Universitatea Crestina „Dimitrie Cantemir” – Bucuresti Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative Specializarea : Drept

LUCRARE DE PRACTICA „PROCEDURA SUCCESORALA NOTARIALA”

Indrumator: Bont Marinela Student:
Tudor N. Nicoleta Anul III, f.r.

2012

Modalități de inventariere 4. Citarea Și identificarea succesibililor 1. Competența teritorială a notarului public II.CUPRINS: I. Dezbaterea succesorală IX.2. Opțiunea succesorală 1. Caracterul necontencios al procedurii succesorale notariale 2. Certificatul de moștenitor X. Stabilirea calităţii de moştenitori şi legatari 1. Protejarea masei succesorale 6. Devoluţiunea succesorală 2. Renunțarea la moștenire în favoarea altuia VI. Acceptarea moștenirii 2. expres și solemn 3. Renunțarea la moștenire 3. Procedura sigilării bunurilor 7. Inventarierea succesiunii și punerea sigiliilor 1. Caracterul exclusiv al procedurii succesorale 3. Deschiderea procedurii succesorale notariale III. Acceptarea forțată a moștenirii 3. Inventarul bunurilor 5. Transmiterea patrimoniului succesoral 3. Caracterul special al competenței materiale notariale 4. Acceptarea tacită 2. Act unilateral.2. Citarea succesibililor 2. Cererea pentru inventarierea bunurilor 3. Acceptarea sub beneficiul de inventar IV. Procedura succesorală este precedată și condiționată de deschiderea succesiunii 2. Retractarea renunțării la moștenire 3. Executarea dispozițiilor testamentare VII. Acceptarea expresă 2.1.4. Acceptarea sub beneficiu de inventor 2.3.3. Identificarea succesibililor V. Concluzii . Deschiderea succesiunii şi a procedurilor succesorale 1.1. Inventarierea bunurilor succesorale 2. Caracterele procedurii succesorale notariale 1. Predarea succesiunii VIII. Noțiune 2.

Notarul este obligat să verifice din oficiu competența și. în cazul nerespectării legii. în cazul procedurii succesorale necontencioase. Caracterul special al competenței materiale notariale Darea spre rezolvare a cauzelor succesorale atât instanțelor judecătorești. Dacă defunctul a avut ultimul domiciliu în străinătate. la compunerea masei succesorale și la drepturile succesorale ce li se cuvin. după caz. Caracterul exclusiv al procedurii succesorale Odată delimitată competența materială a notarului public în materie succesorală de aceea a instanțelor judecătorești. 10 din Legea nr. fiecare dintre moștenitori.Procedura succesorală notarială I. rezolvarea cauzelor va fi de competența instanțelor judecătorești în desfășurarea procedurii contencioase succesorale. limitându-se a lua act de voință coordonată a acestora și a consacra drepturile lor potrivit prevederilor legii. Astfel. notarul public are competență generală. având în vedere neînțelegerile dintre moștenitori și hotărând cu putere de lucru de judecat. ori de câte ori constată că succesiunea s-a deschis competent în circumscripția altui notar. se poate adresa instanței de judecată și poate cere să se constate nulitatea actelor îndeplinite. În cazurile de suspendare a procedurii succesorale. Caracterele procedurii succesorale notariale 1. orice persoană interesată. în sensul că. moștenitorii pot alege competența oricăruia dintre birourile notariale din circumscripția teritorială a judecătoriei în care și-a avut ultimul domiciliu acela dintre autorii care a decedat cel din urmă”. moștenitorii nu s-ar putea adresa instanței de judecată sau invers. pentru cauzele în care moștenitorii nu au ajuns la un consens în ceea ce privește partajul succesiunii. Procedura succesorală notarială este o procedură grațioasă. notarii publici au competența de a instrumenta numai în măsura în care procedura succesorală are la bază acordul unanim al moștenitorilor. legiuitorul a urmărit instituirea prin lege a unei proceduri speciale și operatorii pentru soluționarea cauzelor de partaj succesoral. Caracterul necontencios al procedurii succesorale notariale Analizând ipoteza în care moștenitorii sunt cu toții de acord cu privire la numărul și calitatea lor. 4. Per a contrario. își va declina competența și va trimite dosarul biroului notarial competent. cât și notarului public reprezintă o altă problemă. 2. procedura succesorală se îndeplinește de notarul public din circumscripția teritorială a judecătoriei în care defunctul a lăsat bunurile cele mai valoroase. . instanțele judecătorești au păstrat calitatea de organe învestite cu competența generală a rezolvării cauzelor succesorale. Competența teritorială a notarului public În îndeplinirea atribuțiilor conferite de lege. 3. cu excepțiile stabilite în art. 36/1995. problema care se pune este dacă competența materială a notarilor și a instanțelor judecătorești este exclusivă. moștenitorii se pot adresa direct instanței de judecată. a fost instituționalizată prin lege procedura succesorală necontencioasă notarială. ca și procurorul. a caracterului general sau special al competenței lor. contestându-și calitatea de moștenitor. cu caracter necontencios. Fiind vorba de o competență materială. de către notarul public sau de părțile interesate. Ea nu are caracter obligatoriu. cu alte cuvinte. repunerea pe rol a dosarului succesoral se face de notarul public care a întocmit dosarul înainte de suspendare. Astfel “procedura succesorală notarială este de competența notarului public din biroul notarial situat în circumscripția teritorială a judecătoriei în care defunctul a avut ultimul domiciliu. Prin urmare. în timp ce instanțele judecătorești și rezolvă cauzele succesorale contencioase. și anume aceea a raportului dintre competența materială a celor două organe. pentru caz de litigiu. și nu se înțeleg asupra masei succesorale sau asupra modului de împărțire a bunurilor lăsate de defunct. dacă. dacă instanța nu a dispus altfel. în cazul moștenirilor succesive.

Momentul morții se poate stabili și prin hotărârea judecătorească de declarare a morții prezumate. În cazurile în care procedura succesorală se deschide la cererea moștenitorilor. Procedura succesorală este precedată și condiționată de deschiderea succesiunii Articolul 954 C. semnătura și sigiliul notarului public. care are următorul conținut: verificat opisurile. În registrul succesoral se trece numărul dosarului în ordine crescătoare după data înregistrării. Dacă decesul a survenit anterior intrării în vigoare a Legii nr. secretarul biroului verifică în opisul de evidență a procedurii succesorale dacă nu s-a înregistrat un alt dosar în aceeași cauză. data decesului. Neîntocmirea dosarului succesoral pentru acest motiv va fi adusă la cunoștința părților interesate. notarul public este obligat să ceară detalii de la primării sau de la organul financiar cu privire la averea imobiliară a defunctului. numele și prenumele defunctului. dosarul succesoral se va întocmi numai după ce se va verifica din oficiu că nu există un alt dosar format în cauză. 36/1995 privind notarii publici și activitatea notarială. prenumele și domiciliul succesibililor. numele. ultimul domiciliu. – din oficiu – deschiderea din oficiu în interesul statului va deveni necesară în cazul succesiunii vacante.” Procedura succesorală notarială se deschide deci: – la cererea oricărei persoane interesate. bunurile și datoriile defunctului. conexarea. suspendarea. direct sau prin corespondență. Deschiderea procedurii succesorale notariale Articolul 69 din Legea nr. verificat competența. Certificatul de deces este un înscris autentic care dovedește persoana decedată. După aceste verificări. La primirea cererii. la un alt birou. 36/1995 stabilește că: „ procedura succesorala notariala se deschide la cererea oricarei persoane interesate. – determină legea după care se dezbate succesiunea. ultimul domiciliu. primul termen acordat pentru dezbateri. La observații se menționează reînregistrarea pentru suplimentarea. data decesului. Momentul morții se constată fizic și se dovedește prin certificatul de deces eliberat de serviciul de stare civilă. precum si a secretarului consiliului local al localitatii in raza careia se aflau bunurile defunctului la data deschiderii mostenirii. – în raport cu această dată se stabilește compunerea masei succesorale. în cazuri speciale.II. notarul public va verifica dacă aceasta cuprinde numele și prenumele defunctului. trimiterea la . în temeiul legii sau al testamentului. înșiși moștenitorii legali sau testamentarii care au cei dintâi interesul să se stabilească. – este data de la care retroactivează acceptarea sau renunțarea la moștenire. a creditorilor acestora. – de la această dată se transmite patrimoniul defunctului la succesori. taxele și onorariile – achitarea sau debitarea. la același birou notarial sau la un alt birou de notar public din aceeași circumscripție teritorială. 1103 C. în primul rând. Prin persoană interesată se înțelege. civ. În cazul în care în circumscripția unei judecătorii figurează mai multe birouri notariale. – la cererea Parchetului. după caz. notarul public va da rezoluția. se înregistrează cu sau fără citarea părților. 2. ultimul domiciliu. când aceștia sunt necunoscuți sau dispăruți. – momentul morții determină data de la care este posibilă deschiderea procedurii succesorale notariale și de întocmire a inventarului. Deschiderea succesiunii şi a procedurilor succesorale 1. se va solicita de la Arhiva decătoria în circumscripția teritorială în care a funcționat notariatul să se verifice opisul registrului succesoral dacă succesiunea a fost dezbătută. scoaterea de pe rol. Succesiunile se înregistrează în Opisul alfabetic al registrului succesoral și în registrul de termene succesorale. soluția succesiunii. Pentru evitarea unei duble proceduri succesorale. – este data de la care începe să curgă termenul de prescripție prevăzut de art. a procurorului sau din oficiu. data decesului. notarul public va verifica la Camera Notarilor Publici dacă în opisul de evidență succesorală nu s-a înregistrat un alt dosar. La primirea cererii pentru deschiderea procedurii succesorale. – la cererea secretarului primăriei. la acel birou. Cunoșterea exactă a datei decesului este foarte importantă pentru că: – determină persoanele chemate la moștenire. să li se recunoască drepturile ce le revin după succesiunea defunctului. iar în interesul moștenitorilor. civ prevede că “mostenirea unei persoane se deschide in momentul decesului acesteia”. Cererea pentru deschiderea procedurii succesorale se adresează notarului public competent. pe aceeași cauză.

prin excepție. În cazul în care. poate fi solicitată inventarierea notarului public competent pentru acea localitate. expunere la furt. de succesibilii aflați la locul inventarului. cererea de inventariere ține loc și de cerere de deschidere a acestei proceduri. 3. Prezenți la inventarierea în fața notarului public sau a împuternicitului acestuia sunt: – moștenitorul – dacă acesta este minor. Inventarul se semnează de cel care l-a întocmit. Testamentul găsit la .instanța de judecată sau la un alt birou notarial. acesta va fi vizat spre neschimbare și va fi depus în depozit la biroul notarului public. când statul are interesul să-și asigure drepturile sale. la suspendarea dosarului sau în alte cazuri de închidere a procedurii succesorale. soluționare. se va găsi testament lăsat de defunct. 36/1995 dispune “În cazurile prevăzute de lege sau la cererea celor interesați. în măsura cunoașterii acestora. Cererea pentru inventarierea bunurilor Cererea pentru inventarierea bunurilor ce intră în masa succesorală trebuie să cuprindă datele defunctului și ultimul domiciliu. semnat de cei prezenți. reprezentanța statului român în acea țară va solicita serviciile unui notar public de la locul situării bunurilor sau al unei instanțe competenete. transferare. prin comisie derogatorie sau secretarului consiliului local respectiv. cu arătarea locului unde se află averea – activ și pasiv – ce se va cuprinde în inventar. Bunurile a căror proprietate este contestată se vor menționa separat. se va încheia un proces-verbal. cu ocazia inventarierii.” Inventarierea notarială se va face numai cu acordul persoanei în posesia căreia se află bunurile defunctului. semnat de cei prezenți. Inventarierea se face cu consimțământul moștenitorilor sau a persoanelor ce dețin bunurile. Inventarierea succesiunii și punerea sigiliilor 1. stricăciuni etc. Dosarele amânate se renotează în registru la noul termen acordat. III. va face inventarierea bunurilor succesorale. reprezentantul acestuia numit conform normelor legale. Inventarierea se poate face și din oficiu atunci când interesul minorilor o cere. Poziția din registrul succesoral se închide la eliberarea certificatului de moștenitor. incapabil sau pus sub interdicție. În inventar se cuprind mențiuni privind pasivul succesoral. În caz de refuz. iar în lipsa acestora sau a refuzului lor de a semna inventarul va fi semnat de martorii prezenți. – reprezentantul autorității tutelare. notarul public. 4. În opisul succesoral se trec numele și prenumele autorului succesiunii și numărul de înregistrare al dosarului. Dacă bunurile sunt situate în străinătate. Participanții la inventariere trebuie să fie prezenți tot timpul inventarierii și să semneze procesul-verbal făcut de notarul public. se va încheia un proces-verbal. ultimul domiciliu și numărul dosarului succesoral. Bunurile defunctului care se găsesc în posesia altei persoane vor fi inventariate cu precizarea locului unde se află și a motivului pentru care se găsesc acolo. război. iar dacă nu sunt succesibili cunoscuți. dacă este cazul. În caz de refuz. conform procedurii specifice din acea țară. datele moștenitorilor prezumtivi și domiciliile acestora. cu încunoștiințarea autorităților locale. sustragere. Modalități de inventariere Notarul public. Inventarul bunurilor Procesul-verbal de inventariere va cuprinde enumerarea. Dacă nu există cerere anterioară pentru deschiderea procedurii succesorale. 2. – unul sau doi martori. În cazul în care unele bunuri sunt situate într-o altă localitate dintr-o altă circumscripție notarială. 71 din Legea nr. Opisul registrului succesoral cuprinde numele defunctului. Inventarierea bunurilor succesorale Art. În registrul de termene se notează soluția ședinței respective – amânare. descrierea și evaluarea provizorie a bunurilor ce se aflau în posesia defunctului la data decesului. când împrejurările speciale impun aceasta – incendiu. personal sau printr-un delegat. Inventarierea notarială se va putea face numai cu acordul persoanei în posesia căreia se află bunurile defunctului. ordonate pe litere. personal sau un împuternicit al acestuia se deplasează la locul situării bunurilor pentru inventariere.

Acceptarea sub beneficiul de inventar O situație deosebită prezintă inventarul notarial în situația acceptării succesiunii sub beneficiul de inventar. – în al doilea rând: pasivul succesiunii. – numărul acestora. CEC sau o firmă specializată. pe geamantane. – calitatea. – totalul. bunurile rămân în păstrarea și conservarea moștenitorilor legali sau testamentari. 7. la cererea oricărei persoane care justifică un interes. – descrierea bunurilor. – persoanele prezente la încheierea inventarului. . după achitarea onorariilor de depozitare. În mod obișnuit.inventariere sau prezentat de partea interesată se deschide de notarul public în fața succesibililor. cu dobânzile legale. punerea sigiliilor asupra bunurilor succesorale se poate face înainte de întocmirea inventarului. – observații. în cuprins. numele notarului public. În acestă situație. Punerea de sigilii constă în pecetluirea încăperilor sau locurilor unde au fost depozitate bunurile moștenirii. depozite bancare identificate la inventariere – acestea se vor depune la depozitul notarial în case de conservare. Procedura sigilării bunurilor În cazuri urgente. bancă. civ. notarul public pune sigiliul pe întreaga locuință. înlocuire sau distrugere a bunurilor. fie prin ceruire. se va înștiința autoritatea tutelară. notarul public le va putea pune bunurile sub sigiliu sau le va preda unui custode. Toate măsurile ce le ia notarul public au în vedere păstrarea averii succesorale în bune condiții până la terminarea procedurii succesorale. bijuterii. bani. În preambulul procesului-verbal de inventariere se va menționa denumirea biroului notarial. Ca urmare. 1115 și urm. 1103 C. civ. titlurile de valoare. Tot în scopul asigurării bunurilor. localitatea și locul. ce vor garanta restituirea valorilor sau bunurilor. datele defunctului. – data fixării primelor dezbateri succesorale cu încunoștiințarea celor prezenți. Protejarea masei succesorale Dacă există pericol de înstrăinare. precum și persoanele prezente la inventariere. Termenul general de acceptare a succesiunii este de 1 an de la deschiderea acesteia – art. fie prin aplicarea de benzi din pânză lipită și ceruită pe care se aplică sigiliul sec. custode. așa cum au fost depuse. data. – în al treilea rând: mențiunile speciale referitoare la bunuri. – evaluarea provizorie. pe diferite încăperi. Declarația de acceptare sub beneficiu de inventar trebuie să aibă forma autentică și să fie precedată sau urmată de un inventar. a executorului testamentar. bunurile nemișcătoare. expert etc. vor fi trecute: – întâi bunurile mișcătoare. pierdere. – semnăturile participanților la inventariere. inclusiv data decesului și ultimul domiciliu. – numărul de exemplare. pe dulapuri. sigiliul și semnătura notarului public. dacă în masa succesorală vor intra hârtii de valoare sau valori cuprinse în metale prețioase. – anexele inventarului. inventarul se întocmește după regulile de inventariere generale mai sus arătate – art. 5. cecuri. 6. La sfârșitul actului de inventariere se vor menționa: – data lucrărilor și ora închiderii inventarului. numiri de curatori. iar în cazul persoanelor incapabile. Apoi. exceptându-se bunurile necesare membrilor familiei defunctului care au locuit cu el. C. Cadrul procesului-verbal de inventariere va avea următoarea rubricatură: – număr curent.

dacă a fost desemnat prin testament. . Citarea Și identificarea succesibililor 1. Citatia trebuie sa cuprinda. 36/1995: “După ce constată că este legal sesizat. nu vor fi citați toți succesibilii. domiciliul – cu toate datele – și calitatea celui citat. pentru că aceștia nu au capacitate de exercițiu. – parafa notarului public și semnătura secretarului biroului notarial care a întocmit citația și este în drept să o semneze. se citează și moștenitorii legali. iar dacă există testament. care se citează. va fi prezumat ca renunta la mostenire. socotită ca instituție în drept să culeagă bunurile ce revin statului. Dacă în cauză nu sunt moștenitori rezervatari și există un testament autentificat.IV. din declarațiile succesorilor sau din alte documente depuse la dosarul succesoral. se citează reprezentantul său legal și autoritatea tutelară. vor fi citați în nume propriu nepoții de fiu. citează și pe legatari și executorul testamentar instituit. – arătarea datei dezbaterilor: anul. În cazul moștenitorului incapabil. Dacă printr-un testament autentic s-a instituit un legatar universal. În situația în care au vocație succesorală minorii sub 14 ani și incapabilii. este obligatorie citarea prin poștă. – numele. Dacă nu există moștenitori acceptați în clasa I. Citația trebuie să cuprindă: – antetul biroului notarial. ziua și ora prezentării la biroul notarului public. care are eficiență. pe langa elementele prevazute de Codul de procedura civila. când aceasta rezultă din cerere. Minorul peste 14 ani are capacitate de exercițiu restrânsă și actele juridice ale acestuia se încheie de acesta cu încuviințarea prealabilă a părinților/tutorelui.” Citarea are în vedere încunoștințarea succesibililor defunctului și a celor în drept că se dezbate succesiunea defunctului la un anumit birou notarial. Astfel. dar prezintă riscul lipsei dovezii înmânării citației persoanei citate. iar numai în cazul în care sunt renunțători toți. notarul public înregistrează cauza și dispune citarea celor care au vocație la moștenire. si precizarea ca. se citează. În ambele cazuri se va cita și executorul testamentar. părinte sau tutorele. se restituie biroului notarial și se atașează la dosar pentru a constata că procedura a fost efectuată conform dispozițiilor Codului de procedură civilă. Această dovadă. În succesiunea ce urmează a fi declarată vacantă. se va cita reprezentantul lor legal. sub sanctiunea nulitatii acesteia. daca succesibilul nu-si exercita dreptul de a accepta in termenul prevazut la art. care au vocație succesorală. notarul public citează autoritatea administrației publice competentă a prelua bunurile. luna. numai legatarul. Autoritatea administrației publice este administrația financiară competentă în sectorul de activitate al notarului public care instrumentează cauza. precum și numărul dosarului succesoral. În practică. 1103 din Codul civil. Trebuie avută în vedere citarea creditorilor sau a altor persoane interesate. chiar dacă se face mențiunea în dosar despre citarea prin telefon. dacă au rămas copii. se citează succesibilii din clasa a II-a. La citație se atașează procesul-verbal de înmânare a citației. ci numai cei din gradul I și soțul supraviețuitor. dacă testamentul este olograf sau mistic. – numărul și data emiterii. În cazul în care persoana citată nu se prezintă la dezbateri. Citarea succesibililor Articolul 72 al Legii nr. – felul pricinii – dezbaterea succesiunii după defunct. prenumele. nu se vor cita ceilalți succesibili și se va preda succesiunea legatarului universal. – sigiliul biroului notarului public. s-a generalizat înștiințarea telefonică. într-o zi și la o oră stabilită. necontestat de colaterali. în lipsă de moștenitori rezervatari. Cei cu vocație succesorală se citează cu respectarea principiilor generale ale devoluțiunii legale a moștenirii – principiul priorității clasei de moștenitori în ordinea stabilită de lege între moștenitori din clase diferite și principiul proximității gradului de rudenie între moștenitori din aceeași clasă. completată sub semnătura agentului înmânător.

Noțiune Opțiunea succesorală este acel drept subiectiv născut la data decesului celui despre a cărei succesiune este vorba. 36/1995: “În cadrul lucrărilor de îndeplinire a actelor notariale. În cazul în care notarul nu cunoaște părțile. 51 din lege: “a) acte de identitate sau legitimații oficiale. domiciliul și capacitatea părților capacitatea partilor. în ambele cazuri. doctrina a mai adăugat încă una – vocația la moștenire. dar nenăscute la data deschiderii succesiunii. Identificarea succesibililor La prezentarea succesibililor în fața notarului acesta procedează la stabilirea identității părților. notarul public stabilește identitatea. Calificarea termenului de opțiune succesorală ca fiind un termen de prescripție este criticabilă.dacă în termenul de opțiune succesorală prevăzut în art. notarul va verifica dacă aceștia îndeplinesc condițiile cerute de lege pentru a putea succede. 44 din Legea nr. persoanele dispărute. Dreptul de opțiune trebuie exercitat în termen de 6 luni. in afara cazurilor in care se solicita dare de data certa. Articolul 1103 alin 1 C. intocmirea de copii legalizate sau acordarea de consultatii juridice notariale”. Actul de opțiune este un act de dispoziție și trebuie să îndeplinească. calculat de la data deschiderii succesiunii. trebuie respectate cerințele referitoare la exprimarea consimțământului la obiectul și cauza actului juridic. va solicita unui medic de specialitate să ateste în scris că partea este în deplinătatea facultăților mintale. pentru că prescripția extinctivă presupune stingerea dreptului la acțiune în sens material. o condiție pozitivă. Conform art. cunoscuți personal de notarul public sau legitimați conform lit. civ stabilește că “dreptul de optiune succesorala se exercita in termen de un an de la data deschiderii mostenirii”. b) atestarea avocatului care asistă partea. . în conformitate cu dispozițiile art.civ. La aceste condiții. Au capacitate succesorală persoanele fizice în viață la data deschiderii succesiunii. dar nu are statutul juridic al unui renunțător. După identificarea succesibililor. a). iar dreptul de opțiune succesorală nu constituie un drept la acțiune. Nedemnitatea constă în decăderea din dreptul de a moșteni a succesibililor care se fac vinovați de săvârșirea unor fapte grave față de memoria acestuia. Când notarul public are îndoieli cu privire la capacitatea uneia dintre părți. sub sancțiunea nulității. ștampila și fotografia posesorului. este obligat să se convingă de identitatea acestora prin una dintre modalitățile prevăzute de art. respectiv cu încuviințarea acestuia și. c) doi martori de identitate. Succesibilul trebuie să aibă capacitatea deplină de exercițiu. prevăzute cu semnătura.” Identitatea persoanelor juridice se face prin stabilirea denumirii. 1112 C. condițiile de fond și formă prevăzute de lege. cu autorizarea autorității tutelare. dreptul de a accepta succesiunea se stinge. în persoana succesibililor acestuia. Nu au capacitate succesorală persoanele fizice predecedate care nu au dreptul la reprezentare și persoanele juridice desființate.2. a datei la care au dobândit capacitatea juridică și a calității reprezentantului îndreptățit să încheie actul în numele lor. de a alege acceptarea succesiunii – pură și simplă sau sub beneficiu de inventar – sau renunțarea la aceasta și care se exercită în anumite condiții prevăzute de lege. persoanele concepute. . 1103 succesibilul nu și-a manifestat dorința. Succesibilii pot fi identificați de notarul public prin mențiune în încheiere că sunt cunoscuți personal de acesta. și succesibilul devine străin de moștenire. Pentru ca o persoană să poată culege o moștenire trebuie să îndeplinească două condiții. Persoanele juridice vin la succesiune numai în virtutea testamentului lăsat de defunct și cu respectarea specialității capacității de folosință. pentru că el poate beneficia de repunere în termen. Opțiunea succesorală 1. Succesibilul străin de moștenire este înlăturat de la moștenire. ci un drept subiectiv care trebuie valorificat în termenul prevăzut de lege sub sancțiunea decăderii. Pentru ca opțiunea succerorală să fie valabilă. stabilite de lege. persoanele lipsite de capacitatea deplină de exercițiu sau cu exercițiu restrâns trebuie să exercite opțiunea sucesorală prin ocrotitorul legal. V. aceea de a nu fi nedemnă de a moșteni. aceea de a avea capacitatea succesorală și o condiție negativă.

În consecință.2. folosirea de către soțul supraviețuitor a bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei nu este de natură. Voința de a accepta succesiunea se poate manifesta nu numai printr-o declarație formală. ci și prin acte sau manifestări neîndoielnice. autentică sau sub semnătură privată – acceptarea expresă este un act formal. inventarul succesoral împiedică confuzia patrimoniului succesoral cu patrimoniul său propriu. . daca din imprejurarile in care acestea s-au efectuat nu rezulta ca succesibilul si-a insusit prin ele calitatea de mostenitor” – art. acceptarea este tacită când “succesibilul face un act sau fapt pe care nu ar putea s ail faca decat in calitate de mostenitor”. în afară de cazurile prevăzute de lege. civ. 1108 alin. care prin natura. constituie forme de acceptare tacită a succesiunii. Acceptarea tacită Potrivit art. Luarea în patrimoniul defunctului a unor obiecte ca amintire de familie.supraveghere si de administrare provizorie nu valoreaza acceptare. mai ales. 2. civ. în principiu. 2. Din analiza dispoziției Codului civil rezultă că voința succesibilului de a accepta expres succesiunea trebuie să fie manifestată ad validitatem în formă scrisă. dar neechivoc intenția de a accepta succesiunea. adică înțelege să-și exercite drepturile și să-și asume obligațiile ce rezultă din calitatea de moștenitor. La fel ca și în cazul acceptării exprese. acceptarea sub beneficiu de inventar are caracter facultativ. acceptarea este expresă când “succesibilul isi insuseste explicit titlul sau calitatea de mostenitor printr-un inscris authentic sau sub semnatura privata”. 3. Acceptarea expresă Potrivit art. O problemă ridică actele materiale care au semnificația acceptării tacite făcute de succesibilul coindivizar cu defunctul – astfel. achitarea. prin care succesibilul declară în cadrul termenului de prescripție a dreptului de opțiune sucesorală că își însușește titlul de moștenitor al patrimoniului succesoral. 1110 alin. C. Acceptarea sub beneficiu de inventar ( ca variantă intermediară între acceptarea pură și simplă și renunțarea la succesiune) Este un act de opțiune expres și solemn.3. a taxelor respective. limitându-se la precizarea că “actele de conservare. irevocabil. ar însemna că succesibilul care nu dorește să accepte succesiunea este obligat să abandoneze bunurile comune spre a nu i se opune acceptarea de către el a succesiunii. succesibilul nefiind obligat să accepte succesiunea în această formă. dar înțelege să răspundă de pasivul succesoral numai în limita activului moștenit și numai cu bunurile moștenite. și în această situație. Acceptarea moștenirii 2. operând regula de drept comun că actul juridic este irevocabil de la formarea lui.2. 3. 1108 alin. Opțiunea succesorală este un act juridic unilateral și. C. renunțarea ulterioară la succesiune este lipsită de efect juridic asupra actului inițial de acceptare. civ. prin ea însăși. A pretinde aceasta.1. Cererea de inventariere a bunurilor succesorale și. Legea nu stabilește ce acte și fapte juridice constituie acceptarea tacită a succesiunii. Codul civil mai precizează că actele de dispoziție asupra bunurilor succesorale constituie acte de acceptare a succesiunii. dar nu solemn. reparațiile de urgență ale unor bunuri succesorale. Cel care a acceptat moștenirea nu mai poate reveni asupra acceptării. preluarea cheilor sau a lucrurilor de valoare pentru a le feri de pierdere sau furt nu constituie acte de acceptare tacită. ceea ce desigur este de neadmis. Din conținutul înscrisului trebuie să rezulte că succesibilul și-a însușit în mod neechivoc calitatea de moștenitor. legea prevede două condiții pentru a opera acceptarea tacită: voința succesibilului de a accepta moștenirea și conduita lui – actele sau faptele săvârșite – din care să rezulte indirect. C. numărul și valoarea lor eclud ideea unei amintiri de familie. dar. chiar parțială. să ducă la concluzia univocă în sensul acceptării moștenirii. 2. Constituie acte de acceptare tacită a moștenirii intrate posesia și folosința bunurilor succesorale. Succesibilul optează pentru acceptarea sub beneficiu de inventar în cazul în care nu cunoaște întinderea pasivului succesoral.

Renunțarea la moștenire în favoarea altuia Adeseori.3. 3. Orice succesor. 1119 C. permite renunțătorului să retracteze renunțarea. el nu poate fi obligat la raport. Renunțarea la moștenire 3. Dacă acceptarea moștenirii poate fi atât expresă cât și tacită. expres și solemn Renunțarea la moștenire este actul unilateral.alin 1 si art. din considerente familiale etc. în principiu. de act public. civ prevedere că: “succesibilul care cu rea credinta. Cele două elemente ale faptei trebuie să fie într-o deplină conexiune. . În această situație. Retractarea renunțării la moștenire Renunțarea la succesiune este. Succesibilul care a renunțat la moștenire nu beneficiază de niciun drept succesoral și nu este obligat să suporte datoriile succesiunii.2.dupa caz.1”. legal sau testamentar. Simpla omisiune de a indica cu ocazia dezbaterii succesiunii la notariat că unele bunuri fac parte din masa succesorală nu face operantă aplicarea prevederilor art. 3. fie în bani. irevocabilă.1124. fie în bunuri. între succesibili intervin înțelegeri ca unul dintre ei să renunțe la succesiune în favoarea altuia. 1123. Codul civil. renunțarea la succesiune. 3.2.4. pură și simplă. în formele și condițiile legii. 56. Analiza termenilor definiției de mai sus relevă un element obiectiv – deținerea clandestină prin sustragere sau tăinuire a unor bunuri succesorale – și un element subiectiv – intenția frauduloasă. Dacă renunțătorul a beneficiat de o donație din partea lui de cuius. Act unilateral. îndeosebi pentru o contravaloare. ne aflăm în fața unei simulații. Pentru cazurile de dosire sau de dare la o parte a bunurilor din succesiune se prevăd două sancțiuni: moștenitorul culpabil este lipsit de partea ce i s-ar fi cuvenit din bunurile ascunse și aceea de decădere din facultatea de a renunța la moștenire sau de a o accepta sub beneficiu de inventar. Articolul 80 din regulamentul de aplicare al Legii nr. Renunțarea la moștenire este un act juridic solemn. indiferent dacă donația s-a făcut cu scutire sau fără scutire de raport.a sustras sau a ascuns bunuri din patrimonial succesoral sau a ascuns o donatie supusa raportului ori reductiunii este considerat ca a acceptat mostenirea. prin art. și declarația de renunțare. care acceptă succesiunea. pentru că pasivul succesoral depășește activul.El nu va avea insa nici un drept cu privire la bunurile sustrase sau ascunse si. În intenția de a se evita vacanța succesorală. Retractarea renunțării nu are ca efect repunerea în dreptul de opțiune succesorală. art. dar cu îndeplinirea obligatorie a două condiții. expres și solemn. civ. desființând cu efect retroactiv vocația sa succesorală. este expresă și constituie un act juridic solemn.1. și anume ca dreptul de opțiune succesorală a renunțătorului să nu se fi prescris prin împlinirea termenului de 6 luni de la deschiderea succesiunii și succesiunea să nu fi fost acceptată de alți succesibili. 1119 C. Renunțarea în favoarea altei persoane poate fi considerată ca o donație sau o vânzare de drepturi succesorale. Acceptarea forțată a moștenirii În ceea ce privește acceptarea forțată a moștenirii. în principiu. contractul dintre succesibili având valoare de act secret. 36/1995 dispune că: ”Declarațiile de renunțare la succesiune. devenind străin de moștenire. de acceptare pură și simplă sau sub beneficiu de inventar se fac în formă autentică și se înscriu pentru opozabilitate în Registrul național de evidență a opțiunilor succesorale (RNOS) prevăzut la art. prin care succesibilul declară în cadrul termenului de prescripție a dreptului de opțiune succesorală că nu își însușește titlul de moștenitor. ci acceptarea succesiunii pură și simplă.chiar daca anterior renuntase la ea.va fi obligat sa raporteze ori sa reduca donatia ascunsa fara a participa la distribuirea bunului donat”. indiferent de motivul pentru care ia această decizie – pentru a păstra o donație raportabilă de care a beneficiat și a cărei valoare este mai mare decât ce i s-ar cuveni în caz de acceptare. are posibilitatea să renunțe expres la moștenire.

Se are în vedere legalizarea celui ce pretinde că este succesor. cu ajutorul cărora determină vocația concretă la moștenire a rudelor. legea stabilind anumite îngrădiri. și poate fi revocată de testator în condițiile prevăzute de lege pentru revocarea testamentelor. În primul rând. precum și soțul supraviețuitor. printre alte excepții. Este posibilă și coexistența moștenirii legale cu cea testamentară. – împărțirea moștenirii în părți egale între rudele din aceeaşi clasă și de același grad. – principiul promixității gradului de rudenie cu defunctul între moștenitorii din aceeași clasă: între moștenitorii din aceeaşi clasă au prioritate la succesiune cei care sunt în grad mai apropiat de rudenie cu defunctul. aceasta poate fi înlăturată în tot sau în parte în condițiile și în limitele prevăzute de lege. patrimoniul succesoral se poate transmite nu numai în temeiul legii. Executarea dispozițiilor testamentare Execuțiunea testamentară este o depoziție cuprinsă în testament. Aceasta înseamnă că legea consacră principiul libertății testamentare. legiuitorul a introdus trei principii de bază ale devoluțiunii legale: – principiul priorității clasei de moștenitori. III.. indiferent dacă este universală. manifestată prin testament. prin testamentul lăsat de defunct. gratificată prin testament cu un legat. și anume în ce calitate. Totuși. VII. această libertate nu este absolută. Notarul public va constata dacă testamentul îndeplinește condițiile de fond și de formă cerute de lege ad validitatem. Rudele cu vocație succesorală generală nu sunt chemate să culeagă moștenirea autorului lor toate împreună și deodată. prin care testatorul desemnează una sau mai multe persoane. cu titlu universal sau cu titlu particular. și cea formulată de M. potrivit căruia. în literatura de specialitate s-a arătat că de la regula caracterului indivizibil al actului de opțiune succesorală există. Testatorul recurge la instituirea de executor testamentar pentru a-i degrava pe moștenitorii legali de această sarcină și în cazurile în care apreciază că aceștia nu ar vrea sau nu ar putea asigura îndeplinirea dispozițiilor testamentare. totodată. moștenitorii trebuie să prezinte testamentul notarului public cu prilejul dezbaterilor succesorale. care sunt limitele de a dispune și procedeele juridice ce pot fi folosite pentru consolidarea calității de moștenitor. cu excluderea celor din clasele II.VI. 955 C. dacă aceeași persoană este chemată la moștenire de lege și. sunt chemați la moștenire moștenitorii de clasa I. ci și în temeiul voinței celui care lasă moștenirea. are în vedere întinderea drepturilor succesorale. care este întinderea masei succesorale atât ca activ. Aceste drepturi transmise consolidează situația juridică a succesorului. cât și ca pasiv. Elinescu. cu ce titlu și cu ce condiții. Deși se poate afirma că în dreptul nostru moștenirea legală este regula și constituie dreptul comun în materia transmiterii patrimoniului succesoral. ea va putea opta diferit cu privire la moștenire și la legat. În ceea ce privește posibilitatea succesibilului de a opta între temeiul legal și cel testamentar. legiuitorul instituind o anumită ordine de chemare concretă la moștenire. sunt chemate la succesiune ca moștenitori rudele decedatului în linie dreaptă – fără limită de grad – și cele colaterale până la gradul IV inclusiv. 1. Devoluţiunea succesorală În temeiul legii. conferindu-le împuternicirea necesară pentru a putea asigura executarea dispozițiilor testamentare. În acest scop. Transmiterea patrimoniului succesoral Conform art. Pentru a se oferi moștenirea în baza testamentului lăsat de defunct. notarul urmează să stabilească pentru fiecare dintre participanții la succesiune calitatea acestora de moștenitori sau legatari. Predarea succesiunii Orice transmitere de drepturi pentru cauză de moarte. inclusiv codicil. cea mai importantă fiind instituția rezervei succesorale. în baza clasei de moștenitori și a gradului de rudenie. orice persoană capabilă este liberă să dispună sau să nu dispună de patrimoniul său pentru cazul morții sale. după care va menționa în încheierea de ședință dacă moștenitorii solicită predarea succesiunii conform testamentului pe care îl acceptă. 2. în ordinea stabilită de lege între moștenitorii din clase diferite: astfel. civ. soluția afirmativă se întemeiază pe mai multe considerente. . Împuternicirea de executor poate fi dată numai printr-un înscris în formă testamentară. potrivit căreia. IV. 3. Stabilirea calităţii de moştenitori şi legatari În cadrul pasului următor în derularea procedurii succesorale.

rezolvarea problemei cheltuielilor. deci în lipsa unui testament. după identificarea lor și dovedirea calității succesorale. Când vin la succesiune ambii părinți în concurs cu frații și surorile. acordându-se un nou termen de dezbatere. dacă există numai frați și surori sau numai părinți. ori de câte ori consideră necesar. moștenirea se împarte în cote egale. totodată. 31/1994. celor două categorii le revine câte o jumătate din moștenire. ceea ce poate duce la întregirea. Soțul supraviețuitor nu este cuprins în nicio clasă de moștenitori fiindcă la data structurării acestor clase nu avea vocație succesorală. – moștenitorul poate folosi mijloacele și acțiunile legale de apărare a drepturilor sale primite prin moștenire și poate dispune de bunurile succesiunii fără altă încuviințare. s-au stabilit pentru soțul supraviețuitor drepturi succesorale proprii în funcție de clasa de moștenitori cu care vine în concurs. aducerea la partaj. precum și asupra compunerii masei succesorale și asupra numărului și calității lor. iar ceilalți moștenitori. arătându-le întinderea drepturilor ce le revin. Când vin la succesiune mai mulți moștenitori. ei iau întreaga moștenire. așadar o convenție încheiată pe această cale. între ei a intervenit un acord de voință.Avându-se în vedere că prin succesiune și legate se transmite dreptul de proprietate asupra bunurilor. Astfel. La prezentarea succesibililor. prin Legea nr. sub semnătura declaranților și a notarului. precum și asupra compunerii masei succesorale și asupra modului de predare a succesiunii. modificarea sau retragerea susținerilor făcute anterior. moștenitorii prezenți în fața notarului public nu pot ataca legal conținutul certificatului de moștenitor (în sensul că una sau mai multe mențiuni din cuprinsul său n-ar corespunde adevărului). ce diferă în funție de clasa de moștenitori. acesta culege întreg patrimoniul defunctului. raportul donațiilor. Martorii se audiază în . Transmisiunea patrimoniului în indiviziune este o caracteristică a devoluțiunii moștenirii. drepturile acestora se predau pe cote părți. – moștenitorii au dreptul la beneficiul inventarului. Desigur. VIII. precum și scopul acestor reglementări. ci atacarea certificatului de către moștenitorii prezenți la notariat este posibilă numai pe motivul că voința lor a fost viciată prin eroare. În situația în care moștenitorii nu s-au prezentat la dezbateri la termenul stabilit se consemnează în încheiere declarațiile succesibililor prezenți și se amână dezbaterile. – moștenitorul are dreptul asupra tuturor bunurilor moștenirii atât în ceea ce privește activul. Atunci când între părți intervin neînțelegeri. Așa fiind. el ia ¼ din moștenire și deci fraților și surorilor le revine ¾ din aceasta. în fața notarului. mai ales când pasivul succesoral depășește activul. apreciem că dezbaterile succesorale se impun a fi organizate în așa fel încât formele procedurale să ajute la finalizarea cauzei succesorale. Dezbaterea succesorală Luând în considerare reglementările referitoare la dezbaterile procesului civil. de numărul lor și de moștenitorii cu care vin în concurs. când vine la succesiune un singur moștenitor. În acest mod. în condițiile legii. Dacă e un singur părinte. dol sau violență. Dacă în fața notarului public. Dezbaterea verbală. cu încunoștiințarea celor prezenți și cu citarea celor absenți. și nu o porțiune materializată din bun. coindivizarul are un drept individual. care încetează prin ieșirea din indiviziune. moștenitorii prezenți și-au recunoscut reciproc drepturile succesorale. Starea de indiviziune arată că fiecare moștenitor coindivizar are o cotă abstractă din drept. În unele situații de neclaritate sau de precizare a situațiilor ce le declară moștenitorii. nu este titular exclusiv asupra unui anumit bun. eliberarea certificatului de moștenitor. intră în posesiunea cu încuviințarea instanței sau a notarului prin eliberarea certificatului de moștenitor. de care poate dispune prin înstrăinare sau grevare și. se consemnează într-o încheiere declarațiile acestora asupra numărului și calității lor. Când sunt descendenți de același grad. nesezinari. solicitând. valoarea actelor depuse ca probe. Dacă succesiunea urmează să fie predată spre moștenitori. moștenitorilor sau legatari. întregirea rezervei. absolut și exclusiv asupra cotei sale indivize. prin translator autorizat și cele declarate se consemnează în încheiere. notarul public va încerca împăcarea părților. în limba oficială sau într-o limbă cerută de părți. cât și pasivul. astfel că patrimoniul aparține mai multor persoane într-o formă neîmpărțită. – moștenitorul poate cere reducțiunea libertăților excesive. trebuie subliniate următoarele: – succesorul continuă persoana defunctului în drepturi și obligații. în consecință. – ascendenții și descendenții au de drept posesiune a succesiunii din momentul morții autorului lor. în raport cu numărul lor. se pot audia martori.

consemnate ca urmare a declarațiilor formulate de moștenitori. Pe baza certificatului de căsătorie al autorului succesiunii cu soțul supraviețuitor. finalizând astfel dezbaterile notariale în cauza succesorală supusă competenței sale. Pentru dovedirea dreptului de proprietate asupra bunurilor ce compun masa succesorală. va dispune eliberarea unui certificat de moștenitor suplimentar pentru aceste bunuri X. Pe baza încheierii finale. cât şi unei practici conturate pe alocuri eronat. Dovada datei decesului succesibililor precedați pentru a putea fi aplicată instituția reprezentării se face tot pe baza certificatului de deces. Concluzii În final. certificate de moștenitor sau orice alte acte care ilustrează proprietatea. putem spune că procedura succesorală notarială reprezintă principala modalitate. Certificatul de moștenitor se redactează pe baza datelor din încheierea finală. Notarul poate relua procedura succesorală. sub sigiliul și semnătura sa. Certificatele de naștere și căsătorie fac dovada filiației. certificatul de deces al autorului succesiunii dovedește decesul. Este util să se rețină în declarațiile martorilor următoarelor date: cine este defunctul a cărui succesiune se dezbate. în cadrul procedurii succesorale. ultimul domiciliu. ca urmare. se stabilesc bunurile dobândite în timpul căsătoriei asupra cărora operează prezumția comunității de bunuri. autentice sau mistice lăsate de defunct. Pentru dovedirea calității de moștenitor se depun la dosar toate declarațiile de acceptare a succesiunii. se redactează certificatul de moștenitor sau de legatar. Conform legii. a actelor de stare civilă. . datorate atât imperfecţiunilor legislative. care dintre aceștia a acceptat succesiunea și în ce mod. titluri de proprietate. care dovedesc legătura de rudenie a defunctului cu succesibilii. pen. data decesului. a dovezilor folosite în dosar și a declarațiilor date de martori. finalizarea procedurii succesorale și eliberarea certificatului de moștenitor se face după expirarea termenului de opțiune sucesorală prevăzut de art. cine sunt moștenitorii și în ce calitate. numărul și calitatea moștenitorilor și cotele ce le revin din patrimoniul defunctului. în principiu. 292 C. 1103 C. IX. atât de conferire şi recunoaştere a calităţii de moştenitor. declarația acestora luându-se sub sancțiunea legală pentru declarații neadevărate prevăzută de art. care va cuprinde constatările din această încheiere referitoare la masa succesorală. dacă este neîndoielnic că nu mai există și alte persoane îndreptățite la succesiune sau dacă testamentul îndeplinește cerințele legale și nu ar aduce atingere drepturilor moștenitorilor rezervatari sau există acordul acestora în privința prevederilor testamentare. Este adevărat că această instituţie juridică. pură și simplă sau sub beneficiu de inventar. a căsătoriei. din ce se compune masa succesorală. data și ultimul domiciliu. în vederea completării încheierii finale cu bunurile omise din masa succesorală și. pecum și testamentele olografe. notarul public elaborează. cu acordul tuturor moștenitorilor. prezintă neajunsuri şi inconsistențe. în termen de 20 de zile. și anume de a îndeplini un serviciu de interes public. părțile depun la dosar actele de proprietate: contracte. care presupune apelul la instanţele judecătoreşti. departe de a fi perfectă. după emiterea certificatului de moștenitor. declarațiile de renunțare la succesiune sau străin de succesiune. extrase de carte funciară. nu se mai poate întocmi un alt certificat. dar se poate face și înainte de epirarea acestui termen de acceptare. a actelor de proprietate. decât în situațiile prevăzute de lege. în care este menționată data căsătoriei. hotărâri judecătorești definitive și irevocabile. De regulă. a gradului de rudenie. civ.condițiile procedurii succesorale notariale fără prestare de jurământ. cât şi de deferire propriuzisă a moştenirii şi de atribuire a patrimoniului succesoral moştenitorilor recunoscuți. Astfel. însă rămâne o alternativă de preferat celei contencioase. Succesibilii trebuie să depună la dosarul succesoral copii legalizate după originalele actelor de stare civilă. cu toate neajunsurile de rigoare. certificatul de moștenitor. Certificatul de moștenitor Eliberarea certificatului de moștenitor Prin puterea ce i s-a conferit prin lege. pe baza cărora se stabilesc succesibilii chemați să culeagă moștenirea. în activ și pasiv. când este necesar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful