Ministerul Apararii Nnationale Academia Forţelor Terestre “ Nicolae Bălcescu ” Sibiu

Îndrumător : Lect.univ.dr. Daniela RACHITAN Realizat de : Stud. frt. Andrei LUCHIAN gr.11

SIBIU 2009

1

I. Consideratii generale
M-am gandit la aceasta tema deoarece numarul accidentelor rutiere in tara noastra este in crestere si deasemenea pentru ca accidentele rutiere in Romania cum spune reprezentantul Catedrei de Sanatate Publica si Management al UMF “Carol Davila” din Bucuresti sunt o problema de sanatate publica. In urma cercetarilor facute, in special cu ajutorul internetului am descoperit ca accidentele rutiere sunt a 10-a cauza de mortalitate din lume, a 9-a cauza de povara economica a bolii si un lucru foarte dureros, la barbatii cu varste cuprinse intre 15 si 44 ani accidentele de circulatie sunt pe locul 2 dupa SIDA ca principala cauza de morbiditate si moarte prematura. Principalul motiv pentru care am ales acest subiect este ca in curand marea majoritate dintre noi o sa devenim soferi si astfel vazand la ce consecinte au dus neatentia la volan, condusul in stare de ebrietate si nerespectarea regulilor de circulatie, poate o sa fim mai atenti, pentru a nu ajunge ca subiecti ai studiului meu. 1. SCOP Scopul acestui studiu este de a evidentia dinamica accidentelor rutiere grave. Intrebarile la care doreste sa raspunda acest studiu sunt: Care sunt cauzeleor care genereaza accidente rutiere grave? Care este procentul de manifestare a accidentelor rutiere grave care au drept cauza indisciplina pietonilor si viteza excesiva? Care sunt consecintele nefaste ale accidentelor rutiere grave raportandu-ne la numarul de morti si raniti grav? Care sunt cauzele si conditiile care determina sau favorizeaza producerea accidentelor rutiere grave determinate din viteza excesiva? Care sunt conditiile care determina sau favorizeaza producerea accidentelor rutiere grave care au drept cauza indisciplina pietonilor? 2. TIMP Localizarea in timp a studiului statistic ce urmeaza a fi realizat cu ajutorul datelor din ultimii 4 ani si mai exact 2000-2009. iar spatiul la care se refera acest studiu este tot teritoriul Romaniei.

2

s-au inregistrat valori aberante drept pentru care a fost necesara eliminarea acestora. eventual. cateva reviste si articole din ziare. grosiere (greselile).3. din datele culese. II. Politia rutiera). LIMITE Sursele de erori care pot viza inregistrarea sau metoda de inregistrare a datelor isi pot avea sorgintea in: • Mobilitatea (inconstanta) in timp a unitatii prelevate (determinata de factori sau inclinatii care conduc la inregistrari numerice inexacte sau aproximative). Trebuie specificat ca.Culegerea datelor. • Imperfectiunea metodelor si mijloacelor de observare (inregistrare). Inregistrarea datelor s-a facut in tabele statistice deoarece elaborarea acestei modalitati de prezentare a datelor statistice satisface un dublu scop: sistematizarea datelor in vederea prelucrarii si obtinerii indicatorilor sintetici. • Factori subiectivi sau de alta natura care pot conduce la erori de inregistrare de genul celor: intamplatoare. 4. Microsoft Word Documente: vezi anexe Planul 6. 5. prezentarea rezultatelor prelucrarii primare si secundare. Ca principala sursa de culegere al datelor am folosit internetul (INS. sistematice sau. precum si emisiunile TV care 3 . SPATIUL Spatiul la care se refera acest studiu este tot teritoriul Romaniei. MASURI ORGANIZATORICE Instrumente : Microsoft Excel. POPULATIA Populatia pe care se efectueaza studiul este formata intreaga populatie participanta la traficul rutier si care a avut parte de un accident rutier grav. • Neclaritatea definirii unitatilor de observare si a variabilelor de inregistrat. metode de culegere a datelor 1 .

au legatura cu acest subiect. Principala sursa am gasit-o pe internet si anume niste date oferite de Inspectoratul General de Politie. ceea ce ar trebui sa ne puna niste semne de intrebare. Nu cred ca este o editie a Stirilor de la ora 17 de pe postul de televiziune PRO TV in care sa nu se vorbeasca de cel putin un accident rutier. care de anul trecut au demarat o campanie prin care pune la dispozitie date despre accidentele rutiere petrecute pe teritoriul tarii noastre in ultimii ani tocmai pentru a incerca sa reduca numarul acestor accidente. Tocmai de accea consider studiul meu foarte important. Astfel am gasit foarte multe date privind accidentele rutiere. tabelul de mai sus reprezint un studiu realizat de Catedra de Sanatate Publica si Management al Spitalului “Carol Davila” care ne arata cum in anul 2020 accidentele rutiere vor fi a treia cauza de invaliditate. 2009 Dupa cum puteti observa. si niste date oferite de Spitalul de Urgenta “Carol Davila” . Information and Policy. 4 . Evidence. tinand cont ca in anul 1998 erau pe locul 9. cauzele acestor accidente precum si rata mortalitatii si numarul ranitilor in urma lor. Pentru ca privin cauzele si efectele accidentelor rutiere o sa incercam sa gasim modalitati de micsorare a acestora. Cauze de invaliditate 1 2 3 4 5 1998 Infectii respirator HIV/SIDA tract 1 2 2020 Boli ischemice coronariene Depresie majora unipolara Accidente rutiere Boli cerebrovasculare BPOC tract Afectiuni perinatale 3 Boli diareice 4 Depresie majora 5 unipolara 6 Boli ischemice 6 Infectii coronariene respirator 7 Boli 7 Tuberculoza cerebrovasculare 8 Malarie 8 Razboaie 9 Accidente rutiere 9 Boli diabetice 10 BPOC 10 SIDA/HIV Sursa: OMS.

Graficul pe batoane reprezinta numarul de accidente rutiere total pe cei 10 ani pe fiecare judet in parte. pietonilor/ biciclistilor. taieturi severe. pasagerilor si pietonilor/ biciclistilor. comotie. leziuni interne.In continuare o sa va prezint cativa termeni cu care voi lucra in acest proiect si care trebuie intelesi cum trebuie. Aceasta situatie include raniri ale soferilor.Include de asemenea decesele instantanee cat si pe cele ulterioare( desi perioada de latenta este rar definita cu claritate).raniri secundare ca luxatii sau contuzii.Aceasta situatie include decese ale conducatorilor auto. III. zdrobiri. soc sever necesitand tratament medical si orice alte leziuni serioase necesitand internare in spital. la raniri severe ca fracturi. INREGISTRAREA SI GRUPAREA DATELOR In continuare o sa prezint un grafic care arata evolutia accidentelor rutiere in ultimii 11 ani in Romania in fiecare judet in parte. 5 . Inainte de acest grafic am realizat o serie teritoriala care ne arata numarul de accidente total in fiecare judet in acesti 10 ani Dupa acesta urmeaza inca un grafic in care gasim evolutia accidentelor din Romania insa la modul general. Raniri datorate accidentelor rutiere: raniri directe sau indirecte atribuibile implicarii in accidente rutiere. De asemeni include de la una sau mai multe raniri usoare. pasagerilor. Decese datorate accidentelor rutiere : toate decesele atribuibile direct sau indirect implicarii intr-un accident rutier. Aceasta definitie se bazeaza pe prezumtia ca datele despre cauza mortii definesc sursa leziunii. indiferent de modul de producere. Tabelul corspondent graficului il gasiti in Anexa 1.

6 .

SEVERIN CONSTANTA COVASNA DIMBOVITA GALATI GIURGIU GORJ HARGHITA HUNEDOARA IALOMITA MARAMURES MEHEDINTI NEAMT OLT PRAHOVA SATU MARE SALAJ SIBIU SUCEAVA TELEORMAN TULCEA VASLUI VILCEA VRANCEA 7 . BOTOSANI BRASOV BRAILA BUZAU CALARASI C.1250 1200 1150 1100 1050 1000 950 900 850 800 750 700 650 600 550 500 450 400 350 300 250 200 150 100 50 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 judetul ALBA ARAD ARGES BACAU BIHOR BISTRITA N.

Evolutia accidentelor din Romania 18000 16000 14209 12636 13113 14624 15033 15529 15913 14000 12000 10887 10000 10255 11640 12117 Series1 8000 6000 4000 2000 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 8 .

SEVERIN CONSTANTA COVASNA DIMBOVITA GALATI GIURGIU GORJ HARGHITA HUNEDOARA IALOMITA MARAMURES MEHEDINTI NEAMT OLT PRAHOVA SATU MARE SALAJ SIBIU SUCEAVA TELEORMAN . BOTOSANI BRASOV BRAILA BUZAU CALARASI C.REPREZENTARE CU BASTONASE 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 1 9 ALBA ARAD ARGES BACAU BIHOR BISTRITA N.

50 .50].34 4.28 12. 11. Arges pe locul 2 si Brasovul pe locul 3.25 12.75 11.50 23.09 27.16 1729 11.50 .75 12. ceea ce face ca traficul in aceste zone in anumite perioade ale anului sa fie foarte aglomerat.90 12.50] [11.27 36.64 12.92 59. 13] εi 10.26 11. 12. 1 Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 15529 Nr 10255 10887 11640 12117 12636 13113 14209 14624 15033 accidente Nr acc.70 12. 12].18 9.36 100% fi↑ 1/11 3/18 4/18 7/18 1 εifi 0.55 40.09 10 . Se observa printre judetele in care avut loc cele mai mari numere de accidente se judetele Constanta pe primul loc.75 ni 1 2 1 3 4 11 fi=ni/N 1/11 2/11 1/11 3/11 4/11 11/11 fi % 9.35 11.62 12. Vreau sa mentionez ca in tabelul urmator am numit accidentele grave de circulatie toate accidentele soldate cu morti.07 3. 11] [11 . [12 . Xi [10.98 2.09 18.58 12.50 .50] [12. grave 1258 1296 1430 1535 1595 1649 1803 1806 1678 Rata mortalitatii 12.50 . Explicatia pe care am gasit-o este ca aceste judete reprezinta zone turistice importante din tara noastra. In continuare o sa prezint rata mortalitatii pe fiecare din cei 10 ani pe care am realizat studiul.50 .Dupa cum putem observa din datele culese pe baza carora s-au realizat si graficele de mai sus numarul de accidente din ultimii 10 ani petrecuti pe teritoriul Romaniei este ingrijorator de mare. [11. [12.01 12. Partea care ne ingrijoreaza si mai mult este ca din primiul si al doilea grafic observam ca trendul numarului de accidente este crescator. de fapt cele mai importante zone turistice din tara noastra.11 146.07 εi²fi 10.50 .66 12. 12.50]. 12] [12 .04 1. [11 . 13]. 11]. 11.25 11.14 In functie de rata mortalitatii pe fiecare an in parte am realizat o grupare a datelor pe 5 intervale: [10.

07) si valoarea medie patratica(146.5 11 10.9 12.58 12. frecventa relativa. valoarea medie(12.5 12 11.16 11. dupa analiza datelor culese observam ca desi numarul accidentelor in general este in crestere.In urma acestei grupari am calculat frecventa absoluta. Aceasta grupare o regasiti in Anexa 2 a acestui proiect.62 12.14 2 3 4 5 6 Series1 7 8 9 10 Aici.26 11. cel putin in ultimii trei ani.28 12. numarul accidentelor grave de circulatie este in scadere de unde rezulta implicit ca si rata mortalitatii in urma accidentelor rutiere este in scadere.35 11.66 12.7 12. 11 .5 10 1 12. rata m ortalitatii 13 12.09). frecventa relativa in procente.

07 . iar in anii 2007.16. 2008. TESTUL CHAUVENET cauza\an stare de ebrietate stare de oboseala 2005 415 382 2006 501 333 2007 563 291 12 .ANEXA 4 Dupa cum am spus mai spus si dupa cum puteti observa in anexa 2 a acestui proiect.99. 2009 rata mortalitatii este cu mult sub valoarea medie: 11.14 si respectiv 10. 11. valoarea medie este de 12.

Am introdus in aceasta grupare si persoanele sub 18 ani deoarece.5072756 cauza\an stare de oboseala 2005 382 2006 333 2007 291 2008 476 abs(Ximed) 44.53 154.2 2009 492 Xi MIN MAX 350 900 Xi-med -44. proprietatea parintilor la 4 dintre cazuri si respectiv autovehicule furate la celelalte 2 cazuri.8 100.75 398 MEDIA sigma z sigma*z 394. si dupa cum spun datele din evidenta Inspectoratului General de Politie numai in ultimele sase luni s-au intamplat nu mai putin de 6 accidente rutiere avand ca vinovati minori ce se aflau la volanul unor autovehicule.8 505.2 testul FALS FALS NU SUNT VALORI ABERANTE!!! Mai departe am urmarit varsta autorilor accidentelor grave de circulatie si am realizat o grupare pe intervale de varsta astfel. 1200 1000 800 600 400 200 0 sub 18 ani 18-30 ani 31-45 ani 45-60 ani peste 60 ani 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 13 .9851474 1.media stare de ebrietate stare de oboseala TESTUL CHAUVENET 446.8 505. dupa cum probabil ati vazut la televizor.

neluand in calcul consecintele ci doarunele satisfactii de moment: placerea vitezei. Tinerii. depasiri neregulamentare sau starea carosabilului.Tabelul corespunzator acestui grafic se afla in Anexa 3. Dupa cum ne arata graficele putem concluziona ca barbatii cu varste cuprinse intre 18-30 ani au tendinta de a ignora prevederile legale in ceea ce priveste limitarile de viteza atat in localitate cat si in afara ei. cu entuziasmul specific varstei simt limitarea de viteza ca o constrangere si tin cu orice pret sa o depaseasca. Acum voi prezenta o grupare a accidentelor grave in functie de starea in care se aflau conducatorii autovehiculelor implicate in accidente: stare de ebrietate. Se poate observa insa ca in ultimii 4 ani numarul accidentelor grave de circulatie provocate de conducatori auto aflati in stare de ebrietate a scazut simtitor in comparatie cu anii precedenti. stare de oboseala sau stare normala. principalii factori fiind vitza excesiva. Acest lucru se datoreaza publicarii la 14 . In majoritatea cazurilor soferii se afla in stare normala. Aproape 50% dintre soferii implicatii in accidente rutiere grave se afla in stare normala. accidente grave in functie de starea soferului 1000 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0 stare de ebrietate stare de oboseala stare normala 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Tabelul corespunzator graficului se afla in anexa 3 Desi poate ne asteptam ca marea majoitate a accidentelor grave de circulatie sa se intample cand conducatorul auto se afla in stare de ebrietate sau stare de oboseala nu este asa. impresionabilitatea etc. numai ca principala cauza a accidentelor fiind viteza excesiva.

inceputul anului 2007 a noii legislatii rutiere care aduce nou innasprirea pedepselor pentru persoanele gasite in stare de ebrietate la volan. REGRESII.182268365 de Coeficientul corelatie Coeficientul regresie 15 . dar si rata Media accidentelor grave Media ratelor mortalitatii mortalitatii. CORELATII.5 12.2 12 11. TRENDURI Dintre numarul accidentelor grave si rata mortalitatii de -0.8 11. Seria 1 1546. Dupa cum vedeti in media ratelei mortalitatii in seria a doua a scazut simtitor in comparatie cu prima serie.8 1 2 Media ratelor mortalitatii IV.2 11 10. Odata cu aparitia noii legislatii observam ca nu numai numarul accidentelor produse se soferi in sare de ebrietate a scazut.10 Pentru a observa mai bine acest lucru am impartit deatele in doua serii: prima serie cuprinzand datele din anii din 2000 pana in 2005 si seria a doua anii din 2006 pana in 2009. Media ratelor mortalitatii 12.4 11.6 11.4 12.6 11.41 Seria 2 1718.6 12.

888082451 Coeficientul corelatie Coeficientul regresie de de Dintre rata mortalitatii si numarul soferilor in stare normala -0.4 12. Pentru ca am observat ca sunt diferente majore intre cele doua serii am calculat trendurile ratei mortalitatii pe fiecare serie in parte astfel: trendul ratei mortalitatii in seria 1 12.6 12.6 11.07436 Trenduri.2 12 11.631615501 Coeficientul corelatie Coeficientul regresie de de Dintre rata mortalitatii si numarul soferilor in stare de oboseala -0.8 12.8 11.4 1 2 Series1 3 4 5 6 7 S1 8 16 .Coeficientul corelatie Coeficientul regresie de de Dintre rata mortaliatii si numarul soferilor in stare de ebrietate 0.

15 11. Rata mortalitatii in anul 2001 este 17 . ESTIMAREA PARAMETRILOR: In primul rand.2 11.45.1 11. Se poate observa clar care a adus-o noua legislatie rutiera IV. Pe baza acestui rezultat voi verifica daca cei doi ani alesi pentru a fi studiati sunt reprezentativi(2001 si 2002). REPREZENTATIVITATE. iar acesta rata se afla intre 11.95 10.9 1 2 3 series 2 series 2 Dupa cum se observa in cele doua grafice trendul ratei mortalitatii pana in 2007 este crescator. am determinat intervalul de incredere pentru rata mortalitatii din cei 11 ani pa care am efectuat studiul.05 11 10. iar din 2007 pana in 2009 trenul este descrescator. INTERVALE DE INCREDERE.67 si 12.trendul ratei mortalitatii in seria a doua 11. VERIFICAREA IPOTEZELOR STATISTICE.

atunci ipoteza formulata este adevarata in 95% din cazuri. iar pentru α = 0. deci ipoteza m = 12. Numarul accidentelor rutiere surpavegheata cu videocamere a scazut 2009. Gandul care trece des prin mintea oamenilor : „nu mi se va intampla mie !” apare probabil din lipsa unei legislatii concepute corect .iar in cel de-al doilea an.96 = 0. Cu valoarea lui z astfel obtinuta.4 este adevarata. polei etc. anul 2002. deci si acesta este reprezentativ. Astfel.86] . n 1− 2 n 1− 2 x ∈ C . adesea din nestiinta. care reprezinta pragul de siguranta. Valoarea lui Ζ1−α este tabelata. Atat timp cat se cauta reducerea pe cat posibil a frecventei accidentelor de circulatie .de 11. adesea fiind una din exterior : animale . comparativ cu aceeasi perioada ranitilor in urma acestora reducandu-se Zilei” – mai 2009 ) produse pe portiunea din DN1 in perioada decembrie 2008 .05 . Am estimat rata mortalitatii din seria 1. Eu am ales α = 0.martie din 2007-2008. conditii meteo ( ceata . aflam CW = [m0 − adica CW = [11. dupa introducerea supravegherii video. • Presupunem ca media acestor firme este: m0 = 12.05 Ζ1−α = 1. care 18 .66 8 ⋅ 1. „ ( sursa : „Evenimentul Bineinteles ca rata mortalitatii este in ton si proportional cu rata accidentelor rutiere. 2 2 z= 0. Daca _ σ σ Ζ α . rata mortalitatii este de 12. m0 + Ζ α ]. In cazul nostru x ∈ C . W _ W 0 V. se va reduce direct proportional si rata mortalitatii. numarul mortilor si la jumatate. .46 σ n Ζ 1− α 2 .12. intrucat nu se poate reduce in totalitate .94.28 care deasemenea se afla in intervalul de incredere. cauzele nefiind 100% vina pietonilor sau a soferilor .4 Pentru a verifica daca ipoteza este adevarata voi folosi testul Z. Prin urmare. trebuie sa ia valori cat mai mici. Astfel. astfel: • Cunoastem media ratei mortalitatii pe toti cei 10 ani 12.90 care se afla in intervalul de incredere. ) etc. Oamenii sunt supusi unei gandiri eronate . CONCLUZII FINALE „Mai putine accidente rutiere pe DN1.66 • Numarul anilor din seria 1 este: n =8. vom calcula z= Pentru a putea calcula z trebuie sa dam valori lui α . deci acest este reprezentativ.96 .06 • Abaterea medie patratica a ratei mortalitatii este: σ =0.

Ceea ce schimbarea legslatiei o cerea si-a aratat rezultatele si in aceata categorie a romanilor. cat a ceea ce isi pot face singuri. Altele mai asteapta. O parte au fost introduse. sau uzate moral prin aparitia tehnologiei anti-radar . ). face oamenii mai constienti . pentru a ne alinia la standardele vestice . Cel mai bun exemplu e cel al folosirii camerelor de supraveghere a soselelor . ca oamenii sa fie mai prudenti pentru a evita pedepsele. combatute prin semne de la un sofer la altul . poate nu asupra a ceea ce pot provoca celor din jur . s-a reusit trecera la un nou nivel de protectie a cetatenilor Romaniei. 19 . odata cu introducerea unei tehnologii superioare . prin schimbarea legislatiei si aplicarea de pedepse mai severe . ceea ce ne face sa credem ca si in ceea ce priveste infractionalitatea si alte aspecte ale mortalitatii legate de ea a r putea fi combatute astfel. Ne vom astepta pe viitor la noi tehnologii de construire a soselelor . Din pacate . s-au rdeus.lasa spatii . Cei mai expusi mortii in astfel de accidente sunt . Odata cu modificarea legislatiei rutiere din 2007 s-a observat o scadere accentuata si imbucuratoare a frecventei accidentelor rutiere. implicit efectele acestora din care parte importanta o reprezinta mortalitatea . Aceasta . accidentele rutiere reprezinta un stress in acest sens. reflexe intarziate etc. sub 18 ani si batranii . peste 55 ani. La noi in tara s-a reusit o reforma a legislatiei. dupa cum se stie pietonii . si desigur o lume in care sa ne putem petrece batranete intr-un mod cat mai linistit. chiar daca nu sunt aplicate majoritatea in Romania. Sa ne aducem aminte cand eram copii . pana la ce varsta ne era interzis sa traversam o strada ( mai ales la oras ). Pietonii si soferii sunt mai bine protejati de autoritati impotriva propriei necunoasteri sau indiferenta. Iata ca pedepsele mai grele si spatiile mai acoperite din legislatie face . Prin acest pas s-a reusit . Cu totii ne dorim ca viitorii nostri copii sa creasca in siguranta . pentru a ramane in datele problemei prezentate in proiect reducerea mortalitatii provocate de accidentele rutiere. ) si batranii ( prin randament fizic scazut . exemplificand prin fragmentul de artcol citat mai sus . a experientei de viata etc. Rata mortalitatii rutiere e in scadere . Asa cum am mai spus se cauta o modalitate de protejare a populatiei impotriva a ceea ce poate face indiferenta sau nestiinta. dar statul roman inca testeaza si incearca adaptarea si a altor tehnologii pe carosabilele din Romania. iar majoritatea din ei sunt copiii . inlocuind traditionalele radare . Modalitatile de reducere a efectelor sunt multiple . Anual se poate observa o pondere destul de ridicata a mortalitatii in randul unor categorii de varsta predispuse greselii : copii ( prin lipsa cunostintelor . de asemenea . Cetatenii buni se simt mai in largul lor si sunt mult mai relaxati. Se cauta introducerea de noi tehnologii si modalitati. Deasemenea . din fericire si spre avantajul tuturor reducerea accidentelor . adica situatii in care oamenii se simt prea protejati in fata legii. care sa monitorizeze mai bine traficul . mai bine pusa la punct . Acum .

tehnologii neuzate moral . iar cel mai de pret serviciu . cel putin in tara noastra. un doar parea mea este : SIGURANTA !!! 20 . de stabilire a vitezei .noi tehnologii de stabilire a alcoolemiei soferilor . Cert e ca statul roman e ingrijorat de situatia mortalitatii rutiere si interesat de imbunatatire a serviciilor oferite cetatenilor .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful