenţă = % Imobilizări sub forma intereselor de participare Rezerve din reevaluare Cota parte din rezultatul societăţilor puse în echivalenţă 71.000 de .000-500) = 8.000 3.850 60. în care deţine 80% din capital la preţul de 900. În cursul exerciţiului N.000 500.m.000 u. La 31.000 8.000 371=401 900.12.000.000. societatea mamă M vinde un stoc de marfă filialei sale F. Mărfurile sunt vândute de către societatea F unui client din exteriorul grupului la preţul de vânzare de 1.aferent construcţiilor 30% x (40. Rezolvare Înregistrări efectuate societatea M 4111=707 607=371 Înregistrări de efectuate societatea F 900.m. Costul de achiziţie al mărfurilor vândute a fost de 500.000-10.200.12.000 u.

.000 Deoarece cifra de afaceri a grupului se referă la vânzări în exteriorul grupului se impune următoarea înregistrare: 707 Venituri din vânzarea mărfurilor = 607 Cheltuieli cu mărfurile 900. 401 Furnizori = 4111 Clienţi 400. (cotul de achiziţie al mărfurilor pentru societatea M este de 600.). 829.000 607= 900.000 401=5121 500. În cursul exerciţiului N.000+900.000 = 2.100.000 u.000 = 1.N. Deoarece acestea sunt rezultatul unei tranzacţii în interiorul grupului sunt eliminate în procesul de consolidare.000 500.200. Societatea M deţine 70% din acţiunile societăţii F.m.000 În urma preluării conturilor de venituri şi cheltuieli ale societăţilor M şi F în contul de profit şi pierdere consolidat am avea: Venituri din vânzarea mărfurilor Cheltuieli cu mărfurile 1.000 u. societatea M vinde societăţii F mărfuri la preţul de 700. Mărfurile nu au fost vândute de F până la 31.12.000 4111=707 1.5121=4111 500.m.200.000 371 În bilanţul consolidat vor fi preluate datoria societăţii F către societatea M şi creanţa societăţii M faţă de societatea F.000+900.400.000 B.

La 31.000 600.000 u.000 u.N în bilanţul societăţii F există o datorie nedecontată faţă de furnizorul M în sumă de 100.) În urma preluării conturilor de venituri şi cheltuieli ale societăţilor M şi F în contul de profit şi pierdere consolidat am avea: Venituri din vânzarea mărfurilor Cheltuieli cu mărfurile 700.12.000 de În bilanţul consolidat vor fi preluate datoria societăţii F către societatea M şi creanţa societăţii M faţă de societatea F. Deoarece acestea sunt rezultatul unei tranzacţii în interiorul grupului sunt eliminate în procesul de consolidare. Se impune . 401 Furnizori = 4111 Clienţi 100.000 401=5121 600.000 600. iar cifra de afaceri ar trebui să fie egală cu 0 deoarece mărfurile nu au fost vândute în exteriorul grupului.000 Stocurile vor fi preluate la costul lor pentru F 700.m. Cota de impozit pe profit este de 16%..000 (inclusiv profitul intern de 100.m.000 u.000 600.000 371=401 700.000 În situaţiile financiare consolidate stocurile trebuie să fie evaluate la costul lor pentru grup 600. Rezolvare Înregistrări efectuate societatea M 4111=707 607=371 5121=4111 Înregistrări de efectuate societatea F 700. Ce înregistrări sunt necesare în vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate ştiind că se utilizează metoda pe fluxuri? Justificaţi necesitatea acestora.m.

Durata de viaţă utilă rămasă este de 10 ani. Ce înregistrări sunt necesare în vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate ştiind că se utilizează metoda pe fluxuri? Justificaţi necesitatea acestora.000 4412 Impozit pe profit amânat = 792 Venituri din impozitul amânat 16. Cota de impozit pe profit este de 16%. .000 600. societatea M a vândut filialei sale F un echipament în următoarele condiţii: 109Preţ de vânzare 50.următoarea înregistrare: 707 Venituri din vânzarea mărfurilor = % 607 Cheltuieli cu mărfurile 371 Mărfuri 700. 830.000.000. 110Valoarea contabilă 60.000. 111Amortizarea cumulată 30. Contravaloarea echipamentului a fost plătită integral de filiala F.000 100.000 pentru care vom înregistra un activ de impozit amânat de 16. La 30 iunie N.000 Eliminarea profitului intern aferent mărfurilor diminuează valoarea lor contabilă în timp ce baza lor fiscală rămâne aceeaşi ceea ce generează o diferenţă temporară deductibilă de 100.000 B. F amortizează echipamentul linear.

000 60.000 .000 30.000 Deoarece amortizarea echipamentului la nivelul situaţiilor financiare individuale ale lui F s-a calculat ţinând cont de profitul intern se elimină suplimentul de amortizare.000 50.000 30.Rezolvare Înregistrări efectuate societatea M 461=7583 %= 2131 2813 6583 5121=461 50.000 30.000 de Înregistrări efectuate societatea F 2131=404 50. 7583 Venituri din cedarea activelor = % 6583 Cheltuieli cu activele cedate 2131 Echipament e tehnologice 20. 2813 Amortizarea echipamentelo r = 6811 Cheltuieli privind amortizarea imobilizărilo 1.000 50.000 de Deoarece echipamentul este vândut în interiorul grupului se elimină profitul obţinut de societatea M prin vânzarea sa.000 404=5121 50.

000 4412 Impozit pe profit amânat = 792 Venituri din impozitul amânat 1.r În urma retratărilor de mai sus: Valoarea contabilă a echipamentelor tehnologice 31.440 -la nivelul contului de profit şi pierdere .000 4412 Impozit pe profit amânat = 121 Rezultat F 1.000 9.000 Baza fiscală a echipamentelor tehnologice Diferenţă temporară deductibilă 40.440 Dacă înregistrările se efectuează separat la nivelul bilanţului şi al contului de profit şi pierdere atunci acvestea sunt: -la nivelul bilanţului 121 Rezultat M = 2131 Echipament e tehnologice 20.000 2813 Amortizarea echipamentelo r = 121 Rezultat F 1.

.7583 Venituri din cedarea activelor = % 6583 Cheltuieli cu activele cedate 121 Rezultat M 50.N capitalurile proprii ale societăţii F.12.000. 831.440 B. după eliminarea operaţiilor reciproce. .000 u.000 121 Rezultat F = 792 Venituri din impozitul amânat 1.000.000 20.000 30. 113Pierdere reportată: (300. La 31.m.000). Societatea M a achiziţionat 70% din acţiunile F. la data constituirii acestei societăţi la costul de 700. se prezintă astfel: 112Capital social: 1.000 121 Rezultat F = 6811 Cheltuieli privind amortizarea imobilizărilo r 1.

000) 600.000.000) 180.000) (70.000 30% x Capitaluri proprii F Capital social Pierdere reportată Pierderea exerciţiului Total capitaluri proprii Valori 70% Societat ea M 700.000 =30. 115Total capitaluri proprii: 600.000 1.280.000 (90.000 partea ce revine minoritarilor din pierderea exerciţiului curent 100.00 0 (300.000) (30. Interesele minoritare sunt afectate pentru partea ce revine minoritarilor din pierderea reportată 30% x 300.000 Partajul capitalurilor proprii F şi eliminarea titlurilor F 1.00 0 .000 = 300.000) 420. Rezolvare Pierderile exerciţiilor anterioare şi cea obţinută în exerciţiul curent nu pot fi imputate intereselor minoritare peste cota parte de revine minoritarilor din capitalul social F 30% x 1.000).114Pierderea exerciţiului: (100.000 30% Interese minoritare 300. Efectuaţi partajul capitalurilor proprii ale societăţii F între societatea mamă şi minoritari şi eliminaţi titlurile F.000.000.280.000 (210.000) (100.000 = 90.000.0 00 % = % 1.

000 = 405.000.000). La 31.1.000 70.000. Interesele minoritare sunt afectate pentru partea ce revine minoritarilor din pierderea reportată 45% x 800.0 00 210. Rezolvare Pierderile exerciţiilor anterioare şi cea obţinută în exerciţiul curent nu pot fi imputate intereselor minoritare peste cota parte de revine minoritarilor din capitalul social F 45% x 900.000 300.000 180.000 B. 119Total capitaluri proprii: (60.000 = 360.000 . la data constituirii acestei societăţi la costul de 495.000). 832. 117Pierdere reportată: (800.000=45.000 partea ce revine minoritarilor din pierderea exerciţiului curent -360.000.m.12.000 100.000).000 u.000 405.000 Capital social Rezerve consolidate Rezultat consolidat Titluri de participare Pierdere reportată Pierderea exerciţiului Interese minoritare 700. 118Pierderea exerciţiului: (160.N capitalurile proprii ale societăţii F după eliminarea operaţiilor reciproce se prezintă astfel: 116Capital social: 900. Efectuaţi partajul capitalurilor proprii ale societăţii F între societatea mamă şi minoritari şi eliminaţi titlurile F. Societatea M a achiziţionat 55% din acţiunile F.

m.000 440.455. Societatea M a achiziţionat 75% din acţiunile F.000 Rezultat consolidat B.000 115.000) (60.455.Capitaluri proprii F Capital social Pierdere reportată Pierderea exerciţiului Total proprii capitaluri Valori 55% Societatea 45% M Interese minoritare 495.000) (60. la data constituirii acestei societăţi la costul de 750.00 0 495.000 (800.000 % Capital social Rezerve consolidate = % Titluri de participare Pierdere reportată Pierderea exerciţiului 1.000 u.12.000) (160.833.000) (115.000) 405.000 (360.000) 0 900. La 31.N capitalurile proprii ale societăţii F după eliminarea operaţiilor reciproce .0 00 900.000) Partajul capitalurilor proprii F şi eliminarea titlurilor F 1.000 800.000 160.000) (45.000 (440.

000) (100.12. 122Total capitaluri proprii: (100. Efectuaţi partajul capitalurilor proprii ale societăţii F între societatea mamă şi minoritari şi eliminaţi titlurile F la 31.000) 25% Interese minoritar e 250.000 (850.850.000) 0 Capital social Pierderea exerciţiului Total capitaluri proprii 1. În exerciţiul N+1 societatea F obţine un profit de 120.12. 124Pierderea reportată: (1. 126Total capitaluri proprii: 20. La 31.000. 125Profitul exerciţiului: 120.0 00 1.N 1.000 u.000.000.000.100.000 (1.000 (250.000 . 121Pierderea exerciţiului: (1.000. Rezolvare Piedrerea obţinută în exerciţiul N nu poate fi imputată intereselor minoritare peste cota parte de revine minoritarilor din capitalul social F 25% x 1.000.se prezintă astfel: 120Capital social: 1.000 = 250.000). Capitaluri proprii F Valori 75% Societatea M 750.m.N+1.00 0 750.0 % Capital = % Titluri de 1.N+1 capitalurile proprii ale societăţii F după eliminarea operaţiilor reciproce se prezintă astfel: 123Capital social: 1.000) Partajul capitalurilor proprii F şi eliminarea titlurilor F la 31.12 N şi la 31.850.000).000.000.000.000.12.000 ) (100.100.000).100.

00 850.000

social Rezultat consolidat

participare Pierderea exerciţiului 1.100.00 0

La 31.12.N+1 capitalurile proprii F redevin pozitive. Partea intereselor minoritare din rezultatul exerciţiului N+1 de 25% x 120.000=30.000 trebuie redusă cu pierderea exerciţiului N suportată de grup 1.100.000 x 25% -250.000=25.000

Partajul capitalurilor proprii F şi eliminarea titlurilor F la 31.12.N+1

1.970.0 00 1.000.0 00 850.000

% Capital social Rezervă consolidată Rezultatul exerciţiului

=

% Titluri de participare Pierderea reportată Interese minoritare Rezultat consolidat

1.970.00 0 750.000

1.100.00 0

120.000

5.000

115.000

B. 834. Societatea M a achiziţionat 35% din acţiunile SA, la data constituirii acestei societăţi la costul de 35.000 u.m.. La 31.12.N capitalurile proprii ale societăţii SA după eliminarea operaţiilor reciproce se prezintă astfel: 127Capital social: 100.000; 128Pierdere reportată: (160.000); 129Total capitaluri proprii: (60.000). Societatea M nu are obligaţia sau intenţia de a se angaja financiar pentru partea negativă a capitalurilor proprii. Care sunt înregistrările efectuate în vederea întocmirii bilanţului consolidat? Rezolvare Se elimină valoarea titlurilor până la valoarea lor contabilă de 35.000 u.m., iar partea negativă a capitalurilor proprii nu se contabilizează. 106 Rezerve consolidate = 261 Titluri de participare 35.000

B. 835. Societatea M a achiziţionat 35% din acţiunile SA, la data constituirii acestei societăţi la costul de 35.000 u.m.. La 31.12.N capitalurile proprii ale societăţii SA după eliminarea operaţiilor reciproce se prezintă astfel: 130Capital social: 100.000; 131Pierdere reportată: (160.000); 132Total capitaluri proprii: (60.000). Societatea M nu are intenţia de a se dezangaja financiar pentru partea negativă a capitalurilor proprii. Care sunt înregistrările efectuate în vederea întocmirii bilanţului consolidat? Rezolvare În acest caz partea negativă a capitalurilor proprii este contabilizată sub

forma unui provizion pentru riscuri şi cheltuieli. = 106 Rezerve consolidate 261 Titluri de participare 1518 Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 21.000 35.000 % 56.000

B. 836. Societatea M deţine 70% din acţiunile societăţii F. În cursul exerciţiului N, societatea F vinde societăţii M mărfuri la preţul de 500.000 u.m. (costul de achiziţie al mărfurilor pentru societatea F este de 600.000 u.m.) Mărfurile nu au fost vândute de M până la 31.12.N. Valoarea justă a stocului de mărfuri la 31.12.N este de 500.000 u.m. Cota de impozit pe profit este de 16%. Ce înregistrări sunt necesare în vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate ştiind că se utilizează metoda pe fluxuri? Rezolvare

Înregistrări efectuate Înregistrări efectuate de societatea F societatea M 4111=707 607=371 500.000 600.000 371=401 500.000

de

Deoarece cifra de afaceri a grupului se referă la vânzări în exteriorul grupului se impune următoarea înregistrare: 707 Venituri din vânzarea mărfurilor = 607 Cheltuieli cu mărfurile 500.000

B. 837. Societatea M deţine 70% din acţiunile societăţii F. În cursul exerciţiului N societatea F vinde societăţii M mărfuri la preţul de 500.000 u.m. (costul de achiziţie al mărfurilor pentru societatea F este de 600.000 u.m.) Mărfurile nu au fost vândute de M până la 31.12.N. Valoarea justă a stocului de mărfuri la 31.12.N este de 570.000 u.m. Cota de impozit pe profit este de 16%. Ce înregistrări sunt necesare în vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate ştiind că se utilizează metoda pe fluxuri? Rezolvare Înregistrări efectuate de Înregistrări efectuate societatea F de societatea M 4111=707 607=371 500.000 600.000 371=401 500.000

Deoarece cifra de afaceri a grupului se referă la vânzări în exteriorul grupului se impune următoarea înregistrare: 707 Venituri din vânzarea mărfurilor = 607 Cheltuieli cu mărfurile 500.000

Pierderea de 100.000 u.m. se descompune astfel: -pierdere definitivă 600.000 -570.000 =30.000 u.m. -pierdere temporară 570.000- 500.000 = 70.000 u.m.

200 = 121 Rezultat F 70.000 6912 = 121 11.200 Dacă înregistrările se efectează separat la nivelul bilanţului şi a contului de profit şi pierdere atunci acestea sunt: -la nivelul bilanţului 371 Mărfuri Şi 121 Rezultat M = 4412 Impozit pe profit amânat 11.200 u.000 -la nivelul contului de profit şi pierdere 121 Rezultat F = 607 Cheltuieli cu mărfurile 70.m.200 . 6912 Cheltuieli cu impozitul amânat = 4412 Impozit pe profit amânat 11.Pierderea temporară este eliminată: 371 Mărfuri = 607 Cheltuieli cu mărfurile 70.000 = 11.000 Eliminarea pierderii generează o datorie de impozit amânat de 16% x 70.

Fie următorul lanţ de participaţii: .Cheltuieli cu impozitul amânat Rezultat M Ajustarile au fost efectuate înainte de partajul capitalurilor proprii ale filialei între societatea mamă şi minoritari. 843.

Să se calculeze procentajele de control şi de interes deţinute de SM în societăţile din organigramă şi să se precizeze tipul de control şi metoda de consolidare corespunzătoare Rezolvare Soci etat ea Procentaj de control Procentaj de interes Tip contr ol Met oda de cons olida re Integ rare globa lă Integ rare globa lă Integ rare globa lă Integ rare globa F1 70% 70% Contro l exclus iv F2 40% +20%=60% 40% +70% Contro x20%=54% l exclus iv 70% Contro l exclus iv x Contro l exclus F3 70% F4 60% 70% 60%=42% .

4% +4.iv F5 55% 55% +40%x20%=63 % 70% x 60% x20%+70% x20%x30% +40% x30% +55% x25% +40% x 20% x 25%=8.35% 40% x70% +40% x63%=28% +25.2% 15% x42% +10% x54%=6.3% +5.4%=11.605% afara perim etrului de consol idare 40% Influe nţă semnif icativă F10 40% Pune re în echiv alenţ ă .7%=7.2%=53.2%+12% +13.75% +2%=40.7% Contro l exclus iv Contro l exclus iv lă Integ rare globa lă Integ rare globa lă F6 20%+30% +25%=75% F7 40% +40%=80% Contro l exclus iv Influe nţă semnif icativă Integ rare globa lă Pune re în echiv alenţ ă - F8 15% +10%=25% F9 0 65% x În 11.

m.m.Exemplul 39 La data de 30. Să se prezinte retratările prealabile consolidării. iar subvenţia virată la venituri.000 .06.m. În vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate. Cota de impozit pe profit 16%.000 Subvenţii pentru investiţii = Venituri din subvenţii pentru investiţii 4. În contabilitatea sa individuală..000 u. Utilajul a fost subvenţionat în proporţie de 80%. amortizarea ar trebui să fie de 25.amortizarea utilajului pentru 20. Politica grupului din care face parte F este de a amortiza linear această categorie de utilaje.m.000 u. societatea F a contabilizat valori calculate conform regulilor fiscale: . .12. Rezolvare În situaţiile financiare individuale prezentate la 31. de 20. Subvenţia pentru investiţii a fost recunoscută iniţial la venituri în avans şi a fost virată la veniturile exerciţiului curent în acelaşi ritm cu amortizarea utilajului. în exerciţiul N. se elimină incidenţa înregistrărilor fiscale şi se recunosc valorile justificate economic: Cheltuieli privind amortizarea = Amortizarea imobilizărilor 5.virarea subvenţiei la venituri pentru 16.N. pe 4 ani. Conform politicii grupului.000 u.N. societatea F a amortizat utilajul conform reglementărilor fiscale în vigoare: metoda lineară.000 u. durata de amortizare de 5 ani. societatea F a achiziţionat un utilaj în valoare de 200.m.000 u.

200 .200 u. se recunoaşte un activ net de impozit amânat de 1. Să se prezinte retratările prealabile consolidării. În consecinţă..: Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorii de impozit amânat 3.000x16% = 160 u.m. să procedeze la înlocuirea căptuşelii furnalelor.Eliminarea incidenţei înregistrărilor fiscale generează o diferenţă temporară deductibilă de 5. prin modul său de acţiune (de exemplu.m.000 u. deoarece societatea nu are o obligaţie actuală de revizie independentă de acţiunile sale viitoare. pentru subvenţiile pentru investiţii.: Creanţe de impozit amânat = Venituri din impozitul amânat 160 Exemplul 40 Societatea F îşi desfăşoară activitatea în industria siderurgică. Aceasta..m. F a recunoscut în situaţiile financiare individuale ale exerciţiului N un provizion pentru riscuri şi cheltuieli în valoare de 20. Rezolvare În vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate se elimină provizionul. scoaterea din uz a unor furnale) poate evita cheltuielile viitoare. pentru utilaje.000 u. şi o diferenţă temporară impozabilă de 4. Deoarece societăţile din industria siderurgică sunt obligate prin lege ca.m. la fiecare 5 ani.000 u. Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 20.000 Eliminarea provizionului pentru riscuri şi cheltuieli generează o diferenţă temporară impozabilă şi o datorie de impozit amânat de 20.000x16% = 3.m.

000 u.790. contractelor de locaţie finanţare.000 300. (valoarea brută 500.m. Anterior tranzacţiei. societatea F ar trebui să deţină la 1 ianuarie 2007 un activ cu o valoare netă contabilă de 450.000 u. având ca obiect un utilaj.000 50. iar diferenţa este imputată rezultatului reportat. Prin aplicarea tratamentului contabil. societatea F încheiase un contract de locaţie (în calitate de locatar).000 .) şi o datorie de 300.000 u.000 u. sociatatea A trebuie să recunoască un activ de 450. Data trecerii la IFRS pentru societatea mamă A este 1 ianuarie 2007.m. prevăzut de IAS 17.m.m. contractul a fost contabilizat ca o locaţie simplă.m.000 u. Societatea A a achiziţionat 100% filiala F în martie 200 5. şi amortizarea cumulată de 50.m.000 u. pentru a fi contabilizat ca locaţie-finanţare.IFRS 1 B. o datorie de 300. Potrivit referenţialului contabil aplicat anterior de societatea F. 2131 Echipament e tehnologice = % 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate 2813 Amortizarea echipamentel or tehnologice 1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima 500. Ce retratări se efectuează cu ocazia trecerii la IFRS conform IFRS1? Rezolvare În bilanţul de deschidere consolidat.000 150. ce îndeplineşte condiţiile IAS 17.

Ce înregistrări efectuează M la data trecerii la IFRS.dată a IFRS B.000 u.m. potrivit IAS 37.791. dacă se aplică excepţia facultativă? Dar dacă se aplică prevederile IFRS 3 retrospectiv? Rezolvare În vederea întocmirii bilanţului consolidat de deschidere. acesta nu a fost recunoscut..000 -dacă aplică IFRS 3 retrospectiv: La data grupării: 2071 Fond comercial = 1512 Provizioane pentru garanţii 30. Societatea M a achiziţionat 100% acţiunile societăţii F la 1 ianuarie 2006.m.000 u. societatea F a realizat vânzări pentru care a oferit dreptul de returnare pe perioada de garanţie. societatea F ar fi trebuit să recunoască un provizion pentru garanţii de 30.000 . La 1 ianuarie 2007 (data trecerii la IFRS). Deşi. M efectuează următoarele înregistrări: -dacă aplică excepţia facultativă: 1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS = 1512 Provizioan e pentru garanţii acordate clienţilor 26. suma necesară pentru decontarea datoriei este estimată la 26. În 2005.

000 40.000 u. cheltuielile de dezvoltare nu ar fi fost capitalizate (IAS 38).acordate clienţilor La data trecerii la IFRS: 1512 Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor = 1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS 4. amortizabile în 5 ani. cheltuieli de dezvoltare de 50. Dacă BETA ar fi aplicat standarde internaţionale.m. ALFA % 2803 Amortizarea = 203 Cheltuieli de dezvoltare 50.m.792. cu data trecerii la IFRS la 1 ianuarie 2007..000 u. Valoarea contabilă a cheltuielilor de dezvoltare la data trecerii la IFRS este 10. filiala BETA a capitalizat. Potrivit referenţialului contabil aplicat anterior. la începutul anului 2003. Cota de impozitare este de 16%.000 B. Societatea mamă ALFA a achiziţionat 70 % din acţiunile filialei BETA la 1 martie 2004.000 . Ce înregistrare este efectuată la data trecerii la IFRS în vederea întocmirii bilanţului consolidat de deschidere? Rezolvare În vederea întocmirii bilanţului efectuează următoarea înregistrare: consolidat de deschidere. ALFA va prezenta primele situaţii financiare consolidate la 31 decembrie 2008.

Durata de viaţă utilă estimată potrivit IAS 38 este de 6 ani.520 u. B.m şi recunoaşterea impozitului amânat de 1. Societatea mamă M va întocmi primele situaţii financiare în conformitate cu IFRS la 31 decembrie 2008. La 31 decembrie 2004.793.000 u.000 u.cheltuielilor de dezvoltare 2071 Fond comercial Interese minoritare 4412 Impozit pe profit amânat 5.) este costul prezumat care stă la baza determinării amortizării ulterioare.520 1.m.m) şi interesele minoritare (pentru 2.880 2. cu data tranziţiei la 1 ianuarie 2007.600 u.m.m va fi afectat fondul comercial (pentru 5. F a achiziţionat un program informatic la un cost de 300. ALFA va trebui să recunoască un activ de impozit amânat (deoarece baza contabilă a fost diminuată). Societatea M achiziţionează 100% întreprinderea F. La 1 ianuarie 2002. la 1 ianuarie 2004. Amortizarea până la data trecerii la IFRS este de 75.000 u.m).m. potrivit IAS 38. Durata de viaţă utilă la data grupării este de 4 ani. Pentru eliminarea cheltuielilor de dezvoltare cu o valoare netă de 10.600 Odată cu eliminarea cheltuielilor de dezvoltare. Valoarea contabilă la data grupării (100.000 u.880 u. pe care îl amortizează în 3 ani. Societatea mamă M alege să aplice excepţia facultativă referitoare la grupările de întreprinderi. activul este complet amortizat. Ce înregistrează societatea mamă la 1 ianuarie 2007? Rezolvare ..

000 u.000 u. În situaţiile financiare consolidate întocmite potrivit referenţialului aplicat anterior: 133fondul comercial de 150.. nu au fost recunoscute cheltuieli de dezvoltare de .La data trecerii la IFRS (1 ianuarie 2007) societatea mamă efectuează următoarea înregistrare în vederea întocmirii bilanţului consolidat de deschidere: 208 Alte imobilizări necorporale = % 2808 Amortizare a altor imobilizări necorporal e 1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS 100.794.000 75.m.000 Nu este afectat fondul comercial deoarece programul informatic a fost recunoscut potrivit referenţialului aplicat anterior. Întreprinderea ALFA va prezenta primele situaţii financiare în conformitate cu IFRS la 31 decembrie 2008. a fost imputat capitalurilor proprii.000 25. 135la data grupării. amortizabile în 4 ani şi care nu îndeplinesc criteriile de recunoaştere prevăzute de IAS 38. În ianuarie 2005. B. data trecerii la IFRS fiind 1 ianuarie 2007. 134societatea ALFA a recunoscut cheltuieli de constituire de 32.m. chiar dacă la data trecerii la IFRS este complet amortizat. ALFA a achiziţionat o filială.

cu o durată de amortizare de 5 ani ce îndeplinesc criteriile de recunoaştere prevăzute de IAS 38.000 . -pentru cheltuielile de constituire care nu îndeplinesc criteriile de recunoaştere (amortizarea între data achiziţiei şi data trecerii la IFRS 16. Ce retratări efectuează ALFA în vederea întocmirii bilanţului de deschidere conform IFRS 1? Rezolvare În vederea întocmirii bilanţului de deschidere.000 u.000 -pentru cheltuielile de dezvoltare care îndeplinesc criteriile de recunoaştere ale IAS 38 .000 16. societatea ALFA efectuează următoarele retratări: -pentru fondul comercial imputat capitalurilor proprii nu se efectuează nici o retratare.m): 1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS 2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire = 201 Cheltuieli de constituire 32.000 36.m..90. dar nu au fost recunoscute: 203 Cheltuieli de dezvoltare = % 2803 Amortizare 90.000 u.000.000 16.

în bilanţul consolidat există un sold al fondului comercial negativ de 32. 138valoarea justă a datoriilor (inclusiv impozitul amânat) identificate 500.m.. societatea M efectuează următoarea înregistrare: 2075 = 1172 32.000 . La data trecerii la IFRS.m. În ianuarie 2005.000u.000 u. Societatea mamă M va prezenta primele situaţii financiare în conformitate cu IFRS.000. Fondul comercial negativ = 80%(800. societatea M a achiziţionat 80% din acţiunile unei societăţi F.a cheltuielilo r de dezvoltare 1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS 54.795.500. Fondul comercial negativ este reluat la venituri în 10 ani.000= 40.000 u.000u. la 31 decembrie 2008.000)-200.m.m. 137valoarea justă a activelor identificate în momentul achiziţiei 800.000 B. Ce înregistrare se efectuează în vederea întocmirii bilanţului consolidat de deschidere? Rezolvare În vederea întocmirii bilanţului consolidat de deschidere. în următoarele condiţii: 136costul de achiziţie 200.m.000u...

la 31 decembrie 2008 şi prezintă sume comparative pentru un an. Potrivit referenţialului anterior. orice imobilizare corporală poate fi evaluată la valoarea justă la 1 ianuarie 2007.m. potrivit IAS 16. iar ajustarea necesară este imputată rezultatului reportat.m.000 u.m. 796.Fond commercial negativ Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS B. Ce înregistrări efectuează societatea Alfa. datorită capitalizării cheltuielilor cu reparaţiile.1 ianuarie 2007.Valoarea netă contabilă a echipamentelor. care ar fi trebuit imputat pe cheltuieli. în vederea întocmirii bilanţului de deschidere.m.000 . iar valoarea justă este de 430. data trecerii la IFRS. societatea ALFA ar trebui să recalculeze costul imobilizărilor sau să aplice excepţia opţională potrivit căreia.000 u. la 1 ianuarie 2004. Întreprinderea ALFA va întocmi primele situaţii financiare în conformitate cu IFRS.000 u. societatea ALFA a capitalizat. Amortizarea suplimentară înregistrată în perioada 1 ianuarie 2004 . dacă alege să aplice IAS 16 retrospectiv? Rezolvare Înregistrările efectuate de societatea ALFA în vederea întocmirii bilanţului de deschidere sunt: -ajustarea valorii imobilizărilor cu costul reparaţiilor 1172 = 2131 40. costul reparaţiilor unor echipamente de 40. este de 450. Deoarece politica anterioară nu era conformă cu IAS 16. la data trecerii la IFRS.000 u. a fost de 28. Valoarea justă este considerată cost prezumat şi serveşte ca punct de plecare pentru determinarea amortizărilor şi deprecierilor viitoare.

Politica de amortizare nu este conformă cu IAS 16.m. Costul echipamentelor este de 700.Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS Echipame nte tehnologic e -anularea amortizării suplimentare înregistrate 2813 Amortizarea instalaţiilor. Care sunt alternativele de care dispune societatea BETA la data trecerii la IFRS. Societatea BETA deţine utilaje amortizate după durate de funcţionare fiscale.000 B. conform IFRS 1.000 u. la 1 ianuarie 2007.000 . societatea BETA poate ajusta valoarea contabilă a echipamentelor (recalculând costul după durate de amortizare determinate potrivit IAS 16): 2813 = 1172 200.m. mijloacelor de transport = 1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS 28. Valoarea justă a echipamentelor.000 u. şi ce retratări efectuează în fiecare situaţie? Rezolvare La 1 ianuarie 2007. Amortizarea cumulată determinată cu ajutorul unor estimări efectuate potrivit IAS 16 ar fi de 300. data la care se întocmeşte şi bilanţul de deschidere.m.797. este de 420.Data trecerii la IFRS este 1 ianuarie 2007. Amortizarea cumulată la 31 decembrie 2006 este de 500. Întreprinderea BETA va întocmi primele situaţii financiare potrivit IFRS la 31 decembrie 2008.000 u.m.000 u.

798.m. Valoarea justă a utilajului.m.m. la 1 ianuarie 2008. pentru 400. Data trecerii la IFRS pentru ALFA este 1 ianuarie 2008.000 B. Societatea ALFA alege să aplice tratamentul de bază prevăzut de IAS 16.000 u. societatea ALFA a reevaluat utilajul la 450. Societatea ALFA a achiziţionat un utilaj la 1 ianuarie 200 6. mijloacelor de transport Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS Societatea BETA mai poate determina valoarea justă la 1 ianuarie ce va fi considerată cost prezumat prin aplicarea excepţiei facultative prevăzută de IFRS 1 2131 Echipamente tehnologice = 1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS 220. La 31 decembrie 2006.000 u. este de 430.000 u.Amortizarea instalaţiilor. Ce înregistrări se efectuează în fiecare din cele două situaţii prezentate mai sus? . ALFA poate opta să evalueze utilajul la valoarea justă la data trecerii la IFRS sau valoarea determinată prin aplicarea retroactivă a IAS 16. cu o durată de utilitate de 10 ani.

000) Valoarea contabilă a utilajului la 1 ianuarie 2008 este de 400.000 u.000 -anularea reevaluării anterioare (450. caz în care la 1 ianuarie 2008 se efectuează următoarele înregistrări: -ajustarea valorii contabile la valoarea justă (430.000-400.000): 1058 Rezerve din reevaluare = 1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS 90.m. caz în care pentru întocmirea bilanţului de deschidere se efectuează înregistrările: .000 u.000 u.000 b)valoarea determinată prin aplicarea retroactivă a IAS 16.m – 50.000-360.m (450.).Rezolvare ALFA poate opta să evalueze utilajul la: a)valoarea justă la data trecerii la IFRS. 2131 Echipamente tehnologice = 1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS 30.

000 -anularea amortizării suplimentare generate de reevaluare: 2813 Amortizarea instalaţiilor. La data trecerii la IFRS se cunosc următoarele informaţii pentru societatea Alfa: Imobilizările financiare sunt prezentate în bilanţ la valoarea contabilă mai puţin provizioanele pentru depreciere cumulate. 799. mijloacelor de transport 90.000 50. mijloacelor de transport = 1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS 10.000 40. Provizioanele pentru depreciere se determină ca diferenţă între valoarea de intrare şi .-anularea reevaluării anterioare: 1058 Rezerve din reevaluare = % 2131 Echipame nte tehnologic e 2813 Amortizare a instalaţiilo r.000 B.

000 Investiţiile financiare pe termen scurt conţin: valori în lei Elemente Data trecerii la IFRS 3. potrivit IAS 39. Valoarea lor justă.000 2. cu variaţiile de valoare în contul de profit şi pierdere. la data trecerii la IFRS. Ce înregistrări efectuează societatea Alfa la data trecerii la IFRS? .000 -1 titluri de plasament evaluate la cost -2 titluri de plasament evaluate la valoarea justă Acţiuni proprii Total 5.000 Interesele de participare vor fi considerate active financiare disponibile pentru vânzare. este de 21.valoarea justă stabilită cu ocazia inventarierii.000 8. la data trecerii la IFRS este de 9. Valoarea lor justă.000lei.000de lei. Titlurile de plasament vor fi clasificate drept active financiare evaluate la valoarea justă.000 20. Imobilizările financiare cuprind: Elemente Data trecerii la IFRS -1 interese de participare evaluate la valoarea justă -2 interese de participare evaluate la cost Total 18. evaluate la valoarea justă cu variaţiile de valoare înregistrate în capitalurile proprii.

Variaţiile valorii juste pentru activele disponibi le pentru vânzare 263 Interese de participa re 21. evaluate la valoarea justă la data trecerii la IFRS. cu variaţiile de valoare în contul de profit şi pierdere: 50x.01 Rezerve .000 Desemnarea titlurilor de plasament ca active financiare.000 1. evaluate la valoarea justă.03Active financiare desemnate la valoarea justă = % 1172 Rezultat ul reportat din adoptare a pentru prima 9. prin aplicarea excepţiei facultative: 263.000 .000 1.Rezolvare Desemnarea intereselor de participare ca active financiare disponibile pentru vânzare.02Active financiare disponibile pentru vânzare = % 106.000 20.

ALFA a contabilizat contractul ca o locaţie-operaţională. 141redevenţa anuală 50.000u. Valoarea justă a mijlocului de transport.000 B.12. 142rata implicită a contractului este de 10%. în următoarele condiţii: 139obiectul contractului .m. este de 150. la sfârşitul contractului. Ce ar trebui să înregistreze societatea ALFA la data trecerii la IFRS? Rezolvare La data trecerii la IFRS (1 ianuarie 2007) Alfa efectuează următoarea înregistrare: % 2133 Echipamente tehnologice 1172 Rezultatul reportat din adoptarea = 167 Alte împrumut uri şi datorii asimilate 165..000 15. Întreprinderea ALFA va întocmi primele situaţii financiare în conformitate cu IFRS la 31.323 .000u.000 u. la 1 ianuarie 2007. La 1 ianuarie 2006.m.dată a IFRS 50X Investiţii financiar e pe termen scurt 8.2008 (cu un an de cifre comparative). 140durata contractului 5 ani. (plătibilă la sfârşitul anului). ALFA a încheiat un contract de locaţie-finanţare în calitate de locatar. considerată drept cost prezumat potrivit excepţiei facultative prevăzută de IFRS 1.un mijloc de transport.m.323 150. 143ALFA garantează o valoare reziduală de 10. 800.

nici în conturile consolidate.m.000 u.000 şi 1512 = 1172 50. Care sunt înregistrările contabile necesare în vederea întocmirii bilanţul consolidate de deschidere dacă se aplică retrospectiv IFRS 3? Rezolvare La data trecerii la IFRS (1 ianuarie 2008) societatea M efectuează următoarele înregistrări: 2071 = 1512 300. la 1 ianuarie 2007.pentru prima dată a IFRS B. potrivit IAS 37. provizionul nu a fost recunoscut nici în situaţiile individuale ale lui F. Societatea M a achiziţionat 100% acţiunile societăţii F. Cea mai bună estimare a datoriei la 1 ianuarie 2007 este de 700.000 B. După reglementările contabile anterioare. la 1 ianuarie 2007. După reglementările contabile anterioare. Cea mai bună estimare a datoriei la data trecerii la IFRS (1 ianuarie 2008) este de 250. este de 300. potrivit IAS 37. nici în conturile consolidate. F trebuia să recunoască. un provizion pentru garanţii. F trebuia să recunoască.000 u. 802. Cea mai bună estimare a datoriei.m. un provizion pentru garanţii.801. Societatea M a achiziţionat 100% acţiunile societăţii F la 1 ianuarie 2007. Cea mai bună estimare a datoriei la data . provizionul nu a fost recunoscut nici în situaţiile individuale ale lui F.000 u.m.

BETA nu a înregistrat impozite amânate. la 30 iunie 2006. Ce înregistrări efectuează BETA la data trecerii la IFRS (1 ianuarie 2008) dacă aplică retrospectiv prevederile IAS 16 şi IAS 12? Rezolvare La data trecerii la IFRS (1 ianuarie 2008) societatea BETA efectuează următoarele înregistrări: 2813 Amortizarea instalaţiilor.000 B.m. 803.125 . cu 100. Societatea BETA deţine un echipament care a fost achiziţionat. dacă se aplică excepţia facultativă prevăzută de IFRS 1? Rezolvare La data trecerii la IFRS (1 ianuarie 2008) societatea M efectuează următoarea înregistrare: 1172 = 1512 675.m. în vederea întocmirii bilanţul consolidat de deschidere. Potrivit referenţialului anterior.m.trecerii la IFRS (1 ianuarie 2008) este de 675. BETA alege să aplice tratamentul de baza al IAS 16 şi estimează o durată de utilitate de 8 ani şi o valoare reziduală de 10.000 u.000 u.000 u. mijloacelor de transport = 1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS 13. Care sunt înregistrările contabile necesare. BETA a contabilizat amortizarea după durate de funcţionare fiscale (durata de funcţionare a echipamentului fiind de 5 ani). Cota de impozitare este de 16%.

La 1 ianuarie 2006.m. Potrivit IAS 11. Societatea M va prezenta primele situaţii financiare în conformitate cu IFRS la 31 decembrie 2008. cheltuielile efectuate în contul contractului au fost de 400. cu sume comparative pentru un an.000 u.000 u.000 u.200.804. M a încheiat un contract ce are ca obiect construirea unui pod care urmează a fi finalizat în octombrie 2008. M a contabilizat contractul după metoda finalizării lucrărilor. cheltuielile estimate până la finalizarea contractului 1. La 31 decembrie 2006.1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS = 4412 Impozit pe profit amânat 2.000 .m. Potrivit reglementărilor anterioare.100 B. Ce ar trebui să înregistreze societatea M la data trecerii la IFRS? Rezolvare La data trecerii la IFRS (1 ianuarie 2007) societatea M efectuează următoarea înregistrare: 332 Lucrări şi servicii în curs de execuţie = 1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată 200.000.m. M ar trebui să contabilizeze contractul după metoda gradului de avansare al lucrărilor. iar veniturile din contract au fost estimate la 2.

000avansare a lucrărilor B. Politica de . Întreprinderea BETA va întocmi primele situaţii financiare potrivit IFRS la 31 decembrie 2008. potrivit referenţialului contabil anterior.a IFRS Rezultatul din contract este 1. 805.000 B.200.m.000 u.12. Amortizarea cumulată la 31 decembrie 2006 este de 800.000)=25% estimat la 2.200.000/(1. Din conversia unei operaţii în străinătate. Întreprinderea ALFA va întocmi primele situaţii financiare în conformitate cu IFRS la 31. 806.2008 (cu un an de cifre comparative). Gradul de =400.000=800. Data trecerii la IFRS este 1 ianuarie 2007.m.000 u. data la care se întocmeşte şi bilanţul de deschidere.000. BETA deţine utilaje amortizate după durate de funcţionare fiscale.000+400. Ce înregistrare trebuie să efectueze ALFA la data trecerii la IFRS dacă aplică excepţia facultativă prezentată de IFRS 1? Rezolvare La data trecerii la IFRS (1 ianuarie 2007) Alfa efectuează următoarea înregistrare: 107 Rezerve din conversie = 1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS 100. a rezultat o rezervă din conversie pozitivă de 100.m.000u.

000u. cu sume comparative pentru un an..m. Societatea mamă M va prezenta primele situaţii financiare în conformitate cu IFRS la 31 decembrie 2008.amortizare nu este conformă cu IAS 16. 146valoarea justă a datoriilor (inclusiv impozitul amânat) identificate 700.000u.000 u. Fondul comercial negativ este reluat la venituri în 10 ani. la 1 ianuarie 2005.000 B. Valoarea justă a echipamentelor.000 u. M a achiziţionat 70% din acţiunile unei societăţi F în următoarele condiţii: 145valoarea justă a activelor identificate în momentul achiziţiei 900.807.m. Amortizarea cumulată determinată cu ajutorul unor estimări efectuate potrivit IAS 16 ar fi de 600.. mijloacelor de transport = 1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS 200. Costul echipamentelor este de 900. Ce înregistrare efectuează M în vederea întocmirii bilanţului consolidat de deschidere? Rezolvare 144costul de achiziţie 100.m.m.m.m. Ce înregistrare efectuează BETA. În ianuarie 2004. dacă nu aplică excepţia facultativă prevăzută de IFRS 1? Rezolvare Conform IFRS 1 Beta efectuează următaoarea înregistrare la data trecerii la IFRS: 2813 Amortizarea instalaţiilor.000 u. .000 u. în vederea întocmirii bilanţului de deschidere. este de 320.

În vederea întocmirii bilanţului consolidat de deschidere.000 . societatea M efectuează următoarea înregistrare: -D 2075 Fond commercial negativ = +Cpr 1172 Rezultatul reportat din adoptarea pentru prima dată a IFRS 28.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful