INTRE INGER § FIARA 1 Mitul omului diferit din Antichitate pand Tn zilele noastre

6

Introducere

aplecat mai cu ^e m asupra imaginarului occidental, dc^i aa jocul alteritailor ser gs$ pretutindeni in lume, facand asteaete fel legitima §i po^jbilas b aunor modele §i a unei tipologii. ta ilire Cu ajutorul r^c rs j ia model, vom lamuri numeroasc u lliu enigme. Ce vor (je] o extratere§trii? Ce cauta salbaticii an i in lumea tehnolOgijioav r ansate Cum poate fi inaltata o fiinta ? reala la conditio d su rao ori coborata la cea de suborn? e p m Chipurile acest^ani)Sa ivit din nimic, nefacand decat sa -u continue o povestestra e h §i sa se supuna docil unui vce arhetip nascut Q atac civiliza^ia. d u Ne a§teapta o lu g calatorie initiatica. Cunoa$terea lumii na datoreaza eno%, O u i diferit. Cine ar fi fost tentat sa mlu cerceteze un sp^jUUtiu Cine ar fi pomit in cautarea unci ps ? Alte fiinte, la fe| c n a oi?Ce-arinsemnapadurea fara pove§ti, planeta Marte % artieni, ce-am fi noi inline fara speranta am de a fi intr-o b^na z altfel? In cautarea Celuilalt, omul a i traversat ocean^ies.aopritpe tarmuri §i insule indepartate, a coborat in m^^taiele pamantului, a zburat spre alte planete §i galaxii ^ as b tu de la un cap la altul maiestuotra a t sul rau al Timpyi^ Calatorii reai6 c la r imaginare. Ascultand chemarile ) a toii venite de depa^e o ii aajuns sa stapaneasca pamantul !ji im a facut primii p ^ j inptiu cosmic, parcurgand in acelagi timp sa l o cvasiinfinitatgdelumiparalele. Datorita Omului diferit, Universul s-a i^u licat, a devenit mult mai bogat in senltip suri decat lum^a mte la§i tangibila, cea in care ne traim a ria via^a „reala“ . Cautarea ac^asta r sfar^it nu este altceva decat o cala­ faa torie in suflete|enatr . Omul diferit este o proiectie, care 0s e intruchipeaza, prinnenum aratele sale infati§ari, toate fantasmele, prej ucle aileidealurile §i iluziile, viciile §i virtuple Ct , fiecaruia dintr^ n i.C o eeacesuntem chemati sa descoperim este, de fapt, S pintulum an.

I

Cum se infatiseaza Omul diferit

Un concept-cheie: alteritatea radicala
( )mul nu pa§e§te singur pe drumul Istoriei, ci este insotiule o multime pestrita, de camaval, alcatuita din cele mai li-lurite chipuri. Salbatici zdraveni si paro$i merg alaturi de miirtieni cu trupul plapand §i fata spiritualizata. Fiinte omencsii cu cap de caine vorbesc (latrand) cu personaje fara cap • I cu chipul zugravit pe piept. De§i nu seamana, au un oa■ urare aer de familie. Dincolo de chipuri se ascunde aceea§i I'scnta umana: Omul diferit, cu nenumaratele lui mfati§ari. Nu exista nimic mai permanent si mai obsedant decat imai inca Celuilalt. Suntem diferiti de semenii no^tri. Celalalt, miaginea sau imaginile sale se afla pretutindeni, fac parte (lmtr-o retea care ii une?te §i, in acela§i timp, ii deosebe§te I>• lo^i actorii aventurii umane. » Omul diferit ia parte la acest joc vechi precum omenirea msaiji. Are totu§i un statut aparte, fiindca in Celalalt se imI'ina doua chipuri fundamental diferite: unul apropiat §i fa­ miliar, celalalt indepartat §i straniu, care reprezinta, de fapt, iloua forme de alteritate: cea obi§nuita §i cea radicala. Primul, care se intalne§te la tot pasul, fiind de-a dreptul Imnal, eviden^iaza, cu ajutorul unei metode de simplificair si amplificare, o multime de caracteristici biologice §i * ulturale care se inscriu, fara indoiala, in structura interna ii speciei umane. Femeia §i barbatul, chinezul §i europeanuI, nomadul §i sedentarul, taranui §i ora§eanul, omul sana1is si cel bolnav, proletarul §i burghezul, inginerul si poetul:
1

8

Intre inger si fiara

jocul asemanarii si al deosebirii, cu infinite varia|iuni, este adanc inradacinat in mintea indivizilor si in con§tiinta colectiva a societatilor. Numai ca intre femeie §i barbatul salbatic ori intre chinez si martian exista o distanta considerabila si esentiala. Spatiul care desparte o fiinta alcatuita din came §i oase de o fantasma, sau cel putin un personaj cu existenta nesigura, face trecerea de la alteritatea obi§nuita la cea radicala, proprie Omului diferit. Ca sa ne apropiem de personajul cu o mie de chipuri, cateodata chiar fara chip, ne vom indrepta spre hotarele omenescului si vom trece chiar dincolo de ele, patrunzand intr-o zona destul de incerta, in care normele general admise ale conditiei umane sunt tot timpul incalcate. Alteritatea radicala presupune, asadar, existenta unor specii umane deosebite de specia umana obisnuita, normal! Cele doua componente ale sintagmei Omului diferit sau Fiintei Omene^ti diferite sunt egale ca valoare: fiinta omeneasca, insa diferita; diferita, insa fiinta omeneasca. De§i se afla la mare distanta una de alta, fiind situate in zone diferite, atat din Univers, cat si din spirit, cele doua forme de alteritate nu sunt despartite de nici o granita precisa §i definitiva. intre ele se contureaza o zona de contact, iar granita trece prin punctele prin care dorim noi, mutandu-se fara incetare, pentru ca este extrem de sensibila la evolutia mentalitatilor, a ideologiilor, a proiectelor, a visurilor cladite de fiecare epoca fiecare civiliza|ie. Cine oare ar cuteza, in zilele noastre, sa imbrace „rasa neagra“ cu atributele alteritatii radicale? §i totusi, intr-un trecut nu prea indepartat - in secolele al XVIII-lea si al XlX-lea - negrii erau socotiti ni§te fiinte aflate undeva intre stadiul de om si cel de animal. Din punct de vedere biologic, nimic nu s-a schimbat; atata doar ca, intre timp, granita s-a mutat.

Cum se mfatiseaza Omul diferit

9

( iiml este vorba despre celalalt, imaginarul nu lipseste .... udnta. in cazul alteritafii obi§nuite, imaginea presujiiiin' o interpretare, mai mult sau mai putin deformanta, a m . i nnumite realitati biologice, istorice §i culturale. Alteu mi.Hr.i radicala merge mult mai departe, construita fara spri.... nalerial ori folosind la nevoie materialul existent doar i ii pu-lcxt, ceea ce inseamna ca Omul diferit apartine intru ..... I imaginarului. Este o faptura zamislita de om, un fel seeretie permanenta a mintii sale, rod al unei confruni in luia sfar^it cu zeii si cu natura, al unei lupte inver§uii H pcntru desavarsirea sau pentru refacerea creatiei. Omul i ilili'iil intrupeaza latura prometeica a omului. I );ica facem o comparatie intre lumea reala §i cea imagiH i Ircbuie sa recunoa§tem ca omul are tot dreptul sa fie iii in iiiilru. in galeria de fapturi diferite gasim o boga|ie §i o i inir/ie care ar face sa paleasca produsele de serie din unii i mI „adevarat“. Prin Ceilalti, omul si-a luat revan§a, s-a h inventat, dobandind o multime de chipuri si de suflete, de >i. (i si de experience noi. I .mlasme? Fara indoiala, dar fantasme care nu sunt niciili i uni mai prejos, ca putere, decat manifestarile lumii „con■ lc". Omul este legat atat de povara materiei, cat §i de I>i•uliiscle eterice ale propriei sale minti. I ihrica de oameni diferiti functioneaza fara oprire, de mii ill uni, putand prezenta un catalog bogat §i retete de proiliu'lie indelung verificate, din care se desprind totusi patru im loclologii majore, fiecare avand o multime de variante si lllml slrans legata de celelalte. Ele privesc corpul, spiritul, com|imlamentul §i mecanismul social al omenirilor diferite.
1 11

/

dboratorul de monstri

( 'ercetarea corpurilor, anatomia si fiziologia ne ajuta sa pamilem intr-o adevarata „gradina a desfatarilor“, in care sunt ■lunate produsele unei manipulari biologice multiseculare. ii
111

cat se poate de atractiv. unul de pitici. s-a practicat in toate timpurile §i toate culturile. Cat priveste inaltimea. incat abia se zareste. cel de-al treilea are patruzeci si §ase de coti. nu sunt putine la numar. adica ceva mai mult de trei metri. care se deosebesc doar prin inaltime. Primii dintre ei. Plan§a infatiseaza cinci fiinte umane. Cea de-a cincea silueta. care nu este altul decat vestitul Goliat. spiridusi ecologisti din zilele noastre: lista aproape ca nu se mai sfarseste. Cel de-al doilea personaj este mai mo­ dest: doar §aizeci de coti inaltime (treizeci de metri). cu toate ca exceptiile. pitici ascunsi in muntii Europei. despicand vazduhul si napustindu-se asupra lor“. omul normal avand alaturi un alai de uria§i. Primul procedeu se refera la dimensiuni. iar de cealalta parte. Cea mai inalta a fost reconstituita pomind de la o descoperire uluitoare: in anul 1401 au fost gasite intr-o pe^tera din Sicilia ni$te oseminte atribuite unui om inalt de doua sute de coti. cantul III). Iliada. Pigmei din tarile exotice. ne scute§te de prea multe comentarii cu privire la persoanele atinse de gigantism. Nanismul este inca mai frecvent si mai diversificat decat gigantismul.10 Intre inger f i fiara Jocul. adica vreo suta de metri. este cea a omului obisnuit. atat de neinsemnata. avand doar sase coti si jumatate. pare de-a dreptul pitic pe langa ceilalti. pigmeii. in vreme ce al patrulea. . si-au facut apari|ia in literatura. Marele poet grec ne-a lasat o imagine reluata destul de des: lupta micilor si curajoaselor fiinte impotriva cocorilor (care „seamana groaza printre pigmei si le aduc moartea. martieni mici si verzi. publicata in anul 1665 de savantul Athanasius Kircher (1601-1680). liliputani inchipuiti de Swift. aceasta era cam de trei schioape (saizeci si S de centimetri) si va ase fi inaltimea standard pentru pitici. O plan$a curioasa inserata in cartea Mundus subterraneus. primindu-si titlurile de noblete chiar din mana lui Homer. in sus sau in jos.

prezentand. care le ingaduie sa bata toate recordurile de vii' /n sa-§i faca rost in orice clipa de un adapost sigur Ini nr.1 barbat §i de femeie. poate avea numai unul. de ploaie ori de soare.in. slujindu-se de ele dupa dorinta.. I h a bile se dovedesc a fi peste masura de elastice: mi ii i at insa dimensiunea potrivita. dar in.Cum se infatiseaza Omul diferit 1 11 i 1de-al doilea procedeu este legat de partile eorpului.i ca sa se odihneasca ori sa doarma. una slujindu-i drept h .1 1 1 1 11 . i In mod normal. iar alteori singuiill i ip este schitat destul de sumar. beneficiarul le poate lulli'. iar cealalta drept plapuma. doua simptome de alteritai i' iinlicala. dar ce picior! Cu o liilm hi lasa... In schimb. cu piciorul in pozitie perpendiculara. * m I )inlr-un trap cresc uneori doua capete. ■ii .i pc spate. ajadar. Ajungem astfel la un mit stravechi: aspiratia n|iio ii stare originara. . cand . i H m osl lan{ se na§te un lung §ir de earicaturi.11 . omul este inzestrat cu doi ochi.i Ilipcrtrofia este uneori asociata lipsei ori surplusului de ■i iin-. cu ochii pe umeri §i gura in piept (blemi). speciile diferite sunt bisexuate. .. Daca este m i diferit. care #M i uria$. nici in . Cazul cel mai vestit este cel al oameiiil"i liira cap. alte fapturi omene^ti au patru ochi ■ i r1 iar mai multi. neavand nici ochi.I. In majoritatea cazurilor. de la cele u nun discrete pana la cele mai indraznete.H (ia exercitata de formula aceasta de implinire in cele in. precum Ciclopul.i i diverse timpuri §i culturi. in eseul Mi'11 siofel ?i androginul (1962). Mircea Eliade a evidenfiat . preH linnbat in umbrela.enta in anumite comunitati de oameni diferiti.ii pe o alta insula traiesc oameni care sunt deopotrivabarlm i lemei.nici gura cu buze. I pie/.r mai intampla ca ispita hermafroditismului sa dea tarl mli' ( 'eluilalt. Sciapozii au un singur picior. in care contrariile inca nu se despartimin si in care domnea „totalitatea primordiala“. I.. Este o stare anteistorica. au doar un san intr-o parte §i organe de zamis(i 1 .

I cristalizata in Antichitate si in Evul Mediu. personaj cu o biografie incerta. granitele se sterg. intalnim combinatii „banale“ de fac. se atliJ la loc de frante. Unori insa. a unui Pamant ce adapostea mii de semintii omenesti diferite. omul cu cap si uneori si cu coada de caine.. zamislesc copii atunci cand sc poarta precum barbatii. Satirul. Sunt mai mult goi. de aceea. Sunt oameni cu judecatil si chiar inzestrati cu multa minte. asupra caruia vom reveni. li se spune cinocefali. Sirena este pe jumatate femeie si pe jumatate pasare sau peste. Sa revenim. Printre reprezentarile traditionale de acest gen. Aproape toa­ te speciile sunt impinse spre imperecheri stranii. amestec de om §i de tap. pentru o scurta prezentare. fie de j cadere in regnul animal ori vegetal. denuinit cinocefal.rezuma si amplifica totodata viziunea traditional.] tura mai degraba biologica decat metafizica. Jean de Mandeville. fie ca este vorba de inaltare spre zei. a intunericului §i a mortii. zdraveni si priceputi la lupta. in a sa Calatorie in jurul pamantum lui. avand doar o fa§ie de panza care le ascunde genunchii si madularul tainic. cele doua tendinte putandu-se de altfel asocia.“ Astfel se exprima. cand de altele. interdictiile dispar. La un nivel inferior. iar daca se poarta ca femeile.'!. de.. rodesc 1 si ii due in pantece. este in acela§i timp un semizeu. Pana acum am avut de-a face cu un inveli§ cunoscut.12 Intre inger si fiara de unele.adevarat bestseller al acelor timpuri . Lucrarea . dar mai cu seama intruchiparea inspaimantatoaro I a unei alte lumi de langa noi. iar natura umana se amesteca cu forme de via(fl cu totul altele. scrisa in anul 1356. Poarta un . Sunt inalti. Este un text-eheie.] format pe alocuri. in fiecarc 1 dintre noi doarme o fiara. insa misterul trece dincolo de simplul amestec biologic. Varcolacul este un amestec de om §i de lup. la scrierea lui Mandeville: „Barbatii $i femeile de pe insula au cu totii capete de caine I si.

. maini.. i ni picioare se coc in martie. il mananca. descrierea unei mese de neuitat: „un vas H |i|i ii. antologie araba . arata m i. au dezlegat-o. avem de-a l#i i ii roilul unei incrucisari. Pe§ti sau fiinte omene^ti? Oricum.sunt unetH (1 npde. iar cateodata chiar tinere fermecatoare. mii r. dupa t« i" u nit bogat. gata oricand sa poarte o conversatie. 11 11 C 11 >1 1 .oliil aI X-lea. decat „transferurile“ de la o specie Ii ji) lilhi Nu este insa un club exclusiv. l imin ce aduceau cu capetele. omul si cainele impartasesc de multa vreme aceeasi i mi"It Iiiiul legati de o atractie reciproca incontestabila.Cum se mfdtiseazd Omul diferit 13 P I I ■M imm' care le acopera tot trupul. sic care a ajuns sclava si sotia unui negustor arab.mmlor din insulele respective. |H Mima s-a aruncat in mare. a§a ca se primesc in i ii ' in i li mai putin apropiate de om. alteori copii i. Expresia desavarsita a acestui gen de amestec M copac wac-wac. iar in mana au o lance. din respect. „barba|ii s-au unit odiu iilti'H i m lemelele animalelor marine. . care cuprinde intamplari considerate aui. „Prin partile noastre“. I m i i i i m vegetala aduce o contributie suplimentara laconfulunlo^ica. fiii.. Din ■. Iwtiii i . i pasari sau oi. mainile si picioarele unor |h i imin". apoi 1 ii merele. lor s-au nascut sase copii. pe ■Itmliili' pcsti.“ i » ln|ii. originar tot din spafiul musulill M II 1 ladele lui . Ni(m ii liresc.potrivit diferitelor variante . de pilda.I* In mama. cu capete. pentru ca Suntem pe jumatate oameni.i altininteri nu s-ar fi putut impotrivi chemarii apei hipa moartea barbatului. disparand pentru totdeauna. istorisite de calatori si marinari.r uflau felurite bucati de came fiarta. iar capetele in mai..“ Gasim aici povestea melodramatica a unei fe­ rn. In tlfschidem Cartea minunilor din India. cat »i im n|irle marii. §i de la tatal lor.. i . a§adar. in iunie.. Putem trai atat pe uscat. Barbatul o tinea legata. *i vreun om in lupta. lata... ca de pilda pe§tii.H m.. iar femeile cu masV llI Avi s-au nascut niste fapturi care au luat cate ceva §i N ..

animale sail oameni. apoi a spatiului. Omul diferit it populat spatiul §i §i-a insu§it viitorul. de la care a imprumutat m udelul pentru aripi. amestecurile §i spatiile intermc*j diare §i-au gasit locul in teoria transformista si evolutionisla §tiinta a canalizat imaginarul biologic. Omul zburator a devenit o figuifl simbolica. sau cel care va trai candva pe Terra va fi inzestrat cu o masfl cerebrala considerabila. intr-o vremo dominata de visul cuceririi vazduhului. cu diametrul . atractia exercitata de mutanti. pan' mai interesant astazi sa incerci sa ridici cainii obisnuiti . de Olaf Stapledun (1886-1950)? Acesta nu este altceva decat un creier uria*.la nivelul omului. Cinocefalii (capcanii) au disparut. daca nu chiar mai sus. dar ce se intampla oare cu omul construit. Trebuie sa mai adaugam $i fabricarea de oameni artificiali. mai recent. din zilele noastre. Creatura lui Frankenstein (1818). Simak. City (1952). capetele mari sunt preferalo urechilor mari sau altor caricaturi. „instalat intr-o turela spatioasa din beton armat. de la un timp. ofera posibilitati biologice infinite. mai precis inccJ pand din secolul al XVIII-lea. Metamorfozele Omului diferit au tinut pasul cu dezvoltarea gtiintelor si ideologiilor si cu noile aspiratii din epoca tcli nologiei. Conceptia evolutionism si. Nu mai exista nimic imposibil intr-un Univers infinit §i la scara unui timp infinit.ci i alte animale . tradus in franceza cu titlul Demain les chiens. poate fi recunoscuta cu usurinta. s a e *| mana intru catva cu liliacul. poate ca nu este all ceva decat u r m a $ u l nostru. care depa§esd cu mult varietatile pana la urma limitate ale imaginarulm biologic traditional. fundamentandu-1 si amplificandu-1. cu o suta de ani mai tarziu. cu in romanul lui Clifford J. mai cu seama in secolul al XlX-lea. Astfel. imaginata de Mary: Shelley (1797-1851). in po fida trasaturilor de monstru fioros. pentru ca este limpedo ca omul mai evoluat de pe alta planeta.14 Intre inger f i fiara In vremuri mai apropiate de-ale noastre.

hi ii dm anumite specii nu traiesc decat cativa ani... ■ himice in tot sistemul“ (Last and First Men. Oamenii dii Hi m . 1930. preLpHi (iiiniinatii copaci wac-wac de care pomeneam mai inamm. Potri* | i hi • tii'i scheme.mil. facute din materie vegetala. pre. Mai departe.. |»m in lianceza cu titlul Les Derniers et les Premiers). alte specii.ntil sunt cele doua figuri antitetice. 11 1111 11 . Omul zapezilor (Yeti) §i BhihIi n . i" hiiii't li.. dar de nedespar| iIhi inilologia evolutionista ilustrata de Omul diferit. punctul ||l nun ivansat este reprezentat de fiintele imateriale. Rosny Aine li* < I'MO) a propus o dubla solutie: xipehuzii care 1-au > Mdi »•l. rezultat al posibilitatilor nr mi... it IllHii tin corpurilor aprinde §i ea imaginatia.. „Se casatoresc la sase luni. Fiziologia Omului diferit variaza de " i" ' ir la alta.vin din lumea minerala: J. trecute.i care une§te trecutul indepartat cu viitorul indeparm •#' u imusii abia desprin§i din animalitate cu oamenii-zei B * vni i opula candva galaxiile. . m cea mai mare parte. * I'.. despre care se spune ca au o viata foarte scurta.. prezente sau viitoare. urmeaza aceea§i linie funk iIim iiiiil.H pe om §i feromagnetalii care il vor inlocui.. Adesea este mai sanatos decat noi $i nu cuIn i..s nu traiesc mai mult de sase-sapte ani“ (Mandei i II' i In sellimb. iar uneori nu manan• n deloc. de •«) Irt ' dnilr-un fel de ebonita transportau sangele §i sub­ tle i I. La capitolul longevitate apar diferente uriase.evolutionism.. cel putin rate cu gandire.. Nenumarate tuburi de metal. ill.. loisptczece metri. Imlilc. fac copii la H i inn .ilc de creatii mai recente. in sfar§it. mult mai departe. fiinte alcatuite din came i M in " I xista insa ^i altceva: daca nu oameni. i ' uliimii trasatura semnificativa a alteritatii biologice este -In il> liinctiile vitale. ii ii i iosul Horla imaginat de Maupassant.H. n-am fi decat un soi de „paranteza“ de | ||iu< lull o lume dominata de mineral.Cum se infdti$eaza Omul diferit 15 (Ii . Se poate hrani altfel.. ca de In • ieii.\de$i foarte diferite. ' mmln^ie cu statura.

calitatile sail defectele fizice corespund celor spirituale. controlul respiratiei. amplificandu-i potentialul. Durata vietii trebuia sa atinga cel putin o mie de ani. de inteligenta. intemeiata de Lao-tze. dupa o sursa araba. Printrc metodele preconizate se numara. de infelegere a lumii se materializeaza intr-o gama infinita de fiinte. Intrcgul spatiu este riguros jalonat.asociata deseori spiritualizarii fiintei si sfinteniei . Po­ trivit lui Stapledon. care atinge sute sau chiar mii de ani. intre fiara §i zei nu exista nici o intrerupere. Potrivit lui Marco Polo. Religia chineza numita taoism. de forta spirituals. Insusirile psihice. spirit diferit. uneori chiar trei sute cincizeci. in primul rand. Insa insulele sau celelalte spatii ferite undo traiesc cei nemuritori se apropie mai curand de taramul cela­ lalt. ultima specie umana care va trai pestc vreo doua miliarde de ani va avea o speranta de viata de doua sute cincizeci de mii de ani. intelectuale §i morale ale Celorlalti alcatuiesc un sir foarte lung. Intre suborn §i supraom. In India. yoga §i-a propus un scop asemanator. Uratenia sau infirmitatile sunt adesea socotite semnele unei minti slabe sail tulburate. Longevitatea . Potrivit unei pareri adanc inradacinate. in favoarea oamcnilor normali. este tocmai cazul celor doua mentalitati religioase: taoism si yoga. fara indoiala. §tiinta modema a preluat arhetipul. Demersul contrar este insil . De la suborn la supraom Corp diferit. care sunt ai nostri. prin evolutionismul biologic. Nemurirea trece prin moarte.poate reprezenta o etapa. Comparatia este.16 Intre inger si Jiara se remarca printr-o longevitate impresionanta. un fel de ucenicie pe calea nemuririi. fiecare treapta de conStiinta. sc caracterizeaza printr-o adevarata obsesie a longevitatii. cei ce o practicau traiau pana la o suta cincizeci-doua sute de ani.

Abia in V nun i mai aproape de-ale noastre observam o schimbare i. In loulc aceste cazuri isi spune cuvantul aroganta unei civiii m ( ladite pe antiteza cultura-natura. omul-animal sau animalul ii i mini mi/at se situa intr-o zona a spiritului care depasea condi| i linnlata a inteligentei omenesti. nine. ■ il' > n. Ar fi ridicol sa credem i ^li lii-nole sunt doar niste fapturi jumatate femei.pcciile animale si prezenta acestora in anumite sint* ii luologice.n |i ivinte. perspectiva i Rlllgiiiasa (animalul nu are suflet) si rationalists (nu are nici HHiiii’) au dus la discreditarea formulei alternative.. Societatile arhaice ii ■ hi . In unna. ceea ce demonstreaza ca omul este memminipar^it intre sentimentul de superioritate si complexul •I* Hilciioritate. \ 1 foarte interesant de urmarit in acest sens parerea i t . sustinuta multa vreme. In mai ■ . pentru ca nu le era dat oamenilor H ii i|iinga la aceasta treapta a desavarsirii. mai izbutite ca inteligenta §i morala decat pro(hh|n 1Immusetii... sa-i desluseasca semnalele §i sa | m uve..ent $i se intampla ca unele earicaturi umane sa fie.Cum se mfatiseaza Omul diferit 17 . A$a se intampla cu Yeti si cu alti oameni salbatici t» iiiKiscuti dupa trupul acoperit cu un par des §i lung ca ii i i iii. I > parprea treptata a civilizatiei de mediu...i. jumatate de vreme ce ii daruiau lui Ulise ceea ce nici o fiinta (M ncasca nu i-ar fi putut oferi: armonia si cunoasterea. nmi totul altaparere despre animalul caruia i se atribuIhii ' 1lap pe care omul nu le are sau nu le mai are: intuitia. fiara era mai aproape de zei decat oamenii. Departe de a fi o bruta. i . i ii i/mnea.. Sinm . cunoasterea resorturilor tainice ale firii. Ihi Im ie pe Omul diferit de fiara semne ale unei conditii up .. I |iuv. il# hi Undine. nu rrcau s-o inteleaga. Ne-am obi§nuit sa vedem in trasaturile care ..i Ideea inferioritatii negrilor. ii ininneia tocmai pe infatisarea lor socotita apropiata de n n n maimutelor. mnditie era moartea.. Descoperirea inteligentei delfinilor se inscrie 1 1 1 1 11 ^ # 4 1 1 .

Eliberarea spiriln lui i-ar ingadui sa obtina controlul asupra propriului corp asupra realitadlor materiale. intelege o multime de lucruri va intelege tot mai multe. canibalismul. preferand ratiunea intuit iol demersul §tiintific cunoa§terii nemijlocite. Insa cauta men sa iasa din temnita neincapatoare care ii limiteaza capacilil tile spirituale §i intelectuale. ci $i sa actionc/o Din nefericire. al materiei. in general. Astfel. al timpului. al istoriei. Telepaln clarviziunea. hrana ?i sexul fac obiectul unor reglemenlai i foarte severe. O multime de insu§iri §i de fapte indraznete care. capacitatea de a ie$i iln inveli§ul de came. Mancatul camii cmde nu este socotit ca fund un obicei tocmai omenesc. spaUului si timpului. Promiscuilntea §i desfraul sunt condamnate dupa norme diferite. ca si renuntarea la came §i ah . este prizonier: al propriei mediocritati intelco tuale. dar mo* reu prezente. Omul diferit este chemat in ajutor. sa fie oare vorba de ni§te fiinte din n tegoria Celorlalti? Omul modem §i-a schimbat mijloacele. cunoajterea viitomlui.18 Intre inger f i fiara in aceasta cotitura. exploatarea barbatilor de catre femei Cel de-al treilea criteriu este reprezentat de comportamem si obiceiuri. in toate culturile. ca sa dii rame zidurile §i sa amnce o punte intre ratiunea umana §i cc universala. ar face din om o fiinta atoate§tiutoare $i atotputernicfl Obiceiuri ciudate: nudismul. impivuna. calatoria in timp §i spadu $i chiar in lumc( de dincolo se numara printre cele mai frecvente proiecte exporimentate prin intermediul Celorlalti. dar §tie ca nu va intelege niciodal nimic esential. Condipa umana este limitata de interdictii. A parasit calea fiarelor. incestul este interzis. Omul dore§te nu numai sa inteleaga. a e ft* ror incalcare il apropie pe om de fiara sau de zei. dar nu §i obicc tivele.

care Ufnli n/a nn mit foarte vechi §i foarte atractiv. Antropofagia i M U mli sea mana in mana cu incestul $i intruchipeaza dez. Desi canibalinl | it si diir ca mod obi$nuit de alimentatie nu a existat m um n a niciodata. la investirea goliciunii cu atributele unei ( m i .istorise§te Mandeville . Asadar. deci imbracat. bine|m . distinc{ia este fundamentals. treapta suprema de alteritate morala. Trupurile goale au devenit o adevarata little.Cum se mfdtifeazd Omul diferit 19 hm Im/ata numai pe vegetale.ial'grec din secolul I i. |init de pacat. Antropofagia s-a impus de i . batandu-§i joc de strainii pe care ii vad 1 t .Cr. n inail din semnele cele mai izbitoare de alteritate. Cel mai rau este. care | Mpl llllll sturea de natura.iia Pentru Biblie insa. Barbapi se m va/ul lumii cu orice femeie.. legata de promiscuitatea sexuala §i de canibalism: In iii'est tinut“ . Eduin it’linioasa $i rigoarea morala sporita au dus. | f* • lulu mnea ridica o problema mai complexa. la sfar§itul Viilm Mediu. Adam $i Eva sunt infa^isati goi. i ( i profunde.H n itlllin l lot ala. . chiar daca le este mama C t S Mil mMil " t |i *iivme precizat faptul ca nu este vorba de irlandezii ■h fill'll* noastre.„caldura este (ms de mare. iar barbatii §i femeile obi§nuiesc sa um*in piclea goala.. . ci de stramo§ii lor din vechime. de pilda. Iihmile/ii. mafp « i" "I'. §i este o mare cinn» i" nu ii copii sa-§i manance tatal cand moare. unele comunitati au fost caracterizate * l* i nmhale prin definite §i prin excelenta. goliciunea. iar dupa M Imbracap.. i >i»«»iriva antropofagi §i ierbivori. ar fi „mai salbatici decat britanicii.. Dar la ce ni•it Am k hitatea clasica pare sa-i fi acordat o importanta iiIt i. in afara Istoriei. responWiiliMira mformatiei de mai sus revenind lui Strabo. Este limpe|v• 1 " nlru un om civilizat. ► i" n eputa ca o manifestare de alteritate. in antiteza cu starea de cultura.. It i | mananci aproapele. comunitatea care practica nuditaU m plusa in afara umanitatii normale..

.. ca fenomen social. Influenza artei antice. dimpotriva. goliciunea totala nu era vazuta cu ochi buni.“ Randurile de mai sus sunt aproape desavarsite. chiar de bestialitate. iar daca sunt slabi. iar oamenii ii cumpara. fata de acfiunea corupatoare a civilizatiei. Nudism.. Daca se spunea ca haina face pe om. ii mananca repede..]. comunism. ci §i ogoarele sunt ale tuturor: „Ogoarele sunt puse laolalta: unul le stapane§te vreme de un an. canibalism . ii pun la ingrasat si spun ca nu se afla pe lume came mai buna $i mai dulce. intr-o zona unde toate viciile erau ingaduite §i practicate. ci sunt ale tuturor §i nu se impotrivesc nici unui barbat.. lipsa ei il facea neaparat pe om diferit..20 Intre inger f i fiara imbracati [. Aceasta putea fi interpretata deopotriva ca un semn de inferioritate. ca o manifestare a conditiei firesti a omului.]. in vremea cand o glezna zarita pe furis era un adevarat eveniment. intoarcerea la conceptia clasica a fmmusetii tmpului. Negustorii cutreiera tinutul sa vanda copii.]. repunerea in drepturi a mitului Varstei de aur. Oamenii adevarafi trebuiau sa se imbrace cum se cuvine. Femeile nu se marita.adica lumea cu fiindul in sus! Raportul goliciune-licenta sexuala-canibalism s-a pastrat pana la inceputul epocii modeme. Astfel. Daca sunt dolofani.“ „Au insa un obicei rau. sau. pentru ca le place sa manance came de om mai mult decat orice alta came [. . cu toate ca primul element al triadei a cunoscut un fel de valorizare in vremea Rena§terii. toti sunt la fel de avuti. Oamenii Renasterii aveau vederi largi. Omul gol a fost alungat pentru multa vreme la marginea umanita­ tii. Abia in secolul al XX-lea trupul gol a fost din nou valorizat §i in cele din urma banalizat. fiecare luand ceea ce ii face trebuinta [. apoi vine randul altuia §i tot a§a.“ Nu numai femeile. Morala burgheza care a cople§it spiritele in cursul secolelor urmatoare a fost mai pu|in concilianta. toate au contribuit la reabilitarea partiala a goliciunii.

barbatii erau totu§i ac• 11'i . AmazoaliMlf sf inso(eau cu locuitorii tinuturilor vecine. pentru a mentine caraci Iim i I i xclusiv feminin al comunitatii.i (inu(i in sclavie“. si nu fac decat treburi casnice.Cr.i(i. ceea ce explica plasarea amazoaii' I"i la mare distanta.. ci $i in timp. Dupa ... • n.isc.Cum se infafifeazd Omul diferit 21 I Mi'ft dezordinea sexuala este perceputa ca un semn grav t!» nllcritate. ca ace§tia „erau umii li|i . Mai exista §i celebrul caz al amazoanelor. in tinutul I'miiiiliii (Asia Mica). nu numai in spatiu. aflate indeob§te in apropiere unele de altele. ca femeile de I" h i m . le pastrau | i' it. care mliinnesc cu lapte §i cu alte lucruri potrivite pentru varsta Ini Miislumarea conditiei firesti a sexelor atingea un grad de itllfi ilute greu de imaginat. exista mii Ii' locuri. lata cateva amanunte legate de amainiiu-lc din Africa. amazoanele din . de funcfiile inalte §i de treburile ob§tei care i-ar |niii i mdemna sa incerce sa scape de jugul femeilor. De fapt. nu inseamna ca segregarea sexelor este mai ■ •• H de normalitate. h'tin ili' razboinice care traiau. din care reiese ca rolurile erau cu totul ■ ini nate: „Obiceiul este ca femeile sa faca armata. I'i ill ivit unei alte versiuni a mitului. i Iii ' I inlesni intalnirile periodice indispensabile pentru peri" iiiiiiim speciei. mai ales insule.) m |nivcste§te.. locuite exclusiv fie de barbafi. ramanand fecioare. Societa|ile unisex se inscriu in chip i" ‘ llir>u in categoria popoarelor fabuloase. in orice caz inainte de razboiul troian. dar in ce condipi! Diodor din Sicilia (secolul I i. Harbatii i§i petrec viafa pe langa casa. in Biblioteca istorica. in i.si se descotoroseau de baieti. Dupa ce perioada se ini In if femeile se apropie de barbafi ca sa aiba copii. De pilda. potrivit anticilor. H 'i< lemei. iiiiii ile anteistorice ale eroilor. sunt tinu(i departe ilt n inatS. I indepartat.. lor li m nu ifilinteaza treburile importante si toate func(iile puI'ln <. intr-un . inainte de razboiul troian. amazoanele i§i incredinteaza pruncii barba|ilor. o anui imiiii pcrioada.

. Exista o gama intreaga de altfel de relatii sexuale.I Nimeni nu-i jigne^te. Cand roadele se coc. lata un minunat efect de contrast la Herodot.. un neam de-a dreptul angelic: a | rgipeenii sau arimfeenii: „Traiesc hranindu-se cu roadele unui pom cu numele de pontic.. nici pizmasi. de la femeile posedate de salbatici panfl la barbafii rapiti de zane.. nici femei usoare.. Vecinii ii iau ca arbitri pentru di*l ferendele dintre ei. unde nimeni nu indrazneste s .“ a1 Mandeville cunoaste o insula locuita de „oameni buni si cinstifi. care traiesc drept. Oamenii sunt. de la bestialitate la sfirm tenie. Pe insula aceea nu se afla nici hop. nici uciga?i. Se trece] astfel de la canibalism la vegetarianism. alti monstri feminini.22 Intre inger f i fiara Africa au fost nimicite de Hercule odata cu adversarele loi Gorgonele.. printre care §i Engels. iar cine ajunge in tara lor gaseste un adii* ] post sigur. le store in* I tr-un petee de panza §i obtin o licoare neagra si groasa. Dupa cum am constatat.. Nu sunt nici mandri. care ne prezinta. nici lacomi. nici destrabalati. 1 chiar canibale. nici cer§etori §i nimeni n-a fost niciodata omorat. de asemenea. descoperit §i plasat tocmai in vremurile preistorice de catre unii savanti §i ideologi „fc>l mini§ti“. Sed tot anul sub p o m . fiind socotiti ca un soi de sfinti. si cum bucataria ex-j prima cel mai bine sufletul omenesc. curati si due o . nici trandavi. care atata imaginatia. in cea de-a doua jumatate 1 a secolului al XlX-lea.atace. nici iuti la manie. Amazoanele erau astfel reabilitatc 1 §i razbunate! Raporturile erotice dintre fiinta omeneasca reala §i fiin(u omeneasca diferita dau §i ele nastere la o multime de fan* ] tasme. ale scitilor. Comportarea amazoa«J nelor trimitea la matriarhat. nu urase pe nimeni §i nici nu fac nimanui ceea ce nu le place sa li se faca lor. pe 1 care o beau amestecata cu lapte. alteritatea se hranesjte din antite* zele aflate la cele doua extreme fata de normalitate. nu departe de triburile salbatice si insetate de sange. Nu ail nici un fel de arme de razboi...

. nu-i pandea batrane*lti| < umplita... ci comutmirtii I.. oamenii traiau ini'iH'ii /eilor. 'l' ' p h M h i m liica.. care aboleste pur §i ||)M |l|ll III >fitatea.care au vestit Iiu i-ifiro o vreme a egalitatii soeiale. preplllii \ sla de aur.... Salbaticul cel bun. Pe de o parte. Nu individul. departe de toate relele“... o duceau M inn ii |K'trecere.Cum se infdtiseazd Omul diferit 23 % t *In Id ilc stanta ca si calugarii.... a§a ca. Scopul proclamat ..1 1 11 . alat religioase. i.i 1 I n df a doua formula este Utopia. in afara de natura lor ciudata. I ih \t<i de uur $i Utopia • >nn 1diferit ia parte la o viata sociala diferita. 1 Ailn'lipiil a fost preluat de ideologiile §i miscarile mile- . mereu tineri §i in putere. mini principiu de eficienta... cu inima ugoara. Mecanismul social trebuie reglat cu grija.. • milmli si vegetarieni. I • iif lurarea societatii sau. mi avand locul §i rolul sau bine stabilit. o formula foarte permisiva. transpunand intr-un decor exotic ino9»m > Ii ricirea din timpurile primitive.. consolidarea ei > ■ ilcu-a unei ipotetice perfecfiuni? Omul diferit a fost . in care nici o constrangere nu tulbura bucuria i uln a Varsta de aur cantata de Hesiod §i reluata apoi It. Oamenii diferiti n-au Him > mi lomun.. i onteaza. ... ima societatilor fictive. Potrivit poetului grec. construite in jurul a doua fttM I1 opuse. . |.tot fericirea .. alat de indragit de carturarii ilumini§ti. brute si sfinti. care ii deoM HWl'i' de omul obi§nuit §i prea mediocra lui conditie.... lipsita de povaragrijilor. ci la sfar§itul Istoriei. a armoniei si a fe■i (in in deosebirea ca nu mai era situata la inceput. povestea ■9l i >v asemanator. postind in toate zilele“ Ata»* i» t \i h m ( i lac din om o fiinta aproape neomeneasca... Ne inso.este subH i.. . cat si secularizate .ii ale variante. Id n *nsi de suferinte §i de necazuri. dimpotriva. ill |li..

Lipsa de griji a Varstei de aur se combina cu rigorile Utopiei. Unul dintre primele exemple de constructie globala di­ ferita este mentionat de Diodor din Sicilia. Au limba despicata. in primul rand. insu§irile minunate ale Omului diferit. intelectuale si sociale prezentand decalaje. Nu exista nici gelozie. pe pajisti. foarte variabile. Totul este randuit cu grija. Zilele sunt tot timpul egale cu noptile. prin conditiile de viata paradiziace: „Locuitorii nu sufera nici de cald. femeile sunt ale tuturor. cunosc limba pasarilor si pot vorbi cu doua persoane deodata. Insula diferita. Totusi. tot in Biblioteca istorica. nici de frig. unde gasesc tot ce le trebuie pentru a trai. si traiul de zi cu zi. iar copiii sunt crescuti impreuna. Oamenii locuiesc sub cerul li­ ber. „o lege aspra ii condamna la moarte pc cei diformi ori schilozi“. mladiosi si inalti de aproape doi metri. . Sistemul social. Oamenii due o viata simpla si sanatoasa.. dupa care se despart de viafn de bunavoie. desavaryirea biologica." Locuitorii sunt chipegi. nici ambitie. seamana intru catva cu comunismul. datele biologice. anularea contradictiilor sociale §i a tabuurilor sexuale. si priveste vestita insula descoperita de Iambulus in Oceanul Meridional. Traiesc mult. pen­ tru ca datorita bogatiei pamantului si climei au mai multe roade decat le trebuie. Toate caracteristicile mentionate se combina in configuratii nenumarate. Aici domneste toamna vesnica. si functiile publice.. simplu §i precis.24 Intre inger si fia ra adesea pus sa arbitreze in aceasta dezbatere de cea mai mare gravitate... chiar §i hrana. fata de realitatile cunoscute. fara sa se imbolnaveasca. asa ca scot toate sunetele imagi­ nable. Casatoria nu este cunoscuta. Sinteza aduna laolalta cateva teme care vor reveni adesea: integrarea in natura. pana la varsta de o suta cincizeci do ani.

. 1 m \ k ii de Nord. Cel putin n-au t h i m sa cada.. si tit (tinU. im iuI'n/ijia marginala ii explica permanenta migratie. galaxiile ca ultima solutie. IN'ii ivit primei lor vocatii. Asezarea aceasta icii puiule perfect esentei Omului diferit: omenesc si neM . HoI lit If lumii se misca tot timpul. Jumatatea tit1mkI a globului. Venus si celelalte planete. tot mai departe.inume se afla omenirile diferite? Pretutindeni. si aproape de noi. 1 1 11 II .i dovedit destul de incapator pentru o diversitate desliil do mare de forme biologice §i sociale. pas I t ii pus.i niciodata cuprins de panica. al Indiei.sc deopotriva. 1 rmeaza apoi spatiul Scifiei. Mai departe. Luna a fost prima care i-a oferit adajinN Au urmat Marte. Rand pe l mini loate pozi|iile au cazut. care nu s-a lasat Im ii .Cum se infdtiseaza O m ul diferit I m n tiera m obila 25 i tide .. S-a retras in lini§te. granitele Mediteranei coincid cu cele ale . este §i dintre noi. si odata cu ele se misca . si de aiurea. al insulelor britanice. care ramane cea mai putemica. vestitul continent austral si insulele Pacii i l l i i s-au deschis larg omenirilor diferite in vremea marili ii dcscoperiri.nia din planeta in planeta. insirate de-a lungul hotarului tlmiM spatiul cunoscut si cel necunoscut. Fiecare pozitie castigata de t plmatori era pierduta de Omul diferit.i i hiiul diferit. un Extrem Orient I Ii 1niIns hraneste visele de sfarsit de Ev Mediu. I )upa continentul austral. spatiu mai it uni decat universul galactic. bine pus in valoa. dar care. i . I'fill ru Homer. unii oameni diferiti s-au inili i plal spre taramul din strafundurile pamantului. i un la marginea lumii.. Decat i . M.. I vista §i o varianta speciala a migratiei spatiale. nu-i mai ramanea decat sa se m i i Mf mi spatiul cosmic.h ileparte. S ramas stelele.

Lupta dintre ele nu contene§te niciodata. Un periplu pe mari aducea intru catva cu o calatorie pe taramul celalalt. mori ceva mai mult. Lumea noastra locuita. primejdios. povestita de ni§te calatori arabi nevoiti sa caute adapost pe o insula pierduta in marile Indiei. inconjurata de apele Oceanului. in miniatura. chiar daca sunt concentrate. straniu.26 Intre inger f i fia ra Insulele sau planetele Oceanului Un alt concept fundamental este cel de insularitate. O insula $i-atat. din care (a§ne?te crea(ia. insulele au fost multa vreme vazute ca nigte lumi inchise. Calatorul parasea lumea ca sa invie sub alt cer. atatea lumi. In numeroase tradi|ii. Sunt locuri in care se poate intampla orice. Oceanul inchipuie haosul inceputului. unde au avut nenorocul sa dea peste una din acele comunitati de femei despre care vorbeam mai inainte..“ (din Cartea minunilor din India). Ii mana spre munfi. dar §i fascina(ia..insula noastra . care se aflau cu lumea cunoscuta . Antiteza a uscatului. indemnand la calatorii initiatice. Si pentru ca avem de unde alege. oikumena (Europa-Asia-Africa). insula. „Deodata. unde se slujesc apoi de dan§ii pentru placerile lor. mori putin. din inima insulei rasare o ceata de femei al caroi numar doar Dumnezeu il putea §ti. instabil. decat o insula mare. Barbafii vlaguiti piereau unul dupa altul. iata o intamplare printre atatea altele. Pana . Oceanul planetar a stamit dintotdeauna teama. Raspandite in imensitatea unui element diferit. dar cand te aventurezi pe mare. Cand pleci undeva. spun anticii. Fiecare insula era rodul unei creatii anume. Se reped asupra barbatilor. nu era altceva. manifestarea acesteia fiind uscatul. iar barbatul este al celei mai putemice. Cate insule. cate o mie ori mai mult de fiecare barbat. element nedefinit. in alta lume.intr-un raport asemanator celui stabilit mai tarziu intre Pamant §i planete.

.. ca insula este un loc privilegiat penlm i timil diferit.. §i pe alta insula.. care au buza de jos atat de mare..un. incat atunci cand V.i ou peste cmd. de vreme ce si Utopiile $i-au gasit locul tot pe D o insule. () expedite de pe Terra pe Marte ne-ar putea da o .nc mai aproape decat erau planetele oceanului in Evul Mi > n.ilura. isi trag buza peste » 1 * ..i Spre sfar§itul secolului al XHI-lea...| ■ ill '.].. Indiilor orientale! O infinitate de lumi..n Iraga un pui de somn ziua. spre miazazi.an. oximativa cu privire la durata. Pe alta insula. numai in Hn . doar cu . si grozav de H i| . insulele sunt deosebit de ft* . totusi mai inahi decat pigmeii [. m.. ca durata.].i(. Iar pe alta insula se afla oameni cu infadsare . I i ) i ulogorie aparte este aceea a insulelor transcendente... Una ftli liu-iiita de oameni inalti.Cum se in fd tifea zd O m ul diferit 27 . pu* nlora puncte de convergent cu lumea cealalta.. Luna este in zileI. Iar )« nil.I. Iar pe alta insula jfftii a oameni cu fata neteda.“ • dnvodeste.. care au ochii pe umeri •t tHiiu po piept.i . I . greutatile si primejdilli.a lo tina umbra. fiind in acelasi | lH mi laborator pentm experieme sociale dintre cele mai | p HM nsnice. iar in inchipuire erau inca si mai multe decat Kim .. fara ochi. Marco Polo gatt ... la soare. . fara nas. Kimrele rotunde in loc de ochi si cu gura fara buze. fiecare cu spe| . mai ales 1 1 111 . asadar. sub toate infadsarile sale. cand ii asteptau pe cei dintai vizitatori de pe planeta 1 I iiinpii.. La randul lui. ca H n ip.i .ni un singur ochi in frunte si se hranesc numai cu came t i i m.i mi mai putin de douasprezece mii §apte sute. Iar pe alta insula se afla oameni scunzi ili Ini..I.. i oalatorii pe mare inainte de zorii epocii modeme. Mandeville era cat se poate de contin illi hi do rolul „multiplicator“ al insulelor: In uooste insule se afla o multime de oameni ciudati.i do pufinatatea planetelor.i tli’iinn(ele erau comparabile. oa niste pitici. taiata in chip de potcoava.iia. ca ni§te uriasi.i insula [.... fara cap. loeuiese I hihi'Iii sluti si rai din fire. nun .

in vreme ce Oceanul ramanea departe. precum Paradisul polinezian descoperit de explornJ torii §i filozofii din epoca Luminilor. cultura medievala europeana a fost incadraiil de doi poli ai alteritafii. Aflate in afara Istoriei. Pe de o parte Atlanticul. nie neintrerupta. unde calatorul este prim intr-o tesatura de intamplari §i de intelesuri de nepatruns pen tru o minte obi§nuita.utopica. insula lui Circe.28 Intre inger f i fia ra intr-o varianta paradiziaca. In schimb. Scipa ori India. Condipa paradiziaca poate fi de altfel mai mull ori mai putin atenuata. chine/a sau celte (precum vestita Avalon) §i chiar al Paradisului le* restru al crestinilor. insula lui Iambulus . daca nu chiar secularizata in versiuno# modema. depozitar al imaginarului celtu gi scandinav. cu un loc destul d i< marginal in imaginarul geografic al grecilor §i romaniloi Popoarele fabuloase erau a§ezate. adica insu lara. fermecat. Chiar nefiind identificata cu absolutul. insula SirenOi lor.paracli ziace. in zone mai degraba continentale decat maritime. Antichitatea clasica a exploatat §i ea modelul insulai insulele britanice . pe care 1. iar pe de alta parte Oceanul Indian. cu forme can' se adapteaza la evolutia istorica.salbatice. cu dominanta oceanica. dar este evident ca pro* iectul global de alteritate nu se sprijinea in primul rand po o astfel de structura.. manifestandu-se mai mull sau mai pu{in intens. la margined lumii. Este cazul anumitor insule indiene. Mediterana era cam prea cunoscula. cu miturile antice imbogatite prin aportul arab §i raspandite de calatou ..cautat dincolo de Ocean stan au tul Brendan in secolul al Vl-lea §i Columb cu o mie de ani mai tarziu. precum Africa. insulele Fortunate . de regula. insula apare ado sea ca un loc plin de taine. Fara indoiala ca este vorba de un arhetip. La Homer. de la o epoca la alta. acestai sunt neatinse de trecerea timpului §i propun o stare de anno. insu­ lele sau (inuturile indepartate ocupa un loc esenpal in jocnl alteritatii: insula lui Calypso.

mi . mlagtini. colturi pastrate cu grija §i aparate.. Fara a fi cu totul 1 11111111 1 111 1 1 111 1 . in adancul unor (inuturi greu accesible: paduri. Insula misterioasa a lui Jules Verne a aparut in i|Ml IHM MituI „Paradisului polinezian". pentru ca nu a anulat niciodata (| llilnl iilractia exercitata de insula.. insula mai era un spatiu privilegiat al |IH .. entitati diferite. Cautarea de insule ■ i. i iliilc ilc tip insular. insularitatea nu s-a marginit niciodata la insule irn n! propriu al termenului.. §i pamantul ascunde forme hIi. i | | | s ic(uirea insulei ca lume diferita in zilele noastre a | | tiu m.. i... Insule ale spatiului. cristalizat in ||i 1 I ill XVIII-lea... .... poarta deschisa catre Absolut.ii. Marco Polo §i Mandeville se afla P ..i noi reale ori imaginare . . s-a prelungit pana in zilele noastre.ill.Cum se infdtiseazd O m ul diferit 29 t |«i M uni Ivului Mediu. creatie independents. i||mmi. 1 .. |#iili nun peste tot au dainuit ori au fost ridicate bastioah nllri ilatii...un loc de intalnire cu tot soiul de ciudajenii §i mai ■ lint i'ilal(i.. 1... m In miililale.. in | ilc moditlcarea frontierei mobile.i lost insa relativ. conform nevoilor cauzei. I timinilor.. de§erturi. In secolul al XVIII-lea.... i . ca sa nu mai vorbim de |i |lili mai vaste aflate in maruntaiele pamantului ori in in ul m eanelor §i care reprezinta. hotare | iii uneori chiar langa noi.lovedind o adevarata obsesie pentru lumile insulare.i dintre cele mai extraordinare aventuri ale omeniII «nill maiilor descoperiri geografice. 1 liaosul cosmic. a ultimclor mari explorari care au spulberat buna ■ j^ii 1 lanlasmele insulare. oricum cele mai nastru§nice. loc de §edere pen< ..i a insulei. planetele se inscriu in tipologia funiminl.Nu dupa multa vreme a venit insa §i declinul. ca loc de taina §i |H #. . i ll.1 nllil parte. Jipflt la celalalt al lumii. m pi slcri..i-a dus pe exploratori ■ I. in sanul lumii. in pofida unei explorari terestre aparent % .IHiui in in pricina a contribuit in chip hotarator la declan|»ii Hnu.. (tii him! . ni doua aspecte: pe de o parte proiectia in spatiu.

mai cu seama subterane. Alteritatea radicala se pastreaza mult mai bine in unele locuri amenajate ?i aparate de bariere de netrecul. in cetate. imaginata in anul 1896 de J. In ultimul ca/. publicata in anul 1912. i§i pastreaza pe deplin actualitatcu. Este vorba fie de un Altul care a luat chipul nostru (un strain ori un nepamantean). Rosny Aine. alteritatea normala este impinsa spre forme radicale de alteri tate. fie de un membra al comunita tii caraia i se atribuie un suflet diferit §i chiar o infati§aiv ce urmeaza sa se schimbe. in inima zonelor continentale. . nu sunt nicidecum deosc biti. insulele Oceanului ofera solutii de izolare tot mai putin eficiente. pe care comunitatea nu le mai poate ingadui.a devenit mai degraba o punte de legatura decAl un obstacol. Lumea uitahl a lui Arthur Conan Doyle. dar §i civiliza|m evoluata cautata de colonelul Fawcett in Amazonia. iar comunitatea este ameninfata din interior. Sunt peste tot! Suntem inca departe de a fi epuizat toate posibilitatili' Cea care ne framanta cel mai mult este ca Ei se afla prin tre noi. ba chiar seamana cu noi. Ca mfafi§are. Minunata lume a pesterilor. Fascinatia insulei §i semnificatiile insularitatii. spatiul acvatic . A§a s-al intamplat. a§a ca sunt §i mai primejdiosi.cu exceptia mariloi adancimi . ale extraterestrilor repre*' zinta cateva puncte dintr-un arhipelag al alteritatii integrat m lumea noastra. de pilda. Avem de-a face cu o aplecare a spiritului care tine de fondul esential al imaginarului. tinuturile salbaticilor din zilele noastre ori ale celor din urma dinozauri. ca manifes-i tari ale alteritatii radicale.30 Intre inger f i fia ra date uitarii.H. sa devina diferita. cu evreii in Germania nazista sau cu dusmanul de clasa in lumea comunista. precum $i bazele. care ramano scrierea clasica a genului.

Se poate astfel presu­ m i■ e isicnta unor lumi paralele.... ..Cum se infdtiseazd O m ul diferit 31 \I* tlaca dorim cu orice pret sa intalnim fiinte difei. li nlle dc acces nu vor fi o problema §i totul se va petrece . solutie radicala. distance de mii de ani-lumina.. plituctare ori interplanetare $i nici de a da vreun intern in direct. daca-1 chemam. de natura sa rezolve toate 1 lit iilin(ilc.. Ai nevoie I p ii ulmc de gratie ori de un dram de noroc pentru a te bucuI f| ii... mu dupa regulile imaginarului. I Nit i mi ne apropiem bine de ei ca se fac nevazuti. ♦ » nmir nu ne impiedica sa trecem peste determinarile ll* . integrate in lumea noastra M nllnii' nilr-o alta dimensiune. nici spafiul... cu conditia ca prezenta pl I hr solicitata.. nu va zari niciodata vreun •lull vrcun spiridus.. nl'isiuiiti carora li se atribuie uneori trasaturile Omului [iIHmh. este greu de contactat.iillora... afirmand ca Omul diferit este asemenea spiritelor: lllM lui ca vorbegte despre el.. aventura fiind rezervata celor initiati ori i ii uinplu noroco§i. K Nimeni n-a vazut si. probabil. Cei i multi dintre muritori afla despre existenta lor din marlllli. Ii*vara^ia lui.1 I tin v f t / U t . Nici unul dintre ace$tia nu m |i i a dornic de a-$i trimite reprezentantii la conferin» l. vreun om al zapezilor ori vreun extrateplilMi plimbandu-se pe strada. Daca inlaturam oafH . I * iik iM do complicate in aparenfa. Daca-1 dorim.firtllillr. J 111 E 1 1 t'l im ipiul de „eluzivitate“ I »in ncfericire. L-am putea parafraza pe La Rochetn mill. ceea ce inseamna abolirea il *i" * dasic. dar nu multi sunt cei care lil ( . ncru de altfel inevitabil in cazul celor nevoiti sa . teoria cu privire la <I I i i i i i I ilil lit se dovedette pana la urma cat se poate de sim|lii h i i stu putand aparea oriunde. nccsta se dovede§te a fi extrem de discret.

ne obsedeaza.32 Intre inger si fia ra Eluzivitatea este termenul propus pentru definirea nesfanji* tului joc de-a v-ati ascunselea. Bertrand Meheust 1 a folosil in anul 1978 pentru a descrie fenomenul farfuriilor zbiiiiltoare.Sunt mai multe lucmri in cer si pe pamant. dupa parerea lui. Parcursul fiind cunoscut dinainte. nu no putem indeparta de reguli decat prin mijlocirea Omului diferit . prin mijlocirea ttj ceea ce poarta indeobste numele de „trairi mitice“? Un vin ori o ipoteza §tiintifica? Un artificiu literar sau o perspecti\ n filozofico-religioasa? O psihoza ori o constatare de bun-simt? Celebra replica hamletiana lasa deschise toate posibilitati le: . intelectual. Sa fie un joc ori o participare „reala“. nu ne-a parasit nici o clipa do la inceputul Istoriei. de la creaturile pamanteno necunoscute pana la extraterestri. Suntem cu topi programati inofl din clipa nasterii. Ne aflam pe taramul credintelor. Prin Omul diferit este pusa la indoiala insasi conditia umiw na „normala“. in filozofia ta. Dupa cum nimeni nu va putea dovedi ca nu exista. De ce oare? lata o intrebare ce cu prinde mai multe elemente. intr-o acceptiune largita. Avem. moral ^ l | social este extrem de limitat. dccrtt. asadar. nici macar jocul sau visul. Horatio. „ostentatia si disparitia“ caracterizea/a „toate fenomenele misterioase. nimic nu este gratuit si nici nevinovat. al carei spatiu biologic. Desi nu-1 putem zari. Jean-Bruno Renard il preia. De ce? Cautarea Omului diferit este una dintre aventurile celo mai fascinante pentru mintea omeneasca. de fapt..“ In orice caz. Tine de miezul tare al imaginarului Convietuim in simbioza. de la fantome pana la ma< nifestarile parapsihologice“. Nimeni nu va putea dovedi vreodata ca Omul diferit este o fiinta in came si oase. tot dreptul sa pornim in cautarea unui principiu unificator.

Desi este o reflectare a constii iinnstre.. cele doua tendinte contradictorii se intalnesc.. \i leI. . ItiH • ii A(ia simturilor se afla fata in fata cu aceea a spirituj) Niiiui ii este inabusita si toate legaturile cu ea sunt rupte. If se pot desfasura in voie. Aflat undeva intre natura neimblan■in ci ul /eilor. >. . Este calea cuceiihit titm ..Cum se infdtiseaza O m ul diferit 33 Ai t da exprima deopotriva visul intoarcerii la origini si H i» ii ill pci fectionare... DacS nu ajungem la el. |e care numai Celalalt este in stare sa le ofere. omul este ispitit deopotriva de cele doua (dttilii! i ilc existenta. pentru a gSsi elementele ne. cu granite schimbatoare si adesea M u. I eautSm cu disperare. acoperite de pojghita civilizatiilor.. Ajungi astfel incestuos . a slintilor... ci doar legile firii. cunoasterea i' i> il 1 ori inaltarea spirituals pana la identificarea cu 1 ui dllnuveil iata scopurile inalte cautate cu ajutorul unor M I. reeditand cunos. l. Sexul | Iftnyclc nu sunt ingrSdite in nici un fel. intr-o anumitamasura. ()mul diferit incepe sS se rSspandeascS prin lume. ih infranate. Este lumea dinainte de bine si de rau. Zeul IIin i ie aseamana prin faptul ca resping mediocritatea inn i i prin sensul profund al libertatii fara margini. . > I in i ni. I In i< )mul diferit nu este. fc mile atras de universul primitiv: bogat si exuberant.. nemSrI I I .ise.nn ie a lui Frankenstein. o lume in .il prin procura. fi I imlt. riscam sS 1 1 C .. decat omul i 1 M i procura... trebuie sa constatam ca. odata venita pe lume. * I mcearca sa se elibereze de materie si sa-§i depaseasca killilllM prin puterea mintii §i a sufletului. deoarece nu exista Piiin I nptul ca se intalnesc la tot pasul este dovada unor t.n■unei comparatii.. i ■Hu ilr constrangeri. n itn .i f 1 11 1 I I .i nUeleptilor.. Incestul si an( fi'l"'i ifin nil mai apar ca nigte crime. devine totodata o entitate independents. Stapanirea lumii.i meepe sa-si traiasca propria viata... tabuurile sociale.i linn nscunse. dar puse pe seama unor societati difeIM un...

34 Intre inger f i fiara ramanem mereu singuri. este un indicator esential.ca sa injelegi ceea ce se petreco la noi. redevine istoria noastra. dragoslc. Omul diferit intruchipeaza tainele unui univers inepuizabil. fieca­ re ideologie se exprima prin propria productie de Oameni diferiti. de ex* tratere§tri care vestesc sfar§itul lumii §i un soi de judecalrt de apoi. Istoria Co lorlal|i. Fiecare cultura. Mereu. Numai ca in prezenta unei alte lumi. Dincolo de calitatile arhetipale.. . Celahill poate deveni calauza spirituala ori mantuitor. fiind incercat de sentimento amestecate de dorinta $i nelini§te. disparitie in neant. carei sfarsit nu este cunoscut dinainte. 1 Omul diferit oglinde§te deopotriva permanentele spiritulm omenesc §i avatarurile sale de-a lungul Istoriei.. Trebuie sa inlaturam cu orice pret zidurile intre care se allrt intemnitata omenirea. Vorbeste-nn despre Omul tau diferit si-am sa-|i spun cine esti. fara a intelege nimic esential in ceea ce private fiinta noastra.mereu altul . fiecare epoca. omul se arata deo potriva curios si cuprins de frica. Insula canibalilor §i farfu ria zburatoare a extratere$trilor ne atrag intr-o aventura al. Este cazul in sulelor paradiziace locuite de drepti ori. a carei in fati§are se schimba dupa imprejurari. Omul diferit se remarcft printr-un §ir intreg de insu^iri secundare §i schimbatoarc. cantul sirenei cu mesaj echivoc: cunoastere. Ajunge sa te uip lu chipul lui . Pentru istoric. fiecare generatie. este o faptura cameleonica. viata vegnica sau moarte. plin de fagaduinte si de primejdii. decodificata. Aspiratia religioasa este lesne de identificat. mai incoace. descifrata. ce nu poate fi patrunsa §i nici stapanita. Adaptabil prin excelenta. ca o obsesie. armonie. destinul $i locul nostru in Univers.

omul §i zeii . im (fj^iiiimaUi de fluviul Ocean. Lumea locuita. avand printre elementele de baza pajigtea ■i.partite. Locuri ce > can zei §i zeite.l.natura. preluata • fi | i ln (ionata de greci.1 .lftjcnii. nasterii si mor|ii. tli 1 capatul lumii —aflate de-a lungul malului interior Mil p iiisiile . i A*ii sc prezenta amalgamul originar. oikumena. carturarii i ii . ii/urile de zi cu zi.isuinat raspunderea asupra lumii si au schimbat unele "lit. lot aici se aflau popoarele fericite. agadar.11 . incepand cu secolul al Vl-lea d. cu . im I itvoi luxuriant. despre care Homer spu■iliiccau o viata fericita §i §edeau la ospete alaturi de zei. atunci cand cele trei ii|nmonte ale universului . ciclopii ori simin I. numita Oikumena In | uncle faze de evolutie.i inllorita. etiopienii. Hesiod §i altipoefi dinpeK kIn haica. simbol al vietii. avea la n hit ■ ii Ibnna unui cerc ori a unui dreptunghi.iu. precum vestita insula a lui Calypso. Mm lar/.Cr.nu erau (i ilr .. dar ll lii|ihiri monstruoase.if iiimcau. grijile m. necunoscut. Fluviul Ocean a devenit un ocean adevarat. printre altii. al carui mai exterior dadea spre m i i n|niliu ncdefinit sau. in orice caz. TinuturiI. pentru care Istoria »i ttpi im' la Varsta de aur §i care nu cuno§teau. evocate de Homer. insa edificiul s-a sprijinit in continuare pe vechile in'lli.ofereau spectacolul celor mai felurite minuni i* ii m. Acestui spatiu situat in afara Istoriei . ca gorgonele. Omul diferit s-a incadrat intr-o u » In nul neografica originara din Orientul Apropiat. . O insula mare. grifonii.II Mon§tri si salbatici i >insula mare.

Pe insula cea mare s-au ivit trei continents Europa. se ingirau o zona rece. Asia §i Africa.). le transfigureaza §i in cele din urma le asimi leaza. Exilat la Tomis. alteritatea era din ce in ce mai evidenta. o alta temperata. de la un pol la celalalt. Pe globul pamantesc. si din nou o zona tempo*. Naturu. apoi o zona toriilit de-o parte §i de alta a Ecuatorului. nimic deosebit: dispunerea seamana in chip izbitor cu datele climatice reale. pe tarmul Marii Negro. §tiin|u le analizeaza. Metoda gtiintifica. Omul normal trebuia sa locuiasca in centrul lumii (Grecia. Nu s-a schimbat nimic esential Raporturile dintre centru (Grecia) §i periferie (marginilo Oceanului) au fost in continuare supuse acelora$i criterii si acelora§i valori. fhntele. coivs pundea in mare teritoriului greco-roman. cand era frig sau cald. Pana acum. practic singura in care se putea trai. spre sud.36 Intre inger f i fiara marile alaturate. dezastrul climatic era dcplm. rata §i una rece. clima. m interpretarea anticilor. Ceva mai sus. atribuita filozofului Parmenide (sci al V-lea i. era fara masm. care nu este altceva declifj o mitologie travestita. in noua lor forma. nu se opune nicidecum mitologiei sau ideologiei. O teorie asupra climei. Cu exceptia faptului ca. exacctltn diferentele §i situa normalitatea intr-un teritoriu limitat. spit' nord. teoria celor „cinci zone“. societatile erau toate implicate in jocul dc terminat de geografia putemic ideologizata. inventata de greci. deosebit de riguroasa. 1st.» Zona temperata. lucrurile incepeau sa . ceva mai jos. Departe de a anula miturile.i< inrautateasca. Catre grankele Imperiului Roman. Ii .Cr. Mediterana). Pe masura indepartarii de aceaM ta regiune. Frigul si caldura Grecilor le placea simetria §i credeau in virtutile geome* triei §i logicii.

ceea ce explica ' Milmiii'ia locuitorilor.. . al III-lea). „degetele | 'ii l i inami $i de la picioare ale locuitorilor sedesprind cand Him 1 ale de haine.„caldura este atat de mare. al III-lea i.Cr.. InIn. V i' i aI IV-lea i. la nord de Marea Neagra. 1 A.). >Mm departe... tara a alteritatii prin excelenfa.. naturalist §i enciclopedist...I. care a adunat elemen•. M • ipie siid. dupa spusele lui Diodor din Sicilia..Ii in istoria Indiei.. E • i>nmelria mergea mana-n mana cu ideologia.i .. insotiti de calauze competente: Herodot §i Dio'im Sicilia. Hiiili(ia de poet cu cea de explorator al tinuturilor arclit t' I.i faca din lumea greco-romana teritoriul exclusiv . in tara scitilor. pe trepte de i' i a iii din ce in ce mai accentuata.. pana §i focul i§i pierde puterea. intr-un | | m in r a r e .. ambele ll . pit iiiil se ingroasa aerul. Aceste lu­ pin i Inpio/itoare se petreceau la o latitudine mai joasa decat §1'* l" 1 1e se afla Moscova ori Sankt-Petersburg. de finuturile inghetaili In Pol ?i de cele fierbinti de la Ecuator. 1 1 1 1 1 I . Ctesias (sec. npale legate de subiectul ce ne intereseaza. in ■ Matran (23-79). se petre.“ In vecinatatea Ecuatorului nu p (mini trai.. 1 si gen de degradare. Ovidiu parea sa-§i fi schimk ti.Cr. autori ai marilor istorii universale. Pe urma venea frigul absolut. despartit. dar in sens invers.alitapi geografice §i umane.. §i el fin inI sau Solin (sec. iar ||filiiili ile bronz se despica sub §fichiul gerului“. meat p I" i hi ile amiezii locuitorii nu se pot deosebi unui de altul.ii na manca bucati de vin inghetat si constata ca zaI | * i • nu mai ajungea sa se topeasca de la o iama la alta.Monstri f i salbatici 37 ilc nord a Imperiului. con■»li(iiU 1imalice erau inca §i mai cumplite. „La granita dintre Egipt §i finutul trogloditi» ' ipune tot Diodor ..thiforie in ju rul Pamantului (I): Marele Nord N» iMoptinem o scurta trecere in revista a periferiei luI inlin e.) §i Megastene (sec.

care au paral alb din na?tere. 1 In ceea ce priveste intelcpciunea.. „Aici domnegte temperatura coi mai blanda. ciuddfenii biologice si manifestari sitpnhl naturale. $i. amestecandu-le cu came (le animale. . Iar tigvele le impodobesc cu aur §i le folosesfl drept vase pentm baut“ (Solin)..il nesc fiare fara numar“. Arimaspii au un singur ochi in mijlocul fruntn il se bat cu grifonii . concentra prin cipalele figuri ale alteritatii. in care „se int. in sfargit. Sunt socotiti sfmti“ (Solin). sa-i cheme pe cei apropiati. Neurii . Hrana do /il cu zi si-o iau din copaci. traitori spre granitele asiatice ale Scitiei. „pustiuri intinse". Esedonii obisnuiesc „sa cante la inmormantarea radelor. despart tinuturile locuite de tribm i antropofage (Pliniu). Nu cunosc nici dezbinarea. Locuintele lor se afla in paduri. iar aceste paduri sunt sfinte. Arimfeenii. au scapat pe vecie de lacomia publica" (Solin). cazul satarhilor csttt exemplar: acedia.Au ochii cu pupil** verzi si vad mai bine noaptea decat ziua“ (Solin).. cat §i in rau. care nu par a fi supiisu teoriei privitoare la clima. „Obiceiurile popoarelor din inima Scitiei au ceva salbatiol locuiesc in pe^teri. imij suferinta §i sunt buni §i blajini din fire“ (Solin). iar aeml este intotdeauna curat. Salbaticie fi cruzime: aici „totul este de o mare cruzime... „oprind folosirea aumlui §i argintului.“ Intelepciune si bucurie a vietii: hiperboreenii. atat in bine. se hranesc ctfl frncte §i nu fac rau nimanui. l| seamana destul de bine: „locuiesc in paduri. sugandu-le ranile. locuiesc in tinuturile polare.38 Intre inger si fiara Sa incepem cu Marele Nord. incepand cu omul insu§i“. Pentru greci.mon§tri inaripati . spatiul scit. §i mu cu seama Sci|ia profunda §i prelungirile sale. in preajma marii lift iesc albinii.ca sa puna stapamiil pe aural si pietrele pretioase din tinut. sa sfasie mortii cu dintii §i si faca mancare din acele bucap.. beau din tigve [. „popor pirnfericit“.] beau sangele mor(i lor.

de pilda. este supus dreptatii prin saracie.Monstri si sdlbatici 39 I m i rlillalt capat al Europei. o formula inedita de orga■ M IM (M ilitica: „Regele nu are nimic al lui.prezinta mutaH climatice. dar mai intai beau din el. Saamintim. „femeile sunt la dispozitia tutui nu exista casatorie“ (Solin)... t h m l. Este un tinut „bogat in fhicte. strabatut de fluvii maiestuoase.insula Thule .. iar pentru ca zgarcenia sa nu-1 intoarca | t ulca cea dreapta. " iiilorii din inima Africii „sunt cumpliti la vedere: unii i -i sunt lipsiti de ochi. se p r e s c h i m b a i>*i. una care i se pare potrivita“ (solutie Him evitarea monarhiei ereditare si a pomirilor tiranice). m ■ pentru o vreme. insulele britanice. pe o inland de la bestialitate la inocenta ori chiar la sfinte|iH 1ol'crea mai intai de toate o bogata colectie de monstri: 1 liimlc mcridionale. iar chipul le este turtit si stramb. „invingatorii i§i ung obrazul cu sani. exista legi temeinice. principiu suprem hlii. Nu deosebesc binet(t i in " Alpi spun ca „ghicesc viitorul". Locuitorii se hrai i MInpte $i cu vegetale. cat si morale. 11 11 . lili # i ■ oc aproape in tot timpul anului“.. >u c u v a r c o l a c ii : „ l a o v r e m e a n u m e . canibalismul si incestul sunt foarte rt*|(inulite. cxcelau in privinta curiozitatilor de ordin biologic. I*i ntia dintre insule. Asa i< mi mai constatat.InI producea mai cu seama ciudatenii morale. Totul apartine « miiIiii. in ciuda deosebirilor reale ale configuratiei geom H»' i s l e tot Marele Nord. care il impiedica sa iasa din nil le cj'.alitatii. Utopia este si • c nla. prelunlr.u ii liipelaguri mai indepartate. scaldate in soare.1 ip o i se in t o r c l a in f a t i s a r e a d i n t a i “ . de n m i e nu are nimic. I n 1 1il i s it. 'in . C K u r I ilhilorii’ in jurul Pamantului (II): tinuturile insorite ! . Nu are nici o femeie numai a lui.manilor. sunt un soi de replica i| i(iuI scit.. plin de ciudatenii §i de cont» Acdaiji tinut urias. nordul extrem .

precum §i copiii. nu simt nimic altceva in afara lie placere si durere. dupa unii autori. ace§ti oameni urasc soarele (Solin) si au dreptate. India era neintrecuta. intre stanci pline de pc> teri. Daca accentul este pus pe uratenia fizica. nu §tiu nimic §i nici nu vor sa afle §i vorbesc numai prin semne. Calatorie In jurul Pamantului (III): periplul indian in termeni de alteritate. La atlanfi. dar macrobienii bateau toate recordurile. se hranesc cu §crpi §i „ne§tiind nici o limba. nu §tiu ce este cinstea si frumusetea. Din pund de vedere geografic. locu infele lor se afla in vecinatatea marii.40 Intre inger f i fiara alpi au gura atat de mica. Nu an arme §i se hranesc numai cu pe§te (Diodor din Sicilia). mai curand §uiera decat vorbesc" (Solin). prapastii §i trecatori. caci. himantopozi care se tarasc in loc sa mem ga. Ihtiofagii „stau tot timpul goi. Sirul monstri lor africani continua cu salbatici paro§i. etiopienii traiau o suta douazeci de ani. unii nu au limba §i vorbesc prin gcs* turi §i semne“ (Solin). aceasta este inso« tita de anomalii sociale §i morale: intr-un domeniu in can' nordul permitea alegerea intre Bine §i Rau. capcani. o alta trasatura africana era longevitatea. incat nu se pot hrani decat cu ajuto rul unui pai de ovaz. satin. troglodifii traiesc in pe§teri. „nimeni nu poarta vreun nume“. Po­ trivit lui Herodot. blemi. Gamfazanpi se feresc de tovara§ia altor oameni. legate prin carari §erpuite“. deoarece caldura prea mare distruge personalitatea §i legaturile dintre oameni. tinuturile prcu calde prezinta imaginea unei vieti sociale extrem de alteralc. ajungeau la o mie de ani. j Alte fiinfe omene§ti. In sfar§it. era situata in punctul de intalnire a doua extreme care se intareau reciproc: zona tropicala §i hotarelc . pentru ca au picioarele moi. Astfel. §i mai ciudate. impart femeile si tuimele.

monstruoase.ile caini uria§i“ (Pomponius Mela). oile §i cai ii i . iar regii traiau * .i.. up. nbila !ji rafinata se intrepatrundea cu manifestarile 'j* -m(.. „Nu au nici dureri ile . in schimb.India .. bube la gura §i nici un fel de alta boala“ (Ctesias). Copacii .. aici nu iiIm t niciodata.i doua palme (aproape trei metri).i iiproape in stadiul de animalitate.i pi imitiva.' I un tinut al contrastelor. I lementele de civilizatie prezentau contraste asemanatoau |inutul avea orase numeroase §i bogate.insemna de altIndia propriu-zisa.tii mai mari decat magarii (Ctesias). incat nici o sageata nu ajungea in varf I \iimIiiis). fund pe deasupra perfect sanato§i. Civilizapa it. mu . . in India ningea. dar cei in. In ininia tarii traiau in schimb pigmeii. . \ [ limn erau mari §i putemici si se luptau cu leii. ii M ititti i sc caracteriza prin abundenfa §i gigantism. in primul rand mantihora „cu chip de mu .. Potrivit lui Ctesias... aflai. circulau tot soiul de zvonuri. alaturi de o populade primitiva. traiau nespus de putin: unele femei zamisli hi la cinci ani §i nu vietuiau mai mult de opt.1 marimea unui leu §i cu pielea stacojie“ (Ctesias). Curtius Rufus credea i i nimiimpurile se succeda in ordine inversa: cand era cald in I.. oameni cu pielea neai . capatul lumii.. Altli. insu§i numele .itnl de inalti. prin excelenfa.. adica.1 . dar vanturile suflau in schimb foarte tare [. i n |i ivire la clima §i la conditiile naturale din spatiul > liitljitti... Nu au .ii multi nu tree de un cot si jumatate“ (Ctesias). 1. dilerana.. Unii indieni erau inaki de cinci t n| .. ceea ce le ingaduia i nice pe elefanti la fel de lesne ca un om obi§nuit pe cal.. I htii iraiau peste o suta de ani si ajungeau chiar la doua »ui.. se deschidea larg un unoscut..i i Ibarte scunzi: „cei mai inahi au doar doi coti. un lux extraordinar. ci intreaga Asie a musonik|. iar fumicile „mari i ill ni‘.]. la sud ca §i la est. „Cele mai mari animale se afla in India“ (Pliniu). Nu lipseau nici anillinli I. .Monstri si salbatici 41 ijpii ninhn. nici boli de ochi §i nici macar dureri de dinp. Itti tmmi miens care.

42

Intre inger §i fiara

Printre reprezentantii acesteia din urma se numarau §i pigmeii. Aveau parul pana la genunchi §i chiar mai lung. „Nu folosesc ve§minte, ci se acopera cu parul §i barba... Atunci cand au tot trupul acoperit cu par, i?i pun o cingatoare si, prin urmare, n-au nevoie de ve§minte.“ „Madularul lung fi gros le ajunge pana la glezne.“ „Sunt arca§i iscusi^i... Vaneaza iepuri si vulpi. La vanatoare folosesc, in loc de caini, corbi, ulii, ciori §i vulturi“ (Ctesias). Se vorbea uneori de vechea lor lupta cu cocorii. Potrivit lui Aristotel, pigmeii tra­ iau in pe$teri; Pliniu spune insa ca „isi faceau bordeie din lut, pene ?i coji de oua“. Capcanii (cinocefalii), locuitori in munp, erau inca §i mai aproape de natura salbatica. „Ace§ti oameni au cap de caine §i poarta ve§minte facute din piei de fiara salbatica. Nu vor­ besc, ci latra precum cainii... inteleg limba indiana, dar nu pot raspunde decat prin latraturi ori prin semne... Se hranesc cu came cruda... Poporul acesta poate ajunge la o suta douazeci de mii de oameni... Traiesc din vanatoare §i nu cunosc nici o meserie... Cresc turme de oi, capre §i magarite; laptele il beau.“ Capcanii (cinocefalii) le vindeau indienilor chihlimbar §i purpura, pe care o scoteau din plante, primind in schimb faina, tesaturi §i arme. „Foarte priceputi la trasul cu arcul §i la amncatul sulitei", se adaposteau in pesteri $i se imbracau in piei argasite. Aveau „o coada deasupra §ezutului, ca la caini; dar mai lunga §i mai paroasa“. De altfel, se !ji impreunau asemenea cainilor, orice alta pozipe fiind socotita nepotrivita. Traiau mult, pana la doua sute de ani: „Dintre toti oamenii, ace§tia traiesc cel mai mult“ (Ctesias). La toate acestea se adauga §irul obi^nuit de anomalii bio­ logice: oameni fara gura; oameni fara anus; copii care se nasc cu din(i $i cu parul alb; oameni „cu urechi atat de lungi, incat se ating una pe alta §i le acopera spatele §i bra(ele pana la coate“; oameni „care nu mananca, ci traiesc doar cu mirosul fructelor“; sciapozi; blemi...

Monstri .fi salbatici

43

I Unroll) de bogatie §i de lux, pomenite adesea, India era | ..... .. prin simplitatea, intelepciunea §i dreptatea locuitoM M l'M Ii ulienii sunt foarte drepti" (Ctesias); „foarte drepte“ sunt j| |i"|uilii(iile marginale, ca pigmeii §i cinocefalii. Admiratia Ii ImliI'pla mai cu seama spre Intelepti, care impresionau prin | | iil . nu le pasa de boga|iile din lume §i prin forta spiri|H Innlii |l morala. „Sunt invata(i sa indure suferinta... Unii sunt fei limpiil goi, intarindu-§i trupul cand la gerul Caucazului, cand t# Hii hi, fara sa se planga. Dispretul fata de durere le aduce i ' respect, precum §i numele de intelep(i“ (Valerius i mills). Conceptia pitagoriciana a nemuririi sufletului |ii i i 1 nindu-i un teren fertil in spatiul indian. I > pusirea conditiei umane prin concentrarea puterilor i Hnn|n. pana la punctul in care materia §i funcpile biologice ||iini< .m dependente de voinfa, pare a fi mesajul fundameni | «l nr.mis de indieni, calea indiana ducand la statutul de i Im dilcrit, putemic spiritualizat §i oarecum dematerializat. i n .linismul avea sarecunoasca in acest model unele din Hit i i m ile sale majore: prevalent sufletului §i a nemuri| me.tuia, dispretul fata de moarte, recunoasterea unui zeu (| m m. Referirile Sfantului Ieronim §i ale Sfantului Augusi|ui ln lii .ecta gimnosofi§tilor sunt semnificative in acest sens. n< li*p(ii sc fereau sa procreeze, se hraneau „cu roadele po| inilor de pe malurile Gangelui ori cu mancaruri obi§nuite ili nuv si faina“. Regele „le arata o deosebita veneratie §i ■ ca pacea tinutului sau este adusa de rugaciunile lor“. lira \ il"ta(ia lui Dumnezeu §i abstinen(a: exemplul indian intai. i pnncipiile creatine §i le oglindea valoarea universal!
.1

K
11

1111111

.1

I
11

Omenirea fragmentata
In rivilizapa greco-romana, Omul diferit, in cel mai profund ii n a l termenului, nu reprezenta decat cazul-limita al unei in. i1 11a(i funciare, al unei structurari puternic ierarhizate .
1 1

44

Intre inger si fiara

a fiintelor, comunitatilor §i categoriilor sociale. Se afla hi capatul unei scari, in punctul in care omenescul se invecinu cu alta conditie: divina ori animal ica. Trecerea era insa treptata, fund inscrisa atat in spatiu, cat §i in imaginarul social. Centrul lumii era desparfit de periferie prin mai multe cercuri de alteritate. Astfel, Tracia, situata intre Grecia $ i Dunare, reprezenta o zona intermediary, care unea §i despartea deopotriva cetatea greceasca riguros structurata $i imensitatea fara margini a spatiului scit. Tinutul asigura tre­ cerea dintre cei doi poli opu$i: cultura §i natura. Era plin de contraste si de excese, nu atat de putemice si de grave ca acelea constatate mai departe, spre nord, dar care nu se incadrau totu§i in notiunea de echilibru, al carui secret il de(ineau numai grecii. Tracii nu erau nici canibali, nici incestuosi, ci doar poligami. Poetul Menandru, citat de Strabo, da amanunte precise cu privire la dragostea lor nemasurata pentru femei: „La noi nimeni nu se casatore§te cu mai putin de zece, unsprezece ori douasprezece femei, ba chiar mai multe. Iar daca se in-1 tampla ca vreun barbat sa moara dupa ce s-a insurat numai cu patru-cinci, §ti(i ce spun oamenii? Sarmanul! N-a apucat sa se insoare, n-a cunoscut iubirea!“ Aveau, de asemenea, o fire schimbatoare, se impotriveau disciplinei §i efortului sustinut §i dovedeau lipsa de masura la bautura ca si la casa-1 torie, fiind stra§nic de betivi. Alteritatea fiind legata de distanta, cele mai indepartate triburi trace prezentau particularitati si mai accentuate. Aflap pe malurile Dunarii, getii ii apareau lui Herodot ca fiind cei mai drepti dintre traci si de o vitejie fara seaman. Aveau ni$te rituri de nemurire deosebite, printre care o spectaculoasa trimitere de mesaje catre zeul Zalmoxis: „Mai multi ge|i se asaza la rand, fiecare avand in maini trei sulite, in vreme ce ceilalti il apuca de maini si de picioare pe cel ce urmeazS '
j

Monstri $i salbatici

45

|i li> minis la Zalmoxis. II leagana, apoi il arunca in sus, | ' lii it m Id incat sa cada in varful suli{elor.“ Dincolo de exces, fill vni ha aici de proiectia in spatiul getic, ca la indieni, a (M , ipiilor pitagoriciene ale nemuririi. Periferialumii cuprinm ili mi sir de laboratoare in care puteau fi incercate §i perfecjr'ii a, ulcile abstracte §i constructiile utopice ale grecilor. A. dasi sistem structurat pe paliere se gasea in (ara sciti|i" I'utrivit lui Herodot, cei mai apropiati de Dunare §i de Miih'ii Neagra se ocupau cu agriculture §i traiau din produi» I' i .i Id dobandite: mai departe se aflau plugarii „care seaiii.mii yi.iu, dar nu ca sa- manance, ci ca sa- vanda“. Mai 1 1 tli pmU‘ erau nomazii, iar la sfar§it de tot neurii (vrajitori) Km midiofagii (canibali). i n ometria spatiala se transpunea la scara temporala. BarImih ullaU intr-o zona geografica mai apropiata, precum tra. H iiM trasaturi asemanatoare cu ale grecilor din perioada -au m1< '. i I’opoarele de la capatul lumii se inscriau intr-un timp i pliili mai indepartat, timpul dinaintea Istoriei (domnia lui EiiHnis, Varsta de aur). '.|iii(iul normal prin excelenta era cetatea, creatie intru totul .....in.i /non politikon, sintagma formulata de Aristotel §i lull 1 adesea in definirea omului, cuprinde, in afara de cona H | nl derivat de animalpolitic, sensul initial de animal citadin .I Id Injtolis = cetate, oras). Filozofiil isi explica gandirea: „Cel * ' pi in lire §i nu din intamplare, nu are cetate este mai mult (III m m pu(in decat un om.“ Domeniul extracitadin apartinea piiinii. liarei ori divinitatii. i i lnlea era insa §i ea structurata pe mai multe niveluri, po­ ll n il unei ierarhii biologice §i sociale care corespundea intru Ml va pi incipiilor spafiale ale a§ezarii popoarelor. Femeia, Ini • a omeneasca neimplinita, alcatuia ,jumatatea salbaii' n i cetatii" (P. Vidal-Naquet); copilul, sclavul, me§te§upiml ocupau la randul lor pozi|ii subalteme. Normalitatea,
.1 1 11 1 1 111 1111

46

Intre inger f i fiara

invocata ca element de referinta, era pana la urma reprezentata de un nucleu extrem de concentrat. Infirmitatile constituie un caz aparte. Potrivit grecilor, frumusetea fiziea (sau cel putin normalitatea fiziea) era strans legata de frumusetea (sau normalitatea) spirituals, prejudccata care a strabatut multe secole. Inauntrul cetatii, infirmii, cu diformitatile lor, corespundeau popoarelor monstruoasc de la marginea lumii, apropiindu-se de limita de jos a condifiei umane, iar uneori de cea de sus (precum anumiti eroi „marcati“ fizic). Cetatea nu putea in nici un caz ingadui prozenta unor asemenea „straini“. Platon le multumea zilnic zeilor pentru faptul ca era barbat, liber si atenian, adica o fiinta omeneasca normala si intreaga. Conditia umana era astfel drastic limitata, iar omenirea clar impartita in funcfie de raportul cu imagincn ideala. Mai existau insa $i alte tendinte spre stergerea granitelor §i eliminarea interdic(iilor. Cultul lui Dionysos, care culmina cu orgia ori „extazul dionisiac“, incerca sa adune ceea ce despartea cetatea: barbatii §i femeile, stapanii §i sclavii. Stergerea diferentclor se oglindea mai ales in consumul de came cruda, caro reprezenta un salt urias inapoi, spre starea de natura. Cinismul, expresie filozofica a cultului dionisiac, preconiza anularea tuturor tabuurilor. Incestul, antropofagia, hrana in stare cruda urmau sa intre in ordinea fireasca a unei con ditii umane redefinite in chip radical. In schimb, miscarea orfica preconiza afirmarea valoriloi' spirituale, incercand sa- apropie pe om de zei. Adeptii sai 1 practicau vegetarianismul, spre deosebire de mancatorii do came cruda sau de antropofagi. Tendinta a fost dezvoltalil §i sistematizata de pitagorism. Filozofii acestia non-conformigti semanau in chip stranm cu unii dintre Oamenii diferiti pe care i-am intalnit. De fapl, lumea exterioara, cu configuratiile biologice si sociale insulite, nu era altceva decat proiectia unui uria§ evantai de fan

..i nomada. cruzimea §i sfintenia. ' lumi «li Icrit era expresia dramatizata a unei anumite gandiri Ifynir de fiinta omeneasca (omenirea fragmentata) si a unei il< m ile implinire (stergerea diferen|elor §i a interdicfiilor). ceea Ii < i) infatisare oarecum nefireasca. ale caror i. fluiditatea universului moral m i<uliia gi de monstruozita(ile fizice nu apartineau tinutui i llliu mdcpartate. hunii cresteaza adanc obrajii baieti|m i a sa nu le creasca nici un pic de barba.. n ii* 1 1 unii: pinfe omenesti sau fiare salbatice ? Mmnentul in care periferia a cotropit centrul a insemnat im mli-varat cosmar pentru lumea antica. osciland intre o definite foarte restrictive a conditiei tiniiinc si abolirea tuturor normelor. cu brate §i picioare i | i nisi. .si capul mare: au umerii peste masura de lati. avand chipul slut §i zbarcit ca Ih ■ iiiiiK ilor...i . A$a s-a intamplat mai ales cu hunii.i. „de o n mi. it| i cc-i descrie ca fiind „un neam de salbatici“.lui intr-un pasaj devenit celebru al Istoriei romane.'iini. ci se aflau in mintea locuitorilor cetafii. ii adevarati extratere§tri la acea vreme . dimpotriva. apartineau altei rase §i duceau m mi..in I’opoarele germanice §i slavii veneaucelputindintr-un •| M inai apropiat. aproape de fiare cu l. Ace§tia cresc ■ i s i imbatranese spani. situandu-se astfel la antipozii civilizatiei gretmiiune. se opre^te la cateva MiAininlc sugestive: ijndnla dupa na§tere... " • . reale erau tocmai bune la a$a ceva: veneau de foarte (lf|niili. Navalirea barbaril i ii ii losl resimtita ca o izbucnire a alteritatii in cadrul norma'". Promiscuitatea §i in(elep>iuiH .Monstri f i salbatici 47 tft‘Hiii'.a semanat p i hi a si spaima. Trupul il au insa indesat. Insa aparitia locuitorilor de la marginea m .. I Mii ii icul Ammianus Marcellinus (secolul al IV-lea) le face . datele initiale au fost exacerIm de li ica. Alteritatea lor radicala n-a disparut in urma • i im contact.(din Asia Centrala).dincolo de orice inchipuire“.

Hunii ar fi. nici ca sa se culce. [. Nu descaleca nici ca sa bea. aveau un chip „cumplit de negni“| „nu era o fata de om. Tot calare vorbesc despre tre­ burile comunitatii. apoi intr-o zona apropiata do I supranatural reprezinta unui dintre exemplele cele mai edi-1 ficatoare ale mecanismului alteritatii. e drept ca nu sunt vii. si mai inspaimantator. ci dorm pe grumazul cailor si chiar viseaza in voie.. intre picioare.] Parca sunt tintuiti pe cai. Obiceiuri aproape animalice insotesc infatisarea re spingatoare. nici nu gatesc in alt fel ceea ce mananca.48 Intre inger f i fiara doua picioare si nu de fiinte omene§ti ori asemenea acelor chipuri ciudate pe care toanele artei le asaza pe stalpii podurilor.“ Frumoasa colectie de insusiri umane sau subumane! Cu doua sute de ani mai tarziu. incalecand uneori ca femeile. pe care o fragezesc o vreme tinand-o pe cal... in ceea ce prive§te infatisarea. „vazandu-le ca ratacesc prin pustie.. Omul diferit este primit in sanul Bisericii Ca sa ne intalnim azi cu Omul diferit. gase§te argumente suplimentare pentru a face ta bloul §i mai ciudat. dar putemici §i potriviti. Iordanes. s-au im preunat cu ele si au dat astfel nastere acestui neam crud“. in a sa Istorie < i gofilor. este suficient so mergem la Vezelay. unde putem vedea Oameni diferiti din piatra. ci. nascuti dintr-o impreunare impotriva firii intre niste vrajitoare alungate de goti din tinuturile Scitiei §i anume „duhuri necurate“ care. multumindu-se cu radacini salbatice ori cu canjen primului animal intalnit in cale. daca putem spune astfel. spune el. Hunii nu fierb. acestia fiind urati. cu ni§te puncte luminoase in loc de ochi“. Sunt calare zi §i noapte. Deplasarea unei fiinte umane pana la urma normale spro I o conditie aproape animalica. Nu §tiu ce inseamna autoritatea vreunui rege. o masa in-1 forma. dar au cel putin un aer de pe-1 . nici ca sa manance. chiar cand vand ori cumpara. Nu au nici un acoperig drepl adapost. Hunii i§i folosesc caii la toate trebu­ rile.

animal §i divin (oameni-fiare. inlocuindu-le cu o viziune a alteriH im in .Monstri f i salbatici 49 nilliilr Pe timpanul bazilicii. peste granitele despartitoare. popoare adevarate si popoare hiuil nasc. imaginea lumii cristaliza£ in i udrul civilizatiei greco-romane. a chipurilor din tliininiiarul pagan? . in De civitate Dei (Despre 1 111 . \ lei. K Iiiinjjinarul insa s-a dovedit a fi.ie ar fi fost ca noua doctrina sa elimine celelalte ome|ti i Imhipuite de antici.* 1 profund al ideologiei crestine. cinocefali ■i"" nei sc imbulzesc in jurul Dumnezeului unic. i l greco-roman. A iiipra acestui subiect. al unei sinteze: cunoasterea antica. nici realitatilor din m In schimb. mai tare ii lugica.intai de omeniri diferite. a fondului r i i l i i n . se potrivea cu arhetipul. Crestinismul a mo§fclilt i a acceptat. Efortul intelectual a fost • Iii plat spre recodificarea. ca de obicei. intr-un loc sfant. in care Omul diferit f|| • /mta doar unui dintre elemente. in vreme ce aceasta cuprindea un niii Irttu ■ . stilbatici sau oameni cu urechi uria§e. Cultura medievala este n M unci fuziuni.ii potrivita cu propriile precepte si. Omul diferit a fost salvat. Arhetipurile s-au mentinut. Pe de alta parte. oameni-zei. fata de raporturile echi­ ni itic^inute. esentialul a fost spus i alt i-Slantul Augustin (354-430). ii tamanea doar sa i se gaseasca o noua ratiune de exisi(n pentru a 1 pune de acord cu teologia. bineinteles. intre cele trei 1 1 tihrliiti liman. nascuta din Adam §i Eva §i prin aceasta p h i it. Cum oare it |ninto cxplica prezenta.i mantuirii. ceea ce era de-ajuns. ncstinismul venea cu un principiu unificator. pana la urma. Exista | Milium omenire. adaptilii! ln i i tintelor teologiei creatine. INi l i i i i c) ideologia cre$tina stabilea o demarcatie categorica. in termeni cregtini. ce alcatuiau un sistem ierar\ jtUiit.n Irebui sa existe nici cea mai mica legatura intre intertui i a crcijtina a fenomenului uman §i structurile imaginate i l \ hitatea clasica. 11 i(). ca §i a altora. desi nu corespundea nici i •. mult Hiitl pn(in radicala.

omul se infatijeaza drept o fiinta in zestrata cu gandire. „Ne putem intrebtt daca se cuvine sa credem ca fapturile omene§ti monstruoase despre care ne vorbeste istoria popoarelor se trag din fiii lui Noe sau mai curand din omul unic din care ei in§i§i se trag. sau. deoareu' „ceea ce oamenii din aceasta parte a lumii ne spun despi i monstri poate fi spus de catre monstri despre anumiir popoare. Domnul este cel care le-a facut pe toate. oriunde s-ar naste omul. pentru cfl El stapane§te fiinta frumosului. voi spune ca: sau ceea ce s-a scrli despre aceste popoare este totalmente fals. sau. lucrare fundamentals §i referin(a obligatorie pentru ideologia cre§tina occidentals. adica o fiinirt insufletita. nici un credincios nu se poate indoi de faptul ca se tra^i din cel dintai om. Potrivit primului punct al demonstratiei. oricat de ciudate ar 1 1 pentru simturile noastre forma trupului ori culoarea pielii. ori chiar migcarea. care se poate infati§a alrtlj prin ceea ce este asemanator. daca sunt oameni. esenta lui’ umana §i faptul ca se trag din Adam nu trebuie judecati pomind de la invelisul de came. cat §i prin ceea ce este altfel" Punctul al treilea: daca aceste fapturi exista. „Nu ni se pare absuul sa credem ca in unele tinuturi exista popoare intr-un fel mon struoase. definitia fiind cat se poate de modern. ci in functie de natura spi rituala: „Sigur este ca.“ Potrivit lui Augustin. ganditoare si muritoare.50 Intre inger f i fiara Cetatea lui Dumnezeu). partile sau insu§irile firn.j Nu trebuie neaparat sa crezi in tot soiul de oameni despn care se spune ca exista.. ei descini din Adam.t . glasul ori functiile. pentm ca sa ramanem intr-o nota de prudenta. El gin ceea ce trebuie sau va trebui facut §i cand anume.“ Concluzia lui Augustin: „De aceea.“ Punctul al doilea: se prea poate ca o parte dintre oameni sa fie diferiti de tipul nostru uman.“ Notiunea este de altfel foarte relativa. nu este sigur e ft omenirile fabuloase exista intr-adevar. ei nu sunt oameni. daca csle adevarat.

. In plus. confectionau vesminte $i respectau t t mule legi. Reticentele au fost insa repede date uitarii ( I* i i(‘tinut doar aprobarea de principiu. Asemanarea si diferenta isi gaseau astfel locul Im in univcrsalismul crestin. lucru foarte important. apartineau nil' i umane. dinh 'i" '!> orice insusiri ori diferente.. a§a cum am constatat. i ii pus hotarator a fost facut de Isidor din Sevilla (cca IMI M(»). a fost nevoit sa redacon i isoare lunga de tot pentru a raspunde nelamuric . mai ales de vestitii cinocefali... intrebarile n-au disparut. In ampla sa lucrare intitulata Etimologiile Mii ' h lyjnile . fireste. aceasta este om.... i Miniilc ca rationamentul sau nu este lipsit de o oarecare pllnit'. Existaumai * clcmente care sustineau conditia lor de fiinte inzesii< in nidecata: practicau agricultura si cresterea anima■ ■mslruiau locuinte. i ii Ionic acestea. inpofidainfati^arii neobisnuite..unii I Uiserica. Cu conditia. 11 C 1 .care rezuma in esenta toate cunostintele A Iiilii(ii -.tiirea civila a Evului Mediu. inregistrandu-le asti in . I ii i nlcva secole mai tarziu.. MandeI' H i m si a $i el asupra gandirii si inteligentei cinocefalilor.mi misionar ce se pregatea sa piece in tinuturile din fci't’i unde se astepta sa dea de fapturi pe jumatate oameni. iar diferentele erau acceptate | tin li iimatizate. calugar din Corbie. sa existe. Cum • i*'iii sft sc poarte cu ei? Puteau fi socotiti fiinte omenegti? . unice. carturarul spaniol a alcatuit o lista foarte culit/monrc a popoarelor monstruoase.. liininlate fiare. §i apartine unei familii ' ■ . Slantul Augustin se pronuntase asupra prezentei Bmulm diferit. care a realizat concilierea definitiva dintre Omul . aveau grija sa-si i|tm scxul.. In secolul al ^ Ii i I'alramniu. 1 mantuiti? Ratramniu preia argumentatia lui Augustin: icnu: cc capcanii erau inzestrati cu gandire. Oamenii difel llii • imi i idicati la acelasi rang cu fiecare dintre noi.Monstri f i salbatici 51 |i«t n exists vreo fiinta care gandegte.

iv gele hunilor. §i in stare sa imparta dreptatea. dar care asteapta cuvantul Evangheliei. S Thomas de Cantimpre care. a pacatului originar. foarte drept. Mai cu seama ca daruisera Bisericii un sfant! Conform tradi(u-i. explicatia prezentand avantajul ink grarii perfecte a Oamenilor diferiti in discursul teologic. atinit spre sfar^itul secolului al XHI-lea.hartile fiind ilustrate — la in . cartografia a contribuit. i a consacrat o sectiune intreaga monstrilor umani. Gossouin din Metz. cu al sau Liber floridus. Tema a fost desavar§ita mai cu seama in ultimele secole ale Evului Mediu. lata sen sul profund al „comuniunii universale1. Pentru sc* colul al XlV-lea. Sum fiinte decazute. in secolul al XH-lea. Se cuvine sa mentionam. puncl extrem al transfigurarii biologice a acestor navalitori. Oamenii cu cap de caine ocupau. este §i el infati§at cu cap de caine. si Vincent do Beauvais. Cei care-§i puneau problema cauzelor. speciali§tii in problema Omul in diferit s-au inmultit. ar fi fost cinocefal. prin forta imaginii . pe de alta parte. Sfantul Cristofor. un loo aparte printre candidatii la o conditie umana deplina. tegrarea Omului diferit in geografie. Cele doua capodopcn' .52 Intre inger $i Jiara referindu-se si la relativa lor pudoare. precum si la orgatii zarea politica in jurul unui rege. autor al unei Imagini a lumn. foarte popu lar in Evul Mediu. interpretau degra> darea fizica a unora dintre fiii lui Adam ca o consecinta a ca derii. prietenul nostru Jean de Mandeville eslo de departe cea mai buna sursa. martir din secolul al III-lea. intr-o perioada ispitita de orizonturi indepai tate si marcata tot mai mult de un imaginar de factura laicrt. infa|i§ate la Vezelay 4 Dupa Isidor din Sevilla. in secolul al XHI-lea. in al sau tratat De natura reritw. Attila. renumit pentru lucrarile sale enciclopedice. ca Speculum historiale §i Speculum naturale. nume ca Lam bert de Saint-Omer. Raban Maur (cca 780-856) a abordat subiectul intr-un tratat asupra Universului (De universo). La randul sau. apoi. dupa legea lin. fara indoiala.

dominat nu P I hi nc.. mandru de cu« i■i legilor naturii.i lipologia Omului diferit. ca orice cii li M . desenat de Richard of 1 ham pe la 1290) ii acorda un spatiu considerabil.. tie propria normalitate fafa de ceilalti.. k ciudate si miraculoase. Omul zilelor noastre. i liind completata cu o bogata infuzie musulmana §i > in n originare din Asia profunda §i din Extremul-Orient. ci de spirit. mapamondurile de la Ebstorf Hit miiiiiiu) §i Hereford (Anglia. oglindind atotputemii i .Monstri si salbatici 1 1 53 p*p ini in jurul anului 1300. •*.. in mare parte necunoscuta. ** i ii tilogia tolera formele umane monstruoase. dincolo i* imivi isalismul teoretic al teologilor.. toate acestea s-au impletit ' 11 t 11 & 1 t .i mlareasca pozi^iile. neverosimilul nu exista.ii intampla orice. Ihniil diferit a izbutit astfel sa-§i inmulteasca infatisarile in .. de fapt.prin imitarea lui 1 i.. In* H df iiiimeroase ilustra|ii.an a fost imbogatit de aporturi celtice §i germanice. foarte I* I'i(i de to^i ceilalti: sfintii. Manastirile . ilt ullii parte.. o anume varietate de Oameni diferiti. Fondul gre. concretizata in cirIii(i i inior omeniri diferite prin spatii imense. la capatul careia se apropiau de lumina dumneze>i \ ! lost. it . proiectul de sfin^enie Hln i irslinismului. O cale aparte de transfi( " " a omenirii. inmultirea izvoarelor si atractia exercitata de i * * hi.. de creare aunui alt tip uman. la |iih in mei? Pe o planeta uria§a. ^i de ce ar fi existat.s laic.. Conceptia medievala asupra . Pentru omul ■pli< ' al... impunand. afirmarea in paralel a unui imaginar " i i i i . liiine de semne §i simboluri. nu este oare ispitit sa accepte mesa■ li in ohisnuite ce vin de departe? N n piodus de asemenea o aculturatie. oamenii care ajungeau dife* fj|l •liipu parcurgerea unei cai initiatice .comunitafile de calugari 'iilau „laboratoarele“ noii omeniri. era impregnate de ideea de minune.. liM m (la lireasca a unei civilizatii convinse. cea mai originala contribute a Evului (film l..

a gasit in imaginarul arab o expresie dctiH varsita. fapturi jimiii tate om. Insulele misterioase ale arabilor in viziunea Islamului. Era. Totul este pus lapum l inca din secolele al IX-lea §i al X-lea.54 [ntre inger si Jlara intr-o remarcabila frecventa si diversitate a discursului cu pi i vire la alteritate. Mari calatori si geografi. Oceanul Indian. Specialistii au elaborat chiar un catalog sistemalii al insulelor misterioase. diferita. Printre simbolurile acesteia se numara munlck) magnetic. terminata in anul 1154. lumea prezenta contraste si mai p n temice decat cele imaginate de Occident intre normal ital# si alteritate. Curiozitatea savan|i lor arabi trecea insa arareori dincolo de granitele Islamului care erau si cele ale normalitatii. goi si canibali. ca pestii cu chip de om pe car# i-am intalnit mai devreme. de o modemitate impresionanta. Apropierea de insula insemna aproape intotdeauna o pi i mejdie. arabii au elaborat cu mult inainte de Europii cre^tina o metodologie de cercetare pentru „stiintele uina ne“. dar n l# . oameni salbatici. precum vestita pasare Roc. Sa rasfoim Cartea minunilor din India §i o scriere de nm i tarziu. Pasari uriase. de fapl. cu alte legi. fara a trece cu vederea varian tele vegetale precum copacul wac-wac. Geografia lui Edrisi (su|M Al-Idrisi). deci potential ost ih v pentru ca nu cuprindea nici o certitudine a intoarcerii. m pielea neagra. unde se putea intampla orico. apropierea de o alta lume. pionieri in domeninl antropologiei. maimute inteligente.fiecare unitate insulara alcatuind o lume il* | sine statatoare . jumatate animal. care nu era departe. care atragea corabiile §i le sfarama. a reprezentat element tul geografic real al unui ansamblu mitologic bogat. Ceea ce se afla in afara tinea iltf o lume ciudata. Procedeul inmultirii lumilor prin intemw* diul insulelor . avaml drept centru insula.

afostimbogatit de legenda lui Alexandra Mmi?. dar fata de comunitatile strict femiM iiiiinif'esta o preocupare aparte: era o lume pe dos. pomind de la acesln povcstiri si descrieri dintre cele mai amanuntite. cand mananca ini I" i. regele traI.inrat de patru mii de femei. adevarata insula in inima uscatului.“ • ili i rc^iune privilegiata din imaginarul islamic. ci cu barbati. Uneori bar■ i it mipicuneaza cu sora ori cu propria lor fiica si nii mi . Pe o alta insula. ■* h ■ «tni ill siraniu. I luai din Biblie. dar nu §i * iHiihiNine...iata doar cateva figuri ■> M ii cclor ce umplu un arhipelag pe cat de urias. avand la indemana . nu se acopera in nici un fel §i nici ii a mid in clipa impreunarii. arc domina este sexul. ca sa apeiiit'ii ile cotropitori. alta de femei. uneori dominatoare.i(ii t ai !ji femeile. atat !. i itiv traiesc pe „Insula Maimutelor“ si care ii ucid (Mill! in chinuri groaznice .... i i .ncotc§te acest lucruru^inos ori nelalocul lui. cele m • mlalnindu-se o data pe an.. doar de tineri prostituati. negasind nimic lipsit de ■ "I i hi implinirea acesteia de fata cu altii.. 111 11 . Arabii au faurit. casail« mi se lac cu femei..“ Nu it int i lioinosexualitatea masculina: pe o insula din Ma» hliifi. aparata de tinuturi pustii §i muntoase. In acest tinut. in care erotismul si pracmiii |> i» ii. insu$iri afrodiziace a carui utilitate este limpeN m u pomene§te despre o societate exclusiv feminina..mlatea este si ea prezenta: „Toti sunt goi... I H . aflata «ln i entrala.Monstri si salbatici 55 MM*. era Ini ( mi'-Magog. Prin insula femeilor nesaim tun ii cent ceva mai inainte. liltiiiliilr sunt diferite.. una locuita de barba^i... vreme de patru zile.fecundate de vant nasc numai fete. I‘t. U i Iihere. „rcgele este inconjurat si slujit. Alt caz: doua m ■upmpiate. i It m ilt.ilc sunt departe de obiceiurile noastre. i arc ar fi izolat tinutul cu un stavilar uria§.

lc k iilfj torii se adapostesc in timpul iemii in pestcri.56 Intre inger si fiara lata ce istorise§te un calator: „Ajungand dupa d o u a z e c §i §apte de zile la hotarul bagkirilor. | >0 Oceanul Indian: intre Paradis si Varsta de aur Sa ne intoarcem in Vest.dupa care am calatorit vreme do o luna de zile printr-un pustiu acoperit de ruine si de ramil* ] site de case. in Estonia. Motivul era vechi. dar cel mai adesea erau niste pitii l hidosi. ceva mai sus de flare. Norvegia este o „insula“ aproii nelocuita.11 . „Aii| fata rotunda si sunt acoperiti peste tot cu un soi de puf. uno« I ori aveau o statura uriasa. . rotunde si clapauge. In viziunea Evului Mediu eul pean. parca §uiera. aceste tinuturi se alliill la marginea lumii. se impune prin frecventa. adunati laolalta in natura salbulica.“ Locuitorii erau infati^ati ca ni§te salbatici aflati la lim il# inferioara a evolutiei omenirii. din epoca hi co-romana. dincolo de care se afla stavilarul. care nu depa§eau douazeci §i sapte de degete. fara sate §i orase. am fost nevoiti sa strabntem vreme de zece zile un tinut urias. Pentru aialil. fara a§ezari omenesti.. (I# rea-credin^a si aplecate spre desfranare. din ora§e ce fusesera mai demult cucerite > i jefuite de popoarele din tara lui Gog-Magog. care adaposteste doar un neam de salbatici ce l i f t iesc in adancul padurilor. Sunt ni§te popoare crude. pe malul Balticii. Aflam de la Edrisi ca S c(t|i< este pustie. dar fusese imbogatit ^i valorizat prin elemol noi. care le ajung pana la umci i Cand vorbesc.t muntilor. utl urechi mari.. in Anpjid domne^te Jama ve§nica“.. ca odinioara pentru greci §i romani. Supralicitarea musulmana a accentuat caracterul . intunecat si care ran1 pandea un miros greu." Devalorizarea celorlalti. Dupa inca ^asn zile de mers am ajuns la ni§te fortarete ridicate in preajm.. partea lumii care concentra cea mai mare doza de teritate era spatiul indian.

nu mai trebuie sa facem ■ *pnventare. apre. belsugul. •Im Ixtremul-Orient asiatic. inepuiI# si | '. in care Istoria. Varsta de aur lh mirismul. a contribuit si ea la stabilirea imaginii unui i i til. Chipurile. ramanea mai curand continental:*. ni labulos. h■ I **tiil s-a organizat insa in jurul fantasmelor tipice penlfii iivilizatia medievala. ili all. ill locurilor §i.i popoarelor monstruoase . Pe de o parte.i parte. nu i* ■ i liimbat fundamental. penm iiiit ici. M i l l a pietrele pretioase care se gaseau din bel§ug. *mate prestigiul suplimentar al unei istorii adevarate li ni | isonalitafii mitice a imparatului lumii. Romanul lui Alexandru (Alexandria). transfigurata.1 1**1 11 11 . Aventura lui AleiRiitlru ccl Mare. Mn mini Indian a devenit un orizont oniric.pro orizontul nedefinit al Oceanului o lume care. prin intermediul sistemului insular. se impletea m Iniiinsticul. viata sociala putemic n ii.. una ricrile cele mai raspandite in Europa medievala..din India §i din tinuturile it* .cla|ia exuberanta. prin urmare..i si ierarhizata. pe de o parte. din ce in ce mai numeroase.. »* > in. potrivit fru* !!• * *i Ibrmulari a lui Jacques le Goff. Era un spatiu mai * t i n ii * limit vechea Indie. Pe insulele §i tarmurile indepari «hii pmiectate doua mituri fundamentale. o libertate fara marl In Innita anarhiei.Mon$tri $i salbatici 57 . Au evoluat insa semnificatiile. aurul. dar 11 . recoltele uriage. j* t I uni intalnit deja in mai multe randuri pe locuitorii din glfti 'i i parte a lumii §i. ||iii|iul „indian“ se infati§a ca o lume pe dos. Contrastul (if ( Kcidentul real §i Orientul imaginar era evident mai in ilmui privinte. situate la inceputul §i la sfar^itul Istoriei. contit. . mill ia a pus aici sub semnul unei naturi bogate.ii* i a au ramas grefate pe anumite arhetipuri. Pentru imaginarul occidental. animalele nemaii* liin(ele umane de o diversitate uimitoare. la randul ei mai mare decat India * nprins intre Africa profunda (Etiopia) §i arhipelaguM . o penurie endemica. pe de alta parte.

acolo unde raul §i binele nu exista. unde nimic nu impiedica practicarea tuturor formelor imaginabile de erotism: amorul in grup. unde se putea manca orice (mancarea fund obsesia omului medieval).58 Intre inger si fiara care erau pazite uneori. . cetate cre§tina aflata in inima lumii musulmane. Sub pojghita moralei creatine se afla un strat mai adanc. In secolul al XH-lea a aparut tara mitica a Preotului loan.. sfertul de jos din stanga Europa. De asemenea.. Ne aflam in punctnl cel mai incandescent al imaginarului. ascuns. datorita alibiului oferit de Omul diferit. sinteza a puterii religioase §i seculare. propunand versiunea proprie a unei „Indii“ ce oglindea idealul crestin. Mapamondurile erau adaptate cerintelor teologiei. O traiectorie initiatica lega cetatea sfanta a Ierusalimului de Paradisul terestru socotit a se afla in punctul cel mai inaintat al Orientului. Etiopieni §i indieni virtuosi. din nefericire. poligamia. iar linia verticals a lui T Mediterana. in general. incestul. Totul se petrecea la lumina zilei. Omul se pierdea in sanul naturii. in partea de sus a harfilor medievale in for­ ma de T. societal in care domnea dreptatea ?i armonia alcatuiau replica la proiectul cretin de sfintenie si vesteau Paradisul terestru. jumatatea de sus reprezentand Asia. care provoca totu§i §i teama. de mon$tri ce puneau stavila lacomiei oamenilor. sfertul de jos din dreapta Africa. pana §i camea semenilor. cu Ierusalimul in mijloc §i Paradisul terestru in pozitie dominanta. totul respira libertatea fara margini §i farfl interdic^ii. ca popas intre Ierusalim §i Paradis. intr-un tinut nelamurit. care infatijau lumea locuita printr-un T inscris in jumatatea de jos a unui cerc. undeva intre Asia Centrala §i Etiopia. O lume seducatoare. insa exacerbat de interdictii. din pricina marii concentratii de alteritate. situat tocmai la hotarelc de rasarit ale spa^iului indian ori ale Asiei. Biserica a rezistat asaltului acestor fantasme.

* ( umutabilitatea speciilor §i. aceasta dilad h 1progresiva ajunsese sa cuprinda..douasprezece mii §apte sute pomeliiii1ik1Marco Polo la sfar§itul secolului al XHI-lea mai . iar moiitln i icijtina se dadea la o parte in fa^a bucuriei vie^ii. spre sfar^itul Evului M' illii..rcligioase intruchipate in Paradis ori in comunita||li *hcptilor" erau serios clatinate de cultul naturii. Calugattil hanciscan Giovanni Piano Carpini. m .1 mi Liberator din care urmau sa se nasca paradisurile secu| . cu femeile obi§!null . In imaginarul occidental apatruns m iidii ijir de minuni. europenii au sosit in China. Vechile noastre cuno§tin^e. tliti'ml. in vreme ce barbatii aveau infatisare $i purtare de caini. cinocefalii (cap|(liiii). care a strabatut Asia ilm I . au ie§it intariti din contactul dintre civilizatii. mitul Chinei Inainte de a ajunge in Paradis. 1 11 11 \ll inrile chineze. a devenit ast. lie lumi. • i mini Indian.* calatoriilor reale efectuate in secolul al XHI-lea de U iiinari si negustori pe drumurile devenite mai sigure ale ti \ii i unilicate de mongoli. * I iiia$a expansiune a Indiei §i mai cu seama a periferiei |«li' msulare da intreaga masura a intensitatii §i puterii visuihi Mai multe insule . Prima |ni|iiila(ie cuprindea femei care aduceau.c ale epocii modeme. Prini| iiilt. fuziunea dintre om «i hi ii mat se inscriu printre credintele locuitorilor din stepele Nari ( 'entrale. I’acificul §i chiar continentul american.. in care au fost regasite cu multumire i ii inide liguri clasice ale Omului diferit evocate de popoa» Ii' dm departari. mai ales. ol putin doua specii de oameni cu cap de caine. cale catre Paradisul terestru.Monstri $i salbatici 59 Ioi mula paradisului cregtin era insa la mare concurenta •M > i'Iu(iilc laice apropiate de Varsta de aur pagana. .’45 panain 1247 si a scris o Istotie a mongolilor.. Intr-o reprezentare reala a globului. a remar||ii.

Copacul wac-wac. §i inevitabilii cinocefali. oamenii cu capul.60 Intre inger si Jlara O alta specie cuprindea forme oarecum omenegti. Dorinta de longevitate. dar chipul este de caine“. est §i vest. care nu-$i puteau imagina nici o alta fiinta asemanatoare lor. „numnl ca picioarele se terminau cu copite de bou. fiintele cu brate ori cu picioare foarte lungi.) pare inspirata din principiul potrivit caruiu intregul spatiu din jurul Chinei. din nord. iar apoi se apleaca deasupra oalei si se satura cu aburii fierturii“. „avand stomacul mic §i gura de asemenea mica. Piano Carpim a intalnit undeva in nordul Chinei „ni$te fiinte grozav de diforme“ §i pe deasupra antropofage: „Atunci cand moare capul familiei. care erau pe deasupra ovipari. Spre deosebire de aceste personaje ginga§e. gama alimentatiei era complete!. caracteristica pentru taoism. ci o fierb. Cartea muntilor ?i a marilor (in optsprezece volume. Combinative om-animal sunt frecvente. se aduna toate rudele §i mananca trupul mortului. scrise incepand din secolul al Vl-lea i.J nu mananca camea. care se impreuneaza cu fe mei neasemuit de frumoase. cu capete de om. mainile §i picioarele negre ori cei cu o gaura mare si rotunda in piept. sud. cele fara maruntaie. reprezentati pe harta de la Hereford. exista §i in va­ riants chinezeasca." De la parositi la canibali. ar fi locuit de fapturi neobi§nuite. este ilustrata din belsug de speciile umane ce . dovedind in acest sens o inven tivitate care depa§e§te cu mult imaginatia nu numai a europenilor. dar chiar §i pe cea a arabilor. capul are aceeasi forma ca §i al nostru. dupa cum observase Piano Carpini. Ace$tia semanau cu ganginii..Cr. La randul lor. Omul diferit evidentiaza m entalitatea izolationista a chinezilor. Putem seninala cateva specii de oameni-pasari. chinezii s-au aratat a fi mari speciali§ti in problema Omului diferit. Alt popor ciudat observat de calugar este cel al paros i tilor care. care se hraneau doar cu miros de mere. Printre figurile cele mai tipice se cuvin pomeniti uria§ii §i piticii.

in imaginarul european se ivea o ( 1 |Mitomica §i de o bogatie nemaipomenita.Monstri f i salbatici 61 htli ii M sau chiar mii de ani.. Transfigurati in imaginarul european.s §apte de tipuri diferite §i oferind imaginea gloi Itil'i ii nnei omeniri foarte diversificate. de§i fascinata de Orient. De-a lungul se||i|i'Iih. spre tarmurile apusene ale Europei.| M n isi-llorul“ lui Mandeville (doua sute cincizeci de exemiilmi manuscrise).. lov&rat bestseller). Le gasim intr-o enciclopedie chineza din 1607. Tarmurile rasaritene ale Asiei inaintau !in i'l. i§i avea propria colectie il* 1m(o diferite. . dar ||iiniiii ilo de grani^a. o sirena. unele bucurandu-se chiar ile ilt nt'imirire. . i Minplare manuscrise. care pana | . mai cu seama in urma lar| | i iuspandiri a carfii lui Marco Polo (o suta patruzeci §i trei | il. Pe harta din Hereford este infati$ata. ultimele fund raspandite in nu mai putin de o suta f«i|/iri . in toata •(•I niloarea. ceea ce insemna in acea vreme . au strabatut mileniile fara a fi suferit modifiH M Ii csen|a. i uvine semnalat faptul ca toate aceste figuri. minu| iiilm . slralucise prin absenta.. do a afla cat mai multe despre minunile Asiei. Amplificarea bogatiilor.. Sit rovenim insa la calatorii no§tri europeni §i la publicul |i niii. 11 1 1 11111 i . faurite | Aiilu liitate. Doar l*iin d'ectul dorintei. marginile continentelor s-au indepartat mereu. Din| H'i" do Omul diferit si de cautarea mistica a Paradisului 1 m iiiti s-a impus mitul chinez.. pur §i simplu impinse mai incolo.. in afara de Marco Polo. (iirile Atlanticului i I uropa. in inima Mediteranei. " fpeilihiia in 1713 in Japonia (titlul japonez: Wakan sansai W i Nmncroasele ilustratii amesteca popoarele reale cu cele Dllnil. erau 1 . so. plli mi *i chinezii se pregateau pentru primirea lui Columb. dar sigur.. in .i spatiului geografic este la fel cu cea constatata in ||lii|irliigul indian descris..

A adir. iar in nor* dul Suediei. astfel in insulele baltice canibali cu pielea verzuie. Europeanul interesat de Omul diferit se putea scuti astfel de o lunga calatorie spre Oceanul Indian Din nefericire. de-a valma. mai traia §i un neiun ciudat de oameni cu coada. iar tinutul era indreptat spre nord-vcsl §i scaldat de apele Oceanului Atlantic. dincolo de ocean. ciclopi. masa era insa pusa pentru calatoi i si mancarurile aduse de ni§te maini nevazute.62 Intre inger ?i fiara supuse in continuare regulilor imuabile ale imaginarului Anglia era locuita. a§adar. toate fiind foarte diferite do cele pe care le-am intalnit in marile Sudului. potrivit unor zvonuri raspandite in Franta.i) . amazoane. singura prezenta era un castel nelocuit „inaltat pe o stan ca inconjurata de ape“. dincolo de imprumuturile inevitable.u de calugari. Artizanii acestuia au fost celtii m mai cu seama irlandezii. printr-un fond mitologic original. de englezi. Sfantul Brendan. a avut ideea de a mulii in acest tinut specii identificate de obicei in alte parti. Pe una dintiv ele. Adam din Bremen (secolul al XI-le. Au ajuns in cele din urma la Paradis. initiativa lui Adam din Bremen nu a fost sufi cienta pentru a stramuta in nord polul oriental al ciudateniiloi Exista insa un pol adevarat.i varianta undeva departe. cinocefali. binein^eles. strigate ale pacato§iloi era Insula Iadului. istoric $i geograf al Europei nordice. spre vest. situat in aceast. s-a hotarat. impreuna cu alti saptesprezece calugari a navigat din insula in insula. mono* pezi §i antropofagi. O insula mai mica s-a dovedit a fi in^elatoarc era de fapt spinarea lui Jasconius. in vase de am §i argint. S -aj imbarcat. Pelerimi au fost adanc impresionati de o imagine cumplita: flacari. st r pomeasca in cautarea Paradisului terestru. calugar irlandez din secolul al Vl-lca. dar pe langa cl. Alta insula adapostea o manastire §i era locuita do. pe cand era la o varsta destul de inaintata. replica la Oceanul Indian. stand inrosite aruncate de diavoli. caro era inconjurat de un zid inalt §i neted si pazit de dragoni co . balena uria§a. car# se remarca.

• si cele §aptesprezece fiice ale sale le ofera nu numai H mimmat ospat §i perspective erotice care se anunta intei' Hfiiinic. U..i(ie: lumea de dincolo se intinde pe celalalt mai. In hI. iubiri. Ceea ce impresioneaza este ciudatenia intamilniilni' ^ a obiceiurilor. Monstruosul este ascuns de supranallti ill I )in cand in cand se ivesc uria§i. iii luple. Insula cu un fluviu-curcubeu.ivigarea intre insule se insote§te adesea cu tema trecerii In Inmca cealalta. intre cele doua lumi # i i.1 111 11 . dar alteritatea este alimentata indeosebi de o mare " §|i?ii iK mister. pe insule. ii" mii movile. Insule presarate cu castele fermefliii locuite ori bantuite. O lume paralela se intersecteaza in mii de ■hu le cu lumea noastra. in adancul padurilor. unde calatorii iau parte la ospete in i plate $i primesc chiar viata fara de moarte.i calugarilor.M onftri f i salbatici 11 63 «* • m llacari. o permanentamiscare: calatot. in fundul lacurilor. iar . foarte de* | I m i foarte aproape de noi: dincolo de ocean. insula femeilor. insula rasului. eroul §i insotitorii sai colie h i pe o insula unde. Inn o alta poveste de calatorie. pitici. Paradisul se uneste cu Varsta de aur: „Acolo V in in ile sunt precum clipele. Calugarilor le-a fost dat sa se bucure cel putin iii tli ik-rca zonei periferice a minunatului loc. Insula lacrimilor. Insula a$ePlii'i in fundul oceanului. Imn ileci un univers de insule de o factura diferita de cea ( Hiliipdagului indian. Tinutul este locuit de zane si de ♦ h(i sau macar de cei care-si continua viata intr-un alt uniin V i n I’orlile acestei lumi se gasesc pretutindeni. uneit' ni i ii|iingi la ea prin fundul unei pesteri. 1 J. ci iji promisiunea vietii ve§nice. TreceM i mini rau inseamna uneori o economie de ani si ani de H ir.i un neincetat du-te-vino. Insula inconjurata de un hi ilr loc rotitor. campiile sunt acoperite cu flori mereu proaspete. femei cu coada ill | s ir . . locuitorii nu imbatranesc nicii |lliilii. sa auda cofiil ini'i-rilor §i sa se minuneze de frumusetea §i armonia din i i ( ampul inflorit traditional).. intr-un castel de aceasta data locuit.

in aceasta „lum| . au avut ca principal punct de referin(| I normalitatea urbana. Pe de o parte se allrt 1 imparatia de foe a soarelui. Continentul era acoperit.“ Unele fantasme sunt comune celor doi poli ai alterita^i i: 1 Varsta de aur si Paradisul pierdut. aproape imateriala 1 in eea din urma. Timpul trece cu ospeje batalii. ! Axul Istoriei s-a mutat spre nord. germanii si slavil I veneau dintr-un orizont mental care nu cunoscuse efortul tli' rationalitate tipic pentru cetatea greceasca.64 Intre inger si fiara *1 in albia raurilor curge hidromel. iar mill 1 tarziu in jurul Romei. care au inventat ori au desavarsit figurile esentiali1 din imaginarul clasic. razboinicii mananca si beau mancaruri si bauturi fer* 1 mecate si sunt insotiti de femei minunat de frumoase. cautarea dragostei. de la un capat la altulj 0 . Grecii. prea-plinul unei vieti sub mil 1 de forme. hieratica. apogeul materiei si al simturilor. si padurea. ca laborator privilegial al fantasmelor. I Zane si pitici: intalniri de gradul trei in padurea medievala Imaginarul medieval s-a hranit cu doua elemente escn i tiale: marea. La inceput a avut loc un reflux al stmcturilor urbane. Pe de alta parle. S-a conturat granita clara intre natn ra si cultura. Totul gravita in jurul Atenei. nu omul este cel care se schimba neapanil.* o lume neguroasa. Mijloacele si atmosfera sunt insa altele. cetatea asigurandu-si un spatiu de protec(ie •. purificata.! stramutand spre margini formele insolite de viata si societal* 1 Istoria Evului Mediu european evolueaza pe o scena dilr . rita.B ci regulile dupa care functioneaza Universul si existenta. Celtii. visul de bel§ug. pe care am parcurs-o deja. modelul urban isi pierdus* fl importanta. ultinm inlocuind cetatea din Antichitate. noua“. cu predominant rurala.

Se folosesc Ini mecul feminin pentru a-i atrage pe muritori in lumea hi i s instaleaza in lumea noastra. satiri §i nimfe rataceau §i l< >iiumurile Greciei si ale Imperiului Roman. c a s te le le s i m a n a s tirile I . s a te le . pulsiunilor erotice. lor... mai originala §i mai conforma cu realiW |lli i spiritul vremii. I* uncle se gasesc pretutindeni in padure §i in anexele acesi i' pu-cum pesterile. c a r e o g l i n d e s c o v i z i u n e a p a rte a s u p ra 11■i ( i i : za n e le § i p itic ii. lacurile si raurile.Monstri si salbatici it ii 65 se a fla u in im i lu re u r ia s a . La crearea (lilt i lumi paralele. ill I’iuliiroa devine astfel o rascruce a fantasmelor. care aduce cu trupul omenesc. foarte prezente in discursul medieval. Prezenta lor > i" In sa mai discreta in raport cu formidabila densitate a mi'ii ilil'crite integrate in lumea noastra. trece in lumea cealalta. . ocupat 1 ii m Ilira salbatica §i magica. simbolizate de zanele Melusina si Moriii In primul caz. Femei inzestrate t ii puii-ri supranaturale sau fiinte venite de pe alte taramuri.. iar omul traia in mijlocul unei naturi neimblanzite. » inuit. nu faceau ii i duca mai departe o mostenire livresca. indepartata sau marginalizata de civilizatia cla• ii fi IVrsonaje diforme... Impiil usor si fluid. In p iu lu r e a a p r o p i a t a s i t a i n i c a s e e v i d e n t i a z a d o u a p o p u l a t i i (tlin -• h .. lasand niste 11 11 1 . salbatici. zane•ni irimise ale unei lumi aflate intr-o alta dimensiune. ip i mralcarea pactului.* iik I i v i d u a l i z a t e . „o fiinta supranaturala se indragosteste " 1m(a omeneasca. m Iltilnrele lumii si popoarele fabuloase din tinuturile de Ht. impunandu-i respectarea unei interdictii. a participat spatiul apropiat. spaimelor. pe care tarmurile indepartate | < u i iinului Indian nu le puteau potoli. atat de tipicapenttu I \ Mediu. o urmeaza in lumea muritorilor §i se ii"ii"-tc cu ea. < i. In viata de zi cu zi a aparut i P ’lii dil'erita. Mini I. ii este de a asigura contactul si trecerea.iii'iiK'. Se pot identifica doua i•i' n u de contact.

mill bine individualizati. Ca §i in cazul zanelor. piticii. Piticii traiau in inima unor paduri de nepatruns. Putem spune ca este vorba de ni§te fapturi p lrt* cute si binevoitoare. dar mai ales in pesteri §i in scobiturile muntilor. cavalerul. copiata dupa modelul feudal al tun pului.. Piticii faurcuU obiecte magice §i aveau cuno§tinte mai cuprinzatoare decA ll ale oamenilor. specializati in topirea )| prelucrarea metalelor. Les Fees Moyen Age . dar evanescente. cu aparitii rare in Evul Mediu. zanele sunt pomenite §i in varianta masculina (Im „zburatori“. au populat o intreaga literatura. Intoarcci o* muritorului printre ai sai este legata de respectarea unei intM dictii.Zanele in Evul Mediu). Societatea lor era him ) structurata si ierarhizata. Al doilea caz: „0 fiin(a supranaturala se indragosteijk' < !# o fiinta omeneasca §i o duce in lumea cealalta. printre care se numara darul prevestirii viitorulul. Miclli personaje se prezentau sub trei infatisari diferite: baiiil nelul cu barba. Totul este paroxistic. uneori in castele. a carei incalcare duce la moartea eroului ori la dispiiri^ia sa defmitiva din cealalta lume. in schimb. care lasa femeile insarcinate.“ (Laurence Harf-Lancner. cornu nicare tulburata de coduri diferite de comportare. cuno^tintele noastre sunt destul de limitate.66 Intre inger fijia r a urma§i“. Daca folclorul celt este dominat de zane. mai ales. . all §i sentimentul mor(ii. tfl adevarate palate subpamantene. In mitologia zanelor se gasesc atat fantasmele erotice. spatiul inut ginar germanic este ocupat mai cu seama de elfi §i piticlj Cu privire la cei dintai. infatisarea omeneasca $i mai acccn tuata la pitici ascundea puteri supranaturale. insojirea celor dui ramane sterila. trecere in lumea de dincolo. Piticii erau me§teri iscusiti. dus pan# la un punct ce nu mai poate fi depart in raporturile cu c » o lalalt: erotismul ce implica fiinte de esen^a diferita. laolalta.. copilul §i. dar amplili cate mai tarziu.

In plin Ev Mediu. Mnpiica muritorilor de catre zane. I ImiiiciiIuI miraculos.isca. Ca§tigul n-a fost insa pieril11 | iilru ca omul modem a retinut metodele de contact ". " 11)( liivere.. hiologice.precre§tine.. de$i semanau intm catva m imini salbatic medieval. fiinte alV . trimi§i ai Satanei. dar nu si a piticilor §i a zanelor.i < vine. numeroasele aptitudini tehnologice ale u ■ ilm. 1 1 Ihnul salbatic I il prin padure se invartea un personaj cu totul diferit de pin. travestirea acestora in pH ii m jc obi§nuite. caracteml evanescent al acestor fiinte sunt elemeniii' ■tiii i-vestesc aparitia extratere§trilor. Teologia putea accepta pana la urma §* ' n(. Nu la fel s-a intamplat cu omul salbatic. Acesta era omul salbatic. Lipsit de istetime §i de insu§iri supranaturale. numai ca avea tmpul acoperit cu par §i aducea tih ■ h i m u l t cu un subom. cu numeroase consecinte.Hiiactelor cu fiinte a caror infati$are era aproape omei m. intre om §i di■tiiiii(ik.11 11111 . care depa§ea biologicul. care n-au nici o legatura cu rationamentul §tili'hi" I umi indepartate §i apropiate deopotriva. aveau trasaturi deopotriva animai !!►* .. i n puteri supranaturale. (lintr-o alta plamada. .i cinocefalilor §i a pigmeilor.I. diferiti p » I'tUa. se nascuse Amu ii i iiliura paralela. diferiti prin anumite ■ .i pilici.Monstri fi salbatici 67 l Mini ila piticilor §i zanelor. K >i aproape de natura bruta.. Biserica i-a luat in seama numai ca ■linn i role.. padurea a devenit creuzetul (mu miiic/c noi. . Nimeni * Ii I 111. dar w^innli/ata de „rationalismul“ antic. iar mai tarziu de religioasa. care deschidea M U i . pa■iii i preg&tea intalnirile de gradul trei. aflati intr-o pozitie intermediara. Infatisarea ii era aproape M i" .i dar care se aflau in alt plan al existentei §i erau in. I u !ji satirii din Antichitate.. straveche $i mereu infloritoare.

de obicei. de religie. sporita de o maciuca uriasa pe care o tinea. Era astfel acceptat. Cu ajutorul lui. nu avea darul vorbirii $i cri mai cu seama lipsit de credinta. dm mai ales in ceea ce priveste galanteria. Cand cliseele anti* ce erau omniprezente. Singura sa insu §ire era forta fizica. Nu gandea. asa cum s-a intamplat la v > ch titul bal al Focurilor (1393) cand. Odata cu evolutia obiceiurilor. Se vorln'it despre existenta unui om salbatic ce traia in apa marii In . mai multi oameni salbatici au luat foe ilm pricina blanurilor. Omul salbatic personifica antiteza cavalerulm intre cei doi exista un conflict deschis pe toate planurile. dintre salbatici* §i civilizatie. artistii 1-au preschimbat in satir. Dragostea curteneasca era contrariul violentei sexuale Se intampla insa ca doamna sa se uite la potentialul rt r pitor si violator cu o oarecare duio§ie yi poate chiar cu il umbra de dorin|a. decazut (potrivit interpretarii teologieoM dar care putea fi recuperat de societate si mantuit prin rein gie.68 Intre inger f i fiara nu §tia daca este mai aproape de om ori de animal. j Sa ne oprim in treacat la doua specii inrudite. $i suli aceasta forma poate fi admirat in numeroase tablouri. Ca orice create a spiritului. Cateodata era mfatisnl stand in patru labe. Evul Mo diu marca granita dintre natura §i cultura. in prezenfa regelui Fran(oi. aidoma popoarelor monstruoasc ( !< la hotarele lumii. in marea familie umana. care a culminat in epoca Rena§terii. inconjui ill de barbati §i. Unii cum inclinati sa admita ultima varianta. comportarea frusta §i agio sivitatea sexuala a omului salbatic au cunoscut o valori/ai# treptata. de femei care ii arunca priviri lascivo. Carol al Vl-lea. mai ales. in maini. omul salbatic nu era nevinu vat. Altii vedeau in el in primul ram i un om: salbaticit. Avea §i el un rol de indeplinit. Cavalerul era apfl ratorul doamnelor amenintate de impetuosul om al padmi lor. Pana §i cavalerilor le placea lino ori sa se deghizeze in salbatici. Dragostea curteneasca era departe dc n epuiza gama erotismului.

. la care se i '> anumita doza de supranatural.. Uria§ii rapi* i n n . Ordinea in care i-am mentionat 1 I I .1) reprezentau alteritatea maxima in inima OccidenI rprosii vin la rand : boala lor cumplita ii indeparteaza • . in I ).Monstri f i salbatici 69 i mii m ( )l. brutalitatea) ii situa • • |« i ibcta antiteza a universului curtenesc.. cu cat. I t u t.... .. minciuna. dar n-a putut vorbi niciodata. In principiu.. se lepadasera de ea. cat §i puterea politica urmareau sa ordol 4 mi irlatea §i sa-§i asigure dominatia.. in general.. potrivit interpretarii medie i. cu deosebire. i>in(ii si padurile erau strabatute de uria§i.« u ailui la origine ceva pacate cumplite. si.... ei (care il omorasera pe W n-.ii ceptat. Europa cre$tina a Evu| M 1 il vede pe Celalalt §i in interior. forta oarba a naturii. a§a cum am vazut.... Odata cu cristalizarea civilizatiei occidenilc pe la anul 1000 si indeosebi in secolele XII-XIII.. oferindu-le cavalerilor prilejul « i' I'tine in valoare. Nu se del'i i tlcloc de o fiinta omeneasca obisnuita §i chiar a izIII hi invete o meserie. # I h i i alegorii. in sfar§it. in masura in care se indepartau de modelul religios §i de comportapiilnl . in tabara celor rai. Un sir intreg de cusulipsa ile inasura.. §i. i nnta se manifesto tot mai putemic.. beneficiind de adevarata illnia.hi D mnl . in calitate de .inda a fost pescuita o fata din mare.. •il.'ii () alta subspecie.hi fetele si femeile.. Acestia intru■|imi ca ^i omul salbatic. capcaunii. h iii mai intai: sub raport religios. t IHli ' ii atat mai vinovati. normala. h’ prosi si eretici i • "i u e societate si orice epoca. trufia...ii li trebuit sa atenueze distinctiile: toti oamenii sunt i in. cu atat mai mult a ilA biserica. au cazut victime acestui proces.. uri[§§(i in i Ainas. aprecia grozav camea C 1 1 > ••pil I )aca omul salbatic a fost cu timpul reabilitat. cres| i.ir tot cre§tinismul le-a agravat.

§i intr-un fel chiar dincolo de ea. cat si pe „deviantii ideologici". inva(a(n greci s-au apucat sa imparta oceanul si continentele. Tuturor li se all i buia §i o inclinare spre desfraul sexual. 11 Copia Oikumenei: Antipozii Mai erau si Antipozii. omoruri rituale asupra copiilor crestini.i lui respectiv. rasturnarea ordinii existentc ■ < » instalarea lor in locul oamenilor normali). ca si ereticii. spurcati. atat in ce-i priveste pe evrei. printr-o combina{ie il# trasaturi demoniace si animalice. formand un soi de „popor“ apallo. de unde si obsesia ca ar exista o amo-1 nintare la adresa femeilor. de fapt. aproapt* de conditia animalica. a§a cum s | petrecut in Franta. Dupa ce au stabilit forma sferica a Pamantului. In aceasta privinta. 8 Evul Mediu isi da mana cu regimurile totalitare ale secolu lui al XX-lea. practica magia: sunt in legatura (114 recta cu diavolul. spre marginile umam tatii. se trage de aici concluzia unei legaturi speciale cu anim. precum §i profanari ale ostiei. Evreii. in 1321. §i a§a se fabrica o alteritate „radicala“. respingatori $i periculo^lJ ajung sa fie complet izolati. a caror istorie de doua mii de ani incepe in Grecia. Cu totii sunt murdari. in cazul lepro$ilui se considera ca boala dezvolta peste masura apetitul sexu al si organele respective. chiar a unei obscure „inrudiri“ (in care caz. Evreii ar fi intreprins. Evreii nemancand carne de pou.70 Intre inger f i fiara este aleatorie. caruia i se atribuie intentii criminale (inclusiv. „Grozavia“ condijiei lo r ii impinge intr-o alteritate profunda. cele trei categorii sunt intersanjabilc )l I se contopesc adesea intr-un amalgam. Dm aceasta stradanie de organizare rationala au rezultat patm scheme ale spatiului locuit: . Lepro§ii. tot in serviciul N J ocuratului. con sumul camii ar fi echivalat cu „canibalismul“).

Una din> «sic insule forma Oikumena. secolul al II-lea).pa a pomit la cucerirea planetei. 'in lie uitam la hartile inspirate din cosmografia lui Macrolilii'i. lumea noastra. In a. ' m i Africa (teoria lui Crates din Mallos.asil adep(i la inceputul perioadei marilor descoperiri. separate de apele Oceanului. Oceanul fiind cuprins in interior (teoria lui meu. liguratia geografica reala si sugera existenta unor conlljli •ii.. mai exista §i ipoteza unei mase continen­ t s i •>n(inue. aflata dincolo de Ecuator.. cu o strucH i .. ' I >oua mase continentale. una in emisfera nordica.. aflata in mijlocul Oceaiiniin I’lanetar (schema atribuita lui Aristotel). Celei de-a treia ii lost dat sa joace rolul principal. Cea de-a patra II ii c. numita fltnti!iiona („pamantul opus“) sau Antipozi. necunoscute: America §i Australia. care M |nindca cel mai bine ideii unei singure lumi §i unei creatii him r ( ea de-a doua a cazut in uitare. in care prevala ( p iiniil planetar. ii hi i lost abandonata in clipa in care existenta Oceanului lmirlai s-a impus ca realitate indubitabila. §i o alta lume in emisfera sudica. care combina teoria Antipo/ilor cu cea a zonelor climatice: o lume in emisfera .. eapresupunea o lume In In i are din cele doua emisfere. I I f .. i-ompilator din secolul al V-lea. I‘. . a ei.imante§ti. de§i era mai aproape .cmanatoare a condifiilor naturale.M onftri f i salbatici 71 I <>smgura lume. care cuprindea Europa. licuator. Cele doua lumi erau ini d»M ipili'tite de Ocean. cate unul in fiecare sfert «l ii'u i p. adica lumea noastra §i li e'll.. cca 160 inainte il* I nslos)..ill u ansambluri continentale. 1 1 I ologii Evului Mediu au preferat prima varianta. locuita in partea de mijloc §i neprimitoare spre pol 'ipi.. din momentul in care I ini. iar HMlnlta situata in mod simetric in emisfera sudica. I Spre deosebire de structurile precedente..

Cum sa faci partake toale aceste omeniri diferite la cuvantul Evangheliei §i la Man tuire? Cine-§i putea inchipui ni§te neamuri omene§ti care m i aveau nimic cu Adam. sa nu fie locui|i. Habile stau marturie acestei incurcaturi. destul de vast. Unele nici nu po menesc de Antipozi. fiind in orice eaz locuibila. se poate observa reprezentarea dubla.72 intre inger f i fiara in buna logica. create fara scop. fiindca existenta unor spa^ii goale. locuitorii emisferei su dice erau un fel de „extratere§tri“. Subiectul. parea prea putin rationala. ceea ce pro supunea o alta dificultate. cu Mantuirea §i cu via ta ve^nica? Problema. iar problema existen(d lor se punea in aceia§i termeni ca si cea a locuitorilor ipotc tici ai lumilor din spatiu. sau daca existau. text foare raspandit in Occidentul medie­ val. cu un picior uria$ sub care se adaposteijlc . Rastumat. invocata uneorl de antici. Lactan(iu (eca 260-325). deci de netrecut potrivit teoriei zonelor climatice. nu era departe de erezie. parinte al Bisericii. regiunea temperata de la Antipozi trebuia sa fie locuita. daca nu chiar imposibil. pe unele harti ce insotesd Comentariul Apocalipsei al calugarului spaniol Beatus (seco lui al VUI-lea). Astfel. a lui Adam §i a Evei in Paradisul terestru (sus) §i a omului de la Antipozi (jos). Acesta din urma este diform §i singur. cuprinden $i pluralitatea lumilor din spatiul cosmic. a§a ca emisfera sudica era de nelocuit. Cea mai buna solute era sa nu existe Antipozi (schenm numarul unu). antitetica. Despartiti printr-un ocean in fierbere. de stabilit. spinoasa. fara a sufla o vorba despre locuitoi i Exista insa §i har^i in care locuitorii emisferei sudice sunl mentionati si chiar infati§ati. Altele se marginesc sa le semnale/i' existenta geografica. a gasit o solute comoilrt pentru a ridiculiza fantezia anticilor: oamenii nu puteau trai cu capul in jos. Adevarata problema era insa legata de compatibilitatcu Antipozilor cu Biblia. faui femeie. cu pacatul. Dar de cine? A fost o adevarata bataie de cap pentru teologi. Legatura acestora cu Adam era greu.

Vreme de doua mii de tin I uropa visase Oameni diferi|i... i n mi ascinenea demers nu corespundea mecanismului meni. ci de un braf de mare (sau de un litivin) care lasa chiar la capete locuri de trecere pe uscat inin* Imlarcle meridionale ale lumii noastre §i emisfera sudik0 i lamenii monstruosi infatisati .aduceau > m. versiunea demoli i/a nolti)>. acum se pregatea sa-i Vl/ile/c.ica a Bisericii. feno. pare a se trage din neamul sciapozilor. I it mule vine? Cum se inmul|e§te.. 1 111 Knmsterea si Omul diferit: metoda lui Paracelsus Modul in care Paracelsus (1493-1541) trateaza zanele §i I• it ii poate servi ca introducere la istoria Omului diferit in • I"» i Rcnagterii. Pe de o parte. O demonstrate rafionalista ar fi dus la n ii iln(ic definitiva. Ii urctic. InV in procum Albert cel Mare (1200-1280) §i Roger Bacon m (h h I 1292) afirmau ca posibila sau probabila existenta )t( | m dor la Antipozi. pe de alta parte.i-apropiau. in vremea cand Marco Polo si MandeHi ' ill • mangurau perioada hotaratoare a marilor descoperiri.id era pus oarecum la indoiala. credinta populara care ^H H lapturile fantastice. chemand la cunoastere si la explorare. harta din Hereford a propti >n movafie interesanta. daca nu are femeie? Mistfiul fia deplin.. i n 'iiteva sute de ani mai tarziu. Pentru a lamuri problema..tl n ideologic al Renasterii.blemii si altii . cunoscutul meilii i chi mist elvetian dispunea de doua corpusuri de cuno?|in(i contradictorii. i din galeria obi$nuita a emisferei nordice. nimicind toate aceste personaje folcloriNumai ca secolul al XVI-lea nu era secolul al XVIII-lea. dar mm navigatorii ajunsesera deja aproape de tropice. i 11 . Cele doua Itit . Antipozii nu mai erau despartiti lit mi ocean de netrecut.Monstri si salbatici 73 tw nil i) umbrela. Oceanul era tot in fierbere in zona torida.

nici macar trupul. ci doar mrudite cu specia uma­ na. beau §i se impreunau ca sa dobandeascii urma§i. Contactul sexual parea posibil §i chiar fecund intre om §i acesti veri „fara suflet“. fiintele respective . traiau intocmai ca oamenii. Nu era vorba de schimba- . Trupul lor prezenta o structura materials.74 Intre mger f i fiara Paracelsus nu intentiona sa faca tabula rasa dintr-o credin \. Astfel. sa. retinand o formula aproape umana. Interpretarea pro pusa facea abstrac^e de teoria demonica. etgigantibus se doreste a fi un repci toriu exhaustiv al fun^elor „subtile“. justificarc abila a fenomenului de eluzivitate! In rest. Nu aveau parte de mantuire si nici de viata ve§nica. Exemplul este edificator. aerul. de vreme ce puteau trece prin obstacole. nici dogma cre§tina. Principiul autoritatii. Nu se punea insa pro­ blema punerii la indoiala a cuno§tintelor acumulate in Antichitate §i in timpul Evului Mediu. a fost inlocuit de o judecata mai libera §i mai critica. integrate in sistemul naturii. a§a ca s-a mul^umit sa preia dosarul.§i cu deosebire piticii §i zancle . salamandris. iar stiinta se imbogatea cu specii noi. Toata lumea era multumita: se respecta traditia populara. ci mai curand sa le apropic. teologia nu avea ce zice de vreme ce creaturile cu pricina nu aveau parte do viata ve§nica. care nu putea fi incalcat in Evul Mediu. Rena§terea s-a caracterizat printr-o uria§a sete de cunoastere $i intelegere. Aveau cuno§tinte bogate §i puteri de temut. Moartea era pentru ele un episod definitiv: nu mai ramanea nimic. numai ca le lipsea ceva esential: sufletul. care nu urmarea sa tulbure nici credin|u populara. mancau. sylvanis. pentru a face fenomenul co< erent §i plauzibil. nascute din cele patm elemente: apa. pamantul §i focul. ceea ce explica de ce nu se gasea nici un cadavru.nu erau socotite omene§ti. dar mult mat subtila decat cea a oamenilor.completezc < a 1 f | sa perfectioneze argumcntatia. Tratatul sau intitulat De nymphis. Interpretarea se potrivea spiritului vremii. pygmaeis.

Blemii. ci doar de sporirea coerentei in interm i .. ’ ni este. ili' .ii (c realist in Cosmografia universala a lui Sebastian Munster 1 IK 1552).i hnioare“. nimic surprinzator in faptul ca. cea mai bogata §i mai Inllnritoare imparatie. Rena§terea nu a facut pana la urma deHii i to inspire din mo^tenirea clasica §i medievala. () pn toriu geografic bine informat §i foarte apreciat.mumitor fenomene.. pe care exploratorii au cautat-o in zailm In sud de Guyana. Columb h ii It niilicat Paradisul terestru langa delta fluviului Orinocco. bogata antologie ii mmunilor §i ciudateniilor.. aurul dovedindu-se un simbol mai atractiv decat i in ill ingerilor. arata marele medic Ambroise Pare (1509-1590). sciapozii. parte de coastele Chinei §i Japoniei... Oamenii diferiti aveau chipuri prea bine cuniiMiite... datorata lui Conrad Lycosthenes 1IS-1561). a ivit un tinut de vis: Eldorado. tiparita in latina in 1552 si in franceza in 1556. ' ilc Icnomenele monstruoase. pigmeii sunt infati§ati I"...M onftri si salbatici 75 it'incliilor lumii.1 1 urn au redescoperit exploratorii popoarele luliiiloase ale Antichitatii ( I sploratorii urmau sa descopere ceea ce se §tia deja. in inima padurii ecuatoriale. „Natura este schim.iv. Din aceste fantasI lin . I . a§adar. D it. potrivit imaginii sale despre lume. Epoca era fascinata de anomalii §i.i randul lor. Acel< i ii chipuri ne privesc din paginile bogat ilustrate din ProdiU i<>rnm ac ostentorum chronicon (1557). iilnmatia fiind ilustrata cu o bogata colectie de curiozitati Imilogice adunate in Opere (1575). cinocefalii. care exprimau deopotriva enerjm vitala a naturii §i atotputemicia divina. Savantul se interesa §i 1 11 1 . mai ales.I. . dato. la capi'i>1( )mului diferit.Hatilor greci §i teologilor din Evul Mediu. Edenul a fost apoi li i iilarizat. in Extremul Orient. topindu-se in cele din urma (Rena§terea obliuh1 in stravechea tradi^ie a Varstei de aur.

Momentul a fost imortalizat intr-o gravura reprodusa in Cartea Antipozilor publicata in 1630 de Johann Ludwig Gottfried. a vazut in 1610 o „zana a marii“ pe tarmul golfului St. uria$. se intelege) . in aparen^a. Iata-le. Acestea din urma prezentau avantajul de a fi mai apropiate de natura umana §i mai accesibile. Intr-adevar. principalii raspunzatori invocati fiind intotdeauna Dumnezeu §i demonii. dar demersul stiintific nu mergea prea departe. Tendinta tipica pentru Rena§tere de a integra fapturile ciudate in ordinea fireasca a lumii a avut urmari asupra sirenelor. Putem astfel face cuno§tinta cu fiara numita Thanacth. Frumoase. fata are un trup desavarsit. precizand ca „nu se afla de la un capat la altul al lumii nici un alt neam mai crud decat aceasta semintie de femei“. In cartea lui Pare apar atat animale cu cap de om. John: era nespus de frumoasa. care o deosebesjte de o femeie obi^nuita. autor al Ciudafeniilor din Franfa antarctica (1557) §i al unei Cosmografii universale (1575). personajul fiind mai degraba simpatic $i. fara val. Scitia $i Africa.76 Intre inger si fiard de cauzele monstruozitatilor. §i chiar intretineau uneori relatii sexuale cu marinarii. Capitanul Smith. acoperit cu par $i avand $i el chip de om. Tema traditionala a bestialitatii (omul-animal sau animalul umanizat) prezenta o frecventa remarcabila. inarmate cu arcuri §i tragand „peste zece mii de sageti" asupra unor nefericili (barbati. i§i urmau lini§tit destinul. cu chip de fata tanara. Un exemplu izbitor al mitului clasic actualizat este cel al amazoanelor. sau cu monstrul american pe nume Haiit. asociate §i in cele din urma confundate cu femeile marii. in ciuda cozii de pe§te. un fel de tigru fara coada si cu cap de om (avand parul cret ca al negrilor). Unele exemplare fascinante apartin geografului Andre Thevet (1504 sau cca 1517-1592). cat §i oameni cu cap de ani­ mal. pionier din Noua-Anglie. Dupa ce au strabatut Asia Mica. doamnele razboinice au profitat de descoperirea Americii $i s-au instalat acolo. §i in general fapturile omene$ti marine. prietenos cu omul. Sirenele. goale $i crude: a§a le descric Andre Thevet.

Kolul fundamental a revenit reprezentarii.astfel numiti in urma erorii geoMi. ex1 i area a fost condusa de invatati greci morti cu doua mii o il> ani in urma. Le-a ii l imit destula vreme oamenilor Renasterii ca sa inteleaga ca m \ itau o lume diferita decat cea la care visasera anticii. Intre realitatea gfografica si fictiune erau cincisprezece mii de kilometri. O dovada zdrobitoare a puterii imaginarului 'iitf si faptul ca. ( 'azul lui Columb. de crengile de sus. unde accesul barbatilor . in emisfera sudica. In repiivcntarea aceasta s-a strecurat o doza de erotism sadic. a doua conglomerate continentale. Au fost identificate in Lumea Noua. langa care spaniolul Orellana a iniit1lit in 1542 un trib de femei razboinice. opt tinuturi locuite de amazoane. este singurul care I. Descrierile si 1 . unul in emisfehl nordica. Ir lor se aflau in general pe insule. Modelele antice au jucat un rol determinant in epoca mariloi descoperiri.i calauzit pe Columb in calatoria spre un Extrem Orient IH rare il credea aproape. intre secolele al XV-lea si al XVIII-lea. Ajuns in Cuba. i il. stapanul Chinei.Monstri si salbatici 77 4|Mii/ura(i de un picior in copaci. Fortarei (.dice a lui Columb . desi spectaculos. simple si siiiu'lrice. din Brazilia pana in M xic in Antile. '.i dinastia nu mai exista. mai pastreaza amintirea. Mmole fluviu Amazon. Imaginea I .1 1 1 11 I // Om diferit desavarsit: salbaticul Indienii din America . pentru nevoile procreatiei. a pomit i h i mitarea orasului imperial al marelui Flan. A avut surpriza sa nimereasca lull un sat care nu parea nicidecum imperial §i unde nici o i oliba nu aducea cu vreun palat chinezesc.au beneficiat din belsug de stereoti'in ile antice ?i medievale ale Omului diferit. pentru simplul motiv ca aceasta mi liicea parte din modelul imaginar. i i*i 1. celalalt la Antipozi. ingaduit doar din cand in cand. Vestitul navigator n-a acceptat nicinilala existenta Americii. este destul de tipic.

insu§iri §i drift te atribuite de greci §i romani barbarilor §i popoarelor dil> rite ce locuiau la hotarele lumii. Cel mai recent membru al familiei umane avea §i el ci'VI de spus. ca si acesta. Nu insa si dupa aceea. Omul diferit intra acum pe marei scena a Istoriei.m(ti descoperirii Lumii Noi. dm apardnand. la Rouen a fost amenajat un sat brazilum vizitat de Henric al II-lea in 1550 si de Carol al IX-lea in 1 > 56 Celalalt nu mai era o fiinta problematica. tinuta omului inainte de pacat. a§adar. Scepticii pot )> | 1 iu l suficiente argumente pentru a-i pune la indoiala existcnlii Se poate. Chiar daca firea lui arata ca un mozaic.vada ori initiatilor. A fost impins spre alk-i i tatea radicala. ponderea si rolul sau depaseau cu mult po/lt] tia Oamenilor diferiti traditionali. a$ezat la antipodul omului civilizat europoJ si integrat in mitologia alteritatii ca salbatic. acesta constatase mai inainte straniile obicoiufl in miriada de insule din Oceanul Indian si Extremul Orient. masura in toata amploarea import. aruncata uihKmi ' la periferie.78 intre inger si fiara imaginile de fiinte omene§ti in pielea goala. ci locuitor intr-o lume. mesager al unei parti m i portante din omenire. a devenit un ohm diferit in urma unei transfigurari. lipsite de put low re si in mod evident canibale. In primul rand. Fiinta reala. Un salbatic all fel decat omul salbatic paros din padurea europeana. Am putut constata ca Omul diferit este un personaj greJ de abordat. de la numele §i ciudatcmllt indieni lor pana la bogata gama de trasaturi. Devenea tangibil §i incontestabil §i se arnlfl chiar in Europa. domeniului exclusiv al naturii. i Prima caracteristica a salbaticului este goliciunea. aduceau cu un remake ilupi Mandeville. Ascuns in insule indepartate. §i pana la urma „normala“. in culnffl deja cunoscute. ariii'l. obi§nuieste sa se infati^eze doar cdm ce sunt vrednici sa. era o ph zenta adevarata. in inima padui ilm ori in spatiul infinit. America le mo§tenea pe toate. Sul .

Monstri si salbatici 79 uni in Inina dreptate intrebarea daca salbaticii apartineau {«| i Iii hi ice.. uiilemporan al lui Blumenbach. deoarece spanioH .i ( 1 768-1769). absenta pilozita.i . l ageau din Adam. 1.i miistata ca „unii n-au ingaduit barba la barbati §i i. ilnl insa. parte de viata ve$nica.i|iunind astfel expansiunea mondiala a catolicismului. suficiente pentru a o singulariza. i. . toata lumea a cazut de acord ca salbaticii apartiii it iiiisi liliatiei umane normale.. Retinerea lor fata de convertirea i Iff mini avea mai curand un iz politic..“ I ui. I* l. >n|.. Cornelius de Pauw 1r> |/*>9) era convins de biologia diferita a locuitorilor nu Niii in lucrarea sa Cercetarifilozofice asupra ameriil.ila teologica era inlocuita de balbaielile unei antropon h/it'c embrionare. Na. daca erau ni§te pacatosi ce puteau fi crestili I it niiintuiti. . m iiul german Johann Friedrich Blumenbach (1752-1840) Ii i. ci dintr-un neam nascut probai ilM i I'otop.|f vitalitate. i. ii lui Paracelsus (exprimatainl520): locuitorii Lumii . Biologia americanilor a imbracat | uspccte deosebite. ('nu i. n.u i(i si ca puteau fi primiti in sanul Bisericii. Erau lipsiti de suflet. iar al|ii au dorit ca sa . ii i iscau sa coboare la un nivel apropiat de bestialitate. ii totii acela^i chip. prin urmare.i rivalii catolici. i . tal printr-o bula pontificala ca indienii erau oameni .. sexuale la femei. Poate ca nu faceau altceva decat sa se in|l inii'O Varsta de aur paralela cu istoria omenirii. Altii au spus ca pielea tuturor in miilor era de aceea^i culoare. . el constata existenta unor particulari1..1 iu a ramas nelamurita pana in clipa in care. Protestantii m hi.. erau cei care le mantuiau sufleteiln . asa cum se crezuse cu . Astfel. aidoma zanelor §i pitii m iivand. iu ilc sange §i de circulatia sangvina. *rcme inainte in privinta cinocefalilor §i a altor (•■ii labuloase! h . inclusiv in plan sexual („slabirea organelor 1 41 111 1 1 1 11 11 .mil mai reticenti. in 1537.

Balanta oscila intre salbaticul bun si cel rau. neputincioasa.80 Intre inger fifia r a harazite zamislirii“). in bine si in rau. Fiintele si societatile ciudate care nu cunosteau interdicli* ile aveau sa exercite o fascinatie incontestabila intr-o Euro* I pa unde normele de comportare erau din ce in ce mai severe. vlaguita. pentru ca fiecare numeste barbarie ceo# ce nu-i intra in obicei. lipsita de forta fizicA. Insulele din Extremul Orient capatasera consistenta: un continent intreg. | de vigoare. fireste. Goliciune-libertate sexuala-canibalism: cunoscuta triailfl s-a instalat temeinic in Lumea Noua.afirma el in eseul inti tulat Despre canibali . 1 despre care se vorbea din ce in ce mai putin. . canibalismul era o problc* | raa.1 Potrivit scriitorului . „o specie degenerata a neamu* I lui omenesc. atractia mergea mana in mana cu respingo* | rea. Canibal. Obiceiul de a se desfigu* ] ra accentua si mai mult gradul de alteritate fizica: „S-au vazut salbatici cu capul in forma de piramida ori de con si cu create* I tul ascutit“. de inaltare spirituala". In pofida accs* 1 tor pareri. Bineinteles. ori „cu capul cubic sau patrat“. Montaigne lua apararea celor care obi§nu iau sa-si manance semenii.| neinteles goale si pareau atat de atragatoare? Scenele de dcs. 1 Ca de obicei.era mult mai grav sa-ti macelaresti cu cruzime semenu. „Gasesc . jumatale 1 de lume.ca nu exista nimic barbar si salba* ] tic in acest neam. Inca din 1580.! frau sunt destul de frecvente in relatarile menite sa le arate I cititorilor europeni fannecele vietii americane. In numele libertatii s-a declansat o ampla miscare de recu perare a salbaticului.care formultt ' acest punct de vedere in plina epoca a razboaielor religioase 1 §i la numai cativa ani de la noaptea Sfantului Bartolomeu 1 . o mare parte din specia umana era invitata sa intre in joc. alteritatea morala a intrecut-o pe cea biologicft. dar nu rau. dar cel bun castiga teren. America e rtt perceputa ca un spatiu de libertate. Cum sa rezisti in fata femeilor americane. Pe scurt. care erau hi.

decat sa-i dobori curat si apoi sa-i %! nmniinci pe prizonieri. Cartea lui (cu un titlu foarte lung. pe care udre Ma 1ustreaza. Montaigne gasea situaiiu | mai curand multumitoare.iii I v m luicati a unor trupuri omene§ti. inainte fi dupa nafterea lln Imis Cristos.“ Cat priveste in IiIh iialca sexuala §i mai ales faptul de a avea mai multe li in. pana anul trecut) a fost publicata in limba H i mana in 1557 (§i in acela§i an in franceza). if lavalesc pe jos. iH'cunoscuta in tinutul Hessen. bucatile sunt apoi puse i" 1 ij’are. ( ii cateva pagini mai incolo.poate fi (i i mioscut pentru ca este imbracat -. 1 o mana de ajutor celorlalti membri ai tribului la taie. lucru vrednic de luat in seama.mmareasca „normalizarea“ salbaticului.boi nu are nici o legatura cu ospitalitatea spontana §i H na a copiilor naturii. Satul este in sarbatoare.M otiftri f i salbatici 81 #■i uni faceau europenii. aflata in Lumea Noua cu numele deAmeth a. Trista soarta a prizonierilor tlf in/. „Este mult mai barN a mananci un om viu decat unul mort. evident. / 1 n:i si antropofagi. i' Ii unografia ofera o pista interesanta pentru cei ce doresc . plang §i rad „in semn de bucurie“. S-ar putea crede ca veselia din scena precedents Inm . lucrarea spune totul despre fiintele 1 1 1 1 . european fara indoiala . uranilu i bun venit. Istoria adevai hihi y descrierea unei tari locuite de oameni salbatici. acelea§i fete fermecatoare i. se aduna in jurul lui. a§a cum faceau americanii. ln \ Thevet istorise§te o intamplare emotionanta. goi. i. calator german. nu tH deloc geloase pe rivalele lor. toata lumea parand in' itnlata de prezenta lui. de altfel foarte bine tratati pana in lipa I'atala. Primul grupaj ii i umplet (cincizeci de gravuri) insote^te textul lui Hans Staili ii. apoi retiparii . care a petrecut o vreme in captivitate h imlieni.' pricinuita de sosirea unui transport de came proaspam In Scenele sunt insa distincte. Un strain. mmeroase editii. care pe deasupra. ajunge intr-un sat iniliiin lemeile §i fetele goale.

82

Intre inger si fiara

„goale, crude §i antropofage“ si infati§eaza in amanunt jei l fele omene^ti urmate de ospete. Ilustratiile sunt crude, „rea liste“, oglindind o viata primitiva si brutala. Indianul, necio* plit si frust, apare ca un om diferit, chiar foarte diferit. Cu cateva zeci de ani mai tarziu, in 1592, corpusul a fost refacut de desenatorul Theodore de Bry. Transfigurarea eslo impresionanta. Ospatul canibalic n-a disparut, dar convivii Si-au schimbat infati§area. S-a terminat cu alteritatea fizica: trasaturile se apropie de idealul clasic de frumusete, de sla tuarul antic §i de nudurile Renasterii. Daca exista vreo dil'oren(a, era limpede in favoarea lor! Trebuie sa constatam ambivalenta goliciunii: semn al unci conditii putin evoluate, aceasta poate deveni o pledoarie pen tru frumusetea corpului si libertatea omului. „La nastere au, ca $i noi, pielea alba. Goliciunea, uleim i le cu care se ung, soarele §i vantul le tabacesc mai tarziu pic lea; incolo sunt inal|i, mai inalti decat noi, bine facuti, bine proportionati, cu o fire linistita, sprinteni, voinici si indemii natici; intr-un cuvant, in ceea ce priveste darurile trupului, nu sunt cu nimic mai prejos decat noi, daca nu cumva ne intrec." Descrierea de mai sus se datoreaza lui Jean-Fran ois 1a fitau (1681-1746), autor al unei lucrari clasice cu privire la Obiceiurile salbaticilor americani comparate cu obiceiui i le din primele timpuri (1724). Titlul este edificator. Altei i tatea iesea din domeniul biologic, pentru a se inscrie numai in cultura. Ideea evolutionista i§i croia drum. In aceasta perspecli va, indienii nu mai reprezentau un alt tip de om, ci un all stadiu istoric, anterior civilizatiei. Aduceau intru catva cu grecii si cu romanii de la inceputul istoriei. Problema era legatura: din cine se trageau? Din care anu me dintre cei trei fii ai lui Noe? In primul moment s-a reu nut ipoteza popularii Americii de catre urmasii lui Ham (fiul blestemat), pentru ca, odata admisa originea adamicrt,
9

Monstri si salbatici

83

.....In n salbaticia §i vocatia indienilor de a-i sluji pe altii. V "i s-a retinut o ascendenta mai convenabila, in persoaHti' i liirlal|i doi fli ai lui Noe: fie Sem, ai carui urma§i s-au H»|iandit in Orientul Apropiat, fie Iafet, stramo§ul europeHilni si al popoarelor din Asia Oriental! Unele interpretari It i i muiau, a§adar, cu europenii, mergand pana la identi­ ty hum cu rasa alba. Iezuitul Jose Acosta a avansat in IstoHii miturald si morala a Indiilor (1590) o ipoteza potrivit fjiit'ia America fiisese populata de triburi originare din Asia. I nI'.icnta unui punct de convergenta intre cele doua contim m ' era astfel hotarata printr-un simplu rationament, cu un i* •t ■ l inainte de descoperirea stramtorii Bering. Calea spre M H ilt \i Irece uneori prin imaginar! h I'mmovarea imaginii indianului - a$ezat la loc convenabil | i .ml biologic $i istoric al speciei - se explica prin motive n •li mdin ideologic. Era nevoie de un om normal, §i nu de o lliiitn inferioara, pentru un proiect de alteritate radicala care i i nici mai mult, nici mai putin decat experimentarea unei hi"/ a diferite. Indianul urma sa arate ca omenirea ar fi putut n it o alta evolutie. O solutie mai apropiata de vocatia initiait ln miiilui, mai apropiata de natura, o cultura §i o comportaH mai putin artificiale. Alteritatea biologica era redusa la minimum, pentru ca alteritatea culturala sa iasa mai bine in ft nlrntS §i sa poata fi proiectata pana la cel mai inalt nivel. Sorietatea europeana trecea prin zona dificila situata iniit I \ Mediu si modemitate. Aflata in plina criza de cresteill » , i- cauta drumul gi resimtea o nevoie imperioasa de modei> .i lt< I’oate ca nu era prea tarziu pentru a invata cate ceva din ln|rl cpciunea altora. Indianul a devenit un aliat al celor care m m*au partile rele ale civilizatiei, mai cu seama inegalitatea, i in ilirpiatea si moravurile ipocrite, propunand o alta scara lip vulori. I a ilrept vorbind, locuitorul din Americi avea insu§iri §i i ti ui in i care nu erau inedite. Firea, ca §i infatisarea, prelua
11 11

84

Intre inger ?i fiara

o multime de elemente de la stereotipurile antice. Ne rcnn talnim astfel cu barbarul, cu fiinta diferita de la hotarcl« lumii, imaginata de greci §i de romani. Cruzimea, canibn lismul, licenta sexuala, dar §i vitejia, intelepciunea, armomii sociala - iata trasaturile cultivate de multa vreme de Omul diferit. Numai ca societatile diferite ale anticilor erau mill degraba fragmentare, fiecare ilustrand unul sau altul dintu nenumaratele chipuri ale diferentei. Sa ne intoarcem la Lafitau, care a alcatuit un repertoriu caracterologic exhaustiv: „La prima vedere, nu se poate spune nimic bun... Nu m i nimic, nici litere, nici §tiinte, se pare ca nici legi, cei mm mul^i nu au nici temple, nici un cult bine randuit $i le lipseso lucrurile cele mai trebuincioase pentru viata [...]. Am crc* de ca nu gre$im infati§andu-i ca pe ni§te oameni grosolatu pro§ti, marginiti, cruzi, fara vreun sentiment de credinta si de omenie [...]. Portretul nu este insa fidel. Au o fire buna, imaginatie vie, minte ascutita, memorie de invidiat... Se gan desc corect la treburile lor, mai bine decat ai no$tri; i§i atmr telurile urmand cai drepte §i sigure; actioneaza cu sange reco si cu o nepasare care ne-ar pune rabdarea la incercare; din pricini ce tin de cinste §i marinimie, nu se supara niciodaUi, par intotdeauna stapani pe sine §i niciodata manio?i; sum inimo^i si mandri, viteji, indrazned, i§i tin firea la nevoie, ceea ce este vrednic de cinste, dovedind un simt al masum pe care nu-1 strica catu§i de putin intamplarile potrivnice on succesele trecatoare; intre ei domne$te un soi de buna-cu viinta, dupa legea lor [...] i§i pretuiesc stramo§ii §i-§i re specta semenii [...]; nu se intrec in mangaieri §i i§i arata prea putin simtamintele; incolo sunt cumsecade, blanzi $i ii primese pe straini §i pe cei nefericiti cu multa caldura, ceea ce poalr stami uimirea tuturor nadilor din Europa.“ Exista insa §i un revers croit pe masura: „Sunt usuratici §i nestatomici, lene§i peste poate, nerecunoscatori, banuitoi i,

Monstri ?i salbatici

85

nitM innsi, razbunatori si cu atat mai periculo§i, cu cat stiu W ■ i pivfaca §i i§i tin multa vreme ascunse resentimentele; Hi .1 i manii sunt cruzi, brutali in placere, vicio§i prin ne. si viclenie; dar saracia §i lipsurile de tot felul le inH<ii> sa fie deasupra noastra, pentru ca nu cunosc toate i‘ ill '.i ti n ile viciului pe care le-au adus luxul §i bel§ugul!“ Nr allam in fata unui text exemplar, care dovede§te ca omeneasca poate fi reconstruita, fara atingerea inveliMilm do carne, ci doar prin pura chirurgie intelectuala. > In |ocul alteritatilor cristalizat in zorii epocii Luminilor ’ fi* i i in irei casute mai importante decat celelalte. China preni i imaginea unei civiliza^ii diferite, mai putin novatoare, dm in.ii elicienta in privin^a func|ionarii relatiilor sociale §i i..... narii. Salbaticii americani intruchipau virtutile §i vicili mii i stari naturale prelungite, care nega ideea insa§i de HMli /■ ie. Cel de-al treilea model era oferit de negri, aflafi H | In la de jos a umanitafii, la punctul de trecere de la sta| ilinl do animal la cel de om. osta a fost un motiv suplimentar pentru „promovarea“ hidHnilor, care se puteau consacra unui proiect strict cultum I, de vreme ce existau deja africanii pentru proiectul liin|n|'ic. A§a se explica atitudinea aparent paradoxala a lui Mmiolomeu de Las Casas (1474-1566), misionar spaniol Dims opiscop mexican, aparator inver§unat al salbaticilor (i ■ ic aspru al metodelor brutale de colonizare. Ca sa-i mi f*niicjo/e pe indienii la care tinea, preconiza importul de frltn din Africa, pentru a-i folosi ca sclavi. Culoarea a jucat, | i i mdoiala, un rol important in aceasta depreciere (negrul | (t|m albului), de asemenea tradi^ia antica §i medievala, eus "'I •i ana §i araba, potrivit careia Africa era un loc privile|lm il viefii salbatice §i al monstruozitatilor biologice. \ stfel erau deplasate doua rase umane in doua zone dis•in. ii*de alteritate: o alteritate mai mult culturala §i spirillliilA rezervata indienilor §i o alta, de factura in principal
#4

I

111

86

Intre inger ?i fia rd

biologica, pentru negri, ambele situate la antipozii umani ta(ii normale, intruchipata, se intelege, de catre europeni. j

Patagonezii
Descoperirea salbaticilor americani era o mare surpri/;i Dar o curiozitate inca §i mai mare ii a^tepta pe navigatoi i undeva spre extremitatea meridionala a Lumii Noi. Coasta a fost vizitata de Magellan in 1520, in timpul c.i latoriei in jurul lumii. Cu acest prilej a fost stabilit un prim contact cu localnicii, §i ei salbatici, dar nu ca ceilal^i. ( it doua secole inainte de calatoria lui Gulliver la Brobdingnay., Antonio Pigafetta (1491- dupa 1534), tovaras al navigatu* rului portughez §i istoriograf al expeditiei, a inregistrat o in talnire uluitoare, pe paralela de 49 de grade §i jumatate, in regiunea ce avea sa primeasca mai tarziu numele de Patti gonia. Intr-o buna zi, in toiul iemii australe, echipajul a zSiil cu uimire pe tarmul marii un barbat de o inaltime impiv sionanta care, in pofida frigului, era cu totul gol; barbalul canta §i dantuia. Apropiindu-se de el, spaniolii au constatnl ca un om obisnuit abia daca-i ajungea pana la mijloc. In /i lele urmatoare au fost descoperiti §i alti membri ai tribulin, tot uria^i. A inceput vanatoarea pentru capturarea unora din tre ei, care urmau sa fie adu§i in Europa. in cele din urnui a fost pastrat la bord un singur indigen; din nefericire, ace|fl ta a murit in timpul calatoriei, nu insa inainte de a fi prinni botezul si numele de Paul. Principiul eluzivitatii nu le-a in gaduit patagonezilor- spre deosebire de salbaticii obi$nui(i sa se lase admirati ?i atin?i. Nu ramanea, asadar, decat iM fie crezuti cei care-i vazusera. Potrivit lui Pigafetta, patagonezii erau goi, chiar daca, dm pricina climei aspre, se acopereau uneori cu piei de aninw<] le. Nomazi, fara locuinte stabile, adapostindu-se in corlun mai obisnuiau, semn suprem de alteritate, sa manance cm

n i jupoaie. de Pigafetta) ca un patagonez incercase saurce labord.prezece si cincisprezece picioare (patru-cinci metri).(Iniiturile reci se na^teau oameni foarte inalti §i. h ■ „dc peste treizeci dintre copiii lui cei mai mici. Tara Uriae (|i"i mlreaga parte meridionals a Americii de Sud.n chiar sa formuleze o lege biologica.Andre Thevet a facut o ancheta cuprinzatoare. fire^te. tit" > unele insule invecinate.. u I >upil I’igafetta.iii.. A numit.“ Adevarati uriasi. asadar. mai salbatici §i mai neimp|iiii ’i(i ilecat ace§tia. pe | i< n inserat-o in Cosmografia universala. Timp de trei "I' an fost cap de afi§. de cate . 11 C 11 .1 . apoi au intrat in declin §i au ajuns . franceh litl a socotit ca inaltimea patagonezilor era cuprinsa intre #'H. Nu se afla oameni mai cruzi. Bazandu-se pe marturii. Uriasii se puteau deci stabili in voie >'iH'initatile arctice §i antarctice ale continentelor. potrivit careia ii< Ii. Apoi a M .. Dincolo se Ilmira un alt taram: continentul austral. nedispretuind nici sobolanii pe care ii inghiteau »• (H * '. hiMilani §i brutali“. care a motivat la inceput respingerea Americii.Monstri si salbatici 87 H > *imla.i .mtului impartit intre doua lumi. A 'iil. 1 mua patagonezilor era abia la inceput. tabloul a fost imbogatit cu elemente suplii"ut.ii 1 nle omene§ti aproape normale.il chiar de la un pilot al lui Magellan (intamplare nepo. fiecare inscrisa intr-o ilnlci'A.. Patagonezii nu win * Iran nici o organizare sociala §i intrupau doar forta bruII .'(it H i 'h ioare inaltime“ (ceva mai putin de trei metri). )H II it-vet se arata foarte aspru in judecata. s-a ii 1 originea unui lung §ir de expeditii destinate descoiini Antipozilor §i locuitorilor lor. Unii insotitori H IIlui Magellan si participanti la expeditiile de mai tarziu i-au H in ainanunte interesante. Aceea§i imagine I'rtiM. I'nlagonia se oprea la stramtoarea Magellan.. care oglindeau cum ■i poate mai bine traditia mitologica! ‘ i nMiiograful afirma ca acest neam locuia nu numai pe |hmill unde fusese identificat de expeditia lui Magellan.

un reper incontestabil. m ill candu-i fiicei sale un sot. N-a izbutit sa liietl nimic pentru Franta. a-i darui Frantei o parte din Lumea Noua. abatele a fost nevoit sil-yil recunoasca originea „australa“. pentru a se retrage apoi in alte regiuni in fata Africii $i t] Americii.J intr-adevar. Cele doua lumi. Mercator (1569) §i Ortfltl lius (1570). | acesta se impotrivea pe buna dreptate numelui de strain arata ca fusese vorba de un caz de forta majora. dar se intalncnu totusi intr-un punct anume de pe glob. „vicM . potrivit criteriilor vremii. unde ocupa o jumatate buna. invocand insa anumite m i prejurari deosebite. Acesta era „salbaticul Essomerio"| locuitor al lumii australe. penliil . Urmasii celor doi piulitul in ei fagaduiala unei viitoare uniri marete intre Franfa y lilti i mea australa. care a pi i mit numele de „Tara de Foc‘\ Exista in sfar§it un argument concret. adica aproape „extratei'e»*i tra“. luat din locul lui de ba§tina de ciipl* 1 tan. abatele Paulmier de Gonneville a facut in 1 dezvaluiri nea§teptate.88 Intre inger si fiara Expeditii la Antipozi Terra australis incognita se afla la loc de cinste pe harti le alcatuite de Oronce Fine (1531). Povestea data din 1504. Franta se putea lauda cu o dovada suplimentara. una a umanitatii cunoscute §i cealalta tlO| « cunoscuta. tarmurile sale N (H in^irau intre paralelele 40 §i 50. dar nu rasist. Locul de intalnirc if fost descoperit de Magellan. cand capitaiml normand Paulmier de Gonneville plecase pe mare. mergand in Pacific pana la Ecuatoi. Cat despre abatele Paulmier de Gonncvilln. care a trecut in 1520 din Atlantu in Pacific prin stramtoarea care-i poarta numele §i care den*j partea America de o parte a continentului austral. in Oceanul Indian si in Atlantic. Sub amenintarea unei taxe nedrcplit „pentru straini §i unnasii acestora“. bietul HsnimI meric neavand alta alegere decat aceea de a deveni frani MM . care era patriot. dar n-a venit totusi cu mana goala. erau despartite de abisul apelor. daca nu chiar h ) im mult din emisfera sudica.

la fel in nli inlat de continentul austral ca La Popeliniere. Spania. de natura sa in*mini . ale carei amanunte se afla intr-o bro^ura ii'ii jiiililh ala in 1599. caredovedea existenta unei lumi „tangibile“ in UM Sudului. Tara lui Gonneville apartinea de drept Franilic | t ilf vreme ce primul care pusese piciorul acolo era un » hum iv! labloul nu avea decat un singur punct intunecat. La Popeliniere a organizat i iM i l expeditia. Era Pedro Fernandes Quiros (cca (. unui adevarat. era de pareH ■ (lira sa trebuia sa recupereze intarzierea. fusese schi(ata inca de la sfarsitul secolului * S \ lea. ii dupa Gonneville. A fost.piritele. * lili ra unui imperiu austral pentru Franta. spunea el. „o lume care mu pnale li umpluta decat cu tot soiul de bunuri si lucruri II*. „Iata“. nu "H spre marea lui parere de rau.Monslri $i salbatici 89 i >|tinia publica a fost atrasa de aventura deja veche a lui lliMiiu-ville. is. Capie uil I repagne a mers mai departe.. La Popeliniere se gandise la tot...1 1 . care a ajuns pe misteriosul contiiii ’ < me poate sti? Nu exista documente si nimeni nu va U u vreodata urmarea expedifiei La Popeliniere. llnmh al lumii australe. solutie miraculoasa la goana dupa colonii.. sa paraseasca expeditia hi M mtoarca in tara de la Capul Alb (Mauritania). asadar. sa urmam pilda altor M ti'im i are §i-au croit un drum atat de falnic. in care 1 I I mmi era intrecuta de spanioli §i de portughezi. dar care u li'ie a de rau de mare. Iar !ji marinar si colonizator in devenire. in afara il* i iiiI de mare pe care nu 1 a putut suporta. i" h i i ii cu navigatorul uitase sa noteze coordonatele.“ M I M i.. Sa fi fost el cel de-al •il. Astfel..Nu ramane decat s-o descoperim. numai ca intre cei doi barbati §i . in luna mai 1589.’• I(i 1 portughez din na§tere. care visa sa ajunga un 5). trei corabii cam m <a au plecat din portul La Rochelle. sub comanda capi(k iiMtlilui I repagne. indeosebi in i laili ii australa neexplorata.. Hi m i Lancelot Voisin de La Popeliniere (1541-1608).lc nefiind foarte interesat. care venea la rand | avea un atu pretios: un marinar. na 1 autn a pierdut prima partida.

locuitori. un lm mai bogat in piatra. In 1616. harfi amanuntite (fluvii. Meciul era deocamdata mil In 1607.“ Fara a mai vorbi de frumuseleii barbatilor $i.“ Bogatiile. portughezul a afirmat lai. sub titlul Mundus alter et idem. A avut impresia ca se afla intr-un soi de Paradis. pamant bun de caramizi $i de olane. religic Pe deasupra. erau la tot pasul: „Po| spune fara teama“. Cu atat mai rau pentru francezi. paduri. In timpul expeditiei sale din 1606. o lucrare foarte cuprinzatoare cu privire la In mea australa. nici insecte ori reptile. cu o clima minunata: „Nu vezi nici zapada pe crestele muntilor. In vreme ce genovezul a descoperit o lume fara sa-§i dea seanm §i a negat tot timpul acest lucru. inzestrate cu un port. episcop de Exeter) a publicat. nici fumii i. munti.90 Intre inger fifia r a intamplarile prin care au trecut exista o mare deosebire. „ca nu exista o tara mai placuta. nici crocodili. mai curata §i mai roditoare. mai cu seama. doi navigatori olandezi. Quiros a murit insa chi up in clipa in care pregatea o expeditie hotaratoare. nici |antari. lemn. rasplatit pe masura. ii scria Quiros regelui Spaniei. ci sa stabileasca un contact direct cu cei ce locuiau pe cealalta parte a planetei. nu fortat trecerea Pacificului pe la Capul Horn.i incetare descoperirea unui continent care de fapt nu exista' Cum continentul rebel inconjura intreaga emisfera sudicfl.. mai potrivit pentru ridicarea unei mari cetati marili me. Le Maire §i Schouten. in schimb. frontiera a fost rectificata: marele continent a fost nevoit sa renunte la Tara de Foe in favoarea Americii. a femeilor. un oarecare William Knight (pseudonim al lm Joseph Hall. se putea ajunge la el pe oricare dintre cele trei oceane. care au primit numele de Australia Sfantului Dull. a reu§it sa identifice mill multe porfiuni din litoralul austral. Quirdfl a preferat Pacificul §i a fost. Nu lipsea nimic: geografie. orasr) ii invitau pe europeni nu sa descopere. Din avanposl . nici mlastini. in tr-adevar. se pare. §i in primul rand Noilu Hebride. ceea ce parea de|ii facut. legi. care ar fi deschis calea colonizarii spaniole..

lega­ to tic America prin stramtoarea Magellan §i care dadea in MiU'ii cealalta spre oceanul liber.. i fa de-a doua ofera o imagine mai apropiata de umanitavilizatia noastra.. insulita aflata la Mil i‘st de Tara de Foe. optimismul sporea. lt In uceasta privinta trebuie mentionate doua lucrari remarmhili-: Noua Calatorie pe Pamantul austral a lui Jacques tkith iii. intre 1677 §i 1679. Cele trei modele men. < ul ( ionneville a evidentiat argumente ce pareau hotaratoaii > IV masura ce e§ecurile se inmulteau. Si-rolul al XVII-lea a optat hotarat pentni tinuturile australe. a devenit noul punct avansat al fiM ilor australe. hi cazul chinezilor. n li| identificarii in lumea cunoscuta. dar mult mai intelepti ?i. ■ Vlnovaji erau doar cei ce nu cautasera destul de temeinic. Sevarambii. !• AMI'd. prin urmare.. s-a incercat implan»sa (N ii m pamantul austral.. Ace§tia. I'rtnft la aparitia adevaratilor exploratori.1 mai sus (chinezii. mizau in chip evident pe superioritatea lor. locuitori ai Antipozilor. iiii H* un joe de alteritate complet trebuie sa (ina seama de ii nmli'lcle care tree dincolo de condi{ia umana „normala“. care i§i continuau deriva cu cateva graiitin >>in plus spre pol. in oameni obi$nuiti. gata sa ajunga U lrt|M planetei. in care Ceilalti erau inferiori sau cel mult H iili.. cu europenii. Olandezii s-au straduit sa iin i pagube cat mai putine. se contura o metodologie in folosul exploratorilor HWnlor sudului. Predilectia ini^iala pentru Pacific se ■pika fara greutate: marele numar al insulelor polineziene nit km mii de puncte de contact cu Lumea Noua. publicata de Gabriel de Foigny in 1676. Tara Statelor. salbaticii ?i negrii) puneau in joc r alternative. Tara de Foe a devenit doar o insula.Monstri f i salbatici 91 'I lumii australe. §i Istoria " iramhilor. 1 I 1 1 1 . spatiul austral a lli i strabatut de scriitori §i utopi§ti. mhi |tiicepu|i in organizarea celei mai bune guvernari. Fiecare noua insula aparea ca un segment al t ontinentului cautat. aparuta sub numele lui Denis Vayras (sau Vmiiissc d’Alais).

. inclusiv Ifl domeniul sexului ori al familiei: „Tinerilor casatoriti nu Ii n * ingaduie sa se culce impreuna decat la trei nopti o data. Nu se vede nici un muni te in zare. exploratorii aveau sa constate diretil care dintre cele doua modele era mai potrivit cu societaicn reala a australienilor. La aceasta se add uga „minunata asemanare a limbilor. Acordul intervenea asupra necesitatii unui sin tem bazat pe egalitate si pe o disciplina sociala solida. in primii trei ani de casnicie. obiceiurilor. Ceva mai tarziu. infati§andu-se ca un fel de deism vag §i abstract. o n* menii nu-si acopera trupul.i in cel de-al douazeci si optulea an. fara pustiuri si populata peste tot la fel. Cea mai mare cinste pent m femei este sa-§i iubeasca barbatii §i sa creasca mai niul|| copii pentru patrie.mi este neteda. fara mlasimi. §i ea egalitara. nu exercita deem n simpla magistratura. fara paduri. cud nu cunosc patimile. Lipsa deosebirii dintre sexe e*» plica mintea limpede §i cumpatata a acestor oameni. macar si numai pentru faptul ca sunt hermafrodni Daca un copil se naste cu un singur sex. dupa aceea sunt liberi . comunista. si oarecum „abstracta“. ( n mult inaintea Europei. apoi o data la doua nopti pan.92 Intre inger fifia r a Suveranul. Doua calatorii. doua niveluri suceesive de alternate.“ Nu este cazul „australienilor“ descoperiti de Jacquo* Sadeur. Pana ?i geo* grafia a fost nevoita sa i se supuna. Ceea i « impresioneaza cel mai mult este uniformitatea. „pentru ca australienii i-au retezat pe toti“.r ca §i cum ar fi un monstru. Antipozii anticipau sistemele tola litare. §i bineinteles structura sociala.s i pot culca impreuna cand doresc. Primul propunea o perfectionare. in vreme ce celalalt abitr da temeiurile insesi ale fiintei omenesti. Magazinele sunt pline §i puse la dispo/i|tii tuturor. '( . Religia corespunde lipsei de sim(iut. este strans de ^ tl . Mecanismul social functioneaza fara gres. fiind ales de cetateni. ale civilizafiei fl ale mediului. Egalitatea dom ne§te pretutindeni. Neavand nimic de ascuns. cu toate ca este atotputemic. cladiri loi".

* m erau decat ni§te puncte luminoase. cea mai mare autoritate a AnH ii si a Evului Mediu. Planetele. O teorie speciala a fost sustinuta in •vfH |>rivinta de catre filozofii din scoala atomista. ^ 1 mli(ia era insa veche. Totul ii I M n'ii|inea insa la nivelul unei visari pe care nimeni n-o | t | i u in serios.). descrie|>jiimidica a unei omeniri lunare. plaU . aflate in alte ceruri.Cr. A vazut munti. care in' arleau in jurul altor Terre. >a • niiial cu o exceptie pentru Luna.1 r . viata exista numai pe Terra. Luna era un Pamant. Acum incepe istoria ■minim a plurality lumilor locuite. care sustinea existenta unui sinlliM iii iloar a unui Pamant $i a unei vieti unice. 1 1. Galileo Galilei (1564-1642) a inventat luneta.side.) si Lucretiu (cca 98-55 i. Soare. sub ochii lui aparea o lume.il.. Democrit (cca 460m (/() i. nu erau retinute ca i jl'ile locuri de viata. o Lume Noua. Luna §i locuirea ei ii interesasera ... Se presupunea insa ca exisilineolo de sfera stelelor. lumea noastra era alcatuita din Paii| M il allat in pozitie centrala. » i i parerea lor. T eNt»ia departe de a intruni unanimitatea. La fel se intampla si cu stelele. mai cu ■Hiia de Leucip (secolul al V-lea i. inconjurat de Luna. Galileo insa vazuse. . eventual locuibile.Epicur (341-270 i. iii i P »' America ori continentul austral. nutori clasici.Monstri si salbatici 93 i >niut diferit incepe sa populeze planetele I In 1609. Celeii i sislente erau localizate intr-un spatiu abstract §i extrem Imlepartat. Tema „lumii din Luna“ t M ili mil de frecventa in culturile cele mai diverse.Cr. I lotarat lucru.i (eca 1 25-cca 192). In acest ansamblu. la care nu se putea ajunge decat cu gandul.ii ■maintea lui. ironizafi de altfel de catre Lucian din in" . ii> M t I H olo de Luna se afla insa o multime de lumi. alte lumi. Printre adversarii m iminara Aristotel insusi. In locul discului argintiu menit sa lumiinip|ile. in a sa Istorie adevarata. a pilli ptul-o spre Luna §i a vazut ceea ce nici un muritor nu . cam| y mai i.Cr.).). raspaniu rftti h i spaliul nesfarsit. lumea.Ci.

aidoma Soarelui. Deocamdata. in So. Ca §i Ai h totel. Copernu (1473-1543) a pus Pamantul pe acela§i plan cu celelalte pin nete. Unii teologi au indraznit totu§i sa sustina posibilitalei teologica a mai multe creatii. fara indoiala. pe planete. nu juca nici un rol. punctul cent nil al unui sistem asemanator cu al nostru. aparut in 1543. atotputernicm divina. potenti. intregul Univers fiind insufletit §i fiecare corp ceivsi formand o entitate vie. un comentariu pe marginea scrierii Iih Galileo (Dissertatio cum nuncio sidereo).94 Intre tnger fifia r a Pentru Evul Mediu. disputele de acesl Icl se desfa§urau pe un teren abstract. ceea ce ar fi dovedit. Concluziile lui Galileo. De rm volutionibus orbium coelestium. dar lucrurile s-au oprit aicl| in fata unei probleme socotite pe buna dreptate ca insolubihi Rena§terea a sfaramat interdictiile. fiind considerat de atunci drept un martir al sli intei. viziunea sa era mai mult magica decat §tiin(i fica: viata se manifesta pretutindeni. problema se punea in aceiasi termenl ca in privinta Antipozilor. Bruno a fost ars d(| viu in 1600. In tratatul sau. Protagoni§tii pareau mai interesati de problcnm dreptului sau la existenta decat de existenta sa propriu-zisfl Contactul dintre noi §i ei nu era inca luat in considerarc. care a claim rat in aceiasi an. au fost sustinute si perfectionate de call® marele astronom Johannes Kepler (1571-1630). exprimate in Sidereal nuncius (1610). reluand subieclul in celebrul Somnium (publicat in 1634). mai Q fl . Mai multe lumi insemnau mai mu! te creatii.il"l locuitor al planetelor ?i stelelor. 1610. 1 Totul s-a schimbat dintr-odata datorita lunetei si Limii Luna Noua. De fapt. dar intr-un fel pe care Biblia nu-1 pomenea. Omul diferit. ci a$tep ta incheierea dezbaterii in jurul marilor principii teologii tf §i filozofice. pentm ca vorbea despre o singura creatie si o lume unica.m \ in stele. Kepler credea ca poM te demonstra existenta marilor si a atmosferei pe Luna i| t incerca sa defineasca riguros conditiile de viata si. aratand ca este in realitate un simplu satelit al Soarclm Giordano Bruno (1548-1600) a dezvoltat mecanica coperm cana: fiecare stea devenea.

aieliti naturali. Se putea preconiza o actiune colonizatoare. Crima si adulterul nu sunt cunosi' I >in nefericire. O mare cavim tM i nculara observata pe satelit a fost interpretata ca excavaii H m1ficiala si dovada incontestabila a prezentei selenitilor. Urmau planetele. a fost lla lie Francis Godwin (1562-1633). Cea mai mare dintre planete a fost in i . Luna lui ofera conditii naturale paradiziace §i este ml a de o specie de oameni superioara pamantenilor. l umea cu pricina parea foarte asemanatoare celei I" I’amant. f i (N i iiiictori ai unor locuinte subterane menite sa-i protejeze m •li i lima aspra. conchidea savantul. care a oferit o n iltiiii'ine impresionanta.. I linn nu era decat un prim pas. fata de primii.tiaUi de Galileo cu patru sateliti. I'm lungirea marilor descoperiri §i a colonizarii Lumii Noi. Ca §i . Ni'lu(ia. ii inmanea de rezolvat un singur amanunt: metodologia 'mini interplanetar. de fapt niste oameni ca si noi. La ce foloseau insa llin . 1 . Mai ales Jupiter.-a(i. nu neciopli|i precum cei de pe Pamant..M onftri f i salbatici 95 E (tH . pe atat • i li j-aiita: „Putem deduce asadar cu cea mai mare probabiiliiii i a Jupiter este locuit“.< Man in the Moone (publicata postum in 1638).. In calatoria sa imagihi /'/. consecintele decalajelor termice datorate zilelor §i tiim m |i(iIoi care tineau cate o jumatate de luna. in cunoscut o metamorfoza prin luneta lui Galileo §i < Inal o mare amploare. tabloul este tulburat de o rasa inferioara: i' pitici. englezul John Wilkins (1614-1672) a publicat i iiii. se intreba Kepler.. lira. sau cel putin una dintre solutiile posibile. daca ftti i" iilru locuitori? Demonstrate pe cat de simpla. daca nu la luminatul i|i(ilm de pe Jupiter? §i pentru cine anume le luminau. In 1638. care traiesc foarte mult §i intr-o armonie desavarMunca este usoara.. ci extrem de vill. ’ iilw hi rccurge la un echipaj de pasari uria§e ca mijloc de n port.it complet asupra lumii lunare §i a locuitorilor ei: M im(t\ a World in the Moone (O lume descoperita pe i ■ >of iniii).

a fost tiparita lucrarea Les Etats et les Empirtf de la Lune (Statele si Imperiile Lunii). instrument al mortii. in 1662 a fost urmatn <* 1 Les Etats et les Empires du Soleil (Statele si Imperiile Som relui). utopie si satira. in 1657. Luna nu facea decat sa prelungeasca explonui’# terestra si genul de utopie care o insotea. risem i sa ajunga sclavi. Luna. si chinuit de intiobari §i indoieli. Era fara indo* iala semnul expansionismului unei societati tot mai siyiiri de puterea ei. Buna con$tiinta a Europei avea insa limite Cuceritorul este mai slab decat se crede. lata cel putin un avertisment pen tru ucenicii colonizatori: in loc sa se impuna ca stapani. cu propi i ile-i tensiuni. Fireste. Era in ac«| la§i timp un mod de a ilustra relativitatea principiilor mom le §i politice de care Europa incepea sa devina con§tienla o data ce se confrunta cu Ceilalti si. reprezentand. cea mai apropiata escala. ca §i tinuturile australe. diipH continentul austral.96 Intre inger si fia r a care sunt sclavii celorlalti. instrument al vietii. ii respecta pe tineri §i nu pe vaisl nici §i arata nu sabia. de asemenea. evidentiu c U ajutorul unor formule de civilizatie mai bine articulate dceftl ale noastre imperfectiunile societatii europene. Din aceasta opera foarte complexa. Pluraliln tea lumilor locuite cuprindea o multitudine de intrebari v i de alternative menite sa contureze coordonatele unei calrt torii ce avea loc mai putin in spatiu si mai mult in timp: cu latoria societatii traditionale spre modernitate. adevarat coclell de idei stiintifice §i fdozofice. ca negrii africani. scrisa in 1648-1649 df Cyrano de Bergerac (1619-1655). Omul diferit ie§ea din eli§eele incremenite intra intr-un joc mult mai subtil §i mai complex legat de e x perimentarea de solutii multiple §i variabile. se cuvine *| retinem identificarea „paradisului terestru“ pe Luna y i confruntarea cu ni§te oameni cu valori antitetice fata de-nll noastre: merg in patru labe. ci simbolul lain. spre viitoi >1 . contribuind In o permanenta punere in discutie a prejudecatilor.

> lit i | vedea oameni morti de luni de zile care se intorc. ii imbolnavesc si le pricinuiese *. \te salvat de Ratiune In 1 . > V Ih'sc. lata ochilor nostri se desehide o lume noua. carturar be­ 751 lli.. si inca in chip i* i ii l o i u l scandalos. care sunt vampirii. Moravia. Blei i i i I o i ' si cinocefalilor le venise randul sa iasa din scena. dar si lilozof al Luminilor (Voltaire fusese la el acasa). Vampirii trebuiau ir dispara. Silezia. publica un Tratat cu privire la Djw' t/iile spiritelor si asupra vampirilor si a stafiilor. Epoca {(iiliiinii nu mai ingaduia existenta acelor oameni foarte difeil|i. instalata in Europa Centrala u ii ili I st. Nu mai era in Irpt sa-ti inchipui niste oameni care traiau. parea gata sa eotropeasca Oceidentul. aflat in primejdie. ce cupriniU I higaria. h i .Ill Degenerat ori perfectionat? i haul diferit. Polonia: dupa cate se spune. i)1 flit m lca. Nu se cadea nici sa accepti ca atare orice fantezie > hii loj’ica: oameni fara cap ori oameni cu cap de caine.. I )r (apt. toata galeria fiintelor omenesti diferite a fost tre. Ilrnedictinul se ridica impotriva legendei („toate astea nu luni ilecat o minciuna“). ca om al Bisericii. 0 ( 1 ... sangele semenilor lor. patrund in sate. . merg.i prin sita unei riguroase critici carteziene. . chiar si dupa moarte. constaIH mspandirea unui fenomen eiudat: „De vreo saizeei de ihI .. chinuie oamenii si animaleim |> M .In lm ^ abate de Senones.“ Armata mortilor vii... dom Augustin Calmet (1672-1757). fireste.

ca zanele sau vampirii. intr-un alt tip de discurs obsesiile si fantasmele stravedilB ale omenirii.nimiceasca pe Omul diferit. de a-si gasi un aliat putemic chiar in propriul sau advi'fii sar. Fapturile fantastice n-au dispflrUl insa au ramas „in folosinta“ doar pentru oamenii fara carl# Cultura elitelor rupea treptat puntile care o legau altad. in loc sa. tree 1 cu bine examenul de teologie. Oamenii fara cap nu mai aveau. trebuia ales graul de neghina. in aparenta neinsemnat. dar in realil. Nu se piitcii ingadui orice fantezie. Ratiunea si Stiinta au transpus. Un savanl oil un fdozof din secolul al XVI-lea se putea apleca. dar nici nu se putea nega capacitate* naturii de a crea §i de a schimba. Nu s n l pierdut nici un arhetip din imaginar: toate au fost recuperate adaptate.'isnt de cuviinta. de ce nu? 11*1 .98 Intre inger fifia r a In acea vreme. il astepta un exauu ti greu de stiinta §i filozofie. daca g. transformate. stiinta 1 a salvn|. ca sa si le insuseasca mai temeinic. d» fapt. a fost pus la index.. Ratiunea si-a dezvaluit mecanismul secioll 1 devora miturile. asupra obiceiurilor zanelor sau vrajitoareloi In i secolul al XVIII-lea. Era oare in masura sa depH J seasca acest nou obstacol? A avut norocul. Cat despre minunile $tim tifice ori biologice.iU * urias. Tot cctfll ce era legat de miracol in sensul religios ori metafizic al lot • menului. o asemenea atitudine din partea uiiill filozof ar fi fost ridicola. poate. Cu o mie de ani in urma.l 1 Cu acest prilej. fara a nesocoti mentali!#*? tea stiintifica a vremii. Omul diferit era in mare primejdie. Ratiunea s-a distantat de credintele popular pe care le impartasea odinioara toata lumea. fara a mai vorbi de aparli tia sfintilor. prin urmare. ci o eurA(M nie generala din care avea sa rezulte o noua ordine. Si la urma-urmei. nici un roM Uriasii. Pentru Omul diferit nu a urmat exterminarea.iirt de „cultura maselor“..

am rostit ■iiiiniloi cateva vorbe in chip de salut si am pomit alaturi fi* -I pro ceilalti. de felurite culori..“ C 11 1 t i 111 . .. Prinfi sc aflau cateva femei a caror inaltime nu era departe ■ • .. . dini me cei mai scunzi masurau cel putin sase picioare si «# ilcgete. In clipa in care piu'iiil cel inspaimantator a ajuns langa mine.. ca sa spunem asa.. acestia fiind aproape toti de statura calt nifi care venise sa ma intampine. Avea o statura uriasa si parea desprins lllii povcgtile cu monstri cu chip de om. bratele si picioarele pe potri« in fstei inaltimi uriase. in jurul celuilalt unui alb. »#i i. I patagonezilor.Iar i-am putut socoti statura pe langa a mea si am vaHil i Anu avea mai putin de sapte picioare. care au avut astfel prilejul sa cunoasiin rxplorator din epoca Luminilor. „Se poate lesne ghici impresia i mv am incercat-o la vederea a cinci sute de barbati. uriasii aveau aceeasi statura...i a barbatilor..i vazut aceiasi patagonezi ca §i Magellan §i Pigafetta.“ I 'nollter englez care prezenta statura putin obisnuita de up picioare „se vedea. i ' ilH and pe pamant. . rctisera doua secole. restul chipului ii | h i'I i/dat de linii ciudate.. avand si umerii. pe care 1-am luat S|ii una dintre capetenii. Avea pe umeri o t!ii ilr llara salbatica a carei taietura aducea cu aceea a man| lm purtate de muntenii din Scotia: trupul ii era vopsit i ■ 1 pi 1cel mai hidos cu putinta. pre indieni [. Un patagonez... Cat despre Byron. comandorul John Byron (1723-1786) a explorat (in.. Nu 1-am ma­ | lt... carora le-am facut semn sa sada inainte (i If spune ceva si toti au binevoit sa faca acest lucru. preschimbat in | rii alaturi de asemenea uriasi"... care erau pe deasupra jj ilfuscbit de lati in umeri. s-a indepartat de ceilalti ca sa-mi llin in mtampinare.. in jurul unui ochi avea i ncgru. povesteste navigatorul.i .Degenerat ori perfectionat? 99 Ittlf r trei $i douasprezece picioare | Ih I /(>4. „m-am dus ii .]..

explorator al coastelor chilicii* intre 1712 §i 1714. Potrivit lui Linne. mai ales ale n. fara excepfie. In Relatarea <i/</ v toriei. a comparat cifrele. Linne insira mai multe specii de fiinte oiihne§ti diferite din neamul Homo Monstruosus (omul monstni os): printre acestea se numarau „patagonezii uriasi §i lencsi La randul sau. cel pu(m din motive de simetrie. iuti §i timizi“. Mai intai a fost Man pertuis (1698-1759). publicata in treisprezece edi(n pana in 1793).100 intre inger fiJiara Cu cateva zeci de ani inainte de Byron. numil de Frederic cel Mare pre§edinte al Academiei din Berlin. „Se spune". matematician $i fdozof francez. §i a ajuns la concluzia ca „exista intr-adevar un neam de oameni mai inalti ?i mai putemici decat to|i ceilal|i din univers“. Buffon da amanunte cu privire la doml comunitati de munteni din aceasta categorie. care mergeau de la opt la treisprezoi o picioare. preferand estim&rilt cele mai indraznete: intre zece §i douasprezece picioare. JH Dupa exploratori au urmat savantii. publicata in 1732. inclusiv pentru pat* gonezi. Verdictul a fost favorabil. H sl| adevarat ca Frezier nu-i vazuse in realitate. Astfel. adica vreo trei metri. . naturalistul francez a cercetat toate sin sele.i\ i gatorilor olandezi. Buffon studia in amanunt problema in sectiu nea Despre om din cuprinzatoarea sa Istorie naturala. care le dadeau cu totii. la munte traia un neam de oamem „scunzi. patagonezii masurau pana In noua-zece picioare inaltime. Odata acceptati uriasii. 1735. In Sistemul naturii {Systema naturae. ] Hotararea definitiva a fost luata de catre cei doi mini biologi ai epocii Luminilor: suedezul Carl von LinnO (1707-1778) §i francezul Georges-Louis Leclerc. dar spusele siil# se intemeiau pe o multime de marturii. limitele extreme ale omenit il erau clar definite. se impuneau §i piticii. contc de Buffon (1707-1788). calatorul franm Amedee Frezier (1682-1773). L a r i a avut o slabiciune pentru Omul diferit. Era convins de statura lor uria$a. T nlir noua si unsprezece picioare. era inca §i mai generos. ( n om de §tiinta riguros.

„Ace§ti omule(i au drept trasai liiiii lireasca §i deosebita“. alaturi de pitici. Ratiunea ii sugera datura acestor personaje era oarecum supraestimata ori l" imiata. chemat nu doar nil ii ic faptele. transmise din auzite. nsemenea. descrierea memorabila a unei specii cu totul ciuiluii' do fiare salbatice: . publicate in 1726 de Jonathan "ill (1667-1745). Se mai spune ca spaniolii au adus in Europa patru im iiea omulefi pe la sfarsitul anului 1755. preciza Buffon.irea §i la obiceiurile lor. Buffon crei tlt'ii m ac(ioneaza ca orice savant responsabil. terenului accidentat. sexul M impe ajunge sa fie acoperit de sani. datorita. prestigiul Ra^iunii. se afla un popor de pitici albi.“ ii. iar la femei. izbullnirt sa-§i pastreze libertatea. fara ca trupul sa se indoaie. mai sus de (inutul locuit de pataitn /i.Degenerat ori perfecfionat? 101 will'd. 1 /V cand filozofii ii curtau pe oameniipadurilor In ( '(ilatoriile lui Gulliver. ci mai ales sa le analizeze. Argentina i -rnl.i o stranie diferenta de nivel. activi §i i/lx»inici. cu cat urcai mai sus. au iili'K' loarte lungi. Se §tia aproape totul cu privire la < i | i . „pielea alba sau I pn(in mai deschisa decat a tuturor negrilor cunoscufi. Omul diferit era salvat.Arezolvatproblemainal|andu-ipeQuimospana p.i acestora era estimata la trei picioare §i jumatate I **i ( i i i pcste un metru).ilm picioare §i scurtandu-i pe patagonezi pana la §apopt picioare.mu.it oamenii erau mai mici de statura! U « 1de-al doilea caz §i cel mai celebru a fost al popula{iei Hums.“ De la patago/ii din campie pana la piticii de la munte. din muntii Madagascarului. t? ii. „In mijlocul insulei. intre altele. iiIi | umiantul este mai ridicat. gasim. „ca se afla in muntii Tucuman (nord-vestul Argenti> i nn neam de pigmei inalti de treizeci §i unu de degete in oplzeci de centimetri). K luand aceste zvonuri. uria§i §i cai Idigenti.“ Inteligenfi. astfel incat mana ajunge deasupra Mimichiului.

tot restill corpului era acoperit doar cu un fel de puf. cafenie ca « bivolilor. Omul salbatic venea direct din padurea medievala. Mamelele le atamau intre picioarele din fata §i cand mergeau. caci le placea sa stea jos. pp. negru si galben. fain insa le era curata. adevarat cap de all? in secolul al XVIII-lea printre oamenii diferiti. aveau barbi ca ni§te tapi si cate o §uvi$ (It par de-a lungul spinarii si picioarelor din fata. §i in afara de anus si pudenda. a omului salbatic. 270-271.11 apere cand stateau jos. de aseme nea culcati sau a§ezati pe picioarele dinapoi. in forta. aveau capul acoperit cu par lung si lins. in afara de anU \ si banuiesc ca natura i-a inzestrat cu par in locul acela. Asemc nea celorlalte specii retinute de Ratiune. animalul lui Swift n-a fost un ca/ izolat. 1971. §i anume as censiunea. restul corpii lui era gol."*j Creatura. a avut parte de un * Jonathan Swift. Nu aveau coada. Din cand in cand sareau si topaiau de co lo-colo cu o sprinteneala de necrezut. deoarece atat picioarelfl din fata. ca s. i-a rezervat lui Gulliver o surpi i za cu totul dezagreabila: „Nu pot zugravi scarba §i uimiirn ce m-au cuprins cand am bagat de seama ca acest animal hidos avea o infati§are intru totul asemenea oamenilor.102 Intre inger f i fiara „Aveau capul §i picptul acoperit cu par des. astfel ca le-am putut vedea pielea. fata de care sa nutresc atata scarba. In general pot spu ne ca in nici una din calatoriile mele nu-mi fiisese dat sa vrtil dihanii atat de hidoase. Calatoriile lui Gulliver. Bucure^ti. cat si cele din spate erau inzestrate cu gheare ascu«j |ite §i incovoiate. Parul ambelor sexe era de mni multe culori: cafeniu. numita yahoo.“ j In lumea filozofilor. nici par pe crupa. . rosu. Se catarau m copaci inalti cu agilitatea veveritelor. Femelele erau mai mii t decat barbatii. cret la undo §i lins la altele. Minerva. traducere de Leon Levi|chl. putin lipsctl uneori sa n-atinga pamantul. ci a ilustrat un fenomen mai general.

. 1969) s-a soldat cu un succes relativ. de un tanar lituanian care copilarise | intre ur$i. Educatia lui (din care s-a inspirat 1 iinvois Truffaut cand a realizat filmul L ’Enfant sauvage i ii/hIuI salbatic. I" masura cre§terii cererii §tiintifice §i filozofice. pentru proiectul LumiH'l"i nu ajungea un singur om salbatic. 11 1 1 . a carui statuie se inalta intr-una illn piotele ora§ului.Degenerat ori perfectionat? 103 liMiiiment chemat sa preschimbe un personaj popular pitoh i intr-unul cu demnitate §tiintifica §i filozofica. a izbutit sa rosteasca doua fttunc: al sau §i al suveranului. I'i ima a fost cea a „omului salbaticit". Franta a imbogatit colectia . care il socotea „mut. i linn alt copil. A avut norocul sa fie dus inaintea regelui Angliei George I si.. dar. Salzburgul a avut cinstea de a fi locul iImli.. a fost tratat dupa cele mai bune metode (H'llngogice ale Luminilor. care avea sa cunoasca celebritatea in pi mm ani ai secolului al XlX-lea. Capturat in 1800 in deparIniiK-ntul Aveyron. acel Homoferus din • In til'icarea lui Linne. apoi de un adolescent irlandez care traia h iiiiiri de o turma de oi pe jumatate salbatice §i behaia intocI liiiii i'll cle si. Marie-Angelique. Vreo zece exemple au fost de-ajuns pentru n <inl>ili existenta unui neam de oameni aparte. M 1 iiamplarile de acest fel s-au inmultit in secolul al XVIII-lea.. Victor.. in sfar§it.isiina al omului salbatic. Creatura. a§a ca s-a recurs la tliiiin specii distincte. paros si mergand in pnlru labe“. mai ales. un copil care a fost gasit gol §i cu par pe «pmape tot trupul. meat. Peter pniiiia in patru labe padurile din jurul Hanovrei si nu cunos(fn nici un cuvant. In secolul al XVII-lea. I'i unui inscris pe lista a fost un patruped prins in 1531 pe Ui Mm episcopiei de Salzburg. Inainte de h pall ia lui Mozart. ( i-rerea era atat de mare.Icli^a semnalata in 1731.. a ajuns > i iul ift mearga pe doua picioare §i chiar sa vorbeasca. cand a crescut. aceeagi specie a fost reprezentata ili1lean din Liege. imblanzita.

Aceasta era determinate de conditio d| mediu. dimpotriva. o ltiu|| Pe bine adaptata. altii nu adml teau nici o paralela intre „salbaticit“ si primitiv. Numai ca filozofii §i savanfii nu aveau no voie de cretini. A$a ca foloseau tonic mijloacele pentru a cladi teorii globale si coerente. in clusiv cea umana. Fara a fi evolutionist. In ambele cazuri. de edn catie §i acultura|ie. imeni . In schimb. ce cuprindi ii printre altele mersul in patru labe. O parte fiindamentala a programului Luminilor se invai leu in jurul omului salbatic. cine era el: prototipul oimi lui sau un om degradat? Unii credeau ca omenirea se dezvoU tase pomind de la o conditie aproape animalica. ducea la cvolutie. Mai intai.Discours sur I ’origine de I ’inegaliteparmi les honwn 1775). Pentru Jean-. ottfl nu cunogteanenorocirile supreme. degenerescenta. ocupaml un loc bine definit in jocul conditiei umane.104 Intre inger si fiara Potrivit lui Blumenbach. sistemul lui Linne cu inlantuirea treptata a fiintelor. ci de Oameni diferi^i. inclusiv recuperd rea fiintei degenerate. puneau in mi scare mecanismele hinltl I . §i de contextul social. Bietii crotini au devenit astfel oameni salbatici ori salbaticiti. adica boala in domeniul Inn logic §i inegalitatea in domeniul social. mergand in doua picioare. chiar mai bine decat omul zilelor noastre. primitivul era „alcatuit dintotdeauna a§a cum il vad oil astazi. problemele esenfiale erau insa aceleii(i evolutia sau. toti ace§tia erau ni§te degenerajl §i ni$te idioti. granitele dintre specii pareau oarecum stabile. De$i Lamarok si Darwin erau inca departe. Deocam data. Gandirea evolutionista incepea sa dea roade. indreptandu-§i privirile asupra intregii un turi §i masurand din ochi intinderea cerului‘\ scurt. doM uneori erau depasite. dar din ce in ce mai multe argumen te sustineau variabilitatea intre limitele fiecarei specii. iar in cazul omului. slujindu-se de maini inltK mai cum facem noi. teoriile lor aveau sa incolteasefl pe un teren pregatit.lm ques Rousseau (Discurs asupra originii inegalitatii dintre m .

mut. I-a numit „pigmeu“. Homo Sylvestris. §i. putea fi ridicat omul salbatic la filozoii' ' I nrS a merge atat de departe. ti Kubinson Crusoe era o dovada a capacitatii omului de a re. oglindea un progres incontes«(it •> lii(a de punctul de pomire. dar r 11 1 1 11 . odata cu cercetarile meultii si anatomistului englez Edward Tyson (1651-1708). . Omul poate i< ili i mica §i progresa nu doar la nivelul individului. intre om §i maimuta (in lucrarea Orang-outang. or the Anatomy of a Pigmie . sub numele de Homo nocturnus sau Homo sylvestris. ca sa incurce $i mai mult ili'. Hi'sica incepuse ceva mai inainte. dupa spusele doci!'il (tmiliii. S i liici dintr-un soi de animal ori de planta o fiinta umana ftii mi lucru de-a dreptul extraordinar.intr-un fel. ci §i a animalelor. Rczultatul. s-ar intoarce indobitocit.Uranmiil sau Homo Sylvestris sau anatomia unui pigmeu. iinl" cil. Era garantia faptului t ii ii " K'latea si pedagogia au capacitatea de a 1transforma pe ii dovada fiind omul salbatic. Cornelius de Pauw sustineacontrariul: „cel H marc metafizician.“ Sa fie reciproca valabila? Daca un filozof putea (A i mln in salbaticie. experienta medicului Jean llttid i'ii copilul Victor parea sa dovedeasca binefacerile edu■ i. i .afirma Tyson . '<( I’igmeul nostru“ .Degenerat ori perfecfionat? 105 | r pi in intermediul sociabilitatii si al educatiei.„nu este om. . departe de ceilalti. .mte“ decat „prin insusirea de a se misca ori de a striga“. in Recherches i phllnsophiques sur lesAmericains {Cercetarifilozofice cu pri•nr In iunericani). A crezut insa #nli' vorba de un urangutan. de§i modest. situandu-1 intr-o pozitie iniicdiara.. la inceput. parasit vreme de im #i" ani in insula Fernandez. ci §i al l| i ici in general. Linne includea in clasificarea sa un al doilea om Ihul ii'. nu se deosebea pl.in chiar §i singur.. Totu§i. micutul salbatic „se afla pe ultima treapta nu numai a i h i sale.i a fost in masura sa practice disectia pe un cimpani ii mai foarte putin cunoscut in Europa. in 1 758.. cel mai mare filozof.

Puteau fi socoti^i la fel de bine oameni s. ce amestec naucitor! O specie care. de§i unii optimijti nu 1. avea toate sansele sa se raspandeasol peste tot in (inuturile salbatice din lume. Cimpanzeu.sustina." Iniit ajadar. Enciclopedia facea o descriere compleln n omului salbatic din Borneo. ci un soi de animal intermediar. „Dupa cat se spune. Printre ei se numn 1 ra Bory de Saint-Vincent (1780-1846). rup din padure crerigl de copaci cu care ii lovesc pe trecatori. Aceasta varietate de oameni salbatici era in mod evident mai aproape de maimute decat prima. cea a oamenilor „sul batici^i“. prezinirt statura unui om foarte inalt. Chiar dupil au 1800. Aceutl animale alearga mai iute decat cerbii. om al padurilor. nu are nas aproape dcloi. programul pedagogic era so* 1 cundar. in apcn dicele caudal. a$a s-a intamplat. aparut in 1751. ace§tia au continuat sa. progresul biologic care ducea dc Ili animal la om. ar putea fi la urma-urmei doar ni§te maimute“. Omul salbaticit intruchipa virtutile edit catiei. Omul „paduriloi" justifica.m maimute.exclus a priori. Dublul proiect al Luminilor este astl'ol pe deplin lamurit. iar apoi le sug sun gele. Sa fi fost un compliment la adro ! . care par la primn vedere atat de asemanatoare cu omul. un suborn ori o supermaimuta. asociate cu principiul evolutionist. care presupunea o fl urangutanul educat cum se cuvine ar avea sanse sa se rich ce deasupra hotentotului. cu un strop de imaginable.106 Intre inger fifia r a nici cu totul maimuta. pigmou ce mai cocteil. in ce. Deosebirea se afla in blana §i.“ Se adauga totu§i ca „aceste fiare. fiindca rolul lor era tocmai asigurarea trecerii din tre cele doua specii.prive§te. urangutan. capul rotund. in cel de-al doilea volimi. Intr-adevar. in principal. eventual. dar care se deoselx’* t| de acesta in toate privintele la o cercetare mai amanuntim. iar trupul ii este acoperit de un par destul de lung. reprezentand vcny* care lega §i mai ales despartea fiinta umana de familia mm mutelor. dual gura $i barbia sunt putin altfel. ca al nostru.

. Omul cu coada incredinta ca acest cusur. tl |iin . cele doua specii de oameni salbatici asigurau impreui I ni/de unui evolutionism global. unii dintre ace$ti oameni cu coa.inj’iitanului ori o parere nu prea buna despre hotentot? i Mi'ilmil si naturalistul olandez Petrus Camper (1722-1789) a (in. publicat in 1 748. |h A H I. in afara de identificarea indivizilor mentionati in. acoperita cu par rosu si foarte asemanatoare cu K i do bou. mai cu seama in Sco|ia. in Egipt §i in iniii Anglia. Al doilea caz: in Formosa | H '.iii entuziasmul cu un argument temeinic: urangutanul Mi" in stare sa vorbeasca.i linhra^i^asera religia catolica. exista o rasa de oameni numiti manghieni. . ?i traiesc chiar §i in Franta. sa mai adauttiiii ca liuffon nu dadea crezare acestui zvon. Siilluitici sau.n m is . apoi.fara coada. a avut meritul fundamentarii §tiintifice a existenfei pinrnilor salbatici ai marii. ca §i maimutele cu coada fa^a de f< Ii. mai putin salbatici.c vazut „un om care avea o coada lunga de mai mult iih tli un picior.m cu totii o coada lunga de patru-cinci degete“. I> imul rand din pricina conformatiei anatomice. dar se impreunau cu fiinte omenegti obi§mule si puteau sa aiba copii fara coada. oamenii cu coada erau » .. era pricinuit de clima §i ca toti locuitorii din H llti ii . dar i§i as. autor al lihli iiiului lui Telliamed (Le Systeme de Telliamed). din apro| m dc Manila. hi H I. care.. i ».i | i( de bine reprezcntati.mu cu grija podoaba..n unpins spre categoria maimutelor obi§nuite $i exclus I H |iii)icctul pedagogic. daca eiii M otit asa. Iata-1.“ Ai' rtluiau o specie aparte.Degenerat ori perfecfionat? 107 P m.i dc miazazi a insulei aveau coada ca §i el“. se mai gasesc apoi in Indii.1 11 . rezervat varului sau mai evoluat. Consideratiile de mai in an lost facute de Benoit de Maillet (1656-1738). „in insula Mindoro.. nu numai pentru ca era incult. lata doua exemple preluate din !• > hi naturala a lui Buffon. Argumentatia este dintre cele mai 1.. „Se afla o mulfime de asemenea H ni in Etiopia. i m . • umcnii cu coada pareau destul de numerogi. i In m mca §i mai remarcabil. biologic §i totodata cultural.

Ace?tia arata ca §i noi. element care accju. A§a se explica intalnirile . Originea oamenilor este $ M 1 acvatica. tot Pamantul.scria Maupertuis . rea. Chiar fara sa coboare in adancul apelor. incredintat fiind ca acesta exislii Autorul socotea ca omul se poate adapta mediului marin. decat cu cea mai ascu tita minte din Europa. „Pe insulele accs* tei mari“ . care insemnau tot atatea lumi post* bile . Mai ales Pacificul i n puzderia lui de insule. ta varietate biologica n-au facut decat sa recupereze §i sa re * faca intamplarile care circulau inainte de epoca Ra^iunii. Delisle de Sales (1743-1816) consacra un cd pitol intreg omului marii.108 Intre inger fifia r a atragatoare: totul s-a nascut din apa. oameni paro§i. unele neamuri omene§ti traiesc. nici macar nu au coiulfl Fiecare neam omenesc de pe pamant pare a avea un core** pondent . De altfel.cu tritonii. Scriitorii care au incercat sajustifice accn*. devenind amfibiu. volumnl patru (1777).se arata a fi un taram al fagaduin^ei.„ne asigura calatorii ca nu vazut oameni salbatici.stramo§ii .“ . in spatiul marin. ca o«li nioara. cu coada. un soi dc neam aflat undeva intre noi §i maimute.“ Filozoful a sp u s in aceasta privinta ceva memorabil: „Mi-ar placea mult mai mult sa petrec o ora vorbind cu ei. la inceput. An demonstrat ca se poate construi oricand o teorie „§tiintificrt" coerenta in jurul oricarei date reale ori imaginare. Ce dovada mai buna decat tanarul spit niol inecat in 1674 §i gasit viu §i nevatamat dupa cinci nnln Nu §i-a mai recunoscut familia §i a disparut pentru totilott* una sub ape. Povestea oamenilor marii este foarte edificatoare penlru metoda Luminilor. sirenele §i alte fapturi omene§li ml# din adancuri. In Filozofia naturii (Philosophie de la nature).in mediul acvatic. filozofii i§i puneuil o multime de sperante in explorari.dilm imaginare . Explorarea m8l ilof necunoscute nu va fi lipsita de surprize.

pentru a cerceta natura §i mintea IMtit'iiiMsca.ir liinte hibride au avut cinstea de a figura in primele i m ale Eseului asupra moravurilor si spiritului nafiunii u 1 \ sur les mceurs et I ’esprit des nations). din momentul in care cele religioase i i ia respinse. .uistrale.i... Minunile §tiintei se puteau dezvolta in voie ii-rcnul ramas liber.I I combata pe Omul diferit al lui Maupertuis §i alte ■ . Singura existenta posibila pe care o admilt . daca ii citim cartea. Voltaire se pronunta hotarat impotriva ili lit iiltii biologic.i . i until din accesele sale. nascuti din „iubiri impotriva firii“! \i .i i ut cca a.Degenerat ori perfecfionat? 109 A in mat reactia indignata a „celei mai ascutite minti din adica Voltaire: „Maupertuis a innebunit de-a bi­ ll Si prea bine ca a fost pus in lanturi la Montpellier. satirilor. Se cadea sa crezi in limolele biologice.“ t . §i nu de existenta acestora. . Im uici§area intre specii diferite se afla la loc de cinste lulu.m iIhi doctorului Akakia (La Diatribe du docteur Akai I acand aluzie §i el la povestea patagonezilor..“ i '•pit il rece si critic. cu coada. Voltaire a publicat in 1753 In . i§i ba­ lm dc academicianul berlinez care propusese „disectia i iok*rele unor uria§i de douasprezece picioare $i ale unor un in paro§i. sai . . desi. suntem ispititi sa ||i ili m ca tocmai s-a intors de acolo... Ni se pare ca dore§te sa calatoreasca in tinuH »ni.i boala s-a intors.jocurile §tiintifice ale vremii..ilc acestui nebun de legat. . Preistoria evolufionisnliii Irece si prin asemenea fantezii.1 1(1 ' 1111 1 Iiihiri perverse si consecinte biologice I >c/acordul era legat pana la urma de infati^area fiinteililrrite. in urma cu vreo douazeci de ani.. in vreme ce Locke jura ca K/nsr o corcitura nascuta din pisica §i sobolan. Reaumur i$i propunea liu i uci§eze gaina cu iepurele.

asadar. pe jumatate animale. Restif de la Bretonin (1734-1806)apublicatin 1781 o impresionanta saga biolo gica in patru volume. lit care erau desfiintati punct cu punct mon§trii traditional I til Antichitatii. Potrivit metodei traditionale. raspandirea acestei specii ar fi de neinchiptiltf deoarece corciturile (din nici una din clasele de animalc) nil zamislesc.“ Frumoasa mostra de spirit critic. volumul III. Un barbat §i o capra puteau. Neacceptand specia. asadar. Lista este . dar mai cu seamil hibrizi pe jumatate oameni. an torul se arata mai ingaduitor cu nasterea satirilor „individualr (fara urma§i). Pomind de la aceste ipoteze. $i atunci. Se afla aici salbatici §i uria§i. Existenta satirilor este. Discipolnl lui Linne. dar fiintele pe care l< intalne§te in insulele australe apartin intr-adevar allot specii.110 Intre inger fifla ra Nimic nu-1 impiedica pe om sa ia parte la acest soi de nil preunari perverse. pe drept cuvrtiil nespus de ciudata. 1771). intre om §i maimu^a... Omul zburator este in realitate un euro pean care folose§te aripi artificiale. nasin(| din impreunarea barbatilor cu caprele ori a tapilor cu femoilu Chiar daca am accepta existenta sporadica a unor asemciiM mon§tri. fiecare insula reprezin ta o lume. zamisllj dar nu aveau parte de bucuria de a avea nepoti! Nu la fel se petreceau lucrurile cu raporturile dintre um §i maimu^a. doua specii mult mai apropiate decat omul •! > tapul. se arata mai prudenta §i destul de echivoca lit privinta fiintelor jumatate om-jumatate animal: „Cei mai n l| m| dintre antici i-au socotit pe satiri un fel de mon§tri. mergea pana la a afirma ca ra stt negrilor era rodul unei incruci§ari dintre albi §i maimute. de ce nu §i satiri? O edi\ > ic n mentata din Pliniu (Istoria naturala. mai ale* cand era vorba de idile intre maimutoi §i negrese. In cul negrului. Johann Fabricius. Locke §i Voltaire nu vedeau nimic rau in asta. cu titlul Descoperirea australa de ctl tre omul zburator. era astfel pe deplin jusit ficat.

tw in ulefanti. (• hi.. dar §i cu pozitii l» i imte §i chiar intarite sau extinse. pe cand oamenii-berbeci l»*ii i inlr-o deplina fratie. Fiecare animal vine cu proin.. oameni-castori. in maimuta sunt rautacio§i. .. cu cele mai multe consecinte. |h vicme ce „toate animalele au inceput prin a fi amfibii. §i ce sa mai spui despre •Ii•ii lura interna a porcului. Astfel. fire^te. oameni-ursi. Datorita salbaticilor americani » fi. oameni-berbeci. dovede?te prezenta unei naturi intermediare Inin Uinta omeneasca §i animal. ptmir de a trai pe uscat". in lauri. oameni-$erpi. ca sa nu mai vorbim de englezii §i france»n i ne iiji ascund in chip ipocrit aceasta prelungire a proMii i persoane. oameni-porci. care este la fel ca aceea a omuIhi ' I)aca ne gandim bine. natura a incercat numeroase variante. Omul cu *| "I i din Borneo. oameni-broa§te. oameni-magari. axata pe ideea ca amestecurile biologice Kim m ordinea firii. C Ih zmembrarea speciei <)menirile diferite o duceau cat se poate de bine in epol ii I uminilor. revolutia era deja in plina • I' 'l. adevaratul miracol nu ar fi exish n ci inexistenta speciilor intermediare! inainte de a 1pro*ii| .. . cu pozifii pierdute.isurare: a fost totu§i nevoie de spiritul de sistemati«rc al seeolului al XVIII-lea ?i de stabilirea unei ierarhii . In i unlributie.. oamenii ie^ind §i ei din apa. ..tn in cai. ilm i pe om. a fost dezmembrarea •| i i iei umane „normale“.i uamenilor-broa§te pare a fi foarte probabila.. mai ales. Se folose?te aici sistemul lui Telliamed.Degenerat ori perfecfionat? 111 tlr lunga: oameni-maimute. nu doar de ordin fizic. care s-au l'ii iii ai din fericire in indepartatul arhipelag de la Antipozi. oameni-pasari. ci §i moral. negrilor africani. I Npmatul §tiintific al lucrarii nu este mai putin impresioM ( cl de-al patrulea volum propune o Disertafie asupra »iii P<ui nilor-brute. oameni-tapi. Elementul cu adevap r«i nou. exisNm.

lata lumiHl structurata.“ Asiaticul: „Are pielea galbuie. Asculta de opinia public. pieptul lasat la femeile care alapteaza. I'm foarte negru §i cret. Asculta de legi. patru moduri de u n «i imbraca sau de a nu se imbraca. nasul turtit. asiaticul are pielea galbena §i gata. Se imblml cu haine stranse pe trup. Este incapatanat. este melancolic. drept. iM cuprinzatoare descried a raselor umane: Europeanui. „Este alb. cu fibra moalc. oehi albastri. flegmatic. merge divpl Par negru. ingenios. ba mai mult. cu firul gros. impletite in l«l < §i chip. Asculta de obiceiuri. I§i unge trupul cu ulei ori grasime. iuhl tor de libertate. Sa-i dam dar cuvantul lui Linne. pnlni temperamente. musculos. Cine sa se mai gandeasi A §i la nuante? Ca un bun suedez.112 intre inger fifia r a riguroase a fiintelor pentru a imparti in mod radical spoofl umana in mai multe ramuri distincte. multumit de soarta sa. AsculU de vointa arbitrara a stapanilor. ochi inchisi la culoare. Par blond. reinventata de Ratiune! Coerimu este totala: totul se calauze§te dupa un principiu unificaini Patru continente cunoscute. Par negru. narile largi. Linne hotara§te ca europcnll trebuie sa aiba ochi alba?tri. obrazul apmup# lipsit de barba. Linne lasand in seama lui Rcsllfl de la Bretonne continentul austral. La fel si buna guvor* . este coleric. imbracaniin tea se impune ca semn de superioritate. Poarta vesminte largi.“ Ne aflam in fa^aunei capodopere a Luminilor. fashion. bu/d# groase. zgarcit. pielea catifelata. Nestatomic.“ Africanul: „Este negru. cu fihtf tare. in I i i i I i n ori in Turcia. Se vopseste cu dungi ro§ii.> Americanul: „Are pielea smeada. autor al unei scurtc. Ca locuie§te in China. patru feluri de viata. sangvin. lim y §i des. Este sever. patru culori de piele. neglijent. Este viclninj lene§. inventiv. Hainol# sunt si ele pe potriva datelor biologice: cine si-ar putea in chipui un negru imbracat ori un european in pielea goaln? Ceea ce impresioneaza mai ales este ierarhia.

de omul alb. precum Linne. a ra­ il lm umane. Nici o separate intre carac> IInIu ile biologice §i condifiile socio-culturale. ilustrat. 1775 §i 1794. * i lotu$i. Se revenea la iHuenirea scindata din Antichitate. Deocamdata se impulii it insa eonstatarea ca ceilalti erau nigte albi degenerati. I . In acest punct hotarator. care corespundea | Intel pretarii teologice tradiflonale. de la o generatie la alta. dupa ■nirira lui.Degenerat ori perfecfionat? 113 H•• omul fiind un animal politic. hrana §i obiceiurile o strica §i o schimba“. C ( 1 I . hrana §i modul de via^a. < I 1 Blumenbach analiza cauzele procesului. cei mai degenerati dintre toti. Buffon ii impar)(' i i parerea: „albul pare a fi culoarea primitiva a naturii. $i cei mai eelebri dintre ei. care erau. bineinfeles. fire§te.. Monogeni§tii §i poligeni?tii nu faceau pana la urma tli i m sa adapteze cerinjelor jtiintifice interpretarile traditio­ nal .title.. pe jumatate * . acceptau aceasta axioma. ii i tie clima.. ne|ili Iunci. I'oligenismul propunea o alta solutie. . lima venea. » ifi mi lit sa traiasca in sclavie. inclusiv la miturile straV <In ale creaturilor pe jumatate oameni. Parea limpede ca negrii in imill tnchis din pricina soarelui de pe continentul african. se afla deasupra asiaticu|4* „i ure asculta de opinia publica“ §i care il depa§e§te la §* fliuliil sau pe american. „care asculta de legi“. Cei mai mulfi dintre biologii linptilui.« ■hm mogenismului. „care asculta de voinja arbitrara a stapanilor“. „care asculta de obiceiuri". pciinul. Diferenfierea raselor | | i tea nici o problema §i se explica prin degenerarea tipum liti normal. In lucrarea Despre mfah11 'a genului uman fi varietafile acestuia. Adeptii acestei I* "i ii alirmau separata absoluta.i ele de specificul intrinsec al rasei. care par a |!" . clima.. in vreme * • iilncanul. separatia radicala a raselor era opera unui adept . N putea chiar avansa ipoteza ca.. pe primul loc. teorie potrivit careia toti oamenii se traii nu tlintr-un tip originar unic. adu§i in Europa. s-ar fi i •tli'ii ireptat.. Buffon l| llliimenbach.tie conditiei umane. devenite astfel specii diferite. fire§te. inca de la inceput.

cusururile lor se inmulteau fara incetare. samoiezii si albino§ii nu s-au nascut. un principiu care ii tiro sebe§te de ceilalti“. Pomirile. Negrii. cu perseverenta §i vehementa. dar lol aya cum bradul. pe aceiasi sol. Nimeni nu se mni indoia de natura lor aproape animalica. sustinand tocmai contrariul. „Diferentele sunt uria§e“. in cazul salbaticului american. poligenismul si-a asigurat un reprezenlani de elita. difercn tele dintre rase se accentuau mereu. erau in cadere libera.. Admirati de unii fdozofi pentru sistemul into lept de guvemare.. stejarul. iar bradul nu se trage din stejar. exista „in fiecarfl specie de oameni. rosii. „Nu ne putem indoi de faptul ca alcatuirea pe dinauntru a uruii negru este diferita de a unui alb. negi . in schimb. negrul avea dreplnl . chinezii se tineau inca bine pe pozi(io. Toti sunt oameni. pare-se. oglindind atractia exn citata de alteritatea radicala intr-o Europa din ce in ce mai dominatoare. defectele §i calitatile se in scriau pe doua coloane aproape egale. ca §i in plante.. fire?te.“ Fiecare rasa era rezultaml unei creatii absolut independente. ca si guvemarile " in realitate. parul sunt copaci: parul nu se trai'O din brad. laponii. In Dictionaml filozofic (ai ticolul Om). dincolo de originea comuna sau nu. Fiindca Biblia se intemclf tocmai pe conceptul de unica filiatie umana. dar inca foarte departe de tipul uman normal. Cel mai ascutit spirit al secolului s-a pus in slujlm lui. „Albii. 11 Negrul: intre om si maimuta Curios neam. Potrivit lui. firea on menilor sunt la fel de deosebite ca §i clima. Diferenta dintre toate aceste specii este la fel do mare ca aceea dintre cai §i camile.. negrii astia! Mai evoluati. Voltaire i§i imagina chiar o paralela „vegetala‘'.114 Intre inger si /iara Desi minoritar. no* fiind legate nici de clima. Voltaire cro« dea ca acfioneaza in direcfia ratiunii §i a spiritului §tiin(ilir. decat uran gutanii. Daca. I )e cateva secole. innascute. nici de alte influente.

.. Icicle ori surorile §i se supara cand sunt refiizati.i luibatii sunt din cale-afara de desfranati. i'i ii us Camper a inventat conceptul de unghi facial.rntiment religios.Degenerat ori perfecfionat? 115 Mii nigura coloana.“ Aceiasi ni me i se intalne§te in Madagascar. nu avea nici m .ni luturor nu sunt dispretuite“. §i umbla 1 Im ci atat pentru a-§i potoli poftele. al caiin unghi oscila in jurul a 80°.se arata gelo§i doar atunci cand femeile au de-a face cu .. mai ales despre obiceiurile senegalezelor. wbarete: le plac toti barbatii. unde „atat femeile.. Barbatii lor nu le impiedica sa alerge dupa stra­ reun in! . In . calmucul si. cat §i pentru a capam Ih \ dar. care reprezentau un adevarat izvor de fan| M crotice. A luat astfel m icre o noua §tiinta: craniologia.ngumentul §tiintific pentru aceasta mediocritate biolo(n. Buffon §tia multe # iiic in h casta privinta. I caruia se putea masura cu mare precizie gradul de inteli)n'M al subiectului §i care rezulta din intersectarea a doua (a linn craniene.. foarte vioaie §i !.ilicarea acestora pareau sa reprezinte metoda ideala. i m iiiii indeob§te bine facute. adesea le ofera strainilor nevesteI. cu aju. Eragol. studiul craniilor §i .. brutal. cu 75°. Mai ales negresele se remarcau prin dorintei l( lm neostoite. ii placeau din cale-afara i Piiltira !> sexul. americanul cu 73.i. in schimb. foarte vesele. iar creierul in cutia craniana... ..i . I uropeanul avea de ce sa fie mandru de craniul sau. cat . dar §i un motiv de dispret. Cum inteligenta se afla In creier. li. crud si leneg. () natie fara fecioare: ce semn de inferioritate! Se astepta in . dar mai ales albii.. alta tangenta cu fruntea §i cu jiincminenta maxilarului. iar cele care se •l. iar Ratiunea 1 a gasit in cele din urma. ajungand chiar pana la 90°. i i mail tatarul. mai 1 . una care pomea de la baza nasului §i mergea |ii!iiu la deschiderea urechii.5°. Negresele i§i incep via|a pmiala foarte devreme: „arareori gase§ti in randurile aceslul popor vreo fata care sa-si aduca aminte cand anume §i-a |H< i tint fecioria“.i liiiiiu ni din neamul lor.

in favoarea maimutelor §i poate chiai ii negrilor. atat de putin umani. Distanta dintre negru §i uran gutan era la fel cu cea dintre albi §i negri. Pana §i monogenistul Linne incepea sa aiba indoieli. sclavul lui. spre sfar§itul carierei. ci si mai ginala. crocodilul §i becata! Concluzia sarea in ochi. Asta se §tia mai de mult. ceea ce reprezenlit o separatie clara. calator in Etiopia §i autoritate recunoscuta m . I n ropeanul. poate mai aproape de cea de ii doua conditie. §irul continua cu cm nele. fiinta implinita. iar maimutele cu coada de 42°. Indoiala ci. Erau atat de eiudati negrii. ca §i aceea a oamenilor-maimuta. negrii erau socotiti ca fiiiiil in stare sa procreeze cu ceilalti. negrul cu 70°. Comparandu-i pe acest m din urma cu europenii. O demonstrate geometrica $i matematiea fflm cusur. daca se tine seama de albii foarte evoluati. fara concn renta. Difereiw tele dintre rasele umane nu erau mai putin pronuntate decAl cele dintre speciile de animale. in legatura cu unitatea speciei. dar in mod sigur in folosul albilor. Edward Long a trim din aceste cercetari o concluzie logica si a propus o clasili care reunind trei specii distincte: europeni §i „inruditi“. numai ca hibrizii erau sic rili. Catre sfar§itul secolului al XVIII-lea.i evident alimentata de negri §i. mai ales. ceil mai umila dintre varietatile rasei. era jos de tot. Aflati la mijloc. de hotentoti. daca nu chiar mm mica. negri §i urangutani. incat lumen era ispitita sa-i socoteasea o specie nu numai diferita. se afla pe treapta de sus. dar iata ca era cliim demonstrat. Europeanul gasea o justificare §tiintifica pentru niisiunea sa de cuceritor si stapan al planetei. in vreme ce negrul. Urangutanul prezenta un unghi facial dd 58°.116 Intre inger f i fiara ales. savantul suedez afirma ca „este givu de crezut ca au aceeasi origine“. cu 90°. restransa ca numar si foarte clar circumscrisa dm punct de vedere geografic. Categoria biologica a mulatrilor era respinsa ca nefiiml viabila. Asa a crezut James Brine (1730-1794). undevii intre umanitate §i animalitate.

Am vazut mai inainte ca vechii greci (imieau la loc de cinste armonia fizica §i potrivirile dinii. Doar ca mai era de in • i'plnl. mai aproape de animale decat de ptiiicni. m .. ci. a impiedicat-o V inc de cateva secole.Degenerat ori perfecfionat? 117 |iiti!ilcmele africane. secolul M Wlll-lea nu a facut decat sa a^eze vechile precepte l . Specia negrilor este tll'i . lo/i< t mi de un neam salbatic. ci §i al Fruinii . inseparabile. foarte inalt §i locuit aproape pretutindeni de oameni . Ne aflam din nou in lii(ii unui arhetip. ?i chiar simbolul negrului opus albului au intarziat iiii 1 explorarea. apartineau unei alte rase decat neinii I’unctul lui de vedere a fost preluat de Buffon: „CenH Africii este in intregime un tinut temperat §i destul de ill (ilmns. au devenit pii"nn unei lumi coerente §i armonioase. H 11 1 1 11111 11 <>i'orgiana si baskirul Secolul al XVIII-lea a fost nu doar al Ratiunii.. Ratiunea §i Frumusetea.ori cu pielea smeada. dar nu negri. pentru ca europenii nu indrazneau sa se indepar■ de eoaste. Atitudinea era de altfel des'"i ili* logica: in regiunile mai inalte. chiar lm preajma Ecuatorului..e(ii. m 1nu avea cum sa se innegreasca. fara M i it legatura cuprimitivii negri ce locuiau de-a lungul coasii |fi"i n a§teptau pe europeni. imp §i spirit. dimpotriva.i jumatate a secolului al XlX-lea.. De aceasta data.i explorarii Pacificului. Cel mai apropiat con■1a fostultimul explorat.i nici a suta parte din omenire.“ Sc putea spera ca anumite civilizatii „albe“ evoluate. Ii mai pufin numeroasa: dupa parerea mea. deci mai putin toride. ca in cazul aventurii australe u nil . care asigura ca locuitorii Africii. in cea de-a 1 i ii. Ca in cazul atator prejudecati. imaginarul m ii slimulat descoperirea. Mitul unui continent plin de primejdii. de vreme ce acum am hIIhI ca locuitorii din centrul Africii sunt albi. Asaltul a avut loc foarte tarziu. nu repre.

4 Regulilo i« 1 * aplicau atat indivizilor. Omul fruniuN trebuia sa apartina unei alte specii decat omul urat. teolog §i seriitor elvefian. §i in primul rand polinezienn. fara indoiala. subordonate §i negative. Creatorul sau este Johann kni par Lavater (1741-1801). raspundeau canoanelor estetice. in schimb. Cu cat statura §i mfatigarea vor fi mai desavarsiir cu atat intelepciunea §i virtutea vor avea o inraurire mai pu temica. cu cat acesta este mai bun. Luerarea se sprijina pe cateva axin me: „frumusetea §i uratenia ehipului sunt strans legate de ill* catuirea morala a omului: astfel. Iat-o: „N-am vazut nicicand oameni mai bine facuti §i mai bine propor(m . Exista o armonie deplina intre statura omului §i fiion acestuia.118 Intre tnger f i fiara in formule carteziene.trebuia populat cu o rasa „paradiziaca“. repiv zentati intr-un fel care izbute§te sa le indulceasca trasalu rile. do osebind doar doua varietati umane. La rigoare.. doua „rase“: cea Jrn moasa §i cea uratal Cine era frumos §i. S i in' < uitam la oamenii-animale ai lui Restif de la Bretonne. iar eaten data $i cei care nu erau tocmai albi. cu atat este mai frumos. mai puteau li albiti. dominanta §i pozitiva.subiect asupra caruia vom ro veni . Pe o baza straveche s-a cladit asti r I n Stiinta noua: fiziognomonia. aulof al Artei cunoaqterii omului cu ajutorul fizionomiei (pulill cata intre 1775 §i 1778). Uratenia inspira dezgust §i teama. dar nici departe de aceashi culoare. sa.. invfl« tatul german Christoph Meiners o spunea fara ocoli§uri. in aceiasi timp.. cu cat are o fire mai rea este nm l urat. Epocii Luminilor nu-i placea monsjtrii. Paradisul polinezian . cu cat trupul csip mai departe de perfectiune.apropie mai curand pe animal de om decat pe out 1 de animal. de a rani cat mni putin simtul estetic ramanea o preocupare constanta. cu atat facultatile intelectualo il morale sunt mai slabe.. dorinta de a-i infrumuseta. Salbaticii americani. daruit de natura oil bunatate §i inteligenta? Omul alb. cat §i raselor §i popoarelor. Chiar §i atunci caml erau fabricati.

Nu credca se afla printre ei vreun m inn si. blond cu ochi al!*• hi Altora leplaceau brunii §i. * fiHiii'ilc yi fetele pot fi asemuite cu cele mai frumoase brun t uii)pene...]. Francezul nu mai contenea cu laudelr . oferind.Salbaticii din insu­ lt i l. Ar putea ajunge oameni foarte invatati §i I nu eputi. Dar oare ce fel de >i winpean? Linne aprecia tipul scandinav.“ 11111 11 .“ iii I In asemenea grad de frumusete ar fi trebuit sa oglindeasI'fi iiiiilte calita|i morale §i intelectuale. Puteau exista oameni mai ft < s decat el. • iiii. foarte . brunele. argumente in sprijinul ii "i lei lui Montesquieu cu privire la clima.Neamul georgienilor este cel mai frumos din Orient §i a§ | ile spune chiar din lume. iar pildele rele. nu par sa-i iubeasca prea mult pe negri [.i. de pilda. fara indoiala. Cartea. extrem de raspandit in secolul l! Wlll-lea. dar in acela§i registru. Cei ce elogiau in h i ii vreme frumusetea stralucitoare a neamului georgian s-au i litiil(umit. arato1pi ipor nu prea avea parte de educatie. daca ar fi deprin§i cu §tiintele §i artele. „Georgienii sunt din lit e nespus de isteti. Hjimg sa fie ni^te neispraviti si desfranati. de altfel.Degenerat ori perfecfionat? 119 ■ Nicaieri nu s-ar putea gasi modele mai frumoase pena|i ttn I lercule sau Marte“ (Bougainville). am vazut insa fapturi cu chi|H ingere§ti. H n nu i de barbat. autor al Calatoriilor in Persia ?i alte fi> nu din Orient (1686 §i edi^ii ulterioare). mai ales. inainte ii n le descoperi pe polineziene. sa. Mi till Irumusetii georgiene. N-am zarit nici macar un chip urat. .. din nefericire.“ > Modelul ramanea europeanul. a marcat in mai multe privinte dezbaterea $tiintifica §i fllu/olica iluminista.. se datora indeosebi calatorului francez Jean i liuidin (1643-1713). nici de femeie. ace§tia au avut revelatia Hiniielor lor din Georgia. inva^atura ili? eare au parte fiind insa deosebit de slaba.iliiti) sunt cu totii albi.citeasca pe Chardin §i nu s-au 1 ili pliisat la fata locului.

era in ton cu imprejurarile istorice si culturale. se afla cea mai frumoasa dintre rasele omenojlif georgienii. si se casatoresc fara rusine cu propria matusii. adulterul.120 Intre inger fifia ra Contrastul ajungea la apogeu in tinutul georgian al Mm greliei. Sa fi constatat asta la fata locului? Nicidecnni . mineinoase. „Am dat acestui nemfl numele muntelui Caucaz . §i bill ba|ii sunt foarte ingaduitori in aceasta privinta. libertatea sexuala a georgienilor nu avo| de ce sa scandalizeze latura libertina a epocii Luminilor. „Barbatii sunt voinici. spre a-i pastra §i spre a-i nimici. viclene. incestul si alte asc* menea vicii tree in Mingrelia drept virtuti. crude §i neru§inatc Nu se afla pe lume rautate de care sa nu se foloseasca spna avea iubiti. Nepotrivirea dintre infati^area fiziea armonioasa $i obi* ceiurile proaste. multi barbati au cate Ircl Fiecare poate avea cate concubine doreste. razbunarea se opre§te aici. Concubinajul. cu toate defectele.explica savantul . bigamia. §i femeile. I i ti musefile brune §i iubirile u§oare ale Georgiei pregateau spi ritele pentru apropiata escala tahitiana. In clasificarea lui Blumenbat Ii. fiind insa „cele mai rele de pe fata pamantulm. ucid §i mint. iar femeile frumoase dm cale-afara“. departe de a oglindi o fatalitate biologu n . Pe scurt. Nu prea sliu ce inseamna gelozia. rasa alba era denumita caucaziana. trufa§e. de obicei. Cine doreste sa aiba mai mulii' neveste deodata le ia in casatorie. Purcclnl il mananca toti trei“ (Jean Chardin). nepoata sau sora a nevestei. mandre. in vecinatatea sa. I§i fura femeil. Lipsa unei bune po(M gogii avea efecte nefaste chiar §i asupra celor mai inzesti n l | Pe de alta parte. ii poate cere sa-i cumpm' un purcel si. laudandu-se cu astfel d < fapte. barbatii „omoara. superioritatea biologica on dincolo de orice indoiala. unii altora. Atunci cand un barbat i§i prinde no vasta cu iubitul asupra faptului.pentru cu.“ La randul lor. In cenlml programului iluminist se afla educatia..

I Ina din plansele din tratat le prezenta cititorilor cele il'M extreme ale omenirii: o femeie incantatoare. Dar uitafi-va si la ba§kiri.. 1 liotarul sudie al regiunii eaueaziene. un I. barbatii le dadeau altora fara vreo urma de parere de i ni1I’otrivit lui Buffon. mai ales. alaturi iu ili un monstru ce abia daca aducea cu o faptura omeneasca.Degenerat ori perfecfionat? 121 t II iinrul este trimis la o nota unde gase§te un citat. fara indoImm mimeroase posibilitati. frati ^i surori.“ 1 ( ontinentul austral: ultimul asalt I’epiniera de Oameni diferiti se afla tot pe continental ausIihI. binein(t Irs din Chardin! \a au ajuns caucazienii sa reprezinte prototipul omenirii. exista si situatia inversa: „In toate iiiiliile vecine. rtiiiiuva era perfecta: georgiana cea frumoasa si ba§kirul cel tlm. deocamdata greu de atins.. I mmoasa §i bestia! I in lion era indignat. s iiiibilil de Chardin si Blumenbach. unde femeile sunt fttimoase. cel al •n. Ce surprize cuprindea oare? Mnl(iinea de oameni-animale imaginata de Restif de la Bre| r? Sau. §i nu le pasa daca sunt V uii astfel. . o civilizatie intru totul umana. barbatii sunt de o gelozie fara margini.iii nici varia in functie de gust. dar «*iiiH . Reeuperarea arheti| ilor de catre stiinta Luminilor merita pe drept admirata.. Africa oferea. de infatisarea laponilor. iin I >aea polul frumusetii parea stabilit in Caucaz. precum China ori Persia. . mame §i fii. traitor la sud de Ural: ce urati sunt! Pentru Lavater.“ Apoi „le ofera strainilor nevestele §i fetele si ii iim oiesc o mare cinste daca ace§tia binevoiesc sa se culce i ii Ho". care i i mai !ji afisau uratenia cu un dispret suveran fata de convelilt n(e! „Se scalda in pielea goala §i cu totii impreuna. Lucrurile sunt insa de inteles: femeile fiind atat de mi A le. dimpotriva. Teoria stiintifiea se potrivt'ii si eu Biblia: area lui Noe se oprise pe muntele Ararat. fete ii l»nie(i.

vorbiml despre „natia cea mai fericita §i mai vrednica de cinstire dm* tre toate monarhiile din Univers“. nu se §tie de ce „imbracati cam ca pn lonezii“. tralienii cunoscusera §i ei un sistem nedrept. remarcat faptul ca epoca Luminilor a oscilat mereu intre tics frau §i virtute. aproape nefolosit: Oceanul Indian. Amedee Frezier a ajun. unde trebuia s rt se afle Jara lui Gonneville. Cea mai buna clima. id mai frumo§i oameni. libertatea sexuala §i fidelitalm absolute reprezinta o dubla figura antitetica. hi 1733. cu cat air. se parea rfl pana §i notiunea de iubit sau amant le era straina. limba melodioasa. inainte de u I rastuma printr-o revolutie de factura rousseauista. mai evoluata decat civili zatiile cunoscute? Calatoria lui Robertson in tinuturile australe. din imaginarul tuturor timpurilor. dar complemen tara. din anii 1712. Erau credincioaso §i se ingrijeau numai de fericirea barbatilor lor. dar fahu lau §i ei din cand in cand. Em it lectie pentru europeni. Paris. Trebm. Se cuvine adaugat ca australiencele so purtau cu totul altfel decat georgienele. Explorarul oceanul in dreptul coastelor chiliene. viitoarea „Franta antarctica“. la concluzia ca tinuturile australe erau „ni§te himere“ (Re latarea calatoriei din Marea Sudului pana la coastele chi liene fiperuane. §i inca destul de des. distruil de evolutia istorica. Trebuia schimbata tactica. comuiui.122 Intre inger f i fiara mai inteleapta. mai armonioasa. 1732). care du sese la restabilirea valorilor §i a echilibrelor initiale. cu atat mai folositoare.i tea bunurilor. intoarcerea la natura. marinarii cautau. opta pentru ultima varianta. egalitatea sociala. A fost pus in valoare un non traseu. respectul reciproc . „talmucit| dupa manuscrisul englezesc“ §i publicata in limba france/I la Amsterdam in 1766. in realitate. in vreme ce scriitorii fabulau. 1713 fi 1714.iata rrt< teva elemente dintr-un tablou cat se poate de idilic. Bouvet de Lozier (1705-1786) aadresatunmemomi . Coasin pacifica a continentului nu se lasa insa atinsa.

Peste tot se zareau numai ghetari. produse de tot felul. Descoperirea acestor tinuturi ar putea fi. dar acest pamant de §aizeci de kilometri p ihati se afla la o cu totul alta longitudine decat cea indiD de Bouvet. Clima lt ■nipeiata. Argumentul final avea o i(in ||iiiik-re considerabila: „Se pare ca aceste tinuturi sunt singiiiele pe care Franta le mai poate descoperi. aflat poate In n latitudine mai joasa decat se prevazuse. Maupertuis ocupa un loc insemnat printre campionii des>icririlor australe. Un popas in drumul spre China? l‘. este norvegiana nn franceza!). Antipozii. Daduse §i el pi lie o insula. .i din apele Atlanticului a aparut. In plus. care nu se §tie ce cupmide. doua nave aflate sub comanda lui Bouvet s-au inilii plat spre sud. dar din nefeim iiine nu cea mai frumoasa. I < mdoiala o parte a continentului cautat. 1752). Malacca §i alte loeuri prea fe| sigure in vreme de razboi“. . cu toate ca §i acest lueru este contestat. inainte de it! ii. Insuln Uouvet exista (numai ca.i cateva saptamani de navigatie de Madagascar. O pia^a comerciala? Pe cine sa intrebi? I nndca Bouvet nu se abatuse de la regula. piaja comerciala . la 54 de grade latituiIiih.un pamant care a primit numele de Tara Circumciziei. fie o insula de gheata itinerants „supraevaluata“ de iiii\igator. de I I . a§adar.nu liptt . „de aiei se putea ajunge in China fara a II ncce prin stramtorile Sonda. ca sa identifice noul continent.i lie. ironie a sortii. ili atuiesc o lume noua. deosebita.I nimic. Exista doua ipoteze: fie o grava eroare de uM * nit nl. inclusa in Opere. jiiimuini §i lupi-de-mare.Degenerat ori perfecfionat? 123 inmpaniei Franceze a Indiilor de Est.“ Ini 738. Continentul austral era astfel redus la un aisberg! I xplorarile §i „descoperirile“ au dus stiinta $i filozofia LuMiinilor spre o concluzie surprinzatoare: existenta incontesInhila a unui mare continent in emisfera sudica. scria el (in binecunoscuta Scri| iiHire cuprivire laprogresul stiintelor. situand acest finut cu I | cizie remarcabila la sud de Oceanul Indian §i de Atlantn | l.

Ca sa debarce. preferand sa-si mareasca regatul in Europa §i m i sa-$i dispute cu Franta insula Bouvet. „la fel de mare ca Europa. din regiunile invc* cinate cu polul. se impunott o lucrare de sinteza. studiul era §i practio. Masa de informatii devenind considerabila. Paris. Monarhii sunt catM odata lipsiti de imaginatie. In Istoria navigatii/or spre tinuturiL ■ australe (in doua volume. fiindca Buffon ii sfatuia pe navigatori sa ocoleasca zoneli de varsare a apelor $i. Pe ultima se pot vedol doua mase continentale. erau indemnati sa caute un loc potrivit pe coasta. Era primul studiu cu privire la hidrografia continenln lui austral. mai completa. implicit. locuitori si societati civilizate. Buffon s-a aratat plin de incredere cu privire la condilnlc geografice si climatiee din lumea australa. Continentul ern. prejjo dinte al Parlamentului din Bourgogne si distins carturar. nu are gheturi! Aisbergurili ce pluteau pe marile sudului nu dovedesc ca este vorba d < un continent inghetat. care vorbea despre fluvii necunoscute de pe Iiii continent necunoscut! Pe deasupra. si it asumat aceasta sarcina. mai cu seama. de unde sunt aduse de marile fluvii „auv traliene“. Conform relatarilor lui Bouvet. se arata prea putin interesat de propunerile aeadeim cianului. regele Prusiei. dupa parerea lui. Frederic col Mare. se arata cuprins de entuziasm in fata „mt . ci vin din interior. Charles de Brosses (1709-1777). Sistemul hidrografic descris aduce cu cel al Siberiei. 1756). pentru a gasi fara indoiala. dinspre pol spre zona tempi' rata. ataiii doar ca fluviile curg in alt sens.124 Intre inger f i fiara mare folos pentru negot §i de o minunata bogatie pentru il i intele naturii“. la sud de Atlantic §i de Pacific. in 1744. Asia §i Afri( it la un loc“. §i. geograful Philippe Buaclii (1700-1773) a elaborat in 1739 o harta a tinuturilor austral' a urmat o alta. can euprind o mare inghetata Antarctica. bazandu-se pulei nic pe Maupertuis. Din neferieire. gheturile.

I’l in tratatul de la Paris (10 februarie 1763). ca sa se apuce ■ i ueerirea Polului Sud. Razboiul s-a ispravit insa in 1763. de la alegerea echi|in|iilui. ■punea la indemana navigatorilor si a colonizatorilor un i jtin-nnl metodologic aproape complet. cat mai ■ l* ■ Anglia.“ Autorul invoca „binele general al omenirii. mai | Inlnsitoare lucrare pe care o poate infaptui un suveran. Franta pierdea il [i M iiada si pozitiile din India. este descoperirea Tinuiiii ilnr australe. imperiul colo| im francez se destrama. pentru asa ceva. in folosul englezilor. In 1756. si I *me ii poate face numele nemuritor. Scopul lui era. care I Doiwese cea mai mare putere maritima si coloniala. incontestabila. atat in Franfa. Autorul mai asigura I »ti rxistau gheturi doar in anumite puncte. erau inresale fonduri uriase. era necesara pentru „a tine in »i Inlibru globul aflat in rotatie si a sluji drept contragreuInlc pentru masa Asiei septentrionale“. ( urtea a avut o influenfa profunda. suveranii erau mult prea ocupati cu M in tfl/liniul de sapte ani. Un lucru era singur: odata continentul > . Sosise momentul valorificarii unor prioi(a lliii|i Iranceze in explorarea tinuturilor australe. „Cea mai mare. in Oceanul Atlantic". sa sensibilizeze orgoliul suveraM llor. [ gloria personala a suveranului meu si utilitatea deosebita |it'iilm (ara mea“. tleoarece stia foarte bine ca. restul prezentand n i lima temperata. I Hlslen^a sa. modul de stabilire a contactului cu populatia basim. care tocmai incepuse. decat la est de America. mai ales.Degenerat ori perfecfionat? 125 iniiiiilolor privelisti fizice si morale" de pe un continent care H Ircbui cautat „mai degraba la est de Africa. Din disperare s-a nascut speim unui nou inceput. mai nobila.isa si chiar o lista de nume pentru botezarea locurilor. I )e Brosses nu dorea sa elaboreze o lucrare strict teoretica. Anglia. nu intele[ t*ii sa stea deoparte. ili< I im noile conditii au devenit foarte favorabile pentru puneI H ii in aplicare a proiectului presedintelui De Brosses. in Oceanul i huliun.

126 Intre inger f i fiara austral pus in balanta. foarte interesanta (din 1767 in 1769). s-a ivit pamantul fagaduintei! I in frig $i vreme rea. Un alt calator francez. Franta 1 a trimis pe Bougainville (1729-1811) in jurul lumii. daca sunt. Kerguelen pleca din Lorient. spu 1 nea acest marinar intr-un memoriu (Relatarea a doua cdld torii in marile australe fi ale Indiei. intr-un spatiu urias. manufacturile. La 13 februarie 1772. „Va cerceta marfurile din acele locuri. Yves-Joseph de Kerguelen de I n marec (1734— 1797). aceallj se afla fara indoiala la o latitudine mai joasa. in folosul tarii colonizatoare.1 Expeditia urma sa fie secreta.im ville a gasit numai insule. 1 . A izbutil sA-|' convinga pe ministrul marinei §i a beneficiat chiar de sprijl nul regelui. insa him rezultate in privinta tinuturilor din sud. a Iml prima circumnavigate efectuata de francezi. echilibrul mondial avea sa se sclum be cu totul. In Pacific. incepand de la 45 de grade latihull ne sudica pana aproape de pol. expeditia a plecat cu doll# nave spre sudul Oceanului Indian. dar momentul parea hotarator. „in nu mele regelui. la sud de insulele Saint-Paul si Amsterdam | ln Oceanul Indian]. care am pera o parte a globului. fiind foarte bine primit de localmci" Kerguelen urma „sa stabileasca legaturi eomerciale §i de prio tenie cu locuitorii1. Prima esat la a facut-o in lie de France (insula Mauritius. a avut norocul sa gaseasca ceva. eul 1 turile. dupfl cat se pare. Pare insa adeverit faptul ca seniorul dr Gonneville a ajuns prin anul 1504 in acele locuri. p4 latitudinea de 50 de grade. 1 La 1 mai 1771. Paris. „Avcuiit de multa vreme in plan descoperirea tinuturilor australe1. Calatoria. Ludovic al XV-lea i-a dat urmatoarele inslnn tiuni: „Seniorul de Kerguelen are cunostinta de faptul ca. care apaih nea pe atunci Frantei). Cahvn francezi au coborat pe uscat si 1-au luat in stapanire. se intinde un continent foarte mare. Boug. De aici. unde a p i< trecut aproape sase luni. 1782). daca exista un continent. §i care ar fi folosul pentru M gotul Regatului. unde iih A nu s-a patruns. cu toate cele cuvenite1.

trecand pe langa tinuH iiili.. apoi „se va indrepta spre rasarit.a inai blanda si mai placuta temperatura [." I i a de neinteles..adresandu-se ministrului marinei. lalatoriile capitanului Cook (1768-1771. pamane . I iiii astfel nastere Franta australa. daca il soi ■ ili-sle bun“. paduri si verdeata". Kerguelen a fost piinil de rege si a obtinut comanda unei noi expedi^ii.Degenerat ori perfectionat? 127 I niii/iasmul lui Kerguelen nu avea margini. Kerguelen ii liiii’ dezamagit si descurajat: „Tinuturile australe pe care U un strabatut nu par a cuprinde nici o bogatie..i.ii ti himbase dintr-odata in tinut polar! Jocul se terminase. Doar M i tan sa colonizeze un tinut sterp si inghetat.i oara? Autoritatile n-au dovedit nici un pic de umor in npn rierea situatiei. de fapt. Deziluzia a fost pe masura sperantelor. tli u.australe"..].clime Itl tnilr \ Fenomen de contaminare: guvematorul din lie de pmn i. . 11 1 .. in aceiasi punct... 1772-1775.va cerceta locul |> t> l mai potrivit pentru o asezare si o va alcatui. I S . Totul parea mai rau: Arcadia se pre.amanuntita a unei tari pe care n-o vazuse in viata re (til .. Nimic nu jn iiniii ea tinutul ar fi locuit. intors in Franta.. pinguini si alte pasari de mare. Avangarda colonizarii ptinise. cu toate tinuturile australe.i eu Franca australa! ( lata. Aanuntat des■ipi'i nea partii centrale a continentului austral. si urmatoarele instructiuni: „. se lansa intr-o . Cand vazuse de-adevarat. prima ori a *!i'ii. Kerguelen a poposit di­ ll 1 la inchisoare. cu ( <ii ' nave. Frigul a fost •"I"'! e uitat §i chiar dat deoparte in favoarea unei.. Kerguelen ajungea pentru a doua oara pe tM'i'imcntul austral. ii-spus de roditoare [. de-a lungul pm ik-lei de 40 pana la 60 de grade. gata cu marele foulinent austral! Lucrurile au fost demonstrate in aceiasi hiii. i hi. In 1774. Pe uscat n-am vazut det> lupi de mare. Vremea era si mai rea ili ■ prima data. Sunt acoi" i ne aproape cu totul de zapada.].i elaborat un proiect de colonizare.

in sudul Oc e « n nului Indian. „Insulele De/Ol larii“. singura lume completa. locul unui continent fictiv. Cook a ocolit banchiza §i a elimmul astfel orice posibilitate de prelungire a Antarcticii spre noul Si ce-a fost atunci pamantul descoperit de Kerguelen? Inca o data.pierduta . cu climat subpu lar). O posibilitate . o deosebire ce pouta II asemuita cu aceea dintre planeta Marte din secolul al XIX-K n brazdata de canale si populata cu martieni foarte evolua^i. Numite la inceput. o insula sau mai bine zis m l arhipelag (trei sute de insule sau insulite. in chip sugestiv.iii Antarctica si Australia. In acest caz. Totusi. de fapt. dupa toate probabilitauh pe coasta Braziliei. „pamanteimft" Si „diferita“.128 Intre inger fifia r a 1776-1780) pulverizand literalmente continental. iar acest pionier al lumii australe se bm ii ra de privilegiul de a fi debarcat. planeta moarta. dintre care §ase mii de kilomelrl patrafi erau suprafata insulei principale. intre proiectul imagmm Si realitate era o prapastie adanca. Se cAlw tau „martieni“ cu anticipatie. acestea au primit mai tarziu numele nenoroeosiilw marinar. o lume la fel de complex. Din uriasul continent visat ramaneau totusi doua teritorii destul de insemn. care avea intr-adevar sansa de a exista pe plaint* ta.i ? | de variata ca a noastra. data pe mana oameni lor de stun^a ca s-o disece. deoarece Kerguelen facuse tot e «| o statuse in puteri. in bine . „insula Kerguelen" ramane sin gura de o oarecare importanta care ocupa. Nimeni nu cautase in marile sudului gheturile Antaretn II ori deserturile si triburile ratacitoare ale Australiei. A§a era drept. Dar Tara lui Gonneville? Calatoria capitanului pare c | Al se poate de reala. fara a mai vorbi de multimea de m sule mai mari sau mai mici. Essomeric §i urmasii lui erau brazilieni fara stirea lor. si ca de obicei. In timpul celei de-a doua calatorii. totalizand supli mii de kilometri patrati.de a ne confrunta. Se va spune ca nu era totul pierdut. j| cea din zilele noastre.

Degenerat ori perfecfionat? 129 In inu. i iit. dar nu 1 a strivit.isc. \ ventura australa ramane unui dintre capitolele cele mai (ilim dc invataminte din istoria imaginarului. sfaramani 'a . Imn1 urea sa dovedeasca tocmai contrariul. Until so spulbera. Nefiind pregatite sa adaposteasca lr specii ori societati complexe cu o istorie exemplara.utopie continental murise. de modele culturale evoluate §i de modei idiurale ante-istorice. * i iiicntul austral se consolida. . lluvii maiestuoase. ei Si custa speranta intru catva nebuneasca explica aparitia ii lunga supravietuire a lumii australe. evidentiind ppmitatea acestuia de a ignora fara complexe realitatea |N tl|iiibila §i dovezile experientei. o puzderie de insule in spatiul albastru al Pacificului.il •Iid. Nimic nujustifica afirma| | ii pnemptorie a unei alte lumi. dintr-odata. civi| mir rafinata. Legile obi§nuite ale timpului si spatiului sunt i putincioase in fata materiei lor subtile si indestructibile. Or. 1 1=1 1 11 I ii /laradis exotic si erotic i imtinentul austral nu mai exista. in mod paraili d pc masura ce numarul dovezilor contrare crestea. sub un cer asemanator si totusi diferit. lata ca. rezistenta sa la maimnar de lovituri si esecuri succesive. dar aruncase. orase §i porturi infloritoare. (mii ^ negurile conturau o lume desavar§ita: campii rollnniv. se dezvolta §i se ftxa in minn If i namcnilor. simetrice cu lumea noasdin clipa in care explorarea a ajuns in emisfera sudica. Pentru ca fantasmem pot fi ucise. insulele. Sub bagheta magica a imaginarului. Fantasmele de la Polul Sud aveau sa se ii istcasca pe taramuri mai primitoare. cu fiinte ca H si totodata de alta esenta. . dar utopia insulara se con. iar omenirea se trezea mai saraca. natii si imperii. Trebuia redefmit proiectul. Capitanul Cook a spulberat | Mnul. ceea ce nu punea profllK dcoarece ideologia vremii era deopotriva in cautare \ ipi-cii diferite.

filo/nHli §i calatorii nu pareau mai putin ispititi decat inainta§ii lor. infadsat in roiim nul filozofic L ’Ingenu (1767). bunul salbatic devenea cu adevarat bun. Era vorba. Datorita absentei lui.iacy raiuri secularizate. in care domih'iiil | egalitatea §i sanatatea fizica si morala. de arhipelagurile grupalc H i interiorul triunghiului polinezian delimitat de insulele Hawnlj 1 la nord.iit lizata a bunului salbatic american si chiar au izbutit s-o imlm natateasca. de o cautare pe care Liimi nile o adaptasera gusturilor vremii. a antropofagiei. Insulele din Pacific §i-au insusit imaginea de mult cri . inainte de toate. conform criteriilor Ratiunii. Noua-Zeelanda la sud-vest §i Insula Pastelui la | In centru se afla cea mai celebra dintre toate. evident. a reprezentat un alt element hotarator. insula Taluli Mitul polinezian a fost. . un mit tahitian. dadea lectii de bun-sim| linej elite occidentale care il pierduse in mare masura. Inexistenta. Huronul lui Voltaire. ('mu balismul fuscse intotdeauna o problema pentru aparatorii lm nului salbatic american. cel pu(in III 1 Tahiti. constatata totusi in Noua Zeelandii si in Hawaii. polinezienii ilustrau staivd insa$i de natura. propunea o alt ft gatoare replica rationalists a Paradisului pierdut. tabloul fin fl acum desavar§it. I )> t corul exotic al unei frumuseti incontestabile a avut o coiM tributie masiva la instaurarea utopiei. Pentru ca nu-§i mai manca semenii. pentru ca nu fusesera corupti de o evolu|ii istorica divergenta. Socielnli'U | preistorica pe care o construise Rousseau. ulll* I mii descindeau direct din Discursul asupra inegalitilfii Rousseau era prezent in ambele cazuri. Dm A australienii vizitati de Robertson oglindeau posibilitatea u <> n 1 intoarceri „post-istorice“ la natura. de fapt.130 Intre inger f i fiara insulele exotice au oferit decorul visat al utopiilor paradix. teologii si pelerinii Evului Mediu. Filozofia tree#!* inaintea biologiei. Primii aplicau Contractul social. Salbaticul cel bun umbrea omul parox n | lui Maupertuis si omul-animal al lui Restif de la Bretonng Bunul salbatic a fost un tovara§ credincios pentru filo/nlll secolului al XVIII-lea.

ca melanezienii. M -iiliatul geografic al expeditiei sale a fostnul. saloan I' si lilozofia. naturalistul expeditiei. in anul urmator. .cnparat virtuoasa. ’ Javigatorul englez Samuel Wallis a dat peste insula Tahiti In I /(>7.. cu uria§ul patagonez lm lin ea decat sa intareasca presupusa alteritate din marile 11 1 .. In ■ ianta polineziana nu mai aparea corul ingerilor. Iiii. au ancorat in acela§i loc. Cel care mlm ill prima calatorie in jurul lumii in numele Frantei a fost.. Din fericire. blanzi li in. a nestricati de societate. u l utopie a fost considerabil. put ce cauta: „o noua randuiala a lucrurilor.i argumente suficiente pentru ca Paradisul secularizat m I uminilor sa-§i afle locul in Polinezia §i in special in T I aItin I’nradisul presupunea o societate egalitara si fericita. inn adevar. Faptul ca bunul salbatic se imiiluna. 1768. lt >m i inn am remarcat. papua§ii si australienii.oliit nici de filozofi. un personaj curios. in proiectul lui Commerson. ci mai .. nici de oamenii de lume. care §tia de la lm . | limn alt „spirit iluminist“ in persoana lui Philibert de Comiiii ison (1727-1773).Degenerat ori perfectionat? 131 \ motiv fundamental al acestei optiuni geografice era. Kc/.ultat consolidat de prezenta.. oameni care iM/ h i' ca ar masura opt-noua picioare inaltime.la lui Bougainville. Paradisul iihirizat urma totusi sa se deosebeasca de Raiul biblic. Spre deose••in tic cnglezii Wallis si mai ales Cook. Foarte cult pentru un mariftiii poate chiar prea cult. ori de compatriotul “ in I a Perouse. libertina §i filozofica.u I tnhiul placerile trupe§ti. ii placeau deopotriva marea. alaturi de Bougainville. aflate sub com iMin. Notiunile de pacat §i de virtute ivite tlm ipocrizia societatilor civilizate nu erau agreate in mod (it '. utopie insulara. dar . dar nu §i-a dat seama de insemnatatea filozofica a ili i operirii sale. in schimb. frumusetea locuitorilor. mai ales ca i i nu i'i mi negri. Din cele trei ingrediente s-a nascut utopia . buni. frega| / / lioudeuse si nava de transport L ’Etoile. idlniiana. Bougainville n-a facut nici o descoperire.

merg sa se spele la rau ori la fantana. aptil se retrag in locuintele lor.iv i bucuria acestui popor atunci cand ia parte la placerile utu i perechi inlantuite. preotii alcatuiau o clasa importanta. de muzica. i§i pelivt dimineata lucrand ori plimbandu-se. „In viata tutuior insularilor domneste uniformitatea fericirii: se trezesc oriulA cu soarele. care a fktil parte din cea de-a doua expeditie a lui Cook. singurul lucru in care... pana se face cald. nici de ceremonii an * cunse: totul se petrece in vazul lumii si nu se poate zugi . apoi isi reiau treburile casnice. Fiecare placere este o sarbaInu­ re pentru multime. muncesc putin. care sunt de-ajuns pentru omul apropiat de starea de natura. „Tahitienii“. La primul punct. centrat pe starea de natura §i pe toate placerile ce da mh din ea.132 Intre inger fifia ra sudului. sau asculta ciripitul pasft rilor. o goana necontenita §i chinul* toare de la na§tere si pana la moarte. ori canta la fluier. Societatea reala a polinezienilor era putemic ierarhizain. furtul. „avand dm arte cunostinte elementare. iata ceva foarte ademenitor. „nu se poate vorbi nici de taine. constata Bougainvd le. a redat pe si iiit cum anume isi petreceau tahitienii timpul.“ . Mananca de pranz.. de dans. Grijile de capetenie ale polinezienilor pareau a fi din gostea §i. unde se odihnesc la umbra until copac. Aceste lucruri nu se regasesc in mitul pollin' zian. i§i tree vremea netezindu-si parul ori ungandu-l i il uleiuri parfiimate. dupa mine. de conversant1 precum §i de dragoste. ale carei suspine sunt singurul dar plA cut pentru Dumnezeul lor.“ Sa fii liber §i fericit laid sa te omori cu munca. De aceasta data urmau sa gaseasca ceva deosclni foarte deosebit. uneori se practicau sacrl ficii umane. care II readuce pe om la conditia dinainte de pacat. Naturalistul german Johann Reinhold Forster. se bucurn iU toate placerile societatii. viata europemliM parea un §ir lung de fleacuri. n Din punctul de vedere al tahitienilor. scrie Bougainville in jumal.. crede cu adevarat acest popor.

dar cu toate ca era tan liin . Era practicat pe scam Imga si. porta. Diviziunea liiiim ii liinctiona de minune: in vreme ce doamnele se ocu| ii tic marinari. Inn tin fel sau altul.. erau implinite. filozofi sau Iii" mi. in observatiile ulterioare se vorbe^te th pic un vag sentiment religios. in fruntea ceremoniei. sub ochii mai multor oameni de-ai no$tri ii iii unui mare numar de localnici. Numai furtul •ii H.i oarecum armonia de ansamblu.. ori filozofi-libertini. unele amanunte: „Un tanar de vreo §ase picioare $i o liiiii tie vreo unsprezece-doisprezece ani au adus jertfe pe nliiii ill lui Venus.(La Perouse). dar la polinezieni devenea sublima. aceasta aflandu-se..i ulopiei corespundea asteptarii descoperitorilor si a celor un * iscultau si citeau intamplarile prin care trecusera. fiindea ii dadea fetei sfaturi li i n | ivire la ceea ce trebuia sa faca. tin lumi bun. i< ■ Inpi. bineinteles.i lata nu parea sa aiba nevoie de ele. combinata cu caracterul public al jocurilor amoroase. fara a parea ca socotesc InI■ lor rusinoasa. La negri. potrivit cu deismul filozofilor ilumini§ti. de care vizitatorii au avut parte din t* 1 if. La Perouse a avut parte de a$a ceva in Insula .i“ I Ibertatea sexuala.mlian nu pare sa aiba asupra vreunei femei puterea unui )H i daca este un bun al fiecaruia.. Latura libertiiiii .Degenerat ori perfectionat? 133 lubirea-spectacol 1 a impresionat pe Cook. ( tmslatarea suplimentara este ca localnicii credeau cu adeV^ihi numai in dragoste! Aspectul anticre§tin al libertinajulin I'.isea la tahitieni un argument temeinic: religia inlocuita in t iillul dragostei. ca Oberea (regina). O so. Printre privitori se aflau mai multe fei.“ No(ii erau deosebit de intelegatori. barbatii lor adunau tot ceea ce se putea ti> Ii..1 1 1 1 1 . promiscuitatea era socotita | Hliliniilica. „Este limpede ca nici ...i yi<i tic rang inalt. ceea ce era.. pe seama nou-venitilor. care a re|i. >. se arata nespus de marimhii» .into „libertina“ daruia placeri libertinilor din Occident. asteptarile europenilor. Anliulca imaginatia. de asemenea...

doar d. Tahitianul c. dar tin inteles pentru un filozof.nm fizic cu europeanul. care ofera §i daruieste cu marinimie l« H ceea ce vede ca este dorit.m nu are nimic al lui. csl# doar convenit. enervant pentru un marinar. ca i s-a Im tl un lucru asupra caruia avea un drept de proprietate prestiil h lit dar oare acest drept se afla in natura? Nicidecum. dar merita oare numai pentru atat nunu' le de ho|i? Sa vedem ce inseamna furtul. faptul ca a luat un lucru care i-a stamil curiozitatea nu este.u A .-“ Proudhonieni cu anticipate.. polinezifull pareau sa se inspire dintr-un adagiu bine-cunoscut: „Propi" tatea inseamna furt-“ Sa fUri insemna sa repari o nedreptul# Si sa te intorci la egalitatea initiala a sanselor. or>ceea ce este convenit nu inseamna ca csle in mod obligator'u recunoscut §i acceptat. n-a cunoscut niciodata acest dii pi exclusiv! Asadar. asa ca acest altcim' va trebuie sa faca plangere cum ca a fost furat. Inseamna sa u l un lucru aflat in proprietatea altcuiva.“ Lucru fara indoiala.. ni se furau paliu nln de pe cap §i batistele din buzunar. dupa parerea lui. decat un act de ci In tate fireasca. Sa vedem ce spune in aceasta pH vinta Commerson: „N-am sa-i parasesc pe dragii de tahilicnl inainte de a-i fi spalat de rusinea care li s-a facut atunci ciiutl au fost socotiti hoti.Infati?area multora dintre aceste femei era plaru ta-isi daruiau riurii tuturor eelor care le puteau rasplati cum va Indienii ne indemnau sa le primim. Mitul polinezian reprezinta unui dintre cele mai izbitoitr# cazuri de transfigurare a unei comunitati reale intr-una utopl ca dupa regulile alteritatii radicale. unii dintre ei no M l aratat chiar ce placeri ne puteau darui femeile. dar foi 1hi 1 sa de civilizatie este inversul civilizatiei europene. poate ca este chiar mai frumos. erau despm titi de privitori doar printr-o bucata de panza din partea In cului' iar in timp ce femeile ne atatau.j 24 Intre inger fifia r a Pastelui. Este adevarat ca ne-au furat o mul(inn> de lucruri cu o indemanare care i-ar face cinste celui nmi iscusit hotdin Paris. Polinezianul seaiii..

sunt caracteristici peiltru m' inpa cc preceda evolutia istorica propriu-zisa. exoti^e ■ htliec ale oamenilor din secolul Luminilor. sugera anutmte 't mlii(i i vrednice de luat in seama.ianul! Lipsa proprietatii private si raporturile inter' .' •In fi puritatea originara. care se deschidea in fata europenilor.1 cc deosebire dintre al tau $i al meu. §i chiar ^ ra » piopuna o metodologie a intoarcerii. ca de pilda abolirea Pro* ii ia(ii private ori a moralei familiale traditionale. facea implicit o critica a falselor v ^ 0™ piimpene si a sistemului occidental in general.Degenerat ori perfecfionat? * lm n i. In Suplimentul la Calatoria lui Bou~ tfiinville (1772). Suntem liberi. lor civilizati in punctul de pomire. Fiicele §i feme^e i hi tmi ne sunt ale tuturor.. abandor>an" . ut'ma M li ini n in mod inevitabil in jocul civilizatiilor.. ^ar hi \ ciul sa trezesti in ele pomiri necunoscute.. care adresa tranced or H i i i . inca verde in ciuda celor nouazeci de ani trec^t1 I * ilMihol al vitalitatii unui popor tanar.‘ ill Nell indin stare sa ofere un model aplicabil. i ii sangele vostru. ai impartit cu noi aceasta cinste.. societa~ | pol meziana.. s-au intors la noi nlan" in. inclusiv intre sexe. In schimb. InSu^ e' milepartate materializau fantasmele filozofice. si iata ca tu ai in£ro' H in pamantul nostru numele sclaviei ce ne a§teapta. 11 111 E . iar tu ne-ai afa*at m .. Diderot aducea pe scena un batran plii1de ■militate. ula filozofica: „Nu facem decat sa ne supunem insttnc" I i i I i i i i urat al naturii. in vreme ce ceilalti apar ca fiind f1 3 11 m 1 sau mai putin deformati de evolutiile ulterioare. Polineziflnuj s»lo nmul „esential“. 1 Se stia prea bine ca nu se punea problema intoarceriioa" . Aici...i .. Au incept sa ii unisca.ilc salbaticilor.. totul este al tuturor. nr lire§ti. v-ati sugrumat pentru ele. Evidentiind calitatile fizice si fll°" full' . Polinezia ut0" li a a ocupat totusi un loc important in imaginarul occi<ien' il pentru ca oglindea fundamentarea teoriilor cu privife 'a fi ip.salbatica“ a istoriei.. iar tu ai incercat sa §tergi asta din su" lit iflc noastre.M europeana nu este opusul unei societati norm^e’ ca m/ in care Omul diferit ar fi mai curand europeanul d^cat '1 ir/...

Amhe le au cunoscut o ampla difuzare in secolul Luminilor. $i Cosmothm ros. Epoca Lunjimldf a deschis drumul. Cu a sa „descoperire australa“ din 1781.i lui Fontenelle a fost un bestseller. Caricr* acestor doua carti ofera masura recent aparutului interes pen .iii editii franceze. lasand generatiilor ulterioare misiuncit <? 1 a aprofunda subiectul. tradui oil in suedeza. una dintre cele mai iullu ente lucrari de popularizare. ceea ce. Venise v i c i i m migratiei spre planete. engleza. Ratiunea a facut tot ce depindon <* \ ea pentru a organiza exodul cat mai bine cu putin^a. C. Singurul lucru < ramanea era sa se priveasca mai atent spre cer. Rcslll il* la Brctonne ducea doar o batalie de ariergarda. acoperind tot secolul al XVI11 l< « §i chiar prima jumatate a secolului al XlX-lea (nenumai.i in tusi mai rezonabil §i mai profitabil ca principalul „teren do vl* natoare“ sa fie amenajat ceva mai departe. aparuta in 1698. Cu privire la acest subiect dispunem de doua ghiduri cxcfl lente: Convorbiri asuprapluralitafii lumilor (Entretiens \> n f la pluralite des mondes).136 Intre inger fifia r a Amenajarea sistemului solar Imediat dupa 1770 devenise evidenta inexistenta m. daneza. lucrare postuma a marelui fizician §i astronom olamlttf Christiaan Huygens (1629-1695).iiv. de altfel. mai multe editii engleze §i germane. publicate in 1686 de scriitorul fr. p.n u .mhil continent austral. iar filozoliluf g noua utopie. totusi cat de modeste fa^a de alterita{ilc iiutf ginate de Maupertuis §i de autorul Descoperirii auslnilM Spatiul terestru se ingusta §i se banaliza.in < Bernard Le Bovier de Fontenelle (1657-1757).ill fel nu contravenea deloc principiilor ei continuarea cfluliOll Oamenilor diferi(i chiar pe propria noastra planeta. italiana. I)c . poloneza §i greaca). Huygens a avut si el un succes iu m >bil (versiuni in latina. Eclipsnl oarecum de Fontenelle. franceza §i germana). se cam banuia tie i iti va timp. Insulcli-1'* cificului au oferit calatorilor peisaje de vis.

..i. ceea ce 1 a indemnat pe francez sa dezMlli un sistem complex de locuinte subterane (imaginate mai hi.Ira. „Se pare ca diferenfele cresc pe masura ce ne inde| lam.“ Un om diferit mancator de pietre: calatoria se anunili inirii-santa.l... El inclina insa spre o asemenea posibi liJj. rcunind spatiul terestru §i spatial planetar intr-un sini'ui |oc de alteritati: „Daca laponul se deosebe^te atat de mult ilc hotentot. I ii 1 in sul lui Fontenelle pare cat se poate de echilibrat. Luna incepuse sa sufere din pricina inhii .' a II locuite..Degenerat ori perfecfionat? 137 i |. Fontenelle. 1mat extrem. Din pacate.“ In Sistemul naturii (1770). §i de la un put la altul sunt drumuri subtefN prin care popoarele comunica intre ele. dc Kepler): „Cine §tie daca locuitorii Lunii.liiiide !?i pentru un om diferit care inclina din ce in ce t (null sa devina „extraterestru“. nu se refugiaza in adancul unor .mai curand roasa de locuitorii ei decat lipsita de r. unstruiesc ora$ele.... interlocutoarea sa. Toate trebuie sa fie locuite. Fontenelle i§i asuma Mi ill dc a formula o lege ispititoare. sensul im |min'iitelor in favoarea sau in defavoarea posibilitatii planeH. . if. cscavatie... viziteaza una dupa alta planetele cunoscute ale sisit 1 i solar. d’Holbach reia aceasta i. . puturi? Poate ca nici nu locuiesc in alta parte. ( H ut explica unei marchize. chiar §i „lunile“ u lm lupiter si Saturn.. Un intreg popor se afla intr-o ase. i| .. acolo in ... .i o D hi. care prelungeste in Spa­ in 1 osinic cercurile de alteritate imaginate de antici la scara i. . impreuna cu tu n>hiza.iii ilc un soare prea arzator. in functie de distan|a.( Iiiar daca Luna n-ar fi decat o ingramadire de stand.“ iio I >upa ce i-a instalat pe selenieni..iiiurn.. Oare locuitorii lor ne seamana? Mai mult hi mai putin. incomoil. a§a incat oricine ar vedea un locuitor de pe Luna alaim hni dc unui de pe Pamant §i-ar da seama ca apartin unor lumi nun apropiate decat un locuitor de pe Pamant §i unui de pe '.. atunci cat de mare poate fi diferenta intre un lo■ mlor al planetei noastre si un locuitor de pe Saturn sau 1 11111 1 1 .

Marte.probubil dupa moda olandeza de la 1700 -. Luna. nici absolut falsa.m in orice caz. om de spirit mai mull d <M « savant. pe Luna.“ Faptul ca dintre toate problemele imaginabile. demonstreaza interesul considerabil stamit de aceasta ipoteza. se razboiesc §i incheie pace Maupertuis se a§tepta sa vada lucruri mai ie§ite din comiin printre oamenii sai blano§i din Pacific decat Huygens in nn( locul unor satumieni cu aerul lor de „pseudo-olandezi“. Africa. altminteri la co rtf servi? §i nu doar locuite. cu atat mai nmt« * 1 diferenta.. se imbraca . textul oferit de Enciclopedie pen tru a explica termenul Problema: „0 propozi{ie care pare n fi nici absolut adevarata.“ Au maini. sau o singura mare familie umu na (Huygens).m locuiesc Pamantul. secolul al XVIII-lea a continuat „cerccln rea“. nu accepta ca Luna sa fie locuihlltj conditiile constatate pe satelitul nostru ar permite eveniiml. lain. picioare. .ise. Astfel. Mai intai. cel mult. Huygens lasa complel la o parte metoda gtiintifica. i$i construiesc c. traiesc in societate. odata pomit in spatiu. se vede. epuizata. a§adar. spiritul §i corpul de aceiasi fel cu cei i . ci locuite de oameni ca §i noi . fac corner^. Foarte semnificativ. aveau sa rezistc ontf planetele scepticismului §tiintific al marelui astronom ’ In mod curios. stelele. sunt tot atatea Spre deosebire de Fontenelle. nu prea diferiti: „Oamenii care populeaza phiiio tele au ratiunea..138 intre inger si fiara Venus?“ Cu cat este mai mare distanta.. este o problema de a §ti daca Luna $i planetele sunt locuite de fiin te care sa fie in oarecare masura asemanatoare noua. IM spune el. Enciclopedia a ivtinut tocmai „pluralitatea lumilor“. alegerea: sau o infinitate de familii mai mult sau iim i putin umane (Fontenelle). Pe aceste baze. Huygens se exprima cu intreaga autoritate conlorl ta de stiinta. existenta unor creaturi alcatuite din alta malcrifl Altminteri cum sa traie§ti fara atmosfera ?i fara apa? Un ihccpll nu prea promitator pentru extratere§trii. planetele trebuie sa fie locuite.

Cateva decenii mai tarziu. obtinand altitudini i •ii | >. Astronomul itiilimi l-rancesco Bianchini (1662-1729) a descoperit in 11 '(< 1 727 „marile“ venusiene. atmosfera aproape nu i se mai zarea. Ratiunea §VM iu tiii i si puna inevitabila intrebare: mai este sau nu mai le le/onabil sa ne incredem in seleniti? Unele persoane ilnlc au raspuns „nu“. Hieronymus Schroter II ' r> 1816). Altele.. Huygens. nu mai putin rezonabile. mI ni. si-a flit i" luirtie concluziile.. gravitand in jurul stelelor. in materie. publicat in 1755 I llh’cmeinen Naturgeschichte und Theorie des Himmels).lera.iiiuzeci §i trei de mii de metri. . iImi. William Herschel (1738-1822). cu alte cuvinte... Luna era in pierdere de viteza. $i celelalte nlKicme planetare.Degenerat ori perfecfionat? 139 j In mod evident. i decat cele terestre. printre ele. cel putin teoretic. dar §i canale §i orase („circuflli" Itinare fiind de fapt orase).liuliate in detaliu de Herschel care a constatat asemanarea i l"i c u calotele polare terestre. sustinea la randu-i existenta atmosferei lunaif n ora§elor locuite de seleniti. calotele polait m lost observate de Jean-Dominique Cassini (1625-1712) i | '. Pe Marte. au raspuns tin I'rintre cei din urma.ii dc seama astronom al timpului sau. Marile i ■ |ionisera. I n ill astronom binecunoscut. Immanuel Kant (1724— 1804) considera ca viata se raspandea . An fost luate in considerare.. locuitori. Tot Herschel a identificat o nlmosfera martiana suficient de densa §i a ajuns la conclu#ln ca „analogia dintre Marte si Pamant este cu siguranta i cu mai evidenta printre toate planetele sistemului solar“. acestea apareau descrise in terppm care le apropiau tot mai mult de Pamant. Pe la 1780. paduri §i animale.. fc Intiler a masurat muntii de pe Venus. I inert Luna punea o problema. o autorint. de dimensiuni probabil mult . acordul era insa aproape (In|ilm in privintaplanetelor. pe care a evitat totusi sa le publice.i c|. Luna avea toate §ansele de a poseda nu numai o i |dm>'. In tratatul sau • ii pi ivire la istoria naturala §i teoria cerului.

Acest anglo-american H il*t i ( astigat de ideile Revolutiei Franceze. Principiul h I'i. Este epoca gra1 rflM ilu i . cometele. in aceastfl lit crare.1 . credea ca a ga­ in in oclelalte lumi argumentul decisiv impotriva Bibliei. M n n / a n d in a c e la § i t i m p i d e o lo g iil o r $i u t o p ii lo r d i n e p o c a . ^1 pu(in a§a cum il vedeau cre^tinii. Justhia §i astronomia se ■•Inti pc cai diferite. se intreba el.. locuit.. in cazul din urma. fie In p t. unde vorba de o intalnire §i chiar de o posibila ciocnire cu I'i mantul.sotlfM cosmologice (Kosmologischen Briefe. Intr-un text pn blicat in 1795. ConsideraI) H it-ligioase. in ciuda aparentelor. Inutilitatea sau risipa im M (uiioim conforme cu bunul-simt al Creatorului sau al nam . in ce 1 ■ vt'iylc. atnm 1 sfera. fie ideologice dominau i' ■ nil . fiecai| t|'H trebuia sa serveasca la ceva.. s u p r e m a im p lin ir e a u n e i n a tu r i r e m o p o tr iv it e x ig e n te lo r s p ir itu lu i. I 'ji sa. acH plnl i iizand tocmai pe imaginare. probabil. Herschel relua ideile lui Johann I lnl Bode (1747-1826) care.t■ . foarte preocupata sa organizeze . Fara sa-si dea seama.140 Intre inger si fiara Degenerat ori perfecfionat? 141 la infinit §i era din ce in ce mai perfectionata §i mai *p|fl tualizata pe masura indepartarii ei de centrul Univert^H Ramanea doar sa se stabileasca punctul central al aii'm iDi blului cosmic pentru a se calcula matematic locul flofl ruia pe scara universala a fiintelor! O contribute interesanta a fost adusa de savantul gcrntfl Johann Heinrich Lambert (1728-1777). scrisa in 1793. compusa in 1742. milt oricand sa vaneze oameni diferiti. indiferent unde iji a m sugerase deja o asemenea posibilitate in Scrisoarea clcsfM cometa (Lettre sur la comete). I In schel respingea categoric posibilitatea locuirii cometclnfi Se multumea in aceasta privinta cu Soarele.rrvatia §tiintifica.1 i ii. . m s til f r a n c e z . un anume doctor Elliot a fost judecat pen tru a fi atentat la viata unei doamne.. ft Si tot atunci. c o n c lu z iile p ro c la m a te in n u m e le ^ tiin te i ?i al M in im m i fa c e a u d e c a t s a re ia a r g u m e n te m a i tr a d itio n a le . mludinii“ functiona din plin: fiecare corp ceresc. i$i 111. ni dccat sa proiecteze in spatiu controversele religioase ale jit ilondei revolutionare. sau antireligioase. §i. astronomii Hh i miilitionati de ideologie. Compatriotul sau Edward Nares M lii exact contrariul: intr-o lucrare publicata in 1801. opta pentru a doua varianta. umplea generos cu locuitori intregul univers... in fa­ it ii alotputemiciei divine sau a inexistentei lui Dumnezeu. . Imaginile vagi care puteau ■ i' 'i vale se pretau tuturor interpretarilor imaginable. demonstra ca Soarele ar fi alcatuit dinli mii nucleu solid. in consei'IlM ta. Avocatul a pledat invM 1 cand presupusa nebunie a acuzatului. in Ina* t. trul zilei era asemenea celorlalte planete. intr-adevar.acestia din urma beneficiind de o clinti constants §i de lumina neintrerupta. care au fost marea lui obsesie. A§adar. ■ M i v . „care am fi mm ill miti. 1761).1 . in 1776.ml < Cum ne-am privi unii pe atyii?“ Ce e prea mult strica! Om de §tiinta responsabil. originulul personaj ar fi pregatit o comunicare la Societatea regain It) | •if mstinea ca Soarele e locuit.. Nu I * .marcheze cu amprenta umana. noi sau locuitorii pe care cometa i-ar azvarli pe Pam.i ( i i l c a s t r o n o m i c e i n v o c a t e ( d l 'i " p re c u m c e le v i z a n d a lti- i n m n tilo r v e n u s ie n i s a u d e n s ita te a a tm o s fe r e i m a r tie - ■ i mu aparente in^elatoare. apa. munti. separat §i protejat printr-un strat de non . I m uitorii planetelor depuneau marturie. la alegere. Thomas Paine (1737-1809) oferea > B lli'Hcre intre religia cre§tina §i pluralitatea lumilor. autorul Scri. in lucrarea sa The Age tffH iison. cu zece ani inainte do 4 = deveni director al Observatorului din Berlin... ( iroarea de vid sau de materie informa pare sa caracten /i mcntalitatea vremii. chiar de teologie. Maupertuis. locuitori . pe imaginar. Ceea ce parea unora pura evident ■ i 1putin ipoteza §tiintifica era pentru altii semn cert m 1 ■ iii'l'imie. suprafata incandescenta. propuseso m i model solar cu totul terestru: pamant.

visa omul politic englez Bolinghrolfl (1678-1751) in ale sale Philosophical Works: o si nputA comunitate la scara planetara. una ilitt tre tendintele cele mai pronuntate ale secolului al XVIII IH I Aceasta epoca a fost varsta de aur a genului utopie. Textele nlilN . al 16-lea (Relation du monde de Men ini< )|1 si al 17-lea §i al 1 8-lea. Disputelor filozofice li se adauga seductia Utopiei. him ginile propuse de desenatori sunt destul de rare. sau georgmH ori polinezian. era aceeasi in tot sistemul solar. o singura limba. in marea colectie de Calatorii imaging re (Voyages imaginaires. 1787— 7 0 | 1 X )^ patru volume cuprind spatiul extraterestru: al 13-lea. care nu 1. ambele ilustrand acela$i unit adevar universal. 39 volume. prin Cristos. de tip european. cu romanul cosmic serfs de Marie-A m m de Roumier.. s-ar fi putut imagina oric# ] Privim insa chipuri obi§nuite. Calatorii pe planete Nu e deloc u§or sa-i descrii pe locuitorii de „dincolo“. a tuturor otNtti turilor inteligente din univers. cntl* I sacrat calatoriei lunare a lui Lucian din Samosata §i scrinl | lor lui Cyrano. Amsterdam. Gravurile care insotesc textele nu prezinlfl ut mic insolit. mai nit1 *. gumltl celebrul mistic suedez Emanuel Swedenborg (1688 I77|jfl care reproduce. $i. Cel putin pe planete. foarte conventionale.142 Intre inger fi fiara exprima convingerea mantuirii. o singurfl cm t ducere. Ei ne sunt probabil superiori. Frumusetea. un teren de allfd i »t se poate de „terestru“. Utopia nu pea deja sa sondeze terenul planetelor. in Arcana coelestia (1749-1756).fi contrariat d# ar fel pe Lavater. o soi u | § * |1 conversatii oculte cu spiritele locuitorilor de pe alte taramml Au gasit poate o formula desavarsita de societate §i de kim h* nizare politica. Nici vorba de a alege intre cim tinism si pluralitatea lumilor. A!si7H)|l in colturi indepartate §i foarte adesea pe insule..

Principiile formulate de Huygens t hi puoritare pe planete. condus de un singur suveran.i lumea aceasta mica stapaneste arta zborului. Mit. ar§i de focul soarelui •i ll| i(i de inteligenta. Dialogul Pamant-spafiu presupunea interlocutori m ii 1 sa ne inteleaga §i sa se faca intele§i. plantele. O viata de om se prelunflr cateva secole. pare-se. planetele erau chemate sa liilinic/e la proiectul moral.miana. de§i miniaturizat pentru a corespunde piii'iisiunii planetei: „muntii. D t mst sa se lanseze in spa^iul cosmic.Degenerat ori perfecfionat? 143 dint o idee mai indraznete decat desenele. dar de o incredibila vitalitate. N r.’ilei §i al vietii pare sa aiba efecte stimulante.ne.1 t 1 111 . a umanitatilor i> id i. extrateregtrii lui Vollif. Proiectul biolol hinianea limitat la Pamant.) enuntase §i proiectului sau biologic. Dar cauza sta mai ales . Mercur. fli. Fontenelle hii'iiiii Mercurieni mici de statura. Africa era mai V im si. Npie deosebire de micii mercurieni. Nimeni nu doarme nici un moment. Cine cauta oameni salbatici. este aceea de a dormi cateva It l otul e sanatos si armonios. O explicate ar putea fi repulsia in I>. marile.i(ie continua domne^te pe planeta. scriitorii par i llmorati decat savantii. descri§i in romanul sau filozofic Micromegas (1752). se reduce la i tin^ur stat. asta e tot. cel mai mic membra al ||li niiilui §i cel mai apropiat de Soare. Inclusiv in aer. liHdege. Fidel legii distan|ei t nu.i utopica. mai ostila decat planetele. Armonioasa este §i organizarea politilipsita de diviziunile §i conflictele terestre. Peisajul filt i!>solut terestra. anil>It-si oamenii sunt mai mici ca la noi“. „Iata de ce una dintre cele mai cumplite torturi.in epoca fata de mon§tri. cu ajuitl> nl uripilor artificiale. publicata in 1750. intr-a\ verii nogtri mercurieni. Nu tot a§a vedea lucrarile autorul i'< llii'iuiii al Relatarii din lumea lui Mercur (Relation du Mini/' < ’ Mercure). in care apropierea as/< iiiti . h . 1 . I>c hi i spre exemplificare.lata lm (i. Mai mici. t me sunt supu§i criminalii. filozofica sau teologica. arborii.

Pentru asta. Dau in cele din urmft pr«|| un grup microscopic de filozofi. Con§tient se vede de dificultatile«A latoriei. Dupa investigaflile preliminare §i incursiunile efeclim ltde la Cyrano pana la Voltaire. him bola e transparent^. Uria§i la scara cosmica: u n principal. pentru omul de pe pamant. pe cele cinci planete cunoscute §i in Soare. venise timpul unei treccrl ■ revista complete. cuprinzand sejimiil pe Luna. unui dintre aceste savante personaje „ii privi il» sus pana jos pe cei doi locuitori cere§ti §i ii lamuri cA oi in §i§i. Nu nm l putin curaj ii trebuie insa §i cititorului pentru a parcm voluminoasa poveste. „sirianul“ §i satumianul abia de reu§esc sa dcscnM re o forma de viata inteligenta. Un periplu complet. sa ia in ras pretentiile micilor intelepti d( | » Pamant. infati§eaza respcciuli(|| talie de opt leghe (aproape patruzeci de kilometri). I se datoreaza cea dintai „saga“ astronomui| sapte volume publicate in 1765 sub titlul Calatoriile lordtihtf Ceton in cele $apte planete (Voyages de milord Ceton dmm les septplanetes). editorul s-a gandit sa redacteze un rezumat do n pagina. trebuia ceva curaj. i§i incepe calatoriile sale cu Luna. M u rie-Anne de Roumier (7-1771) a fost cu siguranja o I'em i* ie curajoasa. mai ales. pe urmele lui Swift. lumile. evident. educat prin grija unui duh protectoi ilw prim rang. cu mia sa de stanjeni (aproape doi kilometri). totul exista numai pentru om '*. venit din lumea lui Sirius.144 Intre inger fi fia ra apartin categoriei uriasilor. Apt ridicol pe langa el. II ne descrie caracterul frivol al lumii de acolo. spatiul infiml | i^ft mitandu-i sa amplifice dupa voie acest principiu filo/nfl Si. unde zice esentialul: „Milord Ceton. sorii §i stelele lor. Acest astju II ofera un bogat material pentru a-§i exersa curiozitatea. tot la Maupertuis se gandea! Ajun$i p I'i i* mant. insotitorul sau satumian face tij’iiin *f | pitic. Imperturbabil in fu(ii Ii nomenului. dragostea pen* . Voltaire brodt i*l pe tema relativitatii lucrurilor si valorilor. se intelege.

Degenerat ori perfecfionat?

145

lui re c nou $i comportamentul inconsecvent al locui1Ii * .ii cstei planete care, dupa cum se §tie, se schimba fara i M r Apoi trece pe Mercur, care nu ofera ochilor sai decat iii limit dc cetateni preocupati exclusiv de propriul interes ili uvcre. Venus, planeta mica, stralucitoare §i plina de foe, . u ii mde decat persoane voluptuoase §i inclinate spre pla­ | it iiinorul domneijte fara rival. Soarele, resedinta lui Apollo h m/el or, ne prezinta o lume de savanti. Marte anunfa linn, ueolo nu se vad decat eroi; pe aceasta planeta, calatil nostril ajunge sa se perfectioneze in arta militara. Noble■it uluce^te pe Jupiter; fiecare e preocupat doar de titluri, important §i de onorurile care ii sunt acordate. Saturn | /m varsta de aur, frumoasele vremuri ale patriarhilor; in l;\ in fiistci lume domnesc o nobila simplitate, starea de inon(ii dragostea de adevar, ascultarea de legi §i legitimul IH 1datorat suveranilor. Este o lume care ar trebui sa serim ft de model tuturor celorlalte; din nefericire insa, nici ii nn i seamana.“ Mi toda doamnei de Roumier apartine arsenalului traditiotl ill omului diferit. Totul e ca la noi, mai putin una sau In dintre trasaturi - calitate sau defect - izolate §i amplilli nil I un fel de a experimenta diverse solutii morale §i tu inle care nu fac decat sa caricaturizeze inclinarile spiritun nman §i ale societa|ii din epoca. M.ii complex, desi limitat la o singura planeta, se dovede§Iiitncotul scriitorului german Carl IgnazGeiger(1756-1791), | H al unei calatorii pe Marte (Reise eines Erdbewohners ii ilcn Mars, 1790). Ridicandu-se cu balonul precum fratii IiMilnolfier cu cafiva ani inainte, dar ajungand mult mai de­ li le decat cei doi francezi, eroul descopera o planeta locuilf oameni cu infati§are intru totul terestra. El se informeaza ii in tvire la inovatiile tehnice §i la organizarea sociala §i poM ,i a diverselor state martiene, pretext pentru a condamit ilrspotismul §i a lauda meritele unui sistem democratic
1 11 1

146

Intre inger fi fiara

asemanator celui american, in plus cu o nuanta „tahitiana data fiind libertatea comportamentelor sexuale. Ne putem intreba daca merita sa calatore§ti doar penlni atat. Ace$ti pionieri pregateau totusi inepuizabilul carn.i \ al biologic si social pe care aveau sa- ofere planetele in sn u 1 lui urmator.

De ce nu sub picioarele noastre?
Odata ce se privea spre cer in scopul „cazarii“ unor on meni mai mult sau mai putin diferiti, logic era, sau cel p (l| n | simetric, sa se ia in considerare §i lumea aflata „sub noi" Poate fi oare populat cu oameni diferiti interiorul Pamilil tului? Poate, evident, daca vrem, aceasta e prima regula n imaginarului. Oricum, principiul plenitudinii, cu alte cm in te refuzul de a accepta spatii „inutile“, funcfioneaza hi lei de bine si in favoarea unui spatiu subteran, unde trebuie in tu?i sa se petreaca ceva. Credintele tradifionale se imparteau intre cateva interpic tari: Terra, mama a vietii, principiu suprem de fecundiluii sau, dimpotriva, domeniu al mortii, taramul de dincolo sitiwii du-se in interior, cu drumuri de acces care asigurau Icgalunl dintre lumea celor vii §i lumea mortilor; un spatiu rezcrvat in cele din urma, mai ales potrivit doctrinei crestine, lulu nului ?i chinurilor sale, simbolizate prin focul ve§nic; ini Pamantul gazduia nenumarate fiinte fantastice - zane, clII pitici, uria^i, balauri - aflate prin caveme §i galerii suhl#« rane; in sfar§it, interiorul Pamantului putea ascunde alcaliinl §i peisaje binecunoscute: mari §i lacuri subterane sau o him* centrala luminata de un soare in miniatura, aceasta nil mil credin^a prezenta atat in folclorul francez, cat §i la indieiw nord-americani. Potrivit lui Seneca (4 i.Cr.-65 d.Cr), in lucrarea sa pi ivl< toare la „problemele naturii“ (Naturales Quaestiones), m

Degenerat ori perfecfionat?

147

* i miul Terrei este strabatut asemenea unui eorp uman de ' ■nr" !ji „artere“, canale pe care circula aerul §i apa; ar exisi in nsadar, fluvii subterane si o mare ascunsa in profunzimile Nmantului, ca §i forme de via^a adaptate mediului respectiv. I(a(iunea, potrivit metodologiei deja constatate, a retinut ..... imagini traditionale, adaptandu-le exigentelor §tiintilli i l ocul central, de pilda, caracteristic fondului religios - .im ;i capatat §i un certificat $tiintific. Descartes (1596-1650) (i , n I t ihniz (1646-1716) i-au garantat existenta. Putea fi de dlili-l combinat cu marile folclorice sau sistemul de canale lm oral de Seneca, stabilindu-se astfel o relatie mecanica inli» i i le doua elemente: focul §i apa. Acesta a fost obiectivul Him.ml de Athanasius Kircher in cartea sa Mundus subterrait. i/.(l 665). Modelul imaginat de iezuit seamana in egala H <m cu un organism §i un mecanism. O re^ea complicate iu a il. ■ .male, de vene §i de artere, de fluvii §i rauri de foe §i ili npa, strabate spatiul subteran, ie^ind in anumite locuri la «u n ila(a. Pungi de foe alimenteaza eruptiile vulcanice. Apa | • i" nla din exterior in interior, §i invers; e aspirata prin Ocea•inI Arctic la Polul Nord §i evacuata la Polul Sud. Alpii ■ iipna o mare subterana, din care izvorasc toate fluviile I iiiopci. Focul §i apa impreuna asigura functionarea ma§iim i. irslre. Interiorul Terrei este motorul planetei noastre. •ndida demonstrate, prefigurand stralucit spiritul LumiM . principiile unificatoare ale acestuia §i visurile sale mell'H * * iste: marina terestra a lui Kircher anun(a, ceva mult mai - iin t| i larulos, ma§ina cu aburi a lui Watt! n 1 ai ile lui Kircher corespund unei faze de tranzitie intre uiymea magica a lumii §i gandirea §tiintifica modema. • Iniinul Hailey (1656-1742), discipol al marelui Newton, reiy i nla deja stiinta modema in cea mai deplina manifestare mecanica newtoniana. Contributia lui bine-cunoscuta a h i .ini in calcularea orbitei cometei care ii poarta numele §i n ia i- prezis reintoarcerea in 1758. §i intr-adevar cometa a
11

148

Intre inger fi fiara

a revenit, dovedind astfel impecabila functionare a unlvtN sului potrivit legilor matematice formulate de Newton. A diu|| problema rezolvata de Hailey - la capatul unei demon.iiii|H aparent la fel de riguroasa ca precedenta - a fost stun luff interna a Pamantului. Urmarind deplasarea polilor m agni?ltdj| savantul a ajuns la concluzia ca fenomenul nu se putea cH lK | fl ca decat prin existenta unei alte sfere aflate in interiorul < l»i rei terestre. Senzationala descoperire a fost comunicata in Ifitfj in renumita publicatie Philosophical Transactions v/ ihr Royal Society (si reluata intr-o noua comunicare in 1716). I >u t t* argumente suplimentare sustineau ipoteza unui Pamant j> ||« o dinauntru: functionarea tandemului Pamant-Luna presupuni # o planeta relativ usoara, asadar, „goala“ cel putin partial, i M altfel ar fi luat-o inaintea satelitului s 1 ar fi pierdut pe druM ji pe de alta parte, aurorele boreale, si in genere fenomentli luminoase ale atmosferei, pareau ca tasnesc din intern mil Pamantului. Hailey ezita intre o singura sfera interioara $i cateva, util intr-alta. Avansa, strict ca ipoteza, posibila existenta a in i cercuri concentrice sub scoarta terestra, corespunzatoaiv y| dimensiuni planetelor Venus, Marte si Mercur. Universul In terior devenea astfel un fel de replica a universului plancim dupa modelul bine-cunoscut al papusilor ruse§ti. Sfera cM e rioara, cea pe care stam noi, ar fi avut o grosime de vitH l cinci sute de mile (cam noua sute de kilometri); destul «m I solida, pana la urma. Sub ea s-ar fi aflat un spatiu liber, ItH j de circa cinci sute de mile, pana la suprafata dublului subU t ran al planetei Venus, si asa mai departe. Ce se intampla hi interior? Nu ramanea decat sa se apeleze la principiul, hi mare voga, al pluralitatii lumilor locuite. In ce- privc .i* 1 Hailey credea in existenta uneia sau mai multor lumi vil Pana la urma, de ce s-ar fi refuzat planetelor subterane - Mci cur, Marte si Venus - ceea ce se oferise cu atata genern/i tate prototipurilor lor cosmice?

Degenerat ori perfecfionat?

149

I mmarc matematician al Epocii Luminilor, Leonhard Eutui I /07 1783) s-a sim^it §i el atras de teoria Pamantului ul In cazul lui, un Pamant inca §i mai gol decat cel al lui lull* v. liindca nu mai prezenta decat o singura §i imensa ca...... doar centrul era ocupat de un nucleu incandescent, un [| iH in miniatura care lumina spatiul interior spre folosul N‘ w u|iu.silor sai locuitori. John Leslie (1766-1832), fizician M nuilcinatician scotian, a preluat acest sistem $i 1 a perfeci | m imaginand nu unui, ci doi mici sori interiori; si, intoc| iiii M l iinui astronom care (ine sa-si „semneze“ descoperirea, n « innrijit sa le dea nume, inspirate de mitologia subterana 1 ii a; i-a botezat, asadar, Pluton si Proserpina. In /,< Territoire du vide. L ’Occident et le desir du rivage • ■ N ), Alain Corbin a remarcat o schimbare radicala de ati|U K niilini'. mcepand din a doua jumatate a secolului al XVlI-lea, ■ ivln(ia cu marea, cu imensitatea spatiului oceanic. Teama, mii mica chiar, inspirate de universul acvatic, au inceput sa lase [L ul unor noi atitudini, de curiozitate, si chiar de dorinta. Mai m ||(iiiiiii desigur si inca nelinistitoare, dupa cum dovedeste teal* i tie comete in secolul al XVIII-lea, spatiul cosmic si spa> l•<1 tulitcran au profitat la randul lor de aceasta tendinta de :, ...... Flacarile cumplite ale Infemului si fiintele fan| hi c s-au estompat in favoarea unor lumi mai mult sau mai m |intin „nt)rmale“, prezentand un mediu poate diferit, dar nu ptipnrat ostil. La fel ca Oceanul, ca tarmurile indepartate sau ilitnelele, centrul Pamantului isi astepta exploratorii.

f

1

1

1

<iildtorii spre centrul Pamantului
I xploratorii stiintifici propusesera cateva modele: un PaH nt burete, sistem complex de caveme si galerii; mai multe lA (•flnmnturi, unui intr-altul; o vasta cavitate centrala luminata •li un soare sau chiar de doi. Scriitorii si utopi^tii n-aveau ili i il sa aleaga si sa imbogateasca tabloul.

cu un episod stupdimH Se catara intr-un arbore.. §i mai incet decat ceilalti . Niels reu§e§te sa civilizeze aceasta fiinta primitiva. 1 1 1 11 1 . Niels Klim. pe langa partea lor vegetala. tofi sunt • i nil: in consecinta. Merita remarcat antiutopismul lui Holberg. lata §i hi■ t iudati. a cunoscut numeroase traduceri. de asemenea. Aventura sa. satule de ii i lilozofie. sinteze stranii cu plan* t inimale. tocmai fiindca lipsesc pro§NlNtemele bazate pe exces. fiindca gandea prea | iIt este tinut drept la fel de stupid de maimutele savann i iin 1gasesc cam lent in judecata. se succeda o multime de tari. Injilil tita de vartejul Polului Nord. I )m . lucrurile ar trebui sa m i ii slruna. paduri si deserturi. ci. s-a trezit intr-o . in . in loc sa se zdrobeasca de stand.bncatarie. nu putea i'i m plina epoca a Luminilor. nle. ce-i drept.1 1 . un cap omenesc *i tlm t| picioare scurte. oameni-arbori. corabia sa. animale mai mult sau mai putin diferite.§i sunt refractari mu t inovatie. Niels Klim iii incepe peregrinarea pe planeta Nazar. se consoleaza cum pot cu vizitatorii straini. dar merg prost.cei m mirligen(i. Gandesc neinchipuit de meet . ul. evident. O societate in care oamenii se contlilu lunctioneaza mai bine decat o societate in care toti ill de acord.ii a unde barbatii .iarasi o specie de oameni-arbori . nu i h fiinta umana. scriitorul gemm il Christoph von Grimmelshausen (1621-1676) propunea o \ rianta acvatica. in .i| t« Sistemul lui Kircher a fost pus in practica de un navipiM anonim care a publicat in 1723 o Relatare a unei cahilt nil de la polul arctic la polul antarctic prin centrul lumii. iar femeile. fara sa-si dea seama ca arborde > u pricina era sotiaunui personaj foarte important. O traversare rapida. In tara i i liuDi noratii sunt extrem de respectati: li se apreciaza rabm i si stapanirea de sine. cat despre maini. Sunt intelepti in felul lor. din dii tiitile !ji contradictii.. i mil lunctionale. ci pi m Iclul lor de a fi. Modelul adoptat de Holberg este acela al unui spatm m * u rior unde se afla un sistem solar in miniatura. IM (. de Ludvig Holberg (1684 1 7141 scriitor danez de origine norvegiana. Nikolai Klimii iter subterraneus (Calatoria subtenant # lui Niels Klim). Inni. mai corect zis. Escalndiiml un munte in apropiere de Bergen. Omul salbatic raspunde §i el la apel.ii > astazi. Locuitorii iu t» lei tari sunt arbori sau. Dupa o cadere interinlii* bila. cu singura diferenta ca traiesc. .eria omenirilor diferite nu s-a incheiat.. Erau §i alte metode pentru a cobori in interior. dusa de curent lit « lungul axei terestre. deja iiDiderat stupid de oamenii-arbori. care sunt maimute inteligente. 1 Perucile se schimba mereu. apoi.(H I lume. tinuturi reci §i Ionite. iar femeile fac politica. s-a prabusit intr-o prapastie. sfar§e§te prin a fi „evacuata“ la I’ulul Sud. i Marile §i lacurile se adancesc pana in centrul Pamanlnliit Locuitorii lumii subterane sunt doar replica raselor §i poptlft relor terestre. un tanar n >\ <i * gian. lumea subterana. care ii permite totu?i cal&toi ulul sa zareasca un peisaj destul de familiar: insule §i {armuH lanturi de munti. a Irn H povestita mai tarziu. Acolo domne§te su(lit . Inspirat de visul filozoiir. prccum „oamenii-viori“..150 intre tnger fi fiara Degenerat ori perfecfionat? 151 In Aventurile lui Simplicissimus (1668). insa prezenta omului este atestata prin tol Mill de constructs si de ruine. Gandesc cu o viteza ametitoare. in 1741. iivAiw totusi. dimpotriva.aceste doua extreme.. Chiar prea . It mperamentul complet opus este incamat de locuitorii it i idle planete. | ii m(eleptilor. chiar pe excesul de calitati. Bietul Niels. se folosesc de ramun lull mmlfvar ni$te oameni diferiti. si nu numai prin aspect. Editia latina ori^ini* la. putin plicticosi i* i ccl putin dupa frivola noastra judecata terestra. partial asemanatoare cu sistemul lui Kin It. combinatii intre om §i diverse instrumente muI *1 . legile. Eficienta si armonia n-au cum rezulta It ' cali/are sau din uniformizare. in alta. saracie lucie. prostia nu exista. dupa un secol strabatut de tendinte utopice iIt’s ih i \ perientele totalitare care le insotesc. inceputa in 1665.

Dar societatile pe nitf le prezinta. Lucrare prolixa si teribil de plicticoasa. italianul specializat in aventuri erotice. si n-au nevoie de odihna. Tot el a publicat insa. Nici m m univers fictiv din epoca nu poate rivaliza in diversit. astfel creat. Casanova a imaginat o lume asezata pe peretele intoilfl al sferei terestre si luminata de un soare central. M l sajul este transparent: nu exista model absolut. il face crud si intoleiaiil in mod logic. o lucrare scrisa in franceza. §i. cu misteriosul titlu l<n sameron si cu un subtitlu mai explicit: Povestea lui lulmim si a Elisabetei care au petrecut optzeci si unu de ani la Mi'gMj micrii.parason* 1 pentru a emigra la suprafata. Inspirat de maniera lui Swift. trasaturi care apartin lumii reale. Locuitorii sai. cea iiifl) pretioasa virtute umana este toleranta. ratiunea si chmu . nu cunose ill batranetea. iar Niels. chiar cele mai stranii. solutic mi| ji nala care va reveni in repetate randuri in acest tip de c& lfttorjfl Lumea descrisa este de fapt Paradisul terestru. in 17Nl la Praga. fiind doar mai mici si colorati in fel si chip I tocmai mercurienilor pe care i-am vizitat. nici mil obligatorie. intregul edificiu se prabuse§te. se marginesc sa punA III evidenta. izolandu-le. Ultima persoana pe care ne-am a§tepta sa o intalnnu lit centrul Pamantului este vestitul Casanova. povenw te in celebrele sale Memorii. un lm 4 | armoniei §i fericirii. locuitorii aborigeni ai Protocosmosului din intern aw globului nostru. illH i fericire pentru el. pe care omul a trebuit sa. pe numele W complet Giovanni Giacomo Girolamo Casanova de Scingn|| (1725-1798). megamici n seamana. ajunge sa cuccrom ca planeta. se trezeste iar pe Pamant. p i| | o| mai curand pe gustul rabdatorilor oameni-arbori ai lui I ln »j | berg decat al cititorului terestru. nici bolile.iti’ f) semnificatii cu universul sau subteran. odata ce relativismul domneste. social §i moral. Holberg a batut toate i*» cordurile imaginarului biologic.152 Intre inger fi fiara In fruntea poporului sau. Sociclut lor se bazeaza pe trei principii: religia. Dar puterea il imbata.

ci §i )(iei in. (j. De§i hermafroditi. l ■ i. §i femela. Blazat dupa atatea expeii(t' lorestre. Aveau de altfel 111 1 1 1 .. §i nimic de mirare ca informatiile n ii iii.. ii Respectand scrupulos legile geneticii. I sic mteresant de constatat ca scriitorii se aratau mai inn/uc(i in spatiul subteran decat pe planete.ii iuteresante transmise de Casanova se refera la sex. in cuplu. aceea a unui Pamant gauli fii i i un burete. An de an. Incepem sa intelegem ce 1 a atras pe marele I I I » i un in adancurile Pamantului. cu totii sanaiHat mereu in floarea tineretii! .in The Life and Adventures of Peter Wilkins (Viata si ■ murile lui Peter Wilkins. cativa dintre i|nii lui Wilkins s-au nascut cu aripi. de la varsta de doisprezece ani u i la cincizeci si doi.. printr-o lunga trecatoamibierana. i tinI pamantean Eduard-Elisabeta reu§e§te sa se adapi noilor conditii. care peste toate presupun si o extraorditn li i unditate. Elisabeta aduce pe lume o lunga serie n ^ 'ineni. fit i u i* megamicru e §i mascul. O femeie ca toate femeile. Fapt este ca dupa ||H /i si unu de ani. de fiecare data o fata §i un baiat. 1751). nulioane de copii. Aripile foloseau nu numai pentru zbor. combinatie incestuoasa dupa normele terestre. I ii sci iitorul englez Robert Paltock (1697-1767) §i roma. combinatie care sugereaza perspective eroa p « inlcresante. inaripat. vor feoi m cuplu.n i ii lotul potrivita eticii subpamantene. mai ales. intr-o grota imensa. Ace§tia. doar ca avea tins o pereche de aripi. urmasii lor numarau nu mai putin de . Intr-o buna mill nostru primeste vizita unei prea frumoase femei cai iIi*vine sotie.. nepoti §i stranepoti. va fi cautat o formula inedita de sexualitate.Degenerat ori perfecfionat? 153 h ■I iingostea.. poporul • •iii an cu care englezul a intrat in legatura prin intermeM sale. revenim la cealalta soluft | iillcmativa la „Pamantul gol“. luminata nu de un soare li i un. ci de un fel de fosforescenta atmosferica. A§a se infati^a. iar altii fara. Corabia lui Peter Wilkins este inghitita de h i apropierea Polului Sud si dusa.

parea lucru stabilit. Epoca Luminilor a inventat Progresul Viitorul. Dat fiind ca variabilitatea .i/i pe cel de maine. fara incetare difeni Prezent. §i se va intinde de-a In gul unei cvasiinfinitati temporale. dar nu pe pamantul de asl.154 Intre inger fi fiara un motiv. pe cand lumea de dedesubt pastra un grad suplimniint de mister. Epoca Luminilor nu a m l* catu§i de pu^in istoria care a fost. sub forma Regatului nt|i sianic urmat de Judecata de Apoi. cu alte cuvinte ideea unei evolutii care urma s A prelungeasca departe in timp. preferandu-i istoria i n ar fi putut sa fie §i mai ales istoria care va fi. odata ce sfar^itul isloil nu mai era la ordinea zilei. §i uneori pe planete sau in interiorul Pamantulu Bolile. trasaturi intalnite intre (in i| la salbatici.in sensul perfecfionarii sau al degenerarii . A§adai. iar potrivit ideologin n lenariste. \ i torul insemna fie un timp aidoma prezentului. ci cu totul diferil. insemna ca Viitorul. in gandirea traditional.!. fie o I'a/A declin. §i pus in mi§care de Progres. cand stim ca nu cunosc aproape nici un fel de boa Ia i 1101 . Valorizarea rational!* a viitorului inversa termenii in acord cu accelerarea rcalrt procesului istoric care putea fi deja observata. Omul de maine Sa revenim pe Pamant. chiar un dublu sfarsit. * fi marcat de progres. Omul primitiv. considera Jean-Jacques Rousseau. nu de declin. I mai viguros §i pe deplin sanatos. sunt un fapt de ci lizatie: „Cand ne gandim la constitutia robusta a salbalicil* cel putin a acelora pe care nu i-am distrus cu alcoolurile m tre. \ i torul nu va mai fi la fel ca prezentul. inca necorupt de Istorie §i de civili/a|i poseda o serie de calitati care au disparut la urma§ii sai. fie pur §i simplu sfar§itul.| it» ciei . va transforma om intr-o altfel de fiinta umana. Planetele erau deja considerate un fel de „plmiAil turi“.

1 H i i\ H ili/afi nu le mai au. va fi. pe un alt curs. Pasul In1 lost instaurarea inegalitatii. daca nu complet abolita. ll»’ un i dceurgand o serie interminabila de crime §i nedreptati. ci ca urmare a perfec^ionafil<> aduse civilizatiei §i spiritului uman. marchizul de ConiIhi i rl ( 1 743-1794). manifes»•> hunatate instinctiva §i un echilibra moral pe care oame. i ()mul de maine va fi un om diferit.se d ’un tableau historique desprogres de I ’esprit hu1 m.un. 21 septembrie 1792 a devenit prima zi aprimu1 an ill unei istorii care i§i schimba drumul. doar mi'asta revenire nu se petrece printr-o imposibila rein|mii i re la punctul de plecare. publicata in 1795).S 'chifa unui tablou istoric alprogreselor spiritului uman 1 uims. A'. Saracia va 11 t . in orice in ■ mult atenuata printr-o mai echitabila distribuire a vePlim ili>r §i printr-o educatie in folosul tuturor. ajungem u§or la concluzia ca istoM rthnl ilor umane coincide cu aceea a societafilor civilizate.ml adevarat. Inegalitatea. prin proprietatea privata. I *i 'IiIi l it. unui viitor nu doar mai bun.1 1 1 1 111 .. filozof §i martir al Revolufiei. omul natural e sanatos §i sufleteste. Un proces diverm ile perfectionare §i degradare in aceea^i masura. Trebuia intinerita lumea §i ii Itlitl•>istoria. Li i nmpleta analiza trecutului printr-un amplu discurs despre lliini il reintalnim pe omul natural al lui Rousseau. 1 a facut prin aceasta §i rau“. marele rau al perioadelor Llm ne anterioare. intr-o societate care fti i *ii va fi diferita. deformat prin vicisitudinile istoriei. scrisa in 1793. era reinvierea calitatilor primitive. savant. pe tot ce a insemnat progresul ratiuim id siiintelor §i al bunastarii. Evolujia istorica a perfecfionat If«|ltmca umana. N isiunea rezervata viitoralui.milor §i batranetii.n Ircbuie interpretat rolul istoric pe care §i 1 a asumat ili1 ilu(ia Franceza.Degenerat ori perfecfionat? 155 ill" II i. grefate totu§i I" i list igurile civilizatiei. cu pretul deteriorarii speciei“ §i „facandu-l jb mu sociabil. marcand noua era prin inventarea unui Bim iilcndar.“ Miniiis la trap. de fapt in. In .

i i rile se vor estompa. pe urmck. cunostintele. gusturile. un mod de viata care va dc/voln fortele prin exercitiu fara sa le distruga prin exces. Ideile. Dar ce se va intampla cu salbaticii. se va manifesta.pi randu-se pentru a-^i construi propriul viitor. La fel ca indivizii. o limba universala va ugura legaturile. Cam ingrati cmup#. | { alungati treptat de natiunile civilizate. nii: dupa ce invatasera atatea de la popoarele primitive. Ini sfar§it. numn « •< progresele lor se anunta ceva mai incete decat cele alo im < tiunilor deja civilizate. Fiecare va §ti sa recunoasca meritul celuilalt. vor evolua $i ci? NMI noasa intrebare. Razboaiele vor ramane doar o amintirc mpU cuta. in numar tot mai rcilir.156 Intre inger fi fiara disparea. valabil in inleiimti fiecarei natiuni. Ca §i salbaticul. Se lua in considerare si o solu|ic IIM radicala: „s-ar putea ca ace$tia. In principiu. sa dispara incclul m incetul sau sa se piarda printre ceilalti". si. si la scara inlit tlM lumi. folosirea unor alimcn(< y l locuinte mai sanatoase. sociala. asa ar trebui sa fie.“ Sa retinem legatura stabilita de Condorcet. toate ii vor apropm i< * oameni. Principiul acesta. in plus.lm Rousseau.lt| c > . putemic. progresul stiintelor §i un nou mod de viata vor C O M tribui impreuna la ameliorarea biologiei umane. Intinci iu h lumii va insemna si intinerirea fiintei umane. disparitia celor doua cauze principale ale degradm saracia ca §i prea marea bogatie. Bogatia nu c bmii 11 . si nimeni nu se va mdnl probabil ca progresele medicinii. stapanii lumii se gandeau cum sa se elibereze de aceyti stanjenitori lov| ra§i de drum. toate acestea vor trebui prelungeasca durata medie a vietii §i sa asigure oamcmluf o sanatate durabila si o constitutie mai robusta. Sik mu tile nu vor deveni chiar uniforme. „Perfectil»i litatea ori degenerarea speciilor vegetale sau animale poiilH fi privita ca una dintre legile generale ale naturii. intre sanatate si stare sociala. in . I cpwl aceasta se aplica §i speciei umane. dar contrastele §i d * . natiunile se vor apropia §i vor dcvtffl asemanatoare. omul de maine va fi sanatos. Egalilnlt .

o via|a prelungita pana in pragul imortalitatii.dm intre na§tere si aceasta distrugere nu e limitata de i mi lermen fatal? Probabil ca omul nu va deveni nemudar distanta intre momentul cand incepe sa traiasca §i inica cand. >■1 1 111 . „Sa fie oare absurd . fara boala. $i cautarea este una singura.).proiecteze in lumea intinerita a viitorului. 1 In plus. ca vaveni ■ i*iiii* cand moartea insa§i nu va mai fi provocata decat mi ulcnte extraordinare. i ul dc munca la altii. s|>cnmentul intreprins de ganditorii Luminilor asupra im1 diferit. durata intervalu.. cum nu e buna nici saracia: „extrema inegatt hi cc prive§te modul de viata. Oamenii de lln(a si filozofii urmareau sa gaseasca cheia variabilitatii spe­ lt i umane §i mecanismelor degenerarii $i perfectionarii. traind in armonie cu .....se A ( 'ondorcet .dc. in sfarsit. salbaticii. in Tahiti. fara vreun accident.in sa.</at de regula la inceputurile experientei umane (varsilt uir. tot dupa Condorcet. parea nu mai putin verosimil |iingresul biologic sa cuprinda §i facultatile intelectuale ni"i. Asemenea contraste vor disparea: conditl» csara pentru ca omul sa redevina o fiinta sanatoasa.Degenerat ori perfecfionat? 157 M M & m 'm tate.. Kafiunea i§i insusea atat de vechiul mit al longevita. De la omul salbatic pana la omul viitorului. §i ca. \ inca.. sau de distrugerea din ce in ce I lenta a fortelor vitale..de a presupune ca perfecflonarea speniii t unnine e susceptibila de un progres nemarginit. omul de maine. H I In urn sanatos va trai mai mult. I n. Ai est proiect de viitor lamure§te pana la ultimele consecin. . lata.. in chip natural. apain rrnsi intrebare. pe planete sau in centrul Pamantului. a^adar. cu o inteligenta si o cunoa§I nmll mai intinse decat ale noastre. excesul de lene la unii. alimentele prea rafinate ale boga•i hrana proasta a celor saraci. n-ar putea create fara incetare?" iff H I. Omul diferit de maine: Alula sanatoasa la trup §i suflet.. ( Discurs asupra oriII inrgalitatii). dar pe care ideologii Progresului in­ i' ci . M sa simta povara vietii.

rolul sau veritabil t*rf acela de a ajuta societatea occidentals sa inteleaga co n t< merge cum trebuie in prezent §i sa pregateasca astfel solutiile de viitor. Real sau inventat. Omul diferit a devenit astfel aliatul filozoIlM si revolutionarilor in tentativa lor de a reface lumea. Omul diferit in M it* interesa prea putin. .158 Intre inger si fia ra Celalalt. cu multiplele lui material izari. oferea o sinh/* exhaustiva a potentialului fiintei umane.

A§a au aparut Niam-Niamii. Dar astanuprea co*)iiiiHlea spiritului secolului al XlX-lea. Occidentalii au avut satisfactia de I i di’scoperi in sfar§it pe pigmei. Patagonezii ■i pnstrat ceva din prestanta initiala. adevaratii pigmei din Alni a. ii pierdem pe drum pe unii din ii de pana acum. au crescut.IV Un secol de infruntari \ hun-Niam. cam prea inalti. epoca aceasta a avut pasiunea monstrilor. Explorarea globului a sfarsit prin a Bjiiilti cca mai mare parte a fictiunilor biologice. oamenii cu coada i iilnla ce trecem de 1800. avand ul i. piticii §i oamenii cu blana H H'usit sa se adapteze prea bine atmosferei stiintifice a ■fMilultii al XlX-lea. Uriasii. care s-a interesat de aceasta chesiii mon§tri intermediari intre maimute §i oameni.i prccum oamenii §i coada ca maimutele“. Spre deosebire de ii in .i inaltimea li s-a stabilizat pufin sub doi metri. Iar acestea i§i gaseau cu u§urinta locul ii licina generalizata a evolutionismului. Informatiile . Intrebarea era lilt sa Ic gase§ti? I nmturile salbatice si inexplorate ale Africii pareau cele i indicate. redusi totu§i la scara (H hi. regiune asezata intre Nil. (in. intalniti in Congo pe la 1870. Icndinta parea a fi spre normalizare. nimic Bjf n iotu§i. populatie neagra • Sin laiui 1oriental. (mi i dc pilicii imaginari. pentru a 1 cita \\ h andrc Dumas tatal. Piticii. Interesanta rasa. cu talia lor de un metru treizeci.ii'cau anomaliile. h jjiii|u>lnva.i I uminilor. Congo si lacul hid 'ipre 1850 s-a raspandit zvonul ca indivizii apartinand lei specii ar fi fost oameni cu coada sau.

GrandDictionnaire unn rii du X IX e siecle (Larousse) preciza. nuii pu^ la Niam-Niam cat la medicul european care ne-a li an t t aceste interesante informatii. sau Oamenii cu coaihl. Asa ca a publicat in 1854 un opuscul inmtil(| Calatorie in tara Niam-Niamilor. destul de graitor cu privire la tinliim Un ofiter francez s-a dedicat trap si suflet oamenilor cu i *(■ da. ar li vim|M dupa spusele lui..160 Intre inger si fiara fusesera partial culese la fata locului. Colonelul Louis Du Gouret. Un lucru il putea afirma insa cu siting ta: nu avea coada. . dar poate. In schimb. dar vazut. Guillaume Lejean. un singur exemplar. „Marturiile“ vorbeau despre oameni nu doar cu comlti §i canibali. ca problema canibalismnlul i era inca lamurita. fratii cu suroilll Obsesia sexuala e evidenta.-. dar mai ales in Hm m lia si la Constantinopol. starea generala de civili. calator in Africa.i 1 . Doamna cu pricina i s-a parat a 1 4 tul de inteligenta.| > cat si ca intelect. tate. Fiii se culca cu mamele. remarcat interesul lor pentru camea de om. oricum departe de maimuta atat ca a . Avusesc oi n| sa vada la Khartum o draguta femeie Niam-Niam adusa h h wj) de negustorii de sclavi.. „Traiesc complet goi §i ii preocupa doar satisliu >i apetitului sexual. ca §i „obn M | | de a-§i ascuti caninii pentru a-i folosi ca arma ofensivfl"| Mentionand aceste detalii. folosite deNiarri Nil pe la diverse festivitati! Dar chiar fara coada. in articolul Niatn \ 'in (volumul al unsprezecelea). portretul unui Niam-Niam si o notita biografica privih hiif j autor. Si totu§i. cozile exislan. text prefatat de Alexandre Dumas. chiar deloc. vii/nl tl# adevarat. „detasatc“: simple omamente de piele. un francez care a coborat pc Nil 1860. cine stie. Exploratoml man Georg Schweinfurth.. ramaneau bestiali. care i-a vizitat in 1869 IK M | l. care isi duceau existenta intr-o deplina pro. a dat o lovitura severa cozii Niam-Niamilor (ii articol publicat in Le Tour du monde in 1861).

Prodigiorum ac ostentorum chronicon. Basel.Sciapodul "mad Lycosthenes. 1557) .

CEuvres. I Triton si sirena (vazuli pe N il) (Ambroise Pare.Pigmei in lupta cu cocorii (Sebastian Munster. Paris. Basel. mai multe editii incepand din 1575) . Cosmographia universalis.

Animale cu fata umana: thanacth §i haiit (Andre Thevet. La Cosmographie universelle. 1575) . Paris.

leurscnnemis. les femmes & filles viendront autour dc 1'Eftrangcr. Theuet.fi eft cc qu'il eft fi charitablc. rail cans concre tcrre. O rq u o y q u c ccpeuplc ayclogcs &: iardins particuliers.ilsvou» reccrchcnt cntierem cnt. Liure X X I.De A. cn figne dc ioyc. & fouucnt vnc fillc pour fpnferuicc: Et qui plus eft.fi vous en voulicz lirer fcruicc. tu es de noz bons am ys. lcquelplcurcdc ioyc. de ce q u ’ils vom dcm andcnt.ccs gcnsjfijaucnt fi bicn Ha­ ter & am ad o u er. plaifir ou am ide. apres Ici au o irfalu ez.& tafchcra dc faircquclque chofe o u vous puirtic/. V ous vetrcz aufii lc pcrc de fam illc. Q u c li v o u lei o uyr leurs propos.quc au contrairc ont ccitcgracc.non fans grande eftufion dc larmcs.dciiiy prcfentcr viuresjlogis. & d onncz leur cc EEEEE iij Indieni (goi) primind oaspeti (Tmbracati) (Andre Thevet.il le com m unique aux autrcs qu i cn o n t affairc.ilsfap p ro ch cn td c vousaucctclle afTcurance Sc priuaut^. il eft fi curieux dc chofcs nouuellcs. & ayans opinion d'eftre plus beaux aucc tcllcp aru re.8c cfgallem cnt a l'cllranger.Brcf.quc p our tircr dcs eftragers chofc qui lcur agree. fc rcgar d a n s . V ray eft qu’ils vous rendcnt toutcs voz hardes. op.c]uc ce quc l’vn a. quand vo u j cntrez en leurs loges & cabanes. puis quc tu aspris (i grad peine dc nous vcnir voir dc fi lo in g : St vous fo n t vnc in­ finite dc careucs. A u rcfte.pour voftre bicn venut1 .pourplorer & crier. q u c malaifement les pourriez vous efconduirc. & nc leur fault rien tcfufcr. dedans fon lift pendu 51 branflant. ccs p a ro lfc s T u fois le trefbicn v e n u .8i aucc vnc fiere cotcnance.m c n a je n t 8i dc parolle. to u t ainfrquclcs fem m cs. Ccs Sauuages. predrcplaifir.S£ les ad m i • re tant.fi vous cn aucz. com me (i to u te leur vie ils auoient vefeu aucc vous: & tellcm ent qu'ils prendrot voftre b o n ­ net. lointain pais arriucr cn lcur tcrrc. ainfi quc { ‘inclination naturcllc les y fem ond & induit.8idaguc ou coufteau.) . Les autrcs vous prcnd ro n t voftre cfpce. & fc lc m ettront fur la tcfte pi ufieurs f'vn apres l'autre. clles vous diront en lcur tangue. cit. o u chappcau.& fe n efcrimas 4 leur mo d e.tant pen fault qu'ils le rcicttcnt & makraidtet.

. r»piii C in |m m mcaufaadhucmcerta eft. H i a hhhhk llarbaris homines fylueftres proprio vocabulo indigitanrur. 1642) .hi populi.vel inopiapabuliadCin-ianwnos confugiant.n m b > a ij ir wlldli Hninum adi.. M a s C in n a m in ia jg e n tis . lillllUilincm canum alcntcs fe tucntur. quoniamabirftiuo Bltyiiltalc folftitium .diboues alias feras vitanrcs... Bologna. qua? infillrui talium bou n fuffcrcndo non erant pares future.Deinde infinira alterius generis ammantia canibuscomprehcnfa $ m a i. Monstrorum historia. |#tttiiiltis viribus . Itaq. ip A grncrc hominum fylueftrium no funt fcgregandi Cinnamij popuIi.irbafj&pilorumtotius corporis in confpe&um veniuncadmirandi..i tonduar . (un. numcrofum canum gregem nutrjunt.M o n ftro ru m H if t o r ia .innumeri boucsindici corum patriamaiTidueingrcdiunrur. vcl ira. tla U 4mmi ..num huiufm . F* O m ul salbatic in Renastere 11llyssc Aldrovandi. quibus bout s cti3 pcrmulros vcnando m i1 'iHlir.quorum alios rccentcs quidcm edunc. & alios etiarofalc conditos ad futuru Cn s d a e a tu li. Qua ndoHMlfin ad vita? tutclam.qui ornatu Him i h. Ilarum gentium iconcs nimiriin^tain maris5 quamfsmina:exhibenius.

| tulem .L I B E R O C T A V U S . Hi o Scara uriasilor (Athanasius Kircher. ut proinde de innfitatx nu. qu. P lta d tu I N (epalchrislocifquefubterraneisfubiiMU 1 * o ffarepenri. cuntur. reitar tandem Ik k lo co . lupra caput autcm corporis dcfun&i reperta eft lucenu perpetuo igue ardens. num v e ri urn prodigiofac ftatura: homines onquam luMun do fuennt.«ww i* * j. proportionate exhibifus fu it. cadaver integrum crat. ac fi paulo ante iepulrurx datum tuiifc t. Sunilis noftris temponbus Ferditum . o h o fingulis prandiis vitulum & ovem abfu. MAxtmtlumc Caelari anno x f 11.nec aqua: altcnulve liquons ulhus luperinje&ione extinvui potuit. tcfte Sarto . Amsterdam. Atque hax iunt. I (tM| . & in fepulchro v iri mortui corpus procerx adei> ftatura:. Mundus subtermneus. II. S ect.iacom iuis Rauiponenfibus.qua: nec flatn. lapidcum rumulum infcnptionc oriutum . mus. qua: de Gigantibus co- ruinquc hranenCi vaftitate adducenda dim . u»f*sm frotuUrtt.foderet . Q u x omnia a VoU u rrtn o confirmantur. ut muros urbis exceaeret. Gem: 7• & Itb. Num vert N*tmra tam mtenfiruof* mjgiu/mAiim homint). qui films Cor?Ui Futndri R egis. cum u k s nullum non feculum pn». Meg c. 1. hoc loco demonftrare.gnitudmis hominibus utnufque fcxus minim* mcbat. qui at pro magnirodine corpons . q u i ofla gigantum cfle d». multo prius ante* quam Roma conderetur. in pcctore vulnus iatiilunum geftabat. d» Xl.i>N •S u t le r es jUU^Att reft. Gigantes vafti corporis homines hiille. comes cJLne* hello fingula* rique certamine dudum interfe&us fuit a Turns Rutilorum rege. i f . t w it .j dubttexn. fed in tundo perfo­ rata Sc rupta ftatim evanuit. folito altuis ageUum. s iT io P rim a. non abnuo j oam ut lupra annottvt* mus. gigantec magnitudiiM vir ex Fokmia orumdus « obbtui nut. veltpia Sacra Scriptura teftatur. iftud autcm fuilrjUati* fc corpus magni Arcadis .

Georgiana §i baskirul ( ( iaspard Lavater, L ’ rt de connaitre les hom m espar la A physionomie, vol. IV, Paris, 1806)

Paradisul polinezian: europeanul intre curtezana yi hot ( I byage de La Perouse autour du monde, Paris, 1930. Desen de Duche de Vancy, gravat de Godefroy)

Oameni-elefanti (Nicolas Restif de la Bivlmni

La Decouverte australe par un homme volant ,
Leipzig, 1781)

Un om-arbore in centrul Pamantului (Ludvig Holberg, Nicolai Klimi iter subterraneum, Copcnlmy §i Leipzig, 1741)

Negrul intre om si urangutan

(Nouveau Dictionnaire d ’histoire naturelle,
vol. 15, Paris, 1817)

Un selenit (Georges Le Faure si Henry de Graffigny, Aventures extraordinaires d ’un savant russe, vol. I, Paris, IXN1

Pericolul galben: j*|iiiiH'/til pune stapanire pe glob

(Je sais tout,
15 martie 1905)

1 ’ilecantropi asasini (ilustratie la Lumea

I'tcrduta: Je sais tout,
15 mai 1914)

25 noiembrie 1893) .Omul anului 1 000000 (Punch.

.

.

.

.

Pe de o jwiir. Greu sa. Atat de mult h 1 schimbat Niam-Niamii. decedati fara familie. Races 1 11 * uilumes {Omul. fara distinctie de varsta sau de to* si iiana §i mortii din a$ezarile lor.. nit.mai 1 Ulio^ti pe fostul canibal cu sau fara coada. El nu reprezenta insa decat ill limita al unei devalorizari a Celuilalt care a afectat in nlnl al XlX-lea inclusiv rasele. Rase si obiceiuri): „Alimentul cel mai Ijiit i iat de Niam-Niami era camea umana. muzica §i u /H Uimitoare evolutie in numai un secol. in primul rand antropofagia. sc renunta la coada. nntrariati de studiile recente privitoare la Niam-Niami iimiscuti §i sub numele de Zande). pe de alta parte se pastrau totu§i m a trasaturi de animalitate.Un secol de infruntdri 161 «in cstor salbatici periculosi aparea oarecum diferita de cea |lim (..“ im I'area era prea mult. ir\ ( Aleva zeci de ani mai tarziu. A fost .'inata initial: „Triburile care alcatuiesc aceasta natiune c m . Se impunea un compromis. natiunile §i comunitafilinlate pana atunci cu mai multe menajamente. Rene Vemeau. structuri politice destul de evoluate.i posede o organizare sociala superioara in comparatie (it |>*ipulatiile negre care o inconjoara si sunt grupate in mai m lie state conduse de §efi absoluti. un antropolog n . sau poate europenii sunt cei i ir s au schimbat? 1 dispretului: inimilfirea si devalorizarea Oamenilor diferiti I rcittea I >isarul „Niam-Niam“ dovedea ca negrul continua sa fie i /n! pc treapta cea mai de jos a umanitatii §i ca intre el §i Imuta legatura parea fireasca. Rezulta din ele complellnlra unei civilizatii §i chiar o nota de rafinament: existenta nri i aste militare. Niam-Niamii i§i ■ A ik an prizonierii de razboi.“ ■ I'c c ia listii de pe la 1850 sau de la 1900 ar f i fost extrem i.. Hiliulini artistice exprimate in arte plastice. se exprima categoric in cartea sa L ’Homme.

162 lntre inger . uneori germani. unde se com fit trau in intregime spiritul creator §i dinamismul. Gata cu modelele salbatice sau chineze§ti! ( limit care in epoca Luminilor starnea admiratia filozofiloi pro tru sistemul sau intelept de organizare sociala §i de g \ei u nare. scriitori §i profeti care au cte* . afirma littft ocol superioritatea germanilor. p n pulatie misterioasa aparuta din profunzimile Asiei §i stain lita in Europa intr-o perioada istorica nedeterminata. Sa n# amintim de Calatoriile extraordinare ale lui Jules Venn (1828-1905). geograf $i antropn log. an Inti adoptati de numerosi savanti. §i atunci ce sa mai spuncm iln bietii negri? Complexul de superioritate al europenilor din nord-vi'nt a alimentat $i mitul arian. Englezi. pur §i simplu. Nici spatiul „alb“ nu mai prezenta un aspect omogen.sau indo-europenii . ca §i in multe altele. inguiM rul. Ali'Mi de Tocqueville (1805-1859) se minuna de aprecierea linn rabila a ilumini§tilor pentru o guvemare pe care cl o | ift sea.si fiara epoca unei burghezii triumfatoare si a unui Occident iIn­ ininator. dar nu italieni sau spam*ill In aceasta direcfie. Blonzii ca$tiuim] pretutindeni fa|a de bruneti. francezi. Arienii . am #* ricani. N | ii| * unile care intreprinsesera revolu(ia industrials §i i§i ini|iii sesera dominatia peste tot in lume. autorul Antropogeografiei (1882-1891). Savantul.figuri cheie ale imaginarului vemian m iiiI aproape fara exceptie nordici („nord-vestici“. francezilor §i americaml"i din Nord fa^a de compatrio(ii lor din Sud. renumit naturalist. reflectare fidela a mentalitatii burghe/v till) a doua jumatate a secolului al XlX-lea. apartineau Europei nordu t » Sudul era devalorizat in raport cu Nordul. 1856). „imbecila si barbara" (Vechiul ivynn fl Revolufia. mai prcclni doar indianul Nemo ocupand un loc mai aparte. inventatorul . incepea sa fie privita cu un dispre{ nedisimulat. Friedi u li Ratzel (1844-1904). §tiintele umiittl mergeau uneori chiar mai departe decat fictiunea.

„Ea nu va reu§i sa iasa nu icand dintr-un cerc foarte restrans de inteligenta. de la cuvantul grecesc „melas“. negru.) (mv.“ La m i'i i...i ori slava). §i daca e inegalitate. i Ioate civiliza|iile sunt opera rasei albe.n. inim mai ca la animale. Rasa alba a rezistat ceva mai bine. eco. „Nu exista civilizatie deplina la na* imnilc europene.Un secol de infruntari 163 # i i ii i descopera in ei pe „stapanii istoriei“. evident. de adaugat impartirilor nationale.inta „un caracter de animalitate“. religioase.. Cuprin§i de o exaltare macai M . dar pana In urma a trebuit §i ea sa cedeze in fata maniacilor masum H antropologice. cele mai dezvoltate simturi ar fi gustul §i mirosul. Zece impai'tiri biologice. negrii: „Varietatea melaiimna“ (neagra. decreta contele Arthur ili' <iobineau (1816-1882). antropologul francez Joseph h ilor I » inker identifica. mtropologii nu mai pridideau sa masoare schelete §i lldlcoscbi cranii. nu mai putin de §ase lii'ic curopene. intre natiuni. fie biologice. Rasa aceasta „nordica“ a manifestat apoi Ir f^plncuta tending de a se identifica cu Europa germanica. cu scopul de a constata deosebirile. Fisuri de tot felul. in i albii nu sunt egali.“ I ii extrema cealalta se afla. ideologice. nici una nu poate • nsta tara contributia acestei rase“. popoare §i rase. completate cu alte patru rase secundare. nice. pe marii crean Mi < civilizatie.iii laramitat. Europa facea tot i im slatea in putinja pentru a-§i pregati §i justifica divizarili-i> conflictele. atunci . IH a lungul secolului al XlX-lea. 1853-1855). Rasele traditiona. acestea din urma fiind definite fie pe in >itii iii lingvistice §i culturale („rasa“ sau „ginta“ latina. tot mai i•militate. Europa a cunoscut un (tux rs de „fisurare“. dintre indivizi.. gerMhi. n. in faimosul sau Eseu asuprn inel/iilildfii raselor umane (Essai sur I 'inegalite des races humaini v patru volume. acolo unde nu au dominat ramurile ariene. La 1900. Suprema ambifie a negrului este sa C . pre. M si intre „rase“. in cartea sa Les races et peuples de la > li'i re (Rasele sipopoarele Pamantului). sociale.

Nu-si propuneau sa faca abstractie de ca. Sunt oameni practici. Biblia. ilm oricum in pozitie clara de inferioritate fata de europeni. nit l un fel de impietate „sa recunoastem printre noi mai i i i i i I ih specii care i§i vor fi avut fiecare propriul Adam §i leagAittll lor propriu“. aceea a unei noi interpretari. ill#) s-o ridiculizeze precum unii filozofi din epoca Luminilor. poligenismul | l n rea pe punctul sa castige partida. „nu vrcii spuna ca primul om ar 1 fost parintele intregii omenirt. Ceilalti erau cu totul necunoscuti evreilor. „noi ceilalti insa. nimic nu-1 dezguslii nu respinge nimic. la fel ca si negrii sau laponii. ar fi fosl tli'el imposibil ca Biblia sa vorbeasca despre ei. „Toate alimentele ii convin. tending m spre mediocritate. n | | manance cat mai mult. Do nil fel. a§adar. cl nil 1 tinea sa fie descendentul lui Adam. in sensul ingim! nl cuvantului. scria Bory de Saint-Vincent in 1825. . Ni mic remarcabil nu se intalne§te la ei: „in toate. Ceea ce doreste e doar sa manancc. i> 1 | doar al unei specii privilegiate“ (a noastra. cu inversunarc. Pana si marele Goethe s-a simtit atras de poligenism S|iii| deosebire de Bory de Saint-Vincent §i de Gobineau.“ In vremea cand Gobineau isi scria opera. fi avut cu siguranta alti stramosi“ (afirmatie notata in IN^| de Eckermann.“ Fondatorul rasismului modem nu e mult mai amabil nil I cu galbenii. in Franta cel pu^in. evident!). lliiul* ca englezii.164 Intre inger si jia rd manance. Nici francezii mi i|> | norau Biblia. Sigur ca sunt mai dotati decat rasa neagrti. Nu e. insa nimic nil dovM deste ca „creaturile care nu apartin rasei albe ar fi fosl coimM derate ca facand parte din aceasta specie“. conliiiwill sa sustina originea comuna a oamenilor. pe care-1 lasa but urn* evreilor. mai sensibili la argumentele religioase. S n gasit o solutie mai buna. Aceeasi arie la Gobineau: „Sunt cu totul de acord ca Ailnm a fost parintele speciei noastre albe“. in Convorbiri cu Goethe).

7. dar descri§i fara menajamente: lipsi(i 1 1 1 r . Specia aceasta ocupa Europa si Caucazul. chineza (de remarcat retrogradarea chinezilor ica. ne amintim. al treilea fiu al lui Noe). adica vreo doi metri). Negrii se imparteau in patru specii distinete. lata intr-adevar o paralela frapanta: negrii sau gal­ lium ajungeau sa fie fata de albi la fel de diferiti cum ar fi un | 1mez sau un teckel comparati cu un saint-bemard! h I xpresia desavarsita a poligenismului se intalne^te in Diclinutirul clasic de istorie naturala (.. caru1 I h ii apartine si articolul despre om („Homme“).. '•i apoi. cafra. 4 mM 5. esentialul era totusi in alta parte. 8.“ Se pare ca stramosii presimtisera morala hi IttnI'lieza. I mclaniana.Dictionnaire classique > histoire naturelle).. 3. cu femeile ei frumoase si prost cresUllc. malaezieni). .Un secol de infruntari 165 Centra Gobineau. editat de Bory de Saint-Vincent. 15. ceea ce constata el erau diferentele fundamen| ilintre rasele sau „speciile“ umane.ti. ultima it i'nine. australiana. columbia| 10. araba. toate patru ' " iila listei. fiecare cu numarul sau de ordine: 2. 13. nu mai putin accentuata decat aceea dintre rasele »ni ime. a§ezati. 6. 9.. indiana. Obarsie . Prima. carora li se putea alatura §i foarte primitiva >• t ii australiana: aborigenii Australiei. Era §i cea mai pudica: „Cele > iIim sexe s-au m§inat de timpuriu de goliciunea lor §i s-au i. nepitini. samoiezi).ina (polinezieni. Indira aici nu mai pu|in de cincii|iio/cce specii raspandite pe Pamant. O diversitate remar«lc lul'ila.i "| . patagoneza (uriasi mic§orati deja la in t ic picioare. sau nu. |Hpii/i(ia a cincea). numita „iafetica“ (de la Iafet. Unghiul sau facial » npropia de nouazeei de grade. Origi•ilIf 1interesau mai putin decat evolutiile ulterioare. americana.l '. in ordinea descrescatoare a \ hKhii. iata lantul speciilor. in mod »• ini . hiperboreana (laponi. publicat in iilnmul al optulea (1825). 11. nit i ca mai frumoasa si mai inteligenta. etiopiana. hotentota. specia „stanil. ceva mai sus. ilar asta se intampla §i in cele mai bune familii. 12.it cu haine.

„Venus hotenintn" a beneficiat de o celebritate binemeritata. >111 >11 0 . Inferioritatea rasei justificase sclavia ni’urt lor. care i-a descoperit. cel putin teoretic. „trcf n l| teribil de lascive. de legi.166 Intre inger $i fiara de religie. dupa avi/ul M pertilor. asemanari cu maimii(f ll Negrii §i. mai pe sleau: „fara sa le treaca prin mint* sa-si acopere organele de reproductie“). evident. Cele mai diferite fiinte umane figurau sub numarul I‘ N S u crease deja un mit al hotentotului in interiorul mitologiii nt sei negre. in general. incat nu pot fi folosi(i nu I macar ca sclavi“. acesta s-ar fi extins printr-o umflatura monstnnmt|| care sugera oarecum fundul maimutelor. §i mai ales. tineau «ii| ttl > de afi§. interesat in egala masura de capul $i (If sele ei. sum iiiM reu gata sa se ofere“ (Bory de Saint-Vincent). pentru a se concenti* asupra posteriorului doamnelor respective. sau mai curand par sa nu §tie ca un liftH bat poate fi §i refuzat.in d printr-o „revoltatoare murdarie“. Figura ii era „de o mmi struozitate animalica“. „Limba li se reduce la un fel de croncimil Lipsiti de legi §i de religie. Priviti-le pe aceste etiopiciM apartinand totu§i grupului negru cel mai evoluat. dar pana $i in inferioritate exista o limita $i o decen|rtt Femeile hotentote trezisera inca din seeolul al XVIII l<» » curiozitatea opiniei publice §i interesul savantilor pentru l> n mosul lor „§ort“. A fost disecntn ilf marele Cuvier. femeile fiind „inca si mai hade dot barbatii lor“.U in materie. mai cu seama cand e alb. „de cel mai mic sentiment nl goliciunii lor“ (sau. Sexul facea sa se infioare o Europa tot mai ni'i. o excrescenta care parea sa coboaiv ilm spre pantece pana pe coapse! Seeolul al XlX-lea a sfan>it pH fl a renunta la acest detaliu anatomic. Canibalismul §i (lfsll|i narea sexuala. El era acela „care facea trecerea de la genul < la genul Urangutan si la Maimute“. „primitivii“ acumulau o cantitalf n »K presionanta de lipsuri si de defecte.. Pe scurt. loeuiese in grote §i se rein. doua figuri clasice ale alteritatii. sunt „in asenif m m masura primitivi.. lenesi si stupizi.

. unapeste alta. Aflati in poziii cincisprezecea sau a doua. „n vilizatie mereu imperfecta". in articolul „Homme“ illn Nouveau Dictionnaire d ’histoire naturelle (1817).. sunt trei capete care reprezinta cele trei spei distincte: alba. Cea illnl.. si se remarca prin „folosirea legiIm scrise". nimic nu se schimba nlni negrii din Africa si de prin alte parti. „mai aproape de animalitaIti" ( ei mai evolua|i dintre membrii acestei specii pareau . nu erau buni nici de a§a ceva. dar figurat in a§a fel incat apare mai asemanator cu Miiputanul decat cu omul alb. \ iloua specie umana se caracteriza prin „tenul de culoare Htoronie sau neagra". un unghi facial silinil mtre 85 §i 90 de grade. tot ultimul loc il ocupau. la acestea adaugandu-se i i urnjul si inclinarea spre fapte marete"! Se impartea in doua . o „civilizatie mai m ill sau mai putin perfectionata". mai Billina indemanare §i abilitate decat cealalta specie". In loc ilf i incisprezece specii.. 1 1 1 . ei „nu vor sa faca nimic" Man toata ziua ghemuiti ca maimufele". pe de alta. fiecare im"|ni(ila in mai multe „trunchiuri“ §i „rase“. fie cincisprezece. laponi) si aramie (amerindieni). .Un secol de infruntari 167 Negrii alcatuiau o categorie aparte chiar in clasificarile ceva inm ^eneroase decat cea a lui Bory de Saint-Vincent. dar cei mai putin evoluati. i in bruna (chinezi. mile aproape de maimute. §i „mai putin curaj. Negrul se afla la l|lor.. neagra §i „urangutan“. I ic doua specii. potrivit doctoruiii lulien-Joseph Virey (1776-1847). liiuri principale: pe de o parte. | k'l and proste^te moartea „unei munci indelungate §i oboih ii". preiiiiii liotentotii §i papuasii.nc“. o „capacitate de intelegere limitata". lata ca §i papuasii isi meritau locul alaturi de honlo(i: „incapabili de a gandi".ii prezenta un ten alb sau masliniu. nu ramaneau decat doua. varietatea alba.. mongoli. buni pentru sclavie. Pe o plan§a care insote§te artiilul lui Virey. §i. o „inteligenta mai dezvoltata".. Era „mai tin Imata spre placerile simturilor decat spre preocuparile de nuliii moral".

omul siillut tic. care risca. < m m si lupul.i a sau „speciile“ umane se puteau sau nu incruci§a. rasele ramaneau incremenite pentru multa vioifl in starea lor actuala. La capatul catorva generatii. Marele antropolog francez Paul IInti (1824-1880) a publicat in 1860 o remarcabila cercetni < ii* • pra hibriditatii animale in general §i hibriditatii umauc in ticular (Recherches sur I ’hybridite animale en general <t \ > I ’hybridite humaine en particulier).inil intre caine §i lup aparea deja insuficienta! Broca tienii ll| | ca ar fi vrut sa-i jigneasca pe Ceilalti: „Doctrina polim m i 11 1 . Era < * I| Kn de notorietate faptul ca un plantator alb putea lasa ins.<r t Seeolul al XlX-lea nu mai imparta§ea acest evolutional! simplist §i optimist. Veniti dinspre orizonturi diferite. largind si mai mull tervalul intre diferitele grupuri umane. dar unii se indoiau totu§i de calitateu l»ln logica a unei asemenea progenituri. actiona fara sa piuull prea mult timp. schimbaroa cmi ditiilor de viata §i o educatie mai buna ar fi dat deja re/ullnli Cine §tie? Poate ca negrul avea sa devina alb. de pilda. Acolo unde ( iulnm se mul^umea sa propuna o paralela cu rasele canine.168 Intre inger fiJiara Consolidarea poligenismului se intalnea cu o modiliaif# de perspectiva §i in tabara monogeni§tilor. Concluziile lui Huh dadeau apa la moara poligenismului. §i chiar urangutanul va invata sa vorbc r. | devina sterila. dr. nici nu se §tia inca in mod sigur daca i.ih m i tao sclava neagra. dupA p . mom m ni§tii §i poligeni^tii sfar^eau prin a se intalni in acela^i puili Spre 1860. care a creat rasele. doua specii evident distincte. Rasele invoi nil de acedia din urma deveneau aproape la fel de diferiU' i1 „speciile“ celor dintai. s-ar iiu §a mai bine decat „speciile“ umane. Chiar rezultand dim i evolutie naturala §i transformabile in perspectiva unui vllln indepartat. Seeolul al XVIII-lea fusese tenim «l creada ca mediul. El eompara hibridd umana §i cea animala pentru a ajunge la concluzia cfl ii<i ta din urma produce specimene mai bine adaptate. civilizat. Actiunea climei §i a altor facton eli considerate aeum extrem de lenta.

1.“ 11 . deH ile a ne da dreptul sa abuzam de slabiciunea lor. fiind siguri ca vom reu^i lilt la o anume limita.“ Negrul si galIhm nu mai apareau ca „devianti“ in raport cu un anume iiiI (iiulotip biologic. si prin cujfliilf putem lega cu ei relafii intelectuale ^i morale.mului la fel cum caucazianul (omul alb. editat de Pierre Larousse intre 1866 ii IN76. n. §i ni se reaminte$te ca „intre maimuta §i hoteni' iaporturile sunt numeroase $i frapante“. un fapt fiziologic pe care ii liobuie sa. de ce nu.“ Rege. „Etiopianul e regele . ci ca fiinte independente. de o mie de ori nu. putem n ficn sa-i ridicam pana la noi. da ea oare illiilor dreptul de a-i aduce in sclavie pe cei de rasa infetiH. ca si prin in imclcle lor grosolane.Un secol de infruntari 169 t lit spunea el . In articolul „Negre“ („Negru“).) este reIf Huropei. . In plus.n. Dupa care avem tlh |iiul la o frumoasa tirada rasista si paternalista toto(tiiiii „lnsa aceasta superioritate intelectuala. care nu creih m ca ar putea fi pusa sub semnul intrebarii. Inferioritatea lor intelectuala. se poate citi ca „majoritatea naturali^tilor §i filozofiI Iim sunt astazi de acord pentru a admite ca au existat de la •'un mceput tot atatea specii cate exista si acum“. dar simturile le sunt inni ascutite. ei se deosebesc totusi de acestea l nf npropie de oamenii albi in alte privinte de care treHif ncaparat sa tinem seama. Au darul vorbirii.asigura raselor inferioare ale omenirii un Ii h mai onorabil decat o face doctrina opusa. din volumul al V k ii.iia? Nu. dar rege de rang inferior! I )octrina poligenista a avut onoarea de a fi retinuta de una tillilie cele mai influente lucrari ale epocii: Marele dictionar universal al secolului alXlX-lea (GrandDictionnaire unii i mi I du XIXesiecle).uitam este acela ca rasa lor e susceptibila 1 ii se amesteca cu a noastra. ne * i | m iiic datoria de a-i ajuta §i de a-i proteja. semn perceptibil §i frapant imitirii noastre comune. Mai aflam M ni-grii au creierul mai putin dezvoltat. care puteau fi mmitlre de propriul lor loc sub soare. Daca negrii se apropie de ■ niiiinile specii animale prin formele lor anatomice.

fara concurenta. aproape aceea§i distanta ii separa pe albi (anglo in.170 Intre inger si fiara De data aceasta. ea hotara§te pacea si razboiul. !jl M deasupra incarcata cu o impresionanta colectie de tot Ibllflj de obiecte: arme. cn ly i asuma conducerea lumii §i raspunde de progres si de vimn Cu sanii pe jumatate dezgoliti. sub mfatisiin'H unui sir de femei atragatoare. Asia da impresia de Ii contribuit cu totul modest la mersul civilizatiei. carti. O tonalitate apropiit(| intalnim in Insula misterioasa (1874) a lui Jules Vein* povestea unei mici comunitati a carei armonie nu exclmli ierarhia. xoni pe deasupra) de negru. un ciocan. singura ofranda de care e capabila.1 Sa nu spuneti ca nu e bun! „Puteti spune ca e o ticalo§ie. tabloul este aproape idilic. si |. > urangutan de caine! Cazul african asupra caruia am insistat nu e decat ilusliiiM mult amplificata a unei devalorizari globale a celorlaltc tn i lizatii. ele apartin fara indoialaunei singure specii um i> im ceafrumoasa\ Dar atenuarea alteritatii biologice pune cu iitH j mai mult in evidenta putemica alteritate culturala.. Cu ocazia expozitiei universale de la Paris din IN continentele au fost tumate simbolic in bronz. In tiuift ce Europa simbolizeaza. Celelalte doimi ne-continente (Africa. Domini# Europa este singura imbracata convenabil si complet. adresate unui misioiini 11 . ca obiecl m im bolic. Africa m nca luo# un co§ cu fructe. Expuse atunci la Trocailor* statuile pot fi admirate astazi in fata la Musee d’Orsay.. toate arlcloIn meseriile reunite. Ceilalti sunt impinsi spre starea naturala. dar atitudimm „umanista“ nu reduce deloc distantele. dar sa nu spuneti ca nu bun!“ Aceste memorabile cuvinte. pe acesta de urangutan. Europa pare sa detina exclusivitatea civii(|J ilor spiritului uman. o paleta. I i / m vorbind. civilizatia cu \< H tutile ei. . cele doua Americi si Australia) ii| ir n T si mai dezbracate si mai lipsite de toate cele. nu are decat o statueta a lui Buddha.

1 1 1 1 1 .Un secol de infruntari 171 •li* im sefbatta. i niiibalismul se practica si din motive religioase sau din pre(M ilrcata. femeile sunt preferate tnpiilor. In pi mini rand. europenii par peste masura de sarati.f numea vremea cand se mananca oameni. m . Pe de alta parte. atunci cand le era foame. p litoral. u ■ iilunci isi reiau obiceiul. I > ce mancau ace§tia came de om? Din tot felul de motie 1 . Nevoie i nn ilevenea insa. „Cafrii. divgusta^i de viata. batranii. din insula Sumatra. pare-se ca au mai multa savoare. se doreau a fi o justifi»un I’Mstronomica a canibalismului. ca sunt doua categoili ilc oameni care traiesc pe acest pamant: cei care-§i maD iii aproapele §i cei care nu §i-l mananca. iar ace§llu . Iar rafinamentul ajungea cateodata Ii mi le departe. o a doua natura. repede. pana la urma.“ 1 1 . nu indrazneau sa nu-i asculte". i§i mgau copiii sa-i manance. Se parea. o perioada de penurie alimenta. de nevoie." Dupa aceea. de pilda pentru a-ti insu^i curajul dugmanului mani imlii-i inima. pe negrii africani si pe locuitorii din i’ iniiilde Pacificului. La iiiimlul lor. Mai era §i din respect filial: uneori.ij’iir §i canibalismul de razboi. A 1 . exista ii . I Inii devorau insa camea omeneasca pur §i simplu din la■ inine. carora li se gaseste un gust de pe§te stricat.istematizate de Lombroso in lucrarea sa Omul criminal. [ Seeolul al XlX-lea a fost si seeolul canibalilor.ii la canibalismului tindea sa se suprapuna peste harta 1 |t|• mrclor aflate in afara civilizatiei. Ea ii cuprindea in prinn « > il pe amerindieni.r ating de camea omeneasca decat in vreme de foamete. ospetele unde se sacrifii nu prizonierii. Nu insa §i cele ii.i scmn ca se cam terminase cu iluziile filozofice ale secoliilm al XVIII-lea: „in Tahiti.“ Pana si tahitienii figureaza pe In 1 i. „In insulele Marchize. al unui fan 1 1 aproape generalizat in toate regiunile „salbatice“ ii ism •It I’lobului. fiindca „erabuna“. in Africa.

condammihil ajungea direct la bucatarie. atat hotentotii africani. bogatii si saracii se priveau cu ih■ i tot mai putin binevoitori.uin ta de albi imbecili. lupta pentru oxM g tenta si canibalismul judicial'. specia se sfarama si vertical. ruptura dintre . categoriile sin utltl din Occident incepeau la randul lor sa fie investite cu III 1 saturi biologice susceptibile de a le deosebi cu u$urin(a uiim | de altele. Daca seeolul al XVIII It* # . unui him ) atractiv decat altul. si acestia din urma sunt net majoriturll Scindata orizontal. si altii.. uneori monstruoase. Cum sa-i ceri unui biet salbatic sft m i cada in ispita? Macar o data in viata.. Nu c voill§j* de vreo fatalitate: si unii.elitd'* l „mase“ ia aspectul unui adevarat abis. In | ‘ tfj ma faza a revolutiei industriale. Imaginea Celuilalt capata IrrtN flliirt caricaturale. daca nu la fiecare IHttlH Salbaticii in cetate O fraza cumplita apare la sfarsitul articolului lui Bory it# Saint-Vincent consacrat celor cincisprezece specii uiiihmi Aflam din ea ca noua zecimi dintre indivizii care alcaluutirasa „iafetica“ superioara „nu sunt de fapt cu mult supciluH hotentotilor in privinta gradului de inteligenta“.! < Europa insasi se impartea in zone rasiale. noua motive pentru a deveni canibal..172 Intre mger f i fiara Alte motive de antropofagie: vanitatea. secol al lui Marx (lu|t|| de clasa).). Burghezii si proletarii. Atunci cand rasele umunf deveneau entitati biologice precis individualizate ^i ( •>. stum al conflictului dintre natiuni. secol al lui Darwin (lupta pentru existen(a). In ultimul caz. s-ar putea sa evolueze in viiloi I l« f1 | pana una-alta. Tendinta efeclivli ilt* polarizare sociala e si mai mult amplificata in imaginar S t| | ritul secolului al XlX-lea a fost un spirit de infruntare: sihjm al lui Gobineau (lupta dintre rase). Asadar. i ill y|| propriii nostri „hotentoti“. asa stau lucrurile: elita alba traieste impn-.

ililis). Era un fel de Lavater perfectionat si adus la \ nomaliile morale se imprimau sub forma unor anomalii 11 . tillira. saracie extrema. fiinte umane n I.i/h . cat §i din interior. fara.< liinta umana aflata foarte departe de „norma“. intelectuale (i morale ale speciei umane (Traite des degenerescences hi \ nines. deformate si amplifieate.. Parea ca se produce o bifurcare a speciei m i*sc ■mine. Observa cu groaza cum se inm iI| cretinii.n ilecat cazul cel mai celebru al unui mare muzeu imagi«. dar si degenerarea unei parti a speciei .* ililor“. . . S 1 privim pe Daumier: personajele lui par sa aparapiii unei alte specii. „taratilor“ si „cretinilor“.. „istericilor“. intellectuelles et morales de I ’espece humaine). amenintata atat . Lucrarea sa uni i riminal a aparut in 1876. I \ plozia eorpului „bio-social“ a fost oarecum „oficializaiHstiinta si biologia epocii prin lucrarile lui Cesare Lomiin (1 835-1909).. neII prostituate . acolo unde loveau cel H i runt cauzele conducand la degenerare: boli (tubercuim i. unde Celalalt ni se infatiseaza sub trasaturi nu tocmai M'nlitoare care.....II mai indepartate de tipul normal prin tot felul de deforjhmi li/ice §i psihice. I lila se inchidea in propria-i fortareata.ilustrand prin inmultirea lor fenomene de ' ism. urmata de alte carti respirand ♦ .Un secol de infruntari 173 f * lost epoca frumosului. de fapt mai multor specii diferite. alcoolism. proces explicat §i justifieat prin diverse teorii antroBilo^icc §i medicale. unui dintre „directorii de con§tiinta“ cei i milluenti spre sfar^itul secolului al XlX-lea.. Criminali innascuti.prezentau lu(ii abateri de la norma usor de recunoscut dupa constilu lot fizica. ajung sa faca din »l . printre care Omul de geniu (1888) §i Femiis hi t riminala fiprostituata (1895).lata in aceasta lucrare inmultirea nelinistitoare a „imi.. Doctorul Benedict Morel a publicat H I I hS7 un tratat privitor la degenerarile fizice. Nu | lii'...i conceptie. Se intelege ca ace^tia apartineau mai |(i n'gistrului „inferior“ al societatii. seeolul al XlX-lea a privilegiat ca­ ll.

a onm lui salbatic. omul din popor fara educatie si salbatic". Im lm considerare prognatismul celebrului florentin. intif criminal. Precum extremele sc uIhim. Avem surpriza de a intalni §i geniile asociate aceslel ilM tinse categorii. Dupa Lombroso.. liA ll iala. vagabondaj. Socrate. Pentru „la Belle Epoque“. l astfel si dezvoltarea exceptionala a spiritului parea i n ilfl i 1 1 . nimic mai usor decat sa-i ivp. t M caninii peste masura de dezvoltati si cu expresia fc(ei niiiih tra. cu parul negru §i cre|. Mitul savantului bun era in voga. criminalul se gasea in apropierea omului primitiv. respectabiliini^| trecea inaintea superioritatii intelectuale. rahitism. dar oricum limitata. i aplicand normele metodologiei lombrosiene. Trebuie precizat ca metodele de identificare propusr •(# * pa§eau considerabil categoria mai mult sau mai putin nil meroasa. reprezenta un caz de dcgem u „Geniul este o psihoza degenerativa din grupul epiU‘| illi Se explica astfel „frecventa oamenilor de geniu pi inlu buni §i a nebunilor printre oamenii de geniu“. Dclliil tia se referea de asemenea. cu falcile proeminente. prin slabiciune. sterilitate. geniile se mai iviimfl in general prin talia redusa. sau practicau prostitutia. a persoanelor care comist'*M( o crima ori o infractiune. a negrului si chiar a europeanului de coiuli|t« modesta: „Diferenta e foarte mica. Asimrliln • niana a lui Kant semana cu a celor mai multi criminali In Machiavelli si urangutan. Si tot a§a. omul de geniu.. distanta nu era prea mare. Balbai|il i nu se mai numarau. In 1*1 si criminalul sau nebunul. si mai ales. de la Esop si Demostene pana In I i mus si Darwin. Dmwtn Dostoievski prezentau o „fizionomie cretinoida“. sa fure saiu( prostitueze! Din fericire. Criminal nu e doar cel care omn criminal e cel care ar fi capabil sa omoare.174 Intre inger si fiara fizice. Cu capacitatea craniana mai mica decat a oameiulni cinstiti. la armata farfl lullilAf a criminalilor potentiali. amnezie. uneori inexistenta. Dosimil fara drept de apel: pe langa nebunie.

Fisurile se multiplicau. Muntele a fost Milorizat in raport cu campia.i acclasi gen de paternalism ca cel aplicat raselor sau 1.. % It’ll t. Bolnava cronic. Cum totul trebuia argumenIi i ’. Doctorul Virey parea a i n cxista „un numar mai mare de femei nebune decat de m lipsiti de ratiune in spitalele de alienati“. . dedicata linistii caii nliii si fericirii familiale.i fost net devalorizat in raport cu ora§ul. acestuia din iiiiii.il bunului salbatic . gi asta lasa loc liber triumfatoarei mediocriln i Inirgheze. jftlustrie. Inspira mult mai putina teama ca in vremea vaM tie vrajitoare. Fragila si decorativa. Imaginea „munteanului pm". foarte atenta la reguli §i norme. specialistul in biologie uma> specii umane pe care 1-am eitat mai inainte.corespondent euroI" in .se estompa treptat. lasand locul inimleanului rau“. reale ori imaginare. femeia tre. Mini . | Societatea occidentals parea pe punctul sa se imparta in ili n parti distincte. in registrul inferior. Le§inul i pn rderea mintilor se inscriu printre scenele clasice ale Miuni secolului al XlX-lea. depindea intru totul de barbat.il irma doctorul Virey. bine-creseuti §i corect imbracati. Lasand insa (i I'. „Intreaga alcatuire morala a sexui I' in in in deriva din slabiciunea innascuta a organelor It . domesticirea femeii se arata ca un i'm leplin. respectabilitate burgheza. Astfel.. in orice nu pe cararile pierdute din munti si paduri! In . se acorda „celuilalt sex“ o natura mult mai i'il i ca a barbatului.n le eazurile extreme.. printre i flM iiinn cultivati. Salbaticia ..Un secol de infruntari 175 Ifif la manifestari cam de acela§i gen cu cele ale unui spi(II uulimentar. educatie. copil al naturii. polarizandu-se intre o elita §i o patura iltf |us.iimtific. locul femeii se gasea.1 11 111 . Progresul se petrecea la oras.i .m era la moda. Femeia i >omparata uneori cu un copil sau un bolnav.i ievenindu-i toate simbolurile progresului: tehnologie. liber §i mandru .n est sistem bipolar generalizat. creatura mizera §i grosolana. c .i lesjine cat mai des cu putinta.

la toate nivelurile . Preistoria: salbatici. ora§ean. criminali si oameni-maimufi) Seeolul al XVIII-leapusese primele jaloane ale unci m li rii naturale §i umane inscrise in durata lunga §i purtnml m i prenta evolutiei §i progresului. it* tul barbat! Tot mai multe greutati i se adunau pe umcri! Faramitarea . inclusiv originea !? vnil i rul fiintei umane. Seeolul al XlX-lea n a In decat sa mearga mai departe pe aceasta cale. confirmand fisurile traditional# Desigur. barbat. de origine europeana. Odata indeplinitc i>* pectivele conditii. ediit hi cum trebuie §i imbracat convenabil. burghez. Slim |# modema revenea la arhetip. Incepand cu organismele monocclulaf pana la supraomul de maine. ^ umani“ decat altii. mult mai (It p i te. mai mull tun Z mai putin atenuata ulterior prin ideologia cre§tina. la fel. mai ramanea totusi sa se proceilc/i | | | cateva masuratori antropologice pentru depistarea iioIm ihM lor §i criminalilor. Omul. Respectate inca de savantii Luminilor. se profila o unica §i gran»lli| epopee biologica. Limitele timpului erau aruncate in aei venea de departe. Odata cu Filozofia zoologim ( I» a lui Lamarck (1744-1829) §i cu Originea speciilor ( 1 1 a lui Charles Darwin (1809-1882). Daca in epoca Luminilm §i asta in ciuda sarcasmelor unor filozofi precum Volinl ramanea inca in vigoare schema biblica a unei istorii ivnI . insa unii „ilM . occidental.a speciei in sccnlrtl al XVIll-lea si indeosebi in al XlX-lea reactualiza oarcc him formula fragmentata si ierarhizata a anticilor. iitlM curand nordic decat meridional. Se precizeaza astfel portretul robot al omului (IcpllH Acesta e alb. Biata femeie! Dar.176 Intre inger $i fiara categoriilor sociale inferioare. b . frontierelc dinl specii aproape s-au §ters. teoria evolu(ici a u li | sa includa intreaga istorie a vietii. tofi oamenii erau fiinte umane. mai ales.

unele dintre ele mai (M ll sau mai putin apropiate de maimutele antropoide.n bine tratat decat omul salbatic? Cum nimeni n-a avut in udala sansa de a intalni un om preistoric in came si oase. Un nou membru se adauga famillt'i deja numeroase a Omului diferit.i ()mul de Neanderthal (descoperit in 1857) si pitecani Ihipnl (in 1891) dovedeau existenta unor tipuri umane mai ^tilin perfectionate decat omul actual. in ziua cand a iesit din mainile Creatorului nu avea tii u putina ratiune decat astazi. se in^elege". seeolul al XlX-lea. a inventat prejtlnria. §antul se tot largise. ajuns la maturitate. De ce-ar fi fost omul preistoi in. i modele de urmat“ (De I ’homme cintediluvien et de ses ii in /i’s.ul s-ar deosebi prea mult de noi. omul primitiv a iimi lolu§i integrat destul de repede intr-o schema evolutioM i. Din momentul cand a deschis ochii §i §i-a mi§•m mainile. cele diniiii hi me ale omului preistoric. i . ii icat s-ar fi opus parintele preistoriei. Cum u M it-comporti cu acesti stramosi stanjenitori? Ar fi meritat ■ink' oarecare consideratie din partea stranepotilor. fiindca „nu avea nici unelte eficiente. Spre 1830-1840. $i in /cei sau sute de mii de ani pentru a exprima originea si pvolutia omului.Un secol de mfruntari 177 In i nteva mii de ani. pMymea acestuia s-a asociat cu cea a „primitivilor“ de astazi. „Omul nu s-a nascut lliipul. IImicher de Perthes nu era evolutionist. „mai pui ii" bine. a facut ceea ce facem si noi astazi“. care traiau intr-un Occident rapt de ft M lumii §i rapt chiar de propriile origini? Intre cultura ill H uninra. cel mai lung segment al istoriei omenirii. I u pronuntat in mod hotarat pentru o durata foarte lunga. Boucher de Perthes II /KX 1 868) descoperea. Dar ce in Ii prctinzi acestora. nu era mai infantil decat *"pni no§tri. Pomind de aici. I(imia incepe deja sa fie masurata in milioane sau zeci de iwlioane de ani in ce prive§te evolu(ia vietii pe Pamant. in. in valea fluviului Somme. Nu credea ca straiiin . 1860 ). aflat mult liinintca Potopului biblic.

1900). Salbaticul depreciat al set lului al XlX-lea il antrena inevitabil si pe omul preislmlt in acest declin. Una peste alta.priveste pe primul. De altfel. Aceasta se potrivea cu „obi#mil|| lipsa de prevedere a salbaticilor“. ce indulcea aprecierile. considera la randu I „oamenii acelei epoci aveau spiritul usuratic si erau lipM JI de chibzuiala si de prevedere. Omul de Nt'tlH t derthal beneficia de cercetarile lombrosiene. parerile se impni (u unii luand apararea stramosilor. puniliultl in seama si acest viciu. Omul preistoric ilc U p actual semana in mod evident cu salbaticul. cu alte cnvinl* aducea cu criminalul. Ii apuni 11 . Uneori. unui dintre prim ipulH specialisti francezi in preistorie. omul-maimuta. nici mai mull m mai putin. pe „francezii din epoca de piatra“. Pitecantropul era omul-annniil. comparatia cu salbaticul sc tH 1 gjfl punea de la sine. 1 KHni l tia a treia. Exact ceea ce se observa hit« la diferitelepopulatii salbatice“ (LePrehistorique. si totul pornind de la niste inofensive picM till # podoaba! (L 'Homme pendant les ages de la pierre au >a i \ virons de Dinant-sur-Meuse.crimiiuil*»" In ce. si patriotismul se mai amesteca in preistoi n . Emile Cartailhac invoca. dimpotriva. Gabriel de Mortillet (1821-1898).178 Intre inger si fiara Bunul salbatic al Luminilor ii oferea lui Rousseau mini? lui unui stramos la fel de bun. Nu aveau nici o idee de economic! <» rechizitoriu. 1872). erau lipsiti de cele mm piii tioase virtuti burgheze! Erau si antropofagi? In acest punct.. altii. In a sa Franta preistoricd (La I m i prehistorique). doar canibalismnl lip pentru a deveni salbatic i perfecti. prezentand si el de altfel trasaturi . care nu stiu ce msemiiiii „bunastarea“. Le critica de asemenea lacomia si unelo „piii»tici cu totul puerile“. De fapt. erau trei niveluri diferite. Interpretand diverse obiecte de podimlil Edouard Dupont constata „un gust foarte pronuntat" pu t* tru lucrurile „de prisos“.

1 t ill' prcsupus ca o evolutie de o asemenea amploare nu se ■t't Hi la ziua de azi.. contliia o dimensiune in alta: investit spatiul cu semnificatii •nporale.. sa-si imbunatateasca tehnica. cu stramosii sau cu mostenitorii i 1 Calatoria in timp ramanea insa inevitabil prizoniera linuginarului. omul sau criminal nu pierdea nici i' m . milioane sau zeci de milioane ii lit uni. chiar piivent. 1tati. imaginara as/I. se va putea materializa maine. „capete de criminali“ si m iomportament adecvat. Preistoria se alinia modei lombrosiene.Un secol de mfruntari 179 •Ii h i . autentica. Toti pareau a fi i ii ill i innascuti si chiar perfectionisti in felul lor. Dar nimic nu facea cat o a ilnirc directa. I ia desigur ademenitor sa-ti imaginezi lungul drum al •milui. Trebuia. in cele mai mici detalii. inca o data. Arthur Conan Doyle (1859-1930) ofera t ihlnrului o intalnire de neuitat in The Lost World (Lumea i hl uta. lata.iiaios“. asadar. omul de Neanderthal trebui i lie. coleric ii lt. potrivit interpretarii lui Mortillet. Urmasii nostri vor ajunge sa fie nu mai putin difefH ilc noi decat suntem noi insine de maimute sau de oai mi de Neanderthal. 1912). „violent.ie pentru a-si extinde domeniul. i"Hin recomandabil. dat fiind ca toate fazeniM^inabile ale trecutului §i viitorului se derulau. incercand. pitecantropul nu putea fi decat bestial. si aca | * i nici stramosii nostri mai evoluati nu erau decat salbatici. in schimb. I nu atat de nevoie cat din placere. 1 . Sunt un fel de sadici rafinati care u .i/. | in studii repetate. pe planete. Solutia era la indemana. Lombroso putea sa-si Ii* t c mainile de bucurie. de oriee banuiala de antropofagie. craniul sau prezenta similitudini frapante cu craiiiiil aiminalilor. In slarsit. calatoria in spatiu corespundea ii bine posibilitatilor concrete ale omenirii. si le sublinia marili t. asadar.1 1 11 . I > ne tragem din maimute si criminali preistorici. Viitorul va trebui sa se desfa§oare sime| H i n trecutul. n Mai jos pe scara umanitatii. indeosebi pasiunea pentru arta. pe sute de mii.

In Anglia. diver§i . I >nM < Brewster (1781-1868). iar §tiintn . tocusi majoritate. din pum iul * •* vedere al lui Brewster. si nimic mai mult: era tolira di' meschin.Ilia jI zofia chiar o pretindeau. Pe celelalte corpuri ceresti. Asta era o axioma. oricum.m yi) ra in univers.“ lar atmosfera pretindea locuit< >I « i . it o majoritate mai slaba (56%). Whewell a primit replica unui compatriot. Efervescenta anilor amintiti a fost provocata dc WllllHB Whewell (1794-1866).«el putin printre autorii considerati drept competent in diitm niu. C'mww iw o suta de subiecti intre 1854 si 1859. care a publu nl 1853 o carte despre pluralitatea lumilor (On the PluralH\ i(l Worlds). prinii* H tj* torii de lucrari religioase.180 Intre inger si fiara O religie stiintifica: pluralitatea lumilor locuite Spre mijlocul secolului al XlX-lea. Biblia. care si-a intitulat cartea More IImM than One (Mai multe lumi dec&t una singura. argumentele tc > < l< ramaneau inca frecvente in dezbaterea stiintifica. iar axiomele nu se discuta. i§i lua adio de la Omul diferit cosmic. 1Xv l) | Biblia nu se opunea unor planete locuite. savant si teolog. Un „sondaj de opinie“ efectuat de Michael J. uiilmtta oricum mai des decat in Franta. „A I ca fiecare planeta si satelit in sistemul nostra solar iirlitM sa aiba o atmosfera. Pamantul ianiAti|| singura planeta locuita in sistemul solar. Unii tot nu prea re C UI iity M puna de acord Biblia cu pluralitatea lumilor.. dar se aflau ilt* g | in minoritate fata de credinciosii care nu mai vedenii < n contradictie intre cele doua interpreted ale lumii. Combinand argumentele stiintifice §i religions. Monstri cartilaginosi. si probabil . chiar in anii unei i hH » traverse aprinse izbucnite in Anglia in jurul acestui sublet da 83% raspunsuri favorabile printre oamenii de yliinln. li se opunea.mtin« cartilaginosi" erau eventual bine-veniti. pluralitatea liimlM locuite beneficia de o majoritate confortabila de votm i.

i n .si viitoare (insa timpul nu exista in etemitate). corespunde unei convingeri perfect cristai tiir inca din prima sa lucrare publicata la varsta de douaii ilc ani. prezente. resedinte ale spiritelor supeHimrc. pe langa care Newton insusi ar fi facut figura de piinlu apat.. Brewster punea satelitii pe acelasi plan cu planetelt iiinme.ii Im Whewell. locuri ale vietii. a avut un succes superior lucrarii sceptim . dar fara ifi a sacrifice propriul destin: „Satelitii planetelor trebuie H 1 lost creati in dublul scop de a oferi lumina planetei prin|Ijiiik' si totodata de a adaposti o viata animala si intelectu|lfl Intelectualii ne a§teptau. Aurmat o multime de volume: Les \ 'v imaginaires et les Mondes reels (Lumile imaginare niih linnilc reale. nu il interesau •mi. L ’ stronomiepopulaire (Astronomiapopulara. exprimata spre sfarsitul i H u i (in 1912). A 1 1 . s-a deta­ il! ill timpuriu de simpla mecanica cereasca. • . publicata in (H miilte editii. 1865). Les Terres du del (Pamanturile Him 1 . Cat se poate de de. misiunea lor era desigur sa le lumineze.“ u S casta profesiune de credinta. poate ca si pe Luna. Camille Flammarion (1842-1925) a fost o forta a im Katuni. Ca astronom. Nu sunt blocuri planetM » m merte circuland inutil in spatiu acelea pe care degetul « I't. 1873. alic.i(iva ani mai tarziu exploda in Franta fenomenul Flamh i ion. Era un semn al vremurilor.iiiiiM ni le arata in sanul campiilor eterate. Les Merveilles celestes (Minundtiile *> 1 * //. dar in pul sigur pe Jupiter si in Soare. Pledoaria entuziasta a lui Brewster. Lumen. 865). 877). in 1862. nu sunt puncte ■ in slralucitoare. sunt lumi.Un secol de infruntari 181 pentru a avea cine sa respire aerul.. levarat decat raspandirea vietii in cosmos si destinul omu­ lui urn am inteles intotdeauna astronomia? O consider si m\ icrez ca stiinta a universului viu.. Mai mult chiar: un demiurg. a caror unica valoare ar consta in coorl Hiiilde lor geometrice. sub un titlu apropiat de cel al vechii in i lui Fontenelle: La Pluralite des mondes habites (Pinlilt ilea lumilor locuite).

celorlalte piU m turi. incamandu-se mh cesiv pe planete §i in stele. dm pierdeau in masa celor sase mii cinci sute de aderenji. inlocuindu-1 printr-un mecanism mm 11 . fie si imaginara. a reu§it sa atrag. Acest teoretician ci munist nu s-a marginit sa instituie armonia pe Pamanl pi in faimosul sau sistem al falansterelor. dar s-a napustit §i asupi i universului traditional. Charles Fourier (1772.vflH era mult mai ambitioasa.i * astronomie.182 Intre inger si fiara 1880). pe i trunchi religios a grefat o teorie stiintifica. Spiritele asigurau kr tura dintre diversele societati cosmice. scriitori si lu tionari postali. Mai era insa §i latura religioasa a filozofici limn marioniene. Religiile sin tifice nu lipseau deloc intr-o epoca inclinata spre o $tiin providentiala. desigur. cu mai mult cu cat Flammarion s-a manifestat in acelasi u ca mare popularizator §i mare organizator. cu fratii §i verii nostri pi netari. omenirilor diferite. justifica intr-un fel adunarea unei clientele aim eclectice. Societatea usl nomica a Frantei. capabila de a rezolva toate misterele §i de a n tine toate proiectele. brazilieni §i abisim regi si ingineri. §i astronomi. ofiteri §i meseria§i. Erau si savanti. preoti. Pe trunchiul §tiintific al sistemului. versiunea „fraiK'(.w l> sea prin grija lor de a nu deranja Biblia. Flammarion a p fat o teorie fundamental religioasa sau. aspira nici mai mu! nici mai putin sa ocupe intreg terenul cunoagterii $i crnll tei. aspirand sa inlocuiasca cre^lun mul cu o noua filozofie religioasa. Influenza lor a fost enorma. Intalnirea. metempsihoza si spiritismul se com topeau intr-o sinteza unica.i l‘ milor locuite“. toate consacrate vietii din cosmos. „Pluralitalc. care asocia pluraliim lumilor cu o doctrina spiritualista. creata de el in 1887. de natura sa seduca spiritele. Pluralitatea lumilor.IN W | daduse deja un exemplu remarcabil. spre o anume astronomie. a§a cum o vedea el. Daca savantii englezi se remarcau . daca vrem. persoane veil ilc < 1 spre toate orizonturile: francezi §i rusi.

. Fiecare dintre noi va putea deveni venusian sau jiik-rian intr-o viata viitoare. ci §i plalirlelor. IH . . Oricum. $i-a manifestat pana la capat convingerea ca exista ii \ ia(a imateriala si invizibila. riscul unei regresiuni biologice H i' \ Omul nu va deveni (sau redeveni) nici maimufa. if mai amestec! Un amestec.Un secol de infruntari 183 (Hi miiI. chiar in acest n moment. totu§i. Nu iiini putea fi vorba sa se recurga la acela§i cronometru penH loate regiunile universului.. mai apropiate de m pi la (iune. Se va profita eventual de un |ii M nea transfer si pentru o schimbare de sex. cat §i pe 1 Ii I. meat i s-a intamplat sa mai mle nepotrivirile dintre ora observatorului sau de la Juvisy 1 . Darwin si Kardec.. In ciuda indoielilor care au ajuns ■I liamante cu privire la autenticitatea unor interpretari spii lliisle. fata de noi. despartirea dintre om si animal e ii i ompleta si definitiva.. i m&gar. atat in propria lor lume. in. mai esentiala decat univeriiil langibil.i1c eorpuri ceresti. sufletele locuitorilor de pe planete se rein.. evolutia vietii trebuia sa corespunda cu strictete orei |iliinetare respective. Pentru spirited..la se aplica nu numai istoriei vietii pe Pamant. De fiecaftl data. .S7). propunea spiritelor reincamari succesive pe plaH Ii . la niveluri de fiecare data mai inalte. < alta personalitate care 1 ainraurit pe Flammarion si in) lii'iiga sa generatie a fost Charles Darwin. Fiecare planeta i§i avea proii | la ei scara a timpului. . dar era atat de obn'dat de Omul diferit din cosmos. I lammarion §i-a insusit aceasta lectie. Factorul timp a capatat o putemica semnificatie. alaltaieri sau poimaine. perspectiva i tit aul de excitanta.. i Allan Kardec a fost unui dintre magistrii lui Flammarion. gasindu-se. dupa el. Allan Kardec (1804— 1 1869). cat se poate de tipic |n'iitru „religiozitatea stiintifica4 a epocii. fondator * ii oriei spiritiste prin Le Livre des esprits (Cartea spirite1 h . ieri sau maine. in repetate randuri. i) ista. Teoria evolutio1 iii . la randu-i a meditat indelung asupra migratiei sufletelor ii ii incamarilor cosmice.

prin aeelea§i faze: cea dintai. ca si planetele prea indepartate do Si au ramas deodata lipsite de locuitori. toate. Astronomul englez ili\ l ta la depa§irea provincialismului „solar“. Voia cu tot dinatliumiil populeze sistemul solar cat mai dens cu putin(a. Toate corpurile cere§ti au cunoscut sau vnf cunoaste viata. trebuiau treaca. viata ar fi posibila tocmai pe aceste „luni“ satinu ne sau jupiteriene. ( ce a urmat a fost un adevarat genocid. Jupiter $i Sul vor fi locuite intr-o buna zi. Timpiil cosmic e mai amplu decat cel care masoara scurta vm(ft i planetei Terra. dar fiecare trebuie sa-§i respecte rabdatoi nu marul de ordine. Percival Lowell (1855-1916). numero§ilor lor snii Ii Teoretic. Dar §ansele cele mai serioase le a *u \ dupa Proctor. 1875).a fost candva plin de via(a. t transmit caldura. Viata exista insa cu siguran(a. dar asta/i t' se poate de mort. eventual §i lumina. Altminteri. mai apropiate decat cclfln! te planete de ora terestra. dar ziua aceasta e inca dqm Deocamdata. un fel de mici sori. a adii nat aceste axiome intr-o teorie riguroasa. Luna. Satelitul noslru plica autorul . nu pe deplin stinsi.184 Intre inger fifia r a si ora seleniana sau jupiteriana. >Iii f acum si fara nici o posibilitate de a o contesta. cei doi uria§i ai sistemului solar sunt pren in §i prea arzatori. Proctor (1837-188N). Exigentele evolutioniste aveau sa fie duse pana l. ale carei principii au Ii puse in cartea sa The Evolution of Worlds (Evolufia lumilni. §i asta de multa vreme. in spa^iul ml mil (Our Place among Infinities. Marte si Venus. Universul e tihii mare decat sistemul planetar in care ne invartim noi.i ■ de astronomul englez Richard A. pe milhmiif de planete care se rotesc in jural stelelor. Potrivit lui Lowell. faza solara. 1870). „patronul“ lui Marte. a§a cum rezullii cartea sa Other Worlds than Ours (Alte lumi decal n in tra. proclamand nn terea unei noi §tiinte: planetologia. 4 . a dmm. planetele aratau diferit pentru uni cul motiv ca varsta lor era diferita. 1909).

Luna in a §asea. cu combinatia lui de scoar|a solida §i de oceane. in imaginarul epocii.imanturile cerului“ raspundeau disciplinat la apel pentru M iluslra. a treia. nici un fel de echipament • I. iilla.mini. lutografia astronomica. Daca vreti sa i ■llii(i viitorul. a§a cum e Luna. urmau ascultatoare ideoIni’ia. relieful trebuiau sa varieze in mod considerabil. lerestra. ei toate I'. de solidificare. I )oamnele. aparent atat de diferiti de noi. protectie. pre. cel putin l» planetele apropiate. analiza spectrala pusa la punct prin IK ) ofereau concluzii convergente: similitudinea condiM (lilor fizice.trecut.mpleta si rigida. prezent §i viitor . care deja ii apartinea. Te puteai plimba ca intr-o rezervatie africana. lumina. totusi intre limite oarecum „terestre“. din fericire pentru noi. invitate §i ele uneori sa participe la excursii eosnn | i e. priviti spre Marte. Marte a fost candva un Pamant. N odelui terestru . inalfimile mun^ilor §i ilcscrturile de nisip sau de gheata. a i i.m cu oamenii de ieri §i cu cei de maine.. Daca incerca|i sa descifrati * in. n-ar strica sa mergeti pe Jupiter.Un secol de injhintdri 185 liltIn. nu intelegeau sa accepte concesii vestimentare.se impunea I mor corpurilor ceresti $i locuitorilor lor. Densitaifii acrului.ii yi prin a deveni complet pustii. mftnlul va fi maine aidoma lui Marte. O schema evolutionista *. trebuie sa fie asemaii. Nu numai Pamantul. de exemplu.I. Mijloacele cele mai avansate . existen|a unui mediu de tip terestru. Marte in i hit ca.ii. in cadrul careia acelea§i cauze produceau Iiu to u acelea§i efecte. hi. inn cele caracterizand. cu rocliii ii 1 . puturile. . pe marele ecran al universului. Sninta §i tehnologia.telescoape putemice. Explorarea planetelor nu 'it‘supunea. a patra. caldura. in pozitia a patra. . a $asea $i cea din urma. teoria evolutionista H'ii'/onata cu alte obsesii ale epocii. ca de obicei. pur §i simplu moarta. §i ambele planete •i . Nimeni nunega deosebirile. Venusienii §i marlit nil. I I'ocentrismul civilizatiei occidentale atinsese punctul cel tiiiii malt. terestra-acvatica.

n can.. sunt astazi aproape unanim acceptate. optimi§tii duceau o batalie de ariergarda.ca intotdeauna . Richard A. a carui aparenta nebunie ascuml|i poate o intelepciune profunda. Potrivit savantului francez. in fa(a Academl de stiinte..oameni dispusi sa creada. John Herschel.§i unii savanti. Arago a denuntat in§elatoria. fiul nun lui Herschel." ( m u se vede. am retinut-o. „Ideile unui nebun. ar fi reu§it o asemenea performanta. I in perirea in 1821 a unor „fortifica(ii“ lunare. im lu'H Arago. Nu uita sa. Mi se pan ■ I aceasta anecdota merita sa figureze in istoria stiintelor. incat i-au aparut locuitorii in In ochilor: oameni ca §i noi. ar face posiblfl prezenta „unor fiinte organizate in mod asemanator cu i y‘ care populeaza globul nostru“. sa anunte in 1835 prima obst i \ n directa a vecinilor nostri selenieni. Povonl a gasit . Aceasta i-a permis unui jumalist am. inconjurat de o atmosfera opaca. Locke. insa inaripati §i zburatori. de catre aslrtll nomul german Franz von Gruithuisen.par mai curand ambasadoare ale modei di i r tt cosmonaute.186 Intre inger f i fiara lungi §i tocuri inalte . Un inventar alplanetelor Oamenii diferiti din Soare §i de pe Luna au fost pi m n»|f victime ale exigentelor §tiintifice din seeolul al XlX-lea.invoce nu i 1 renumitul doctor Elliot. „existenta in Soare a unui mu K m central neluminos. I ii dintre ultimele aparitii ale „solarienilor“ dateaza il 1857-1858. a fost de natmn reinvie sperantele. iih I siv . Campionul solat i nilor nu-i agrea pe seleniti.a§a cum le vedem in ilustra(iilc dn epoca . Pe Luna. cu n|uli rul unui telescop uria§ instalat la Capul Bunei Speratno apropiat Luna atat de mult. . grade editarii postume a Astronomieipo/mhi (Astronomiepopulaire) a lui Francis Arago (1786 18^ I).tot ca intotdeauna . dim « | i|) de care s-ar gasi atmosfera incandescenta“.

ftn /enta dublul dezavantaj de a fi prea tanar §i probabil |iiii|olit de razele solare. unde s-ar fi adunat ultiiiii'k' resturi de aer §i apa. paduri si loeuitori. asadar. Venus.i simplu un Pamant mai tanar. Aceste §anse depindeau in primul rand de ilhlnnta fata de Soare. astronom danez. Cu privire la varsta sa h nm la. ale rtiiumitor planete. Mercur.. eventual amestecan. dupa gusturi. Imaginea traditionala.lm urma. interpretarile nu se potriveau. o planeta mai mica traia intr-un ritm mai rapid §i imhntranea mai repede. deoarece in cazul lor iiiii'csul de racire trebuia sa dureze vreme indelungata. insa pe fa(a ascunsa a Lunii lucrurile s-ar ii! jW prezenta altfel. devenea posibil sa se apret jive limitele intre care fiecare membru al familiei isi putea ■pmiite sa sustina viata. inca in viyuiiro. Unii ii acordau totu§i o atmosfeh . t „in Imiau ne fie inferiori in ce prive§te sensibilitatea §i in|iligenta“ (Flammarion). I’ornind de la aceste argumente.. Puteau fi a§ezate aeolo. a riscul unei dezmintiri.< lara.Saturn §i Jupiter . ramaneau totusi tineri.iiiva.i lorme de viata putin evoluate. ii > S ilimensiunea juca un rol. foarte asemanatoare PaiMiiuiului prin dimensiunile §i presupusa sa structura.ln le. Uriasii . cele mai vechi. se putea alege dintr-un juntt ^ir de epoci geologice sau istorice. cel mai apropiat de Soare. „oamenii“.de§i i In. Flami Hmiion se gandea la niste vai adanci. aceea a unei lumi incantatoare. corpurile planetare s-au separat succesiv de nebuloa» . Luna vizibila e proba| Iipsita de viata. Diml<>. I'nlrivit teoriei cosmogonice „Kant-Laplace“. ceea ce corespundea si cu varsta lor. Savantii riguro§i nu mai vorbeau despre solarieni §i selei i i ( i I’referau sa defineasca sansele reale ale planetelor. iar viata ar fi fost posibila. parea |m . chiar cei mai entuziasti au renuntat la oamenii de i" I una. pentru a salva macar cateva smocuri de iarba. cele mai indepartate sunt. Potrivit acesteia. a lansat in 1854 it teorie seducatoare. lea « . mari.Un secol de infruntdri 187 I'cter Andreas Hansen. 1 11 .irle varstnici. In cele . daca existau.

cofondator. oricum. toate acestea vor ale. locuite de mon$tri at \ n terestri sau aerieni. o primavara nesfar^ita. in consecin(a. la alegere.“ Varsta de aur. lot t fiindca erau mai evoluati §i. cu evolutio C t N de lenta. Jupiter §i Saturn. „Mai tarziu (ne spune tot Flammanoui secolele viitoare. „de natura aeriana. fie ca sori aproape stinsi. er. de presupus insa ca se descurcau. simbolizata prin insult mele sau. deschidea un larg evantai de posibilitafi. mai avansati decat noi. nu mai pu(m 0 . opinio §i-a avut §i ea campionii. sau printre strip. De partea cealalta a Pamantului. Trebuie insa inn trata §i negarea absoluta a pluralitatii lumilor. destul de evolualrt * inspira simpatie. ace$ti „batrani tineri“.188 Intre inger f i fiara taram al armoniei si al dragostei. precinn I'i tor. daca nu . nu a fost descoperit decat in 1930. in trecut. pe de alta parte.it. in ansamblu. planeteIf cedente epuizasera deja jocul posibilitatilor. MuiIm deja batran. Cat despic ton.m sidera{i. no m probabil intr-o situatie dificila. intangibile. $i al(i savanti mai sceptici. confruntati cu un nirilni ce in ce mai ostil. Intre Flammarion care nu intelegea sa sacrifice nici |H tie. Jupiter va fi locuit de o rasa inteligcnlfl | Situatia sa va fi atunci incomparabil superioara fa(a dt mantului: un imperiu imens.de fiin(e diferite. paradisul I tru §i visul milenarist i§i dadeau intalnire pe Jupiter.1 1 1 1 1 11 1 11 0 11 1 . situate in viitor.um taram al pacii §i al fericirii. nici macar Luna. mai bine ill tehnologic. O lume. ramanea uneori asociata imaginii $tiintilkv )| lu(ioniste. traind in zonele inaltc If ill sferei" (Flammarion). fie ca pit aflate lainceputul ciclului vital.cine §tie? . alaturi de I )ai« al teoriei evolutioniste §i. ani It §i temperatura mereu egala. Printre ei. O asemenea via(a. I'n| erau de spus despre Uranus §i Neptun. Loeuitorii sai. celebrul naturalist AI Russel Wallace (1823-1913). dispu§i sa se consoleze cu forme de viata indepai i. ar putea atinge in viitorul indepartat un griul de perfectiune.

pe care marile. newtoniana. < unalele de pe Marte S slia de multa vreme ca Marte seamana cu Pamantul. dar si un I nu ipiu voluntarist. concretizat in dispunerea geometrica. i* lima harta a planetei. a unei efecti|l luari in posesie. Edificiul construit de acestia. In cartea Man s Place l inverse (Locul omului in univers. li'i iiilnim o alcatuire similara pe harta desenata de Proctor l K65. Este momentul sa intre in scena. in a^teptarea.pa(iul. continentele si insulele poarta in m ial nume britanice. de rival ca puteau . 1903). se baza pe cateva principii ferme: un principiu de mlilate. potrivit caruia spatiul trebuia sa fie locuit. poate. rigui i hi. un prinlmi ilc ordine. martienii aveau un cuvant pus. a structurilor vietii. el sustinea ca flmantul este singura planeta locuibila din intreg sistemul Id si ca „probabilita^iie sunt aproape la fel de mari ca i ■nn alt soare sa nu posede planete locuite“. care afirma capacitatea fiintei evoluate. Inia atins un nivel inalt de inteligenta.Un secol de infruntari 189 i ul pentru cercetarile sale spiritiste. asadar. inceinl din secolele XVII-XVIII.sa conduca h kv. scotea in eviiii n o structura foarte „pamanteana“ de mari si continente. leiH evolutia biologica de conditiile de mediu.a complet opusa. Am ple* i in cautarea Omului diferit si se cuvine sa ramanem in Hiipania partizanilor sai. La acest ultim punct. de a stapani mediul .ca in cazul lui Wallace . . Este un bun motiv de reflectie asui Nmctodei §tiintifice! I * lapt. „negationistii“ ne intereseaza prea putin. un principiu determinist. §i perfectionat in seeolul al I\lea. incepand cu Soarele p. Interesant.ina la periferia sistemului. editata in 1840 de astronomii germ Wilhelm Beer $i Johann Heinrich Madler. Iata-ne sinn1I volufionismul §i spiritismul alcatuiau cei doi stalpi ns(inere ai pluralita{ii lumilor.

. S-ar putea zice ca I i > i ll I \ \ nici n-ar fi avut nevoie de un observator. in plus. Mars and its Canals (l*«lft| §i Mars as the Abode ofLife (1908). Structura geometrica a retelei dovedea originea sa mIII) ciala. in 1877. tronomul american William H. i>> •••( se prezenta ca un joc complicat de linii drepte. Observatia astronomica i-a permis totu§i sa mmiil(oim|P numarul canalelor: de la 79. Nimit m | ih logic de altfel: Marte era mai vechi decat Pamantul. a sti|> mi • ritatii lor intelectuale §i tehnologice. Marte a dcvonH • < planeta extrem de arida. El a observat ca liniile traversau nu numai contincnirln. Nu era la indcniiliMI oricui sa realizeze o retea atat de formidabila. nu cxinlld Au avut acelasi trist sfarsit ca marile lunare. mai avansa(i decat pam aiiU 'iill Pe aceste baze s-a cladit o teorie seducatoare §i apuii ill riguroasa. §i-a sintetizat cercelai il* III trei carti care au contribuit din plin la na§terea §i dil'u/iiiH mitului martian: Mars (1895). Sa ti fost oare sfarsitul mar^ionllittl Nicidecum.190 Intre inger fifia ra Apoi. ci §i marile. Concluziile. incepand din 1894. Dovada. ceea ce insemna ca marile. Ele ofereau dovada. Percival Lowell nu a iiiu'lfj sa supravegheze planeta ro§ie din observatorul sau irisinUl la Flagstaff. A fost. Pickering (1858-1938) n < i U lovitura de gratie la ceea ce mai ramasese din marile m ini. in muntii Arizonei. in mod natural. Pe o noua harta desenata de Schiaparelli in IXKI. de fapt. Giovanni Virginio Schiaparelli (1835-191(1). a celei mai extraordinare istorii pe care a cunoscui n tiul cosmic. lo Mil dinainte. in 1 89. lucrurile au luat un curs diferit. Ulterior. inceputul unei istorii gluili^i se.'. cate descoperise Schiapaii lll. dimpotriva. a existentei martienilor. chiar fara sa priveasca prin telescop planeta visdtff I lui. de il#i contestat. ll rector al Observatorului din Milano. a facut o marc doi "I* rire: o retea de canale parcurgea suprafata planete i inimtd directiile. sistemul a devenit din ce in ce mai H l trie. Canalele erau eonstruite. ne. nil III cuitorii sai.

.“ im ( m de frumos. par neinsemnate prin comparatie. Da. unde con| im il|nle dc viata devin tot mai grele. frigul martian. In 1903. simple treburi locale. daca nu prin actiIm > iliilea martienilor? O solutie a enigmei a fost propusa prin nli’i)i ia optica“. ci benzile de vegetate alimentate de apa de origine | ii Se explica astfel §i „disparitia“ canalelor iama: nu pniilcle dispar. apa se raspande$te in toate regiunile plane■i lucmai prin sistemul de canale. cand ghetupli sc lopesc. Poate chiar prea frumos peni iiu i Ii adevarat.. evident. in pju . Cum sa negi Ih . de fapt. Calotele > ■ilnir sunt singurele depozite de apa. el deducea „natura cu siguh | mteligenta §i pasnica a unei rase de fiin^e care ?§i impart mM | i> 1atat de echitabil. E. intr-o lume imbatranita.milc logic." De aici. intr-adevar. h ih Imacceptate canalele. mi i constatat ca frigul. Opinia publica a fost sedusa. nici un fluviu. Erau linii ideale. dar. le provob ilisparitia. Ceea ce se vede.. cu excep| i nitorva colegi. dar nu pe Marte. o nimica toata! „Cele mai mari infaptuiri ina sire. fiintele trebuie sa fie din in ce mai inteligente pentru a supravietui. Acest ultim fenomen a oferit §i cheia enigmei.W. prea sub(iri pentru a fi vizibile de pe Paini ■iim. Im I ( i-realizare imensa! Ganditi-va la dimensiunile canalelor. [ Nu i o mare nu exista pe Marte. ci vegetatia. Asta e tot: cat se poate de simi. m cxistenta unor canale observate de astronomi carora nim ni nu le punea in dubiu competenta §i onestitatea? §i.. cum sa le explici.(o 700 identificate de Lowell §i de colaboratorii sai. constata Lowell. linifi M desea de trei mii §i chiar de cinci mii de kilometri. Starea plalii i. PliiiM §i Suez. ne indeamna sa acceptam pe Marte o viata caracterim printr-o inalta inteligenta. ci pe it hum observatorilor. canalele existau. Maunder (1851-1928) a facut o experienta 11.Un secol de infruntari 191 || pi '. Primavara. majoritatea astronomilor s-au napustit fara i iiHiiMjamente asupra lui Lowell §i teoriei sale. reunind pete dispainic.1 1 . pi M canalele.

Canalele au fost descoperite fiiiuli r t dorea sa existe. Iluzia se explica in parte prin m u cien(a mijloacelor de observa|ie: telescoapele erau dr. in plus. detaililr puse fara nici o noima. dar nu dcslnl putemice pentru a disoeia detaliile observate sub fornifl canale.192 Intre inger f i fiara simpla. i nu voia sa auda de ele. Potentialul explorator anun(a i. deveneau linii drepte! Asta nu s pu iIncepand din 1905. Symmes (1780-1829) care. de un diametru de patru mii dc in . le vedea. §i se dorea sa existe ftindca era nevoie ele pentru a-i sustine pe martieni. tit largi deschideri polare. pe copiile exeeutate de acegtia.. dar din nefericire invizibil. Drumul a fost gasit mai intai de capitanul John < I. lucru esential pentru legatura dintre lumi. la 10 aprilie 1818. plasand la o oarecare distanta de privitori desoili punete $i pete. in direct sau pe fotografir. Ion avantajul teoretic al unui acces mai facil. Lowell a otyinut fotografii ale lui M §i ale canalelor lui: o dovada care se dorea stiintifica.i I mantul e gol si locuibil in cavitatea sa interioara. §i nu orice fel de mat (i ci Oameni diferiti mai evoluati decat oamenii de pc I’. undo i succeda mai multe sfere una-ntr-alta: cel putin cinci. a laiisul uluitoare „proclamatie“. observarea plancioi telescop sau imaginea ei fotografica dadeau acela^i re/ti Cine iubea canalele.ml putemice pentru a se putea observa ceva. Prezenta. vedea numai puncte §i pete dispn §tim astazi ca imensa retea de irigare imaginata de I n-a existat nicicand. Pana la urma insa.nn 11 Cum sa masori temperatura globului Spatiul subteran era un fel de anexa a spatiului coniii Mai apropiat. in I cul celor trei imaginate de Hailey. cu condi(in .1 gasi drumul. ol tiva §i defmitiva. Motivul principal al aventurii martiene ramtine tu§i de ordin mental..

altminteri riscand i iiarba sau pur §i simplu sa se topeasca! Mctoda forajelor prezenta totusi §i unele limite.i ft muine ca temperatura create cu un grad la aproximativ jiel/eci de metri. un reputat chimist englez. Marginalizata de §tiinta. „focul central". r mai sunt asteptati. Pe la 1830-1840.tpit-o cu apa. Fiintele diferite. De fapt. I’amantul rece i§i avea §i el sustinatorii. Din America tropicala | in inghefata Siberie. ar asigura trecerea ilii l. relativ favorabili „pamanturilor cemi pareau dispusi sa admita existenta altor „pamanturi“ in inlcriorul Pamantului. H ajelor i-a cuprins pe cercetatori. tli mi se „intepase“ scoarta pana la o adancime de cateva sute 'if metri. terenul incepea sa se afunde.1 (nude. o adevarata manie . Sfera a inceput sa se incinga. insa esentiala: temperatura globului.• Modelul traditional al unui Pamant cu nucleu incandes<• iii. i . i. in locul frigului polar.Un secol de infruntari 1 1 193 t C 1'nlul Nord §i de §ase mii la Polul Sud. fiindca Symmes s-a dovedit incat iIm sa puna expeditia pe picioare. I'npt este ca savantii. explorarea Hililorana a ramas rezervata teoreticienilor extravaganti. «ploratorii ar fi fost intampinati de un tinut cald si fertil. printre ace§tia Inialnindu-se §i cateva nume de marca. utoii iilor $i scriitorilor. de unde. .i suprafata globului la etajele sale inferioare. printre care sodiu §i potasiu. a facut o experienta i midudenta: a alcatuit o sfera din mai multe elemente pre#i»nte in scoarta terestra. iiln.t I. Sir Humphry Davy 1 1 /7S 1829). daca existau. §i a m . afirma prudent dicllmiarul Larousse pe la 1870. rezultatele spuneau acela^i lucru. monstratie stiintifica. odata atinsa latitudinea de 82 . aveau tot jliliTcsul sa ramana aproape de suprafata. Trebuia pmml prin Siberia. Ziarele 1-au luat in ras. parea confirmat prin experimentare si il. Se puteau u I . Stiinta a fost totu§i consultata cu privire ■ ingura problema. „Nimic nu dovedeste ca cre^terea temperaturii ar Mtiiimua pana in centrul Pamantului". I i oumenii de §tiinta s-au facut ca nici n-aud.

care ar face v• . Lipsaunui asemenea fenomen. insa de asta data n-a mai recidival. Dar cum aratau? Cum sa pfj dam cand vom intalni un martian? Tratarea acestor probleme a ramas in seama sen. 1 Scriitorii invata astronomie A descrie infatisarea si obiceiurile fiintelor umane t t mice sau subterane era un demers care depasea mi jltmi limitate ale oamenilor de stiinta. datorat oxidarii. cre$terea temperaturii si vulcnm im m | ar fi un proces superficial. prinln ft Francois Arago.im rece apermis persoanelor imaginative sa organize/e subteran intr-un mod asemanator cu „lumea noastra" | | populeze cu oameni fie asemanatori. .1 locuitori in Soare. dar si la suprafala }| m | !h9 lui. Arago plasasi . locuitorii de pe Marte se facusera cunoscu|i in moil rect. Se §tia ca sunt foarte intelinfilfl foarte avansati tehnologic. Acesta din urma trebuia sa 1 i n si solid. lumea subterana era salvata. Chiar fara sa ii liitl zuti.. imposibila nu numai in interiorul. si in consecinta scoarta ar fi fost zguduita ill nil ree“ teribile. demonstra inexistenta focului central. care i-a dezvoltat argumentele.194 Intre inger fifia r a explica astfel fenomenele calorice terestre. Insa teoria unui I’. Departe de n m o origine „centrala“. Romanul astronomir m I ilustrat. Cativa savanti au acceptat ipoteza lui Davy. fie diferi^i. mill mindu-se cuo concluziepur fizica. masa incandescenta a metaliilm h s-ar fi comportat la fel ca oceanul supus atractiei I mill Soarelui.. Moda pluralitatii lumilor a avut un un| considerabil asupra literaturii. si ilustratorilor.. peratura crestea pana in zona de contact dintre supratii(n > ( •« data si „nucleul“ terestru. Acestia puteau cel mull riste cateva cuvinte despre martieni. a devenit un gen prolific in a doua ju tn a la h ii 11 . Dupa cl.. §i astfel. prin canalele lor. prin actiuni'ii ■| t* asupra anumitor elemente. in caz contrar.

i ilc Georges Le Faure si Henry de Graffigny in patra voiic. acolo unde contemporanii I '. primul roman dintr-o lunga serie datorata 1 >1 1 I I 11 . Era un amestec de Jules Verne siiatere§tri: selenieni. $i pana la urma sa nu aduci nimic nou: inseamna ii picrzi orice incredere in progres. venusieni.scria ci lira I sa intreprinzi o asemenea calatorie.i-lasau repede imbatati de imaginarul stiintific si tehnoigii C'ca mai buna ilustrare a prudentei sale sunt tocmai . Flammarion si-a putut lua revan§a mill Aventurile extraordinare ale unui savant rus (Aventures 11 11 adinaires d ’un savant russe).“ Dm lericire.s-au dedicat trap si suflet locui• ill Hile pe planete si au realizat adesea reportaje foarte deta­ i il* ( ii afie lor.chiar daca unii n-au facut decat (A I imile pe Jules Verne .Un secol de infruntari 195 tiliilui al XlX-lea.. Jules Verne tl " Iica de bunavoie moderatia. nici pe planete. De la I'.iI cativa ani mai tarziu periplul interplanetar al lui Heci. The War llu' Worlds (Razboiul lumilor. viimagit de Jules Verne. epopee astronomica publii . Modelul. avea sa fie (ii i h c(ionat de Jules Verne §i pus in aeord cu stiinta.mercurieni. in care nu intalnim nici cea mai mica m ii. aparute intre 1889 §i 1896. sa infrunti pericoi umplite. calatorii m In inicm nu coboara nici pe Luna.im. 1912). O astfel B mdoda il scandaliza pe Flammarion. cunoastem aproape la fel de bine istoria veciili l osmici ca propria noastra istorie a secolului al XlX-lea.Scrvadac (1877).i dc extraterestru! Pentru a evita orice contact.ml la Luna si InjurulLunii au aparat in 1865 si 1869. 1897) lilorului german Kurd Lasswitz (1848-1910).martieni. alti autori . fiecare consacrata unei M iniile planete. Considerat fara temei de posteritate i til* | cel mai indraznet dintre vizionarii epocii. 1897) a lui Herbert George ■ i(1 II 866-1944) §i Under the Moons of Mars (Sub lunile i Marte. care a judecat sever | ■ 1 lunara a scriitorului: „E cu totul regretabil . Mte lucrari sunt mai specializate. *|Tih(iile lui cosmice. |hi in. desigur mai vechi. Aufzwei Planeten (Pe doua planete..

. Luna. Pierre de Srl. 1901). Un habitant dr In/ifa nete Mars (1865)... Percy Greg (1836-1898). Venus se afla in pu/i |ia a doua. „Lumea aceasta. gata oricand sarezerve surprize.lit Laurie. it# prezinta o Luna pustie.G. In 1896. In anul urriUHni 1902. :islrt# | moarta. §i apoi Luna. IM son's Conquest o f Mars (1898): Amould Galopin. Le Docteur (> i1 j m^ Aventures fantastiques de trois Franqais dans la planete Mars ( I . Doi am /if Luna). inclusiv locuitorii sai. Camille Flammarion. cu ce ar fi umplut paginile romanelor1 ? 1 In afara scrierilor citate in text. scriitorii se mai interesau si de micul Mercur.'iitu (pseudonim adaptat subiectului) publica Un monde ln< mi nu.196 Intre inger f i fiara lui Edgar Rice Burroughs (1875-1950). si tot intr-un sens favorabil vie(ii i ni mice. gratie fdmului Voyage dans la / mu (Cdldtoriepe Luna) a lui Georges Melies (1861-1938) « pin§i de oamenii de stiinta. Across the Zodiac ( I hhii). roman care asaza omenirea selenara in interiornl m i telitului.. Wells in celebrul sau roman The First Men in the Moon (Primii oameni in Lund. George Du Mitn rier (1834—1896). An. intr-o imensa cavema. . cabil in cinematografie. cu omenirea ei situata de obicei intr-un decoi It) xuriant. pseudonimul lui Paschal Grousset (1845-1909).i iit> uria§ii Jupiter si Saturn. alte romane cosmice care mi-au folosit pentru a defini trasaturile OHlfM tere§trilor §i civilizatiilor respective: Despre Marte: Henri de Parville (1838-1909). 1888). Uranie (1889) §i Stella (1897). se numara pmili# operele martiene cele mai cunoscute. Deux ans sur la Lune (O lume necunoscuta. dar pe care calatorii descopera rum* semne ale unei civilizatii disparate. Garrett Serviss (1851-1929). Solutie apropiata de cca ttc r l> tata de H. iii| H neri §i artisti de mare valoare“.. iar locuitorii sai erau arhitec(i.. selenienii continuau sa se btioilli de simpatia publicului si aveau locul lor rezervat in iinugl nar. altminteri. iata . in I ■ * Naufrages de I ’espace (Naufragiati in spatiu. si-au facut un debut . The Martian (1897).cu titlul lor original i lllfW . a fost locuita. Nimic mai firesc decat sa te preocupe vecinii! Din cA ltfl in cand.

coborand prin I'i'lul Sud. o singura phincta $i patru luni. J ’amanturile subterane“ se prezentau cam la fel. insu§i capitaliulni Symmes: este povestea unei expeditii care. scriitorul francez • nllin de Plancy (1793-1881) a publicat. ii. sub pseudonimul Ini ques Saint-Albin. Voyage a Venus (1865). hi\n^e dans la planete Venus (1888). in 1823. descopera un continent locuit. carte publicata in 1X54 de un anume Defontenay. I H'spre Luna: The History o f a Voyage to the Moon (1864). I )c ce sa mergi atat de departe cand sistemul solar i(i ofefni toate soluble imaginabile? Sa mentionam Star ou Psi ih ( assiopee {Star sau Psi din Casiopeea). A Voyage o f biscovery a aparut in 1820. Sur la planete Mars $i Les Robinsons de la planete Mars (1908). cu o tipoapropiata de a planetelor. Garrett Serviss. A Journey in Other Ids (1894). sub numele lui Adam Seaborn. i IK'spre Jupiter ?i Saturn: Wladislas Lach-Szyrma. adaptat in liunceza de Alexandre Cathelineau. cat §i satelitii sai fiind lo1m de fiin{e umane. . alcatuit din patru sori. or A Vo10 Other Worlds (1883). Symzonia. John Jacob Astor. I >espre Venus: Achille Eyraud. unde >"in intalni cele mai diverse §i mai nea$teptate forme de via| printre care specii vegetale inteligente (Lumen).Un secol de infruntari 197 ( alatoriile spre stele sunt inca rare in seeolul al XlX-lea. Aleriel. A Columbus o f Wni'c (1909). I luiliive Le Rouge (1867-1938). |»»aidonim atribuit de unii. Le Prisonnier de la planete Mars (1908) |l I ii Guerre des vampires (1909). Charles Guyon. de data aceasta calea de M ‘ iiiyar. atat planeta. numit Symzonia in imoarea eroului „Pamantului gol“. care prezinta un sistem Ionite diferit de al nostru. La Roue fulgurante (lU K O ). II putem inso{i §i pe Flammarion pana |i In o planeta aflata la §aptezeci §i doi de ani lumina. ■ un Despre Mercur: Jean de La Hire (1877-1956). o Calatorie spre centrul Pamantului (loyage au centre de la Terre). insa pu^in plauzibil. Voyage a la Lune d 'apres un manu» hi uuthentiqueprojete d ’ volcan lunaire (1865).

Cativa ani mai tarziu. Pare preferabil sa-i vizitam noi. 1864). ca si o anumita teama de Celalalt. Rareori. 1871). Un semn probabil al mentalita\ m 1 ii dentale.198 Intre inger f i fiara acces trece pe la Polul Nord. curiosul roman al lui I'tlyttf Allan Poe (1809-1849). corespunde momentului desoopM ririi preistoriei. de asemenea. lasa sa se banuiasca existen(a tin* i lumi interioare. Voyage au centre de la Terre (Calatoric centrul Pamantului. 1 . oricum o lips* de entuziasm fata de ideea de a. Comete si meteoriti devin uneori vehicule interplmu tare. „oint nl rile“ celelalte sunt descrise izolat. cititorul este invitat sa parcurga un ansamhlii preistoric complet. de a atrage pur si simplu Luna spre I'ft mant. in The Coming Race (limn care va veni. cclhlHH ria si contactul sunt elementele escntialc. procedeu inaugurat de Jules Wme sau apeland la o substanta antigravitationala („cavorita" III) 1 Wells).lift Metodele de calatorie prezinta o remarcabila diversihil* Poti fi lansat intr-un obuz. decal ’n )■ i primim la noi in casa. conceput de Albert Uolmlil si de Andre Laurie. Rareori. In aproape toate romanele cosmice sau subterane. iar omenirea subterana traii^u pe o planeta fixata chiar in mijlocul globului. amestec de spirit de descoperire si expansioinmn colonial. unui dintre cele mai cunosi m > romane ale lui Jules Verne. in limp ■ * nerabdatorii se gandesc deja cum sa dezintegreze coipnil le pentru a le proiecta in spatiu si a le realcatui apoi itultlii rent unde in univers. fiintele preistorice se retrag in lit voarea unei omeniri supercivilizate. roman scris de Edward Bulwer-1 yilnii (1803-1873).> 1 . inclusiv fiinte umane. The Narmllvt of Arthur Gordon Pym (1838). Traditionalistii inca n-au renuntat la balon. Nu lipseste nici proiecml.accepta in lumea non. Insotitor fidel al pluralitatii lutnilttl spiritismul isi ofera gama de servicii: deplasarea spitil» l» f » si incamarea lor pe planete. M ini ei cei care vin. a§ezat inli ii imensa cavitate unde se afla o mare de dimensiunile M ctliu* ranei.

Pamantul insu^i avea multe \ ilc oferit.' iii suedezi si georgieni. Ca pe vremea „duelului“ din. Nici brutele nu lipsesc pe pla!ifU dar. ca „noi. de la rasele inferioare pana la criminalul lombroi. albii“. Doar planetele ra­ il i. la aceasta categorie. de la primii sai pasi | n . alegerea ramanea intre Nord si Sud.iicarea etapelor ulterioare ale evolutiei omului: iata funcuii I'sentiala care revenea „Pamanturilor“ diferite.Un secol de infruntari 199 I a capatul calatoriei ne asteapta extraterestrii.i(ie mai armonioasa. jtircum locuitorii Symzoniei.m Dimpotriva. inca o doVm daca mai era nevoie. Identificarea posibilitatilor umane si m. Fiecare faza din istoria omului.incau. definind preocupari majore ale epocii: prein Uloria §i viitorul. dar si o multime de evolutii paralele. chiar la scara cosmica. ilustrand potentiala istorie viiin. Unii sunt chiar mai albi. depasita teoretic ill' I’amant. Sunt privilegiate doua m i ansambluri. Comparati i u pamantenii. ca rasa alba reprezenta prototila. nu mai exista nici o formula terestra care . . precum Venus. i poata servi de model unei civilizatii occidentale atat de puicrnice si atat de sigura de valorile ei. era evident. In mai mult sau mai putin diferiti. . se ilustra adesea prin realizari mai inalte decat n pamantenilor sau inscriindu-se intr-o sinteza de civiliil. 1 ( 'ele o mie de fete ale extraterestrului I Jnii sunt ca noi. fie inferiori. clcmonstrand astfel ca rasa e perfectibila. I'ul omenirii. sau mai frumosi decat europemi. fie supeni'i i. Cu o anume predilectie pentru cel din urma. se infatiseaza in fel si chip: fie asemanatori.ire a civilizatiei terestre.1 la un singur §i unic model.i la disparitie. • ii alte cuvinte pentru formele de viata si de civilizatie mai evnluate decat ale noastre. pentru a gazdui eventual Oameni diferiti superiori 4 i ivilizatii superioare. se intelege. toate *n ■i uasesc materializarea pe planete. Dar i 1nar o planeta mai tanara. In cazul lui Marte. dar pomind .

cu picioare filiformi cu capul mare ?i rotund.(imtl de un gat lung §i subtire. care nici nu mananca. stomac si rinichi. $1 11 . pc Winn. Le Faure §i Gralliyn* i-au vazut barbo§i §i chei. nu intuit pe tarmurile Mediteranei. Galopin descopera ni§te pitici nu prea frumi malti de cincizeci de centimetri. aceia§i venusieni devin noriln i « ) blonzi. ceea lt n impiedica sa semene perfect cu tipul european! Dupa care. chipului §i infa|i§arii. rezultatul In o colectie de caricaturi monstruoase (dar. dupa o metoda deja vt*r| i ficata: hipertrofie sau atrofie. Selenitul descris de Le Faure si Grafflgny poalc de exemplu: inalt de patru metri. daca n-ar avea picioarele cam scurte §i un lm foarte dezvoltat.i prima. necesara adaptare . dupa Cal In Ii neau. cu un cap enorm sii!. doar un joc cu elementele anatomiei umane. potrivit unei lungi tradi^ii. cu guru I n buze $i cu doua urechi imense. cu pieptul plat si cu picioare subtiri. in primul rand. „Caricaturile“ sunt frecvente. Luna e locuita.evolutionismul obliyrt pentru a respira convenabil aerul rarefiat al planelci pe Marte.200 Intre inger f i fiara Priviti-i pe acesti meridionali cu tenul bronzat. Aceea§i planeta poate prodlu i< uria§i. doar ca de talie mai mu fl Martienii blonzi ai lui Percy Greg ai spune ca sunl si«' dinavi. in buna traditie a lui Lavater §i Lombroso. trasaturile de caracter ale fiecaruia. de „oameni absolut asemanatori cu noi in privln' membrelor. Un caz mai special prezinta selcn lui Pierre de Selenes. nimcm m mai poate ascunde defectele!). cu brate slabanoage terminnif t it palme late. ci putin mai departe. fe|ele acestor. intra in joc metodele clasice de deform: t actioneaza. unde i-au intalnit expeditiile relatate de Eyraud $i (iiivim Cateva decenii mai tarziu. surplusul sau lipsa unoi ttf gane. dupa descrierea lui Serviss. asii|tf| inalfimii Oamenilor diferiti. cel putin. cum sunt cei descri^i de Serviss. Nici o trasatura neomcilt ca. i^ i lit i amplifica. nici nu U fund lipsiti de organe interne. Mar(ienii lui Lasswitz au ri it# rul foarte european.

vampiri traind in arbori.“ Ainestecul om-animal functiona din plin. Aripile impruimitate liliecilor erau inca putin lucru.Un secol de infruntdri 201 Mumia martiana „expusa“ de Henri de Parville in 1865 |in'/inta §i ea trasaturi deformate. maxilarele. ca •a obrajii craniul. . i l e s i subtiri.“ In sfarsit. unui •me nu fusese alb! Sunt $i specii inaripate. In ajteptarea avionului. fie monstruoase sau partial animalli'c. cinci degete. erau acoperite cu par. o mica trompa: „Picioarele.. o fata ciudata. Iata-i pe martienii descri§i de Le Faure ?i Graffigu nv. semanand cu un fel de toga cu * no se acopereau. i iipul rotund se sprijinea pe un gat putemic. se putea apela la oameni i> i atori. Cand stateau pe loc. zbarcita. capul a ie§it #h i tape intact. ochii.. intalniti de i mlopin pe Marte.. fie.. cu timpul. pielea. nu fara o anume distinctie. gura foarte mica. asemanatoare ma liliecilor. for1 ii in creierului triunghiulara. Veche figura a imaginarului. membrana (mca loc §i de imbracaminte. un fel de trompa in loc de nas.. Membrele erau lungi §i pareau robuste. coborandpana ilmcolo de coapse. ii in putut fi extrase decat foarte deteriorate. foarte scurte. fara par: piele lucioasa. scurte §i adanci. Irebuie sa fi fost de un galben-roscat. straluceau cu o lumina vie care. subtire ca lama ilr nilit. Priviti solutiile propu■ naturalistul Pierre Boitard in studiile sale astronomice de . lipsite de dinti. dintre care al patrulea mult Mn scurt ca celelalte. rcmarcabili prin multe trasaturi. calcinata aproape in intregii mr. deveiiea obositoare. inaintau in forma ilc cioc. urechile. ca oamenii-lilieci.membrana aceasta le servea in aceeasi ma­ ina de aripi §i de parasuta. dar in primul rand prin mliiptarea lor la zbor: „Aveau putin peste doi metri inaltime. tabacita. . dar in plus §i un atribut "in putin omenesc.brate foarte lungi. dimpotriva. remarcabil ilc mari. ilustrand perfectionarea i iipacitatilor umane. omul zbunllor e cu atat mai prezent intr-o epoca in care incepe cuceili ea aerului. §i erau legate printr-o membrana. pomind aproape din llmite..

untie Ntfftl viss ii pune fata in fata cu venusienii blonzi de tip euro|H iin Departe de a fi ingradit imaginaral biologic.. avand .. mai clasici. Calatoria sa spre central Pamfnilultil scoate la iveala. Trece un timp.. la Gayar. Din mijln cul corpului. Pot fi admirate §i pe planete cateva exemplarc anllt l pandu-1 pe yeti: pe Marte. Alti antropoizi. L-am intalnit deja pe tin I••• lentul pitecantrop in Lumea pierduta a lui Arthur CoiiftU Doyle. Cu timpul.s oihill i acceptate conexiunile animale ale fiintei umane.. ie§ea un singur brat terminat cu trei glu'iiff enorme §i stralucitoare.R. Deasupra trompei. antene in loc de urechi.. ne introduc in istoria omului Jules Verne da tonul. apropiat de animal. fiindca. metoda aceasta a ca§tigat in complexion * | rafinament.. un cap de §obolan cu Iruin pa..“ Si pentru ca nimic sa nu lipseasca. §i canini in limit! de colti de elefant. Teoria evoliiliu 1 nista putea servi drept alibi pentru indiferent ce sinteza. doua variante de onnit n | preistorici: oameni pe deplin fonnati.202 Intre inger f i fiara (Etudes astronomiques) publicate intre 1838 si 1840 (in A lit see desfamilies). ochi iesi|i in afara §i mobili.. §i sustinut la randu-i de un singur picior.m torsul rotunjit. sau pe Venus. de§i intr-o maniera rapida §i echivoi . . culoarea neagra §i lucito. fara gat. nici el nu era evolutionist....i il pica pentru prudenta scriitorului. sunt ovipari. atingand apogeul in opera lui E. se deschidea un ochi. la fel ca Bom M de Perthes. straiiu• im I indepartat se acopera cu blana. unui copil de doisprezece ani. care se M (iilH furios in toate directiile. de un nun aprins. Avem ocazia sa ne intalnim cu mercm mu asemanatori maimutelor.. seducatoml |• \ • sonaj mai e §i canibal.. §tiin|n M'eml lului al XlX-lea nu a facut decat sa. pe deasupra. Burrouglw Martienii lui verzi au trei perechi de membre. sustinand... ( >*h .. cu oameni-iepuri de pe Saturn m m cu ga§te albe cu cap uman pe Uranus..sustina. Un exemplu frapant de „subom“. monopedul mercurian descris de La Hire.

ii I ilecat un cap mare prevazut cu tentacule. Wells reia subiectul. MartiaI lui Wells este alcatuit dintr-un cap imens prelungit prin I. omul-zeu (sau supraomul). i. creierul va continua sa evolueze. o viata minerala (Rosny Aine) sau. Nimic nu e mai caracteristic pentru aceasta mitologie stiinlilica decat transformarile creierului. chiar schimln'm infatisarile. Planetele au l u s t amenajate ca adevarate laboratoare. nci Volumul sau va create. a§a. Totul se explica uyor prin influenta mediului §i prin evolu(ie. Galeria traditionala a Oamenilor diferiti a fost mlocuita. In icnlitate. dar aproape obligatoriu pe planete. pasari sau hi nici inteligente. retinea arhetipurile: omenirile paralele. Am fi tentati.micne. acolo unde conditiile cele mai diverse iivbuiau sa conduca la gama larga de solutii: uneori idenlice sau asemanatoare cu cele terestre. omul de maine. 1 1 0 I 1 11 11 1111 I 1 . de|i|asandu-l pe Luna: elita intelectuala a satelitului nostru are msic capete de marime impresionanta.). asadar. sa vedem in aceste creaImi monstruoase entita^i cu totul diferite de tipul uman. ceea ce va determina §i marimea cutiei . alteori diferite sau chiar ilivergente. Rezultat al U indelungate evolufii. lata. In cele din urma. Dezvoltarea inteligen(ei va reduce efortul fizic.. omul nu va mai . Spre sfarsitul secolului I XlX-lea incep sa se inmulteasca „capetele mari“.. oferind persoanelor nnaginatie cele mai bune conditii pentru experimentarea n'(ctelor biologiei modeme. dar infinit su|tn ior acestuia prin inteligenta. mai apropiat ca lnlati$are de o caracati^a decat de omul actual.. la prima vedere. utacule. printr-o galerie cu mult mai M i^ata.| . totul asemanator martianului de azi! Sa mai amintim §i cateva solutii biologice extreme: evoliii n paralele depasind uneori nivelul uman (foci.Un secol de infruntari 203 I I I re nu mai parea acceptabil in mediul terestru. 1in mediile diferite. Cativa ani mai tarziu. §i in gene. in acord cu stiinta. mai diversificata §i mai credibila care. devenea nu miinai posibil. e doar o aplicare a tezei evolutioniste. d omul-animal. roUil celorlalte organe..

pot oferi cateva exemple. precum r.it. pe scurt... garantata.. dupa Flammarion. principalele concluzii. dar §i de unele descoperiri §tiintifice. „raflnamenli|j senzatiilor decide in toate“. foarte spiritualizata. de§i mai perfectionata. materia conteaza prea putin. Practic orice cxlr. par tentati de capitalism.1 invers. politice. extraterestrul pare mai bine duin) intelectual decat omul „terestru“. Adesea. dial.204 Intre inger f i fiara . In majoritatea cazurilor.i/» l» care puneau in evidenta existenta unei realitati impm bile. Suprudotatii din spafiu Proiectul biologic a fost completat printr-o gama ml mid de experiente psihologice. sociale. Inteligenta poate sa rAmAilt de tip uman. De la Horla a lui Maupassant la „zanele din Colliny. lata.|U il tism. Activitatea parapsihologica i mai obi§nuita pe planete este telepatia. Ai • ia ultima formula a beneficiat de pasiunea epocii pentru . fiintele fantomatice au bantuit consecvent imiiHiimi din „la Belle Epoque“. Extratere§trii au gasit §i solutii sociale §i politice demii# de interes. restru care se respecta trebuie sa fie telepat. iar lihct In tea individuals respectata. . un asemenea sistem dovede§te virtutile onh $ 1 . inteligenta e completata prin calitati paranormal* Parapsihologia tocmai i§i incepea cariera §i. fara a stanjeni buna functioning a institutiilor. sau sa atinga slmlml „suprauman“: gandire pura §i rece..! care au tinut afi§ul in Anglia imediat dupa primul razbt . imateriala §i invizibila. morale $i left* nologice. Pe Mmi. eliberata de sentirm ul# §i pasiuni. in majoritatea cazurilor. dar un capitalism mult mai reu?it ca cel al Occidenlului terestru: Venus.i. la Eyraud. fara a exclude insa echitatea sociala. Proprietalc. in mod I n« ■ < « vedea in extratere?tri un bogat material de studiu.. ca §i Marte vazut de Greg mm ales de Lasswitz.

In Aelita 1 ‘>22). in genere.. it mai buna. asociata cu progresul moral §i cu bunastarea il ■ rite de o societate a abundentei. mitul a fost oarecum ircuperat de comuni§tii pamanteni. Un model interesant pentru 'I jcvici.“ Intre timp.afirma el . 11 11 .. Marte §i-a pierdut canalele si a ramas §i fara ' mnunisti.pare intr-adevar sa le/ulte dintr-o asemenea comunitate de interese si dintr-o '■ nlidaritate universala intre ceta(eni: adevarat falanster care in putea fi considerat ca paradis al sociali§tilor. Scrilluiiil rus Aleksandr Bogdanov (1873-1928) descrie. predestinat. e reprezentat ?i luminosul comunism.Un secol de infruntari 205 M Inirgheze. Martienii lui Serviss 'int condusi dictatorial de o casta militara. tehnologic §i moral. Canalele purtau pei dea unei solidaritati. Chiar I'. Modelul viitorului nu mai era Marte. instaurarea regimului coiminist la vecinii nostri cosmici. \casta schimbare de tactica a impus rescrierea istoriei mari (ii iic.xista $i solutii totalitare. Departe de a fi fost o simpla fantezie literara. „planeta rosie“ cu nume. a unui extraordinar efort comun. Mai ales M Marte. Selenienii lui W traiesc intr-o societate unde fiecare membra ocupa un ells Ii" bine determinat §i imuabil. s-a aliniat mitului in broiiia intitulata La Vita sul pianeta Marte (1895): „Instituiiii unui socialism colectiv . I’amantul trecea in fruntea detasamentului solar. ci |iu(io Inaltului nivel §tiin|ific. fara schimbarea radicala a cadrului social. pur si simplu. In sfar§it. in functie de o ingusta speciall/iire biologica si profesionala. intr-un Inman intitulat Steaua rosie (1908). Condi(ia umana va deveni •I. ci Rusia. gra(ie comunismuIni. canalele si. in care individul e strivit de co. sau de mecanismul politic. comunishi 1inar|ian parea justificat stiinfific. Insa. care au preferat totu§i maniera violenta mai curand tireat consensul social practicat de mar(ienii lui Bogdanov. in mod semnificativ. Alexei Tolstoi (1883-1945) a refacut. Schiaparelli.. I' .uintele canalelor. pe 1 Made Revolutia din Octombrie. lata cum. s-ar zice..

Lasswitz descrie in detaliu functional en ll| deratiei martiene. Marte. alcatuita din suta cincizeci §i p a lm d* state. Aceea§i planeta isi tiplica infati§arile in functie de fiecare proiect. pi rea sa propuna un model aplicabil $i pe Pamant. In > u | i| < | t rilenationale si razboaiele apartin preistoriei omenirii A l u m . planetele ofereau argumente a p a r a l m l tuturor ideologiilor. Demonstrau la fel de bine p o s i b i l u unei democrat perfecte sau a unui sistem totalitar pei a unei economii capitaliste functionand de minune sail colectivism nu mai putin eficient. Rusia lui Stalin aducca pi cu Marte al lui Lowell. acceptate §i programate in si np^j reducerii surplusului demografic. pe Venus sau pe Luna. astfel.11 11 11 1 1 1 0 11 . o singura na{iune. Razboiul. pe Marte. dimpotriva. cu respectarea identitatii fiecarei parti componenli'. an gura limba. raporturi teribil de incurcate $i de tensim pe Pamant. Macar sub acest aspect. trebuia sa ramana o exceptie.lt him lui. in lun(t ce proiectele sociale sunt contradictorii. Alte Nil merg si mai departe: un singur stat. Pana la urma. va fi unificata. mai presus de orice. Le Faure §i Graffigny se 1 | ra la razboaie periodice.206 Intre inger si fiard imensele lucrari hidraulice devenind o obsesie a sr.. gasisera deja cheia solidarita|ii? Se inclina spre solutia din urma. Dar pe planete? $i ei continuau sa se razboln Sau. dar in care din tre c| f Epoca era preocupata §i de problema raporturiloi dll natiuni §i state. De fapt. chiar dm Aiity disparuse complet.. Dar tocmai planeln boiului devine in epoca un simbol al solidaritatii I'1 1 '11 Canalele penniteau sa se imagineze o lume solidara lllfl unificata politic. i§i mai permitea din cand in t AM asemenea indeletniciri. Viitorul | nirii pamantene parea scris in a§tri. Lumea de maine va fi capitalist ihii comunista. limit tionala planeta a razboiului. se pare ca se >mini reaza o cvasiunanimitate cu privire la o viitoare leiltm||g sau la un stat mondial. dar.

1 . Stapan pe Pamant.].. care nu uni altceva decat o rasa pur §i simplu umana. iar incruci| im lor nu produce decat metisi incapabili de a procrea. $i deveniti servitori hi Ini. pana la urma. Pace si egalitate.. Acedia sunt replosii. mai bine zis. ( inn sa te comporti. 1.. vocatia rasista a planetelor se afirma nu mai putin ■ilcrnic ca cea a Occidentului pamantean.i dintai. dar intre cei de-un fel! lutr-una din lumile imaginate de Defontenay. „frumoasa. Rasa umana n-are nici o afinitate cu rasa replo§ilor. de pe Marte. planetele ii opun ■•Nibilitatea unei cai diferite.a(i din viitor sau. Rasismul se Inlorcea impotriva promotorilor sai. Inlegrarea §i solidaritatea functioneaza din pacate mai juilin bine atunei cand intervin raporturi intre rase umane •IIIci ilc. o popu■|ic ile animale perfectibile [. rasism. igur. distanta care ii separa de iti'l’i i §i chiar de paro^ii hominizi primitivi nu e atat de mare In i oinparatie cu prapastia dintre ei in§i§i §i oamenii perfec. nobijii putemica in ambele ei sexe“. Rasa dominanta. Wells.. Federatiile planetare par locuite de o singura rasa... inmliilitate de a ocoli dificultatile sau de a sugera o necesara W Iicare biologica prealabila. Rasa subjugata este mica §i paroasa. apartine speciei umane. „Numai |i . I lii|a de ea tot asa cum e calul fata de magar. In Razboiul lumilor al im II.]. •I. omul «lll i isca sa se gaseasca intr-o pozitie delicata in momentul ionlactului cu planetele.G. puterliii e si inteligente [.. ne simtim ca in usa in Star sau Psi din Casiopeea. suiii'ji omului care domneste §i comanda.. coexista litn rase foarte diferite. sau.Un secol de infruntari 207 III i>i conflictuale caracteristice Pamantului.“ in I'oligenism.. A doua categorie a populatiei nu e Jlleeva decat o specie inferioara. dispret fata de Celalalt. cu asemenea fiinte infeflonre? Din nefericire pentru albi. rasa martiana superioara (capetele mari cu llniacule) exploateaza un fel de animale domestice. specifica scriitorul. Cand mai multe rase i§i impart in ■nloriul.. seamana bine cu omul rIIi european.1 .

. concreli/ale . fdndca pe aceasta planeta.. sexul feminin e dominant! Rare sunt referimele la probleme religioase. dar §i foarte prt tabil. Interesanta este inidativa spiritista. de a schimba sexul cu prilejul ficcan i incamari. Martienii lui Wells sunt asexuad. Ace§tia pnv tau mai mult interes pentru sustinatorii unei sinteze relish care asocia nemurirea sufletelor cu migratia lor $i rein narea pe planete. La drept voihl cre?tinismul n-avea nevoie de extratere^tri. ceea ce nu schimba marc Im in capitolul „sex“.I perspectiva a universului care nu mai e cea a Bibliei. ceea ce e nu numai excitant. Cei mai muld romancieri preferA pm simplu sa evite subiectul. Unii im profita de calatoriile cosmice pentru a proiecta cuv&nltil bliei pe planete. dar implicand mai ales fete dm du de tip perfect uman.. ai impresia ca oam din spafiu traiesc in afara oricarei credinte religioase In samblu. u Ii de Flammarion. i u mai mult cu cat povestirile lor cosmice se adresea/n sea adolescentilor.. ole. Din pacate. S-ar parea ca practicile sexuale pfln tene convin intru totul extratere§trilor. Citindu-i. ia r e o p iil se nasc sub forma de excrescente pe corpul adulfiloi k pot fi mendonate unele pove§ti de dragoste intre o a m e n i . daca il credem pe I I marion. autorii respecta . re§tri“ §i extraterestrii.208 Intre inger f i fiara Ne-ar fi placut sa §tim mai multe despre viata sexmtU locuitorilor din planete. Cel care a fost barbat pe Pamant devine Ion pe Marte. mitiil ohI tere§trilor participa la fenomenul „decre§tinarii“. tiile burgheze §i nu zic mare lucru despre a§a cev.i.. Pentru cei mai evoluati problema nu I se mai pune. in tiplicarea lumilor §i a existentelor depa?ea cu mult men religios traditional.. Adevarata religie care se afirma pe planete mi/ea/ft capacitatile nelimitate ale spiritului uman. §i in ciuda interpretarilor divergente. sunt insa putin numero^i.. cel putin celm umani dintre ei..

Pe Venus. cu totul aproximativ. cum sunt martienii lui Lasswitz $i ai lui Wells. La Bulwer-Lytnl Im locuitorii lumii subterane se folosesc de a§a-numitul vril. inclusiv cinci luni Uliliciale care lumineaza noptile venusiene incomparabil mai p|nc decat Luna noastra naturala. Pentru moment.ic !? prin tuburi-expres. dupa Eyliiml. Spai | l planetar seamana cu o imensa expozitie unde sunt adunaln h loate inventiile imaginabile. produ| i < u clectricitate prin conversia razelor solare. dar ilustrand perfect. folosindu-se m. dar. cu privire la zbor. Occidentul sfar§itului de secol XIX cauta cu in•1 re sa invinga distantele. () intreaga categorie de inventii prive§te mijloacele de ii . Electricitatea e pe primul loc. uneori cu aripi individua­ ls . modest record i imaginat de Jules Verne. cel mai adesea. locuitorii planetelor stau mai mult la ei acasa.. obsesia „devorarii“ spatiului. Insa. pentru cu totul alte motive decat cele tehnolollice. Odata 1111 . la marfienii lui Lasswitz. Mai intai. prin mijloalie „realiste“.ii isport. Marfienii lui Lasswitz au |ii il mijlocul de a dispune de o energie inepuizabila. pe Marte. cu nvioanele §i helicopterele noastre. orase zburatoare! Se calatoii-. Avem evident de a face cu o linplificare a proiectelor proprii societa^ii occidentale din Uioca.ifini zburatoare care seamana. totul functioneaza gratie electricitatii.. naturale sau artificiale.Un secol de infruntari 209 Munui rand prin performantele §tiintifice $i tehnologice. Se putea intr-adevar inspira de In exlratere§tri. tot ce se putea era (>olul Pamantului in optzeci de zile (1872). sau pe autostrazi mobile mergand cu doua sute ilc kilometri pe ora. intr-o zi. mijloc foarte frecvent in imagi­ i ne ul epocii. Va fi a§a »milva §i pe Pamant. i •insa inepuizabila de energie. Le Faure §i Graffigny M liing sa imagineze. ( alatoria cosmica este practicata de cei mai avansati dinlif extratere$tri. Se zboara iipioape pretutindeni pe planete. toate productive spiritului care piliiiira astazi puterea extraterestrilor si care il vor face pe tun. stapan al lumii.

nici pe cele ale aeullu* ratiei. reprezentand astfel un simbol esential penlMi o epoca increzatoare in miracolele stiintifice §i cu ochii n|in titi asupra viitorului. U» sat in 1892. Dar spiritul de confrunlrt re se dovedea mai putemic. capabili sa recupereze imagini din trecut! Telesi iim ^| extrem de putemice. prevedea constructia. pentru expozifia de In I'l ris din 1900. Lumea trebuia sa se pregateiru ft . ei supravietuiesc exclusiv prin for(a m i# ligen^ei §i a tehnologiei. Sa enumeram §i alte realizari: televiziunea cam peal* M §i chiar o televiziune retrospeclivdin cazul martienilor Im I t» * switz.m i h materiei. Privifi-i pe martieni: pe o plnniMi lipsita de resurse. gra(ie carora martienii pot sa aglomeratiile noastre urbane. a unei lunete exceptional de putemice. precum vestitele „raze martiene“ etc. Cei mai entuzia§ti se gandeau deja la un l*| de colaborare interplanetary de pe urma careia pana §i ( )et)|l ! dental ar avea cate ceva de invatat. | ift mantenilor intr-un viitor mai mult sau mai putin indepniitil Locuitorii planetelor depuneau marturie asupra putem t| i( ritului uman. ne tini>tt(| strans de ei. Un lucru era sigur. proiectul frumos intitulat Luna la un mctru. fiinta umana avea sa devina stapana pe sine. iar selenienii ajung sa \ nl4 „Place de l’Etoile“ la Paris! In aceasta privin^a.210 Intre inger f i fiara ce nimic nu le lipse§te.. Negri. prin ■ iiif aproape am fi putut „atinge“ satelitul! Mai merita menln. Maine vor controla poate intiouu| sistem solar. manipularea genetica. Doar daca rolul acesta nu ne revine noua. galbeni si martieni asalteazd Europa Epoca nu ignora virtutile cooperarii. slap. alimentatia sintetica.. arme ullrn|Hf formante. Elita occidentals considera ca misiunea sa era il* « civiliza globul. ce sa mai caute pe la altii? A*n a§teapta sa vina pamantenii la ei. stapana a naturii.. Gratie acestor inventii §i mulloi nlin ra.

1908).nu tocmai magulitoare . razboi intre rase. ofi(er al armatei li. sa retinem trei invazii: neagra. Marx ii avertizase pe * piiyliezi: revolutia proletara era aproape. din perspectiva secolului al XlX-lea. a doua editie. pericolul de moarte nu nca dinspre proletari. Conflictul e global: intre rase. jilui in nu mai era. A fost marele specialist al razboaielor dintre rase. m IK94: apare Invazia neagra (L 'Invasion noire. h i li untea unei largi coalitii reunind Africa Neagra §i natiunilc islamice. I )intr-o ampla gama de lupte mai mult sau mai putin „finalr".. Va fi. Inevitabilii Niam-Niam sunt prezenti la apel. ocazie de n oferi o imagine globala . Metisajul (M nvoca degradarea rasei albe. Pentru contele Gobineau. galbena §i martiana. pseudoni. proces care se va agrava fara in. 1 reisprezece milioane de luptatori sunt gata sa invadeze I nropa. singura i l\ ili/a(ie cu adevarat. implicand oameni §i pitecantropi.a conimcntului negru. iluminatia islamica §i razbunarea Africii oprimate“. Ka/boi intre clase. „lupta finala“ („la lutte finale“). dare. dar potrivit unei analize ■ e se dorea realista §i „prevestitoare“.uiceze. decat imconflict permanent opunand componentele unei omeniri filialnentate. I’riinele doua sunt relatate de capitanul Danrit. Capitanul Danrit trece trupele in revista. in urma careIh luinea se va schimba din temelii“ („le monde va changer & l»asc“). Lumea pierduta a lui i Allluir Conan Doyle propunea cititorului scene de masacru ilc o cruzime insuportabila.. punea m . Scopurile urmarite de agresori sunt „distrugerea Europei. cum spunea fah rmi(ionala. A§a trebuie sa fi fost de la bun inceput. ci de la rasele inferioare.Un secol de infruntari 211 h iiirii ziua cea mare a conflictului. I{ 1 Un sultan care-iji pierduse tronul din Istanbul se pune > 3). IHczentate intr-o forma roman(ata. . razboi intre natiuni. I literar al lui Emile Driant (1855-1916). al lui Rosny Aine.c lupte intre ele rasele preistorice. civiliza^ii rel> ttii. conducand la prabu§irea civilizatiei albe. Razboiul /hi i i lui (La Guerre du feu.

Comandantul atim ii#| franceze proclama ca „lupta dintre rase la care asistA Im i nM se va termina cu nimicirea uneia dintre ele“. Razboiul incepe. ceea ce nu-i impiedica insa dm n*lf ricire sa fie canibali. aproape c niiII > cincizeci de mii de parizieni vor plati cu viata utilizarea null arme.totu§i . fiindca totul le place.212 Intre inger f i fiara „Multa vreme negrilor cunoscuti sub acest nume Ii ■mrtttfl < buit in Europa o coada ca a maimutelor. §i mai mul(i •Iim « m discipolii lui Darwin n-au ezitat sa-i considere ca liin|e nil#* te intre om §i gorila. gratie unei inventii de ultima ora: un gaz otravitor ext. Canibale sunt $i ihttM alte triburi... Europa de niilllA care nu va avea alta alegere decat intre salbaticia negrilul | i fanatismul arabilor.membrii unui alt Ii il>t till „se scuipau in fata pentru a-si spune buna ziua“. Ii revine celei din urma onoarea de a 1 n \ Europa si civilizatia alba. Cea mai mum parte a Europei este ocupata. 1 .. lata Africa de astazi si. de a-§i manca prizonierii de razboi“.. care | utA »x „margele alcatuite din dinti de om. Ceilalti sunt insa pur §i simplu exterminati: trei niilum ne de cadavre §i nici un supravietuitor. cu bucati de ginpu Im| nedesprinse“? „Revenisera la obiceiurile lor sitlbnlli $ ungandu-se ca pe vremuri cu grasime umana pentru a i A | l £ ta curaj.tl bene“.“ Mult mai simpatici . „soldatii cel mai u§or de hranit din mii < * | «n armata neagra. mananca orice. . §i Franta. in caz de victorie. AHIM populatia teda. angajata la randu-i in Orient impotriva „invaziei p .“ Dar ce sa mai spui de „monbouttous“... de eficient.“ Nu e decat o legenda. Islamul n-a reu§it decat partial sa inlature anh>|i <h fagia.... Nu mai ramane de» sa fie stropiti cu benzina §i sa li se dea foe: o mare de fine nil de peste o mie de kilometri patrati. §i un miros respingator se raspandea din ramlmll* lor. In ciuda mijloacelor de prevedere. Cei care nu mananca oameni. sc: Rusia.... Invadatorul e oprit la doi pa$i ile I'n ris.. remarcandu-se prin „agreabilul . Raman doar doua puteri .. conformn(iH I** fiind absolut normala.. Exploratorul Nai lmw| « poveste§te cum au profitat de somnul sau pentai a-i imlm < ghetele.

1909). n . avea m deinonstreze cu ocazia rascoalei §i razboiului „boxerilor“ l i it era capabila sa se repuna pe picioare §i sa se razbune. ilr I'apt. la intrarea triumfala in ib I . Utilizarea gazelor de lupta anunta o istorie care Hili veni din pacate adevarata. umilita. De data aceasta.ii' obsedanta. parea chiar pe cale de a incepe. avand m ochi si ilustradi convingatoare. Iata-ne In pragul secolului al XX-lea! I905 1906: urmeaza Invazia galbena (L ’Invasion jaune. Nu prea se credea. In 1904-1905 s-a petrecut ceva ilc necrezut. Cititorul asista. Pentru prima data o tara asiatica se impunea in fata uui i mari puteri europene. Genocidul e acceptat in hi ii I'atalitate. ca raul cel mai mic in conditiile date. exact sub titlul IVricolul galben“ („Le peril jaune“). fiindN Imncezii promit sa-§i administreze mai corect coloniile! Intn intr-adevar o lucrare impresionanta: cu douazeci de *ni fnaintea primului razboi mondial se prefigureaza deja un r t / l i o i total. Ceea ce frapeaza este insa dispretul fata de Celalalt. §i Japonia vor merge im|ui‘una impotriva Occidentului? Se va intampla poate ceea i r se putea citi intr-un articol publicat la 15 februarie 1905 ilo raspandita revista franceza Je sais tout.i invazia galbena era mai mult decat o simpla ipoteza: iliimea cu adevarat frica. da de a sublinia printr-o ficdune prapastia dintre civilizaII si salbaticie. rolul car^ii precedente fund . pericolul galben devenise o tema curenta si i In. Armata §i flota ruseasca au fost zdrobite de liiponezi. Africa revine in stapanit*ni iiropenilor. povestea e inca §i mai ilinmatica. | (ill derizoriu acordat existen^ei lui. Ce se va intampla in ziua cand i Inna. Nici negrii nu ies complet in pierdere. Spre 1900. intr-o invazie neagra.Un secol de infruntdri 213 | Knzboiul este castigat de albi.i. iiniia cditie. China. Jitponia devenise deja o putere regionala §i se apropia de iniutul de putere mondiala. §i implicit de ajustifica dominatia europeana. de§i la o scara mult mai mo­ di Kin. dar nu intru totul supusa. acest imens rezervor uman. §i in orice caz mai plauzibila.

in Aufzwei /V * * # neten. mai inteligtflH mai rationali. Pamantenii se revolta §i izbucne§te razboiul. in calitate de pictor. mai bine dotati tehnologic. Batalia e pierduta.“ 1897: vin martienii! Specialistii domeniului sunt kmtj Lasswitz ?i H. mil iih text din 1904: „Pagodele. intelepti §i lipsiti de agresivitate. promotor in 1900 al coalitiei impotriva „boxeillw §i autor. mai frumosi. Coalitia chino-japoneza gaseste in fata ei slalo •it ropene nepregatite si lipsite de solidaritate. nereusind. Si totu§i ceva nu merno. de lip h? cidental. la pit Ihmi* le carora se afla. Martienii sai sunt oameni ca §i noi. foarlo «l guri de dreptatea lor. martienii Tntelcy | l | tuatia §i se intorc pe planeta lor. . sfar?esc prin a instaura un protectoral asiipr# lor. inlantuiti. al unui vast tablou alegniu i* prezentand conflictul dintre civilizatia europeana $i a a. inclusiv I uni* incapabila sa reediteze impotriva galbenilor victoria ta cu zece ani inainte in fata invadatorilor negri si musul.H l cul Buddha.. caricaturile §i limbile monosilnltj ce vor inlocui splendida noastra civilizatie ariana. Singurul eoitylM de pericolul galben este imparatul Wilhelm al II-lea al • ii i maniei..214 Intre inger f i fiara Paris a celor doi imparati ai Chinei §i Japoniei. si aslit v« fi inceputul reintoarcerii la animalitate. Europa este ocupata in intregime.. sum m il mati de cele mai bune intentii. o intalnire care promite initial sa fie pasnica dim avantajoasa. Din loll cire. asidnf cu bine. I o lipsa de comunicare intre civilizatii de aceIasi tip dar Imii te diferite prin gradul lor de evolutie. incearca sa-i convinga pe pamanii iil §i. Cel dintai prezinta. mai putin diferiti decat chinezii sau ih-^iM Sunt chiar mai buni decat noi. iar Kaiserul cade pe t de lupta. $i ce va mai urma? Ne-o spune Charles Richet (1850 I') tH viitor laureat al premiului Nobel pentru medicina. imparatii Germaniei $i KmiM Cartea capitanului Danrit prezinta detaliat istoria m< cuceriri.G. . asadar. Totul se termina. Martienii. dar problema ramane §i e grava: aceea a ineompu tibilitatii intre civilizatii. Wells. In plus.

hranindu-se cu sangele lliiiimlelor lor domestice. aveau sa continue un mers ascendent. ( 'onceptele sale cheie. icdactate in 1871. Omul occidental §i imiul. „La Belle Epoque“ sfar§e§te in MImiijte: se aduna crizele interne §i amenintarile din afara.i rece. mongtri cujudehi. .. Sei ulul al XX-lea urmeaza secolului al XlX-lea. dar pentru cat iim Maine.isi logica a dispretului §i a dominafiei care i-a asigu> ini Mapanirea planetei. Suliininat de mii de pericole reale sau imaginare.. martienii vor pieri din pricina bacteriilor terestre fata de care organismul lor im m poate apara. $i vampiri.i tm sc instala pe o planeta vie. Occidentul este salvat. Sunt martienii lui Wells. Cu lu|ii simbolizeaza primejdia.Un secol de infruntdri 215 In ticela§i an. a fost mai curand o epoca optimista. i mtr-o stare de sclavie inca mai rea decat cea practicata M seama negrilor. Ernest Renan i§i imagina omul viitorului in Mmatorii termeni: „0 aplicare pe scara larga a descoperirilor i .. ilisiantandu-se tot mai mult de maimuta originara. In cele din urma.’ •« chip. Agresorul va avea poate p'. pur si simplu. Occidentul risca sa fie nimicit prin * i . inclusiv a occidentalului alb. care sunt fiinte umane aidoma fti'H IJrmaresc sa-§i paraseasca planeta muribunda pen. asaltul va reincepe. seeolul al XlX-lea.1 Supraoameni sau morloci? In ciuda acordurilor pesimiste care rasuna. unde hrana nu le va lipsi. §i cu deoseblre spre sfar^itul epocii. mult mai perieuloasa. Un complex de cetate asediata m mstaleaza in Occident. . Occidenlill dcvine mai pufin sigur de sine §i incepe sa se teama. este de a ca­ ll. li ! Negrii. galbenii si martienii sunt absolut inter$anjabili. In dialogurile sale filozofice (Dialoguesphilosophiques). o alta expedite. indemnau In o interpretare pozitiva a viitorului. privit in an■ unblu. Iiiniln omului. pe deasupra.. Evolufia §i Progresul. insa miza va fi aceea§i.. inbuleu/a Pamantul.

fauritor al unei noi istorii. Dupa cum umanitatea a ie§it din animalitale. Revolu|ionarii niii patrun§i de mesianism §i de o sete nestinsa de perfceluiiu'. prin forta stiintei sale. i* » ** rului si nervilor sai [.. N. prin metode vizand nun nl controlul reproducfiei. Intlil(ll|( lui Renan pareau ca prind viata. asigurand na§terea propi mlii sau succesor: supraomul.faca pe omul de m * 1 uIIm ci omul insu§i. Cemi§evski (1828 I H 'J) H schita portretul omului nou. a lasat cu mult in urma slabiciunill „omului vechi“.]. Daca fabricarea unei noi biologii umane risca sa ceanl > timp. mit carc . daca nu supraomul. Natura a facut pana acuin ec u | lN HI [. Francis Galton (1822-1911) | tt) blica Natural Inheritance (1889).216 Intre inger fifia r a fiziologiei §i a principiului selectiei ar putea conduce s n• • im | rea unei rase superioare. ii revine §tiin(ei misiunea de a continua opera lir. cel pu(in un om mai bine urin tat §i mai performant.1 0 1 1 <1 . ci §i prin insa§i superioritatea sangelui. IM tr-un roman nu tocmai captivant.G.niA i natura. 1 . carte care (impreiinii alte lucrari ale autorului) punea bazele eugeniei. publicat in 1863..Eroul saunnnu alt zeu decat istoria.. Schimbarea de metoda merita luata in scamn N l< mai e evolutia naturala chemata sa. avand dreptul de a stapani nu m ititi prin stiinta sa.“ Remarcabile cuvinte. au dat tonul in aceasta privinta. Se afla aici originea „omului nou“. Cativa ani mai tarziu. M M l fel divinitatea va ie§i din umanitate.. i§i va orienta perloi (in narea biologica §i intelectuala. Eugenia se prezenta ca nil inta ameliorarii speciei umane.]. dar plitio ill pericole. Un mijloc susceptibil de a-i eliml pe cei nereu§iti din punct de vedere biologic §i de pi duce. dar foarte influent in plnil ideologic: Ce-i de facut?.. A fost cartea de capatai a lui Lenin. pline de promisiuni. de care epoca imbatata de §tiin(a era mai pu| M constienta..im 'i) sa marcheze putemic seeolul unnator. mentalitatile §i comportamentul s-ar fi putut selnni mai repede.

un singur 'iivem. nIIkI ^ destul de mica. evident. nu se mai M ilneau uria§i“.peeia umana va inceta sa mai semene cu maimutele“. Toti i■ nnenii vor fi. lipsite de corp material. gata $i cu casatoria legala. Peste patru m de ani. rasele actua­ ii ls mi vor mai exista. iar femeile extrem de frumoase. o singura limba. Un sfargit t l> il lumii care va veni peste vreo zece milioane de ani. un fel de „gradina planetara“ ingrijita stiintific. In sfar$it.Un secol de infruntdri 217 I i (data ce evolutia actiona fara incetare. in sfar§it.ti. Peste aproape zece mii de ani. fnil. Nici o dificultate nu va mai ■ in calea comunicarii cu CeilaUi. cum avea sa arate >I inlr-un viitor indepartat? Asupra acestui subiect. capul mai mare. IV'iic cinci secole vor domni deja pe Pamant o mentalitate Idliuiiala §i o civilizatie tehnologica §i pa§nica. Aveau ■ dispara §i „bestialele falci primitive1. o singura religie: se intelege. cu o u§oara ramanere in urma pentru !i>m fiindca „creierul feminin a fost tot timpul putin mai ei. telepati. peste vreo douazeci de mii de ani. Nu vor mai i xista decat o singura omenire. Se vor •Ic/volta doua noi simturi: simtul electric si simtul psihic. Flamu m m i ion a realizat o ancheta aprofiindata. i. din care speciile salbatice dispai usera cu totul. Barbatii vor fi exm i 4 lu-m de inteligenti.t‘\ cum o gandise Flammarion in timpurile „preistorice“. avand trasaturi amestecate anglo-saxon si chinezesti. omeniri planetare sau . toti oamenii alcatuind o singura rasa. intr-o carte publicata k IN 4 sub titlul Sfarsitul lumii (La Fin du monde). „corpul se mic§orase. Totodata. biologia §i infatigarea omului vor cunoa§te primeu li inodificari esen^iale: sistemul nervos va deveni mai com­ plex. «ti . omenirii destul timp pentru a se dezvolta pana la capat. „filozofia astronomii . lasand. jocurile nmorului ramanand libere §i atingand rafmamente pe care as­ tazi nici nu ni le putem inchipui. speranta de viata atin(lAnd §i chiar depa§ind o suta cincizeci de ani.nut decat cel masculin §i a continuat mereu sa gandeastti pu(in altfel“. Bolile vor fi complet invinse. a$a Natura va fi controlata §i disciplinata. 9 1 .in liinte invizibile. care se afla prinne noi“.

vedea lucrurile cu totul altfel.Masina timpului. il stim deja.. ceilalti. in 1893. L-am intalnit cand cu invazia mai|u nilor. Cativa ani inainte de Rti. Medii sociale diferile vm sfarsi prin a produce fiinte diferite. mostenitori ai proletarilor. dar va fi lipsit iIm orice urma de emotie umana. incapabili de a gAln S de a se apara. locuitorii Pamantului in anul 802 701 (The Inn. Deosebirile de ordin intelectual si chiar fi/ie < Im venisera deja destul de promulgate si. Primul. a societatii occidentale insesi. descinzand illii elita burgheza. Well*. disparitia omenirii. pm punand cititorilor doua modele de evolutie. Tot Wells a pm 11 . vicleni si cruzi. micsorarea maimlm picioarelor si maxilarelor. asadar. Machine . si mai nelinistitoare. care traiesc in locuinte subtcimu acolo unde stramosii lor au fost candva obligati sa coh(mri| se hranesc cu camea eloilor! Poate ca o solufie mai buna decat aceste doua varianlo ui fi fost. H. Omul anului un milion va avea o inteligenta putemica. pe eloi m pu morloci. si am precizat atunci stransa legatura dintre mar(iamil de astazi si omul de maine. sunt fragili si imbecili. Evolutia aceasta va continua pm irt in ziua cand nu va mai ramane din om decat un cap ii w i im prevazut cu maini subtiri in forma de tentacule. intre elilfl t l | proletariat. El constala tendinta spre diminuarea partii propriu-zis animale a Coipit lui uman: pierderea dintilor §i parului.. este evident o istorie optimista I M i celalalt mare specialist al viitorului indepartat. partirea omenirii..G.. Cei dintai. loml lumilor. Iata-i. pur §i simplu. potrivit legilor evnln tiei. sunl pit It l i monstruosi. Insa o alta evolutie.. nu puteau decat sa se amplifice. Vom deveni supraoameni s * a ficandu-ne complet umanitatea. Wells a publicat un eseu intitulat The Mini of the Year Million (Omul anului un milion). Scriitorul n-a facut decat sa proiecteze spit* viitor motivele de neliniste care framantau Occidentul.218 Intre inger f i fiara Ca ne place sau nu. era in curs. 1895). Generatia sa respira deja un an de sfarjjit de secol. dintre care nu I unui nu stralucea prin optimism.

Dupa el. vor inflori in locul lui [. 1905). tot n^a cum alungam noi acum bizonul sau capra salbatica?“ Da.. la lupta dintre specii. in cartea sa La Creation ( Creatia) . i eva §anse. Evolutionismul a multiplicat ipotezele. Wells le arata pe punctul de a pomi la asaltul globului. ar fi posibil. Ar fi instructiv sa privim in jurul nostru pentru a 1 descoperi pe eventualul succesor. Fumicili.i duce.. 1894). a§a (um omul stapanesjte astazi animalele? Fiinta aceasta supenoara va alunga specia umana in paduri sau pe insule. Sa fie oare posibil ca o fiinja iiperioara omului sa apara intr-o zi.]. §i ca tille viep. Deja mi 1870. In The Empire of Ants (lmperiulfumicilor. cum s-au dus amoni|ii §i trestiile primitive. fiinte sociabile. pentru a 1 subjuga. disciplinate. Se revine astfel la infruntarea. Dupa cum e posibil ca omul sa ajunga s:i se perfectioneze pana la limite de neimaginat. perseverente. .Un secol de mfruntari 219 problema in eseul sau The Extinction of Man (Disparitia miiului. lasand toate eaile deschise. Edgar Quinet imgea urmatoarele concluzii din evolutionismul darwinian: Irebuie sa ne obi§nuim de pe acum cu gandul ca omul se v. mai complete si probabil mai reunite decat a sa. ar avea .poate. apogeul unei specii este in genere iirmat de o prabu§ire rapida.

in ciuda ii|>n rentelor. S-ar putea crea „la capatul a cinci sute de a n i <i 1 . Figurile alteritatii radicale au invadat biliul nul continent. Nu i-a folosit la nimic faptul ca impartea aceo«|| casa: era cu atat mai periculos cu cat acfiona din in te rim Sub masca lui se ascundea un suflet diferit. O igiena biologica. Dupa ce reteta fusese aplicala atilM vreme asupra altora. in paralel cu perfectionarea om it lui „sanatos“.nii unei societafi angajate pe calea viitorului. venise vremea sa fie incercata §i in p m pria locuinta. nii evoluau de preferinta in decor exotic §i mai ales aft u mi.nationale §i sociale ... era la fel de departe de „omul normal1 ca s 5lba li 1 cii sau extratere?trii.V Triumful imaginarului Reconstrucfia omului: de la proiect la tragedie De la un razboi mondial la celalalt. subm. Selecfia um<in.se inmultisera §i se a n on tuasera deja in seeolul al XlX-lea. ura a cuprins Im •>» |i Fisurile .i (La Selection humaine) este titlul unei carti publicate do Charles Richet in 1919. nici mai putin decat „regenerarea natiunilor $i a o. Primul Razboi M oihIIn) §i rastumarile ideologice.. Nici un scrupul de ordin moral nil cadea sa se opuna eliminarii lui. „Celalalt“ a devenit dusmanul care t r c b n li zdrobit. Eugenia a ajuns la apogeu. sociale ?i politice. care au uin iitl au exacerbat imaginarul diferentelor. sociala §i morala parea absolut nece .i menilor1. Pana atunci. Ea se traduceit prin neutralizarea Celuilalt. Savantul francez preconiza nici m at mult. dupa cum supraoamenii populau planetele sau viitorul indt partat al Pamantului.

acest iiiciinoscut.. La fel ca in schema lui Richet. prin toate mijloacele posibile.“ Pentru a-i elimina pe indezirabili. cand Europa septentrionala.ire ic procedeze totodata la eliminarea „anormalilor“. doctorul Carrel nu ezita sa recomande ca­ mera de gazare. Merita incomparabil mai mult sa-i fortificam pe cei care sunt de buna calitate [. care in cartea sa Irvenita un bestseller. 1936). T relutie abandonata ideea periculoasa de a-i ingradi pe cei pulornici.]. pe cei «arc poseda un potential inalt.]. Printre '? in. Trebuie sa cautam. Miza era. §i cu o inteligenta extraordinara“. Tot oameni ar fi.a umana admirabila.].. mai precis al albilor cu negrii §i cu galbenii. avand ca model individul sanatos“. §i de a face astfel sa se inniulteasca mediocrii. Societatea modema trebuie sa amelioreze rasa umana. cet inconnu (Omul.. E calea pc care s-au angajat totalitarismele.i a celor slabi. supusa unui climat extrem . luureat al premiului Nobel pentru medicina. carora. Este acela de a-i dezvolta pe cei putemici.. Trebuia. cu orice pret. §i sa . printre copii. si sa-i dezvoltam cat mai complet posibil [.Triumful imaginarului 221 tit . micum.. cei slabi trebui hi sa dispara. Argumentele au fost reluate de Alexis Carrel (1873-1944). A fost o vreme. in epoca glaciara. dar oameni fru­ itin t si viguro?i. eugenismul este tndispensabil [. lodele recomandate. o specie umana sanatoasa si putemica. Omul nou al nazistilor actualiza de fapt un foarte mitologic „om vechi“ germanic. acorda un loc semnificativ reconstructiei llm(ei umane.. A i Icvenit evidenta inutilitatea eforturilor depuse pentru a-i ameliora pe indivizii de proasta calitate.. L ’Homme. asadar. i'liberata pentru totdeauna de orice fel de rebuturi. iar cei putemici sa devina si mai putemici: „Nu r decat un mijloc pentru a impiedica predominarea dezastruoa. „sa se puna ordine in societatea modema. Pentru perpetuarea unei elite. de a-i ingriji pe cei slabi. urma sa li se interzica dreptul de a se casatori. trebuia mai ales „sa se evite orice M incstec al raselor umane superioare cu rasele umane infe•l«> “.

Metodologia parea simpla si eficienta.nazista si comunista .. lata-i in sfarsit identifica^ | »ii " panii istoriei. tul nazist prevedea pur si simplu „cura(irea“ descent lor de elementele impure rezultate din amestecurile Omul viitorului. in paralel. transfonnase maimu(a in him tot munca avea sa transforme omul in „om nou“. I )c iittft menea. departe de a se comporta ca un supraom. In ciuda promisiumlin Si aparentelor.222 Intre inger fi fiara de aspru. Simullau trebuia devalorizat presupusul sau adversar.. Mum umi intai: munca. cat si biologic (mai putemic. potrivit lui Engels. un voluntarism bioliinli pentru care nu mai exista cuvantul imposibil (deja Mu IiiiIh Si Lisenko dadusera tonul. » plante). aim in sens mental (imaginativ si dinamic. nu permitea decat supravietuirea celoi | i> i* g iu t| | S-a nascut astfel o rasa minunata: rasa nordica (sau mhim zi§i $i indo-europeni sau indo-germani. Profesorul Bogomole( promitea omului com m nut o speranta de viata de pana la 150 de ani. unde fusesera plain|i intai. asemenea germanului „ideal“. o noua pedagogie.. om u l nou nu era pana la urma decat o rotita intr-un mecanism mi membru neinsemnat al unei colonii umane. . tot ce se indeparta de norma not . omul nou imaginat de experien(a cnnnimtH ignora complet ereditatea in beneficiul unei filozolii tla iiu lii^ miste. pe cei care au mers in fruntea omenirii. rezultata in egalrt hm sura din noile conditii sociale (inlaturarea exploatarii o m u lu i de catre om) §i din injectarea unui ser care-i poarta nuim Ii Ambele versiuni . Societatea noua va crea astfel un om diferit. in nordul Europei).. „deplasa(iin » h viciu ideologic. cu accent t * clusiv pe colectivitate... trebuia It# blond. Pentru nazisti. chiar pana la div umanizare. antiindividualista. devotat comunitatii). inalt si dolicocefal! Dimpotriva. din Asia Centrala. m a i it* zistent).1 111 . Nu ajungea insa sa fie pus in evidenta omul nou. Si. modificand dupa voie soimilr i|. dar lipsit de eguiniti.privilegiau o | m temica incadrare sociala a individului.

atunci cand Pamantul proilucea . a fost proclamat evreul. dar diferit prin excelenta. I ocuirea planetelor parea o posibilitate stiintifica. Pickering cauta urme de vegetatie lunara.H. menita marginalizarii sau exterminarii.pentru a deveni n totul diferi(i . #uiiiiini§tii §i-au gasit tinta in dusmanul de clasa. in Europa medievala. capiIdlistul sau chiaburul. La randul lor. se „incununa“ u l*il> l.§i in ce ritm! . Partizanii vietii pe planete dadeau o ultima lupta.au capatat trasaturi fizice respingatoare.1 Marte a murit. Dupa ce vanase canale pe Marte. nici un astronom demn . insa un Marte revazut la cote mai modeste. apareau in caricatura sovietica cu I'ormari animalice. incepui* d u p a cum am vazut. Aparatorii canalelor pierdusera partida. cel putin planetele astronomilor. savandi si scriitorii vorbeau cam aceea^i limba. traiascd martienii! Mai era nevoie de martieni. s-a ' <i illcat astfel intr-o maniera tragica.peranta. Cu exceptia catorva epigoni entuzia§ti ai lui Lowell. o lunga piric de deformare imaginara a unei comunitati. I . ( apacitatea perversa a imaginarului . Du^manii de clasa.Oameni diferiti? Planetele erau orit urn in pierdere de viteza. ii ii prezentarile antisemite. la alegere. „Ceilalti“ I n s t impovarafi cu toate viciile $i chiar . evreul aveaun profil caracterislli infatisa semne de degenerare. opus punct cu n i modelului arian. Pe la 1900. de pore sau ilf curacatita. Dar singura speranta autenlica ramanea tot Marte.Triumful imaginarului 223 t it ilcvenea diferit. in termeni biologici $i ideologici modemi. W. fara mare ■ . apropiindu-i. Deja nu mai era.de a transforma un semen intr-o fiinta i ii lotul diferita. Proiectul refacerii omuIm s-a inecat intr-o baie de sange. Inndca planetele scriitorilor §i ale utopi§tilor se aflau putin in intarziere fata de ora stiintifica.a unui imaginar Inurte ideologizat .

inert «# mai facea o u§oara concesie.i mm supravietuit. s-ar fi putut admite. si-nim ta era nemiloasa: conditiile fizice ale planetelor se aralnu >it totul defavorabile vietii".run care. intotdeauna se gAsoiHj De pilda. insecte.m Iim definitiv adresat Omului diferit in intreg sistemul solar Doar daca nu s-ar gasi o solutie. noua editie in 1951). in plus fata de vegetatie. abatele Th6oplill# Moreux (1867-1954). constata disparitia canalelor. Life on Other Hoi /* /♦ ( Viata in alte lumi. brousli ft melci! Adio. universul cald §i umed mm ginat cu cateva decenii inainte. De data asta. eventual. martienilor. Se putea de altfel iglttt ra opinia oamenilor de stiinta.Nn aceea§i era parerea compatriotului sau. Pentru Marte.i mlt# zidurile imaginarului literar. pe urint le abatelui Moreux.R. incat . unui dintre marile nume ale popiilmI zarii astronomiei.224 Intre inger fi fiara de acest nume nu s-ar mai fi compromis in acest fel. ceea ce insemna un . ca manifestmi < U viata nu admitea nimic peste nivelul plantelor inferioatv Marea „curatenie“ a culminat in 1940 cu cartea aslimm mului britanic Harold Spencer Jones. A slin nomul francez E. Bun mum. conslmlli din alte elemente §i pe alte principii. devenea un desert arid. de§i diminuata. „muschi uscati" §i „licheni“. Venus. el schita un portret al planetei ro§ii mai upimi|H de infatisarea Lunii decat a Pamantului. organizandu-se rezistcn(. lip sit de cea mai mica picatura de apa. < Im se pronunta in favoarea existentei unor manifestari biolopu i inclusiv. \nLa Vie sur Mars {Viatape Marte). Cu cm nu mai generos vulgarizatorul §tiintific francez Pierre Ronv. specialist . animale si poate chiar fiinte umarn. in 1941 (Mars terre mysterieuse . pamdnl win terios). populate de o hound . inca vreo cateva decenii.Marte.M. Antoniadi (1870-1944). pe vecie. multiplica romanele seriei martiene. pul'll cata in 1924. accepta. Sunt anii cand E. se putea miza pe o via^a altfel alcatuita.il mm tei probleme §i autor al unei ample monografii: La PlnnOlt Mars (Planeta Marte. $i toluol viata pe Marte era atat de putemic inradacinata. 1930).

). In ciuda tututm argumentelor adverse. I i i cartea sa A Journey to the Earth s Interior (O calatorie \ r interiorul Pamantului). tinutul era locuit de o rasa foarte asemanatoare cu „galbenii“ nostri. oameni preistorici §i m!rico§atoare reptile. organisme colecti*c sub forma de „nori“ la Olaf Stapledon etc. Potrivit cercetarilor sale. in care f voluau. Incidenh 1pune in evidenta doua reguli esentiale ale imaginarului 1 . Nu lipicau nici originalii care continuau sa ia lucrurile in serios. oameni-animale. individualism. S-au gasit unii care i creada ca incepuse de-adevarat invazia martieni lor. aventura. s-ar zice. la ms. imaginand vie|i structural diferite: fiinte imateriale Bin minerale insufletite la Rosny Aine (Les Navigateurs de I'in/ini .G. ilifuzata la 30 octombrie 1938. I schimosii ?i chinezii ar fi venit din centrul Pamantului! Kantezii. Plutonia lui V. oameni-plante.. exotism. Gardner a devenit un fel de I owell al centrului Terrei. Marshall B. i nuibali. „intraterestrii“ nu beneflitisera nicicand de favorurile §tiintei. in 1920. Dar tot atunci linn scriitori incearca sa depa§easca dificultatile de ordin sti. In versiune sovietica.Triumful imaginarului 225 iIrtliTie de fiinte umane diferite (rosii. Mai bine de un milion de oameni au luat in serios faimoasa emisiune radiofonica a lui Orson Welles. in editie />e . cu ciclul sau intitulat Pellucidar. dar fantezii care pot capata uneori o iiiume consistent^. 1925). Centrul Pamantului iipar^inea fictiunii pure. o lectie marxista de antropologie si preistorie). Spre deosebire de extraterestri.. salbatici.itlaugita. Burroughs. ilustrata in epoca prin acela§i I R. care nu era altceva decat o adaplare a romanului martian al lui H.A. negri. formele de viata superioare inca nu abandonasera planetele in imaginarul interbelic.n|ilic. Wells. aparuta in 1913 si. galbeni. sub razele unui soare central.Navigatorii infmitului. Obrucev (1924) relua calea lui Symmes prin nordul ■ ihcriei pentru a descoperi o lume subpamanteana populata i ii oameni preistorici (interesant de pus fata in fata cele doua uTsiuni: la american.

Jocul raselor a continuat imperturbabil de-a lungi. limbn. Germani. jumatafi a secolului.il pi. Mitologia rasiala a nazistilor n .. . Fara sa vrea. japonezi sau martieni: culoarea. in acest caz dinspre fantezia lilrmiA spre o „traire mitica“. Justificarile traditionale ale Omului diferit an in aer.. In cazul mentionat sc ctpil ma un sentiment de nesiguranta: in 1938. discrin. niolnil terestru putin susceptibil de a mai rezerva surprize.i | a la u§a. tit mi Pamant neexplorat pana la capat $i de un sistem planelm tl*t chis viefii. climatul menial »• schimba. de conceptiile rasisti-. carcia (> ) diferit se cadea sa-i dea un raspuns pe masura. nazi§tii au fost prim ipnlll gropari ai rasismului. si o deziluzie stiintifica: sfarsitul planetelor Odata trecufi de mijlocul secolului. El beneficiase. razboiul balc. Psihoza declan§ata de Orson Welles dovedea ca extrait i>? trii erau a§teptati. Cumplita sfidare. laolalta.226 Intre inger fi fiara alteritatilor si ale imaginarului in general: alunecarea In in Itm de la un registru la altul. Ie§isera din paginile romanelor $i sc pis gateau sa ne viziteze. daca nu de-a dreptul indeccn) «4 mai fabrici un Om diferit pomit de la o rasa considerate rioara sau inferioara. Imperiilc itll|| 11111 . Se intampla ca istoria sa fie imnUI In acela$i sens au lucrat colonialismul $i segregarea rntinlil Excesul nu putea sa nu genereze o reac^ie. §i iata rasismul pus la stalpul infamiei. O cotitura ideologica: sfarsitul raselor. nft» zarea geografica sau cosmica contau prea putin fa(a do lapiul fundamental al amenintarii in sine.exacerbeze (insa §i in Statele Unite. devenea mai complicat. 1 fati§a a populatiei de culoare s-a prelungit pana dupa I %(l) Dupa infrangerea Reichului §i dupa toate crimelc comlt#.i Ini ut decat sa. §i amalgamul dintre diversele malt i in lizari ale aceluiasi model mental.. . ^i vln)| pe planete complet anihilata..

S-a aflat cu aceasta ocazie un lucru nou: faptul ca oamcnii sunt pur §i simplu oameni. care a cautat sa domine toate intpoarele de pe Pamant". Tinde sa se impuna sensul strict cultuml al alteritatii. pentru etnologia modema. Exacerbarea culorii reprezenta prin ea insa§i un intreg program. lata o lunga evolutie fata de primele editii ale neeluia^i dictionar. cel pu(in in sensul deplin ■conceptului. Ieri. §i in acela§i timp ierarhiile se estompeaza. Se poate redac1 un intreg tratat de antropologie fara sa se scrie o singura . omul din Extremul Orient a devenit galhcn. astazi. o lume din ce in .Triumful imaginarului 227 ttu antrenat in prabusirea lor un intreg edificiu de prejudecati. nu sa distribuie premii. Candva. ro§u. dispar. §i tot Occidentul a decis ca jocul s.1 . astfel. s-a procedat la „colorarea“ ( clorlalti. Pentru antropologul de astazi. Genetica lamure§te lucrurile pana 1 capat: cum sa imparti omenirea pe categorii pomind de la . „Progresele Kcneticii conduc astazi la respingerea oricarei tentative de *lasificare rasiala“.. Uneori insa sunt negate cu desavar§ire.variabilitatea catorva gene printre zecile de mii cate numara i mmozomii umani“? Nimic nu ilustreaza mai bine aceasta adevarata revolutie mentala decat reinventarea antropologiei.sfara ii. dedramat l n/. se adreseaza culturilor. iar amerindianul.1 data cuvantul „rasa“. Antropologia *ulturala a ajuns samarginalizeze antropologia fizica. afirma Encyclopaedia Universa­ ’ic lis. problema e sainteleaga. ((ccidentul inventase §i multiplicase rasele §i chiar speciile umane diferite. antropologul masura craniile. se poate citi in editiile recente ale micului Larousse. conceptul bioloK de rasa nu e utilizabil“. „Decolorarea“ omenirii i orespunde in mod evident unui nou context ideologic §i evolu(iilor politice din lumea contemporana.ata. Claude I cvi-Strauss a triumfat asupra lui Lombroso. Rasele par pe cale de disparitie. Sunt invocate intr-o forma atenuata. Este o falsa problema generata exclusiv de „dezvoltarea istorica proprie Occidentului.

cel putin la cinema. Si apoi. cat dc . $i nu e vorba numai de rase. Spre 1960. Cine ar mai indrazni astazi sa fabrice omeniri diferilo ilm fiinjele umane de pe planeta noastra? Insa. martienii oamenilor de §tiinta erau deja mor(i. martienii s-au pus la ora „hippit«". Pe vremuri. din motive spin i fice. monstru cartilaginos. c I iimi reala. ele infa|i§au o socirlnK martiana frumoasa si armonioasa. . Minoritatile sexuale incep sfl ll» tolerate.. sau poate hippie la ora martiana. un excelent exemplu pentru tineretul pamantean. intalnirea.! » impuna peste tot. Astazi. nici celelalte planete nu prea mai sunt disponibiU.. Nici un martian la orizont. tint martienii scriitorilor si cinea§tilor se dovedeau inca in tbimn Cronicile martiene (Martian Chronicles) ale lui Ray 11m 1 l bury au aparut intre 1946 §i 1950. pe solul planetei ro§ii §i au transmis pe Pam im imagini §i informatii stiintifice. alrtl de des visata. propunea un Marte liber de orice constrangere nu tin la. Din pacate. orice diferenta. Procesul acesta este exact opusul jocului timli tional al alteritatilor. a fost cam de/am i gitoare. Nici macar vreuu. trece printr-un proces de atenuare.. risca sa fie exacerbata. cu Marte §i cu marfienii. Stranger in a Strange Land (Strain intr-o fara stall na).I't la 1950. S-a pit tut constata in cazul lui Marte ... chiar acceptate. Omogenizarea tindc •. orice fel de alteritatc. sondele spatiale Viking 1 §i Viking 2 au colm rat. romanul lui Robert I I n n lein. Femeia e integrata in cetate. in schimb. in contrast cu brutal ilait i „civilizatiei“ terestre... latura ei „n | # batica" pare cu totul uitata. in 1976. si t it celelalte planete . cu doua filme consacrate at <* tui subiect: un Razboi al lumilor inspirat de Wells §i InnuLi rea lui Marte.dar la fel §i cu Venus. Nici chiar un microorganism. cel putin de iii’vti ie daca nu prin vocatie. 1953 a fost anul inva/n i martiene. atat de diii|ii .ca „Pamanturile cerului".228 Intre inger fi fiara ce mai mica §i din ce in ce mai solidara. Infirmii §i handicapatii nu mai M ini marginalizati.

de . era I'ova diferit. Astfel au disparut extraterestrii din sistemul solar. fara sa lorteze. deplasati-1 in regiunile polare. cu instrumente perfectionate de cercetare. pe scriitori sa refuze eviden(a.. fara sa dubleze miza.. noi statiuni se vor a§eza pe solul sau. astronomul francez Gerard de Vaucouleurs ini crca sa sugereze un peisaj martian: „Luati un desert pe I’ftmant. nici mai mult. sau. in formele cele mai simple. De asta data se va mer)’e pana la capat. l iecare metru patrat al globului e cunoscut in cele mai mici iletalii. inca prezente. a§a ca nu peste multa vreme vom afla . Gratie §i spionajului. publii ata in 1951. In Fi­ nn planetei Marte (Physique de la planete Mars). Sa revenim pe Pamant? Dar unde vom gasi diferentele? In ce colt pierdut? Mai exista oare asemenea colturi uitate ilc lume? Albul a disparut de pe harti. si a unei vieti. nu erau catu§i de putin „pamanturi“. apoi urca|i-l In nivelul stratosferei: veti avea astfel. a existentei vietii in ii ecutul planetei. cu atat mai rau pentru el. scria el. ()mul e om. Spuneti ca planetele sunt nelocuite: vom .pecii umane nici pe Pamant si inca $i mai putin pe planete. nici mai putin. Pana atunci. cu aproximatie.sau nu vom afla . impanzi atunci spatiul infinit cu o infinitate de popoare. Nimic uu-i impiedica. in curand. Dar daca adversarul juca atat de brutal. cel putin. inca se mentine dorinta descoperirii pe Marte a unor minime conditii de viata. pla­ neta Marte. Dar cheful pierise. Astazi pana §i copiii stiu ca nu exisla martieni. fara nici un raport cu Pamantul. era chiar mai rau. Pentru prima data in istorie totul parea cat se poate de clar. §i nu exista alte .cate ceva jnota la actuala edi(ie romaneasca]). altceva.“ Cat optimism! De fapt. Acesta a fost momentul cand imaginarul §i-a dat cartile pe fata. (Si tolujji.Triumful imaginarului 229 lui Flammarion. jucase cu oarecare moderatie. Doar daca nu ni se ascunde ceva. in principiu.

Wells: in abis (1896) §i lui Art Inn Conan Doyle: Prapastia Maracot (1927). cele mai cunoscu te aparfinand lui H. Pe la 1900.G. imaginarul s-a eliberat pe deplin de oricc cum* strangere. 1922). parea logic ca insnli le sa se rarefieze. s-au inmultit. Si astfel. a gasit solutii aparent inepuizabile: oameni ai apelor loculili) o regiune mla§tinoasa din Asia Centrala (Nymphee. Sa notam §i soluble insulare „submarine“. care ascunde forme de via(a inedite.230 intre inger fi fiara o infmita diversitate. 1929). mai ale. plante §i animale (Uimitmi rea calatorie a lui Hareton Ironcastle .. I 1 Tinutulprodigios al cavernelor (La Contreeprodigieusc < '* /* cavernes. Arhipelagun si h i nii s-au inmultit cam peste tot. in timp ce omul §i mamutul coexista intr-o insula de verdeatii i/uln ta in mijlocul gheturilor arctice (Comoara din zapada I $ Tresor dans la neige. 1929) rapesc si poseda tinere Icle . vor fi peste tot. Daca nu sum in caieri. Lumea pierduta a lui Arthur Conan I)oy|| continua sa fie una dintre cele mai reunite „insule pe list til" produse de imaginar. Dimpotriva.L ’Etonnant yot'il ge d'Hareton Ironcastle. in alt loc. Pe masura ce explorarea progresa. Si. Yeti. mare „inmultitor“ de luilli. Oameni-mistivfl (Les Hommes-sangliers. 1 . De la literatura la explorarea reala nu era cateodala ih cat un pas. aceasta actiune de salvare tinea in prim i| i! u de fantezia literara. Picior Mare si cei cinci domni X Au inceput sa se contureze insule noi. afirmandu-§i adevarata vocatie: aceea de a oiyn niza lumea dupa cum ii place. 1896). Colonelul Percy Fawcett (1867-1925) a dispa rut intr-o ultima expeditie menita sa regaseasca o „civili/» tie pierduta" situata geografic in acela§i loc cu „lmiii ii pierduta“ a lui Conan Doyle. iar oameni cu solzi traieso in tr-o savana unde totul e diferit. Si chiar §i Pamantul. Rosny Aine.

Evul Mediu. Speciile diferite par atat de numeroase. epoca Luminilor §i seeolul al XlX-lea 1-au adaptat propriilor gusInri §i proiecte. Potrivit unor sondaje recente.dar. Nici un motiv nu se opune evocarii lui in conlinuare.1 . cu scopul de a le inventaria §i studia. Intr-o lume cu vocafie tehnologica. Rolul lor e de a izola de a proteja natura inca neatinsa de civilizatie. incat a devenit necesara inventarea unei noi zoolo). Omul salbatic e o veche cuno§tinta. au privilegiul ilc a vedea materializandu-se pe teren figurile care le banmic imaginatia. dupa saizeci §i cinci ilc milioane de ani de cand au disparut. sunt §i animale necunoscute . Si cum credinta poate mi§ca mun(ii din loc. S-a nascut astfel criptozoologia: „§tiinta animalelor inca necunoscute“. se poate constata proiectarea fictiunii literare in lumea reala. dar §i dinozauri in carne si oase.Triumful imaginarului 231 . Omul difenl pe care il adapostesc este omul primitiv. Nu numai cei din Jurassic Park (1993). Revin §i dinozaurii. I )ar nu numai omul. dupa cum o define§te unui dintre fauritorii ei. Sursele invocate de el sunt graitoarc: Douazeci de mii de leghe sub mari de Jules Verne. o bogala colec(ie de reptile §i de mamifere stranii prolifereaza mai peste tot in lume. Inca o data. filmul lui Steven Spielberg. 11% dintre occidentali . bine-cunoscute de initiati: mon§trii lacurilor (ca faimosul Nessie. „insulele“ §i-au ales |)iopria cale. Ele merg in sensul celalalt. care incearca deja sa dea iluzia realitatii. locatarul din Loch Ness) revin in for(a.ii. omul salbatic. Zeii ro$ii de Jean d’Esme „care evoca existenta actuala a unor oameni-maimuta in Indochina“ §i inevitabila Lumepierdu(a a lui Arthur Conan Doyle. pare-se. ca acel Mokele-Mbembe cautat in 1980 in Congo ilc o adevarata expedite. zoologul belgian Bernard Heuvelmans.iu ie§it din paginile romanelor pentru a se fixa in con§tiin| lipigonii lui Doyle §i Rosny sunt partizani fara rezerve e hi lumilor pierdute §i fiintelor diferite care strabat Pamantul.

ii restul corpului. jumatate om. Alerta la yeti“. Pamii) I »n t 1951. in 1958. . e incadrata dc un p. Tintin in Tibet a fost publu ill de Herge chiar in acel an.].n abundent. | t s-au inmultit §i „intalnirile“ sau cel putin „urmelc“ pr t til* le lasa.“ Perspectiva unui contact parea apropiata: „n putea ca yeti.t.. Corpul il are acoperit cu o blititl deasa rosiatica. jumatate a n i m a l . ea a ramas ca intotdeauna putin in intarziere fata dc itn litatea imaginara. este faptul ca s-a raspandit in Iuiiid. aceste benzi desenate au o scmnl ficatie de-a dreptul mitica). Fa(a. Da unele semne de viata. Sovieticii 1-au intalnit in Pamir. sa ia loc printre animalele rea lc" . profesorul Pruiiltt A unnat o intreaga discutie in presa sovietica. yoll continua sa fie cautat. sub semnatura lui Claude Passarelle. O cculcnliilil au mu§cat momeala cu nu mai putina lacomie d e c a t in?li S-au pus pe picioare expeditii pentru a rezolva enigma . Tibet. era descris ca „o creatura tica (trei metri inaltime). mai deschisa la culoarc d r. A fost nn t\« ># niment decisiv: pentru prima data. misteriosul p. Prezenta ii e atestata de urme: picioarele Ini mi . S-a reugit chiar mai mult decat atat. cepand de prin 1950. §i avand aspect uman. Cat prive^te realitatea ailcvA rata. fara par. Sa incepem cu cel dintai. in 1957. dar nu pun deloc dispus sa aiba acea „ora de conversatie“ visata c a iu K n de Maupertuis. . In momentul cand scriu aceste randm i. n-a pierdut nici o ocazie de a se manifesta. intr-o punere in scena m in in u m reconstituita potrivit marturiilor.. Yeti a luat loc in !'> » '> intr-o lume oarecum mai reala ca realitate: seria aventm iItm lui Tintin (pentru francezi. formidabil de robust [. titra Science et vie in a p rilic I N.. Ceea ce impresioneaza in n i m . i sonaj s-a aflat in fata unui om de §tiinta. Regele oamenilor cu b litn l ■ fara indoiala vestitul yeti.Npm certitudine. locuitor al muntilor §i p o d iiiill lor inalte din Asia Centrala (Himalaya. Portretul celui crtult) figura in toata splendoarea.232 Intre inger fi fiara sunt convin§i de existenta sa. ccl pmiti o data pe an.

Triumful imaginarului 233 pnorme intiparite in zapada. Vanatorul de „pii loare mari“ (iata o noua profesie!) Roger Petterson 1 a zarit V a reu§it sa. descri^i. unui dintre clasicii criptozoologiei . se comporta tot a$a. era de altfel de banuit. cu alte t uvinte. Dupa Remy Chauvin. aproape ca a fost prins. in 1967. ca §i amerii . Imposibil. Greu sa mai numeri speciile §i subspeciile. Bigfoot („Picior mare“) §i-a inceput cariera in Ca­ lifornia. de partea cealalta a unui rau. sa ajungi la el. pe toate continentele. §i se afla la vreo doua/cci §i cinci de metri. trei tipuri distincte de „oameni cu blana“. Slava Domnului. in Himalaya. de martori. ar exista. Creatura. pentru a fi vazut mai bine. cu acela$i rezultat. Sunt peste lot. liigfoot a pus in aplicare „principiul de eluzivitate". S-a observat din cand in cand (i cate o silueta indepartata. avea doi metri inaltime. a$a ca lucrul ile se complica. in genere e in discutie Bigfoot §i cei din I'amilia lui.mii reali. De data asta. Parea ar fi citit A i c a scris Bertrand Meheust despre „eluzivitate“. „inaltimea lor difera foarte mult: de la 90 cm la 2.1 . yeti nu obi§nuie$te * stea pe loc. apartine deja societatii americane. totu§i. Statele Unite par strabatute in toate sensurile de tot felul tic umanoizi care perturba traficul pe sosele si mi$una in jurul marilor ora$e. Yeti insusi se imparte in mai multe varietati. Abia observat. Se intelege ca toate marturiile unit demne de incredere. aco1 Iicrita cu blana. De un uumar de ani. blanoji ca $i el. Asistam la o veritabila progresie geometrica.40 metri. a fugit in padure. nu trebuie neaparilt sa urci pe Himalaja ca sa ai sansa unei intalniri. intors o data capul inainte de a disparea. orioine poate verifica marturia. evident. Din nefericire.filmeze pret de cateva secunde. in apropierea marilor aglomerapi urbane. se pare ca fuge de oameni. Se poate incerca §i la doi pasi. Unii martori vorbesc despre oameni inaripap §i chiar de fiinte mai misterioase cu aspect fantomatic. dar evantaiul biologic e mai larg. Cam in acelasi timp i ii yeti. nsadar. Verii lui.“ Ivan Sanderson.

1974) ramane unui dintre cele mai ciiimuun Prin anii 1968-1969. El identifica patru tipuri . i n . dispun de un stoc important de oairii ill primitivi..lj „neouria§i“ §i „subhominizi“. * i* 1 care-i numeste „subumani“ (neanderthalieni).1 h . dupa cum am vazut. Partea proasta e ca nu se vedea aproape nimic. Dosarul omului de Neanderthal studiat de Bernard 1 hi v< 1 «l mans §i de istoricul sovietic Boris Por§nev (L’hotnnn I* Neanderthal est toujours vivant . De unde pnN venea? De indiferent unde. unde ar fi fost prins. IVn tru unii. „obuu tul“ era un om de Neanderthal cat se poate de autentic. dn vada vie..ii sa preia §i sa continue o traditie. fiindca circarul s-a facut nevazut in I W>. In aceasta impresionanta panorama. Poate ca din nordul Asiei. noizi cu blana semnalati pe toate cele cinci continenlo.h m umen. .Omul de Neanderthal $ inca in viata. Dintotdeauna. Herodot vorbea deja despre on mcni acoperiti cu blana. daca nu chiar din Statele Unite t him .. Dar de ce sa ne indoim de onestitatea oniu lui de la balci? S-au exprimat doua opinii divergente.ipni transportat in America. Cartea sa despre jihomin#.. un circar american a expus un m . Epoca noastra n-a facut altceva dcc. sau aproape vie. „protopjyiimi. din punctul de vedere al lui Heuvelmans. primitivii afrii iini ocupa un loc aparte. bilul om al zapezilor“ a aparut in 1961 (Abominable '. a supravietuirii acestei specii in plina epoca contemporana. era vorba de un manechin fabricat la HollywO<nl In schimb. ilm pricina ghetii. om-maimuta congelat intr-un bloc de gheata. Legend come to life). Nu mai poate fi vorba. recuperat in Mil rea Bering. Africa a fost continai tul minunatiilor biologice. a intreprins o ancheta foarte amanun(iia >inpti i celor doua categorii principale de oameni salbatici: ihim iM m zapezilor §i oamenii de padure.. cu creatura lui cu tot.234 intre inger fi fiara americane.. de vreme ce oamenii sidbttlli I se afla peste tot. ucis . sau din Vietnam. Problema ramane nelamurilil Si asa va fi pe vecie.

revine cu dinozaurii . Dar mai ales. i atunci de ce sa excludem posibila supravietuire a unor „fo'. pilozitate si culoare. marturisesc ca nu §tiu ce s-a mai inlamplat! .i Ii faimosa „veriga lipsa“. Les hominides non identifies desforets d ’ frique A (Dosarul X.Triumful imaginarului 235 in li umoasele timpuri ale rasismului. care a incurajat-o pe doamna Roumeguere-Eberhardt sa. fie ea §i africana. Aici a facut omul primii sai pa$i. pomindu-se chiar de la folclorul afriean. cat $i al potentialului continentuliu negru: Les Betes humaines d ’ frique (Oamenii-animale A Jm Africa. Lumea pierduta . §i mai ales. ci cinci „domni X“. Cinci „omeniri“ diferite intr-o singura tara. Hominizii neidentificati din padurile Africii. Exact in regiunea unde au fost descoperite i ele mai vechi urme umane. o reactie provocata de nelini§tea tehnologica. sunt cautaji adevaratii priimlivi. nu era deloc rau. (De atunci.nota pentru actuala edifie romaneasca. DossierX. tot ea a reluat subiectul intr-o carte. unei sfidari aruncate lumii „terminate“ de astazi. ca mice folclor. lli inard Heuvelmans a scris o carte erudita. 1980). E insa in acela§i timp. Cu privire la acest subiect. sa fie transfigurat neiill in om-maimuta. De data asta. 1990). in care propune un bilant atat al traditiilor. individuiilizati prin inaltime.ia pe „dom1 iml X“ pe incredere. Jacqueline Roumeguere-EberImidt. §i cum de regula perseverenta i-rasplatita. cercetator la CNRS (Consiliul national al cercetarii iiliinfifice din Franta). Au fost cu totii prezentati intr-o confei infa de presa organizata de doamna Roumeguere-Eberhardt la 2 noiembrie 1978. celui care parea . bogat. a§a i-a zis. dar inca bine-sanatos. politicos. batran poate de doua milioane ilc ani. au aparut nu unui.lumea pe care am pierdut-o . in Oameni diferiti.) O asemenea multiplicare a primitivilor raspunde cu siguranta unei dorinte nestinse de descoperire. a intreprins cercetari sistematice in imdurile Keniei.ile vii“? Noua sute de intalniri in douazeci $i doua de paduri ililerite: iata o recolta de marturii impresionanta.

Varsta pietrei aurite. Dar chiar odata contactul stabilit. Omul primitiv nu mai e oil minalul sadic imaginat de generajia lombrosiana. intalnim acelaiji opi sod: omul salbatic salveaza o fiin^a umana intr-o furtuna tit zapada. o noua manifestare a vA i stei de aur. care se inspira din el. ocupafii pa^nice §i relaxante. ostilitatea se manifesta mult mai rar decat burnt voin|a. Suntem departe de pitecanlmpn sangero§i din Lumeapierduta. in „realitatc" tmi in imaginar. Pentru unii. stramo§ii no§tri par sa fi prefoial culesul §i pescuitul. Deem uI din Razboiul focului s-a schimbat in totalitate. Mai cut amI decat sa vaneze mamutul. au lasat loc unui gen de seducfie.contacta. Mon§trii do t him ne temem astazi nu mai sunt cei din padurea african. De iimli era agresiv. I 'm 1 . Paleontologii nu mai vor sa „bestializeze“ speciile umane preistorice. „omiil salbatic este un salbatic bun“. Studiile preistorice confirma tendinta spre „normalizaio" Mitul bunului salbatic s-a relansat. s-ar zice. o adaposteste intr-o pe§tera §i ii aduce de mam a re“ (Jean-Bruno Renard). a devenit timid. Intre 1912 §i 1958 s-a pcii f cut ceva in Occident. ceea ce explica §i dificullal** de a. „Simbolizand o forta colosala §i protectoare“. Pare sa vrea cu tot dinadinsul sa-!ji apt u 1 paradisul ascuns de orice atingere din partea societa(n loli nologice. epoca de pin tra redevine o epoca a abundentei. Otravit cu atata tehnologie. N-aveau de altfel „decat sa ridice bratul pentru a manca mere.236 Intre inger fiJiara §i cu oamenii ei cu blana. dispretul sau privii ea i • • • de departe.i | u m mult mai periculo§i mon§trii neinsufletUi crea{i in u/iiifl*§i laboratoarele Occidentului. „In Tintin in Tibet. ca si in Marea teama. < unui occidental viseaza sa respire aerul curat al inceputuriloi I it cateva zeci de ani. Teama. raporturile civilizafiei cu lumea sallmll ca s-au modificat radical. iar viina tul era atat de abundent incat procedau la vanatori seleeli ve: nu omorau decat animalele mai tinere §i cu camea mat gustoasa $i nu luau cu ei decat cele mai bune bucafi1.

al adevarajilor canibali. al caror creier era de altfel apreciat in mod deosebit. „Cocagne et Cro-Magnon“. „In plus. Unele scenarii catastrofice. corturi din piele suspnutc de stalpi de lemn. Este ceea ce ex­ plica fara indoiala nostalgia unui fel de la dolce vita pierduta pe vecie. sfarsitul unui mit extrem dc trainic de-a lungul istoriei $i indeosebi in seeolul al XlX-lea. de unde lusese aplecata ca a maimutelor.. mizau pe o asemenea posibilitate. Atunci. la un sitnplu ritual religios. Si clima se imblanzise. cel putin cei pe care nu-i mancau. Capacitatea sa eraniana pare cu totul convenabila.. dar din fericire inca uepoluata de mizerabila noastra tehnologie. „Canibalismul sinantropilor s-ar putea explica prin motive ilc ordin religios iar antropofagia omului de Neanderthal s-ar intelege prin faptul ca i§i propunea sa incorporeze fortele du§inanului sau spiritul parintelui. in Le Monde. Citate extrase din articolul lui Christian Colombani. dc ce sa mai locuiasca in pe$teri? „Preferau probabil locuin(ele in plin aer. Supravie(uitorii catastrofei n-aveau 1. a devenit dreapta.Triumful imaginarului 237 i n ^ a noastra. la fel ca in cazul unor obiceiuri contemporane. pozitia corpului. mergem cu viteza maxima in directia opusa.“ Nici canibalismul nu mai pune vreo problema. frecvente in anii 1950-1970. candva. Este §i sfarsitul eanibalilor. se terminase cu ghetarii. 27 martie 1993. dovada a bunelor sentimente. chiar pe probabilitatea unei intoarceri. de inferioritate §i brutalitate. colecfionau curiozitati naturale §i i$i vopseau pielea cu coloranti. Doar daca istoria nu s-ar intoarce de unde a plecat. in fond respectabil. o societate de abundenta. omul de Neanderthal e privit cu o anume simpatie. §i. i$i inmormantau mortii.“’ Ce frumoasa era viata de salbatic! Din nefericire. se limileaza.“ Simbol. Civilizatia parea pe punctul de a se prabu$i ca urmare a unui razboi nuclear sau a unei gra­ ve deteriorari ecologice. .

fiindca destul de repedc imjll ^i americanii au trebuit sa renunte in favoarea extratere§tnlm ?i chiar „vecinii“ martieni si-au cedat locul unor vizilalmt veniti din regiuni mult mai indepartate ale universului iti seeolul al XlX-lea. ca un fel de compensatie. Martieni. Astazi au facut un pas decisiv. Iesiti din paginile romandi > i s-au instalat printre noi. Pam zanii unei vieti cosmice asemanatoare cu a noastra reprczcu tau deja 46% din populatie in 1973 si 51% in 1978. Acesta a fost doar inceputul. Extraterestrii n-au intarziat insa sa se alature ccloi ilntirt superputeri. in lailu rii zburatoare. la cine stie ce arme secrete. Acelea§i obiecte erau socotite responsnbll# pentru un eventual al Treilea Razboi Mondial asocial cu m i posibil sfar§it al omenirii. oricum nesigura. americani sau sovietici. cat se poate de firesc. locuitorii celorlalte lumi figurau in ipolt* zele stiintifice si se simteau ca la ei acasa in fictiunilc lilria re. martienii soseau.238 Intre inger si fiara decat sa reia drumul de la inceput §i sa regaseasca asllt I In mea pe care am pierdut-o. amalgam'll „terestru-extraterestru“ functiona mereu cand era voi ha n fie identificata o primejdie. 34% dintre americani credeau in existenta extra terestrilor. inin lumea reala si lumea imaginara. au fost vrt/M te in iunie 1947 deasupra teritoriului Statelor Unite II# chiar la inceputul Razboiului Rece si unii s-au gandit. sau OZN-uri. In 1966. extraterestrii Primele farfurii zburatoare. Credinta in sine ar fi un fapt banal .ce poate fi mai . Pe ecranele cinematogralHni in 1953. pare cu totul abolita. Esecul vietii pe planetele apropiate n-a facut da fll sa intareasca aceasta credinta. potrivit sondajului publicat in Le Monde la 12 mai 1994). Demarcatia. americanc sau im se§ti. Franta oferea un procentaj asemanator (care pare in scadere de cat va timp: 39%. d M iM tul de logic. Zeii nostri.

IWo. Sunt asemanatori cu omul. iar 13% isi exprimau convingerea ca fiinte venilc din alte parti traiesc printre noi. Sunt. pasagerii . Majoritatea extratere§Irilor nu mai au nimic in comun cu cei ai lui Wells sau ai lui Rosny. Inteligenta lor superioara e inca §i mai uimitoare grade puterilor parapsihologice de care dispun. §i Pamantul inca mai putin. Cu mai multe milioane de ani. $tiu tot: universul nu are secrete pentru ei. Un occidental din Evul Mediu s-ar fi simdt mai strain pe insulele Oceanului Indian decat contemporanii no§tri printre locuitorii din galaxii. cu capul relativ mare. evident. in 1985. trebuie sa ne §i semene. mai limitata decat alteritatea terestra de tip traditional. Reprezentarea lor obi§nuita e aceea a unui omulet subtirel. Se semnaleaza insa §i blonzi inahi §i supli. mai mult sau mai putin. mult mai avansati decat noi. potrivit calculelor unei anumite secte „ozeniste“ «au. uria§i de doi metri cincizeci sau pitici cu picioare scurte.26% ilmtre francezi credeau ca extraterestrii ne viziteaza liccvent. Sunt mii de marturii care conftrma realitatea fenomenului. Cautarca imaginara a unor sisteme de viata structurate cu totul ill fel pare sa-§i fi pierdut din interes. Ce e drept. Gama specimenelor e oarecum limitata. Farfuriile zburatoare atesta de altfel inalta lor tehnologie. cam de un metru douazeci. doar cu vreo douazeci si cinci de mii de ani.Triumful imaginarului 239 plaiizibil decat existenta altor lumi in universul infmit? tliir ca este insotita §i intarita de proximitatea §i chiar de micrventia extraterestrilor in treburile umane. un francez din §apte! O data ce se amesteca cu noi §i participa la viata noasna. Spatiul cosmic pare mai mic §i mai omogen decat a fost Pamantul pe vremuri. doar daca nu §i-au luat i n tot dinadinsul aceasta forma pentru a trece neobservati printre noi. si imbracat cu un combinezon mulat pe corp. cu o taietura in loc de gura §i cu urechi ascudte. dur»a o alta opinie. „deghizate“ in oameni. Un mare numar de persoane au observat OZN-urile pe toate latitudinile §i longitudinile globului.

cu parul lung si cu un chip angelic. destinat unei lumi aflate in plin Razboi Rn t «i > chiar in razboi adevarat in peninsula coreeana. cu tit lil albastri si foarte alungiti. Americanul George Adamski (1891 I | se numara printre primii contactati. Trei cazuri „reale“ vor fi de-ajuns pentru a ne da u nl#f despre raporturile dintre extraterestrii si privilegia(ii cmv • m <m bucurat de atentia lor. Innoapteade 19spre20 septembrie 1961. Pe data de 20 nun m brie 1952 a facut cunostinta cu un venusian-in vremca i ami planetele apropiate erau inca locuite -. in timp ce o practica mai recenta si destul de an ««* ii| tica. A reusil *lum sa fotografieze o farfurie zburatoare venusiana si a piibln itl carfi despre aceste intamplari. Adamski s-a tot intfllnii • u locuitori din Venus. Pataniile celor contm lit(I ca §i ale celor rapiti uneori. In 1957. a fost rapit. desi cam ciudata: blonda.Betty si B a rm s Hill au fost rapiti pe cand traversau cu masina statul Maine Rapitorii lor nu erau deloc frumosi: chei. purtator al u n u i in# saj de pace. In anii urmatori. cu o gin a extrem de subtire. S-a intamplat ce se poate presupune. un fermier brazilian de douazeci si trei dc . blond. Se prea poate ca Antonio Villici Boas sa fie astazi fericitul parinte al unui copil extralcu tru nascut intr-una dintre galaxii. in timpul actulm femeia grohaia porceste. de pe Marte si din Saturn. Venu sM M Hl| cu pricina era inalt §i suplu. reamintesc iara§i povcsiilf m zane.nu Antonio Villas Boas.240 intre inger fifia r a lor nu s-au aratat decat unei categorii mai restranse. Tanarul s-a trezit la but dul unei farfurii zburatoare. cu fata triunghiulara. lr |iU ce sa stea ascun^i si nu sunt prea damici cu ie§irile la i mn|4 La fel procedau sfintii si zanele. Condusi in „farfurie“. cu uu n iii obrajilor ie^iti in afara. abia vi/iln la. aceea a prelevarii de organe. cei doi au fost scpa . dezbracat si fata-n fata cu o It meie destul de frumoasa. fara nas. si cu gura fin desenata. pare sa apar{ina in huh) caracteristic obsesiilor propriei noastre epoci. Mai multe grupuri „ozcin a > il considera ca un profet al timpurilor noi.

Cei rare defin recordul in materie sunt „micii negricio§i“. Pana la urma. §i s-ar spune ca au dreptate: nu e nici o placere sa fii rapit §i apoi mutilat de ni§te medici nebuni! Binele ?i raul coexista. Dar iata ca acum incep sa se planga cei contacta|i. in favoarea bunului extraterestru sau cel putin a unui extraterestru „neutru“. Lui Barney i (i a prelevat sperma §i fragmente de piele. lenomenul a devenit nelini$titor: mii de rapiri in Statele Unilc. Examenele medii ale $i prelevarea de organe par deja practici curente. intr-o vreme cand SF-ul parea inca atras de tema invaziei. invazia extratere§trilor i§i schimba complet sensul in comparade cu tradidonala invazie martiana. bunul extraterestru a reu§it sa-i convinga pe scriitorii de sciencefic­ tion §i pe cinea^ti. introducandu-i-se si ditaiiiai acul in buric. lansat la inceputul anilor ’50 §i reluat in repetate randuri. In filmul lui Robert Wise. optiunea e deja facuta. Traficul de organe face parte din folclorul contemporan. Din 1987. in anii urmatori s-au inmultit rapirile. O oarecare scadere spre sfarsitul anilor '70 a fost urmata de o reluare evidenta dupa 1980. nmanoizi cu apucaturi rele. I )e altfel. O adevarata psihoza s-a dezvoltat in anii din urma cam peste tot in lume. identificati in America de Nord. §uvite de par. ei ameninta . exprima fara echivoc bunavointa lor. e adevarat. $i inca de la inceput. ca intotdeauna. „Contactatii“ anilor ’50 au fost martori ai bunatatii §i intelepciunii extratere§trilor. ce i-a ileterminat sa faca atata cale. sunt buni sau rai? $i ce cauta aici. prelevarilor de nnichi ?i bebelu§ilor „in piese deta§ate“. in jurul rapirilor de adulti §i copii. iar lui Betty. Apelul pacii. mult mai putine. in ansamblu.Triumful imaginarului 241 m §i supu§i unui dureros examen medical. Ziua cand s-a oprit Pamantul (1951). in Europa. Apoi. Dar. ce se intampla nu e exclusiv extraterestru. venit printre noi pentru a ne studia sau supraveghea. contabilizandu-se /cci §i zeci de cazuri. din lumile lor indepartate? Bunii si raii i§i impart treburile. ca §i buca|ele de imghii.

Ar fi ridieol sa credem ca istoria lor in cepe abia in 1947! Cert este ca observable recente s-au pm iectat $i asupra trecutului. In sfar§it.6 ani lumina de Pamant (planeta Ummo) s-au in stalat pur §i simplu printre noi.cu mii sau milioane de ani in urma . 1991). locuitorii unei lunu nil > te la 14. daca vor sa salveze Pamantul. printre care Enquete sur les n traterrestres qui sont deja parmi nous. Atat de prezenti in actualitate. Afacerea Ummo se inscrie in acelagi curent pacifist. inla ■ ■ intreaga epoca a carei reelaborare e necesara. Distrugo . pentru a ( i m seama de contributia „vechilor astronauti“ in indrumiiu i . a doua lor patrie a devenit Spania. m * seamana intru totul. mai presus dc tonic ii avertizeaza pe oameni ca trebuie sa renunfe la cursn in armarilor. imposibil a§adar sa fie identificii(i In anii ’60. De§i ne sunt superion. director de studii la CNRS. e o la | i> data pamantenilor. Societatea plam li i Ummo e comunista. O noua lectura a documenti'lni ne-a permis sa constatam prezenta farfuriilor zburatomv in toate epocile istoriei. Ei au ailir. extraterestrii nu sunt cliini ni§te nou-veniti. a religiilor > l a zeilor. a publicat mai multe lucrflfl despre aceasta problema. ei preconizeaza o m m teza intre marxism §i cretinism. Sunt mentionate chiar in Biblie I t par totu§i sa fi apreciat in mod deosebit preistoria. Area lui Noe era o nava extraterestra. gratie lor. Potopul. toate misterele i§i afla raspun sul: originea civilizafiilor. In acest caz.a primilor p. Pentru Pamant. ic n< | zentand totodata o noua etapa in raporturile extratercsii ilnt cu comunitatea umana.242 Intre inger si fiara sa distruga Pamantul in cazul cand oamenii nu vor im t In experientele nucleare. Misterul ummifilor. Insa. Jean-Pienv I'• tit. Les mysteres < > h Ummites (Ancheta cuprivire la extraterestrii care sunt df/ii printre noi. similara celei transmise prin intcrnu dml unora dintre contactati. Sub aparentele unei invazii.i!ji ai omului. Zeii erau ei! Ei sunt cei care au construit megali tii din insula Pa§telui §i piramidele egiptene. a omenirii inse§i.

asa cum vedem in Intalniri de gradul trei. reprezentata prin Cristos. de altfel. Punctul ultim al pove§tii extraterestrilor este cristalizarea unei noi credinje religioase. prin stiinta lor atotcuprinzatoare si prin puterile lor supranaturale. in 1985. Credinciosii vor fi salva(i si ridica|i in ceruri cu farfuriile zburatoare. . Anchetele sociologice demonstreaza totusi ca intre cele doua exista un raport invers. Sunt zei. insa pentru a participa la o era noua de armonie si de pace. cu atat se crede mai mult in extratere§tri. emotie profunda a martorilor. Ei ofera un „inlocuitor“ al religiei. Dar nimic nu se va face fara extraterestri. Se poate crede. sau aproape zei. filmul reali/at de Steven Spielberg in 1977. Adeptii „New Age“ cred ea ome­ nirea e pe punctul sa depaseasca „era pestelui“. Un numar impresionant de „grupuri ozeniste“ asteapta sfarsitul lumii. Deja se lucreaza la un teren de aterizare. pentru a fi primiti cum se cuvine. „Paleoastronautica“ aspira sa devina o adevarata §tiin|a. ca cea anuntata de miscarea „New Age“. intrarea ei intr-o faza diferita. sau vor ramane pe Pamant. mitul se inscrie intr-o formula milenarista. in acelasi timp §i in aceea^i masura. nascuta in California in anii ’60. Ea beneficia/a de o remarcabila audienta. de vreme ce ne viziteaza $i astazi). va beneficia de puteri psihice con­ siderable si de o noua constiinta planetara si cosmica. pentru a intra in „era varsatorului“ in care fiin^a umana. marI'inalizand preistoria conformista §i depa§ita. sonoritate solemna. In plus. printr-o „punere in scena“ foarte asemanatoare: lumina orbitoare. reinnoita. Cu cat se crede mai putin in Dumnezeu. 21% dintre france/ii chestionati credeau ca extraterestrii ne-au vizitat in trecut (cu totul logic. „Coborarile“ lor evoca aparitiile sfintilor. in doua adevaruri revelaIc: religia (ere§tina sau oricare alta) §i prezenta extratere§Irilor. Ascensiunea lor corespunde unui reflux al credintelor religioa­ se traditionale. sau purificarea ei.Triumful imaginarului 243 rca Sodomei §i Gomorei se explica printr-un razboi nuclear. desigur.

trasaturile contradictorii ale celor doua man Iluiill mitice ale epocii noastre. caruia ii datorez unele dintre coiml deratiile precedente privitoare la omul salbatic §i la exit* terestru. 1992. p .- (alta planclfl) (Sursa: Jean-Bruno Renard. pe^tera) Deplasare rapitln O riz o n ta l U ra n ia n v n l l i til ---. intr-un tabel cat se pouli <lt sugestiv. a avut ideea sa adune.244 Intre inger f i jiara De la mitologie la ideologie Jean-Bruno Renard. Iata-le: C aracteristici S tatura C o rp o le n ta Im b ra c a m in te a P ilo zita te a C r a n iu l O c h ii N asul G u ra V ocea C o m u n ic a re a O m ul salbatic M a re M a s iv G ol A c o p e rit cu b la n a M ic ro c e fa l O c h i m ari rotunzi N a s turtit M a re S unete guturale N u c o m u n ic a E x tr a te r c s lr u l M ic S ubtire C o m b in e z o n iuiiImI Fara par pe corp M a cro ce fa l O ch i m ici sau ohlli 1 N as m ic sau linn mi* M ic a sau dcloo Sunete ascutilo C o m u n ic a rc perfecta (telcpnIU'l A rm e P u m n ii sau c io m a g ul (lu p ta corp la corp) Pistol parali/nnl (ac(ion e a/fl In ill* tan(a) V iteza de deplasare Sens de deplasare H a b ita t M ers greoi O r iz o n ta l C h to n ia n (p a d ure . istorie. „ L ’H o m m e sauvage dans te m p oraine " i Ii t ijfl I Analele Universitdfii Bucurefti.

Aceasta noua versiune a Genezei subliniaza inca si mai putemic dimensiunca religioasa a fenomenului extraterestru. ale viziunii evolutioniste a speciei umane. In tabelul de mai sus. atat de diferiti. dintre primitiv §i civilizat. Ray Palmer a remarcat ca unui dintre primii exegeti ai farfuriilor zburatoare. dar apartinand totugi unui singur tranchi. cu figurile sale de o uimitoare diversitate. care s-ar trage. atribuite evident extraterestri lor. S-ar explica astfel mai bine locul nostra. i k)cuie§te in ora$e ascunse sub pamant si se folose$te de masinile abandonate de ace§tia din urma. in 1959. pitica §i rea. afirmand ea bazele OZN-urilor s-ar . Lipsea doar central Pamantului pentru ca sinteza sa fie oompleta. omul insugi . ii gasim uneori impreuna. omul salbatic §i extraterestrul apart! n totusi uceleia§i mitologii. oa !? omenirea noastra. a fost drastic simplificat.Triumful imaginarului 245 : I ! I „Toate aceste contraste.i oamenii salbatici care traiau candva pe Pamant. Dupa 1947. exprima opozi| fundamental^ dintre natura bruta §i cultura sofisticata. Jocul foarte liber al alteritatilor traditionale. redactoral revistei Amazing Stories. din trecut §i din viilor. facea cunoscuta existenta unei rase subterane. explica autorul. text scris in 1945 de Richard Shaver §i pus in valoare de Kay Palmer. Totul se asaza pe trei segmente suceesive ale unei unice axe evolutive. Faptul cel mai lulburator privegte insa^i originea omenirii. ia ilintre forta fizica §i forta psihica. dar totodata investit cu o semnificatie extrem de luitemica. el a gasit o solute si mai ingcnioasa. omul ar ocupa o coloana centrala unde fiecare dintre caractelistici ar fi o medie in raport cu cele doua extreme/4 lata-ne in punctul cel mai avansat al unei mentalitati evolutioniste. dintr-o specie creata de extraterestri. Omul salbatic si extraterestral apar ca cele doua borne. I Remember Lemuria. E o treaba deja rezolvata. dintre subumanitate §i supraumanitate. intre cei doi stramo§i. Omul ar putea s fie rezultatul unei hibridari intre vizitatori extratere$tri §i .illandu-se exact la mijloc de drum. Figuri opuse. exact la mijloc.

Fata in came si oase §i fata cu circuite integrate Omul nu se poate totu$i multumi cu o viata diferita apaniml din spatiu sau din adancuri de padure. cei care cred in extrateresli i regasesc in mod natural mai curand in partea stanga a cm chierului politic. Une nouveUv no yance religieuse?. in stil milenarisl. „Tineri.. due inevitabil cu gandul la temele la vorite ale propagandei sovietice din epoca. Sen sibilitatea ecologica este de asemenea evidenta in reinvcn tarea omului salbatic si a preistoriei.i i alta. extratere§tri.246 intre inger fifia r a afla in interiorul Pamantului. „progrc sista“ ^i „pa§nica“. Les Extraterrestres. 1988) ca mitul extratere$trilor inclina ion siderabil spre stanga. Un alt imperiu subterau ill > tul de des invocat este banuit a se gasi sub Asia Centinlfl (Shambala. locuitorii sai sunt „stapanii lumii". Mai e $i latura politica a acestor treburi. omul strSbnlu un tinut neatragator §i are toate motivele sa nu se simta cliim in largul lui. Insa aceasta lume apt ir combatuta §i careia i se anun^a sfarsitul. Guvemele sunt incapabile. E." Cat despre „ufologi“ (specialist! In OZN-uri). till un nivel ridicat de pregatire. Nu e nici China. S-a aratal iK in (Jean-Bruno Renard. conflicte politice. Cele doua aspira(ii perfectionarea §i intoarcerea la origini . sau „intraterestri“.implica in egala mil sura o critica severa a societatii contemporane. Intre pum disul pierdut §i celalalt paradis inca neatins. ei par atra§i in special de mi$carea ecologista.. m chiar mai rau. amr nin(are nucleara. Ajuns in era tehnolo gica. f| in§i§i. Mesajele de pace lansate in anii ’50 de pasagci n farfuriilor zburatoare sau ideologia ummitilor. se simte capabil sa contribuie prin propriile forte In . poluare. Occidentul. are un nume. mai degraba nereligio^i. sau ?i un. Nedreptatile §i primejdiile se inmul(esc: loin sirea gre§ita a §tiintei ^i tehnologiei. Cele doua teme au ajuns sa fuzioneze. ne ascund adevarul. nici Africa. poate. pur §i simplu. Agartha).

cu un creier de doua ori mai voluminos decat al celei de-a doua specii. in ciuda ratarilor. fapt este ca. chiar daca. cu metode oarecum de macelarie §i cu rezultate mai curand monstruoase. pana la a optsprezecea creatie. Ele au scos proiectul din domeniul „artizanal“.. cel de-al „patrulea om“. doctorul Moreau (H. ultima. Aparitia in 1818 a lui Frankenstein. Omul creat de om. problema fusese pusa. Spre 1900. dar mai ales genetica. mai bine construit decat precedentii: un colos solid si delicat totodata. cat ai clipi. lata omul care ne va urma dupa un cataclism: e deja mai reusit decat noi. cel putin in planul fictiunii literare.. care la randu-i il va crea pe al „cincilea om“. conferindu-i un grad inalt de fezabilitate. Inventia lui. datorata factorilor exteriori sau interventiei omului. in 1932. si asta era esentialul. aparea „cea mai buna dintre lumi“: Brave New World de Aldous Huxley. Doi ani mai tarziu. Last and First Men (1930). creatura nu s-a dovedit prea reusita. si fiinta respectiva. n-avea sa fie altceva decat un creier imens. se remarca mai ales prin realizari de inginerie genetica. doctorul Jekyll (Ro­ bert Stevenson). extrateres­ trii. „savantii nebuni“ ai epocii. Si tot asa. romanul lui Mary Shelley. au rafinat metodologia. mai inalt si cu craniul mai dezvoltat. marcheaza o data in istoria proiectelor consacrate reconstrucfiei fiin{ei umane. Eugenia. la aceasta prima incercare. devine alta. devenea un fapt.G. Primul text important inspirat din noile posibilitafi a fost cartea lui Olaf Stapledon. Metodologia aplicata aici urmarea dirijarea formarii fiintei umane chiar . Wells) sau doctorul Cornelius (Gustave Le Rouge). aspira la randu-i sa se avante intr-o cariera de demiurg. fragil si cu un cap aproape felin. „al treilea om“.Triumful imaginarului 247 extinderea frontierelor vietii. O mica interventie in mecanismul genelor. Urmasul sau. nu-i seamana deloc. se dedica reelaborarii biolo­ gice §i psihice a omului. Este istoria a optsprezece specii umane inlantuite de-a lungul a doua miliarde de ani. La fel ca noii sai zei.

capabile de a sari etapele evolubci. Mutantii au invadat domeniul sciencefiction. rezultati dintr-o manipulare genetica uma na. laborator. fara incetare cu scopul de a-i elimina. De la cainii lui Simak In broa§tele testoase Ninja. ca in romanul lui Richard Matheson. inclusiv triur. fic tiu m h n-a intarziat sa se amestece cu viata. Normalitatea parea demodata. ilu/n d spaime. In epoca noastra. „Slanii“ imaginati de A. combinata dc . Acest text reprezinia o contribute semnificativa la „redefinirea“ Celuilalt in lumea de astazi. fie in cine §tie ce experien(a d. care ne depa§esc prin calita(ile lor biologice §i inteleclu ale. $i uneori de capacitatea de a prevedea viitorul.i sau cea mai rea. gratie unei noi distributii a genelor. Orice solute poate fi luata in considerare.ill fel cu opusul sau: panica determinate de o evolutie accelei ain care parea sa rupa toate puntile cu trecutul §i sa duca iliiet i la dezumanizarea omului. de puteri psihice.E. o intreaga galerie e deja disponibili) §i omul poate deveni orice. / am Legend ( 1 9 5 4 ) . Omul va fi diferit sau nu va mai fi. Ambianta stiintifica a anilor care au urmat celui de nl Doilea Razboi Mondial a contribuit la stergerea fro n t im lor dintre biologia reala $i biologia imaginara. 1 9 4 0 ) sunt mutan(i. a unui razboi nuclear. dispunand de o inteligenta perfec(ionala. I§i au or ipi nea fie intr-o modificare dramatica a mediului. cu scopul de a produce exeni) >> 1< re de serie. Van Vogt (Shin. urmarc. Un fel de rn forie a viitorului a pus stapanire pe spirite. precum telepatia.«l < pilda. Odata ce rasele $i alte categorii umane aspira tot . Perspectivele re v o lu |lo nare ale biologiei au produs nenumarate proiecte.. savantul nebun a devenit geneii cian. onn nirii nu-i mai ramaneau decat doua variante: cea mai hun. mutantul se dovede?te m i perior omului. formarea unor animale. Chiar vampir. Ei sunt respin$i de oamenii „normali“ care ii urmarc.248 Intre inger f i fiara din momentul fecundarii. In general totu?i. specializate dupa cum se credea de cuviin(n C a §i in celelalte domenii la care ne-am referit. monstru dezgustator sau supra om.

printre altele. 1941.Triumful imaginarului 249 mai mult la un statul egal §i uniform. adaptat exigenfelor tehnologice §i sociale ale epocii noastre. Inca o data. Isaac Asimov (1920-1992) a imaginat legile roboticii. in piesa R. Numele e nou. iata-ne obligati sa-i chemam in ajutor pe mutanti pentru a ne satisface nevoia de al­ ternate. ?i mai puternic decat noi? Vom deveni sclavii ma§inii? O creatura inca mai complexa §i mai curioasa este cyborgul.U. Robot. de cate­ va decenii incoace. progrese in acela§i timp incurajatoare $i nelini$titoare. cu alte cuvinte un ansamblu de reguli §i limite precise impuse robotului in raporturile sale cu omul. Putem apela §i la roboti. De altfel. Pentru a evita un asemenea dezastru. soi de combinatie intre om. statuile animate ale Antichita(ii. nu mai putin performant decat robotul. fiinte artificiale fabricate de om cu scopul de a munci pentru el. Ce se va intampla cand va deveni §i mai inteligent. Golemul praghez din seeolul al XVI-lea §i o intreaga serie de automate imaginate pomind de la sfarsitul Evului Mediu.R. ajung sa se revolte §i sa uzurpe locul omenirii. ca §i unele din func|iile sale. mutant §i robot: fiinta umana cu biologia modificata. insa omul artificial are o istorie mai lunga. Omul artificial va fi programat in a§a fel incat sa nu poata face nici un rau creatorului sau (I. intesata cu organe §i stimulatoare artificiale. Un fel de supraom. Calculatorul a invadat nu numai viata reala. intr-o buna zi se va construi un creier artificial la fel de perfecUonat ca creierul natural al omului. urmat de o intreaga serie de lucrari pe aceea§i tema). grefele §i organele artificiale apartin deja . (1920) de Karel Capek. Cine ne poate totu§i asigura ca aceste fiin­ te din metal §i plastic nu vor ajunge intr-o zi sa ne inlocuiasca? Cu atat mai mult cu cat inteligenta artificiala face. cuprinzand. Termenul a fost inventat de scriitorul ceh Karel Capek (1890-1938). ne aflam in fa(a unui arhetip. ci §i dimensiunea imaginara a existentei.

dar nu chiar atat de spectaculos inciil . sau. Manipularea hiolo . Socul viitorului. fuziune reala. sau. umanoizi al caror comportament m Ii de natura umana. bestselk'iul lui Alvin Toffler (Future Shock.250 Intre inger f i fiara unei praetiei eurente. 1970). si iata cyborgul. optimijti sau pesimisti.). la alegm'. a inceput deja. Fata draguta care va surade la ghi§eu. care nu sunt decat masini perfectionate. Nimic nu i-ar mai impiedica pe iimi vrajitori sa fabrice creiere fara corp ori sustinute de corpm i in parte artificiale.a ne complexeze. Inca n-am ajuns pe M j i i i * §i nici robotii n-au reu$it inca sa se umanizeze. Se vor putea fabrica. Fuziunea dintre om si mnsmn. oameni identici. chiar Ini i a recurge la gestatia feminina. ofera o ilustraiv Im panta a unui entuziasm §tiintific §i tehnologie pentru t nu mai existau limite. la fel de bine.de fapt chiar incepuse . „Bamill zarea“ alteritatilor reale se compensa in imaginar prin in ventarea unor alteritati §i mai profunde decat traditional! h clasificari rasiale. calculatoare incoipn rand componente biologice. Asa e. Se vor putea fabrica. In plus. nu doar simbolica. ca §i oameni I'ouil# specializati (atleti. constatam oil In mea s-a modificat mai putin decat credeau pe atunci prolelu viitomlui.. Grefele §i stimulatoarele cardiace nu si an transformat purtatorii in Oameni diferiti.. nimic nu ne opre§te sa renuntam la robotii inlbrini de astazi. toate modelele umane imain nabile.. savanti..cand biologia mmi na va fi orientata dupa voie. n m apropia epoca. supraoameni sau suboameni. Cateva zeci de ani mai tarziu. Inteligcn(a ai tificiala progreseaza. sit fie in came si oase sau are circuite integrate? Socul viitorului exprima fantasmele unei perioade do expansiune. frontiera s-a cam §ters intre stiinta si science n < tion. intre realitate si imaginar. prin metoda clonarii. dimpotriva. pentru a crea roboti adevarati. Potrivit futurologului ameriean. mi meni foarte diversificati. Trebuie mers doar putin mai depm te.

Camavalul imaginarului continua. cu virtuti §i cu pacate ancestrale. Vor deveni candva oamenii cu adevarat „diferiti“? Cine poate §ti? Cert este ca. Pentru primul secol al mileniului care tocmai a inceput. intre 1900 §i 2000. . in primul rand . dar mai repede. Poate doar „incalzirea globala". redevenind salhatici. decat oricand in istorie. daca se confirma. Sunt boli cumplite care au aparut recent . de la mai putin de 50 de ani la aproape 80: intr-un singur secol. Pe langa proiectul pur biologic. Mai incet decat in imaginar. se manifesta (ca intotdeauna) §i idealul transfigurarii spirituale a omului. Speranta de via­ ta a crescut. nici o §ansa sa luam istoria de la inceput. mai mult decat din preistorie pana la 1900! Nu am devenit „diferiti“.SIDA. prelungirea sensibila a vietii). dar §i de a modifica omul in fel §i chip. a codului genetic va conduce. iar descifrarea. E de presupus insa ca multe se vor schimba. inscrisa fiind in sufietul uman.Triumful imaginarului 251 gica ezita inca atat in fata unor obstacole ytiintifice. $i totu$i. sa constatam totu§i ca biologia umana a progresat pe parcursul ultimului secol. teoretic cel putin. Pana la ce va fi. in mentalitati si comportamente. la posibilitatea unor interventii susceptibile nu numai de a remedia orice deficienta. cat $i a unor scrupule morale. sau nu va fi.dar in ansamblu omul e mai sanatos §i mai rezistent. §i in aceasta privinta tot oameni suntem. nuclear sau ecologic in perspectiva. dar nici nu am stat pe loc. in lumea occidentals. in intregime. mersul spre viitor continua. cu inepuizabilele sale ma§ti de Oa­ meni diferiti. se anunta o revolutie biologica de proportii: procedeul clonarii va permite inlocuirea organelor uzate (§i astfel. asa­ dar. cautarea unei alte conditii nu va inceta nicicand. in fapt. §i destul de repede. sa ne dea ceva bataie de cap. Deocamdata. Ce e mai rau inca nu s-a petrecut. Nici un sfar^it al lumii. in conditiile impactului tehnologic §i ale unei lumi care devine tot mai diferita de tot ce a cunoscut pana astazi istoria.

dar pomind de In ea s-a pus in miscare si mecanismul mental susceptibil ill a transforma o fiinta reala in fiinta fictiva. cel mult. acela§i drum initiatic va trece prin insulele universului.i o insula la alta. Omul ill ferit nu reprezinta decat o fictiune sau. §i uneori cln.ieen ta e Omul diferit. contaminarea unoi comunitati umane reale. o ipole/rt Acest model imaginar a eumulat doua performance. Devenit el insusi un extraterestru. Maine. Istoria Omului diferit presupune un dialog nesfar§it inlu imaginar §i real. capacitatea de a se impune in constiinte ca o re alitate de netagaduit.it dincolo de limitele ei. omul va intalni in cele mai indepartate regiuni ale spatiului omeniri asemima toare ciudadlor locuitori ai insulelor terestre. In sensul deplin al termenului. de treaba asta se ocupa extraterc^li n in seeolul al Vl-lea. line ori. intre structurile permanente ale imagine rului si seria interminabila de „materializari“. dc l. in cautarea Absolutului. mereu allcl* reflexe ale ideologiilor si circumstantelor. Sarmanii muritori riscau pe vremuri sa fie rapiti de zane.Concluzii Amestec variabil de trasaturi umane si non umane: . mai mult sail mill putin accentuat. impinse astfel. probu . In pi i mul rand. am propus conceplul il* 1 „alteritate radicala“.defini. Pentru a. spre marginile umanitatii. In al doilea rand. si de sirene. Inclusiv. sfantul Brendan pareurgea oceanul. Ancheta intreprinsa a vizat in prin cipal fiinta diferita lipsita de suport real. printre stele si galaxii. Astazi.

.. Totul e variabil §i ramane in acela§i timp imuabil. planetele au propus nenumarate chipuri de oameni noi §i multiple variante de societati mai reunite decat cele terestre. Este u§or de constatat ca jocul se structureaza in jurul unor arhetipuri. dar care se schimba mult mai putin la nivelul determinarilor profunde. Prin nenumaratele sale materializari. le-au perfectionat §i le-au aplicat. inregistrandu-i cu fidelitate oscila{iile. oameni salbatici.. Tot atatea formule de perfectiune pe care milenarismele secularizate §i utopiile politice §i §tiintifice ale epocii contemporane le-au reluat. In seeolul al XlX-lea. in esenta. ca §i atitudinile schimbatoare ale spiritului uman. Aeela§i personaj poate juca roluri diferite de la o epoca la alta. coeziunea sociala. Redefinirea omului a fost §i marele pariu al crejtinismului.C oncluzii 253 bil.. sexul. puterea. Acum doua mii de ani. acela?i. Este insa in acela§i timp §i un martor al permanen|elor. mereu altul. punand in evidenta unitatea §i continuitatea fundamentals care ii apropie pe oameni. stand de vorba cu filozofii §i ajutandu-i pe savanti sa reconstituie „veriga lipsa“ a evolu^iei. ramane totu$i. care parcurg imperturbabili secolele. Dorin^e §i fantasme combinate mereu altfel. acela§i rol poate fi interpretat de ma§ti care nu seamana intre ele. in chip paradoxal. indiferent de se­ col §i spatiu de civilizatie. creatorul sau.. insula lui Iambulus propunea imaginea unei omeniri noi $i a unei societal armonioase. ca omul real. agresand femeile. Ar fi inutil sa multiplicam exemplele. nemurirea. oameni ai padurilor §i zapezilor. concretizat in viata monastica §i pe insulele preafericitilor. de§i el insu§i mereu diferit. Omul diferit este un martor al istoriei. Omul diferit dovede§te. corespunzand obsesiilor din totdeauna ale umanitatii: cunoa§terea.

u n text-cheie e cel al lu i Jac q u e s L e G o ff. P e n tru fa n ta s m e le b io lo g ic e $i sociale ale E v u lu i M e d iu o c c id e n ­ tal.i>\ i P aris. a se ve de a culegerea Homines. 10. citandu U dliw I in text. „ O c c id e n tu l medie- . 31-39. cu I n mi actele c o lo c v iu lu i intem ii|ln n a l de la B lo is d in 27 -2 8 septem brie 1991. dar n u exista n ic i o lucrare s im ila ra aceslci tin ci cari de sinteza. in Hommes et Betes. sub d irectia lu i L e o n Polml. i Betes (o dezbatere despre rasism . L 'Inde vue de Rome. P en tru c a z u l spe cial al In d ic i 1 este de c o n s u l tat excelenta a n to lo g ie a lc a tu ita de J. 1986. §i n u m a r u l d in 1992 a l Analelor Universihim Bucurefti. in A U B . M . D e sp re O m u l d ife rit in g ene ral. 1975. A n d re §i J. Fi 1 liozat. p p . Paris. 23-29. „B etes.ois H a rto g . C a t despre lucrarile care trateaza aceasta problem a.Bibliografie D is p u n e m de o b ib lio g ra fie im e nsa priv ito are la diversele vm nirt|| de O a m e n i diferiti. la M o n iq u e M und-D opclm „ A u to u r des sciapodes et des cynocephales: la pe riph erie d ans l ’ im a g in a ire a n tiq u e 1 . in AUB. v e zi Pierre V id a l.B run o R e n ard ).N a q u e t. A s u p ra a c e le ia ji tem e si in d e o s e b i a p rezentei C e lu ila li in cetate. Textes latins de I ’Antiquite relatifs a I 'huh \ Paris. propun '. pp . Le Mi roir d ’Herodote. C u p riv ire la d istrib u ire a g e o g ra fic a a a lte rita tilo r in im a g in a m l grecesc. m e n tio n a n d doar co ntrib u tiile folosite efectiv.li it I o selectie. lucrarea fu n d a m e n ta ls este cea a lu i Fran<. „ Im a g e s et im aginai- re de l ’ in firm ite dans la cite gre cque “ . h o m m e s et d ie u x che / les G re c s “ . citat in c ontinuare A I ill I U n e le aspecte speciale fac obiectul dosarului Rencontres et apparitions fantastiques p u b lic at in Cahiers de I’imaginaire. §i Z o e Petre.am bazat in m are m asura pe izvoare. seria istorie (sub d ire c tia L ’Etre-different et ses images (re u n in d lu i L u c ia n B o ia ). 1980 O b u n a trecere in revista a p ro b le m e i. Essai sur la representation de I’autre. 1994 (sub d ir a tia lu i Jean .H ag a .

1946. Vezi C h r is t ia n e D c lu z. C u p riv ire la „ e x c lu § ii“ O c c id e n tu lu i m e d ie v a l (evrei. 1904-1907. v o l. C a m b rid g e . II. vol. de acela$i autor. Voyage autour de la Terre. 1975. 1988.B ib lio g ra fie '. A s u p ra a m p la s a r ii g e o g r a fic e a O m u l u i d if e r it . d ’A r b o is de J u b a in v ille . Bucure§ti.. 1988. Paris. 1984. in lilicate de Jurgis B altrusaitis in 255 Pentru un alt Ev Mediu. M o o r e a scris o lucrare im po rtanta: The Formation . D a ra g h S m y th.geographic “ au XIVe siecle.M irabilul in O c c id e ntul m e d ie val“ . I ‘>91. 1884.il $i O c e a n u l In d ia n : u n o rizo n t o n iric “ . m e . Le Cycle mythologique irlandais et la rnythologie celtique. lepro§i. Descentes am enfers et voyages dans I ’au-dela. intr-un p la n m a i g e ­ neral.la. §i Imaginarul medieval. A Guide to Irish Mythology. pp. 1963. P aris. 41-49. in . P aris. 4 v o lu ­ Les Monstres dans la litterature allemande du Moyen Age. ca §i a alto r tradi(ii fo lc lo ric e . referin^a p r in ­ La Geographie humaine du monde musulman jusqu ’au milieu du XIe siecle. Wild Men in the Middle Ages. 1975. 1982. Paris-H aga. v e zi §i Le Merveilleux. P en tru s patiul g e rm a n ic . G o p p in g e n . §i Les Nains et les elfes au Moyen Age. pp. B ucure§ti. Despre zane. des forets et des Hes. spre calatoriile lu i M a n d e v ille : AUB. Paris. C u p riv ire la m ira c u lo s u l ce ltic. v e zi Laurence H arf-Lancner. „ L e M e m e et 1’ A u tre dans la c a rto g ra p h ie m e d ie v a le " . 1952. P a ­ ris. 1984. pp. 84-110. luc rarile e sentiale sun t cele ale lu i C la u ­ de L e c o u te u x .. Les Routes de I 'autre monde. se p o t c o n s u lta H . R o b e rt I. Les Fees au Moyen Age (Morgane et Melusine. 46-75. representation d u m o n d e “ ). a se vedea. F ra nc is B ar. La naissance des fees). P aris. L ’imaginaire et les croyances en Occident (s u b d irectia lu i M ic h e l M e s lin ). I I („ G e o g r a p h ie arabe et c ip a ls este A n d re M iq u e l. trebuie recurs la impresionanta ancheta a lu i P aul S ebillot. 1988. i se datoreaza §i o e ditie transp usa in france za m o d e m a §i c o o ie n ta ta a aceluia§i text: Je a n de M a n d e v ille . 1993. M o ^te n irea antica ?i i n f l u e n c e o rie n ta le sunt iden- Evul Mediufantastic. P entru im a g in a r u l g e o g ra fic §i b io lo g ic a l arabilor. A s u p ra acestui subiect. M a s s . B ucure §ti. D espre toate aceste subiecte. Mythologie des montagnes. O m u l s a lb a tic al E v u lu i M e d iu face o b ie c tu l cartii lu i R ic h a rd B e m h e im e r. in d e o s e b i lucrarea sa de d octo rat Le Folk-lore de la France. Paris.N e uve . eretic i). Une . C h ristia n e D e lu z a p u b lic a t o r e m a rc a b ila m o n o g ra fie d e ­ Le Livre de Jehan de Xfandeville. Louvain . D u b lin . §i. P aris. 1986.

1991 ricane.1 2 5 0 . tat de L e o n P o lia k o v in . urm ate de Le Cannibale. 1990. Paris. 1959. R a n d le s a u rm a rit intr-o excelenta lucrare e volu (ia him g in ii P a m a n tu lu i: De la Terre plate au globe terrestre. Paris. I ‘Mil D esp re m itu l c o n tin e n tu lu i austral. Xe-XIIIe siecle. 1991). A s u p m im a g in ii C e lu ila lt in g ene ral. A v a taru rile O m u lu i d ife rit in v rem ea R ena$terii sunt studialc tip Le Huguenot et le Sauvage. 1993. Paris. §i M a rth e E m m a n u i’l. C o h e n in Frangais et Africains. 1989 M o n § tr ii sun t interpretati de C la u d e K a p p le r: Monstres. v e zi re m arc a b ilul a lb u m al lu i H u g h H o n o u r. Paris. Pentru im aginea salbaticului indian §i a altor figuri ale alteritatii amc The New (ini den Land. P aris. Essai sur les sources du racisme et des nationalismes. F lo re n ja . Paris. 1982. N e w Y o rk. n ° 2 3 . „ L e N o ir entre l ’h o m m e et le s in g e ". O x fo rd . $i America Magica. Nous et les autres. P aris. 1987 (§i in franceza: La Persecution. d o u a lucrari esentiale: A r m a n d R a in a u d .L . d in A n tic h ita te p a n a in c|w»» n Le Continent nm tral.256 B ib lio g ra fie o f a Persecuting Society. v e z i §i T zve tan T odorov. §i indo L ’Atelier du cosmographe ou I'image du monde a la Rcinu\ sance. P aris. Sa fanmi don en Europe. i n L ’Histoirc. a m u tiliz a t a rtic o lu l lu i C harles WVI> ster. Paris. de Jorge M a g a sic h . Paris. 1994. European Images o f America from the Discoveries to IIn Present. 95 0 . demons et merveilles a la fin du Moyen Age. „ D e fo rm a re a “ n e g m lu i este urm a rita de W illia m B . La reflexion frangaise sur la diversite humaine. A s u p ra a c e lu ia ^i subiect. Power and Deviance in Western luiiti/n . P aris.A iro la §i Jean-M arc de Beer. sub directia lui Jean-Jacques W u ne n b urg e r). R a s is m u l in e po ca m o d e m a este tru Le Mythe arien. Hypotheses et decouvertes. 1971 (n o u a editie: 1987). p p . 1893. 102-104. 1975. in legatura cu P aracelsus. 1980. 1973. v e z i artico lul Im Pierre D a r m o n . §i de G ilb ert Lascaull Le Monstre dans I'art occidental. W . La France et I'exploration polaire.G . m a i 1980. culegerea La Rencontre des imaginaires t n tre Europe etAmeriques (texte reunite de L u c B u re au §i Je a n Ferrari. Les Noirs dans le regard des Blancs (1530-1880). Paris. Paris. „P aracelsus a n d D e m o n s : S cience as a S ynthesis o f P op ular I tr l i e f ‘. m o d e m a . 1991. in Scienze. 1980. Grandeur et decadent «\ F ra n k L e strin g an t: osebi Paris. credenze occulte (Istitu to N a z io n a le d i S tudi su 11< i n a sc im e n to ).

v e zi L u c ia n Sfdr$itul lumii. L u c ia n B o ia . Pentru o descriere a extratere$trilor im aginati in seeolul al X lX . B rux elle s. The Extraterrestrial Life Debate 1750-1900. pp. 1987. Paris.le a . D osarul complet al m itu lu i ta h itia n . Subterranean Worlds. 1987. In ce prive^te .N a th a n . Plurality o f Worlds.le a $i impactul acestui proces asupra im a g in a ru lu i social sunt analizate in cartea clasica a lui L o uis Chevalier. Paris. L ille . 1975. C a m b r id g e . 1986. O istoriefard sfarsiU B ucu re ?ti. B o ia . D e sp re aceea§i p ro b le m a . Geographes et voyageurs frangais au XVII? siecle. 257 A sup ra im a g in a ru lu i geografic al secolului al X V III.M inkel. Fragm entarea societa^ii o ccidentale in seeolul al X lX . 1968. The Origins o f the Extraterres­ trial Life Debate from Democritus to Kant. §i S h e ila F a ith W eiss. aso1999. Paris. la E ric V ib art. Medecins et assassins a la Belle Epoque. 1989. 1993. et naraciale me Reich.le a: Steven J. 1972. Pentru cazul particular al femeii. In fa ti$ a rile $i s e m n ific a tiile o m u lu i salbatic in epo ca L u m in ilo r L ' omme sauvage. De I 'animal a I ’homme. §i Paris. 1989. peur blanche.le a . 1982. Port Townsend. 1983. doua a m p le sinteze ofera u n b ila n t d in A n tic h ita te p a n a la inceputul s e c o lu lu i al X X . Mythes politiques modernes. sub lu i d ire c tia lu i „ O m u l n o u “ al id e o lo g iilo r totalitare este prezentat de A n d re Reszler in Paris. vezi tot Pierre D arm on: Mythologie de la femme dans I 'ancienne France (XVIe-XIXe siecle). 1981. 197-262. Pe­ ril jaune. D ic k . 1958. sunt id e n tific a te de F ra n k T in la n d : C u privire la „pluralitatea lu m ilo r locuite". Tahiti. „ A n th ro p o lo g ie tional-socialism e: heurs et m a lh eu rs d u p a ra d ig m e de la « ra c e » “ . Paris. Classes laborieuses et classes dangereuses a Paris pendant la premiere moitie du XIXe siecle. Ipotezele priv ito are la existen|a unei lumi subterane sunt adunate de W alter K afton. c o n trib u tiile Jo s ia n e B e n o it M a s s in . L 'Exploration imaginaire de Vespace. PP. Homo ferns H et homo sylvestris. „ B io lo g ie scolaire et ense ig ne m e nt de l ’eugenism e sous le T roisiem e R e ic h “ . Paris.263-285. Naissance d ’un paradis au siecle des Lumieres. 1970. The Idea o f a Plurality o f Worldsfrom Kant to Lowell. Paris.B ib lio g ra fie B roc. ciata si alto r tem eri d in epoca (prec u m pericolul m artian). Paris. M itu l „ p e r ic o lu lu i g a lb e n “ a fost tratat de Jacq ue s D e c o m o y . vezi N u m a La Geographie des philosophes. C a m b rid g e . C ro w e . ?i in lucrarea lui Pierre D a rm o n . A n tro p o lo g ia naz i§ tilo r este tratata d e ta lia t in v o lu m u l La Science sous le TroisieO lff. §i M ic h a e l J.

Lausanne. Paris. p ro b le m a lor e tratata deratie de R o b e rt C la rk e . d in A n tic h ita te p a n a in prezent. §i „ L ’H o m m e sauvage dans l ’im a g e rie contempt A UB. lucrarilc Im lit t Science-fiction et soucoupes volantes. 1999. Paris. este re u n ita de ju m a lis t u l J o h n K e e l: I ‘> I ‘> 11 co lectie de fapte b iza re p riv ito a re la o a m e n i sa lb a tici §i extralt it^H i Strange Creatures from Imif I ci ummi and Space. 1985. C a t despre m u ta n ti. 1992. B ib lio g r a fia „ fa r fu riilo r zb uratoare1 §i a extratere^trilor oslc emu 1 m a . Vers une ethnologie des recits d ’enlvvt nu m * trand M eheust: P aris. 1966). 89-99. in rain e “ . I *>/ M. D esp re isto ria ro b otii or.258 a comunismului. L 'Homme mutant. p p . lu i este spus de J o h n C o h e n . 14). P en tru interpretarea relig io a s a a I <\ I > traterrestres. v iv i tre: deux figures de l ’im a g in a ire e v o lu tio n n is te “ . in c o le le lu i Jean . 1990. vers une anthropologie d ’un mythe contemporain. ni I '1 1984. J m i| in Ii > sur les s o u c oup e s v o la n te s “ de Pierre L a g ra n g e . urm ata de Introduction a I’anthro/iolnylp L ’Invention de I ’autre. culegerea p u b lic a ta sub d ire c tia lu i Thierry Pinvltlit OVNI. 1975. csonJlK i dans la science. «| En soucoupes volantes. P aris. S e m n a le z d o a r cateva titluri: M ic h e l D o r ie r si Jean-Pici 1e 11cm dec: Les OVNI {in e o le ctia „ Q u e sais-je?“). 1968 and Science. Une nouvelle croyance religieuse?.V in ce n t §i Jean-B runo R e n im l. L o n d ra . pp. 1992. crearea o m u lu i n o u co m un ist. 1992.B run o R e n ard : „ L ’H o m m e sauvage et PExlriiU u w Diogene. pp. O a m p la p a n o ra m a a a n tro p o lo g ie i (in sensul cultu ral al in me n u lu i) este oferita de M o n d h e r K ila n i. 93-112. 198S. 70 -8 8.I . P aris. in L ’lncwynbh > i sespreuves (Terrain. Rumeurs. 1994. Paris. m -au a ju tat sa tratez te m a c a n ib a lis m u lu i $i e nig m n „|»n le v a rii de o rg a ne “ . A n che te le cuprinse in v o lu m u l Legendes urbaines.m jourd’hui de V e ro n iq u e C a m p io n . Paris. I'm n u lu i. Les Robots humains dans le myllw • i (editie am ericana: Human Robots in A/i ih c u lint . P entru o interpretare sociologica a o m u lu i salbatic actual. B ib lio g ra fie Mitologiu tlliniith B u c u re §ti. Essais sur ledln iiH I M mi It anthropologique. L a u sa n n e . c o ntribu tia esentiala ii apartine lu i Jean-B runo R enard: ris. 1989. v e zi L u c ia n B o ia .

....................... Bibliografie ............................................. II............................................................................................................................................................. 5 7 35 97 159 220 252 254 I..... ......................... U n secol de in fru n ta ri V.............................................................Cuprins Introducere ....................................................................................... ...................... T r iu m fu l i m a g i n a r u l u i ............................ D e g e n e ra t ori p e r fe c t io n a t ? .. Concluzii.............................................................................. IV..... III...................................... C u m se m fa ti§ e a z a O m u l d i f e r i t .................. M o n § tr i §i salb atici ..

. fiecare exemplar e cercetat cu rabdare si migala de pedant om de stiinta. autorul trece in revista toate acele fascinante creatii nascute din mariajul fanteziei omenesti cu istoria. initiator al unei discipline. istoria imaginarului. De la amazoane la extraterestri. Iar expeditia pe care ne-o propune ea reprezinta de fapt o descoperire a spiritului uman si o incursiune in sufletele noastre. ne intriga si ne delecteaza inca o data. Originalul savant.Cartea profesorului Lucian Boia a aparut mai intai in Franta. Cum sa nu te intereseze sa afli cum si in ce pliu al timpului istoric real au luat nastere legendele si miturile cel mai larg raspandite ? Invitandu-ne la o lunga calatorie initiatica si recurgand in permanenta la exemple. de la salbatic la supraom. pentru toate varstele si gusturile. de la cinocefali la mutanti. ne surprinde. Ironia fina si verva sa bine-cunoscute nu lipsesc nici din aceasta carte.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful