Drept administrativ 1 MULTIPLE CHOICE 1. Administratia publică se caracterizeaza prin aceea ca: a. se identifică cu administratia de stat; b.

include si activitatea administratiei publice locale, a regiilor autonome, precum si a altor institutii publice; c. este strâns legată de puterea executivă si se confundă cu aceasta. ANS: B 2. Sunt principii ale administratiei publice: a. principiul legalitătii contractelor negociate cu beneficiarii serviciilor publice; b. principiul ierarhiei autoritătilor si actelor administrativ-fiscale; c. principiul transparentei decizionale. ANS: C 3. Principiul ierarhiei este expresia raporturilor stabilite între: a. organele administratiei publice centrale si organele administratiei publice locale; b. Guvern si ministere, în cadrul unor raporturi de subordonare; c. Guvern si autorităti ale administratiei publice locale, în cadrul unor raporturi de tutelă administrativă. ANS: B 4. Nu sunt principii ale administratiei publice: a. principiul discontinuitătii; b. principiul operativitătii; c. principiul oportunitătii. ANS: A 5. Relatia dintre mediul politic si sistemul administratiei publice se caracterizează prin următoarele: a. între sistemul administratiei publice si partidele politice nu există relatii speciale; b. în statele cu sistem de guvernământ bazate pe existenta unui singur partid politic, sistemul administratiei publice este subordonat structural si functional partidului politic respectiv; c. în statele democratice, bazate pe regimuri politice cu mai multe partide, mediul politic are relatii directe cu sistemul administratiei publice. ANS: B 6. Relatia dintre mediul politic si sistemul administratiei publice se caracterizează prin următoarele: a. functiile de demnitate publică din ministere si cele de conducere a serviciilor publice deconcentrate din unitătile administrativ-teritoriale sunt ocupate de oameni politici sau de persoane agreate de partidul aflat la guvernare; b. oamenii politici sunt cei care au competenta de a elabora proiecte de decizii pe care sistemul administratiei le ia pentru restructurarea puterii executive, cum ar fi, de exemplu, proiectele de legi sau de ordonante; c. sistemul administratiei publice nu are competenta si capacitatea de a intra în relatii cu grupurile de presiune, ca elemente ale sistemului politic, cum sunt grupările sociale sindicale, patronale, confesionale sau ale minoritătilor nationale. ANS: A 7. Relatia dintre stiinta administratiei si stiinta dreptului administrativ se caracterizează prin următoarele aspecte: a. dreptul administrativ nu are un obiect de cercetare distinct fată de stiinta administratiei; b. stiinta administratiei se preocupă la modul general si de dreptul aplicabil administratiei publice, folosind rezultatele obtinute de stiintele juridice; c. între dreptul administrativ si stiinta administratiei există o relatie similară celei existente între dreptul public si dreptul privat, între administratia publică si administratia privată. ANS: B 8. Principiul fundamental al administratiei publice este: a. principiul legalitătii; b. principiul organizării ierarhice; c. principiul realizării programului de Guvernare.

ANS: A 9. Sunt izvoare directe ale dreptului administrativ: a. Hotararile Guvernului; b. ordinele emise de sefii serviciilor publice deconcentrate în unitătile administrativteritoriale; c. doctrina si jurisprudenta. ANS: A 10. Sunt izvoare ale dreptului administrativ: a. hotărârile, deciziile si dispozitiile adoptate si, respectiv, emise de către autoritătile administratiei publice locale: consiliile judetene, consiliile locale, presedintii consiliilor judetene, primarii; b. Constitutiile Romaniei c. contractele administrative. ANS: A 11. Raporturile de drept administrativ au in continutul lor: a. acele relatii sociale, supuse reglementărilor normelor dreptului administrativ, care se formează în legătură cu organizarea executării si executarea în concret a legii si se stabilesc numai în activitatea organelor administratiei publice; b. acele relatii sociale, supuse reglementărilor normelor dreptului administrativ, care se formează în legătură cu organizarea executării si executarea în concret a legii; c. acele relatii sociale, supuse reglementărilor normelor dreptului, în general, si a dreptului administrativ, în special, care se formează în legătură cu organizarea executării si executarea în concret a legii. ANS: B 12. Raporturile de drept administrativ se stabilesc in urmatoarele domenii de activitate: a. numai în activitatea organelor administratiei publice; b. în activitatea organelor administratiei publice si în domeniul de activitate al altor autorităti publice, cum sunt organele puterii legislative, organele autoritătii judecătoresti ori în domeniul de activitate al unor institutii publice sau de interes public; c. numai în domeniul de activitate al institutii publice sau de interes public. ANS: B 13. Cea mai des întâlnită categorie de raporturi juridice de drept administrativ este: a. categoria raporturilor juridice de subordonare ierarhică; b. categoria raporturilor juridice de participare si colaborare a organelor administratiei publice; c. categoria raporturilor juridice de subordonare a particularilor fată de organele administratiei publice. ANS: C 14. Performantele organelor administratiei publice sunt în directă legătură cu: a. calitatea oamenilor care formează personalul acestora; b. competenta si atributiile specifice care le sunt conferite de lege si de actul normativ subsecvent de organizare si functionare; c. capitalul social initial, constituit din resursele materiale si financiare puse la dispozitie de către stat. ANS: A 15. Resursele financiare extrabugetare ale organelor administratiei publice pot proveni si din: a. din retinerea, potrivit legii, a unei cote procentuale din amenzile si confiscările dispuse în cadrul activitătii lor specifice; b. de la bugetul de stat, în completarea fondurilor, constituite din taxe si impozite, destinate functionării institutiei publice în raport cu domeniul specific de activitate; c. din fondurile cu caracter nerambusabil. ANS: A 16. Competenta organelor administratiei publice este acel element definitoriu care le da dreptul sa actioneze: a. acel element definitoriu, care le dă dreptul de a actiona în regim de autoritate supremă în domeniul specific de activitate; b. acel element definitoriu, care le dă dreptul de a actiona în regim de drept

operatiunea administrativă prin a cărei îndeplinire se realizează competenta organului administratiei publice. b. respectiv legislativă. c. un anumit scop. un patrimoniu propriu. lipsa calitătii de subiect de drept civil atrage. În cazul organelor administratiei publice. ANS: A 18. b. organe de conducere. ANS: B 17. dreptul de a lua o anumită decizie si obligatia de a face acest lucru. c. aptitudinea organelor administratiei publice de a actiona pe baza si în executarea legii. Atributia publică este definită ca fiind: a. ANS: B 19. în raport cu care se defineste capacitatea sa juridică. c. operatii administrative si/sau simple operatii materiale. dreptul pe care îl au organele administratiei publice de a participa la raporturile de drept administrativ. personalitatea juridică. ansamblul atributiilor publice si private conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si în executarea legii. Capacitatea de drept administrativ reprezintă: a. b. acel element definitoriu.administrativ. lipsa calitatii de subiect de drept civil are drept consecinta: a. executivă sau judecătorească. ANS: C . b. capacitatea juridică de drept civil. ANS: C 20. ANS: B 23. actul de dispozitie al organului competent al puterii sau administratiei. precum si de cel al persoanelor ce formează colectivul a cărui expresie este persoana juridică. competenta acestora. lipsa calitătii de subiect de drept civil atrage. b. care să-i permită să participe la raporturile juridice . ansamblul atributiilor publice conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si în executarea legii. existenta unui colectiv cu o organizare de sine stătătoare. numit de organul ierarhic superior. b. care le dă dreptul de a actiona în regim de drept public. c. competenta. modul de reorganizare. dar nu si în dreptul constitutional. actul de dispozitie al puterii din care face parte. decizie a organului de conducere. raportat exclusiv la necesitatea satisfacerii depline a interesului public general. învestirea legală cu anumite prerogative. etc. în mod necesar. c. ANS: C 22. c. b. efectuând operatii administrative cu caracter normativ sau individual. Sunt elemente constitutive ale personalitătii juridice a organelor administratiei publice: a. în acord cu interesele generale ale partidului de guvernământ. constând în acte administrative si/sau simple operatii materiale. lipsa capacitătii juridice atât în dreptul constitutional cât si în dreptul administrativ. ceea ce înseamnă o structură internă. lipsa calitătii de subiect de drept civil nu echivalează cu lipsa unei capacităti juridice în dreptul constitutional sau în dreptul administrativ. ansamblul atributiilor publice conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si în executarea legii. ANS: A 21.. competenta de a face acte administrative. Organele administratiei de stat se înfiintează prin urmatoarele acte administrative: a. lipsa capacitătii juridice în dreptul administrativ. în mod necesar. pe baza si în executarea legii. deosebit de cel al altor persoane juridice. Competenta organelor administratiei publice este un ansamblu de atributii publice: a. c. Este element component obligatoriu al organelor administratiei publice: a. c. constând în capitalul social initial. efectuând acte administrative.

b. criteriul functional. c. b. ministere si autorităti ale administratie publice. b. ANS: A 26. Atributiile generale ale Presedintelui României privesc: a. secretari de stat si alti membri stabiliti prin lege organică. primul-ministru. c. legiferarea împreuna cu Parlamentul Romaniei. Guvernul îsi exercită mandatul până la data: a. domeniul politicii externe. ministere. organe locale si autorităti autonome. revocarea si numirea unor membri ai Guvernului. c. constatării rezultatelor alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat. ANS: A 32. primul-ministru si ministri.24. organizarea alegerilor generale pentru Camera Deputatilor si Senat. c. Parlament. Guvern. conducerea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor. durata mandatului Parlamentului. desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru. organizarea sistemului administratiei publice în raport cu teritoriul statului si al unitătilor administrativ-teritoriale. c. c. b. desemnarea candidatilor pentru functiile de ministru. numirea Guvernului sau a unor membri ai Guvernului în caz de remaniere. ANS: C 25. b. b. Parlament. primul-ministru. în caz de remaniere. ministri si alti membri stabiliti prin lege organică b. clasificarea organelor administratiei publice în functie de unitatea administrativteritorială în raza căreia îsi au sediul. b. c. adoptarea unei motiuni simple. ANS: B 28. ANS: B 27. institutii publice si servicii publice. ANS: C 29. al stării de asediu sau al stării de urgentă. criteriul sursei mijloacelor materiale si resurselor financiare. în cazul în care au fost emise cu exces de putere. aplicarea regimului stării de război. c. Guvern. ANS: A 31. b. Atributiile Presedintelui României ca sef al Executivului privesc: a. desemnarii candidatului la functia de prim-ministru. moment în care se consideră că Parlamentul poate functiona din punct de vedere constitutional si regulamentar. ministri. Guvernul este alcătuit din urmatorii demnitari: a. Sunt criterii de organizare a sistemului organelor administratiei publice: a. Limita maximă a mandatului Guvernului este dată de: a. ANS: A . validării mandatelor deputatilor si senatorilor de fiecare cameră în parte. Pot fi atacate în contencios administrativ decretele emise de Presedintele României care privesc: a. criteriul teritorial. ANS: C 30. Potrivit criteriului teritorial. Prin structură teritorială a sistemului administratiei publice se întelege: a. desemnarea membrilor Guvernului pe baza votului de încredere acordat de Parlament. temeiul de drept al împărtirii organelor administratiei publice în organe centrale. organele administratiei publice se împart în: a. c. organe centrale si organe locale.

ANS: C 35. pot fi anulate de autoritatea ierarhic superioară institutiei administrative autonome emitente. prin consensul membrilor prezenti ai Guvernului. Mandatul de membru al Guvernului nu încetează in una dintre urmatorele situatii: a. Avocatul Poporului. ANS: A 36. Proiectele de hotărâri si de ordonante supuse adoptării Guvernului pot fi initiate de: a. în cazul participării la sedintă a Presedintelui României. prin hotărâre a consiliului local sau judetean în raport cu interesul public. .33. exercitarea functiei de deputat sau senator. c. ANS: B 37. Curtea Constitutională. toti membrii Guvernului. institutiile autonome ale administratiei publice centrale îsi desfăsoară activitatea: a. Institutia prefectului reprezinta: a. în cazul actelor care privesc ordinea publică si siguranta natională. majoritatea membrilor. c. b. în urma unei motiuni simple care a vizat activitatea acestuia. exercitarea unei functii publice în serviciul unei organizatii străine prevăzute în acordurile si conventiile la care România este parte. b. b. ANS: B 34. b. ANS: A 42. prin hotărâre a Guvernului. Actele administrative adoptate sau emise de institutiile administrative autonome au urmatoarele caracteristici: a. Au statutul de autorităti administrative autonome: a. Functia de membru al Guvernului este incompatibilă cu: a. b. ANS: C 39. în coordonarea Guvernului. local sau judetean. c. un organ al administratiei publice locale. în urma demisiei. c. Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor in Materia Achizitiilor Publice. c. ANS: A 41. Cvorumul necesar pentru sedintele Guvernului este reprezentat de: a. ANS: B 40. prefecturi. exercitarea unei functii de reprezentare profesională salarizată în cadrul organizatiilor cu scop comercial. prin lege organică. b. sunt sustrase controlului Guvernului. Actele Guvernului se adoptă astfel: a. c. b. c. în afara oricarui control constitutional. Autoritătile administrative autonome se pot înfiinta prin unul din urmatoarele acte normative: a. pot fi sustrase oricărei forme de control. ANS: A 38. sub controlul exercitat prin diverse forme de Parlament. b. b. în urma pierderii drepturilor electorale. c. consiliile judetene si consiliile locale. ministere. Din punct de vedere al limitelor autonomiei lor. c. în nume propriu. majoritatea calificată a membrilor. cu votul a 2/3 din numărul membrilor Guvernului. cu majoritate calificată.

ANS: A 46. Intre altele. în raport cu autoritătile administratiei publice locale. Prefectul este numit si revocat de: a. ANS: A 44. b. c. b. instructiuni.b. autorităti între care se stabilesc raporturi de supraordonare si colaborare. Consiliul judetean este o autoritate: a. Consiliile locale si primarii au. c. ANS: B 43. verificarea legalitătii actelor administrative de gestiune si a celorlalte acte adoptate sau emise de autoritătile administratiei publice locale si judetene. cu consultarea partidelor politice. c. un organ unipersonal al administratiei ministeriale. Prefectul si subprefectul fac parte din una dintre urmatoarele categorii de functionari publici: a. autorităti cu competentă specială în limitele unitătii administrativ-teritoriale. ANS: A 45. o institutie administrativă autonomă. personalului autoritătilor administratiei publice locale. si urmatoarele caracteristici si sunt: a. având competentă teritorială limitată la unitatea administrativ-teritorială în care îsi desfăsoară activitatea. potrivit principiului autonomiei locale. Intre altele. potrivit principiului subordonării ierarhice fată de Guvern si Ministerul Administratiei si Internelor. b. ANS: C 47. potrivit principiului controluilui ierarhic al legalitatii actelor emise de autoritatile administratiei publice locale. persoanelor care ocupă functii de demnitate publică. c. b. b. decizii. c. în vederea realizării serviciilor publice de interes . având competentă teritorială limitată la unitatea administrativ-teritorială în care îsi desfăsoară activitatea. sunt atributii ale prefectului si urmatoarele: a. autoritate a administratiei publice care asigură conducerea activitătii consiliilor locale comunale si orăsenesti. ANS: A 50. prefectul emite: a. b. autorităti între care se stabilesc si raporturi de subordonare. autorităti reprezentative ale administratiei publice locale. In exercitarea atributiilor legale ce îi revin. ANS: A 49. care formează coalitia de guvernare. ANS: C 48. Consiliile locale si judetene sunt acele autoritati: a. principiul autonomiei locale a serviciilor publice deconcetrate. de Guvern. colegial si deliberativ. a prioritătilor de dezvoltare teritorială. b. la propunerea primului-ministru. b. autorităti deconcentrate cu caracter eligibil. înaltilor functionari publici. autorităti administrative autonome. intre altele. exercitare controlului de tutelă administrativă. ANS: A 51. cu avizul autoritătilor administratiei publice locale si judetene. principiul descentralizării serviciilor publice. stabilirea. c. principiul deconcentrării serviciilor publice de interes local. ordine. c. c. c. sunt principii ale administratiei publice locale si urmatoarele: a. Institutia prefectului îsi desfăsoară activitatea potrivit urmatoarelor principii: a.

sunt atributii ale consiliului judetean si urmatoarele: a. la cererea a cel putin jumătate din numărul consilierilor. prin pierderea drepturilor electorale. autoritate deconcentrată a administratiei publice locale. pe baza scrutinului uninominal. nu a adoptat nici o hotărâre în 3 sedinte ordinare consecutive. ANS: A 59. ANS: B 56. c. b. Sedintele consiliului local se desfasoara astfel: a. egal. a proiectele de dezvoltare urbanistică generală a unitătilor administrativ-teritoriale componente. b. potrivit principiului reprezentării proportionale. ANS: A 55. în sedinte ordinare o dată la două luni. au fost anulate în mod irevocabil de instanta de contencios administrativ. b. sunt conduse de cel mai vârstnic dintre consilieri. Intre altele. Consiliile locale si consiliile judetene se aleg astfel: a. ANS: B 54. adoptarea de hotărâri privind privatizarea societăti comerciale pe care le-a înfiintat si la care exercită toate drepturile aferente actiunilor detinute. Consiliul judetean îsi desfăsoară activitatea in una dintre urmatoarele forme: a. în sedinte ordinare o dată la două luni. ANS: C 58. la convocarea presedintelui sau a vicepresedintelui. trebuie să fie semnate de presedintele de sedintă si contrasemnate pentru legalitate de primarul localitătii. prin vot universal. c. secret si liber exprimat. c. sunt publice. c. c. prezenta acestora la sedintă fiind obligatorie. autoritate a administratiei publice cu competentă generală în limitele unitătii administrativ-teritoriale. Mandatul de consilier în consiliul local sau judetean poate înceta înainte de termen in una din urmatoarele situatii: a. 3 hotărâri.judetean. sunt legal constituite dacă este prezentă majoritatea calificată a consilierilor în functie. b. lunar. la convocarea secretarului general al judetului. b. în sedinte ordinare lunare. c. b. b. unor sedinte extraordinare. ANS: B 52. nu se întruneste timp de 3 luni în cursul unui an. pentru lipsă nemotivată la mai mult de 5 sedinte ordinare consecutive ale consiliului. c. Consiliul local poate fi dizolvat în una din urmatoarele situatii: a. indirect. ANS: C 53. unor sedinte ordinare. ANS: B 57. stabilirea. c. atunci când acesta se află . b. b. Din punct de vedere al numarului de voturi. unor sedinte extraordinare. la convocarea primarului.. prin care se stabilesc taxe si impozite locale se adoptă cu votul majoritătii consilierilor în functie. prin revocare. la cererea secretarului localitatii respective. cu avizul autoritătilor administratiei publice locale comunale si orăsenesti. se adoptă cu votul majoritătii membrilor consiliului. hotărârile consiliului local se adopta astfel: a. la convocarea presedintelui. adoptate într-un interval de cel mult 9 luni. Consiliul local îsi desfăsoară activitatea în cadrul unor sedinte: a. adoptarea de hotărâri privind avizarea înfiintării de societătile comerciale în raza teritorială a unitătii administrativ-teritoriale. desemnat de presedinte prin dispozitie. c.

ANS: A 66. Intre altele. ANS: A 62. ordine si instructiuni. Intre altele. Actele emise de primar se contrasemnează de către: a. ANS: B 67. b. c. b. decizii. ca urmare a rezultatului unui referendum organizat anume în acest scop. în situatia în care este revocat din functie de ministrul administratiei si internelor. ANS: C 61. c. functia de cadru didactic. nu se întruneste timp de 3 luni consecutive. secretarul consiliului local. hotărâre a consiliului local. sunt atributii ale primarului si urmatoarele: a. ANS: C 64. nu a adoptat. dar în acelasi judet. contrasemnarea hotărârilor consiliului local pe care le consideră legale. în situatia în care îsi schimbă domiciliul într-o altă unitate administrativ-teritorială. c. c. b. exercitarea functiei de ordonator secundar de credite. luarea de măsuri pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgentă. Secretarul comunei. functia de reprezentant al unitătii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societătilor comerciale de interes local. avizarea proiectelor de hotărâri ale consiliului local. dispozitie a primarului. c. b. c. orice functie în cadrul unei asociatii neguvernamentale. . În exercitarea atributiilor conferite de lege. secretarul comunei sau orasului. nici o hotărâre. asumarea răspunderii pentru legalitatea hotărârilor consiliului local. Consiliul judetean se dizolvă de drept în una dintre următoarele situatii: a. b. presedintele de sedintă al consiliului local. functia de consilier local. functia de membru al adunării generale a actionarilor sau asociatilor la o societate comercială. ANS: B 63. c. Secretarul comunei. orasului sau municipiului nu are ca atributii : a.în imposibilitate temporară de a-si îndeplini atributiile. Intre altele. b. Mandatul primarului nu încetează înainte de termen in una dintre situatiile urmatoare: a. numărul consilierilor se reduce sub două treimi si nu se poate completa prin supleanti. ANS: C 60. ordin al prefectului. c. b. ANS: C 65. pe baza si în executarea bugetului aprobat de consiliul judetean. calitatea de primar sau viceprimar este incompatibilă cu una dintre următoarele functii: a. aprobarea bugetului local si contul de încheiere a exercitiului bugetar. functia de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăti comerciale de interes national. dispozitii cu caracter normativ sau individual. ANS: C 68. b. c. orasului sau municipiului este numit în functie prin unul din urmatoarele acte administrative: a. la cererea a cel putin 25% dintre locuitorii cu drept de vot din localitate. în 2 sedinte ordinare. Intre altele. b. calitatea de primar sau viceprimar este compatibilă cu una dintre următoarele functii: a. primarul emite una din urmatoarele categorii de acte administrative: a.

Primăria nu este: a. pregătirea lucrărilor consiliului local supuse aprobării consiliului judetean. învestit cu realizarea competentei ce revine organului administratiei publice din care face parte. c. drepturile si obligatiile care formează continutul functiei publice nu sunt exercitate în regim de putere publică. clasa I. o structură functională care emite si adoptă acte juridice administrative. principal si debutant. c. absolvite cu diplomă. intre altele. c. ANS: C 72. apartine numai functionarului public. respectiv viceprimari. clasa a III-a. care cuprinde functiile publice pentru a căror ocupare se cer studii liceale. principiul eficientei si eficacitătii. ANS: A 75. cu urmărirea celui mai bun rezultat social pentru cetătean si/sau colectivitate. absolvite cu diplomă de licentă sau echivalentă. b.ANS: C 69. Secretarul comunei. absolvite cu diplomă de licentă. principiul impartialitătii. b. principiul transparentei. pe 4 grade profesionale: superior. în sensul că drepturile si obligatiile care formează continutul acesteia sunt prestabilite prin norme juridice si prin actele de numire în functie emise de către organele administratiei publice. b. pe 3 grade profesionale: superior. viceprimar. potrivit căruia exercitarea functiei publice implică furnizarea către structurile de informare a opiniei publice a tuturor informatiilor legate de exercitarea functiei. în sensul că functia publică va trebui să fie exercitată fată de subiectii tuturor raporturile juridice de drept administrativ ce intră sub incidenta reglementării aplicabile. Sunt trăsături caracteristice ale functiei publice. orasului sau municipiului are. c. c. care cuprinde functiile publice pentru a căror ocupare se cer studii superioare de lungă durată. si nu doar operatiuni administrative si acte materiale. functiile publice se împart în trei clase: a. exercitarea drepturilor si îndeplinirea obligatiilor care formează continutul său reprezintă o facultate la aprecierea titularului functiei. secretarul localitătii si aparatul propriu de specialitate al consiliului local. formată din primar. ANS: B 74. b. b. care cuprinde functiile publice pentru a căror ocupare se cer studii medii. intre altele. pe 3 grade profesionale: superior. legalizarea semnăturii primarului de pe hotărârile consiliului local. fără intermitente. asistent si debutant. ca atributii principale si pe urmatoarele: a. clasa a II-a. b. ANS: C 71. ANS: B 70. intre altele. ANS: A 73. ANS: A . principal si asistent. b. o structură functională cu activitate permanentă. potrivit căruia functia publică trebuie exercitată cu respectarea limitelor bugetului alocat organului respectiv si. Functia publică se caracterizează si prin următoarele trăsături: a. principal. are caracter continuu în sensul că existenta drepturilor si obligatiilor care formează continutul său durează atâta timp cât durează competenta organului administratiei publice pe care functionarul public o realizează. fără personalitate juridică si fără competentă proprie. si urmatoarele: a. reprezintă un ansamblu complex de drepturi si obligatii conferite titularului ei. care capătă un adevărat statut propriu si participă la realizarea competentei întregului sistem al administratiei publice. totodată. este o situatie juridică reglementată legal. o structură functională. c. Sunt principii ale exercitării functiei publice. c. si următoarele: a. Functiile publice de executie sunt structurate pe urmatoarele grade profesionale: a. În raport cu nivelul studiilor necesare ocupării lor. avizarea dispozitiilor primarului pentru legalitate.

si urmatoarele: . Organizarea si dezvoltarea carierei în functia publică se realizeaza si pe baza unuia din principiile urmatoare: a. Sunt conditii cerute de lege unei persoane pentru ocuparea unei functii publice. scris si vorbit. ANS: A 77. c. ANS: C 82. să aibă exclusiv cetătenia română. primar al municipiului. b. ANS: C 84. c. b. ANS: B 85. să cunoască limba română. b. calitate de membru al unui grup de interes economic. principiul egalitătii de sanse. ANS: C 81. functionarilor publici din politie. ale sotului sau rudelor sale de gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea functiei publice. functionarilor publici din autoritatea vamală. Nu pot beneficia de statute speciale proprii functionarii care îsi desfăsoară activitatea în cadrul următoarelor structuri: a. c. Calitatea de functionar public este compatibilă cu una din urmatoarele calitati: a. participă în cadrul aceleiasi comisii. Sunt drepturi ale functionarilor publice prevăzute de lege. ANS: A 79. c.188/1999 privind Statutul functionarilor publici se aplică urmatoarelor categorii de functionari publici: a. constituite conform legii. b. b. al municipiului Bucuresti. c. b. interesele sale patrimoniale. aparatul de lucru al Guvernului. să aibă vârsta de minim 21 de ani împliniti. structurile de specialitate ale Parlamentului României. Functionarul public este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situatii: a. functionarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului. Prevederile Legii nr. secretar general al ministerului. c. b. este chemat să rezolve cereri. al sectorului municipiului Bucuresti. principiul concurentei loiale. sef de serviciu si sef de birou. intre altele: a.188/1999 privind Statutul functionarilor publici se aplică urmatoarelor categorii de functionari publici: a. calitatea de reprezentant al institutiei publice în cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare. secretar de stat. b. cu functionari publici care au calitatea de sot sau rudă de gradul IV. c. Categoria înaltilor functionari publici nu cuprinde persoanele care sunt numite în una dintre următoarele functii: a. al orasului si al comunei. ANS: B 80. ANS: B 83. functionarilor publici din cabinetul demnitarului. Prevederile Legii nr. respectiv. b. cadrelor didactice. principiul motivării deciziilor luate. structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ. intre altele. functionarilor publici din administratia publică. Categoria functionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite în una dintre următoarele functii publice: a. secretar al judetului si. c. calitatea de mandatar al unei persoane în ceea ce priveste efectuarea unor acte în legătură cu functia publică pe care o exercită. c. ANS: A 78. consilier de stat. să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice si juridice cu care are relatii cu caracter nepatrimonial.76.

unde urmează să functioneze. stare materială. Sunt. b. dreptul la grevă. de sex. c. convingeri religioase. în interesul autoritătii sau institutiei publice care dispune detasarea. Suspendarea raportului de serviciu al functionarului public are loc în una din următoarele situatii: a. numai cu acordul scris al functionarului public. dreptul la opinie. care reprezintă măsura permanentă dispusă de conducerea autoritătii sau institutiei publice si prin care functionarul subordonat are posibilitatea de a îndepliniri activităti în interesul. în mod unilateral de către autoritatea sau institutia publică din care face parte functionarul si numai în interesul autoritătii sau institutiei publice la care se face transferul. în conditiile legii. în interesul autoritătii sau institutiei publice care deleagă si al functionarului public delegat. delegarea functionarului public se realizează: a. etnice. desfăsoară activitate sindicală pentru care este prevăzuta suspendarea. b. în virtutea căruia este interzisă orice discriminare pe criterii de apartenentă sindicală. c. îndatoriri ale functionarilor publici: a. b. potrivit legii. origine socială sau de orice altă asemenea natură. delegare. obligatia de a solicita sau accepta daruri sau orice avantaj. c. cu exceptia celor de natură politică. în legătură cu exercitarea atributiilor de serviciu. Detasarea functionarului public se dispune: a. c. ANS: C 88. prin schimbarea definitivă sau temporară a unora dintre atributiile ce revin functionarului public. ANS: C 91. . în interesul autoritătii sau institutiei publice care deleagă. c. în interesul functionarului public delegat. ANS: A 87. b. ANS: B 89. când functionarul public a fost transferat în interesul serviciului. Raportul de serviciu al functionarului public încetează de drept in una din urmatoarele situatii: a. b. ca urmare a constatării nulitătii absolute a actului administrativ de numire în functia de demnitate publică. în urma aprobării cererii de transfer de către conducătorul autoritătii sau institutiei publice de la care se transferă functionarul public. intre altele. pentru o perioadă de cel mult 6 luni.a. pentru o perioadă de 12 luni. pentru el sau pentru altii. c. Modificarea raportului de serviciu are loc prin una dintre urmatoarele operatiuni: a. de la data la care nulitatea a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă. orientare sexuală. obligatia de a se abtine de la fapte care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului Corpului functionarilor publici. ANS: C 86. în interesul serviciului. b. obligatia de a se abtine de la exprimarea sau manifestarea publică sau particulară a convingerilor si preferintelor politice. în interesul serviciului. b. dreptul functionarului public de a fi informat cu privire la deciziile care se iau cu privire la organizarea si functionarea institutiei publice din care face parte si a cărei competentă o realizează. ANS: B 90. Din punct de vedere al interesului. Transferul functionarului public se poate face: a. care reprezintă măsura unilaterală dispusă de conducere pe timp nelimitat prin care functionarul public subordonat are obligatia de a îndeplini functia publică în interesul unei alte autorităti sau institutii publice. la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoresti de declarare a mortii functionarului public. b. ANS: B 92. de regulă într-o altă localitate. este dispărut. dar în afara organului din care face parte. detasare. direct sau indirect. c.

iar functionarul public nu actionează pentru încetarea acestuia într-un termen de 5 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate. constatată prin decizie a organelor competente de expertiză medicală. Încetarea raportului de serviciu are loc prin eliberarea din functia publică. nu îi mai permite acestuia să îsi îndeplinească atributiile corespunzătoare functiei publice detinute. b. aflat în subordinea Ministerului Muncii. dispozitiile consiliilor. Centralizarea administratiei publice presupune: . ANS: B 99. instructiunile ministrilor. ANS: B 95. ANS: C 98. ordonantele Guvernului. ANS: C 96. pentru motive neimputabile functionarului public. b. decretele Presedintelui. Solidaritătii Sociale si Familiei. c. Din punct de vedere al statutului. hotărârile prefectului. hotărârile de Guvern. c. o autoritate administrativă autonomă care asigură managementul functiei publice si al functionarilor publici. cu caracter permanent. starea sănătătii fizice sau/si psihice a functionarului public. ANS: B 97. ANS: A 93. un organ de specialitate al administratiei ministeriale. stabilirea de către functionarii publici de executie de relatii directe cu petentii în vederea solutionării cererilor acestora. un organ de specialitate al administratiei publice centrale care asigură managementul functiei publice si al functionarilor publici. c. b. Din punct de vedere al competentei teritoriale pot exista urmatoarele categorii de organe si institutii: a. c. principiul unicitătii răspunderii disciplinare. Nu constituie abateri disciplinare săvârsite de functionarii publici: a. dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate. întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor. pentru incompetentă profesională în cazul obtinerii calificativului "satisfăcător" la evaluarea performantelor profesionale individuale pe o perioadă de 2 ani consecutivi. ca urmare a respingerii cererii de reintegrare în functia publică ocupată de către functionarul public a unui functionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neîntemeiate. organe de specialitate ale administratiei publice. constatată prin decizie a organelor competente de expertiză medicală. nu îi mai permite acestuia să îsi îndeplinească atributiile corespunzătoare functiei publice detinute. c. functia publică. principiul celeritătii si operativitătii tragerii la răspundere penala. b. neglijenta în rezolvarea lucrării. Raportul de serviciu va înceta prin destituirea functionarului public în următoarele cazuri: a. ca sanctiune disciplinară. fără personalitate juridică.c. starea sănătătii fizice sau/si psihice a functionarului public. tratatele internationale. c. în unul din următoarele cazuri: a. la data expirării termenului pe care a fost exercitată. administratia ministerială deconcentrată în teritoriu. b. de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoresti de reintegrare. aplicată pentru săvârsirea repetată a unor abateri disciplinare. b. b. institutii administrative autonome. legile organice. legile constitutionale. Sunt izvoare ale dreptului administrativ: a. Agentia Natională a Functionarilor Publici este: a. principiul proportionalitătii abaterii disciplinare si urmărilor acesteia. ANS: B 100. c. ANS: A 94. Răspunderea disciplinară a functionarilor publici este guvernată de următoarele principii de drept: a.

se pot organiza ca autorităti centrale autonome pe domenii diverse de activitate. unor organe din subordine ce functionează în teritoriu. nedepunerea jurământului în fata Camerei Deputatilor si a Senatului. Revocarea membrilor Guvernului apare în situatia: a. autonomie locală. este faptul ca: a. b. ANS: C 105. dreptul constitutional. în sedintă comună a Camerei Deputatilor si Senatului. b. c. demiterii. dreptul privat international. ANS: B 109. nu fac parte din categoria izvoarelor scrise ale dreptului administrativ: a. se pot organiza astfel: a. pot avea servicii descentralizate în orice municipiu resedintă de judet de pe teritoriul României. b. este sef al puterii executive. a noului Guvern. b. Prefectul conduce una din următoarele unităti administrativ . autoritătile locale sunt autonome si adoptă toate măsurile necesare pentru îndeplinirea obligatiilor asumate la nivel central. ca organe centrale de specialitate.a. demisia a jumatate plus unu din membrii sai. c. b. are urmatoarele roluri: a. ANS: B 106. sunt inexistente fără publicarea în Monitorul Oficial al României. pot avea în subordine servicii publice deconcentrate. Ministerele. motiune de cenzură adoptată de Parlament. dreptul familiei. existenta unor agenti administrativi fără competentă proprie de decizie. cutuma c. ANS: B 104. Presedintele României. sunt acte juridice cu caracter general. b. Prin deconcentrare administrativă se întelege: a. are rolul de garant al revizuirii Constitutiei. concentrarea unor sarcini de pe teritoriul tării într-o administratie ierarhizată. b. ansamblul deciziilor administrative revine organelor centrale ale administratiei de stat. alături de Guvern. c. Indicati care.teritoriale: . c. nu pot fi supuse controlului de legalitate prin actiune la instanta de contencios administrativ. Mandatul Guvernului poate înceta prin: a. Dreptul administrativ are strânse legături cu următoarele ramuri de drept: a. unificată. pierderii drepturilor electorale. conform prevederilor constitutionale. în sedintă reunită. c. dintre actele juridice enumerate mai jos. c. b. are rolul de mediator între Statul si Uniunea Europeana. ANS: A 108. Caracteristic decretelor emise de Presedintelui României. c. legile b. c. ANS: C 103. remanierii guvernamentale. transferul unor atributii care revin organelor centrale. ANS: C 101. ANS: A 102. Constitutia ANS: B 107.

orice functie de conducere din cadrul societătilor comerciale la care statul sau o unitate administrativ – teritorială este actionar majoritar ori în cadrul societătilor nationale. subordonare ierarhică în raport cu Guvernul. prefectul se găseste într-o situatie de: a. ordine. dispozitii. b. actele administrative nelegale ale autoritătilor administratiei publice locale. ANS: C 115. organe ale administratiei de stat. orasul.a. b. ANS: C 111. c. ANS: A 117. b. Consiliul local adoptă: a. c. În exercitarea atributiilor ce-i revin. Vicepresedintele Consiliului judetean este numit/ales de: a. nu a adoptat în două sedinte ordinare consecutive nicio hotărâre. c. b. c. Consiliul local este considerat dizolvat de drept când: a. autorităti executive ale administratiei publice locale. nu a adoptat între sedintele ordinare consecutive nici o hotărâre. companiilor nationale sau regiilor autonome. b. ordine si dispozitii. este numit de prefect. b. c. Consiliile locale sunt: a. ANS: B 110. ANS: C 112. c. este ales de către locuitorii cu drept de vot ai judetului. este ales de consiliul judetean. c. ANS: A 116. hotărârile consiliilor locale. b. Prin statutul său. ANS: A 114. prefectul poate ataca în fata instantei de contencios administrativ: a. Calitatea de primar este compatibilă cu una dintre urmatoarele functii: a. c. c. cooperare cu Guvernul. dispozitii si alte acte juridice. ANS: A 118. colaborare cu Guvernul. Consiliul judetean este dizolvat de drept daca: a. nu se întruneste timp de 2 luni consecutiv. judetul. . numărul consilierilor se reduce sub 2/3 si nu se poate completa prin supleanti. municipiul. numărul consilierilor a scăzut sub 2/3 si nu se poate completa prin supleanti. functii didactice. nu se întâlneste timp de două luni consecutiv. ordine. În exercitarea atributiilor sale Prefectul emite: a. dispozitiile primarilor. autorităti ale administratiei publice locale. În calitatea sa de supraveghetor al respectării legii de către autoritătile locale. c. orice alte activităti sau functii publice. b. b. hotărâri. ANS: A 113. b.

la cererea a 1/3 din consilierii locali. în fata Parlamentului României. aprobă proiectul bugetului local. ivirea unor situatii de incompatibilitate. ofiter de stare civilă si încheie contul exercitiului bugetar. schimbarea domiciliului într-o altă unitate teritorial – administrativă. in fata Presedintelui României.ANS: A 119. ANS: C 128. Ministerul Administratiei si Internelor. hotărâri. demisie. ANS: A 120. Functia de membru al Guvernului nu încetează: a. ANS: C 123. c. Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se organizează la cererea: a. c. consilierii locali. b. Viceprimarul este ales de către: a. c. si următoarele atributii: a. la propunerea primarului. ANS: A 127. c. pierderea drepturilor electorale. Guvernul nu răspunde politic în una din urmatoarele situatii: a. ordonator principal de credite. b. intre altele. dispozitii si aprobari. ANS: A 125. arestarea preventivă. b. c. c. ordine si licente. b. b. locuitorii cu drept de vot ai localitătii. dispozitii. În exercitarea atributiilor sale primarul emite: a. in cazul unei motiuni de cenzura care a fost adoptata. b. c. prefect. Mandatul primarului încetează de drept in una dintre urmatoarele situatii: a. b. la cererea primului ministru. ANS: C 126. instructiuni. consilierilor locali. c. . b. ANS: B 124. Mandatul primarului este suspendat de drept în una din următoarele situatii: a. Schimbarea din functie a viceprimarului se poate face de: a. Primarul îndeplineste. ordine. ANS: C 121. c. În exercitarea atributiilor sale ministrul emite : a. Consiliul local. b. consilierii judeteni. in urma pierderii drepturilor electorale. în urma demisiei. b. c. a 25% din locuitorii cu drept de vot. ANS: C 122. prefectului.

de a veghea la respectarea si revizuirea Constitutiei si la buna functionare a autoritătii publice. Sedintele Guvernului la care participă Presedintele României sunt prezidate de: a. data validării rezultatului alegerilor prezidentiale. stabileste si aprobă impozitele si taxele pentru bugetul de stat. partidul sau formatiunea politică ce a câstigat alegerile. Din punct de vedere al statutului sau. ANS: B 132. b. secretarul general al Guvernului este: a. b. ANS: B 136. asigură gestionarea procedurilor administrative privind relatia dintre consiliul local si primar. respectiv consiliul judetean si presedintele acestuia. ANS: A 134. Guvern. c. Parlament. data alegerilor prezidentiale. Camerei Deputatilor si Senatului în sedintă comună. exercitarea altei functii publice de autoritate. Presedintele României are rolul: a. înalt functionar public. b. cele privind administrarea patrimoniului judetului. exercitarea functiei de deputat sau senator.ANS: A 129. c. la propunerea Presedintelui Romaniei. Primul – ministru. membru al Guvernului. c. sunt atributii ale secretarului unitătii administrativ-teritoriale si urmatoarele: a. ANS: C 137. de cei doi împreună. ANS: C 130. Presedintele României depune jurământul în fata: a. atributii privind gestionarea serviciilor publice locale. c. Ministerul Internelor si Reformei Administrative. Candidatul pentru functia de prim . Presedintele României. Curtii Constitutionale b. c. exercitarea unei functii de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizatiilor cu scop comercial. b.ministru este desemnat de către: a. c. c. b. ANS: B 133. Presedintele României. Presedintele României îsi exercită mandatul până la: a. de a reprezenta statul român. reprezentant al partidului de guvernământ. Sunt atributii ale consiliului judetean: a. precum si între acestia si prefect. ANS: C 135. de a conduce administratia publică centrală de specialitate. Functia de membru al Guvernului este compatibilă cu una din urmatoarele functii: a. data depunerii jurământului de către presedintele nou ales. ANS: A 138. Prefectul este numit de: a. c. Intre altele. b. Consiliul judetean. b. ANS: B 131. . Consiliului Legislativ c. b.

apărarea ordinii publice. precum si un viceprimar. exercitării atributiilor ce îi revin. Sunt atributii ale consiliilor locale ale sectoarelor mun. de presedintele consiliului local si se contrasemnează de secretarul localitătii. b. b. c. în domeniul politicii externe. în raporturile cu Guvernul. potrivit legii. în cazuri exceptionale. ANS: C 144. în conditiile legii. numărul de personal si regulamentul de organizare si functionare ale aparatului de specialitate si ale serviciilor publice de interes local. statul de functii. mai putin în ultimele 6 luni ale mandatului Consiliului judetean. ANS: C 140. ANS: C . c. de presedintele de sedintă.b. b. conditiile necesare bunei functionări a institutiilor si serviciilor publice de educatie. Presedintelui României. urmăreste modul de realizare a veniturilor bugetare si propune consiliului judetean adoptarea măsurilor necesare pentru încasarea acestora la termen. b. sănătate. tineret si sport. dacă acesta este sustinut prin semnături de cel putin 5% din populatia cu drept de vot a unitătii administrativteritoriale respective. c. c. anual sau la cerere. unul sau de mai multi cetăteni cu drept de vot. Promovarea proiectelor de hotărâri propuse de cetăteni. Precizati în ce categorie intră atributia de a numi Guvernul pe baza votului de încredere acordat de către Parlament: a. exercitării atributiilor ca reprezentant al statului. urmăresc si controlează activitatea acestora. Hotărârile consiliului local se semnează de: a. c. b. de presedintele de sedintă si de secretarul localitătii. asigură. organigrama. b. rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atributiilor sale si a hotărârilor consiliului judetean. c. Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se organizează ca urmare a : a. un cetătean. Bucuresti: a. prezintă consiliului judetean. c. consiliilor locale si judetene poate fi initiată de: a. Guvernului. aprobă. aleg. b. conduce serviciile publice locale. Primarul nu îsi desfăsoară activitatea ca reprezentant al statului în unitatea administrativ-teritorială unde a fost ales. din rândul consilierilor. ANS: C 143. Parlamentului tării. Cand poate avea loc eliberarea din functie a vicepresedintelui Consiliului judetean: a. potrivit competentelor lor. c. ANS: C 145. în exercitarea atributiilor de : a. de interes local. pe presedintele consiliului. ANS: C 141. c. autoritate tutelară si de ofiter de stare civilă. la propunerea prefectului. în ultimele 3 luni ale mandatului Consiliului judetean. ANS: A 139. în primele 6 luni ale mandatului Consiliului judetean. luarea măsurilor de protectie civilă. de mai multi cetăteni cu drept de vot. ANS: A 146. nesocotirii de către acesta a intereselor generale ale colectivitătii locale. ANS: A 142. cultură. b. Precizati cui revine atributia de a desemna candidatul pentru functia de prim-ministru: a. dacă acesta este sustinut prin semnături de cel putin 10% din poulatia cu drept de vot.

la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici. jurisdictiilor administrative speciale. în cadrul organelor de . c. Între prefecti. ANS: B 154. prin lege. la primul ministru al Guvernului României. cu aprobarea prealabilă sau. instantelor de drept comun. b. si consiliile locale si primari. c. pe de o parte. prin lege organică. este reprezentant al Ministerului Internelor si Reformei Administrative. instantelor de contencios administrativ. ANS: B 151. ulterioară: a. subordonare. b. ANS: C 152. funcţiile publice stabilite şi avizate. este numit de către Guvern : a. este coordonată de către un director. în fata instantelor de contencios administrativ. b. funcţiile publice stabilite şi avizate. b. Sunt funcţii publice de stat: a. c. pe de altă parte : a. precum si consiliile judetene si presedintii acestora. a Guvernului. Actele emise de către prefect. ANS: C 149. În cadrul Prefecturii se organizează si functionează Cancelaria Prefectului care: a. b. c.147. este coordonată în mod direct de către prefect. care are calitatea de înalt functionar public. c. În exercitarea atributiilor sale legale. este reprezentant al Guvernului. c. aceste acte administrative se numesc decizii. în cazuri exceptionale. aceste acte administrative se numesc ordine. există raporturi de supraordonare si. În judetul în care este numit. potrivit legii. la propunerea Ministerului Internelor si Reformei Administrative. b. sunt supuse controlului : a. iar: a. care sunt acte administrative. care vatămă drepturile sau interesele legitime ale persoanelor. b. Presedintele României poate declara mobilizarea partială sau totală. există raporturi de tutelă administrativă. ANS: B 148. În calitatea sa de comandant al fortelor armate. Potrivit dispozitiilor constitutionale. prin hotărâre a Guvernului. ANS: A 153. aceste acte administrative se numesc hotărâri. ANS: A 156. în cadrul autorităţilor administrative autonome. a Curtii Constitutionale. la propunerea primului ministru al Guvernului României. există raporturi de coordonare si colaborare. ANS: A 150. prefectul : a. în cadrul ministerelor şi serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor. ANS: B 155. este reprezentant al primului ministru al Guvernului României. c. potrivit legii. b. c. b. a Parlamentului. c. este coordonată de către secretarul judetului. atributiile prefectului se stabilesc: a. funcţiile publice stabilite şi avizate. potrivit legii. respectiv. Prefectul. pot fi atacate : a. prefectul emite acte juridice. b. c. în fata instantelor de drept comun. Decretele emise de către Presedintele României.

imparţialitate şi în conformitate cu legea. Nu constituie drepturi pe care le au funcţionarii publici: a. c. b. persoana numită. b. conducătorului organului sau instituţiei publice în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea. Nu constituie îndatoriri pe care le au funcţionarii publici: a. în condiţiile legii. Dreptul la grevă pe care îl au procurorii şi judecătorii. c. din ministere şi din alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale. imparţialitate şi în conformitate cu legea. principiul competiţiei. persoana care îndeplineşte atribuţii stabilite de şefii ierarhici. principiul competenţei. precum şi inspectorii guvernamentali. prefectii şi subprefectii din judeţe. Dreptul de asociere sindicală pe care îl au înalţii funcţionari publici. secretar general şi secretar general adjunct. Obligaţia de a respecta normele de conduită profesională şi civică în relaţiile de serviciu. în vederea dezvoltării carierei. c. persoana subordonată. direct sau indirect. ANS: C 158. Categoria înalţilor funcţionari publici cuprinde persoanele care sunt numite în una dintre următoarele funcţii publice: a. etnice. Guvernul numeşte: a. etc. b. autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să sprijine iniţiativele privind dezvoltarea profesională individuală a celor care sunt loiali conducerii acestora. ANS: B 159. Dreptul de a nu fi discriminat în raport cu ceilalţi funcţionari publici pe criterii politice. . secretarul general adjunct al Guvernului. de apartenenţă sindicală. b. prefecţii. Sunt principii care stau la baza organizării şi dezvoltării carierei în funcţia publică: a. Dreptul la salariul pe care funcţionarul public îl primeşte pentru activitatea desfăşurată. secretarii generali din ministere. Dreptul la uniformă gratuită al funcţionarilor publici obligaţi să poarte uniformă în timpul serviciului. b. c.. b. inspector guvernamental. ANS: C 164. c. precum şi funcţionarii publici de conducere. ANS: B 157. potrivit căruia confirmarea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare exercitării unei funcţii publice se face prin concurs sau examen. ANS: B 162.specialitate ale administraţiei publice centrale şi al instituţiilor publice subordonate acestora. convingeri religioase. b. în condiţiile legii. municipiul Bucureşti şi sectoarele sale. principiul motivării potrivit căruia. Nu constituie drepturi pe care le au funcţionarii publici: a. Obligaţia de a solicita sau accepta daruri sau orice avantaj. b. într-o funcţie publică. Obligaţia să-şi îndeplinească atribuţiile şi sarcinile de serviciu cu profesionalism. ANS: A 160. Obligaţia înalţilor funcţionari publici de a fi membri ai partidelor sau organizaţiilor politice. ANS: C 163. Dreptul funcţionarului public de a fi informat cu privire la deciziile care îl vizează în mod direct. c. subprefecţii. Obligaţia să-şi îndeplinească atribuţiile şi sarcinile de serviciu cu profesionalism. potrivit căruia confirmarea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare exercitării unei funcţii publice se face prin concurs sau examen. ANS: C 161. Funcţionarul public este : a. Nu constituie îndatoriri pe care le au funcţionarii publici: a. c.

funcţia publică. c. fie la cererea funcţionarului public. stabilite potrivit legii. în condiţiile legii. Măsura care se dispune pentru o perioadă de cel puţin 6 luni într-un an. Este arestat preventiv. Detaşarea reprezintă: a. când funcţionarul public : a. Este dispărut. de regulă într-o altă localitate şi la o altă autoritate sau instituţie publică. Delegarea reprezintă o schimbare temporară a locului de exercitare a funcţiei. Raportul de serviciu nu încetează de drept: a. Suspendarea din funcţia publică nu poate surveni. cu caracter temporar. c. Măsura care se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice în care urmează să-şi desfăşoare activitatea funcţionarul public. La data expirării termenului pe care a fost exercitată. O măsura definitivă dispusă de conducerea autorităţii sau instituţiei publice. b. c. b. constatată în mod vizibil. Delegarea reprezintă: a. b. ANS: B 171. pentru o perioadă mai mică de o lună. Suspendarea din funcţia publică reprezintă: a. în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu. O situaţie de întrerupere temporară a executării raportului de serviciu când funcţionarul public este încadrat la cabinetul unui avocet sau notar public. Obligaţia de a respecta întocmai regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor. c. Se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă. O modalitate de modificare a raportului de serviciu. b. c. c. ANS: C 167. Măsura care se dispune fără acordul funcţionarului public. O situaţie de întrerupere temporară a executării raportului de serviciu când funcţionarul public se află în concediu de maternitate. b. Numai în urma aprobării cererii de transfer de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice de la care se transferă funcţionarul public. c. nu îi mai permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare . ci al funcţionarului public delegat. La data decesului funcţionarului public. O situaţie de întrerupere temporară a executării raportului de serviciu când funcţionarul public desfăşoară orice activitate sindicală. Prin eliberare din funcţia publică. ANS: A 170. iar dispariţia a fost constatată prin hotărâre judecătorească irevocabilă.pentru el sau pentru alţii. ANS: B 165. Starea sănătăţii fizice sau / şi psihice a funcţionarului public. Pentru incompetenţă profesională în cazul obţinerii calificativului "satisfăcător" la evaluarea performanţelor profesionale individuale. O măsură care nu se realizează în interesul autorităţii sau instituţiei publice care deleagă. ANS: C 169. Prin demisia comunicată prin orice formă de către funcţionarul public. La data pronunţării hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii funcţionarului public. c. Numai cu acordul scris al funcţionarului public transferat. Încetarea raporturilor de serviciu poate surveni: a. Încetarea raportului de serviciu va avea loc prin eliberarea din funcţia publică: a. b. b. b. ANS: C 172. Prin acordul neechivoc al părţilor. Transferul reprezintă o situaţie juridică survenită: a. ANS: B 168. ANS: A 166. fie în interesul serviciului.

b. Funcţionarul public nu mai îndeplineşte condiţiile generale pentru ocuparea funcţiei respective. Nu sunt fapte care să constituie abateri disciplinare : a. c. ca sancţiune disciplinară: a. Autoritatea sau instituţia publică îşi reduce personalul ca urmare a reorganizării activităţii. In situatia în care a fost notificată în scris persoanei care are competenţa legală de numire în funcţia publică. Neglijenţa în rezolvarea lucrărilor. Raportul de serviciu va înceta prin destituirea funcţionarului public. c. ANS: A 176. Întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor. Ca urmare a refuzului întemeiat al înaltului funcţionar public de acceptare a numirii într-o altă funcţie în virtutea principiului mobilităţii în funcţie. ANS: A 180. prin reducerea postului ocupat de funcţionarul public. Refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu. Autoritatea sau instituţia publică îşi reduce personalul ca urmare a reorganizării activităţii. b. ANS: C 173. c. prin reducerea postului ocupat de funcţionarul public. Întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor. In situatia în care funcţionarul nu si-a respectat obligatiile stabilite prin contract. c. Între fapta ilicită săvârşită şi urmarea produsă trebuie să existe o relaţie de legătură. iar funcţionarul public nu acţionează pentru încetarea acestuia în termenul prevăzut de lege. c. c. c. Intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afara cadrului legal. Nu sunt sancţiuni disciplinare: a. ANS: C 178. Încetarea raportului de serviciu va avea loc prin eliberarea din funcţia publică: a. b. ANS: C 174. ANS: C 175. b. c. Neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor. Destituirea din funcţia publică. b. ANS: B 179. ANS: A 177. Dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate. Încetarea raportului de serviciu are loc prin demisia funcţionarului public: a. La expirarea termenului stabilit de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice.funcţiei publice deţinute. Urmarea săvârşirii faptei ilicite trebuie să fie o afectare a desfăşurării activităţii autorităţii sau instituţiei publice. b. b. Pentru incompetenţă profesională în cazul obţinerii calificativului "nesatisfăcător" la evaluarea performanţelor profesionale individuale. Mustrarea scrisă. Sunt condiţii ale răspunderii disciplinare: a. Ca urmare a refuzului neîntemeiat al înaltului funcţionar public de acceptare a numirii într-o altă funcţie în virtutea principiului mobilităţii în funcţie. Nerespectarea programului de lucru. Trebuie să existe o abatere disciplinară. ANS: A . Absenţele de la serviciu. Sunt fapte care constituie abateri disciplinare: a. c. Diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de 1-6 luni. b. Nu sunt fapte care să constituie abateri disciplinare: a. Nerespectarea programului de lucru.

Au competenţa de a analiza faptele funcţionarilor publici sesizate ca abateri disciplinare şi de a propune modul de soluţionare. Prezumţia de nevinovăţie. b. prin act administrativ al conducătorului acestora. Principiul prezumţiei de nevinovăţie. Unicitatea sancţiunii. de a prezenta dovezi în apărarea sa şi de a fi asistat sau reprezentat. Sunt principii ale răspunderii disciplinare: a. conform căruia funcţionarul public are dreptul de a fi audiat. Comisiile de disciplină îşi desfăşoară activitatea cu respectarea următoarelor principii: a. c. Trebuie angajată pentru pagubele produse cu vinovăţie patrimoniului autorităţii sau personalului acesteia. Fapta trebuie să reprezinte o încălcare a îndatoririlor de serviciu. c. c. Principiul legalităţii. ANS: C 183. ANS: A . în sensul că răspunderea disciplinară va opera numai în cazurile prevăzute în mod expres de lege. prin individualizarea sancţiunii disciplinare aplicabile sau clasarea sesizării. în sensul că autoritatea sau instituţia publică areposibilitatea să efectueze o cercetare administrativă prealabilă. conform căruia funcţionarul public este considerat nevinovat. ANS: B 185. b. Garantarea dreptului la apărare. Răspunderea civilă a funcţionarilor publici presupune ca : a. individualizarea sancţiunii disciplinare nu este lăsată la aprecierea Comisiei de disciplină. independente în exercitarea atribuţiilor ce le revin. conform căruia funcţionarul public este considerat nevinovat. b. b. Principiul proporţionalităţii răspunderii. Persoana vinovată trebuie să aibă calitatea de salariat. c. ANS: C 184. ANS: B 182. Sunt structuri deliberative. potrivit căruia. conform căruia pentru orice abatere nu se poate aplica decât o singură sancţiune disciplinară. b. Prezumţia de nevinovăţie. c. fără personalitate juridică. după caz. Se constituie în cadrul autorităţilor sau instituţii publice ierarhic superioare. Comisiile de disciplină: a. conform căruia este obligatoriu ca funcţionarul public să fie asistat pe parcursul procedurii de cercetare administrativă. Garantarea dreptului la apărare.181. Comisiile de disciplină îşi desfăşoară activitatea cu respectarea următoarelor principii: a. conform căruia comisia de disciplină nu poate propune decât sancţiunile disciplinare prevăzute de lege. Legalitatea sancţiunii.