Patologia clădirilor Patologia clădirilor, atât ca termen, cât şi ca concept, a devenit din ce în ce mai utilizat în înţelegerea construcţiilor.

Acestă abordare presupune o cunoaştere profundă a modului în care construcţiile sunt realizate, utilizate, ocupate şi menţinute, cât şi a mecanismelor prin care condiţiile materiale, structurale şi de mediu le afectează. Definiţia patologiei clădirilor dată de Asociaţia Experţilor Europeni în Clădiri şi Construcţii (AEEBC, 1994), urmăreşte trei direcţii principale de studiu : - identificarea, investigarea şi diagnoza defectelor în clădirile existente - prognoza defectelor diagnosticate şi recomandări privind cele mai bune acţiuni cu privire la remedierea acestora, la viitorul clădirii în raport cu resursele existente ce pot fi alocate - proiectarea, implementarea şi supravegherea programelor de remediere precum şi monitorizarea şi evaluarea lucrărilor de remediere în privinţa performanţelor funcţionale, tehnice şi economice. Alte definiţii ale patologiei construcţiilor includ : - studiul comportării în timp şi al defecţiunilor materialelor şi componentelor unei clădiri - tratarea sistemtică a defectelor unei clădiri, a cauzelor lor şi a consecinţelor acestora - studiul defectelor structurii unei clădiri şi ale materalelor puse în operă în legătură cu mediul înconjurător al construcţiei respective, ocupanţi sau conţinut - studiul ştiinţific al anomaliilor în structura sau anvelopa unei clădiri, pe baza studiului relaţiilor interne între materiale, construcţie, servicii şi aranjamentului spaţial dintre acestea şi mediul înconjurător, ocupanţi şi conţinut. Clădirile nu sunt izolate, ci mai degraba reprezintă diversele nivele de acţiune şi interacţiune a oamenilor cu mediul înconjurător, ele putând fi pe de o parte expresia impulsului creator, iar pe de altă parte simple răspunsuri la nevoile funcţionale. În orice formă ar exista o construcţie, ea reprezintă un răspuns fizic la oameni, amplasament şi mediul înconjurător. Schimbarea ponderii acestor factori este responsabilă de modul în care clădirea respectivă este construită, ocupată, adaptată şi în final demolată. Pentru a înţelege o clădire, aceasta trebuie privită în proiectată şi construită, prin schimbările suferite de-a utilizarea prezentă. Acestă abordare are multe în combinând aspecte ale descoperirii, analizei ştiinţifice context, de când a fost lungul timpului, până la comun cu arheologia, şi imaginaţiei creatoare

Contextul unei clădiri Deteriorarea oricărui material este un proces natural prin care acesta se transformă în aşa fel încât noua formă să fie în echilibru cu factorii de mediu.dar cu un obiectiv mai larg în privinţa informaţiilor şi deciziilor. iar importanţa acestor factori variază în funcţie de agresivitatea lor asupra materialelor respective sau în funcţie de rezistenţa acestor materiale la factorii de mediu. Monitorizarea transformărilor este obligtorie şi necesită prevederea unui buget suficient. Materialele de construcţie nu fac excepţie de la această regulă.. atât interni cât şi externi. iar răspunsul acestuia . care pot afecta atât prezentul cât şi viitorul. Figura 1. Rapiditatea transformărilor ţine de factorii de mediu. Efectele variaţiilor condiţiilor de mediu induc un “stress” în orice material. de-a lungul unui timp îndelungat. degradarea lor în timp ducând la schimbarea uneori radicală a caracteristicilor lor şi implicit la colapsul construcţiilor care le utilizează. Mecanismele de deteriorare a diverselor materiale diferă în funcţie de condiţiile minime necesare şi suficiente pentru fiecare proces în parte.

izotropie şi omogenitate Formarea. Chiar seria repetată de echilibre duce în final la deteriorarea iremediabilă a materialelor.tasarea diferenţiată . dezvoltarea şi coalescenţa fisurilor Mecanisme mecanice Materiale compozite Gradienţi de stress Stressul combinat Deformarea plastică Mecanisme biologice Acţiuni fungice şi microbiene Termitele şi alte insecte Cauzele patologiei diferitelor elemente ale unei construcţii sunt : Patologia elementelor structurale : Elemente de fundare . Aşadar.este întotdeauna o schimbare. Determinarea cauzelor şi modului de deteriorare a materialelor este necesară. Câteva din cauzele patologiei sistemelor structurale sunt : Patologia materialelor Deformări diferenţiate date de Variaţii termice Variaţii higroscopice Variaţii mecanice .suprasarcinile .acţiunea apei asupra terenului de fundare . Chiar fără ca materialele să se degradeze. clădirea poate suferi avarii structurale datorate mediului interior sau exterior. mecanică sau chimică pentru recâştigarea stabilităţii.alunecarea laterală .fundaţii prea puţin adânci . patologia construcţiilor necesită o abordare dinamică.prăbuşirea la umezire (la loessuri) sau umflarea la umezire (la argile illitice şi montmorillonitice) . datorată oboselii şi îmbătrânirii. dar nu suficientă în patologia unei clădiri.

subdimensionare la proiectare sau execuţie .transmisia termică .curăţirea chimică La patologia materialelor de construcţie ale elementelor de închidere verticale. permeabili sau impermeabili.absorbţia apei. hidratarea şi hidroliza . a drenajului apelor meteorice.curăţarea şi activităţile de curăţenie .sulfaţi .curăţirea abrazivă . infiltrarea aerului.punerea în operă a materialelor de calitate slabă Patologia elementelor nestructurale verticale : Patologia materialelor de construcţie : .ploile acide şi alţi poluanţi agresivi . a pavării zonelor accesibile.eflorescenţa şi subflorescenţa sărurilor .degradarea dată de radiaţiile ultraviolete şi ozon Patologia sistemică pentru învelitori.dezgheţ care depinde de .punerea incorectă în operă a mterialelor .pot avea efecte îndelungate .dezagregare chimică prin eliminarea sărurilor . izolaţii termice.Elemente de rezistenţă .îngheţarea apei din pori . deschideri şi detalii de prindere.curăţirea cu apă . . parapete şi terase ţine de modul de realizare a hidroizolaţiilor.evaporarea apei din elemente şi apariţia evaporitelor .cloruri .coroziunea şi acţiunea galvanică .gradienţii termici şi de umiditate .carbonaţi .condensarea internă şi interstiţială . se adaugă desigur şi patologia dată de forma şi termodinamica acestor elemente.nitraţi .dilatări diferenţiate .ciclul îngheţ . Patologia elementelor nestructurale orizontale : Patologia materialelor de construcţie : . barierele de vapori şi condensul. respectiv pereţi uni sau multistrat.

hidroliză. termice. Apa are un efect major asupra elementelor de construcţie. respectiv. aceasta poate avea cauzele chiar în sistemele de utilităţi ce echipează clădirea. sanitare. respectiv inerţia higroscopică şi ridicarea umezelii prin capilaritate. sistemele de ventilare şi climatizare sau chiar sistemele de securitate şi antiincendiu. la degradare mecanică directă prin îngheţ. sistemele electrice. Figura 2. favorizarea infecţiilor fungice. Unul dintre cei mai activi factori de degradare a clădirilor este umiditatea cu cele două aspecte importante ale sale. În continuare se va prezenta un studiu de caz al măsurilor de îndpărtare a umidităţii pe biserica Vilar de Frades.În ceea ce priveşte patologia activă. de la dizolvări. Surse ale transmiterii apei prin capilaritate .

Figura 3. Efectele umidităţii excesive ale elementelor de construcţie .

Efectele ventilării necorespunzătoare a clădirii Figura 5.Figura 4. Acumularea umidităţii datorată ventilării necorespunzătoare a clădirii .

Figura 6. Conceptul de ventilare a fundaţiei clădirii Figura 7. Lucrări de ventilare a fundaţiei clădirii .

Pardoseală compozită degradată . este acela de degradare a pardoselilor din materiale compozite : Figura 9.Figura 8. Lucrări de ventilare a fundaţiei clădirii finalizate Un alt studiu de caz privitor la efectele prezenţei apei datorată ineriei higroscopice.

Stânga . Variaţii ale temperaturii diurne datorită încălzirii pe perioda de iarnă.Figura 10.temperatura nocturnă .temperatura diurnă . Surse de umiditate interioară Figura 11. dreapta .

industrie. dezvoltarea economică ce amplifică problemele patologice din cauza dezvoltării în cascadă a factorilor perturbatori. Apariţia condensului Figura 12. care cuprinde o redefinire a problematicii mediului urban legată de trafic. Mecanismele de deformare a pardoselii Problematica patologiei clădirilor poate fi extinsă prin analogie la conceptul de patologie urbană.Figura 11. extindere. transformarea mediului urban. .

Building Science Forum. Syracuse.David S Watt. Moisture transfer and building patology . Diagnostics and Intervention . Buildings Patology .Deterioration.Principles and Practice . 2006.Bibliografie 1.Vasco Peixoto de Freitas . ISBN 0-632-04875-1 2. AIA. ISBN 0-471-33172-4 3. Architecture. New York .Samuel Z. ESQ. Blackwell Publishing. PE. Harris. Building Patology .

pe o zonă circulară cu diametrul de 350 km. care constau în realizarea şi plasarea pe orbitaă sincronă a unor sateliţi gonflabili din material reflectorizant. . Prin folosirea “motoarelor de atitudine” . Sateliţi-oglindă pentru iluminare nocturnă Controversata propunere a fost studiată şi evaluată de cinci companii contractoare ale NASA şi se ridică la costuri de aproximativ jumătate de milion de dolari.Ecologie şi iluminat artificial NASA a realizat un proiect care propune plasarea unor sateliţi-oglindă pe orbită geostaţionară care să reflecte soarele şi să ilumineze mari suprafeţe ale planetei noaptea. Figura 13. În ciuda aplicaţiilor practice posibile. biologii se tem că scăderea orelor de întuneric ar putea perturba delicatele cicluri circadiene care controlează multe din procesele specifice vieţii. anume cea militară. personalul de la sol ar putea poziţiona oglinzile spaţiale ca să reflecte direct razele soarelui pe partea întunecată a Terrei. în mărirea perioadei diurne pentru latitudini mari. evitând însă a discuta o altă aplicaţie evidentă. NASA a sugerat că această iluminare nocturnă ar putea fi folositoare în uşurarea intervenţiilor în caz de accidente şi dezastre. cu o strălucire de aproximativ 2 ori mai mare decat a lunii pline.

Figura 14.Tehnologiile actuale permit realizarea unor oglinzi cu o focalizare suficient de bună ca aria iluminată să aibă orice dimensiune dorită la un nivel de intensitate luminoasă reglabilă. Prin urmare. s-ar putea extinde aria de aplicaţii la generarea de energie electrică fotovoltaică inclusiv în perioada nocturnă. la iluminarea mediului urban fară a afecta aria înconjurătoare oraşului. Sateliţi-oglindă pentru iluminare nocturnă .

http://adsabs. http://www.edu/abs/1977SoEn. http://billionyearplan.767R 2..harvard.html 3.843267..com/time/magazine/article/0.9171.time.blogspot..Bibliografie 1.19.com (figura 13) .00.

. în acord cu recomandarile experţilor în confortul luminotehnic interior. cât şi pentru acumularea de energie în timpul absenţei soarelui. prin exploatarea luminii solare cu ajutorul colectorilor optici şi fibrelor optice.Proiectul Floarea-Soarelui Un nou sistem care exploatează energia solară prin colectarea şi canalizarea razelor solare pentru iluminarea spaţiilor interioare Figura 15. climatizare. care duce la scăderea costurilor. Acest concept asigură iluminarea pe timp de zi a interiorului cladirilor.9mm şi 24g) şi are performanţe adecvate în aplicaţiile pentru iluminatul interior. Lumina focalizată de colectorii optici poate fi folosită atât pentru iluminare directă. etc. Captator solar pentru fibră optică Laboratorul de cercetare a energiilor regenerabile al INOA din Florenţa a studiat sistemele optice de concentrare şi transport a luminii solare. iluminat şi concentrarea luminii solare către diferite aparate cu posibile aplicaţii în încalzire. Acest colector este o lentilă realizată din polimetilmetacrilat. proiectat pentru producţia de serie. Lumina solară este focalizată pe o pilă fotovoltaică şi convertită în energie electrică. Proiectul Floarea-Soarelui presupune realizarea unui colector solar din material plastic. folosind fibră optică pentru aplicaţii ca: celule fotovoltaice. Lumina pe care o furnizează sistemul are o culoare galben-portocalie. fiind apoi utilizată pentru iluminarea nocturnă. este foarte mică şi uşoară (14.

ISBN 0-632-04875-1 2.pdf http://science.xml?ArticleID=x8511 Bibliografie generala http://eficientaenerg.Deterioration.9171.com/2008/11/cladire-mult-solara-cuiluminat-natural-si-sistem-fotovoltaic-combinat2.tehnicainstalatiilor..pdf http://www.naturalight.David S Watt. Architecture.asp?artnr=27 http://adsabs.time. Building Patology .files.nasa.767R http://www.gov/headlines/y2000/ast15nov_1.org/x8511.Building Science Forum.wordpress.wordpress.html 1.com/time/magazine/article/0. Syracuse.info http://www.ro/Articole/Eficienta%20tuburilor%20de%20lumina.843267. 2006.. AIA.Samuel Z.kyotoinhome.pdf http://www.00.harvard. Harris.ro/eoliana. ESQ.ro/articole/nr_12/nr12_art. Moisture transfer and building patology .Principles and Practice .ecovillelejeu. PE.php http://www.enero. Diagnostics and Intervention .com/RO/eco/index.com/2008/11/cladire-mult-solara-cuiluminat-natural-si-sistem-fotovoltaic-combinat2.Bibliografie http://spie.pdf http://www.19.htm http://eficientaenerg.html http://spie. Buildings Patology .naturalight.org/x8511.ro/Articole/Sisteme%20de%20iluminat%20integrate.xml?ArticleID=x8511 http://www.edu/abs/1977SoEn..files.Vasco Peixoto de Freitas . ISBN 0-471-33172-4 3. New York . Blackwell Publishing.

Arh.FIZICA CONSTRUCŢIILOR Stud. Toader-Pasti Andrada Grupa 45 A An Universitar 2008-2009 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful