You are on page 1of 95
Pirintele Arsenie Boca (SFANITUL ARDEALULUI) Volum coordonat de Romeo Petrasciuc Apare cu binecuvAntarea ips pr.
Pirintele Arsenie Boca
(SFANITUL ARDEALULUI)
Volum coordonat
de Romeo Petrasciuc
Apare cu binecuvAntarea
ips pr. LAURENTTUsrREzA
ArhiepiscopulSibiuluigi
Mitropolitul Ardealului
Consilieri editoriali: - Pr.Conf. Univ. Dr. Constantin Necula Conf. Univ. Dr. Lucian Grozea Redactor: RalucaToderel
Consilieri editoriali:
- Pr.Conf. Univ. Dr. Constantin Necula
Conf. Univ. Dr. Lucian Grozea
Redactor:
RalucaToderel
M,fnrunrn rANc.i.ui.nrunrn
Coperti: Linda SaskiaMenczel (www.saskia.ro)
in urmd cu ani, proaspit student rnigratdinspreBu-
covina spreArdeal, il intAlneamundeva
in
Banatpe
la umbra bisericugeice strijuiesteresedintamitropolita-
ni mi-au zugrivit in suflet,la aceavreme,misura unui
drum implinit, a unui om caregi-aumplut instriinirile
in dorul de Dumnezeu.
Aceaconvorbirede oareci.ndsti inceput volumului
de acum.
in anii urmi.tori, aceleiconvorbirii s-auadiugat al-
teie
Peunii
oamenii-am ciurat, rugindu-i si imi im-
pi.rtiseascidin impreuna lor umblarecu Pirintele Ar-
senie.Altii, pur si simplu, mi-au iegitin cale.Mirturie
li,ngi mi.rturie, zicerilelor seorinduie azi in pagini de
mirturisire despreviata ;i personalitareaunui om cu ro-
tul providential,un Sfhntal Ardealuluiprin excelenEigi
un iugitor de nidejde, in Bisericatriumft.toare,penrru
intregNeamul Rominesc.
Titlul volumului, Parinteh Arsenie Boca. "Sfintul
Ardealuluirr,l-am ,,imprumutat"de la PSIrineu Duvlea,
EpiscopVicar al EpiscopieiOrrodoxeRomine din Ame-

PreasfintitulDaniil Partosanul,pe atunci Episcop de Vir;eE.Pentruint6.iaoari.,la aceavreme,cinevaimi vor- bea,cu o noblegesi o consideragieseducitoare,despre PirinteleArsenieBoca.Celecitevaore perrecuteatunci

6 PdrinteleArsenieBoca nSfantul Ardealului, rica. $i pe aceasticale,tin sa-i mulgumescPreasfintiei Salepen*u
6 PdrinteleArsenieBoca
nSfantul Ardealului,
rica. $i pe aceasticale,tin sa-i mulgumescPreasfintiei
Salepen*u generozitateacu caremi-a oferit sprepubli-
careacestminunat material,inseratin paginilelucri.riiin
discutie.
De asemenea,le multumesclui ValentinIacobsi lui
Ion Costin Manoliu, pentru sprijinul acordatin realiza-
rea acestuivolum. Firi materialelelor desprePirintele
Arsenie,aceasticartear fi fost viduviti de uneledintre
celemai frumoaseicoanealedevenirilorPirintelui.
Iar, dacl,chipul de pe coperti.esteuna din celemai
reusitereprezenteriiconiceale Pirintelui ArsenieBoca,
aceastai sedatoreaziartisteisi omului de culturi Linda
SaskiaMenczel.
Volumului de fagi ii vor urma altele.Editura Agnos
intentioneazisi publicein curind o seriede lucri.ri des-
pre viata, mirturia si covArsitoareadimensiuneduhov-
niceascia Pi.rinteluiArsenie.Totodati, vom rezervaun
spaliueditorialcevamai amplu unor analize ;i studii pri-
vind perioadacarceralia Pirintelui ArsenieBoca,in cea
mai mareparteidentificatesi corelatein demersulnostru
decercetarea Dosarelorde SecuritatealePirintelui, afla-
te in arhivaCNSAS.
$i aceasta,cu atarmai mult cu cAtnsftntul Ardealu-
lui> ne-a atiltat ci
sepoate!
RomeoPETRA$CIUC
Oareci.nd,intr-un anotimp cernit de durere,Pirin-
telemultora dintre noi s-aori.nduit sprePrislop,sprelo-
cul de vremelnici odihni, trigAnd dupi. sineo partede
Cer gilisAndu-ne,dreptmosrenire,un munrede dor
PlecA.ndu-sesprepimAnt, spiculcelviu, tiiat inainte de
vreme, ri.spAndeasi rispindeste, din inima morlii, si-
mingaviitorului.

Existaun timp c,Lndtrebuiesataiepti, fi un timp cind trebuiesadepuimarturiepentru cendie;ti, spuneacAfril,oa unul din marii gAnditori.Pirintele ArsenieBoca,intr-o anumiti vremesi intr-un anumit ceasal chemirii, a dar, intr-adevar,mirturie desprefelul in caretrebuiesi igitri- iestiatit viata,cAt,mai ales,moartea. Fieca jertfa gipilda vietuirii salesdne fie leacsi me- rindepe Caleacitre Vesnicie,adici biruingi deplini.asu- pramortii.

e - rindepe Caleacitre Vesnicie,adici b i r u i n g i d e p

tt!

PreasfinlitulDaniil Partoganul, Episcopde DaciaFelix Pirintele ArsenieBoca O abordaresimpatetici a relagieitAnir -
PreasfinlitulDaniil Partoganul,
Episcopde DaciaFelix
Pirintele ArsenieBoca
O abordaresimpatetici a relagieitAnir - duhovnic
,,
spunea,odinioari, poetulTiaian Dorz, pe carePreasfin-
gitulDaniil il pomenesteadesea,cu aleasiconsideragie.
Un astfelde nume, din Numele cel Sfhnt si Vesnic,
numai oameniiceimari rimAn cu vegnicnume!",
a fost (gi este)pentru neamul romAnescPirintele Arsenie
Boca.Un pirinte care,adiugandu-;ijertfasadetriire sislu-
jire aceleiaalui Hristos,areu;it si deasensdeplinChemirii.
Alituri
de Pirintele, deseori,s-aaflat P.S.SaDaniil
Partosanul - EpiscopdeVArgeg(Iugoslavia), unul din cei
cel-aucunoscutsil-auinteles,asacum pulini aureusitsi
o faci. Din bogigiaamintirilor si a cuvintelordeindemn
;i imbirbitare ,,deprinse" in impreuna-nevointiduhov-
niceasci,P.S.Sane impS.rti.ge;te ;i noui citevafrinturi.
10 P,irinteleArsenieBoca u Sft.ntuI Ard ealului,, ll ,,Pe Pirintele Arsenie l-am frecventat Prislop,undeamputur si
10 P,irinteleArsenieBoca
u Sft.ntuI Ard ealului,,
ll
,,Pe Pirintele
Arsenie l-am frecventat
Prislop,undeamputur si fiu mai mult in apropierea pirin-
--
-
discret gi clandestin"
Asti.zi,aici, la Timisoara,ca episcopvicar si admi-
nistrator al EpiscopieiOrtodoxe de VAr;et,mirturisesc
inaintealui Dumnezeusi inainteatuturor cititorilor ci
pentrupatrulucruri,in mod deosebit,petrecutein viaga
mea,nu sunt gi nu voi fi niciodati vrednic a multumi
indeaiunslui Dumnezeu.
in primul rind, pentrufaptul ci, la I 5 ani,mi-a in-
drumat pa;ii spreteologie,respectivspreSeminarulTe-
ologic din Caransebeg,apoi spreInstitutul Teologicdin
Sibiu, dupi aceeasprecursurilede doctoratde la Bucu-
regtisi, mai apoi, spreFacultateadeTeologiedin cadrul
Universititii Aristotelicedin Tesalonic - Grecia.
in al doilearknd, pentru faptul c5.,la inceputul celui
de-aldoileaan de studentiela Sibiu, Dumnezeumi-a
rAnduitpasii,in ziuade 26 octombrie,sirbitoareaSfhn-
tului Mare Mucenic Dimitrie Izvoritorul de Mir, spre
Pi.rinteleArsenieBoca,pe carel-am inti.lnit intiia dati
in casaparohiali abisericiisaleortodoxedin Driginescu,
comuna Mihiilegti, din apropiereaBucurqtiului, unde
SfinqiaSa,de mai mulgi ani, picta gi lucra in semiclan-
destinitatela bisericaceastiziii poarti.picturaexprimata
si reprezentatiintr-un mod deosebitin stil neobizantin,
curatortodox,pedagogic,duhovnicescgichiarprofetic.
in al treilearknd, uebuiesi-I mulgumesclui Dumnezeu
pentrufaptul ci mi-aindrumat pa;ii inspreviagamonahali,
mai intAi spremi.nistireaSimbita BrAncoveanu,unde am
fost frate, mai apoi spreministirea Hodo;-Bodrog, unde
am fost cilugirit, si in celedin urmi spresfrnta ministire
teluifusenie,in ultimii ani aiviegiiSfingieiSale.
in al patruleardnd,trebuiesi multumesclui Dum-
nezeusi si-mi pleccapulcu nevredniciepentru harul ar-
hieriei,la carem-achemat,sipenrruslujbadeierarhside
episcopin BisericaSa,BisericaOrtodoxi, acum,penrru
fratii nostri romAniortodocsidin BanatulIugoslav,care,
dupi 160 de ani, au in persoanamea un ierarh,silin-
du-mi si striduindu-mi si-i
cili.uzesc,sd-i pi.storescsi
si-i conducspreMdntuitorul nosrruIisusHristos.
in viatameapersonali,mai multi oameniauavurro-
luri deosebite.in primul rAndpiriniii mei.Apoi preotul
carem-a botezatsi mi-a indrumat pasii spreseminarul
teologic,profesoriide la Caransebe;,Sibiu, Bucuresri,
Tesalonic -
Grecia,colegiiprofesorisi studentide la Fa-
cultateade TeologieOrtodoxi din Arad, unde predau
in continuarePatristi.", i.PS. Sa,Mitropolitul Nicolae
al Banatului,carem-a propuspentru alegereasi hiroto-
nirea intru arhiereu,frateleTi'aianDorz, conducitorul
spiritualal OasteiDomnului de oarecind,in anii '70 gi
'80,
pe carel-am cunoscutde asemenea.Dar in mod cu
totul si cu totul aparre,cu totul si cu totul deosebitin
viatamea,un rol cruciall-a avut si-l arepersoana;iper-
sonalitateaduhovniceasci,harismatici, de staturi.neo-
patristici, a Pirintelui ArsenieBoca,atAtde cinstit, de
cunoscut,de apreciat,de ciutat si de recunoscutchiarsi
casfhntde citre o multime uriagi de credinciosi.
Mai uorbiTi-nepulindespreprimaintdlnire cuSfnyia Sa!
Eramstudentla Sibiu,in roamnaanului 1979,c|,nd,
auzindde la maicilede la mi.nistireaPrislop - unde pe-
12 P,irinteleArsenieBoca ,,Pi rintere*,,^Yi ^',:::::';rui Dumn,",,:: treceamvacangeledevari,
12
P,irinteleArsenieBoca
,,Pi rintere*,,^Yi
^',:::::';rui
Dumn,",,::
treceamvacangeledevari, satulmeunatalfiind la aproxi-
mativ Zkm spresuddesft.ntamanastirePrislop,din jud'
Hunedoara - desprePirinteleArsenie,am ajunsla Sfin-
giaSa, dupi. ce am cilitorit cu ffenul o noapte,de la
Sibiu spreBucuresti.Prima inti.lnire cu Pirintele' ca si
toate celelaltede totdeauna,m-a marcatprofund, m-a
int\lnirile
cu oameniimari ramkn,pentra iorirouro,
Tndrcntedeamintirea;i prezenyalox Ce,,urme"d lasatPa-
rinteleArseniein uiayaPreaSfnyiei Voastre?
rS.scolit,m-a remontat,m-a zidit sufleteqte ;i duhovni-
ce;te.Pirintele Arsenie,din nefericire,era atunci civil,
intrucit fusesepe ngdrept scosdin ministirea Prislop
De fapt, SfingiaSaestecel carem-a indrumar spre
studii si cursuri de doctorar.intAlnireacu Sfintia Sa a
fostdecisiviin aluahotirirea deaintra in monahism.Pe
PirinteleArseniel-am reintilnit demai multe ori la Mi-
prin Decretul410 din 1959.Dupi cea lucrato vreme
in Schitul Maicilor la Bucure;ti,dupi ce a pictat pargial
nistirea Prislop - unde am ajunspreot slujitor, la sfatul
sipovi.tuireaSfingieiSale,intre 1986gi 1988,17decem-
biserica nsfintul Elefterie,din Bucuresti,iqind la pensie
brie, c6.ndl-am intAlnit pentru
ultima dati. -, SfinqiaSa
- o pensieminori -, in 1968a inceputpicturabisericii
trecAndla celevesnicein 28 noiembrie1989.
parohialeortodoxedin Dri.ginescu,undea lucratvreme
de 15 ani cu multi dragoste,cu ribdare, prin multe in-
cerciri, gi unde - cum sPuneaSfingiaSainsu;i - a fost
ciutat si cercetatduhovnicestede o adevirati ,,avalansi
deoameni".Punacestecuvintein ghilimelepentruci ii
apartingi eu insumi l-am auzitzicind aceasta.PePirin-
teleArseniel-am frecventatdiscretsi clandestinin togi
anii cit am fost apoi studentla Sibiu. Dupi aceea,fiind
doctorandla Bucuregti,am avutprilejul mai mult si mai
indeaproapesi-l intilnesc, tot acolo,in biserici la Dri'-
ginescu.De asemenea,cu SfingiaSaam avut fericireasi
fiu de doui ori in cilitorii;i drumegiiin Mungii Retezat,
o dati la Sinaia,la Ghelarqiin altepirgi.
CuuiosulArseniea fost - o spunceicel-au cunoscutsi
i-au recunoscut<Cdrareaimpdrayiei, - unul din cei mai
mari teologi-duhouniciai neamului rom,inesc.Caree ,,po-
zitia" PreaSfnyiei Voastre faya de aceastaconsideratie?
PirinteleArseniea fostun om exceptional,un om ex-
traordinar,un om al lui DumnezeLt,un mare pirinte al
Bisericiinoastre.Pentrumine personal,celmai maredin
veaculnostru ;i din vremeanoastri
Neingelesde multi,
neiubitdemulti, neapreciatdemulgi,afostinsi ci.utat,iu-
bit, stimat,cinstitgiin timpul vietii,simaialesdupamoar-
te,de o multime de credinciosi,de o mulgimede oameni
ai lui Dumnezeu,crestinicaresuntdeschigisaumai mult
deschisispreacelsimgalsacrului,aIsfingeniei,careradiasi
pecare-luansmiteapersonalitateaPirinteluiArsenie.
DesprePirinteleArsenietrebuiesi vini vremea,c6.r
mai curind posibil,si sescriemai mult, si sevorbeasci
mai mult; si eu suntabsolutsigur,si mirturisesccu toati
14 P,irinteleArsenieBoca mi nn riun,ric,,.^Y:::":::::';,emerie responsabilitatea meade episcopsi membrual
14 P,irinteleArsenieBoca
mi nn riun,ric,,.^Y:::":::::';,emerie
responsabilitatea meade episcopsi membrual B'O'R',
",. ",;:
ci mai devremesaumai tirziuva veni timpul rinduit de
Dumnezeucind Pirintele ArsenieBocava fi
canonizat'
SfingiaSaa fost un mareduhovnic,a fost un pictor bi-
sericesc,a fost un zugravde suflete,a fost un predicator
de staturi patristica,ne-a lisat uCirareaimpiritiei' ca
pe
o ciliuzi pentruviap duhovniceasci,si sunt sigurca,
de
acolode undeeste,ne povi';uie9te,ne ciliuzqte, mij-
locegtepentru noione ocrote;te.Iar mormintul Sfingiei
Salede la Mani.stireaPrislop,duhul SfingieiSalede la
Minastirea Simbita-Brincoveanu, ctitoria Sfin;iei Sale
de la Sinaia,pictura SfingieiSalede la bisericadin Dri'-
ginescuvor vorbi ;i vorbescchiar pentru foarte multi
vreme,daci nu cumvapentru totdeauna,despretriirea
in Hristos,credintain Hristos,dragosteafagideHristos,
despreadevirul BisericiiOrtodoxe, mormintul Sfingiei
Saleqicruceadela morm6.ntfiind dintre celemai cunos-
cute si importante, in acela;itimp 9i discretelocuri de
meleduhovnice;ti,atAtaciti. este.Am multe"c-uvintede
la Pirintele Arsenie,am auzit multe cuvinte,imi plicea
si stauin apropiereaSfintiei Sale,ascultindu-lcum vor-
beacu oamenii,cum le ascultanecazurile,cum le explica
problemelesi necazurilesi cum ii povituia si ii sfituia.
ParinteleArseniea purtat ;i a mentinut aprinsi.in vea-
cul nostru o congtiinti crestini, duhovniceasci,filocali-
ci, apostolici;i patristici de celmai inalt nivel si de cea
mai adinci si profundi simtiresi triire. Eu sunt sigurci
pentruneamulromAnesc,pentrupoporul romAn,pentru
ortodoxiaromineasci,asrizi,darmai alesmiine, sicu si-
guranli poim6.ine,in viitor, Pi.rinteleArsenievafi pentru
noi, romAnii,ceeaceesteSf.Serafimde Sarovpentru or-
todocgiirusi sauSf. GrigorePalamapentru grecisi pen-
tru ortodoxiaecumenici saual;i gi algisfingidin istoria
crestinismului,a Ortodoxieisi a Bisericii.
pelerinaj,unde vin cre;tini din toati tara ;i chiar 9i din
altepirgi.Vin, seroagi,aprindo luminare,seinchini;i
Cecredepicdar spunelumii deazi ParinteleArsenie(;i
o spune,cu siguranya!)?
'
cermijlocireaprin rugiciuneadefoc a ParinteluiArsenie
pentru ei, pentru familie, Pentru gari,pentru lume,pen-
tru Biserici,pentrunoi toti.
Cesfaturi dzosebiteuddddzaParintele?
Legitura dintre un incepitor' cum am fost ;i am
rimas eu, qi Pirintele Arsenienu Poate fi exprimati ;i
explicati in cuvinte.Am o multime de cuvinte,de invi-
gituri, de povituiri, de sfaturi,dar si mustriri; 9i mulgu-
mesclui Dumnezeusi Pirintelui Arsenie,in mod deose-
bit, pentru acestecuvinte carem-au zidit liuntric, care
Atunci cAndPirintele Arsenie ;i-a isprivit de scris
si de redactatuCirareaimpirigieir, a ciutat un subtitlu
acesteicd"rti,acesteiscrieri-testamenta SfingieiSale,si
l-a alespe urmitorul: oUn rdspuns cregtin Ia nelinigtile
urernii>>.Prin urmare,mesajulPirintelui Arseniepentru
noi, toEi,in mod deosebitpentru ceicarel-am cunoscut,
ca si pentru cei carenu l-au cunoscut,ca si pentru cei
carenu l-au recunoscut ;i nu-l recunosc,estecredintain
Dumnezeu,in Mintuitorul IisusHristos,in Ortodoxie,
in Biserici,in Harul si Darul SfhntuluiDuh gial Sfinte-
lor Thine,prin rugiciune,prin citireaSfintelorScripturi,
16 PdrinteleArsenieBoca nSrt.ntul Ardealului,, 17 prin umilingi;i pociingi,prin citirea;i studiulSfin;ilor ParinFigi
16 PdrinteleArsenieBoca
nSrt.ntul Ardealului,,
17
prin umilingi;i pociingi,prin citirea;i studiulSfin;ilor
ParinFigi prin intreaganoastri triire 9i concePliedevia-
ti crestini. Pirintele Arseniepunea foarte mult accent
pe viata duhovniceasci,pe con;tiinta atotprezenteilui
Dumnezeu,pe dezvoltareain fiecareom, in fiecaresu-
flet, a acesteiconstiinle,a atotprezengeilui Dumnezeu'
Adica omul, cregtinul,credinciosul,monahul, preotul,
ierarhulsi fie constiengide atotprezentalui Dumnezeu,
de faptul ca Dumnezeuestein oriceloc 9i in oricetimp
si ne vede,ne aude,ne simtesi ne gtietot ceeacefacem,
si spunci acestlucru l-am simgitsi l-am triit gisunt
solutconvinssi responsabilde ceeacespunacuFn-
ab-
,,Simgeai in prezentaPLrintelui Arsenie
ci te vede, te cunoagte"
Relayiatinar - duhounic:PreaSfnyia Voastra - parin-
teleArsenie.De aici, cum seraportaParintele la tinereyea
/ tinerii uremiiSfnyiei Sale?
de acestlucru, triind acest
Pirintele Arsenieaprecia,flri
indoiali, foarte mult
gAndimsauvorbim. $i, ;tiind
adevi.rdogmatic,altelevor fi vorbelenoastre'gindurile
pe tineri si ciuta si-i indrume ca si-si inchine tinereEea
lui
Hristos ;i BisericiiSale.PirinteleArseniestiaci la ti-
noastre,simgirilenoastre,trairile noastre.in explicarea
necazurilorsiaproblemeloroamenilor,acrucilorpecare
oameniile audepurtat, fiecareintr-un fel saualtul, dela
Dumnezeu,PirinteleArseniepromovaideealegii ispfui-
rii, a faptului ci picatelenoastresunt cauzeledurerilor
noastre. $i, cum spuneasi scriaSfingiaSa:,rAm arut sd
pun mina pe rdddcina durerii, care na esteaha decrit
pdcatul", picatul sivArgitsauurmarilepi.catelormo;te-
nite de la mogiisi strimo;ii no;tri, de la pirintii no;tri,
au urmiri si in viaganoastri saulasi urmiri ;i in via-
gaurma;ilor. De aceea,pi.catelesecuvinesi fie ispigite,
spovedite,iertate,dezlegatesi stinsein harul, putereasi
iubirealui Dumnezeu,prin pociinta noastri, prin umi-
linti, prin lacrimi,prin rugiciune,prin smerenie.
AflAndu-te in prezenga ;i in apropiereaPirintelui
Arsenie,simgeaiprezenlalui Dumnezeusi il simgeaipe
Hristos triind ;i vorbind in PirinteleArsenie.Eragieste
neretesepunetemeliaviegiiomului, adezvoltirii omului
pentru mai t6.rziusi pentru totdeauna,si de aceeaerasi
inconjurat de tineri; il ciutau tinerii, si nu numai, 9i il
ascultausi-i primeaupovetele ;i sfaturile,venite ca din
partealui Dumnezeu.Simteai,cd.nditi vorbea pirinte-
le Arsenie,ci iti vorbesreDumnezeuprin SfingiaSa. $i
acestaesteun lucru foarteimportant sifoartenecesarsi-n
vremurile de astizi,casi.seridiceoameniai lui Dumne-
zeu,adevi.rari,caresi fie caliuzegicaresi fie poviEuitori
penrruceilalgi.
Amintiri, experienpesingulare
un lucru extraordinar -
cum spuneacineva -
in viaga
in legi.turacu amintirile si experiengelegitriirile de-
osebite cu, in preajma ;i in apropierea pirintelui Arse-
nie,nu-mi ingidui acumsi vorbescdespreelesaudespre
toate acestea,penrru cI esteimposibil. poate va rindui
Dumnezeu o vremecind voi scrieacestelucruri intr-o
carte despreviaraPirintelui Arseniesi despresemnelepe
noastri, in viataoamenilor,si intilnim un sfhnt.Eu pot
18 ParinteleArsenie Boca uSfintul Ardealului, 19 careDumnezeuni le-a trimis prin viagasi lucrareadu-
18 ParinteleArsenie Boca
uSfintul Ardealului,
19
careDumnezeuni le-a trimis prin viagasi lucrareadu-
hovnic5:asciaSfingieiSale.insi pot si amintescdoarfap-
tul ci.simgeaiin prezengaPi.rinteluiArsenieci te vede,te
cunoagte,ci.-gigtienu numai prezentul, dar;i trecutul, 9i
iqiintuiegteviitorul. Cu doisprezeceaniinaintedeaajun-
ge printr-o bursi si studiezin Grecia,Pirintele Arsenie
Li-^" ,p*, si mi-a dat de ingelesacestlucru' Si multe alte
l,r.ruri cares-auimplinit la vremeapotriviti', conform
spuselor ;i
cuvintelorduhovnicestialeSfingieiSale'Insi
rardeasupranoastrisi credintacrestinidin noi". Aceasta
ne gine,aceastane mentinesi aceastane va duce-sine va
trecein vesnicie.Si.ciutim si fim crestinicit mai mult,
uceniciai lui Hristos,uceniciai Sfrntilor pirinti, ucenici
aipiringilor duhovnicegti ;i fiecare,dupi misura noasrri.,
si.aducemunul treizeci,altul saizeci,altul o suti din roa-
deleduhovnicesti.
Iar in incheiereasdori si amintescun cuv6.ntpecare
PirinteleArseniemi l-a spusintr-una din primeleinti.l-
.rr., ',rr.".r'si. fiu inqelesgregitgi si accentuezdoar faptul
niri. Eram un grup restrinsde studentiteologide la Si-
gi latura profetici a personalitigii Pirintelui Arsenie'Si
aceastaa fost si esteesenliale,dar aceastaseleagi de cea
duhovniceasci, deceaneopatristici,de ceaneofilocalici,
de ceacre$tini 9i ortodoxi, dintotdeauna, alesale'
biu gi ne-azis urmitoarele: ,,Sd ad intdrigi conuingerea
in credinyd, incdt sd fiyi
gata sd ud punegi capul pe
butuc, dncd timpul o aa cere".
RomeoPETRA$CIUC
(Jn cuukntdemhngfriere fi
dealinare?"'
As aminti cuvintul SfAntuluiIgnatieTeoforul,pur-
fost
titorul de Dumnezeu -
mort in anul 107 d' Hr',
episcopal Antiohiei, martirizat la Roma ;i sfigiat de
fiarelesi.lbaticein arenaromani - scrise 9i adresatein
epistolaSfintului Policarpcitre acestepiscopal Smirnei,
ucenicoarecumgipirinte apostolic,discipolal Sfhntului
-
Ci-
Ioan
Evanghelistul: ,,Tuscberus batamantane!"
tette aretnurile! Datori suntem si noi, cregtinii, astaz\,
preogi,duhovnici, monahi, ierarhi mai ales,si citim,
si descifrim, si ciutim si in;elegemvremurile pe care
le triim
gi mesajullui Dumnezeuin vremurile acestea
destulde tulburi, destulde instabile,destulde pline de
incertitudine. Cunoaqtemcu togii cuvintelecelebrede
pe mormintul lui Kant: ,,Cerul instelatdeasupramea;i
congtiingamorali din mine". Eu a; adiuga:',Cerul inno-
nSf4ntul Ardealului,, Zl PSIrineu Duvlea,EPiscoPVicar .Veniyi repede, esteaici Pdrinteh Arsenie!" al Episcopiei
nSf4ntul Ardealului,,
Zl
PSIrineu Duvlea,EPiscoPVicar
.Veniyi
repede, esteaici Pdrinteh
Arsenie!"
al Episcopiei Ortodoxe Romine din America (ROEA)
inci de la inceputul acestuimateriali-i
,
iertare
Pirintele ArsenieBoca,Sfintul Ardealului
,,O viagi inchinati schimbirii vielii noastre"
PreacuviosulPirintele nostruArsenieBoca,un sfAnt
alvremurilornoastre,s-aniscutin 1910,laVagadeSus,
pirintelui pentru indriznealade.a scriecAtevagi.nduri
legatede viatasasi de rolul pozitiv pe carePirinteleAr-
seniel-a avut in viatamultora dintre noi si a meaperso-
nali. Am avut bucuriasi binecuv6.nrareasi-l cunoscpe
Pirintele Arseniein primul an ci.nd am intrat ca frate
de ministire la Simbita de Sus,unde pirintele a ince-
put activitareasacalider si indrumitor de suflete.Erain
roamnaanului 1980,in postulCriciunului, cind pirin-
telea trecut in taini pe la Mi.nistirea de la SAmbatade
Sus,erain hainecivile,cu barbascurti.,ci.runti.,deose-
bit de curatsi cu aceaprivire de Crist, carete pi.trundea
pini in adincul sufletului.Erainsotit deMaica Zamfrra,
si eator civil imbracati,impreuni cu altedoui persoane,
deoareceerauurmi.riti tot timpul de forgeledesecuritate
in perioadade tristi amintire carestipi.neaatunci Ro-
mAnia.Aceasti.primi intilnire cu PirinreleArseniemi-a
marcatviatapentru totdeaunasi m-a intirit si merg pe
drumul cilugiriei si al slujirii lui Dumnezeu cu toati
fiin9agiviaramea.
Eramde rAndla brutiria mi.nistirii si venisela mine
bunul gi blAndulnosrruduhovnic,Pirintele Serafim po-
pescu - Dumnezeusi-l odihneascacu sfintii -,
data o femeiecarelucra la bucitaria ministirii
deo_
;i
vine la
noi,putin speriati.si zice: ,,Wniyirepede,esteaici pdrintele
Arsenie!". Sincer,pentru inceputmi-a fostfrica,deoarece
auzisem de Parinteleci esteclarvlziltorsi cinestiece-mi
teaFigirag, devenindastfelprimul Staregin anul 1939,
dupi redeschidereaminastirii, distrusi.de habsburgi'
vaspune, aveamasa
o retinere.PirinteleSerafima ple_
cat spreSfintia Sa,l-a imbrigigatsi stireaude vorbl in
22 PdrinteleArsenieBoca nSftntul Ardealului, 23 curteaministirii. P5.rinteleCalinic Morar m-a incurajat si m-a
22 PdrinteleArsenieBoca
nSftntul Ardealului,
23
curteaministirii. P5.rinteleCalinic Morar m-a incurajat
si m-a trasdemini si mergemsi luim binecuvintarede
la Pi.rinteleArseniegi atunci Pirintele Serafimmi pre-
zintl: ,,(Jite, am aici un ucenicAl rneu".Pirintele mi-a dat
mina, m-a privit pi.trunzS.tor;imi-a zis: ,,ii bundemutd
munlii, dar sa uedemcum i;i mutd muntele,cd tncd n-a
gustatdin el", apoi a continuat, zicitnd: ,,Mai uorbimnoi,
sama mai caugi".A fostultima vizitl'a Pirintelui Arsenie
la Simbita, deatupcinu am auzitsi mai treacivreodati
,,DAr stiti, parinte, AsureAsa fu ;i diacon".Atunci mi-a
profegitParinteleun lucru pe carenu l-am in,tel6s,decAt
numai dupi ce am ajunsin America: ,,Md,,o saajungi
mai muh decit diaconsi ueisluji Bisericasi Neamulpeste
o apa mare,dar sa ai ingaduinyd fayd de neputinta ome-
neAscd".AcestecuvintealePirintelui s-auimplinit dupi
20 de ani de gedereqislujirela SAmbita.A vizut viitorul
meu, a vazutsoartamea,un om luminat de Dumnezeu
pe acolopAni a trecutla celevegnice.
,,P5.rintele avea a$ao Putere,
incAt putea si stipAneasci $i firea animalelor"
A trecut un timp, si Pirintele StaretVeniaminvoia
si mi cilugireasci.Eu eramagadetAni.rsi nu eramintru
totul decisce estemai bine pentru mine, pentru viaga
mea,pentru viitorul meu, gi mulgi m-au sfhtuit si merg
la PirinteleArsenie,la Driganescu,undepictao biserici,
gi si-i cer sfatul.Iau trenul spreBucuregti,ajung dimi-
nealape la ora 7, incd.nu eraziui, ;i intru in biserica
cum nu am mai intAlnit niciodati in lumea aceastasi
nici nu credsi mai intAlnesc.Toateacestelucruri despre
carePirinteleArseniemi-a vorbit s-auintlmplat aici,in
America,unde slujescBisericasi Neamul nostru romi-
nescrisipitpeacestcontinent.
Sigur,au fostsi altediscutii,caremi. privescpe mine
personalsi pe caream avutsansasi.lediscutcu pi.rintele
timp de cAtevaceasuri,cAtam stardoar eu cu pirintele
in Biserici. La plecarem-a intrebat: ,,Ce mi-ai adusde
la S,Lmbdtai'IAdusesemnisrenuci si mierede albinepe
caremi-a zissi le duc la casaparohiald.de pestedrum Ei
si le dauDoamneiPreoteseBunescu.
Am plecat,am tot bitut la poarti, dar,cum nu a ris-
puns nimeni, am intrat in curte. pd,rintele Bunescuavea
'
din Drigi"nescusivid in altarlumini si cinevalucra,era
Pirintele Arsenie.Mi
cuprinsesefrica. Ce si fac,ce si.-i
spun?La un moment dat mi audesi zicecu voceauto-
ritari: ,,Ce urei,ma?Cecauliaici?".,,Pi.rinte,am venit si
vi cer un sfat,zic eu.Uitagi,Pirintele Staregvreasi mi
cilugireasci. Ce si fac oare?E bine si fac acest Pas a;a
devreme?"Pirintele, uitindu-se spremine' a zis: ,,Fd-te,
ma, dar un singurlucru iyi spun:safaci ;coald gi sdpaze;ti
uoturilemonahale:sardcia,ascultareasi fecioria; dacdlein'
depline;ti, ajungi la desauiryire".Atunci eu am adiugat:
Eu zic: ,,PdrinteleArseniem-a trimis". Dupi cAtevadiscu-
tii mi intorc la biserici, rrecpesrecA.inisi, cAndinchid
$a la poarti, atunci au inceput si latre si si mi arace.
Vin in biserici speriat,iar Pirintele, caresriatoatecele
ascunse alemele,imi zice: ,,Te-ausperiatchinii, ma?,,Am
nSfintulArdealuluh, 24 PdrinteleArsenieBoca 25 zis: ,,Nu stiu, Parinte, ce seintkmpla ca nu mi-au ficut nimic,
nSfintulArdealuluh,
24
PdrinteleArsenieBoca
25
zis: ,,Nu stiu, Parinte, ce seintkmpla ca nu mi-au ficut
nimic, doar cdndam ie;it au inceputsalatre ;i sa md ata-
ce,dur-erd Prea tilrziu, ca deja iegisemdin curte!"'Atunci
Pirintele mi-a zis: ,,Md, Ai uazut ceinseamndascuharea?
nie.A doua zi, cu nevrednicie,in drum sprecimitir, mi
s-aincredintatsi duc cruceaPirintelui, caregi astizi ii
strijuiegtemormi.ntul, iar Maica Filoteia,caretriiestesi
astlzi,imi spune: ,,Pdrinte lrineu, osaai crucetParintelui
Arsenie,Dumnezeusdte intdreascd".
Ti-o* d.at o lecyied.eascuhare".Deci Pirintele aveaasao
putere,incit puteasi stipineasci;i fireaanimalelor'
in
gindit
momentul ci.nd am plecatde la Simbira, m-am
la cemi-a spusMaica Filoteia,ci am si trecsi eu
sndduit
,JId',
toatd. aiaya tn'atn
prin incerciri gicruci,asacum a ffecutPirinteleArsenie,
care,de fapt, a si spuscAndera inci in viagil: ,,Mci mort
sd.-lscbimb Pe om 9i nu am Patut"
Am avutbucuriasa-lmai intilnescinci o dati'pePa-
rintelela Bisericadin Driginescu, impreuni cu Pi'rintele
Timotei gi Pirintele Calinic, si ultima dati.,credci prin
1984,in casafratelui Maicii Zamftta din Bucuregti,pe
stradaAviatorIliescu,iar dupi aceastiperioadi Pirintele
a avut mari problemedesinitate gia statretrasla Sinaia,
la metoculMaicilordela Prislop,unde;i-adat;i sufletul
in miinile lui Dumner.,t. in aceaperioadi,in noiembrie
1989,mi aflamla Ministirea Ghighiu, undeam partici-
pat la inmormintarea Pirintelui Gherman'un alt alesal
lui Dumnezeu,inmormintare catea avutloc sAmbiti, 9i
parci cevami indemnasi ajungacasimai devreme'Am
plecatcu o ocazie"pinila Bra;ov;i de acolocu altapAni
la Figirag si intr-un tirziu am ajunsla ministire; acolo,
togisupirati, si aflu ci. ParinteleArseniene-apirisit si a
trecut Ia celevesnice.ParinteleStaregVeniamin plecase
deja la Prislop,unde, a doua zi, luni, aveaIoc inmor-
mintareaPirintelui Arsenie.itttt-utt tirziude noapteam
gisit ;i noi un binevoitor carene-aajutat cu ma;ina sa
ajungemla Ministirea Prislop,undeam stattoati noaP-
teagil-am vegheatpentru ultima dati pe PirinteleArse-
jurul siu. Nu mi indoiescde faptul ci BisericaOrtodo-
xa Rom6.niva implini la vremetoatecelecuvenitepen-
tru ca PirinteleArseniesi fie trecutin rindul sfintilor.
Mi voi opri doar la un singur lucru pe carePirin-
telel-a spusde multe ori celorcare-lciutau, ceeace de
altfel mi-a spus si mie: ,,Md, toatd uiapam-am straduit
s,i-lschimbpe omsi nu amputut". ParinteleArseniea zis
o vorbi cit lumea de mare - ba mai maredecit lumea
asta - si anume: ,,Iubirea lui Dumnezeu -fala
de cel mai
marepicatos emai maredecit iubireaceluimai maresftnt
fapd deDumnezeu".Nu poateiubi un sfint pe Dumne-
zeu,cir ar fi sfhntulde mare,cit iubesteDumnezeupe
celmai marepicitos; ;i-l asteapti;si vreasi-l primeasci;
gi aleargiinaintealui, dupi cum citim in pilda cu fiul

nu md mai intorc la Simbata". Pestetoareacesreas-au asternutdoar amintiri, noi toti, carene-am impristiat unde ne-achematsoarta,ne intoarcemcu recunogtingi. sidragostefagidecelceafosto marepersonalitateamo- nahismuluirominescsi in acelasitimp contemporancu noi. Ne-am bucurat de binecuvAntirilesfingieisale,de sfaturilesalesi de toatecu careDumnezeul-a inzestrat ca alesal Siu, si ddruiascilumini si dragostecelor din

26 P,irinteleArsenieBoca uSfintul Ardealulub, 27 risipitor,undesespunecatatal,cAndl-a vilzutpe fiul ci seintoarce,nu
26 P,irinteleArsenieBoca
uSfintul Ardealulub,
27
risipitor,undesespunecatatal,cAndl-a vilzutpe fiul ci
seintoarce,nu l-a mai tinut locul: a alergatinaintealui
ca si-[ primeasci,si-l imbriti;eze, sa-lsirute, si-l ajute,
si-l agezeiarfui in stareadin carea plecat.Pentruci din
inima lui, fiul n-a plecatniciodati. El a rimas in inima
tatalui, agacum ri.mAnemnoi in inima lui Dumnezeu,
in inima Mintuitorului nostru IisusHristos,in inima
Maicii Domnului, oricAtde departagiam fi, oricAterele
am face.PAni triim in aceastiviaqi, Dumnezeunu ne
pS.riseste.Noi putem si-L pirisim pe Dumnezeu,dar
Dumnezeunu poatesi.ne pi.riseasci"pe noi.
Cu o astfeldeafirmatie,PirinteleArsenienedi,incre-
derein bunitatealui Dumnezeu,in iubirealui Durnne-
zeufagi.denoi picitogii, cici seafirmi.siin rugi.ciunilede
dezlegarealesfinteinoastreBisericici mila lui Dumnezeu
esterot asademare)tot agadeinfiniti cum estedeinfini-
ti gimirirea Lui, devremecesespune: ,,Cdci precurr"teste
marireaTh,a;aeste ;i mila Ta".Cuvdntulspusde Pirintele
Arseniein formulareade mai susne aduceaminte gi de
ceeacespunePsalmistulprin cuvintele ,,Cht edesuscerul
deasuprapamkntului, atit de rnaree bundtateaLui (a lui
Dumnezeu)spreceicesetem de Dknsul. Cdt de departee
RasdrituldeApus, atAta a departatEl de noi fdrddelegile
noastre.Cum miluiefte un tatape copiii sai, asamiluieste
Domnulpe ceicesetemdeDhnsul"(Ps.102, I 0-13).
Am toat5.convingereaci ParinteleArsenievegheaz|
deAcolo,din ceruri,asupratuturor celorcarecu credinti
;i cu frici de Dumnezeuil cheamiin rugiciune gimijlo-
ce;tepentru mintuirea noastri neincetat.
Dumnezeu si-l odihneascicu sfingii si cu dreptii,
vesnici.si-i fie pomenireasi amintirea,binecuvAntati,iar
noi, fiii lui duhovnicesti,il vom purravesnicin inimile si
sufletelenoastre.
Sfinte Preacuvioase Pirinte Arsenie, roagi_te lui
Dumnezeupentrunoi!
Preacuuioaser,:,:: : : ;: :: :; sa nespunepi, u::, Pr. Teofil Piriian (19292009)
Preacuuioaser,:,:: : : ;:
::
:;
sa nespunepi, u::,
Pr. Teofil Piriian
(19292009)
cuuintedespreParintebArsenieBoca.Asacuml-apicunoscut
Mini.stirea Simbita deSus,Bragov
,,Pr. Arseniea fost un om de excePtie,
prin structuralui"
Pe Pirintele
Teofil Piriianu,
duhounicul bucuriei
de la ManastireaBrAncoveanu (SAmbatade Sus),l-am
acum cAtivaani, in inima chiliei sale,adiind
intilnit
nat
in
1959,a trebuitsi plecedin manistire.A plecat,
a rugaciune si prescurade cuminecatura.intre altele,la
aceavreme,l-am rugatsane spuni un cuvdntgi despre
ParinteleArsenieBoca.
izgonitfiind deDepartamentulCultelor,prin Episcopie.
DeciEpiscopiadelaAradl-ascospropriu-zisdin minas-
tire.Aia delaGuvernsidelaDepartamenrauiesitbasma
curati.: Noi n-am auut nimic cu parinteleArsenie.Cine
u-aspusasaceua?Nu noi, Episcopiade la Arad!Si adevi-
rul acestaeste:cei de la Departamentau fhcut presiune
casapleceparinrele,si istia de la Episcopiele-aufhcut
jocul. Ei bine,pirintele,din 1959 ;i pini la moarre,n-o

L-amintAlnitpentruprimadati pepirinteleArsenie in 1942,aici,lamini.stire.Am veniteuaici,iarpirintele aveadejatrei ani in minastireade la SAmbata.Pirintele Arsenieo ftcut teologiala Sibiu gi apoi a fhcut $coala de Belle-Arte,de artevizuale - sculpturi gi picturi. - la Bucuregti.Cu bursade la mitropolitul NicolaeBalan. $i, dupi aceea,cu culturaciti o avut-o,cu inzestrarea - pentrucaparintele,defapt,afostun om deexceptieprin structuralui -, cu toateacesteaa venit aici,la mani.stire, ;i aiciafhcuttreabafoartebuni, pini in anul 1948,cXnd s-amutat la Prislopdin ascultareafagi de mitropolitul NicolaeBi.lan.Adici mitropolitulNicolaeBilan,intr-un fel, a vrut si scapede el. Mitropolitul Bilan a vrut si. scapede pirinteleArseniesi a gasitmodalitateaaceasra sa-lmurela o alti manistire.Sil-a mutat.Bineintelesci motivul oficiala fostorganizareamanistirii dela Prislop. $i parintelea rimasacolo11ani. intre timp, a fost si la Canalvreunan, cAndsefbcea CanalulDunire - MareaNeagri.,carenu s-omai termi-

nSJ,intul Ardealului,, 3l 30 P,irin tele Ars eni eB oca mai slujit si n-o mai
nSJ,intul Ardealului,, 3l
30 P,irin tele Ars eni eB oca
mai slujit si n-o mai slujit pentru ci nu o avut dreptulsi.
vocagieoarecarepentru chestiunide felul acesta.Altceva
n-aveamce face
Nu
slujeasci.Pirintele nu a avut nimic riu in activitatealui,
nu a av-utpete.Totqi, credci cevaa avutnefiresc:nu s-a
zbitut ca totusi si aibi dreptul si slujeasci - micar mai
tirziu, daci nu atunci, cind era chestiuneaproaspiti
intre timp a murit episcopulcarel-a scosdin ministire,
Andrei, si a venit altul dup5.el, episcopulTeoctist.Dupi
aceea,a venit alt episcop,Visarion.Cred ci.pi.rintelenu
s-ainteresatdestulcasi poati primi dreptul si slujeasci.
Deci el ultimii treizecide ani din viagi nu a mai slujit'
pot zice cd,am renunlaLla-ceva
pentru Biserici.N-am renunfarla nimic, ci am merspe
caleaasta.Si caleacilugiriei ror asa.,{m ales-o,o, p.nri.,
ci.nu am avurcefacealtceva,si.zicem,mai bun.
totqi
$i
Phnala moarte?
mi-aplicut! Eu intotdeaunacAndamavutposibilitateasi
aud despreun cilugir m-am bucurat.inrotdeaunami-a
plicut lucrul ista, intotdeaunam-am interesat.Voiam si
stiu ce faceun cilugir, ce gindeste,cevorbeste,ce mi-
ninci. Toateasreaagfi vrut si lestiu gisi le am in vedere.
Cind am avur 13 ani si jumitate, am venir la mi-
nistire si mi faccilugi.r.Bineintelesci nu am ri.mas,ci.
Pini la moarte!Ci dupi aceea
insi.pirintele Arseniea fost un om de excepfie!Dra-
gi, eu am dat mirturie, ci n-am scriseu anumedespre
pirintele dec6.tintr-o carteintitulati.Amintiri despredu-
hounici Pe cdrei-am cunoscut.Acolo am scris ;i despre
parintele - mirturii mai mult, ;i pozitive, ;i negative,ci
togioameniiau avutsi lucruri negative.
au fost oamenii mai cuminti ca mine, nu m-au pistrat
cape un neisprivit aici,sI mi, facd,calugir.Dar si
ci
;tii
mitropolitul NicolaeBilan - nu stiu daci gi-amai spus
saudaci iti va mai spunecinevalucrul acesta -
a avut o
conceptieextraordinaridesprecilugir. El nu a fost de
parereci un cilugir poatesi fie oricine,ci poatesi fie
cinevacareesteom de exceptie.El zicea:Mdi,
urei
frate,
sdte faci calugdr?Pai atunci preg,ite;te-tesdte faci calugdr:
Din celenegatiue?
De exemplu,suntni;te lucruri decareerabinepoate
si nu seocupe.Chestiuni matrimoniale - si te cisito-
re$tisausi nu te cisitore;ti cu ila -, nistelucruri in care
poatenu ar fi trebuit si sebageel si totusi s-abigat.
du-te Sifi teologia.Faci teologia,tefaci calugar ta Saiba-
ta. Nu faci teologia?Nu uei f cdlugarla SimbatalAsa s-o
gindit mitropolitul, numai ci nu a reugitsi faci ceeace
si-apropus.
A inceput ministirea astacu trei oameni mari: cu
V-ayi apropiat de tknar de Bisericd.Ce u-a ficut pe
dumneauoastrdsdudaProPialideea?
Mii,
eu cred ci faptul ci n-am avut ce facealtce-
va. Aga cred eu ci a fost conjunctura.Eu m-am trezit
in Biserici, m-am dus cu piringii la biserici.,am avut o
plrintele Arsenie,cu pirintele Mladin, careo ajunsmi-
tropolit.dupi ce fuseseprofesorde teologiedouizeci si
cinci deani, si cu pirintele SerafimPopescu.Tlei oameni
deosebiti,fiecaremare in felul lui. pirintele Arseniea
plecatde aici din 1948,pirintele Mladin poti si spui cd
nici n-o stat aici decAtfoarteputin, penrru ci a mersla
32 PdrinteleArsenie Boca Dr. Antonie Plimid eall (1926 -2OO5) studii si a fost profesor 9i
32 PdrinteleArsenie Boca
Dr. Antonie Plimid eall (1926 -2OO5)
studii si a fost profesor 9i redactor ;i nu a mai ginut atlt
Arhiepiscop al Sibiului si Mitropolit
al Ardealului
de minastire, 9i
pirinteie Serafim' care'din 1940' cAnd
pa"aitt 1990,cu o intrerupere devreun
s-aagezataici, ;i
an, cand a fost
in Germania, la studii, a stat tot timpul
minastire, 9i aavuto activitate foartebuni' 9i foar-
aici,la
te consistenti, numai nu de misurile pirintelui Arsenie'
avutcalititile pirintelui Arsenie'Fiecarea
pentrucanu o
in felul lui, in rostullui!
for, -"r.
RomeoPETRA$CIUC
intAlnire cu Pirintele Arsenie
- convorbireintre Mitropolitul Antonie Plimideali
gi
Arhim. Teofil Piriian desprePi.rinteleArsenieBoca -
IPS Dr. Antonie Plimidealiz
perioadadedinainteaintrdrii in MdndstireaShmbdta.Cene
poli spune?
Arhim. Teofil Piriian:
Pentru ca e vorba de drumul
spreSAmbi.ta,at vreasi vi spundeintAlnireacu pi.rintele
Arsenie;din 1942.
Pirintele Ioan Oprig, careera preot in satul meu,
mi-a spusci daci nu mi pot facepreot - pe atuncea ;ti-
am in generalca nu mi pot face,dar n-aveamafirmatia

Spune-miceuadespre

34 PirinteleArsenieBoca uSfintul Ardealuluir, 35 ci n-o si mi. pot facepreot -, sami gA.ndescsi mi
34 PirinteleArsenieBoca
uSfintul Ardealuluir,
35
ci n-o si mi. pot facepreot -, sami gA.ndescsi mi fac
Deci, haina caretrebuiasi fie de nunta eramurda_
cilugar,cici gicilugariae cevadeosebirsi isi arerosturile
- ei. $i, mi-a atrasatenliaasupraparinteluiArsenie,care
deiaeraaici,la Simbata,de trei ani. Din 1939 s-aalezat
aicea.in 1940a fost f}cut calugir, iarin 1942erapreot
aicea.Pirintele Ioan Oprig mi-a spusde parintele.Avea
dejanumemarepirintele, in 1942.ParinteleOprigil cu-
no;tea.Si-atuncieu i-am scrispirintelui Arsenieo scri-
soare.ScrisademinelamaginadescrisdelaPrimariadin
Topircea.Si i-am scrisparinteluidorinta meade a ma
facecilugir si pirintele mi-a ri.spunsprin intermediar.
DiaconulVasile $ortan deatunceami-a rispunsdin
parteapirintelui Arseniesi mi-a spusdesprerugiciunea:
,,Doamne, IisuseHristoase,Fiul lui Dumnezeu,milu-
iegte-mape mine, picatosul".Am luat aminte. $i dupi
aceeaam avut posibilitateasi ajung aicea,laManistire,
lasfbrsitullui august,in 30 august.Eraintr-o zi dedumi-
nici dimineagacA"ndam ajunsaicea.Dormisem la SAm-
bi.tadeSus.ParinteleeraderAndlapredici,sau,nu;tiu,
poatepredicain fiecareduminici. insi atunci a vorbit
pi.rintele. $i a ginuto predicapolitematica.
Mi-aduc amintesi acumafoartebine de ideilepe
carele-a expusparintele ;i
de felul cum le-a expus.Era
Evangheliacu nunta fiului de imparat,dupi Evanghelia
de la Matei, cap.22, l-I4.
$i in legituri. cu nunta fiului
deimpirat si mai alescu ultimeleversetedin prezentarea
SfinteiEvangheliide la Matei, adici in legituri cu omul
carea intrat la nunti fbri si aibahaini de nunti. Pirin-
teleArseniea spusci el s-apoticnit foartemult de aceste
cuvintealeEvanghelistuluiMatei,in legituracu hainade
nunti. si ci si-avizut cindva hainacu careeraimbracat.
era prezentat cavreopati pe haini.
P,irinteleArsenieBoca 36 nSfrntul Ardealului,, J / Deci a; Putea zicecLeum-am intAlnit cu pirintele' cu orhul
P,irinteleArsenieBoca
36
nSfrntul Ardealului,,
J /
Deci a; Putea zicecLeum-am intAlnit cu pirintele'
cu orhul careaveadoar doui picate' Insi niciodati nu
m-am gindit la el in acestsens'Ci e omul carearedoar
doui picate.
ir, .o.rti.r,'rarea vorbit pirintele despreresponsabili-
parintelein predici. Oamenii l-au ascultat. plingeau oa-
menii la expunereapdrintelui,am plAns ;i eu.Eram frai
sensibil,acumasuntmai bitucit. $i, dupi aceea)pirinte-
tateapreotului. Responsabilitatea pistorului de suflete'
$i-a citit din cartea Proorocului Ezechilcelescrisein le-
le a vorbit cu mine, dar cu mine pirintele a vorbir scurr
atunci,urmind cagia douazisi vorbeascicu mine. I-am
spusci vreausama faccilugir, si pirintele a formulat o
ideecaremi-a rimas penrru cealaltivremea vietii mele
gituri
cu trimitereastrijerului casi-i anunlepe oameni
si anume:
togicei din ministire semAntuiesc,nici
farrd',rirr.primejdia. Sia insistatasuPracuvintelorFiului
toti cei din
"\g
lume seprlpidesc". Iar indati dupi cuvin-
pmului:
,,Daci va veni dqmanul si nu-i vei anunla pe
cetigeni,atunci ei vor pieri. Iar singele lor seva ceredin
palmata. Iar daci ii vei anunga,cit despreei' vor pieri
d"ci .ru sevor intoarce,iar tu rimAi nevinovat"'
Si a treia ideepe care^ dezvoltat-opirintele a fost
aceeacd.Sf.Apostol Pavel,in EpistolaI citre Corinteni'
in cap.ll , 28-30,referindu-se la ceicareseimpirtagesc'
tareape carea tinut-o pentru oameniimari, s-areferitla
copii gia vorbit despreqon;riinri saucuger. $i-a formu-
lat asa: ,,Cugetulsaucongtiintaesteglasullui Dumnezeu
din om, carene arati ce-ibine;i ce-iriu". Am retinut si
acestecuvintede la pirintele. Dupi aceeane-afbcutrost
decazare.Eramcu o mitugi deamea.Ne-aprimit unde-
va intr-o chilie,la vecheastiretie a ministirii. O cameri
auageatengia,,si se cercetezeomul pe sine 9i numai asa
si rn'inince din aceastipiine 9i si beadin acestpahar'ci
cine mininca gi beacu nevrednicie, mininci gi-;i bea
aranjaticu doui paturi, adici.cu un parsi cu o dormezi,
cu un ceasdesteptitoracolosi o masa.
Mai eram cazatcu un tAnir, careerastudent la Me-
siegiosindi. De aceeaprintre voi sunt mulgislabi 9i bol-
navi gibuni partemor". Cuvinteleacesteaeu le-amluat
a;acum le-aqpuspirintele ;i i-am datdreptate,de;i dupa
^arr , bineingeles,am zis: ,,Domnule, dar totusinu nu-
mai in cregtinismsuntoamenislabi 9i bolnavi;i oameni
caremor. Unde-soameni,acolosunt 9i situatii din aces-
teagipoateci Sf.ApostolPavelaavutin vederemai mult
parteaspirituall, decit parteaflzicil''
Bine,astea-spirerile mele.PirinteleArsenieagaa in-
terpretat:ci multe necazuricarevin asuPraoamenilor
vin gi de aceea,c5.seimpi"rti;esccu nevrednicie'Astea
au fost celetrei idei de cipeteniepe carele-a prezentat
dicini.;i
careurma si meargi pe front. El a venit aici si.
seintilneasci cu pi.rintele;erade pe la Sighigoara.Cred
ci tatil lui murisesaueradivortati mamalui. il chema
Eugen ;i stiu ci pirintele Serafim,careaslujit lavecernie,
l-apomenitpe Eugen.A pusnisteecreniipentrubinele
lui. Seara,amsratdevorbi cu el.Diminearane-amdusla
biserici. Sefbceanumai (Jtrenia, o Utrenieschitati,foar-
te
scurti
Apoi,
Pirintele le-a vorbit credincio,silorcare
au
mai ri,mas,putini, desprenecazurilecarevin asupra
oamenilor, prin copii.Am ascultatsi eu,nu m-a exceptar
Pirintele, desi au mai fost niste copii pe-acolope care
Parintele i-a trimis de pe-acolo.Pe mine, sevede,m-a
38 PirinteleArsenieBoca socotitin staresi ingeleggieventuals-ofi gindit ci.mi-ar pute;afi de folos.Am ascultatpredica
38 PirinteleArsenieBoca
socotitin staresi ingeleggieventuals-ofi gindit ci.mi-ar
pute;afi de folos.Am ascultatpredica ;i-apoi am partici-
pat ia moliwi. Ne-a pomenit Pirintelepe toli ;i la urmi
ne-aluat la spovedit.intii l-a luat pestudentulacelacare
trebuiasi plecesi mi s-apirut c-a stat cam mult cu el'
gAndi,ra astrer^,.'(:::,"(::::::am invi,a,,, :
Dupi
aceeaavenitrindul meu.M-a luat gipemine' Am
statde vorbi. Mi-a spusde rugiciuneade toati vremea,
respectivmi-a dat in griji si folosescaceastilucrarede
imbunitigire sufleteasci.Si zic mereu ,,Doamne, Iisuse
Hristoase,Fiullui'Dumnezeu,miluieste-mipemine,pi-
citosul". Mi-a zissi o ziccu g6.ndulgilegati"derespiratie'
intre respiragiesi zic:Doamne,trilgind aerin piept; oda-
ti cu aceasta sL zic:IisuseHristoase,Fiul lui Dumnezeu; 9i
dind aerulafari din piept, odati cu aceasta,s5'zic:milu-
ie{te-ma Pe mine,pacdtosul'. Sii-am spusci euacumami
duc acasigiva trebui si mergla gcoali.Si pS"rintelemi-a
spusun cuvint de careeu n-am tinut seamagi de care
fbst necijit ci n-am purur invita cit trebuiegi"- fort
nemultumit cind n-am putut si-mi pregitesclecgiile
foartebinesi tot timpul am fosrpreocupardestudiu.Tot
timpul am fost doritor de a-mi inmulgi cunostintelesi-a
fostfoartebine asa.
Dar am tinur seama 9i de rugiciune, ;i cAndmi-am
adusaminte,si mergind mai aleslaTimi;oara. Locuiam
la o jumitate de ori de mersde scoali,intr-un inrernar,
un internatdeocrotirepenrrunevizitori. Si acolo,in in-
ternatulacesra,imi implineamdatoriilecXtputeam.Tot-
deaunala masaimi ziceamrugiciunea,pentru ci. mama
mea - Dumnezeus-oodihneasci! -, ci.ndplecamla qcoa-
mirturisescci-mi parebine ci n-am ginutseama.
$i anume: ,;coala nu te ducela mAntuire",
El, carefbcuseqcoali,a zis ci'scoalanu mi ducela
mintuire.Eu i-amspusci nu sepoatesi nu mergla;coa-
li., pentru ci pirin;ii mei nu sunt de acordsi nu mergla
li, imi spuneaasa: ,,Nu-riuita de Dumnezeu,nu-qiuita
de rugaciune".Astainsemnadimineatasi searasi-mi zic
rugiciunile. Cum ziceaGoga in poezieci mama lui ii
spunea: ,,Zi rugdciuneaseara,dragd.,si si te porti la invi-
titura:'.Astaerasi la noi, sainvit si sama rog.
Bineintelesci.maman-aveapretentiasi mi rog mai
mult decAts-arrugaei acasi.in oricecaz,et)aminmultit
rugaciunea.Si mergeamla scoali".De foarte multe ori
mergeamsingur.Mi orientamfoartebine in Timisoara.
$i ci ;i €u vreausi mergla gcoali. $i-am mersla
;coali.
gcoali. $i-am frcut foartebine ci am mersla;coali. Am
tinut seamagiderugi.ciunea:,,Doamne' IisuseHristoase,
Fiul lui Dumnezeu,miluiegte-mipemine,picitosul".
Am zis-o cind
am putut, unde am putut, cind
mi-am adusaminte.Bineingelesci mi-am vizut de trea-
b[, am fost srudentbun, am fost elevbun. N-am ficut
rugiciunea cu exclusivitate.Lasacdma ajuta Dumnezeu,
ca ;i dacanu tnua1,imi da Dumnezeuaiutzr. Nu m-am
Ii ajutam;i pealgii.Si mergAnddimineata,aveamun fel
de pravila, sd.zic intruna de la internat si pAni la scoali
,,Doamne,IisuseHristoase,Fiul lui Dumnezeu,miluies-
te-mi pe mine, picitosul". Cum m-a invitat Pirintele.
Acum, inainte de a spunece s-aintAmplatin urma
acesteilucriri pe careo fbceamin drum sprescoali
,
si spun altceva.Ce a insemnatpentru mine rugdciunea
aceastade la inceput?Nu stiu la ce s-aglndit pirinre-
le cAndmi-a pus in vedererugiciuneaaceasra.Poates-a
40 P,irinteleArsenieBoca gindit ci daca nu pot sa fiu cilugar, si fac ceva ce fac
40
P,irinteleArsenieBoca
gindit ci daca nu pot sa fiu cilugar, si fac ceva ce fac
calugirii. Ceva esentialdintre celepe carele fac cilugi.rii.
$i-am inceput sa zic. $i, cind am inceput sa inmulgesc
miluieste-mipe mine, pici.rosul",in timp. Si toareapes-
rugiciunea, inainte de a mi intAlni cu Dumnezeu, cu
Domnul Hristos, pe Care-L cereamin ajutor, m-am in-
tAlnit cu mine insumi, cu mizeriadin mine.
teaserevi.rsauin timp. Amintiri, urAciuni,vorbe,expresii
murdare,vorbepe carenu le-amzisniciodati cu cuvAn-
tul. Nigtefurtuni degAnd,nisteriutiti pe careeu le pur-
Pi"rintele,cAnd m-am spovedit, mi-a pus o intrebare
care mie mi s-a parut curioasa atunci, dar pe care dupa
tam in mine si nu stiamde ele.Si riuti.tile acesteale-am
purtatin minein continuare,pdni cind s-aulimpezitcu
vremealucrurile,dar nu s-aulimpezit foarterepede.
aceeaam socotit-o cu rost. M-a intrebat: ,,Ti-a venit in
gind vreodati sa omori vreun om?" Adevarul esteci nu
mi-a venit niciodata in gind si omor un om' de;i am auzit
pe mulgi zicdnd: Teomor, fre-ai
Eu n-am zis, n-am zis
si nici n-am gindit,
gi nici n-am dorit a;a ceva.Pirintele
probabil voia si treaci dincolo de mine, la piringii mei, si
vadi.din ceridi.cini ma trag. Daci. nu mi-a venit in minte
si omor oameni,cind am inceput si zic ,,Doamne, Iisuse
Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-ma pe mine, pi-
citosul", m-am intilnit
cu mizeria din sufletul meu.
CAnd eram copil, eu eram tare riu. Aveam un vecin
SilaTeologiemai aveamimpotriviri din acestea.Stiu
cami. duceamin Capeli, ma duceamseara,mi. duceam
dimineata,mi duceamsipestezi siziceam: ,,Doamne, Ii-
suseHristoase,Fiul lui Dumnezeu"si parcl-parcl,venea
vrijmasul cu toati suitalui si riscoleasci. cevaprin mine.
$i imi erafrici. Mi gAndeam:mii, mAine,poimdinein-
nebunesc,seintAmplacevacu mine,nu sepoate!
Ei, pedealtaparte,ziceam:,,Nusepoaresi seintAm-
plecevariu cu mine,pentruci cerajutorullui Dumne-
zeu.Nu sepoatesi mi laseajutorullui Dumnezeu!Doar
eu nu-s singur in inaintareamea sufleteasci.Tiebuie sa
acolo, lingi noi, ii zicea.mameinanay, de;i bunica ii era
mi. ajute Domnul Hristos!Tiebuiesi mi ajute,nu se
ni"nagi lui. ,,Nanasi, ista nu-i botezat bine. Pe ista si'-l
duci la popa si-i mai citeasci ceva,ci nu i le-a zis toate".
Deci, eram riu. Nu mai stiu acumaqin-am mai gtiut
poatesi nu mi ajute!Ci doar de ce zic: Doamne,Ii-
suseHristoase,Fiul lui Dumnezeu,miluieste-mape mine,
paciitosuDSi-avemniste furtuni, niste framXntiri, niste
dupa aceeain ce a constat riul,
riutatea mea, dar stiu ci
rautiti, niste lucruri care
pina
la urmi. s-au rezolvat
bunica mea, mama tatilui
meu, imi ziceacu nemulqumi-
ele,s-au rezolvatbine. Si bineintelesci. acesteaalternau
re: ,,Hoheriule gi miselule"!Nici nu stiam ce-i hoheriu.
Dar stiam cL cevanu-i bine si, bineinteles, cu vremea am
aflat c5.hoheriu ii hingheriu, acelacareaduni cAinii ;i le
ia pielea.
Bineinteles,un cuvAnt de defhimare.Deci am ar,rrto in-
zestrarenegativa,o incarcituri" negativamare, cu carem-arn
intAlnit numai cind am inceput si scormonescin mine.
cu nistesriri de linigtesufleteasci.
Mi-aduc aminteci erameu,cum am zis,elevin Ti-
misoarasi mergeamsprescoali.Si mergeamcu rugi.ciu-
ne,si aveamasade multe bucurii in suflet,incAtimi era
frici si nu-mi crapeinima! Ziceam:,,Doamne,nu pot
suporta mai mult, nu pot! Astae ultima posibilitatede

cind^,n,,.rY"::':;::'*,,,,,,,.*r,,,,.",'.1

42 PdrinteleArsenieBoca bucuriepe careo pot suporta.Si nu-mi deaDumnezeu mai mult". Si astatineacAttinea, ;i
42 PdrinteleArsenieBoca
bucuriepe careo pot suporta.Si nu-mi deaDumnezeu
mai mult". Si astatineacAttinea, ;i iarigiveneaufurtu-
nile ;i iarisiveneaubucuriile!Si eramaici,laministire,
in 1949am venit. $i-am avut tot asao bucurieca cea
de la Timigoara,pe careo stiam de la Timi;oara. $i ma
gindeam: Gata,astan-o maipierd niciodatalBineinteles
ci nu s-aputut, pentrucatotugiomul nu triiesteintr-o
tensiune.Nici Iabine,nici lariu. Tiaie;tenormal.Tiiiq-
s-adesfhsuratviata mea din L942 pind la data incare
i-am scrisscrisoarea.De scrisoareaaceeasi-aadusamin-
te. Deci, de mine personalnu-si mai aduceaaminre,
nu-;i mai aduceaamintede intAlnireanoasrri.din 1942.
isi aduceaamintede scrisoaresi chiaraveasi o modvare
pentrufaptul ci nu mi-a rispunsla scrisoare.O motivare
careeramai mult pentruel, decAtpentrumine. Si anu-
te undevala cotazero,sauundevacam Pe la mijloc gide
me,azisci, daci mi-ar fi scris,nu s-armai fi gAnditatita
acoloinainteazisaudeacoloscade.Nu estiintr-o euforie
carenu setrecein veci.insi eu totqi am avut totdeauna
o inclinaresprebucurie.
Am fost un om al bucuriei.Sunt un rispinditor de
bucurie,un lucratordebucurie.Asaeformagiamea.Aga
m-alasatpemineDumnezeu:cu o inclinarespremultu-
mire,sprebine.
$i astae mo;tenireameadela pirinteleArsenie.
Dupi 23 de ani m-am intAlnit din nou cu Pi.rintele
Arsenie.Adici in 1942,primadati, siadouaoari in 1965.
M-am dus anume la Bucurestisa-lintilnesc. Lu-
craatuncila SchitulMaicilor. $i m-am dusla Bucuresti
impreuni cu pirintele Simion Sasiujan.Pe atunci era
studentla teologie.Noi ne-amavut foartebine. L-am
cunoscutde pe vremeacAnd era elev la Seminar.Am
avuto legituri strinsi si,in 1965,amaranjatsi mergem
impreunaintr-o cili.toriela Bucure;tisi cu scopprecis:
la
mine, cAts-agAnditdaci.nu mi-a scris ;i s-agindit ci
ar
trebui si-mi scrie.Dar realitareaesteci. eu din asta
n-amavutniciun folos.Pemine ma interesaun ri.spuns
al
pi.rintelui, o incurajare,o indrumare,or roateacestea
n-aufost,pentru ci.n-am primit rispunsla scrisoare.
Scrisoareaa trimis-oinapoi pirintele,aicea,la noi.
A ajuns la pirintele Serafimsi eu i-am pierdut urma,
insi. A fostgisitd nu demult intre lucrurilerimasedepe
in sfhrsit,daci,avrut Dumnezeusi.fie aga,asaa fost.Eu
persOnaln-am mai avut curajul sa rog pe cinevasi-mi
citeasciscrisoarea,si vedemceam scrispirintelui. $tiam
ci.i-am scrissi lucruri caren-arfi binesi le stiesi altcine-
vadecXtcelcitre careafostscrisiscrisoarea.Pirintele,pe
scrisoare,a scrisci imi va rispunde.
Deci,scrisoareaarimaslapirinteleSerafim,s-apier-
si.-lintdlnescpepirinteleArsenie.L-amciutat laSchitul
Maicilor,l-am gasit,si pirintele a fostdispussi steade
vorbi.cu mine. Nu-gi mai aduceaamintede prima noas-
traintdlnire.iqiaduceaaminteinsadeo scrisoarepecare
i-am trimis-oeu la Prislop,cred,prin pirinteleTimotei
Tohi.neanu,caremergeamereula parinteleArsenie.
dut multi vreme,denu s-astiut deea.De curind aajuns
totusila mine. Eu am distrus-o.N-am mai citit-o.Am
distrus-osi a;a imi pareade riu cumvaci a ajuns ;i in
altemAini, deci.tin miinile pirintelui Arsenie!CAt pri-
vestefaptul ci a ajunsin mAinilepirintelui Serafim,nu

urma pirintelui Serafim.A fost o scrisoare-spovedanie. Nu gtiuin mdinilecuio fi ajuns.Cineo fi citit scrisoarea.

r-amscris,,,),:::::"::::,::;1.,.,,,"-f.r"r.#

nSrt.ntulArdealului" 45 44 P,irinteleArsenieBoca mi-am fhcutprobleme,penffu cael eraduhovniculmeu giin sfhr;it
nSrt.ntulArdealului"
45
44 P,irinteleArsenieBoca
mi-am fhcutprobleme,penffu cael eraduhovniculmeu
giin sfhr;it erala mi.surade a puteaducecevace nu-i al
lui. $i pirintele Arseniemi-a spusci i;i aduce-aminte
doar de scrisoaregi m-am mullumit cu atAt. $i-apoi am
am auzit eu, si anume,adres6.ndu-sepirintelui Simion
Sisiujan, careerape atunci studentla teologie;aspus:
,,tJite, o si ajungipreot,si fii
ingelegitorfagideneputin-
statdevorbi
Ceeaceam invigateu atuncide la pirintele sauceea
ce mi s-apus in atengiea fost faptul acesta,ci teologie
pot facegioamenicarenu aucredinti in Dumnezeu.Pogi
faceteologiea;acurn faci istorie, cum faci geografie.Poti
si n-ai convingerisi totusisi faciteologia,dar ci esenlia-
lul nu estecunostingateologici, ci viataizvoriti din cu-
ci, o ingridire a omului, nistelimite alefieciruia dintre
noi ;i ci mai mult nu sepoatesi faci. CerAndmai mult
celuicenu poate,inseamnici n-ai intelegerefagide ne-
nostinlateologicisi,mai ales,cunogtingaizvorAtidin via-
gi. Din viatape temeiulinvi.titurii crestine.Si,cu ocazia
putinfa
omeneasci
Am plecat cu gAndurile acesteade la pirintele.
aceasta,pirintele a adusin atengieo alcituire de la slujba
Ne-am mai intAlnit apoi mai tirziu aici,la minS.stire,si
si.rbitorii iniltirii
Domnului Hristos,CatavasiaI-a.
de doui ori la Bucuresti.Dupi '70 a fost
in prima
Mi s-afixat u;or in minte, pentru ci eu cuno;team
textul acesta.Anume, ,,cu dumnezeiesculnor fiind aco-
perit gAngavul,a spuslegeaceascriside Dumnezeu.Ci
scuturAndtina de pe ochii mintii, vedepe Cel ce este ;i
seinvati. cuno;tinta Duhului, cinstind cu dumnezeie;ti
cAntiri". $i pirintele a analizatimpreuni cu mine textul
acesta.in sensulci gingavul esteMoise. $i eu stiamlu-
crul acesta.Ci Moise a fost inviluit de Duhul Sfint, de
dumnezeiesculnor, de Duhul SfAntpe muntele Sinai.
Ci a inliturat tina de pe ochii mintii. $i in felul acestaa
ajunssi invetecuno;tingape careo di Duhul Sfint. Nu
o cunogtinti din ci.rgi. $i din aceasticunogtingiaizvorit
cintare duhovniceasci,deciintemeiati pe cunogtinlade
Dumnezeu.Mi-au plicut foartemult aprecierilepe care
le-afhcut.Am zisci nu m-am dusdegeabala Bucurqti.
Cu ocaziaaceasta,pirintele a mai spussi un cuvint
pe careil socotesceu celmai important, din cite cuvinte

ta omeneasci'.Mie mi-a plicut foarfemult lucrul acesta! Sim-am gindit ci.pirintele i le-aspuspi.rinteluiSimion, studentuluide atunci,casi.-lstiu eu. $i si-l am in vedere

;i eu,siam spusdemulte ori cuvAntulacesta,l-am gindit de multe ori. M-am raportatde multe ori, rimi.nind cu convingereaci, intr-adevir,existi"o neputingi.omeneas-

intAlnire,din'70:71, pirinteles-aarirarcumvaplictisir, "rt". cumva neangajatpentru binele nostru.Am fost impre- uni cu un pi"rintedin vecinitareanoastri, de aici, care acume in America,pirintele $tefan Popica.Si, acolo,la Bucuresti,ne-amintAlnit cu pirintele Coverci. El ne-a dus la Dri.ginescu.Cind am plecat,am intrebatdaci.ii transmitecevapirintelui Serafim.A zisci nu-i transmi- te nimic. Astam-a nemultumit, pentru ci totqi au fost cAndvacolegi,au triit impreuni aicila ministire gim-as fi asteptatsi,-ispuni cevapirintelui Serafim. Pirinteleavorbit cu noi in general;am zisci s-aari- tat asa,cumvaplictisit, nemulgumit.Nu l-am vizut an- gajatpentru binelenostru,dqi mulgispuneauci p5.rin- telee foartebinevoitor,foartesiritor, dar pentru noi n-a fost binevoitor,siritor. Am invitat totugicevain impre- jurareaaceea,si anumein legituri cu raporturilesexuale

46 PdrinteleArsenieBoca Amstato, dintre oameniin familie.Pirintelea formulat o vorbi, gi anume: ,,Nici abuzul,nici
46 PdrinteleArsenieBoca
Amstato,
dintre oameniin familie.Pirintelea formulat o vorbi, gi
anume: ,,Nici abuzul,nici refuzul".N-am discutatasu-
pra acesteiformule,nu l-am intrebatcind ii abuz,cind
"":,,"y,"::r';':;';irintere .o,n^T,
laVoila, Dumnezeusa-lodihneasca.La
urmi.
vizXndu-l
maibinevoitordecit rAndultrecur,i-amspusparintelui:
ii refuz,cum trebuiesi fie de fapt. Dar mi-a rimas doar
,,Constat ci nefacemprieteni".Sielarispuns: ,,Pi.i,sun-
formula: ,,Nici abuzul,nici refuzul".
$i, dupi ceam venit acasi,fiind nemulgumitde in-
tAlnireacu pirintele, i-am scriso scrisoare.O scrisoarein
caremi-am ariltatnemulEumirea,o scrisoarein carei-am
vorbit deschis,cum,ii vorbe;ti unui pi.rinte saucum ii
vorbestiunui apropiat carenadijduiegtisi te ingeleagi
tem". S-aterminatcu asta,am venit aici,la Mini.stire.
Ultima intAlnirea fost aici, la Mi.nastire,inainte de
moarteapirintelui Dinu. Nu mai gtiuanul,dar a venit
pirintelepeaicea,sia fostla minela chilie.
A
fost la pirintele Serafim,la chilie. Pi.rinteleSera-
fim fusesela Ierusalimintre rimp. S-avorbit puEinasupra
La sfArsitulscrisoriiam scrisci m-asbucuradaci ar scrie
ceva,daci ar scoateni;te concluzii,acum, la bitrAnete,
nu celede la tinerete,pe carele cuno$teamin anumi-
ti misuri. Ci au ajunsla mine nistecaietecu pirgi din
Carareaimparayiei.Si am insistatci m-ar interesaniste
concluziide la bitrinege.Adici dupi
cea flcut o experi-
enti de via;i, carea fost flri indoiali ducitoarela niste
concluzii,m-agfi bucuratde nigteconcluzii.Pirintele a
frcut o acoladi acolo. Scrisoareami-a trimis-o inapoi.
Nu stiu pe undeam riticit-o. N-o mai am.
acestuifapt. Pi.rintelea zis ci n-a fost la Ierusalimnici-
odati si ci nici n-arede gind si.mearga.Ne-am potrivit
cu glndurile in privinla asra.A spusca pe el il intere-
seazimai mult Hristos,Care-ipretutindeni.Dupi aceea
ne-amdusla Cancelarie.A fostrugatpirintele si.scriein
Carteade onoarenistecuvinte,ca unul carea rrecutpe
aici,pe la Ministire.
N-a vrur. Si pirintele Veniamin a intervenit arunci
si, intre altele,a spus: ,,M-a; bucuraacum
daci ati scrie
Cu un alt prilej, cl.nd m-am dus la Bucurqti, l-am
intrebatpe pirintele, prin intermediar,daci ar fi dispus
si steadevorbi cu mine. Si pirintele a fost dispus.
cevaconcluziide la bitrAnete".Dar eu, de fapt, nu vor-
bisemcu pi.rinteledespreaceasrasi pirintele Veniamin
a zisdin proprie initiativi. cuvinteleacesreasi atunci pi-
rinteleArseniea ri.spuns: ,,Pi.i sunt si altii careasteapti.
Am vorbit si mi-a spus: ,,Si stii ci mi. bucur de togi
oameniicaremi critici, numaisi aibi dreptate".Eu n-am
mai intrebatdacaam saun-am dreptate.De fapt, eu nu
i-am scrisca si-l critic, ci i-am scrisca si-mi iau de pe
sufleto nemultumire,o povarS.prin faptulci nu a adresat
un cuvint decolegialitatepirintelui Serafim.Sii-am scris
mai multe. $i cind ne-amintilnit, pirintele azisasa: ,,Mi.
bucurde togicaremi. critici, numai si aibi dreptate".
Chiargiorbul ista asteapra'. $i euam adiugatdoaratita:
,,Da,intr-adevir, astept"! $i dupi aceea,cAndsi.ne des-
partim, pirintele m-a imbritisat. Si-acumnu sriamin ce
si cred:'inimbritisaresauin bruscare. $i pAni la urmi
mi-am zis: ,,Domnule, eutrebuiesacredin am6.ndoui:si
in imbrigi;are,si in bruscare".
Asta a fost ultima intilnire cu pi.rintele. in 1987ar
mai fi fost posibili o intAlnire.
48 PdrinteleArsenieBoca uSjh.ntul Ardealului,, 49 L-ayi uizitat ureodatapeparintele la manastireaPrislop? Pirintele
48
PdrinteleArsenieBoca
uSjh.ntul Ardealului,, 49
L-ayi uizitat ureodatapeparintele la manastireaPrislop?
Pirintele era la Prislop in 1987, cAnd am trecut eu
pe acolo, dar nu era voie si se stie. Desi cred ca n-ar fi
fost nimic daci stiam ;i eu, cum stiau cei din Mi.nistirea
Prislop. Eu aflasemde treaba aceastasi tare mi-am dorit
sa ne intAlnim. Credeam c-o sa mi
cheme si-mi spuni
ceva.Nu m-a chemat gi nu mi-a zis nimic.
$i cu aceastas-aterminat legitura mea cu pirintele,
aici,mi-a spusci a fostla parintelegil-am inrrebar: ,,Ce
ri-aspuspirintele?"Iar el mi-a rispunsci pirintelea-zis
a;a:,,Oxigen,glicogen)somn,si-ti pistrezihormonii si
saai conceptiedeviati crestini'.
Mi-a plicut foarte mult indreptarul acesrade via-
gi, pe careeu l-am adiugat apoi la indrumirile melede
viati, la celecinci puncte de indrumare pe carele dau
eu,caresunt de alti facturi, dar in oricecazsepotrivesc
cumva;adicaceleale mele cu celeale parintelui pot fi
si asteptarilemele,,cadupi doi ani, in 1989, pirintele a
trecut la celevesnice.Penoi nu ne-aanuntat nimeni des-
pre moartea pirintelui. Am ajuns totqi si stim. Cineva
a dat un telefon aici si a intrebat dac1.vafi inmormAntat
parintele aici, la noi, la SAmbata. $i gtiind aceasta,i-am
spus pirintelui Veniamin - el era stare! atunci - si a zis
impreuni
Sunt10puncre.PAnilaurmi.sunt10puncte,
5 alemele 9i 5 alepirintelui. Apoi un tinir - careacum
e preot si e preot chiar la Driginescu -, carea fost la
pirintele,mi-a povestitci s-aduscu capuldescoperitsi
erafrig, iar pirintele i-a spus: ,,Mi., si"-tiferesticapulde
frig;i deprostie".
si dau niste telefoane,unde cred eu, ca sI aflam. Am dat
un telefon la Prislop, si am primit un rispuns evaziv.Ca
inci
n-a ajuns acolo, ci nu se stie ziua inmormAntirii.
Am dat
un telefon la Protopopiatul
din Hageg, nu stiau
nici cei de la Protopopiat nimic gi, in sfbrgit,duminica
dimineata pirintele Veniamin a plecat la inmormAntare
gi ar fi avut un loc in masini si pentru mine. Eu insi.nu
mi-am ar|tat dorinta de a merge gi nici pirintele nu m-a
invitat, asaci n-am ajunsla inmormintarea pirintelui. $i
cam aceastaesteceeace a; putea spune desprelegaturile
mele personalecu pirintele ArsenieBoca.
insi cAtam putut, m-am interesattotdeauna de ceea
ce a spus pirintele oamenilor care l-au ciutat, tinerilor
Altui tinar i-a spus: ,,Cine facecurte nu facecar-
te". Deci sunt nistelucruri care,poatepentru c5.le auzi
formulate gata,cdle auzide la cineva,parcl.sunt mai
importantedecAtdaci.le-aispunetu insuti.
Si cu asta,si.zic asa,am sfirsit un capitol.Capitolul
,,intXlniricu pirinteleArsenie".
Eu a; ureasayiu, cao incoronare,dacduiaTaparinte-
lui Arseniea auut o influenyadsuprauieyiiPrea Cuuio/ei
Thle.Iar dacada, in cesensafost aceasta?
careau ajuns la el. intre altele, cevace mi-a plicut foarte
mult esteo indrumare pe carei-a dat-o unui t6.nir, catea
dorit sa faca medicina si care a si fhcut medicina. Acum
am auzit ca-i doctor in Bucuregti. El, trecAnd cindva pe
ViagaParinteluiArsenien-a avurnicio influenli asu-
pra mea.Eu de fapt n-am fost un admiratoral pirintelui
Arsenie, ;i nici acumnu sunrun admiratoral pirintelui
Arsenie,dar am constatatci, din cAtioameniam cunos-
cut eu lucritori in Biserici, el a fost personalitareacea
mai puternici.,ceamai distinctasi a avurnisredaruri pe
50 P,irinteleArsenieBoca nSfintul Ardealulub, 5l carenu le-amintAlnit la altcineva.ittr.tt.atea nativi, de pildl.
50 P,irinteleArsenieBoca
nSfintul Ardealulub,
5l
carenu le-amintAlnit la altcineva.ittr.tt.atea nativi, de
pildl. Cindva a fostaici,la ministire, un cadruuniversi-
tardin Sibiu,penumeBologa.Celilaltnumenu i-l;tiu.
Cred ci. mai lucreazi.si acum, ci aceastaa fost acum
20 de ani. $i acestcadru universitara vorbit cu mine.
Si-aveamla vecheastiregie,lAngi.cancelarie,expusun
epitaf pictar de pirintele Arsenie,cu Adormirea Maicii
Domnului. Si, in fagaaceluiepitaf,eu i-am spusacelui
domn: ,,Eu credci pS.rintelecarea fhcut acelepitafeste
un geniu". Domnul Bologaa zis: ,,Asta inseamni cd.are
Apoi, in ceprivesteformulirile acestea,mie totdeau_
te gi m-am mai intilnit
;i acum cu ea,estefaptul ci in
1954,cind a fosto rebeliunein ministirea noasrri.,care
s-asoldatcu caterisirea unui preot gi cu excluderea din
mi.nistire
a parru cilugiri, pirintele n_ainrervenit. N_a
intervenit in sensulci preotul, respectivIustin Vasiles_
cu, s-adus la el la Prislop 9i plrintele n-a vrur si steade
o culturi perfecti;i incaceva".Eu am adiugat: ,,Nu ;tiu
daci.areo culturi perfecti,dar sigurla culturacAti o are
mai areinci. ceva.Acel inci cevanu-l poti aveadaci nu
gi-ldi Dumnezeu,pentru canu secAgtigi.prin cultura".
Agaci mie mi-au pli.cut totdeaunaideilepirintelui,
mi-a plicut totdeaunasintezape carea fbcut-o.Mi-au
plicut totdeaunareferirilepe carele-a frcut, pentru ci
pirintele a fosto personalitateputernici.
Nu numai in Biserici.sunr personalitigipurernice,
vorbi cu el.Astapemine nu m-alinistitniciodati;i mi
gAndescci, daci torqi ar fi intervenit,po"t. ci nu s-arfi
ajunsla ces-aajuns.
(Cine sunteu. Cespuneudespremine. Conuorbiricu
Arhim.TeoflParafun,Ed.Andreiana, Sibiu,201l)
ci giin afari,de Biserici,si oamenicu o inzestraredeose-
biti, si oamenicareau insemnatcevagipentru lara asta.
PlrinteleArsenienu mi impresioneazi.cum m-ar fi im-
presionatdaci nu stiam,de exemplu,de Corneliu Zelea
Codreanu, carea miscat o tari intreagi. Si pirintele a
mi;cat multimi, dar n-a miscato garaintreagi. A miscat
oamenidin imediataapropierea lui. Peceidin jurul md-
ni.stirii,pe ceidin jurul Prislopuluieventualsi caremerg
acumla mormAntulpirintelui si la parastaselecaresefac
in general.Sunt oamenicareau fost in preajmapi.rinte-
lui, cei din pirgile Figira;ului, cei din pirgile Sibiului si
ceidin pirgile Hagegului.

na mi-au pllcut. Vorbedin acesteacarenu pot fi,cbR-tra_ zise.Dar cum am zissi aseari,sunt si nisteenigme.De exemplu:una dintre enigme,caremi-a stdruit in min-

nSfantul Ardealulub, Pr. Ioan Sabiu (19142009) Foltu,Hunedoara ,,Femeie, lasi-l, ci ista va sluji pe
nSfantul Ardealulub,
Pr. Ioan Sabiu (19142009)
Foltu,Hunedoara
,,Femeie, lasi-l,
ci ista va sluji pe DumnezeucAndval" --
PePirinteleArsenieBocal-am.cunoscur,cred,prin
'40.
anii
,,Oameni buni, inchidegiploaierelealea,
ci nu ploui pestenoi!"
"
Pi.rinteleIoan Sabiu esteunul din mirturisitorii
temnigelorcomuniste,cu slujireexemplariin pastorirea
sufletelorpentruimpirigia lui Dumnezeu.Pestezeceani
de temnigi grea,cu tot atAteabinecuvinti.ri ;i biruinle,
au flcut din pirintele Sabiu pildi de credingigichip lu-
minosin Bisericamiririi lui Hristos.
La inceput de preogie,plin de rivni si zel, audede
ParinteleArsenieBocagi, de atunci,ii va ri.mine mereu
aproape,pretuindu-lcu aleasi.consideragiesidevotament.
L-am gisit pe Pirintele Sabiu intr-o dupi-amiazd'
frumoasi de vari, la SfinEiaSa,la Foltu, impovirat de
greutateaduioasi ;i lini;titoare a celor peste90 de ani,
gil-am rugat,intre altele,si ne spuni cite ceva;i despre
PirinteleArsenieBoca.

53

Eram preot la Vnerea. El era atunci la SAm-

bita de Sus. $i se fhceaacolo, la Simbita, cu prilejul praznicului lzuorul Tamaduirii,o mare manifestare.Si am fost acolo, la serbare,unde l-am vizut prima dati pe Pi.rinteleArseniemanifestindu-secu purerealui de inainte-vizitor. Sefhcusedejavilvi ci estevizitor si fX- citor de minuni. Sivine o femeiecu un copil handicapat in brate.Cind a vi.zut-o,Pi.rintelei-a zis:,,Femeie,vezi, pe copilul ista l-ai zimislit in noapteade Pasti,a;a-i?" ,,Aga-i, Pirinte!", a zisfemeia. ,,Yezi cum lucreaziDum- nezeu?Acum trebuiesi facirugiciune multi si postcasi putem faceceva,si-l puremintrema Era cam timp ploios.Oamenii gi-audeschisumbre- lele,si-aupus cAtecevape cap. ,,Oameni buni - le-a zis Pirintele -, inchideti ploaierelealea,ci nu ploui peste noi!" Deranjau,cu zgomotelesi mi;carile lor, predica. Si a continuat Pi.rintele: ,,inchideti ploaierele,cici cAt vorbesceu aici nu ploui, dar dupi ce rermin, si vedeti ceploaievine!" Si, intr-adevir,dupi ce a terminat el de vorbit, a venir o ploaie,de ne-aimpri;riat pe togi! La Prislop nu arn fosr la el. Asta a fost o grqeali. a noastri.,a tuturor. A celor carel-am cunoscur ;i pe care ne-au.arestatodati cu el.Securitateaafolositmijloacedia- boliceprintrenoi, casi.nu ne intllnim dupi pugcirie.Eu eramin relagiidestulde intime cu el, si cu un colegde-al lui, mai cu seami,colegcu ella Sibiu.Si-mierafricasi me duclael,si.nu-i facriu prin venireamea.Nici maicaZam-

54 PirinteleArsenieBoca fira nu prealisa lumeasi-l caute.Le ziceade fiecaredati: ,,Pe cineciutati?Ce,n-avedpopi?"ii
54 PirinteleArsenieBoca
fira nu prealisa lumeasi-l caute.Le ziceade fiecaredati:
,,Pe cineciutati?Ce,n-avedpopi?"ii ot."
din ministire,
Pr. Criciun Oprea
Cinciq,Hunedoara
(1925-2012)
nu-i lisa!
Eagi-aluatangajamentulci atatavremecdtva
staParinteleArseniesubobservatiaei, il va scutide a lua
contactcu poporul.Asta eranenorocirea.Totugil-a mai
ciutat lumea,pela Driginescusipeundemai mergea
Mi-aducaminte,tot aga,deo
sceni
S-aduso fe-
meie carerimasesegravidi, iar sotul a fost arestat,prin
'48. S-o dus si-l intrebepe Pirinte ce si.faci. Mai avea
trei copii. Copiii ceilal;i erau deja mari. ,,Pirinte - i-a
spusea -, ce si mai fac cu ista in pintece?Mi-am pus
gind si-l pierd,si-l avortez
Pentruci
nu reusescsi-l
cresc.De
cind a plecatsorulmeu,sunt
nenorociti.!
"
Si-i zice Pirintele: ,,Femeie, lasil, ci ista va sluji pe
Dumnezeucindva!"Copilul acelaestepi.rinteleAvramescu,
din America.A frcut furori acolo,in America.A construito
catedralimare,cain
Bucuresti,cu multi credinciosi
Am avut si eu o nepoare. $i-a luat de barbat,oare-
cum, o rudi. $i preotul nostru, rrecurde la unifl la or-
todocgi,dupi cAtevasiptimini de cursuri, FarL;coali,
le-o dat dezlegarc.Nepoataasraa niscut un copil debil,
handicapat.Pini la7 ania statror in leagin. Numai cu
lapte-lhri.nea.S-odussieala PirinteleArsenie.Cind i-o
vilzut,Pirintelele-azis: ,,Mei, vezice-nseamnidaci v-ati
luat neamuri!Voi v-ati luat rude." ,,Da - au recunoscut
Aburul albastru
PirinteleARSENIEBOCA
ei -, ne-amluat rude
" ,,Asta e!"Eu numai atunciam
aflat.M-am dusla vlidicul Andrei si am flcut o dispen-
si. - pentru ci. Bisericaaveadreptul si.deadispensa,din
gradulVI de rudenie -, o dispensiretroactivi, ;i a murit
copilul acela.Altfel aveade suferitroataviara.
RomeoPETRASCIUC

Nu exisriloc,in Ardeal,fhri amintiri desprepirinte- leArsgnieBoca.E suficientsi-i rostestinumele,qielevin in roiuri, arraseca fluturii de lumina. Mai alesin satele din apropiereaPrislopului,ministirea in carei se afli mormnntul frcitor deminuni, fbpturamareluiduhovnic trd,iesteparcl aievea,stribitAnd potecilede pe dealurile acoperitecu paji;ti de flori. Unul din uceniciiceimai apropiatiai pirintelui Ar- senieeste;iPr.Criciun Oprea,decurAndmurarin abu- rul albastrual impirltiei

56 P,irinteleArsenieBoca nS/hntul Ardealului,, 57 Foilelipite ancheti.,iar cXndm-au bigat la loc, in celula,
56
P,irinteleArsenieBoca
nS/hntul Ardealului,,
57
Foilelipite
ancheti.,iar cXndm-au bigat la loc, in celula, pirintele
Arsenie era in aceeasipozitiein careil lisasem cindam
plecat.Stani de piatri! Dupi o vreme,a urmar iudeca_
Cind l-ayi cunoscutpe ParinteleArsenieBoca,Parin-
te Oprea?
ta, la Tlibunalul Militar. Pemasajudecitorului ,. ,fl"u
dosarelecu declaratiilenoastre.Eram pierit! Aflasemci.
L-am cunoscutpersonalde-abiadupi ceam iesitdin
inchisoare,in 1956,darauzisemdespreelinci din 1942-
43, cirndfaima predicilorsalede la ministirea SAmbi.ta
adunaacolotot Ardealul.Dar si in pqci.riile comuniste
circulau pove;ti despreel. Eu eram la Canal, cind am
aflatdesprePi.rinteleArsenieBocacevacu totul tulburi-
tor, o intAmplarepovestiti de un studentde la Teologia
din Sibiu.Fuseseinchispentru ci"taceapartedintr-o aso-
inceputsi-mi risfoiascidosarul,nu a purut dezlipidoui
foi. ;i nici nu si-adat seamade asta. $i in aleadoui foi
erav acuzatiilecelemai gravela adresamea.
uite asa,
$i
ciagiecre;tini.astudengilor;ielevilor,cepromovacuvin-
tul lui Hristossiviatacre;tini.
Povestealui mi s-aincrustatcao pecetein memorie
si n-am uitat-o pAni in ziuade azi: ,,M-anJ ridicat intr-o
noapte,la trei luni dupi cepe unii dintre colegiii aresta-
seri deja,iar algiiapucaserisi.fugi in munti, la pardzani.
$i intAmplareaa flcut ci m-au pus in aceeasiceluli.cu
Pirintele ArsenieBoca.il ;tiam bine, cu mult dinainte,
am scipatpe o calemiraculoasi,cu numai doi ani giju_
mitate de pedeapsi.Sunt sigurci. salvatorulmeu fusese
ParinteleBocasi ti"riarugiciunilor lui".
Sfintii cu ochi albagtri
Vdmai amintiyiprima
fnt,ilnire cu parintele Arsenie?
pentru ci pe atunci,noi, studengiide la Sibiu, mergeam
desla Ministirea S6.mbitasi eram toEielectrizaEide el.
$i cind m-am trezitintr-o dimineati.,numai ceil vid pe
Pirintelecum seplimbi cu pasiiugiprin celuli. Seruga.
$optea, neauzit,rugiciuni. Asa sefl.ceaurugiciunile in
pugcirie,pe ticute, cu sufletul.Chiar in ziua aceeaimi
veneasi mie rdndul la ancheti.si, cu putin inainte de a
fi scosde gardienidin
celuli, Pirintele Arseniea ri.mas
nemiscatca o stanade piatri., lingi ugi. Mi-a zimbit
ocrotitor. Ati.t. Am triit apoi cinci ore infiori.toarede
in.1958,dupi iegireadin pusci.rie,m-amduslaMi-
nistirea Prislop,intr-o sA.mbitide Florii, impreuni. cu
un colegde-almeu, de la Teologie,careil cunosteadin
Vagade Sus,satulnatal al Pirintelui ArsenieBoca.De;i
ne-avizut gistiaci"il ci,utim, n-avorbit cu noi nici sim_
biti,, nici duminici, pentru ci tot timpul, in urma lui,
roiau cel.pugin ffei securisti,pindindu-l ce vorbegtesi
cepredici. Luni, insi, cAndceilalgicredinciosiau plecat,
noi ne-amgi.sitdinadinsde lucru, la tiiat de lemne.Si
PirinteleArseniene-achematin bisericisi am vorbit cu
el, cala spovedanie.Mie mi-a spussi nu mi cilugiresc,
58 nSrt.ntul Ardealuluh, Ti:eiminuni 59 PdrinteleArsenieBoca iar celuilalt i-a spus:,,Tu nu te insori!" Si,
58
nSrt.ntul Ardealuluh,
Ti:eiminuni
59
PdrinteleArsenieBoca
iar celuilalt i-a spus:,,Tu nu te insori!" Si, intr-adevir,
a ajunscilugir la Ministirea Lainici' Pirintele iti citea
o Putere a;a de mareprin
viagaca-n palmi. Dobindise
rugiciune, incit stribitea cu privireasi mintea pini in
celemai adAncitainigesuflete;ti.
Mormkntulfacator dz minuni al PdrinteluiArsenieBoca
a intrat in lcgend^d.Caapropiatal mareluiduhounicdzlz pris-
bp, ;tipi, cusiguranpd, ;i sfnpia-uoasndastfetdc intdmplnri.
Puteyisn faceyi un Portret al ParinteluiArsenieBoca?
Nu stianimeni, atunci cind a murit PirinteleArse-
nie, ci,el va facebinelesi in duh, de dincolo de moarte.
Era un om foartesmerit.Nu
sespune,dar eracategoric.Daci
eraniprasnic,a;acum
igi spuneaceva,Ia spo-
Minunile de la mormAntul si.usunt adevlrate.Eu ;tiu
trei cazuriasupraci.roranu planeazinicio indoiali.
vedanie,depildi, musaia;atrebuiasi faci!Eradestaturi
potriviti, dar totusi mai inalt, eraro;catla pir 9i cu ochi
albagtri.Tocmai de aceea,Pirintele i;i picta toate icoa-
nele - de la Maica
Domnului, pini
la Iisus - cu ochi
albastri.Togipictorii pun in operelelor cevadin ei ingigi,
fhri si vrea.Agaci icoanelepictatedePirinteleau ceva ;i
din infigi;arealui.
Cht detareu-ali aProPiatdeParinteleArsenie?
Cu vremea,devenisemdestulde apropiati,mai ales
ci sogiameail cunostea, ;i ea,inci.din tinerege.Cu un an
inaintede-amuri, depildi, PirinteleArseniem-a chemat
la Prislop,impreuni cu Preoteasa mea' ca si schimbim,
peindelete,o vorh.i
Atunci amvizut si eu,cu ochii mei'
cruceade lemn, Pe carePirintelepusesesi i seciopleasci
data mortii, cu ;ase luni inainte de a muri' $tiuse exact
cAndva mergela Domnul! Iar cAnda murit, copiii mei
s-aunumirat printre ceicarei-au sipat groapa.
Am cunoscutacum cigiva ani o femeiefoarte bol-
navi. Fuseseinternata ;i la Bucuresti,ii fhcusemsi eu
maslu;i 40 de Liturghii, Si.rindarul,cum senumesrein
preotie,asaci femeiaiesisepe loc din spital,de s-aumi-
rat si doctorii ceimari!Dar tot mai aveauneleneputinEe.
Dupi doi ani, s-aimbolnivit iar,riu de tor, si au trebuit
s-o duci iar la spital, la Deva. $i atunci, o femeiedin
Silva;ude Jos, o comundde lAngi Prislop,carele aducea
lor de doul ori pe siptimAni lapte,il intreabi.pe sti.pi-
nul casei: ,,Dardoamnaunde-i?". ,,E bolnavi." ,,$i de ce
nu apelatidumneavoastrila Pi.rinteleArsenie?Ci eu am
avut un copil foartebolnavsi am luat o cimasi de-alui,
m-am dusla mormd.ntulPirintelui si am pus-ope cruce
si m-am rugatlui DumnezeugiPirintelui si seindure de
mine. $i cind m-am intors acasi.,la copil, copilul meu
era sinitos!" Arunci neamurilefemeii bolnaveau luat
si ele o cima;i ;i s-audus cu eala Prislop.Ce vI spun
acummi-a povestitbirbatul ei: ,,Cum am intrat in cur-
teamini.stirii, am inceputsami. rog, in gAnd,Parintelui
Arsenie,si seindure de nevastamea.Apoi m-am dus la
mormi.ntullui, am
puscimasap.
.ru
si m-am rugat
60 P,irinteleArsenieBoca ,,SjZntul Ardealului,, 6l si acolocu lacrimigi cu credinti in Dumnezeu".Dupi numai o
60 P,irinteleArsenieBoca
,,SjZntul Ardealului,,
6l
si acolocu lacrimigi cu credinti in Dumnezeu".Dupi
numai o siptimini, auvenit amAndoila mine, si nevasta
erasirritoasi tun!
A doua intAmplaream aflat-ode la un om carelu-
crasela clidirea stiretiei noi, de la Prislop.Nu ;tia cinee
ParinteleArsenie.Abia dupi inmormintarea lui, a aflat
cinefusese.Omul sufereadedurericumplitedeoase,in-
cAtmergeaincovoiat,de-abiasetara.Dar dupi ces-adus
si seroagela mormAntulPirintelui, n-a mai simtit nicio
durere,si mergeadrepr.
m-a pirisit, alungatde lumina iegiti din mormd.ntul pi_
rinteluiArsenie!"
Soyiadumneauoastrd, carei-a fost ucenicd,in
tinereye,
Parintelui ArsenieBoca,mi-a spuscaueneaadeseorira cin-
ci;. Ce-laduceAtncoace,in inima ginutului padurenilor?
A treiaminunepecareo
eudela mormAntulPi-
ttiu
rintelui ArsenieBocae gi ceamaigrozavi.Prin anii '90,
am cunoscuto familie dintr-un satde lingi mini.stirea
Cotmeanadin Arge;. Cazullor erafoartegrav.Bietii oa-
meni aveaudoui.fete ;i un biiat, stipAnigide duh necu-
rat! Fata,in mod deosebit,nu seputeaapropiacu niciun
chip de vreo biserici. Nici la cigiva metri nu se putea
apropia!Imediat, o forgi nevizuti i sepuneain piept ;i
nu puteaintra.Biegiipi.ringisi-auduscopiii lamini.stirea
Sihistria,undePirinteleCleopale-afhcutmaslugislujbe
lacul de acumulare pe riul Cerna,cAndnu binuia inci
nimeni ci bisericasatuluiva fi inghigiti de ape.Biserica
aceeaeramonument istoricextraordinar de valoros.Fu-
seseinaltatlla
1459,pe vremealui Ioan Corvin. Aveao
indelungate.Dupi asta,au fostmai u;uragi,s-aueliberat
de presiuneanecuratice-istipinea, iar fataa flcut chiar
Teologia.Dar chiar ;i a;a, inci mai aveao apisarerea
pjcrurl vechesi frumoasi, de pe la jumitatea secolului
al XW-lea. Inundarea bisericiis-afhcut in 196l_1962.
Ultima cununiecares-afhcut acoroa fost chiar cununia
meacu doamnapreoteasi.,in 1962. CAndne_amcunu_
cAndveneala biserici,pe careselupta si o inibus
i.ttr-
o zi, o prieteni de-aei, doctorigi,ceaveao evlaviedeose-
biti.la PirinteleArsenie,aluat-ocuea,lamormAnt.Ce-a
urmat a fostde neinchipuit!Dupi o vremede rugi,ciune
inlicrimati in fagamormAntului, fataa cilzutftri vlagi
si a intrat in comi profunda. Doctoriga,carecunostea
simptomelecomei,s-aingrozit! ,,Am adus-osi moari cu
zile aicit,sejelea.Dar n-a trecur o jumitate de ori, gi
62 P,irinteleArsenieBoca oricepre; gisuboricepretext.Pentrulaculista al lor, au dirAmat aici trei
62 P,irinteleArsenieBoca
oricepre; gisuboricepretext.Pentrulaculista al lor, au
dirAmat aici trei bisericiortodoxe:bisericadin Cinci;,
bisericadin Cernasi bisericadin BaiaCraiului. Ei bine,
PirinteleArseniea $tiut cu mult inaintece seva intim-
pla.Urcind el pe dealurileCincisului,cu sotiamea,care
erape atunci domnigoari,cu o sori a ei si cu altecredin-
cioasedin sat,seopregtebruscin fagabisericiidin Cincig,
intinde bAtape careo tinea pe un umir ;i zice: ,,PAni
aiciva fi apapestezonaasta!" ,,Cum, Pi.rinte,vom muri
toli?", l-au intrebat credincioasele. ,,Nu moare nimeni,
bisericamoare",a zis Pirintele. Dupi ce bisericaa fost
inghititi de ape,PirinteleArsenieBoca,carea continuat
si vini la Cincis,ne-aporuncit: ,,Voi si facegiun muzeu,
undesi sepistrezefrescelecares-auevacuatdin biserici.
Sunt de nepretuit!" intr-adevir frescelefuseseriscoase
de pe perete,inainte de inundare, ;i dusela Bucuresti.
$i de acolo au fost adusenigte copii, pitite la Castelul
Corvinestilor.Si ne-amai zisPi.rinteleArsenieci atunci
cind facemmuzeul,si aibi si un etaj,unde si fie chilii
pentru cilugiri. O mini.stire mici, insi caresi respecte
cu stricteterinduiala bisericiinoasrreorrodoxe,incit si
mai ridicesatulsi tinutul acesta,siricit in idealgicredin-
Ei.$i cum a zisPirintele,asas-aintimplat!
Ne-a ajutat Dumnezeusi uite ci muzeule gata,iar
mS.nistireadin Cinci; i;i agteaptivietuitoarele.Din ci.te
minuni implinestePi.rinteleArsenieBoca,aceastaareo
insemnitateaparte.Nu e un dar de bine pentru un sin-
gur om, ci pentru o intreagi comunitate.DumnezeuSe
intoarcein satelepidurenilor, celerisipiteprin munti.
Pr. Nechifor Todor (1915-2011)
Sibiu
,,CumAnaastanu vei mai da tu in nimeni,
cA.tvei tri.i!"
Pr. Todor Nechifor rimXne
una din figurile de pis_
tori de sufletecareau covA.rsir,prin
li, spagiulpastoralin caresi-audus
bogigiJlo, ,piriiua_
"
r"
bucuriei de a
fi ai lui Hristos. Mutat de curind la Domnul, pirintele
Nechifora stri.mutar cu el nu doar o
viati dejertfl, ci si
nestemare de amintire si intilniri
memorabile. Una din
acesreintAlniri e giceacu pirintele ArsenieBoca.
Valentin IACOB
64 P,irinteleArsenieBoca <<SfintulArdealului,, 65 - Cind am terminatTeologia,Pirintele Stiniloaem-a si n-am
64 P,irinteleArsenieBoca
<<SfintulArdealului,,
65
-
Cind am terminatTeologia,Pirintele Stiniloaem-a
si n-am mai scipatde ei. Si le dau binecuvintare,si lase
chemat secretarla el. PlecasePirintele Mihiilescu din
cite un pomelnic,si le spuncAteceva
$i am ajuns.la-o
-func;ia desecretar -
s-adusla parohie - si a rimas postul
vacant.Pirintele RectorDumitru Sti.niloaemi cheami
gi imi spune: ,,Rimii secretarla mine." Lucram cu dAn-
sul, in acelagibirou. Era de o modestierari. Eu eramsi
dactilograf;si telefonist,gisecretar.El lucrala o masi, eu
la alta. Era foarte modest!Locuia cu familia in camera
din spateleceleiin carelucram. Extraordinar!Acolo s-a
intA.lnitapoicu PirinteleArsenieBocasi cu PirinteleSe-
rafim Popescu,cind auvenit de la Simbita.
Am scrisgi eu o prefali la o cartea Pirintelui Ar-
bisericuti.consrruiti.,pedrumul din pidure, inrre ff"g.g
si Prislop,in 50 de zile,decitre P S.Daniil. A scospiatri
naturali din rAusi a frcut un gardde aproapedoi metri,
imprejmuiti, ca la mini.stire. Si pe interior, bisericuga,
ca un giuvaer!Si cu marmuri, si cu pietre, ;i cu ce mai
trebuie,siin spateleeidoui camerepenrrucredincioasele
caremai vor si steape acolo, ca la ele acasi.,si seingri-
jeascide biserici.Ne-amoprit giacolo,am frcut o pozL
senie,tipiriti
la lagi.Nu gtiu de unde o fi ;tiut ci eu il
cu cei de acolo, dupi caream plecat cu masinilespre
Ha;eg.Am ajunssearape la unsprezeceacasi.,in Sibiu.
M-au mai chematmereudeatuncila Prislop,insi nu am
cunosca;abine
Dupi
ce am trimis prefata,mi iau credinciogiide
mai putut merge.Nu am mai putut si mi distangezde
sotie,fiindci. e suferindi.
la CisnS.die:,,Pi.rinte, vrem si vi. ducem la Prislop!"Pe
8 aprilie, 2003.Zic: ,,Eu n-am mai fost la Prislopde di-
La inchisoare,unul l-a bitut pe PirinteleArsenie.Si
i-a zis Pirintele: ,,Cu mina astanu vei mai da tu in ni-
naintedeRevolugie
No, dardacivoi stiruili atAta,hai
si mi duc
"
Deqiaveamsogiabolnavi acasi.,m-am dus.
meni, cAtvei trii!" Sii-o secatmina aceluia,i-a paralizat!
Omul s-acurremuratsis-arugardePirintelesi.-lierte.Si
Ne-amdus ;i erau30-40de preoti,protopopi, consilieri
in soborla Liturghia de la altarul din paduresi trei vli-
dici: P S.Timotei al Aradului, P.S. Daniil PartoEanulal
VAr;egului ;i P S. Strezaal Caransebe;ului.Am slujit ;i
eu impreuni cu dirigii, a predicatPresfingitulStreza,iar
dupi aceeane-amdus cu togii la mormintul Pirintelui.
Pedrum mi s-aspussi.vorbesceu. $i am vorbit acolo.
M-am agteptatsi vorbeascialtcineva,insi m-au preferat
pe mine. $i am vorbit aproapedoui.zecide minute aco-
lo, la mormAnt.Dupi aceeaam sirutat mormintul, am
fbcut ni;te poze 9i apoi am plecatpejos pAni Ia masini,
si mergemci.treHageg.Au tibirit credincio;iipe mine
Pi.rintelenu numai cal-a iertat,dar l-a si vindecat.Asta
a fost m.inunepe loc ftcuti.
L-am ciutat la Drigi.nescu ;i l-am invitat aci, la
mine, si faci picturala bisericamea.A spusci nu poare,
caaici nu arevoiesi picteze.
RomeoPETRA$CIUC
,,SrtntulArdealului>, 67 Pr. Ioan Sofonea Sibiu ^ In 1950a fosttunsin monahismsi a primit numele de
,,SrtntulArdealului>,
67
Pr. Ioan Sofonea
Sibiu
^
In 1950a fosttunsin monahismsi a primit numele
de ci.lugirie Ieronim. in perioada 1952-1954a urrrc.at
cursurileSeminaruluiTeologicde la Ministirea Neamr
;i aftcut apoiun andepractici laMi.nistirea plumbuita.
Intre 1955 gi 1959ainvdtatla FacultateadeTeologiedin
Sibiu.IerodiaconulIeronim Sofoneaagrepracu neri.bda-
re absolvireastudiilor universitare,pentru a fi hirotonit
preot, insain primivara anului 195g,viata aveasi i se
schimbeneasreprat.De praznicul Izvorului Timiduirii
a
fost scosabuzivdin ministire de citre imputernicitul
politic alArhiepiscopieiSibiului,la presiuneaSecurititii,
si
nu i s-amai permissi poartehainacllugireasci
peste
,,Fericit e celcarei-a apropiat
pe oamenideIisusHristos"
doarcAtevaluni, prin diaboliculdecret410, mii de mo-
nahi si monahii urmau si pi.riseascimini.stirile. Slugile
lui antihristcredeauci au dat o lovituri de moarremo-
nahismuluirominesc.
TAnirului Ioan Sofoneai s-apermistotusi si-si ter-
mine facultatea.Profesoriil-au sfltuit si devini preotde
Preotul Ioan Sofonea s-a niscut pe 10 decembrie
1928,in comuna Drigug, din lhra Oltului,
o localita-
te aflati.la o distangide 8 kilometri faEide Ministirea
Brincoveanudela SAmbatadeSus.Piringii sii, Arsenie;i
Sofia,s-auocupatcu agricultura.Au avutcinci copii, trei
biiqi ;i doui fete,"Ioanfiind cel mai mic. Viagasaeste
marcati adAncde intilnirea cu Pirintele ArsenieBoca,
cel carea vizut sufletulsiu curat ;i l-a indrumat pe ca-
leaslujirii lui Dumnet.,t. i.t 7943,ParinteleArseniel-a
mir. Mitropolitul Ardealului,inalt PreaSfingitulNicolae
Colan, i-a fhgiduit cl-l va trimite preot la o parohie,cu
conditia'siseinsoare.in toamnaanului 1959,IoanSo-
foneas-aci.sdtoritcuAurelia,soracoleguluisiu defacul-
tateMiliton Lupu, carea ajunsprotopoplaAvrig.A fost
hirotonitpreotla Sibiu;i trimisimediatla poiana Ercea,
nu departede Reghin,undea statdoi ani, si apoi la VA-
ni.tori, un satsituatla opt kilometri de Sighi;oara,unde
pensionare in 1995,s-amurat
trimis la $coala de CAntiregiDiminie Cun1andin Sibiu,
unde a studiatmuzicabisericeascatimp de rrei ani. Din
1945a rimas cAntiregla stranaManastiriiBrdncoveanu.
Credeaatunci ci va rimAne acolotoati viata.
a slujit33.deani. Dupi
la Sibiu, unde continui
,
si slujeascisfhnta Liturghie
;i
SfAntul Maslu la BisericaSfnpii impdmyi Constantinsi
Elenadepe stradaGheorgheDima.
nSrtntul Ardealului, 68 69 P,irinteleArsenieBoca Viena l-a trimis pe generalulPreisscu armati.,chiliile au ,,,4.m
nSrtntul Ardealului,
68
69
P,irinteleArsenieBoca
Viena l-a trimis pe generalulPreisscu armati.,chiliile au
,,,4.m fost de faEi
cAnd a fost cllugirit
Pirintele
Arsenie"
fost di.rimate, ci.lugi.rii alungati, iar bisericii i-au distrus
cupolacu tunul. A statin ruini 140 de ani.A fost reii-o:
Eramcopil devreo 10 ani cind am mersprima oar5.
la Mi.nistirea BrAncoveanu,la SAmbita.Auzisemci se
va deschidepenffu slujbe.Cind am ajuns la ministi-
re,bisericaerainchisi. Sefhceauinci unelereparagii.in
primivara anului 1940, s-a deschisbisericaministirii
pentru slujbi. Pe 3 mai 1940, de praznicul Izvorului
Timiduirii, diaconul Zian Boca a fost tuns ln mo-
nahism la Ministirea BrAncoveanu de la Simbita de
Sus,primindnumele deArsenie. Am fost de fagi cind a
fost calugirit PirinteleArseniegi-mi aducamintecuvin-
vati la initiativainaltpreasfintituluiNicolaealArdealului
dupi. Marea I-Jnire,in perioada1926-1g36.Primul ci-
lugir
de la Mi.nistirea Brincoveanua fostArsenieBoca.
Apoi i s-aualiturat SerafimPopescu,Ioan Tomescu,Va-
sileSortan,careulterior a ajunsmedicla Cluj, 9i Mihail
Purdescu,un preot carca fostmereula dispozitiacredin-
ciosilor.El a fost preot de mir, dar i-a murit sotiasi s-a
calugirit. Toti aveaustudii superioare.Mitropolitul voia
si reinviezemonahismul din Tiansilvania qi aveanevoie
de preogimisionari.
tele: ,,Arsenie seincalgicu sandalele,igi ia sabiaDuhului
Sfhnt"
Era foartemulti lume, pentru ci erao tradiEie
Lucrarea lui Dumnezeu
vechein Jhra Oltului cade IzvorulTimiduirii si meargi
lumeala mi.nistire,la slujbi, chiardaci din 1785;i pini
in 1940 n-au mai fost cilugiri acolo.Seadunaupreo;ii
din sate,fhceauSf6.ntulMaslu, SfAntaLiturghie gi luau
partecu togiila slujbi. De atunci,atAteu, cit 9i piringii
mei, am mersde multe ori la ministire. Pirintele Arse-
nie era destulde inalt, brunet, cu pirul inchis gi barba
castanie,cu ochii albagtri.Era imbricat adeseaintr-o re-
verendi albi. Aveab privire severi.Staturasasi intreaga
safiingi impuneaurespect.
Mitropolitul Nicolae Bilan voia si facl la SAmbita
o ministire duhovniceasci ;i tineacatogicalugirii si fie
binepreg5.tigi.in trecut,mini.stireactitoriti deConstan-
tin BrAncoveanuafostun ,,bastion" deapirarea Ortodo-
ApariEiaPirintelui Arseniela Ministirea Brincovea-
nu nu afostintAmplitoare,afostlucrarealui Dumnezeu.
A fost tuns in monahismin mai 1940,dar din smerenie
aprimit si fie hirotonit preotabiapestedoi ani, in 1942,
tot la PrazniculIzvorului Timiduirii.
Misiunea P5,rinte-
lui Arsehie,de a indruma duhovnicesteoamenii,de a-i
intoarcela Hristos, a fost grea ;i si-a asumat-onumai
dupi ceel insusia fostincercatcu murenia.Un glastai-
nic i-a spus:Arsenie, nu mi picta numai in icoane, ci
picteazi-mi
gi in sufetele oamenilor. La inceput nu a
xiei pentru romi.nii din Jhra Figiragului, pe careImpe-
riul Habsburgicdoreasi-i treaci la catolicism.La 1785,
dat ascultareacestuiglas,crezindu-senevrednicsi prea
tinir pentru aceastilucraregrea.Dar Dumnezeuii cu-
nosteaputerile si, pentru ca Pi.rintelesi dea ascultare
aceluiindemn tainic, nu a mai putur vorbi pAni.in Joia
MareaSfintelorPa;ti,cind,la momentuldeimpirtigire,
70 P,irinteleArsenieBoca nSftntul Ardealului" 7l la SfrntaCuminecare,Dumnezeui-a ridicatincercareasi atunci,cu
70 P,irinteleArsenieBoca
nSftntul Ardealului"
7l
la SfrntaCuminecare,Dumnezeui-a ridicatincercareasi
atunci,cu glasputernic,a inceput sd"zici;
yilor, alinatoareacelornecajipi,uezi-mi neuoiA,uezi-mi ne-
cazul,ajutd-ma cape un neputincios,hrane;te-mdcape un
Cred, Doamne, ;i mdrturisesccd Tu e;ti cu adeuarat
Hristos,Fiul lui Dumnezeuceluiu, Careleai uenitin lume
sdmintuiepti pe ceipdcato;i,dinte careceldintdi sant eu.
Inca credca acestaesteinsu;i prencurat Tiupul Thu si aces-
ta estefnsu;i scumpS,ingeleTdu. Deci ma rog Tie: Milu-
ie;te-ma /-mi iartd gre;alelemele celede uoie ;i ceh ftrd
strain. Necazulmeutl
;tii, dezleagd-lprecum urei, cd nil am
ah ajutor tn afarddetine,nici ahdfolositoaregrabnicd;i nici
aha m,hngdietoarebuna in afard dz tine, Maica lui Dum-
de uoie,celecu cuuintul saucu lucrul, celecu
cu
$iinya
/
neftiinld, ;i md inurednice;teca ftrd de oskndasa md im-
parta;esccuprecurateleTaleTaine,spreiertareapdcatehr
mele / spreuiayade ueci.Amin.
Togicredinciosiiprezengiin bisericis-aucurremurar
gi au inceput si plAngi de bucuriepentru ci Pi.rintelea
primit glas.ToEimultumeaului Dumnezeupentru darul
Si.u,cares-arevi.rsatpestePirinreleArsenie.De atunci
Pirintele
Arsenie m-a iubit
a inceputsi predicecu multi rAvni, spunAndcredincio-
silor ci trebuiesi rriiasci mai profund credintacrestini.
PirinteleArsenieaveao maredragostefagide cinta-
reabisericeasci.O voia cAtmai frumoasi, clari.,lini. Si
Rugiciunea Maicii Domnului
Mama mea,Sofia,nu sdacarresi eranecijiti ci nu
puteasi inveterugiciuni mai lungi, precumceledin ci.r-
gilede rugiciune."Pirintele i-a zis:Roaga-tecum stii, ca
Dumnezeuipi prime;te rugaciunea.Avea pirintele vorba
asta:Roagd-te cum po{i,
ca sd ajungt sd te rogi cum
trebuie.
intr-o noapre,in vis,MaicaDomnului ainviEat-ope
mamameaurmi.toarearugiciune:
fie usordeintelestextuldin cirgilebisericesti.La incepu-
tul activitiEiisalela Ministirea Brincoveanu,cA.ntareala
strani erasustinuti de cAgivaoamenide prin sateledin
apropiere.Imi aducamintede mogulGheorgheBirsan,
carec6.ntacamtare.Asacredeael ci-i bine. PirinteleAr-
senieii zicea:Nu mai striga,md, chndcknyi!
intr-o zi, in varalui 1943,eramla ministire gi lu-
cram si eu in gridini. Aveamobiceiul si cint ci.nd lu-
.i,l
cram.Cintam cAntecedela
strani Pirintelem-a auzitsi
imparateasameAcedprea bund ;i n,idejdeamea,N,is-
cdtoaredeDumnezeu,primitoareasaracilor,bucuriasckrbi-
avenit lingi mine, pela spatelemeu,si a ascultat.Eu nu
l-am vizut. La un moment dat l-am observatsi de rusine
n-am mai cintat. Eramdoar un copil de 14 ani.

nezeu.Sa mapaze;ti ;i sdma acoperitn ueciiuecihr.Amin. Cind s-asculat,mama stia rugiciunea.Ne-a invi- gat ;i pe noi. I-a spus-ogi Pi.rintelui,carei-a zisci Mai- ca Domnului a invigat-osi asasi seroagemai departe. Dupi un timp, am descoperitci aceastirugi.ciuneeste gi in Ceaslov,exactcum a invitat-o Maica Domnului pe mamamea,Sofia,ceeacenedi certitudineaci rug5.ciuni- lecarene-aurimasdela SfingiiPiringiai Bisericiinu sunt inventatedeacqtia,ci le-aufostinsuflatedeDuhul SfAnt.

P,irinteleArsenieBoca uSfantulArdealului" 72 73 - Cinti., cinti! - mi-a zis. - Cesi c6.nt? Ce:aicintat cind
P,irinteleArsenieBoca
uSfantulArdealului"
72
73
- Cinti., cinti! - mi-a zis.
- Cesi c6.nt?
Ce:aicintat cind am venit eu aici.
Vzind
ci am vocebuni si auzmuzical,imi zice:
Ti'eiani am studiatla $coala de CAntiregi ,,Dimitrie
CunEan"de la Sibiu ;i am cercetatministirea de cXteori
am putut. Vacantelele petreceamla mi.nistire. $i dupi
trei ani am venit la Simbita. Pirintele mi-a zis:
-
-
Noud.ne trebuieaici la SAmbitaun cAntiret. Nu
Acum du-te la Dri.gq, si cin;i acolo.
vreitu si mergila;coali?
-
-
Bada,cumsi
nu?!
Pirinte, nu mi duc,euvreausi cAntaici,la manis-
tire.Aici vreausi slujesc.
-
La toamni, te trimit la gcoalade cintireti.
Nu vi pot spunecebucuroseram!Abia asteptamsi
invi.t si.cint asacum ii pli.ceaParinteluiArsenie.in bi-
-
Bine, dar nu avem hrani. Era seceti qi foamete
atunci,in 1946. $i atuncii-am zis:
-
serici.,Pirintele a ftcut apella credincio;iicareveneaula
mini.stire ;i a zis: Strananoastrdnu Arecintareysi urem
sdil creltemnoi.Auemun baiat,pe Ionicadin Dragu;, ;i ll
trimitem sa inuelela $coala de Cintdrepi de la Sibiu, dar
trebuieachitatetaxele.Pirintele nu puneamina pe bani.
Pirinte, nu-i nimic, aduc bucatede la Drigu; ;i
avem ce sa mincim. De fapt, Pirintele m-a incercat,
pentruci atit cit si mincim aveaministirea. Mi-a spus:
-
Bine, mi.i, daci zici tu aga,atunci
sarimii
aici,
la mdnistire. $i agaam rimas la Simbita pe postul de
A
pus pe un om de increderesi strAngibanii. De fapt
cA.ntiretbisericesc.Aveam17 ani.Credeamatuncici voi
rimine definitiv la ministire.
nu-i stringea,c6.lumeaveneasi dadea. $i in felul acesta
togianii de studiu pe carei-am flcut la Scoalade Cin-
CAntecele Pirintelui
Arsenie
tiregi au fost achitatide credinciosiicareveneaula SAm-
bita, la indemnul Pirintelui Arsenie.Directorul $colii
de CAnti.reti ,,Dimitrie Cungan"dela SibiueraDumitru
Cilugir, vestitulpovestitoral copiilor,careerapreot.
Intr-o zi de toamni a aceluiagian 1943, Pirintele
Arsenie a zis citre mama mea:Adu-l aici, la mdndstire,
Pi.rinteleArsenieaveao voceclari, frumoasS.,risu-
ni.toaregi un auzmuzicalfin. Studiaseseriosmuzicain
timpul liceului si al facultitii. Cinta bine la flaut. M-a
invitat
citeva cAntecepe care 9i azi le cint cu bucurie,
ca
face Dumnezeuceuadin el. Cred ci.a.vlzut cu duhul
.n
?
cavoi fi preot.In aceazi, m-achematin chilia sasi mi-a
zissi fac cererede inscrierela $coala de Cintiregi de la
Sibiu.Am scriscerereacum m-am priceput,dar n-a fost
bine ;i mi-a aritat cum sefaceo cerere.Am scrisalti cere-
re,dar Pirintelea depistato greseali.Asaci am mai scris
una,cAtam putut eude binesi de frumos.AgaeraPirin-
gindindu-mi la dinsul.
Iati cAtevadintre cAntecelepe carele-amauzit de la
PirinteleArsenie.in Joia Mare din Siptimina Patimilor,
la slujba celor 12 Evanghelii,cind scoteaCruceamare
din SfAntulAltar, Pirinteleo duceape umir, apoio aseza
in mijlocul bisericiisprea seinchina togi.Atunci cinta
cu glasduios:
teleArsenie,exigenr.ii pli
"
lucrul flcut bine si corect.
Astazi s-aspAnzuratpe lemn. Cu cununade spini s-a
tncununat imparatul ingerilor Cu porfrd mincinoasas-a
74 P,irinteleArsenieBoca nSjhntul Ardealului,, /> imbracatCelceimbracacerulcu nori. Louirepesteobraza luat Celcea
74
P,irinteleArsenieBoca
nSjhntul Ardealului,,
/>
imbracatCelceimbracacerulcu nori. Louirepesteobraza
luat Celcea slobozitin IordanpeAdam. Cupiroanes-api-
ronit Aiirele Bisericii. Cu sutiyas-aimpunsFiul Fecioarei.
inchinamu-nepatimi lor Thle,Hristoase!Aratti-ne ; i slauita
InutereA ? IA.
Un alt cintecpecarePirinteleil ci.ntacu duiogieera:
Adusu-mi-amaminte deproroculcesffiga: ,,Eu sunt
SecAntaula SXmbitapricesnesi multe cXntecereli-
gioase.Erau cAntatede toti credinciosii,conduside?i-
rinteleSeca;,pe atunciconsilierla Mitropolie,la Sibiu.
Era un mareentuziasm.Credinciosiiveneausi-l vadi gi
si-l audape Pi.rinteleArsenie,si primeascasfaturisi si
invete cAntece,ca apoi, intorcAndu-seacasi,si-i invete
pe ceidin familiile lor.
pamknt;i cenu;a;i iara;i m-Amuitat
in morminte / am
uazut oasegoalesi am zis - oarecine este?imparatul sau
osta;ul,bogatulsausatlacul,dreptulsaupacatosul?Ci odih-
ne;te,Doamne,cu drepyiipe robulTau",
Lupta cu demonul
AveaPi.rintelela ci.ntareo vocefini, sensibili,do-
moali.gidumnezeiasci.Ne-a invigatsi cAnti.mla sffani,
la fiecaresflrgit deslujbi:
imi amintescde o intAmplaredintr-o frumoasi zi de
Pasti.Dupi Vecernie,mulgioameni ;i copii mergeauali-
turi de Pirintele Arseniepe aleeacareducesprechiliile
preotilor.in caleanoastri.a apirut o femeie.in dreptul
StAp,inaimparateasd,primegterugaciunile neurednici-
lor robilor tdi si ne izbaueptepe noi dintru toatd neuoiasi
necazul.O, Preasfanta ;i de DumnezeuNascatoare,aju-
ta-nenoua ;i dreptcredinciogiloruestini si ne izbdueftepe
noi. Tbatanadejdeanoastd spretine opunem, Maica lui
ei, Pirintele s-aoprit si i-a zis:Hristosa inuiat! Femeia
nu a rispunsla salut.Atunci a reperatsalutulde trei ori,
dar femeian-a rispuns.
Parintelea cunoscutcu duhul tainaei si i-a zis:
- Adevirat, ci hristosultiu nu a inviat,ci.ediavolul.
Dumnezeu,pazepte-nepe noi subsfint Acoperdmhntultdu.
Acestcintec il cinta cu toti credinciosii.Sepi.streazi
Mirie, noi igifacemo casuti.;i igiasigurim totul pini
Ia
acestobicei ;i azila Ministirea Br6.ncoveanu 9i secAnti
sfhrsitirlvietii tale,cu conditiasi-ti arzici.r;iledevrijito-
rie si si.te la;i de lucrareadiavolului.
la fiecaresfirsit deslujbi.
- Astan-o pot face,nici daci mi-agida toati.avugia,
in VinereaMarb,dupi ProhodulDomnului, credin-
ciogiicAntauun ci.nteccaremi-a rimas in memorie:
ci.eu am fXcutlegimint cu diavolul,a rispunsfemeia.
Pelisusc,LndL-a zarit pe crucerastignit,Maica Sftntd
a lacrimat si a suspinat.O, Prealubit Fiul meu, Fiu $
Dumnezeu,cum lasasipe Maica Thtn dureregrea. Ca in
locdeziud buna, udddespini cununa, ;i tn locde bucurie,
plins ;i jale mie. Cum Simeonprornci,astazise-mplini,ca
azi prin inima trecusabia.DoamneSfnte, Tbrugam, noi
toli Terugdm,s-ajungemSfinta-inuiere,sdnedai putere.
- Mi.rie, tu si nu mai stai nicio clipi. pe pi.mintul
manistirii si sdpleci chiar acum. Dar eanu puteasi se
miste ;i- rimAneape loc. in timpul acela,Pirintele s-a
adresatunui biiat:
- Cevezi,Ilie,esteadevirat!
A spusapoi unor birbagi s-o ia pe sussi s-o scoati
afarade pe pimd.ntul ministirii.
Pe biiat il chemaIlie
76 P,irinteleArsenieBoca Boier;i eradin Recea.Eu eramprietencu el si l-amin- trebat ce a vlzut. Mi-a zis
76 P,irinteleArsenieBoca
Boier;i eradin Recea.Eu eramprietencu el si l-amin-
trebat ce a vlzut. Mi-a zis ci vedeaun garpeincolicit
?este pictoarelevrijitoarei gideaceeanu puteasi meargi
mineavorbit, ,,^,::,::';::',,!,*, ^dat,,. gi ,,,:
mulgi au renuntatla picat. Am fost martorul nagteriigi
Si tr5.im cre$tine$te
Fericigisunt ceicarei-au apropiatpeoamenideIisus
Hristosgi de SfAntaBisericd.,si intre acegriaseafli gi Pi-
rinteleArsenie.Aveaputereade a treziconstiintaoame-
nilor, incit luai hotirA.readea pirisi picatul. Zicea:Cine
sepune binecu lumea,sepune tn du;mdnie cuDumnezeu.
Pdcatul na nebuie sd-l scbimbi, ci sd-l pdrdsegti. Sd-l
prime;ti cu cinstepe Fiul lui Dumnezeu;i la urma ueipri-
mi rdspkta.
Canonul Pi.rintelui,ca si te mAntuiesti,era si nu
amplificirii migcirii religioasede la SAmbi.ta.Ce elan
duhovnicesccuprinsesepoporul! Oamenii alergauci.tre
Mini.stirea Brincoveanupentru a invita cum si scape
de patimi, cum si tri.iascifrumos,cum si-L odihneasci
pe Dumnezeuin sufletelelor. Pirintele Arsenieera un
monah harismatic,carele spuneafrri ocolisurigreselile.
ii
dolenea,dar ii ;i mAngiiasi indruma.
Cind Pirintele ArsenieBocaa inceput si slujeasci
gi
si predicela Ministirea Brdncoveanude la Simbita
de Sus,erauvremuri foartegrelepentru poporul romdn.
in 1940,taranoastri pierdusemai mult de o treimedin
teritoriu:Basarabia,BucovinadeNord, ArdealuldeNord
Cadrilaterul.Era in plini desflsurarecel de-aldoilea
;i
mai faci picatul
te poruncile lui
pe carel-ai
ftcut gi si indeplinegti toa-
Dumnezeu. Voia caoameniisi triiasci
crestineste.Sd.minAncelaptesi derivatelelui, si triiasci
in aercurat, si faci drumetii la munte, si nu consume
alcool,si.nu fumeze,si.nu-si cheltuieenergiacu desfri-
ul. Sunt oamenicarela 40-50 de ani sunt nepurinciosi
si
merg la doctor,penrru ci gi-aupierdut sinitatea tru-
peasci.si sufleteasciprintr-o viati. imorali. Aveao vorbi
Pi.rintele:Poft" ceArea cl.nd e satisficutd e dulce,dar
dupd aceeaddm fu urmdrile ei *hte gi amare.
Despreharul duhovnicescal Pirintelui Arsenienu
avem nicio indoiali. A fost un duhovnic unic in tara
noastrd.Nu admiteaalternativi.cind era vorba de pi-
rizboimondial. in 1941,Rominia inrase in rizboi. Bir-
bagiiplecaupe front. Atunci mulgiau alergatla ministi-
reade la SAmbitapentru spovedanie ;i impi.rti.gire,dar
Pirintele nu-i cuminecape toti, din cauzapi.catelor.La
despirtire,cu unii di.deamAna,cu algiinu didea mina.
Celor careseintristau ci nu le di mAna,Pirintele le zicea
Md, cutine md mai intfilnesclLedideasfatul si lupte pen-
tru dreptate,pentru apirareapi.mAntuluirominescgi in
altfeldesituagiisi nu tragi casi omoare,ci si tragi in aer.
Le spunea,mai alescelor de la oras:Wniyi toyiceide
la
oray saudspouediyi ;i sdud tmpartd;ipi,cape uoi uapa;te
c"t
in predicasa ;i in sfaturilepe carele di.dea,Pirin-
teleri.spundeaintrebi.rilorliuntrice aleoamenilor,incit
ii
auzeaispunind: ,,Pentrumine a zisasta,acum despre
oprimejdie! Ceeaces-asi intimplat. Au venit pesteorase
bombardamentesi mulgiau pierit. Cu darul inainte-vede-
rii, Pirintele ;da cinevamuri in bombardarnenr,pefront.
Cu acegtiadidea mAna.Vedeaci n-o si mai vini la minis-
tire. Aveaduhul cunoaqterii,insi erafoarte smerir, nu se
uSft.ntul Ardealuluh, 79 78 PdrinteleArsenieBoca rdbda.Dar dacdo inyelegemafa cum este,pe una in legatu- arita, nu
uSft.ntul Ardealuluh,
79
78 PdrinteleArsenieBoca
rdbda.Dar dacdo inyelegemafa cum este,pe una in legatu-
arita, nu seli.uda.Spuneaomului careveneaacolopentru
sfaturi,pentruinvitituri, numai ceeace-ierade folosdu-
hovnicesc.Era foarteseverin glas.Cuvintele lui eraupi-
trunzi.toaresi fiecarecuvAntaveaun ingelesfoarteadinc
Un apostol al neamului
Cu binecuv6.ntareainaltpreasfintituluiNicolae Bi-
lan, Mitropolirul Ardealului, ParinteleArsenie a tinut
predici ;i conferingechiar si in sate,mai int6.iin Jhra
Figi.ragului,apoi mai departe,in Thra Birsei ;i Mirgi-
nimeaSibiului si in altelocalitalitransilvinene,sfhtuind
credinciosiisi preotiipentruimbunitigirea lor spirituali.
Spunea:,,Misiuneapreotului estedea saluaceetcesepoate
salua,de a propouaduiraspicatuoinyalui Dumnezeu,Cel
tn Tieime,dupa PredaniaBisericii,pe Hristos Celcu Cruce,
sufletelor;de a ajuta pe cei medincio$sasemhntuiascd,de
a-i scoatedin mijlocul raului, la mintuire".
Eraferm impotrivapicatului, pe careil sancgionacu
severitate.Aveaconstiintaci neamul romAnesctrebuie
conuin$ ;i lini;tiyi, oricht de nelini;tita
ar f
mareauiepii
trezitla o viati crestini.I-Ineori,spuneafrri ocolisuri,pe
faga,fapteleoamenilor.ii certapeoamenipentru picate-
le lor, dar ii ;i mAngiia:
,,Cht sunteminfi;urayi tn tup,
suntemdestulde le-
gali tntr-o inyelegeretrupeascaa uieyii.Dar cdnd uomscapa
de muritorul acestadepe noi, atunci cu mArerecunoftin-
ld uommulyumi lui Dumnezeupentru toateincercarilela
cArene-Asupuscdt eramin lume. Prin nrmAre,sa lungim
uedereapina dincolo dezareaacesteiuieyi,phna la cealahd
imparafie,cdaffil nuputempricepenecazurileuieyiiaces-
teia;i, neprincephnd-ope aceastaprin cealabd,n-oputem
deaici.
$tim Cui c-reden gi.gti.m Cine-i la chrtnd!"
Lumea il iubeasi il asteptacu neribdare.Pirintele
spuneari.spicat:Wn aremurigrele. $i a;a a fost.Tivilu-
gul necazuriloratrecutpestegaranoastri.ZiceaPirintele
Arsenie:,,DAcdDumnezeuua uoi samincam din cazanul
celor fira Dumnezeu,uom minca gi din Acest*,pentru ca
oameniis-autndepartatdeDumnezeu."ii i.tde-na peoa-
meni si nu mai faci pacate,pentru a nu atrageminia lui
Dumnezeuasupralor. Le spuneasi conceapicopiii in
curi.tenie,cu rugiciune,cu postsi spovedanie,si meargi
la biserici.,si nu mai lucrezeduminica;i in sarbS.tori,ci
emarepicat si furi lui DumnezeuziuaLui derugaciune.
Oamenii isi fac r5.nduielilelor, netinind seamade po-
runcile lui Dumnezeu,gi atunci Dumnezeuingaduiesi
vini necazurilepesteom, casi ingeleagici estepe o cale
gre;iti.,cas-adepirtat deEl cu viaga,cu faptele,cu rugi-

rd cu aha, atunci, oricit ar f de necajita,capatao ualoarz nepreyuitd. $i atunci seint,impk un lunu minunat: Omul iuhegte necazurile Si pe toyi cei ce-l necdjescindeosebi. De-acumcreftinulstalini;tit pe conducerealui Dumnezeu ;i uedecd oriceruce A uieyiisalee o marturie a iubirii pa- rinte;ti a lui Dumnezeu. Orice cruce e o treaptd a fusdurhrgirii. Decidacanetmparta;im cu Sf,intakrffi a Domnului, ne imparta;im cu Thinalubirii supremea lui Dumnezeu, imparta;ire care,printre ahed"aruri,aregipe acesta:cd ne ridica de la tnpelegereaprunceascaa uieyii la inyelegerea pe careo auet lisus, in temeiulcdreiaii tuntrm urmatori

80 P,irinteleArsenieBoca acerroc,canu,::":':"y:'i!i,ur^,,,,,*,, 0,t), ciunea,cu cinstireaMaicii
80
P,irinteleArsenieBoca
acerroc,canu,::":':"y:'i!i,ur^,,,,,*,, 0,t),
ciunea,cu cinstireaMaicii Domnului, a Sfintei Cruci, cu
prezentala SfbntaLiturghie, ci a uitat si sespovedeasci
pdna trecenegura!
;i saseImpi.rtiseasci
La chilia de pe munte, Pi.rintelea caprarnisteizvo-
rasede api;i
a fhcutun jgheabpe carecurgeaapa,o api
Izvorul Pirintelui Arsenie
in activitateasa de staretal Ministirii
BrAncovea-
nu, ca organizatoral activititilor md,ni.stiresti,Pi.rintele
era foarte mult ajutat de credinciosiicareveneaupen-
tru rugiciuni ;i sfatuii, ori numai si-l vada ;i si.-iascul-
te predica.Mulgi rimineau la mi.nistire citeva zile sau
chiarsiptimini ;i il ajutaula treburilegospodire;ti.A;a
s-aamenajato gridini" frumoasi.lingi. stiregiesi s-atras
un fir de api curgitoareprin gri.dini. S-auaduspietre
mari, cu caretrasede bivoli, si s-aufLcut mesede piatri
;i bi.nci de mesteacin;s-auplanratpomi gi flori. intr-o
partea gridinii s-afrcut un mic lacin formi de inimi, la
careau lucrat studenlii in 1946si a fost denumit Lacul
studenyilor.Acolo am plantatsi eu o salciepletoasi.,care
a prins si existi si azi.
Pirintele Arseniesi-apropussi faci o chilie sus,pe
recesi buni. A;a-i ca-i buna apa asta?mi-a zis.Atunci
i-am raspuns: ,,Pirinte, eu;tiu de cAndmergeamcu tatil
meu in pidure, dupi lemne,o fhntAniti aproapede chi-
liile cilugirilor, cu api tot agade buni'.
i.rtr-o duminicadupi-amiazi,,duplce lumeaaplecat
acasi.,Pirintele mi-a zis: Hai, Ionica, sd-mi arapiizuorul
decaremi-ai spus.Ne-amdusla locul stiut, lingi ceidoi
fagicareexisti ;i acum,si i-am ariltatfrntA.niga.Pirintele
aindepirtat cu mina frunzelededeasupra,acuri.gatbine
locul gia li.satapasi.selinisteasci.,si curgi la vale.Apoi
mi-a dat o bucigicade zahilr,a luat ;i Sfin;ia sa zahi6
s-aaplecatsi a biut: Ai dreptate,estela fel de buna ;i rece
precumceade la chilia depe munte. De la Pirintele am
invitat atunci ci dulceleigi facesetesi altfelsimgigustul
apei.La scurttimp dupi aceea,izvorulafostamenajatgi,
in zilelefrumoasede Duminici;i
la praznice,toti preolii
munte, la 1700 de metri, aproapede CabanaSimbita,
un loc de retragere.penrrurugi.ciune ;i meditaEie.MulEi
credinciosiau sipat in piatri penrru aceasrichilie. Am
sipat 9i eu, dupi. puterile mele. intr- o zi, am fost tri-
mis impreuni cu o fati, Maria Stoia,si ducemm6.ncare
muncitorilor carelucraula chilia din munte. Dupi. masi
ne-amdus saculegemafine si, dintr-odati, s-aiscarun
nor negrugi o ploaieputernici incAtn-am mai vi.zutpe
unde si mergem.Nu sevedeala un metru. Atunci, Pi-
rinteleastrigatlanoi,spunAndu-nesi nu nemisci.mdin
mi.ni.stiriigicredinciogiiseduceaula izvor.
De atunci, aceluiizvor i sespunelzuorulP,irinte-
lui Arsenie.
SfinEireaviegii de familie
in jurul izvoruluierao poiani cu o paj$tefrumoasi,
curati. Oamenii seasezaupeiarbain jurul Pirintelui Ar-
senie,carele vorbea din Pateric,din WepileSfnpilor, din
Filocalie, din Vechiulsi Noul Testament.Noui, celor mai
mici, nedideabomboanepine trimiteasi.bemapi;i si
82 PdrinteleArsenieBoca nSftntulArdealului,, 83 ne jucim. CAndnoi lipseam,le di.deacelor maruri sfa- turi de
82
PdrinteleArsenieBoca
nSftntulArdealului,,
83
ne jucim. CAndnoi lipseam,le di.deacelor maruri sfa-
turi de convietuireconjugali.cresrineasci,pentru o viala
-morali. ?e noi, pe copii, nu ne lisa si asistim la acele
discugii.Ziceaci necruti urechile.Le spuneaoamenilor
cum trebuie adusicopiii pe lume, in credinti si ruga-
ciune: Dacd ureyipreoli buni, aduceyipe lume copii buni,
din caresaiasapreoyibuni. ii indemnasi fie buni si si se
roagelui Dumnezeusi le deaconducitori buni, cu frici
de Dumnezerr,cu dragostede tari si popor.
Pirinteleseocupa'gide copii.Cind terminacu cei
mari, ne chemasi nespuneapovestisilegendedin Vieyile
Sfngilor.imi aduc aminte ci. ne-apovesritdespreSfin-
tul Efrem Sirul. Acesta,pe cAnderainci. in lume, fiind
ti lui Dumnezeu,s-adus la ministire gi a devenitunul
dintre ceimai mari Pirinti ai BisericiiOrtodoxe.Sfiqq;ul
Efrem Sirul ne-ali.sato rugiciune foartefolositoare,pe
careo putem spune zilnic:
,,Doamne gi StipAnul viefii mele, duhul trAndivi-
ei, al grijii de multe, al iubirii
in degertnu mi-l da mie.
de stipinie
gi al grS.irii
Iar duhul curigiei, d gandutui smerit, d ribdirii
gi al dragostei diruiegte-l
mie, robului Tiu.
intr-o cili.torie, a riltilcit drumul. itttr-o pidure a vizut
o lumini, unde mai erauci.tivaoameni,si s-adus sdse
adiposteasciacolopini
la ziud
Aceiaerau tilhari si, pe
la miezul noptii, a venir potera,careii ciura, i-a prins
dga, Doamne, impirate, diruiegte-mi si.-mi vid
gregalelemele gi si nu osAndescpe fratele meu, ci bi-
necuvAntat egti in vecii vecilor. Amin."
Prin pilda din viata Sfintului Cuvios Efrem Sirul,
PirinteleArsenievoia si ne spuni.ci mulgisunt cei care
zic cd.suferi pe nedrept,dar daci ar ci.utamai adAncin
viatalor, ar vedeaci pentru picatelelor suferi.
Le spuneaoamenilor:
si l-au inchis si pe Efrem impreuni cu ei. in inchisoare,
Efrem sefriminta, stiindu-senevinovat:Doamne,de ce
rn-ai lasat? $tii cd nu-suinouat!
in
vis i s-aaritat inge-
rul, carei-a zis:Nu te razurdtipentru cde;ti inchis,adu-7i
aminteceaiftcut cind eraicopil!S-agXnditsi s-atot gAn-
dit si si-aadusaminteci odati a alungatvacauneifemei,
a bi.gat-oin pidure si acoloau mdncar-ofiarelesilbatice.
Femeiaa ri.masfhri.hrani penrru copiii ei. Despreacea
gresealinu $da nimeni. Efrem a plXnspenrru greseala
din copilirie si s-a rugar lui Dumnezeusi.-l scapedin
inchisoare,Iigiduind ci. seva facemonah in ministire.
Dumnezeui-avLzutpi.rerea deriu pentru faptasivir;iti
,,Pentru necazurilevoastreostenigi.Cici numai prin
necazuriscoateDumnezeupe oameni din intepeneali,
din usciciuneavietii. Iar necazurilete vor usturatot mai
tare,pAni cAndvei ciuta si te timiduiesti.
Cici iati ce pricini. are cu noi Dumnezeu.Nu cu
noi, ci doar suntemfiii Lui, ci cu relelenoastre.Asupra
relelor,api.catelor,a flridelegilor noastreatirni sabialui
cu mulgi ani in urmi. La judecati s-aconstatatci el nu
eratilhar si a fost eliberat. $i-a ginut promisiuneafXcu-
Dumnezeu.Necazurilevi usturi si din pricina lor vine
apoi ;i usciciuneavietii voastre.Daci necazurilesuntpri-
cinapentru carevenigiaici,apoipricinapentru carevi le
trimite Dumnezeusunt firidelegile voastre.Cum si sci-
pi.m de sabialui Dumnezeu,careaterni.asupranoastri,
saudepicatelenemirturisite,cici peacesteale urmireste
sabialui Dumnezeu?Proroculsi impiratul David zicein
84 P,irintele Ars enieB oca nSfantulArdealului" 85 Psalmul3l: Marturisi-uoiDomnuluiftrddelegeameasipe data a
84 P,irintele Ars enieB oca
nSfantulArdealului"
85
Psalmul3l: Marturisi-uoiDomnuluiftrddelegeameasipe
data a ridicatpedeapsapacatului meu.
fhcut. De aceea,toaterelelecarei;i vor fi improscatein
obraz,nu le socoti nedrepti"Ei,ci stai locului ;i cugefi:
- Ce tiebuie si facem?Si ne mirturisim
toate ft.ride-
legile noastre frri nicio ascunderesi indati va inlitu-
ra Dumnezeu osAnda. $i indati sabianu va mai atinge
viatata. Si viei gi tu cevreaDumnezeu,si.te desfacide
rele,cici Dumnezeunu vreasi atArnein veacsabiaSa
asuPrara.
N-am si euvreogregealicaasta?
Si facegispovedaniecurati, cum n-ali flcut in viaga
voastri!Si pentru cel carete ociri;te roagi-teca pentru
un binefbcitor.
Biruigi tiul
cu binele, cici de partea binelui este
Dumnezeu!"
Si zicemci cinevaigi faceo nedreptate.Tir in toate
privinteleesticinstit si'tetrezestici o vecini, sotul,sotia
ori unul din copii se ri.zvritesteimpotriva ta si-ti zice
cuvintede ocari.,cuvintegrele,care-tipitrund inima ca
O lumini
in intuneric
o
sabie. $i
nu pricepi ce poatefi, ba te cuprinde mAnia
gi
dai ;i ru cu o sabieasupraceluilalt,si asaseajungela
vrajbi;i la lucrurislabe.
Si ;tii ci nedreptareaaceeatotqi
nu-i o nedrepta-
te, ci esteo nuia cu careDumnezeuiti aduceamintede
picatelepe carenu le-aimirturisit. Sipicatul e chiarcu-
vAntulacelazisdevecina,de sotul saude propriul copil,
cuvAntcarere-asigetatla inimi. Pentruci tu ai uitat si.
mirturisestipreotuluiunul din picateletaledin dnerere.
$i Dumnezeuiti aduceaminte.
Tir poateai uitat c-ai inceput cisatoriacu stingul si
apoi te-aicununat.Sauai lepi.datvreun copil ;i aceasra
e marefb.ridelegeinaintealui Dumnezeu,chiardaci esti
cununati.dupi lege.Saupoateai os6.nditsauai gindit
desprecinevaacela;icuvAntcareacumti-e aruncatgiein
obrazsi ai uitat si-l spuila mirturisire.
Dumnezeuinsi n-a uitat gresalelesaucuvinteletale
si vreasi te spele,si te cureqede toatereleletale.Dum-
nezeuneaduceaminteprin ceilaltiderelelepecarele-am
in 1945,s-aterminatcelde-aldoilearizboimondial
sipestegaranoastriavenit tivalugul comunist.S-ainsta-
urat un regim ateugi activitateaPirintelui ArsenieBoca
nu erapeplaculcelorcareauluat putereain Rominia. in
iulie 1945,Pirinrele a fost arestarla Ministirea Bistriga
de Vilcea gi apoi anchetatla Rimnicu-VAlceasi Bucu-
regti,timp de vreo doui siptimAni. Am aflat de aceasti
arestaresi am fost mihnit. La fel ;i credincio;iicareve-
neaula Ministirea BrAncoveanu.Totugi,pini in 7948,
Pirintele Arseniegi-acontinuat activitateala SAmbita.
Veneaudin cein cemai mulgioameni.
Parintele aveao atirudine corecti fagi de toati lu-
mea,fbri deosebiri.La el, politicul nu aveace ciuta. El
selegade viagaomului, pe careo doreacrestineasci.Nu
pot spunecL en blind. Era sever,dar gtiasi se poarte
apropiatcu ceicareveneausincerla Simbi.ta.La inceput
ii lua mai aspru.Peurmi, daci igi didea seamaci sunt
pulin derutagi,ii lua altfel. $i atunci omul ;tia si de res-
pect,si sapuni in aplicaresfaturile Pe carele primea.Nu
era,cum spununii, foartedur. EraasPrudoarin predici,
cind vorbeaimpotriva releloroamenilor.
86 nsfintul Ardealului" 87 P,irintele ArsenieBoca Spunea: ,,Deobicei, oameniinu seintorc la Dumne_ zeudecAtatunci
86
nsfintul Ardealului"
87
P,irintele ArsenieBoca
Spunea: ,,Deobicei, oameniinu seintorc la Dumne_
zeudecAtatunci cAnddau de primejdie
necaz,insi cu
;i
mult mai bine e si vii de buni voie la rosturiletaleveg_
nicesi nu rrasde mAneci saupalir cu prdjinadin urmi.
ThinaPoclingeiejudecata milostivi ceo faceDumnezeu
ristos Cel cu Cruce!
sensvietii, cum si-L urmezepe Hristos. imi amintesc
cruce,si ne ascundempicatelegi strigi.min gura mare
ce crucegreaavemde dus. Ne numim crettini, dar nb
ducemcruceatirAg,fbcAndde rugineCrucealui Hristos.
Noi nu am suferitca Iisus,dar cirtim. Degieranevino-
vat,El din dragostepenffu noi adus-oflri cirtire. Chiar
daci suferim, nu uebuie si cirtim. Toate rebuie si le
ribdim pentru mintuirea noastri, ci ;i Iisus Hristos a
ribdat pentru noi ;i pentru mintuirea noastri.
Nu estealti calede ispigiregi de mAntuirea sufle-
telor decit Calea Crucii. Daci ar fi existat o alti cde,
Dumnezeu ne-ar fi aritat-o pe aceea."
Referitorla cinstireaSfinteiCruci decitre SfAntaBi-
serici, Pirintele Arseniene-amai istorisitgi urmatoarea
intAmplare:,,,{. venit la mine un ;ef desecti,casi discu-
tim desprecredingi.Am luat casubiectdediscugiecins-
tirea Sfintei Cruci pe bazaSfintei Scripturi.Am vorbit
cu el mai mult de;aseore.in celedin urmi a recunoscut
cinstireaSfinteiCruci gia zisci Bisericaaredreptate,iar
eu i-am zis si-gi faci cruce.El a refuzatgi atunci i-am
spusc5.domnul lui, celcS.ruiai seinchini, esteun hristos
fb.ri.cruce,un hristosmincinos,estesatana".
Spuneatututor: ,,Ferigi-vi, de muci.ri, de sectari,ci
ei vi duc in r5.ti.cire.Si.nu le trecegipragul.Hristos cel
adevirat esteHristos Cel cu Cruce!"
Spovedaniagi Cuminecarea
Pirintele Arsenie m-a primit
la spovedaniecind
pe toate ciririle gi prin toate mijloacelesi scipim de
aveam14 ani.Nu te puteaiascundede privirealui nici
cu cuvintul, dar nici cu gAndul, Pentru ci te pitrundea
in agafel incit simgeaici trebuiesi spuinumai adevirul.
88 P,irinteleArsenieBoca nSft.ntul Ardealului, 89 La spovedanie,Pirintelenu segribeaniciodati. Avea acasi.Participaula
88 P,irinteleArsenieBoca
nSft.ntul Ardealului, 89
La spovedanie,Pirintelenu segribeaniciodati. Avea
acasi.Participaula slujbesi ri.mAneauacolo,la;coala. $i
multi ribdare ;i il lisa pe credinciossi spuni ror cevoia
el, ceerapregitit si mi.rturiseasci.Si la urmi inrervenea
astanu seintimpla doarvara,ci si iarna,ci.avea
manas-
gispunea:Ai maificut fi ahele.Astadecen-ospui?
As-
talahd de cenu o arayi,cd ;i astaai ftcut-o?! $i atunci igi
dideai seamaori ci le-aiuitat, ori ci n-ai vrut si le spui.
Prin aceastasedovedeaci el estesi un cunosci.toral gAn-
durilor, ceeacepe mul;i ii uimea. $i nu mai indri.zneau
oamenii si nu spuni tot ce aveauriu asupralor, fie ci
eravorba de defecte,picare saupatimi. No uezi,pentru
tnateasteanebuiesapldte;ti. Sapkte;ti cu suferinye,cu cA-
non,pentru capacateletrebuieplatite. Nu bani k preot,ci
osteneak.Voi nebuiesdudschimbayipurtarea. Voicautapi
minuni aici, dar euudrogsduaschimbayipurtdrile, caasta
ureaDumnezeu,sdudschimbayipurtdrile, nu minuni.
Peoameniii primeala spovedaniegi la impirti.sire,
numai dupi o pregitire.El socoteamirturisirea mai im-
portanti pentru credincios;nu caThini, ci calucraredu-
hovniceascS.la careparticipi.activ credinciosul.Spunea:
tireaun cimin inci.lzit,cu priciuri.
Pentru marea sa lucrare duhovhiceasci,Pirintele
Arsenieera respectatde togi preolii, dar uneleidei mai
indri.znete,mai alesceleprivind viagain familie, n-au
fost aprobatede togi.Ziceauunii ci s-agisit el si spuni
altcevadecit in realitate.De fapt, Pirintelevoiasi-i atra-
gi
pe oamenila o viagi de familie mai curati.,cit de cAt
dupi.voia lui Dumnezeu,lao viagi sfrnti.
Harul Pirintelui
Arsenie
Cind vedeaci repegiaceleagipicate, te inviga cum
si.te lupgicu obiceiulriu, cum si ceriajutorul lui Dum-
nezeu.De fapt, patimile nu sunt altcevadecit o repetare
a
picatelor.in momentul in careai reugitsi indepartezi
impartagireaesteactulprin cAreomul ajungela dzsauir;ire.
Mdrturisirea esteceamai indicatapenffu a tecurdya.Dacd
nu faci aceastaspouedaniedin toata inima, sincer,nu te
cureli. $i de muheori nu ;tii s-o faci.
obiceiulpicatului, efti liber.
Despreduhovnic spuneaci nu trebuiesi.ingrimi-
deascipiediciprin multe canoane,carefacsufletulsi mai
chinuit:',,Nu sunt bunenici multe si repetatespovedanii
generale,ci acesteainfig in sufleto adevirati pitimire, ca
cind celemirturisite nu sunt iertate - ziceaPirintele.
;i
I)e aceeaii
De aceeaii
si gineape oamenila ministire
si tineape oamenila ministire mai mul-
mul-
Mi
doaresufletulcAndvid riutate siincipiginare in om.
te zilesi le vorbeadesprespovedaniesi le ardtapicatele:
Cind ii vid ci vin cu problemede trup, ci au certuri in
cum si le recunoasci,cum si le spuni
Dupi
aceea,pri-
vind la fagalor, i;i dideaseamadacl auinteles.Aveaacest
dar al cunoasterii.Abia dupi aceastigcoaladecareheziii
primeala Spovedanie.Daci omul nu erapregatit,il mai
familie,ci au judeci.gi saumulte defelul acesta,ginu vin
pentru mAntuireasufletului,pentru imbuni.tigiresufle-
teasci,pentru credingi,pentru dragosteade Dumnezeu,
ci
acesteasunt celecarele dau putere.Toati puterea;i
lisa la scoald. $i au fost unii care,mincind doar p6.inesi
api, stiteaula Simbata;i gaptesiptimini.
Nu mergeau
mindria lumii nu sunt decatstrimtorare si robie. Nu
trebuiesi punem nimic in cumpini cu Dumnezeri'.
90 P'drinteleArsenieBoca ii eraatintiru^ruorl!u:':K::' r*'rr, rr rrr"r,r)) Despreharul duhovnicescal
90 P'drinteleArsenieBoca
ii eraatintiru^ruorl!u:':K::' r*'rr, rr rrr"r,r))
Despreharul duhovnicescal Pirintelui Arsenienu
avemnicio indoiali. Iati o intimplare Pe caremi-a po-
-vestit-o Maica Glicheria, ucenici.a Pirintelui Arsenie,
careacumtriiegtela Ocna Sibiului:
,,irrtr-o duminici m-am dus impreuni cu preotul
Miron Mihi.ilescude la Ocna la Mini.stirea Brincovea-
nu. De la garaSAmbitasemergeapejosvreo 15km. Pe
te-ai mai rugat ld Sftntul ArhanghellToati lumea S:a-mi-
rat cum de ;tia Pirintele de rugiciunea ei. La sfhrgitul
slujbei,femeilecareeraucu eai-au zis:Cerugaciune;tii,
leleAno?CdPdrinteletot k dumneatuts-auitat. Atunci ea
le-aspusurmi.toarearugiciune:
drum ne-aaiunsdin urmi o cirugi plini de
oameni. $i
ei mergeaula mi.nistire.Cel caremina caii a zis:Hai sus
in carula.Noi i-am zirici nu mai e loc, dar el a rispuns:
Dacd-i locin suflet,este li in cdruya.Cu greu, ne-am suit.
Oameniistiteau;i cite unul in poalaceluilalt.
Am ajunsla ministire. Sfinta Liturghie sefhceaafa-
,,Doamne, Dumnezeulemare,impirat;i ftri deince-
put, trimite, Doamne,peMihail, ArhanghelulTi.u, in aju-
torul meu,casi mI aperedevrljmasii ceivizugisinevizugi.
O, Mihaile, mareArhanghele,intAi sririror ;i voie-
vod al puterilor ceresti,fii mie ajutor in toate:in boale,
in strimbitigi, in mihnire, in pustiu, pe cale,pe api,
ri. Curteaeraplini de oameni.inci nu erafbcut altarul
din pidure. La sfArgitulslujbei, Pirintele Arseniea in-
ceput predica.Deodati.,a inceput o ploaie mare' care
ne-audat pe toli pAni la piele.Parintelene-azis;Nu ua
speriapi,cdAcelacareud udA ua ;i usuca' $i a continuat
predica.Togi am ascultatcu mare atenfie.A cuvintat
mult;i, in timp cevorbea,Dumnezeua dat un soareatat
in cilitorie, cisirorie, serviciu, ;codi si mi izbivestede
toati inseliciuneaceadiavoleasci.Iar cind mi vei auzi
pe mine, robul ti.u, rugindu-mi giegi chemind numele
tiu, gribegtespreajutorul meu ;i auzirugiciuneamea.
Asa,mareArhanghele,biruiegtepetoEiceicareseim-
potrivescmie, mi. apiri si mi acoperide celvicleancu
putereacinstitei Cruci gi cu solirilemarilor Argangheli:
de puternic incit, pe cind Pirintele a terminat predica,
eramtoli uscagi,de parci n-ar fi fost nicio ploaie"'
Gavriil,Rafail,Uriil, Varahiil,SalatiilgiEgudiil ;i alepu-
terilorcerefti,totdeauna,acumsipururi giin veci.Amin".
Aceafemeieerasoacramea,Ana, mamapreoteseimele.
La Mi.nistirea Brincoveanu,Pirintele a putut lucra
cu toate Puterea cu carel-a inzestratDumnezeu.Harul
Darul lacrimilor
Pirintelui Arsenieatrilgeain fiecareduminici mii gi mii
de
oameni.Era o avalanside credinciogi.Erau convingi
Petinerii careerauhotird.gisi devini cilugiri, Pirin-
ci
e un sfbntal zilelornoastregiil ascultau.
teleArsenieii
trimiteasi-;i completezestudiile. ,,La Sim-
imi amintescci in cadrul unei predici desprerugi-
ciune, la un moment dat a zis:Cine ;tie rugaciuneaSfhn-
tului ArhanghelMihail sdospuna,cdefoartefolositoare.Si
s-auitat fix la o femeie.Erau multe muieri, dar privirea
bita, nu primim decit oamenicu carte,chiar cu pregi-
tire superioarf',le spuneatinerilor carevoiausi intre in
ministire. Mitropolitul NicolaeBi.lanprevizuseca Mi-
nistirea Bri.ncoveanusi fie una de intelectuali. Pi.rintele
nSrt.ntulArdealuluir, 92 P,irinteleArsenieBoca 9i ne.schimbampurtirile. Adicd purtarea rea, negatiud,s-o Arsenieaveao
nSrt.ntulArdealuluir,
92 P,irinteleArsenieBoca
9i
ne.schimbampurtirile. Adicd purtarea rea, negatiud,s-o
Arsenieaveao singuri.atitudine fagi,detoti ceicaresein-
chinoviasgri.laMinistirea Brincoveanu.Asteptade la ei
Ji"fie corecti,si fie disciplinagigisi-;i faci fiecaredatoria
lalocul lui, si slujeascisisi.lucrezecapentruDumnezeu.
in 1946,dupi ce am terminat $coala de Cinti.regi
,,Dimitrie Cungan"din Sibiu, am venir la Simbita pe
postul de cd"ntiretbisericesc,cu gAndulde a rimine de-
finitiv acolo,camonah.Aveam doar17 ani ;i nu cunos-
teampreamulte despreviagacilugireasci. $tiam ci este
schimbamcu uirtutea,cu
de cinesdascuhemai int,ii? Noi de DumnezeusauDum-
nezeudenoi?!
"
La inceput,la mi.nistiresemAncafoartepuEin.Car_
ne nu se mAncadeloc. Pirintele Arsenietinea un post
sever:pAine ;i api. Nu mAncadecit pAine,seara.Nu
minca nici cu ulei, mAncasec.Dupi
un timp, a fhcut
o cidere fizici ;i i-au spusdoctorii: Dacd nu tyi schimbi
regimulalimentdr,osacazilapat. A ascultatde medici si
o viagi deosebiti,de slujirea lui Hristos,si ati.t. Mama
s-a bucurat de hotirirea de a mergela mi.nistire, mai
alespentru ci PirinteleArsenie,careeraagade ciutat ;i
vestit,m-a luat subocrotireasa.Nu pentruci n-arfi avut
cu cemi intretine.Thtalmeu s-asupirat un pic. Voia si
rimAn urmasullui, acoloin sat,mostenitor.Totusi,daca
a revenitla un regimalimentarobignuit.
Uneori, Pirintelemergeape valeaSAmbetei,luni di-
mineara,cu Biblia in mAni, si stiteatoati siptimAna pe
munte,in rugi.ciune,sigur.Nu lua nici micar
o p6.ine. $i
a vlzut ci nu oricine m-a chemat,ci Pirintele Arsenie,
careera un nume, a acceptat ;i am rimas acolope post
deci.ntiret.
La mini.stire era o viati de rugiciune si munci.
Rinduiala era aproapeca astlzl cu slujbeleobisnuite:
veneasd,mbitade acolo.Apoi slujeasi predica.CuvAntul
lui erapitruns de multi simqire,incAtnu o dati ii cur-
geaulacrimile in timpul predicii. Spunea: ,,Mdi, uoi ma
rugayisafacminuni!Eu nufac minuni.Am uenitsdfacem
minunea de a ascuhadeporuncile lui Dumnezeu / a le
tmplini. Aceastaeceamai rnureminune".
Vecernie,Utrenie ;i Liturghie, zilnic.Nu dupi modelul
athonit,cu cele $apte Laude,cu slujbedenoapte.Veneau
mulgicredinciosi,multi mireni si Pirintele spunea:Mdi,
Vacantele duhovnicegti
ei nu pot sasescoalela ora 12 noaptea.Slujbelesefr.ceau
dimineatasi seara.Pestezi, celorcarerimAneaupe-acolo
le didea de lucru. Fiesipau in gridini, fie coseauiarba,
fie participaula altelucri.ri gospodiresti.ii integrasi pe
mireni intr-o rAnduiali.la mi"nistire.
in privinta pravilei, a rugiciunilor, Pirintele avea
o vorbi: ,,Voi ud rugali de Dumnezeusd ua dea una sau
aha, sa ud implineascao dorinyd, iar El Seroagade noi sa
in 1946 si 1947, Pirintele Arsenie a organizatla
SAmbita,in vacanradevari, tabereduhovnicestipentru
tineri, in specialpentru studengi,careveneaude la Bu-
curesti,Sibiu,Brasov;idin altepirti. Le rineaprelegeri.
Ii invi.gacum si seroagelui Dumnezeu,cum si seapro-
pie de El, cum si-si schimbeviatapenrrua fi plicuti lui
Dumnezeu.Tinerii veneaucu tor felul de intrebiri, ve-
neaucu nedumeriri,cu fri.mi.ntirile lor in privinta vietii
spiritualesi Pirintele ii indruma.

faptele bune. Judecapi gi uoi, care-

94 P,irin tele Ars eni eBoca uSfantul Ardealului,, 95 irr rrar" lui 1947,aexpusfragmente din Cdrarea
94 P,irin tele Ars eni eBoca
uSfantul Ardealului,,
95
irr rrar" lui 1947,aexpusfragmente din Cdrarea im'
pdrdgigi, carteasacapitali. Erau prediciastfel intocmite
incit le puteauingelegemai alesintelectualii:
Vremuri vitrege
,,A fost nevoiecaDumnezeusi creezeomul a doua
oari si, prin cregtinism,si-l faci in starede aceasti
ingelegeresi redizarea desivir;irii salepersonale.Aceasti
desivirEireurmirita gia;teptati de Dumnezeude la om ni
s-arevelat,ni s-adat de modelin persoanaclari ;i real5"
a lui IisusHristos,a,Dumnezeu-Omului.De aceeaEl e
Calea;i naturali, ;i supranaturalia desivi'rsirii."
intre tinerii careau fost la Mi.nS.stireaBrAncoveanu
in 1947;i 1948aufost ;i studengiiteologiStelianMano-
Dupi sfbrsitulcelui de-aldoilea rizboi mondial, in
RomAnia,prin violenti;i minciuni, eusprijinulUniunii
Sovietice,s-a insrauratregimul ateu comunist. Sutede
mii deoameniaufostaruncariin inchisori.in 1948,Pi-
rinteleArsenieBocaa fost retinut si anchetatla Figirag
si Brasov.Veneaunoaptea,il ridicau;i nu-l mai vedeam.
lache ;i LeonidaPlimideali. PeLeonidal-am
remarcat
in postul Pagtilor,cind a cintat foartefrumos Canonul
SfAntuluiAndrei Criteanul.Stelianavea;ielo vocefoarte
frumoasi, incit i sespuneaCucuzel,dupi celebrulcin-
tireg bisericesc,CuviosulIoan Cucuzel.Amindoi sevor
cilugiri la Ministirea Prisloppe 14 sepetembrie1949.
Leonidava devenipesteani inaltpreasfingitulAntonie,
Mitropolitul Ardealului, iar Stelian va primi numele
cilugarescDometie ;i va ajungeduhovnicul Mi.ni.stirii
Rdmet din judegulAlba. Au fost mulgi tineri atunci la
mini.stire. Unii au luat caleaci.lugi.riei,incit in multe
ministiri auajunsmonahiaflatisubinrAurireaPirintelui
Arsenie,chemagide harul pe careDumnezeul-a revirsat
prin pi.rintelenostrudrag.Acel har sfhntne-alegat ;i nu
am cuvintecu caresi explicaceastilegituri intre Pirin-
teleArsenieginoi, ceicarel-am cunoscut.
Aflam apoi ci e arestat.in '0"t" aceeaau inceput niste
ploi carenu s-aumai oprit, incAt lumea carefrewenta
ministirea ziceacd.Dumnezeunu opresreploaiadin ca-
uzaarestiriiPirintelui. MulEioamenis-auadunatin faga
inchisorii din Brasovsi strigausi.-leliberezepe Parintele
Arsenie,pentru ci e inchispe nedrept.Numai dupi cea
fosteliberatau incetatploile.
Pirintele s-aintors la md.nistire,dar erapermanenr
urmirit ;i un timp n-a avur voie si slujeasci.i;i didea
seamaci nu va mai puteasi-;i desfbgoareactivitateade
duhovnic. Ne putem inchipui ce erain sufletul siu! in
noiembrie 1948 am aflatci. Pirintele urma si plecede
la Simbita la Mini.stireaPrislop,in Jhra Hagegului.Am
primit aceastivestecu o pi.rerede riu, dar;i cu un sen-
timent demultumire, stiind ci Pirinteleva lucrasi acolo
sprebinelecredinciosilor.inainte de a pleca,m-a luat la
o scurtdplimbarepe malul laculuisi mi-a zis:
,,Md, Ionicd, uite, m-Amostenitatiyia ani aici. $i-mi
pare rau cdam uorbit de muheori in zadar,Pentrucd oa-
menii art ascuhat,dar au ficut
tlt cedu
dicat degeaba.Acum uad ca ceeAce am
urut ei. Am pre-
clddit in suflrtele
oamenilorseruineAzd. "
Aveaun regret.Atunci, i-am rispuns: ,,Pirinte, ceea
ce ati zidit dumneavoasrriin sufleteleoamenilornu va
96 PdrinteleArsenieBoca nSrt.ntul Ardealuluh, 97 pieri niciodati'. Au fost doar citeva cuvinte de conso- lare,de
96 PdrinteleArsenieBoca
nSrt.ntul Ardealuluh,
97
pieri niciodati'. Au fost doar citeva cuvinte de conso-
lare,de incurajare,dar iati ci am avut drePtate.Dupi
-mai muh de 60 de ani, cuvAntul Pirintelui
Arsenie e
retinut de doui ori pe perioademai lungi. De aceea,la
Prislopactivitatealui a fost mai restrinsi. Era mult.mai
retras.Stiaci e mereuurmirit.
viu gilucreazi.insufletulcelorcarel-auascultatatuncila
Simbita, dar lucreaziduhovnicegtegiin inima celorcare
Cuvintul
Pirintelui
esteviu
il descoperiacumpe Pirintele.
Ca si-l scoati din vizorul securitigii,in noiembrie
1948,Mitropolitul Nicolae Bilan l-a dus la Ministirea
Multe cuvinte de folos ne-au rimas de la Pirintele
Arsenie.Iati cAteva:
Prislop din Jhra Hagegului.Ctitoriti
in secolul 14 de
Cuviosul Nicodim ceJSfingit de la Tismana,Ministi-
reaPrislopfusesepreluati de greco-catolicipe la 1750.
in toamnalui 1948,calugirii greco-catolicio pirisiseri
dupi revenireaunitilor la ortodoxie.Mai eraudoar doi
cilugiri care se ocupau cu cazanulde rachiu, adici fl-
ceaurachiupentru giraniidin imprejurimi. Pirintelele-a
zisci pot rimine la ministire, cu condigiasi renungela
flcut rachiu, pentru ci nu e o indeletnicireci.lugileas-
ci. Au alessi ia cazanul;isi plece.Ministirea Prislopa
gisit-o in paragini. Seapropiaiarnagi, dqi ii erafoarte
greu,a rimas. L-a luat cu el pefrateleNicolaeZahariede
la SAmbita,viitorul ieromonahNicodim, carearemor-
mintul chiarlingi mormAntulPi.rinteluiArsenie.Frate-
leNicolaeeragicintireg bisericesc,fbcusescoladecAnti-
reti, ;i tAmplarde meserie. $i s-aupusamindoi la lucru.
Au reparatchiliile gibiserica.Prin pilda lui, Pi.rintele;tia
si mobilizeze;i pe ceilalgila lucru. $i a fbcutdin Minas-
tireaPrislopo gridini a Maicii Domnului, o guri de rai:
flori gialeifrumoase,lac;i clopotni;i, de toate.Peunde
a fost Pirintele, s-acunoscut.Togi credinciosiilui mer-
geausi-l caute,incAtlumeaziceaci.s-amutat S6.mbi.tala
Prislop.Acestlucru a alertatSecuritateasi Pirinteleafost
Lini;tirea uneifurtuni deg,ind e mdrturisirea.
Tiupul trdiegtedacaelocuit desufl,et,iar sufletultdie;-
tedacaelocuit deDumnezeu.
Fdrdcrucenu e mhntuire. CineArecruceare prin cese
mintui.
Hristos celadeuaratesteHristos celcu cruce.
Tbyicre;tinii sunt botezayi,dar nu toli semintuiesc.
Dumnezeunu mhntuiestepe nimenicuforya.
Postulesterenunlareala ceeacetyiplace.
Rdul;i haosulnu sunt literaturd,sunt realitayicarei1i
manhncdechilibrul.
Fiecareomajungesa-Lcunoascape Dumnezeupe calea
lui unicd.
Pirintelevorbeaoamenilordin sufletci.tresufletsi ii
cutremuracuvi.ntul lui. A lucrat cu o forti de neinchi-
puit pentru regenerareaneamuluinostru rominescprin
credinti si viagi.curati. Lucracu spor,pentru ci aveaun
har deosebit,carediinuie si va diinui si dincolo de mo-
mentul p€careni-l dorim cu rolii, ca ParinteleArsenie
Bocasi fie canonizat.Vafi risplatapenrrulucrareasfhnti
pe carea desfl;urat-oin slujbaSfinteiBiserici ;i a oame-
nilot vafi risplatapentrutoatesuferingele ;i nedreptigile
pe carele-aindurat dela oameniiceifhri de Dumnezeu.
98 PdrinteleArsenieBoca in discuEiilecu doamnapreoteasi,ne intrebim ade- Simion Gheorghili sea:Ce ar-fi fost daci
98 PdrinteleArsenieBoca
in discuEiilecu doamnapreoteasi,ne intrebim
ade-
Simion Gheorghili
sea:Ce ar-fi fost daci Pirintele ArsenieBoca nu ar fi
lucrat la Simbita zeceani,ci si fi stat40-50 de ani?!'
Slobozia,Neamg
Cum ar fi fost poporul romin astizi,daci Pirintele Arse-
nie ar fi fostlisat si slujeasci?
Unde ar fi fostnivelulde
credinEiortodoxi in garanoastri,daci timp de 50 de ani
Pirintele Arseniear fi fost duhovnic?
poporul romin astazi.Ce putem face?
Altfel ar fi aritat
Si-i
citim scrie-
rile gisi-i urmim invi;iturile, cici prin PirinteleArsenie
nevorbe;teDumnezeu.
Lucrareaduhovniceascia Pirintelui Arsenie nu a
fostomeneasci,ci dumnezeiasci.
Ion-Costin MANOLIU
,,Ce deosebireesteintre smereniegineputingi?
Rispunde la intrebare!"
Simion Gheorghi;i s-amutat la celevegniceacum
ciEivaani,'la aproape90 de ani de vieguire,ani pusi in
slujbalui Dumnezeu,intr-o perioadi grea,cu bucurii ;i
biruingecareau fXcut din cei asemenealui oameni de
cotituri pentru cei carevor si seorinduiasci pe Calea
ci.treCer.
+
In tinerete,Simion Gheorghi;i il intilne;te pe Pr.
Arsenie Boca, iar aceastiintAlnire va rimine incrustati
cu literedefoc in inima sa.Ani de-arindul, de atunci,il
vaci.utape Pr.Arsenie,pentrusfat;i povali. Din aceasti
frumoasi conlucraredintre ucenic ;i duhovnic, Simion
Gheorghigine-aistorisitc6.tevacrAmpeiede bucurie.
100 P,irintele Ars enieBoca nSfantul Ardealului,, l0l ,,Tu, mi', ila decolo!" Eu-eramin Brasov,necisitorit, si
100 P,irintele Ars enieBoca
nSfantul Ardealului,,
l0l
,,Tu, mi', ila decolo!"
Eu-eramin Brasov,necisitorit, si mi duceamla adu-
nareaOasteiDomnului din Brasov.Cit am fostconcen-
trat in armati, amgisit o femeiecaremergeala intilnirile
Oastei.Eu nu gtiamundee adunareaOasteiDomnului.
I-am spusci;i euvreausi mergla Oaste.Cind aauzit cd,
un soldatcauti lucrurileastea,a fostbucuriaei. M-a dus
r5.t.M-am oprit, m-am uitat in jur si am judecat: Mai,
am uenitplnd aici, cum sd md intorc tnapoi?Md duc,-fe
ce-o f! A fost ultimul gAnd. $i am plecat.Am frcut vreo
16 kilometri pe jos, pini la mini.stirE Am ajunsacolo.
la intilnirile
OasteiDomnului. Erau doi preogiacolo,
amAndoioamenideosebiti,credincio;i
Peurmi,
mer-
gAndla adunare,intr-o zi, o alt| femeiemi-a zis:Du-te
la MdndstireaSdmbatade Sus ;i ai
saueziacoloun preot,
un omal lui Dumnezeu!Eunu am luat seamapreamult,
dar eaatAtde tarea stiruit, incAtmi-am spusci trebuie
si ajungIa Mini.stireaSimbita. De fiecaredati cind mi
vedea,mi intreba Ei, nu te-aidus?Pdi du+e,du-te,du-te!
PAnim-am enervat,aga,gii-am spus,camsupirat: Bine!
Am samdduc!$i cum aveameufelul meudeami ginede
fhgiduieli, duminica urmitoare m-am pregitit, am luat
trenul din BrasovspreVoila, spreFi.girag, ;i am plecat
spreSAmbita.Am coborit la Voila. Era iarna lui 1942.
Am pornit-o pejos.Merg camtrei kilomeri. imi vinein
minte: Mdi, ceprost sunt cd am plecatsingurpe drum! E
Era duminici. Slujba eradejape la jumitate. Am intrat
si eu in biserici gi m-am asezatsi eu aproapede ugi. Pe
atunci bisericanu aveanici usi impi.ri.tegti,era numai
despirtire,erainci.in constructie.Mi-am gisit un loc, la
cigivametri de altar.Lume multi. nu era.Mi. asezsi eu
acologistaula slujbi. in timpul slujbei,cevas-apeuecur
in mine, fh.ri si ;tiu ce. M-am simgitcu totul altfel de
cum intrasem.Apoi am ascultatpredicasi urma si se
deaanafori si si ne miruiasci Pi.rinteleArsenie.PAni si
inceapi si miruiasci, Pirintele seuiti citre mine. Avea
ni;te ochi cade foc! Tu,md,dla decolo!qi md.aratl.cude-
getul.Mai eralume in spatelemeu. M-am intors si vi.d
cui i seadreseazi.,cu cinearetreabi
Pentruci
eunu l-am
intilnit niciodati, nu l-am vLzutniciodati. Ce si aibi cu
mine?Seuiti iar spremine: Tu,tu, tu!Atunci am statpe
loc ;i am asteptatsi vorbeascimai departe.Cedeosebire
este -
m-aintrebat -
intre smerenie fi neputinya?Raspunde
iarnd, nu cunoscdrumul!
$i imi veneasi m5.intorc in-
dirit. Dar am statpufin si gAndulbun abiruit: Ceimi ua
spune femeia? E;ti un netrebnic,un om ftrd cuuknt!Siam
plecatmai departe.Mai mergcemai mergsiintilnesc un
om. il intreb: E departepina h Mandstire?Dar cecauyi
la intrebarelEu nu am putut ani de zile si rispund la
aceastiintrebare. $i nici acum parci n-o deslugesca;a
cum ar trebui,cum eadevi.rat.Am statsi nu am putut si
rispund un cuv6.nt.Mi mai intreabi inci o dati, aceeagi
intrebare: $tii tu cedeosebireestetnte smerenie;ineputin-
yd?Rdspundedumneata,dacdpoli, la intrebareaaceAstt.
la mdnastirelimi spuneel. Uite-oacolo!
Si
mi-a aritat
muntele.Cred ci a fostun om tot din ista, flri credinti,
lituralnic
Iar m-a puspe ginduri si mi intorc indi-
Iar am rimas frri glas,ca mut. Cum yi-a;spuneeu tie ale
tale - continui Pirintele -, da, nu pot de lumeaastadin
bisericd!C)tndam auzitcuvinteleacestea,mi s-aflcut ini-
ma cit un puricesi mai bine a; fi intrat in pimint decit
102 P,irintele Arsenie Boca "Sftntul Ardealuluh, 103 si stauin fagaPirintelui.Aveanisteochi cade foc!Totugi imi
102 P,irintele Arsenie Boca
"Sftntul Ardealuluh,
103
si stauin fagaPirintelui.Aveanisteochi cade foc!Totugi
imi vine in minte o curiozitate.Ia si staupAni la urmi,
ghelie.Pini la urmi sefhcusemoari in capulmeu,ci nu
mai puteamdeosebiacumAdevirul, ce esteadevirar;!
+i vid cd-mispune!
M-am dusgi m-am miruir, mi-a
ce nu. $i am pus genunchiila pimint.
Nu m-am l5.sat
dat anafori, ;i m-am intors la locul din caream plecat.
a;a, stipenit. Nu gtiam ce si mai inteleg,carecredinti
Au trecutfiecare - cam20 depersoane -
si,camAnatide
e mai buni, adevirati. Am pus genunchiila pimA.nt ;i
o putere,toti au ie;it afari. Am r5.maseu,Pirintelesi un
biiat cu un anmai mic camine,in biserici.Mi-a luatgri-
madape careo aveampe sufletul meu, mi-a zvirlit-o in
fa95.,ca;i cum ai zvirli o grimadi. de murdarii pe cineva:
am
zis: ,,Doamne, daci
exigti,arati-mi caleaadevirati si
Uite,md, ceaificut tu!'Sdnu maifacilCAnd am auzirasa,
m-a podidit plnnsul,am iesitafari din biserici si m-am
dusla un loc mai dosnic,m-am puspegenunchisiam fh-
voi mergepe eatoati viaEa!"Mi infior si acumde aceste
cuvinte, pe carele-am rostit in rugiciunea aceea.Ci am
ajunssi mi indoiescgici existi Dumnezeu.Dupi aceas-
ta s-aintimplat intilnirea aceeacu femeiacare,pAni la
cut
- imi aducaminte - urmi,toarearugiciune: ,,Doam-
supirare,a steruit de mine si merg la PirinteleArsenie,
la Simbita de Sus.Acum vedeameu cum mi-a ascultat
Dumnezeurugiciunea.Nu m-a lepi.datgim-a aduspini
ne, Tu, Care cunosti celeascunseale oamenilor,tu ;tii
cit suntdepicd.tos,ci mi s-aspusror adevirul,ror ceam
la stareaaceasta.Mi-a
lui Dumnezett caresi
implinit dorinta, si vid un om al
imi aratecalea.Am zis: Donmne,
fbcut!lga cum a zissamarineancade MAntuitorul: Mi-a
spastot ceamficutlAjuti-mi
si nu mai plecde aici a;a
cum am venit!Schimbi-mi, Doamne,inima, toati fiinga
mea,ajuti-mi si pot trdi si implini voiaTh ceasft.nriJ"
,,Doamne,
daci exigti, arat5.-mi calea adevi.rati
sunt un pacdtossi un ticdlos,dar iyi mulpmesc cd m-ai
aduspina aici!M-am ridicat de la rugd.ciune.tebuia si
plec,si mai merg 24 de kilometri, pAni la Figi.ra;,prin
vreotrei comune,si.prind trenul, casi mi intorc la Bra-
;ov. Eram acum in serviciu,nu puteamsi intArzii.Am
mulgumitlui Dumnezeu. $i ii multumesc;iacum,pen-
gi voi merge pe ea toati viaEa!"
tru toatecite aficut cu mine,ci eunu implinisemceimi
Dar inainrede asra,inci inainte si ajung aici, ajun-
seseminu-o stareci., dupi. ce am cunoscutcredinrade
cereacredingaceabuni;i
pirEi, in alte ciriri, pini
stribuni, ci dunecasemin alte
pierdusemcS.rareacurati, care
la Pirintele Iosif Ti'ifa,in LucrareaOastei,eu nu am ti-
nut asacum cereaPirintele, ci daci.vedeamun baptist,
eramgieu baptist,daci.vedeamun adventisr,eramsi eu
adventist
Erau sectelecarepitrundeau atunci in tara
mergecu adeviratla Dumnezeu. $i slavi Lui!
M-am tot dus mereupe urmi la Mini.stire. Cind
aflamprilejul, mi duceam.Daci nu am fostdevreosute
deori aproape,nu m-am dusniciodati! $i indemnam;i
eu pe algii,gi aceia,la rindul lor, pe algii, ;i ne ajutam,
noastri
Daci
eraun sectar,eramsi eu sectar.ii iubeam
stiruiam unii cu alfi.
asape tori carepureausi ne spun5.un Cuvint din Evan-
104 P,irinteleArsenieBoca "Sjh.ntul Ardealulub' 105 ,,Eu nu fac slujbi de mintuiali, ci de m6.ntuire!" A
104
P,irinteleArsenieBoca
"Sjh.ntul Ardealulub' 105
,,Eu nu fac slujbi de mintuiali,
ci de m6.ntuire!"
A trecut,si.raculPirintele,prin feldefel.L-auarestat,
l-auchinuit!
Pe4 decembrie1989afostinmormdhta-
-
Am plecat atunci acasi.Cu alti ocazie,alegeaPirin-
telela spovedit.Era iarni si lume multi nu era.Alegea
patru-cincicel mult penrru o zi intreagd.Eu nu fac sluj-
ba de m,Lntuiak - spuneaPirintele -, ci de mintuire! $i
am asteptatsi eu o si.ptim6.nisi-mi zic| si mie Vino ;i
tu!Abia termina,de la noui dimineata,cind serermina
rea.L-a chematCeausescu - mi-a spus ;i mie cineva -, si
i-a spus:Mdi popd, tu ltii lururi ctre szuortntimpla mai
tirziu. Ce imi spui despremine?Si a rispuns Pi.rintele:
Daca uaspun,md omoriyLDacd nu uaspun,tot ma omo-
rlpi. Atunci mai bineuaspun.Veyif tmpu;cayiamindoi k
zid. Cind a auzitCeaugeasca , a ziscitre gardieni Luapi-l
utrenia,pini
seara,la vecernie,abiatermina de spove-
faceyi ceureli cu el! L-au chinuit pini l-au omorit! Ce
;i
dit trei-patru,rar cAtecinci. Cu deosebireci didea cite
i-au pus in circi
CumpirasePi.rinteleArsenieo casi
un ceaspentru masi. $i apii venealume de prin satesi
la
Sinaia.Ei auspusci deaceeaacumpirat Pirintelecasa
aduceaprescuri.CAteun kilogram,c6.tedoui
Pirintele
Arseniele lua si le impi.rgea.Rupeasi didea:Na;i yie,na
yie!PAinesi
api.erauindeajuns.Am ajuns ;i eu, dupi
;i
in Sinaia,pentru ci arelegituri cu partizaniidin mungi.
Nici vorbi nu a fost, pentru ci el nu a flcut niciodati
politici. NeavAndcescoatede la el, l-au bitut pini cind
o
sipti.mini,, adici sipti.mina cealalti,si mi chemesi
murit. Pe4 decembrie1989 a fost inmormintarea,pe
25 decembrie,acelagian, au fostimpqcagi Ceaugqtii.
a
pe mine Pirintele.Api.i m-a luat dela inceput.Au trecut
camvreodoui ceasuri.Mi le spunea,deparci le citeade
undeva.Parci inima meaerao cartedeschisi.,in careera
scrisi toati viara mea, cu roarepicatele mele.Ai ftcut
,,Va trecetivilugul
ro$upestetoati fara"
cutare, fi cutare
li
Peurmi., dupi ce a terminat, mi-a
zis Tepregatestipennu impdrtd;aniela AdormireaMaicii
Domnului. Mai erauciteva luni bune. $i am asreptar,si
Eram odati, in'43. Armatelenoastreeraucine gtie
undeiri Rusia.Si vine PirinteleArseniela Bragovgigine
o
predici. $i spuneaga:Numai opocainyasincerd,dela tot
am tot asteptat,si m-am tot dus, si am tot venit, pini
a
venit si ziua aceea.'Mi
intreabd: ,,!i-e dor de Sfdnta
Impartd;anie!" ,,Mi-e dor Pdrinte!
"Nu mi mai impir-
poporul, ua mai face saintoarcemceeAceseua abatepeste
yar,i!$ia adiugat, dupi o pauzd.micl:Dar uatrecetdualu-
gul ro;upestetoatayara. Astaa fost in 1943,cAndarmata
tfuisemde nu;tiu cind. Apoi, slaviDomnului, am fost
atAtdeluminos,delinigtit,debucuros
Nu am putut mentinemereuaceastare.Dar mila lui
Dumnezeum-apurtarprin toate.Nu mi pot liuda ci am
slujitceeaceamfostdatorsi fac,darmulgumesclui Dum-
nezeupentrutoatelucrurile.Ci gicind am cizur in vreun
fel si mustrareaLui mi-a fosttot sprebine;i sprebucurie.
era departe-departe.Cine se gAndeaci sevor intoarce
inapoi, pini la Iagi,armatelerusesti?A fost o vinzarein
armatagermani gis-aajunsundes-aajuns. $i agaa fost.
A
fostinci o incredintare,deplini, asupramea,a tot ceea
ceseintimplase cu mine pini
atunci,cu privirela tot ce
ne invitasepdni atunci.
106 P,irinteleArsenieBoca Pi.rinteleArsenieafost un om al lui Dumnezeupen- tru taranoastri",pentru poporul
106
P,irinteleArsenieBoca
Pi.rinteleArsenieafost un om al lui Dumnezeupen-
tru taranoastri",pentru poporul nostru,pentru Biserica
noastri. Slavi Domnului, El mi-a frcut partede oameni
BogdanJuncu
Figirag,jud. Bra;ov
sfinti in viaramea. $i nu gtiucum voi rispundein fagalui
Dumnezeupenrru toatecAtemi-a dat! $tiu gi mi. recu-
noscci sunt un biet picitos, mai mult catoti, insi daci
nu a inliturat pe toti picito;ii
cAgiau venit la El, poate
nici pe mine nu mi va lepida. Pentrucde marelucru si.
fii lepidat de Dumnezeu.Sauchematde El. El cheami.
pe togi,dar nu to;i il primesc.Unii seleapidi de El.
RomeoPETRA$CIUC
,,Eu nu pot si-i spun acestui
minunat om al lui Dumnezeualtfel decAtaga:
Sfintul Pirinte ArsenieBoca!"
A pierdut o familie, ins5.a cAgtigatCerul
Pe domnul Bogdan Juncu l-am intilnit
undevain
miezdeiarni, intr-o dupi-amiazi.cu multi. zLpadl,giful-
guraliedealb.infoaierul cisugeisaledin Figilag, in jurul
unui semineupilpiind
a bucurie,Bogdan Juncu mi l-a
aduspe PirinteleArsenieBocaatit de aproape,cum pu-
tini credci.reusescsi o faci
Siaceasta,pentru ci Bogdanstieci PirinteleArsenie
- Sfrntul, cum cu atit mult dragii spuneel -, deAcolo,
de undee,orAnduiemereudor qibinecuvintarecitre fiii
si.iduhovnice;ti.
108 P,irinteleArsenieBoca 109 PePirinteleArsenieBocal-a intilnit, prima oari, in 1983.Si aceasta,dupi un cumplit
108 P,irinteleArsenieBoca
109
PePirinteleArsenieBocal-a intilnit, prima oari, in
1983.Si aceasta,dupi un cumplit necaz,in carenimeni
-si nimicnu ii mai puteauaducelinistirea.Bogdan Juncu
eraun tinir plin de viagi, cu principii sini.toasegi bine
consolidate.Teleormineande loc, cu tatil ofigerin ca-
drul Ministerului Apiririi Nationale,ajunge - cu lucrul
tatilui - in Figirag.Aici secisitore;te gi, la pugini vre-
me, in ciminul lor seivescdoi copilasi,carevor deveni
de acumsens ;i deplini.tatea familiei lor.
Din cAndin cAnd;foarte rar, de altfel, lui Bogdan
Juncu ii plicea si iasi la vini.toare.Aveapermispenrru
purtarede armi si, cind simteaci grijile il nipidesc cu
totul gi aveanevoieacuti de a scipa cumvade ele,de a
se elibera,oarecum - micar pentru o vreme,cdt si se
remonrezepentru a-sireluaviatain forgi -, mai obiqnuia
si selini;teasci.iesindla vinitoare.
Intr-una din zile,ii spunesofiei: ,,LJire,tu, fati dragd,,
eu in ziua curareimi iau liber.Te rog frumos, daci vrei,
ia-gigitu liber si staicu copiii pini seara,cind vin eu de
\a, careeramai . mici, .,,SftntulArdealului,) aveaobiceiulca,atunci cind auzea
ci
seumbli Ia usi, si fugi gi si strige:tati, tdti, tatj!$tia
ci
vine
tati
De dataasta,nu am mai auzittati, tdti, tati.
cA.ndam deschisu$o
,
casaeravraigte!Mobilierul era
$i,
luat, copiii nu mai erauniciieri. Mii, omule,dar ceo fi
in
casamea?Dar unde sunt copiii?Unde esteea,solia?
Nici.ieri!Am inceputsi tremur,ci mi gindeam la toate
ororile posibile!Undeva,in cameramici saudormitor,
erausaaproapeinchisi.si zic:Doamne, fereye, oArecurno
gdsesc?!Mdducsdo uddacolo,moarta?lTotfelul de prostii
imi imaginam
Deschidugaincet-incet.Nu,
nimic, ni-
meni! Doar un plic pe masi, o scrisoarelisati de mama
copiilor,prin caremi
ficut binesi si nu mi
ingtiingacd.a plecat,ci ceo fhcuto
duc dupi ea.Eaeradin Brasov.Eu
tremuram tot. Zic: Mdi, dar deceaficut-o?C-aficut-o,A
ficut-o, dar deceaficut-oil Domnule, tremuramtot, de
parci.eram bolnav de parkinson!Si nu ex^gerezcitndzic
la vi.nitoare.Daci sepoate
te!",ii rispundesotia.
"
,,Da,cum si.nu! Sepoa-
,,Domnule - i;i continul Bogdan Juncu povesrirea
-, plec in ziuastabiliti, la ora cinci dimineatd,gi mi-am
propussi rim6.nasa,prin pidure, pAni pela patru dupi-
asta.Eram asa,cum sizic, pierdut!"
Nenorocirea eta cu atat mai mare cu cAt, pini
atunci,niciodati, in familia lor, nu avuseseriloc certuri,
situatii grele,caresi o poati determinape sofiesi ia o
asemeneadecizie.
,,Mergeam, birbat in toati firea - gi
nu mi-e rugine
masa.N-am putur si staupini
la patru insi! Daci mi
intrebi de ce,nu por si-;i spun!Cert esteci am simtit in
si.zic:zic,domnule,ci astaam fost,prin aceastaam tre-
cut! -, ciutam strizi lituralnice, si nu mi inti,lnesccu
oamenii,isi continui istorisireaBogdan.Stiteampe dig,
toati,fiinta mea,flri
si pot si imi explicde ce,ci trebu-
pe lingi Olt, plA.ngeamgi mi intrebam gi il intrebam
ie si mi intorc acasi.Nu stiam de ce - ci timp aveam,
vremeaerafoartebuni. $i m-am intors acasi.,dar in loc
si ajungpe la patru-cinci,la ora 12 amfost acasi.No, si
atunci,domnule,astepramcopilasul.Unul dintre ei,feti-
pe
Dumnezeu: Doarnne,de cemi s-aintkmplat mie asta?
Pennuce,DoArnnei $i plingeam cAndmi intrebam.
Eram intr-o tulburare sufleteasciextraordinari., cu
atatmai mult cu cAt,repet,intre mine giea,mamacopi-
I l0 P,irinteleArsenieBoca cucapur u, ., ilor, nu a fostniciodati vreunconflict,nici micar verbal,
I l0
P,irinteleArsenieBoca
cucapur u, .,
ilor, nu a fostniciodati vreunconflict,nici micar verbal,
r,,:,Y:,'J,K',: :l"0.,.,o,-
",,, il,l
in asamisuri, incdt si o determinesi plecede acasi
Cu
l-am vizut pe Sfrntul Pirinte cd.faceun
atAtmai p-uginaltechestii
Nu
aveamdela cinesi.cerun
mL antd,pe mine cu degetul ;i zice:Md',
cuvint de intirire, nu aveampe nimeni caresi-mi spuni.
ce si
fac. Eram pierdut cu adevirat! pini
uorbit cu
uinoaici!
M-a aritat pe mine si m-a chematla el!
unii, cu altii, cu preoti,cu oameni ,cum
"m si
spuneu?!
Cu oameniinteligengi.Fiecaresi-aspuspi.rerealui, dar
nu m-alinigtitniciunul."
Domnule, m-am trezil.imi bitea inima in moalele
capului!Agatri.isemvisul de real,incit nu am cuvinresi
iti povestesc!
Vin acasigiii spunmamei:
- TiJ, mami, eu l-am visat pe Pi.rinteleArsenieci
m-o chemat.
$i eami. intreabi:
- Dragul mamei,cum zici ci l-ai visar,ci. tu nu l-ai
vizut in viaEata?!
$i eu ii spunindati.:
cepodtes,i-mizica omul ak mai mub decdtmi_auzisaStia
cucAreamdiscutatpdna acumi$i elzice:Mai, nu ai nimic
depierdut. Du-te, m,i!$i zic:Bine, mai, bine!
- No, staisi-ti povestesccum l-am visar.
$i-i spuncu lux de ami.nuntemamei:
- Uite, mii, mami, ariltaaga,aga,aga,aveaun costum
maroped6.nsul,ochelaridevederecu rami auriela ochi.
Nu m-am dus gi am gi uitat: ce si mi duc?!Nu mi
duc, domnule, la nimeni! Ci la cXti am fost, nu mi_a
zisnimeni cevaca si selinisteascisufletulmeu. Si_liau
$i mi-a zisaga:Md', tu, dladeacolo - nici micar nu griam,
la vremeaaceea,cum se adteseazi.Sfbntul persoanelorcu
carevorbea -, uino tncoAce,md', uinoaici!
martor pe Bunul Dum.nezeu si tot Cerul ci.,deginu_lvi_
zusemin viagameape Pirintele _ subliniezasta _,
intr_o
Mama, dri.guga,inspirati de Dumnezeu -
gregealispun -, mi-a zisaga:
far|
noapte,l-am visat.Si iati cum: se Faceacd.intram intr_o
camerimare.in ."m
"
aceea,eraplin delume si in faga
- Dragul mamei, daci e aga,ne urcim in tren gi
plecim. Si gtii ci Pi.rintelete cheami
tuturor eraSfrntul Pirinte ArsenieBoca,iar .,.,.r"-
.ri_
Ci nu intotdeaunail g5.seai.De multe ori mergeaigi
timul. Abia intrasem. $i din
multimeape careo vedeam
te intorceaiinapoi acasiftri si fi vorbit cu dinsul.
eu acolo,voiam si-l vi.d pe Sflntul pirinte, si vi.d mi_
Domnule, ne urci.m in tren -
n-am mai intrebat
carcum arati. Le vorbeaoamenilor,dar nu stiu ce.Stiu
doar ci le vorbea.Si, la un moment dat, eu, ciutAnduJ
pe nimeni de-l gisim, de nu-l gisim - gi mergem.No,
dragulmeu, eu iti spungi rlspund inaintealui Dumne-

semn cu cap_uJ, tu, ala deacolo,

ll2 P,irinteleArsenieBoca nSfantul Ardealului" I 13 zeugi a Sfhntului Pirinte ArsenieBocade ceeace spun: exactcain
ll2
P,irinteleArsenieBoca
nSfantul Ardealului" I 13
zeugi a Sfhntului Pirinte ArsenieBocade ceeace spun:
exactcain visul meu a fost Sfrntul Pirinte in Bisericila
DriganeasJu!Diferengadintre visul meu si realitateera
ci in visul meu fuseseo cameri.foartemare,nu o biseri-
ci, iar in realitateerabiserica.Dar SfbntulPirinte eracu
privescfrumusegealui de om, mi-am ziscevain mintea
mea.Domnule, in mintea mea!Pirintele priveaundeva-
sus,intr-un colgal bisericii,dar cu o privire rugitoare.
Nu pot si descriuchiarexact,darvi. zic cum m-a duspe
mine mintea atunci. Pirea ci se uiti la cevaextraordi-
costumulacelamaro pe d6,nsul,in carel-am visateu, cu
ramaaceeaaurie,cu carel-am visateu
Domnule. am
rimas uimit, perplex,deasemanareaformidabili, pdni la
celemai mici detalii,dintrevisulmeusirealitate!Siacum
igispuncevacarepeunii,'probabil,ii vasurprinde:eunu
nar,la cevacenumai elvedea,astfelincit in minteamea
mi-am spusa;a:Precisi searatdacumureunSfint sauure-
un ingerParintelui ;i il tn;tiinpeazacal-am uisat / ca m-a
chemat.Pirintele zimbeqte,seuiti tot sus,acolo,si zice
tare,in auzultuturor, dar adresAndu-mi-semie:
am vi.zut niciodatl un om atAtde frumos ca Pirintele
Arsenie!Domnule, sunr birbat in toati firea,dar n-am
vizut niciodati un om aterde frumos!Am vi.zutoameni
frumosi, amvlzut femeifrumoase,birbagifrumogi,dar
- Nu, ma', mi uit asa,capictorul, mi!
Deci eu numai am gindit-o, gi el mi-a rispuns tare,
in auzultuturor. Sigur ci m-a luat cu fiori, ci gtiamci
mi-a zis mie, ci era in fagamea, chiar daci
nu se uita
ca Sflntul Pirinte Arsenien-am vizut niciodatil $i mi
simt obligat si mi explicintr-un fel: nu e vorba numai
de frumusegealui ca om. Aveao frumusegein adAncul
lui, careemanain afaralui si se completacu frumuse-
teachipului siu ;i a structurii lui de om. Era cevacare,
pentru mine, om delume, erapesrea;repri.rilemeledea
vedea,de a intilni. Extraordinarde frumos! $i aveani;-
atuncila mine.A mai statputin, seuita tot acolo,sus,
in colgulacelaal bisericii,dupi carem-a privit pe mine.
$i a fhcutun gestcarea uimit pe toatelumea,pe mine si
mai mult chiar,pentru ci lumeavorbeain spatelemeu,
auzeamatateaglasuri carespunea:u Uite, dmga, cum il
te ochi Sfintul
Pirinte Distantadintre mine si Sft.ntul
erade o jumitate de metru, decil-am vlzut foartebine.
$i, domnule, nu mi mai si.ruramprivindu-i ochii care,
intr-adevar,eraucum sespune - dar pe drept,domnule!
- ci, daci-i vezio dati, nu-i mai pogiuita niciodata!N-ai
cum! Nu numai ci eraalbastrulila pe carenu stiu daci
cinevail poatedescriecu adeviratin realitate,carevedea
dincolo de tine. Un albastrupur, un albastrucurar,mdi,
oamenibuni. Si acumvi. spun ceva - arenliela cespun!
Fiind atit de aproapede dinsul, nesiturAndu-mi sd-i
tine, uite,dmga,cetiface!Eu mi minunam de minunarea
lor, a oarirenilor: Mai, dar ceseminuneazdlumeaA;a,cd,
la urma urrnei,cefmi face?!Sfhntul Pirinte i;i luasemAi-
nile salesi si le pusesepe mAinilemele,asa,de la umeri
in jos,si nu si-odatdrumul,nu si-oluat miinile salede
pe m6.inilemelepina nu o terminatsi-mi spuni tot ceo
avutde spusreferitorla viatamea.
$i azisasa,in timp ce,cum !i-am spus,tineamiinile
salepemiinile mele:
- No, mii!
Caree baiul?
Domnule,inci o dati;i pentrua nu;tiu cita oari iti
spun:nu mi situram sa-lprivesc,nu mi situram si vid
nSrt.ntulArdealuluh, ll4 P,irinteleArsenieBoca ll5 chipullui! Ochii aceiaextraordinari!Siamziseu,in min-
nSrt.ntulArdealuluh,
ll4
P,irinteleArsenieBoca
ll5
chipullui! Ochii aceiaextraordinari!Siamziseu,in min-
teamea,inaintedea mi porni si-i povestesc:DoAmne,ce
ochifrumi;i arePdrintele!Ar Frtrebuit si-mi fie destul ca
si-mi dauseamaci Parintelegtiecegi.ndesc,dar Pirinte-
le zimbestesi zice:Md! qi iari mi lua asade miini ;i mi
friminta in mAinilesale.Lumeaiarisiseminuna
Facaici o precizarepe caree musai si o fac, chiar
daci ar surprindeintreagalume! Pirintelemi-o zisaga:
- Pirinte, uitagiceam pitit: m-a lisat sotia,a plecat
de acasiin lipsamea,mi-a luat
lucrurile
Mi-a lisat.ulr-
plic pe masi cu o scrisoarein caremi ingtiingaci. ce a
ftcut a fhcutbine;i si nu mi duc dupi ea.Ce si.fac?Ce
mi sfituigi si fac?
$i Pirintelezice:
- Da, mii, cegi-ozisgie,mi.i, inaintede a pleca?
- Pirinte, eatot imi spuneain ultimul timp ci e si-
tula deviati, dar nu gtiudeceziceaaga,i-am rispunseu.
- No, mi, spune,mi, caree baiul?
Dar,inaintedeamilua peminelavorbit,lasfhtuit,o
vorbit cu o femeie.O vorbit, vorbavine.O moldoveanci.
Mi-am dat seamaci e moldoveanci,pentru ci. mie imi
plac moldovenii aga,in graiul lor, dupi dialect.Femeia
aceeao scoso fotografiedin pogeti,i-a dat-o - erafiica
- Mii - zicecitre mine -, n-ai tu la tine o fotografie
cu ea?Aga,mii, numai agasi o vid, mi, capictor,mi.
Pii, cind m-o luat aga,i-am dat-o,degiinainte avu-
sesemacearelinereci, daci i-o arit, poatemi di gi pe
mine afari, capefemeiaaia.Totugi,mi-am fbcutcurajgi,
la un moment dat, i-am zis:
ei -;i
i-azis:
- Bada, Pirinte.
- Pirinte, uitaqi,astaefatamea.Cesi fac?Si o mirit
sausi nu o mirit? Ce zice;i?
Dar Sfbntul,cadin tri.snet,a strigat:
- D5.-o,mi., incoace.
Seuiti
- $i cegi-azis,mi?
- Iesi,mi! Drumul! Eu nu suntvrijitor, nu suntghicitor!
Pemoment, atunci, n-am ;tiut de ce o avut reaclia
astaSfintul Pirinte.Abia mai tirziu mi-am dat seamade
cei-o zisaga.Siracafemeie,in negtiintaei sauin pugina
ei gtiinqi,deacolodeundevenise,le-ofi zisconsi.tenelor
ei cL: Uite, ma duc la ghicitorul ala, la urajitorul acela,
sd-mizicaceuadefatd
Sigurci gieu plecasemde acasicu o fotografieunde
eram eu, mama copiilor gi copilagii,ci agami sfituise
mama.Dar, vlzA.ndcei-a spusfemeiide dinainteamea,
mi-am zis Nu i-o ardtpennu nimic tn lume, ca ma da Si
pe mineafara!
Siii spun:
- Ci e situli devia;i. Dar pricinapentru careo ple-
catnu o stiu.
$i Plrintele, dupi ce o privit bine fotografia,intens
de tot, vreodoui-trei minute, mi-a zis:
- Minte, mi, minte! Astea-sdoui femei cu mintea
goali. Si stii care?
Api"i clar ci nu aveamde unde si ;tiu, ci femeieera
numai eain fotografie.
- Nu gtiu, Pirinte.
- Ea,mi, gicu mi-sa. Dar lasi.,mi, ci vaveni o vre-
me in careva da socotealipentru tot cea flcut.
inainte de a-mi da fotografiainapoi,imi ziceaga:
- Mi. seva imbolnivi. mi. riu de tot!
nSfintul Ardealului" Il7 116 P,irinteleArsenieBoca Mi-a dat fotografia inapoi, m-o luat din nou de mAini
nSfintul Ardealului"
Il7
116
P,irinteleArsenieBoca
Mi-a dat fotografia inapoi, m-o luat din nou de
mAini si o inceput si-mi spunacesi fac cu viata measi
cum si faccu viaqamea."
L-am intrebatpe domnul Bogdan,pesteani, cemai
sdedesotie. ,,Fosta measoties-arecisitoritdedoui ori.
De la to;i birbagii a luat biti.i cumplite. Stiu ci. nu este
binedeloc."
in fiecarezi. $i am auzitglasulSfAntuluiPirinte Arsenie
Bocain casamea,lingi mine, mai clardecAtma auztpe
mine dumneataacum:
- Mt! Mi! Mi!
De trei ori mi-o zisasa,iar mie mi s-atradusin min-
teameacum spun eu:Mai, sd.tncetezisabei, ma!
No, dragulmeu,deatunci,din iulie 1983 - suntem,
iati, in 2012 -, niciodati.nu am mai biut nici micar
un stropde alcool!Domnule, niciun strop!Nu conteazi
,,Lasi, m5.',principiile, tu asculti. ce spun eu!"
Imediatdupi acestepisod,ParinteleArsenieii spune
domnului Juncu:
- Mi, vezi,si nu cumvasi te apucisi bei!
,,Ei! Eu beam,cumsi.zic,caomul
,un
paharlacine
l evenimentul - e ziuamea,e ziua lui, e ziuanu $tiu cui,
e An Nou, Pa;ti, Criciun -, nu conteazi!Niciun strop
$ i dealcool!
Dar n-am nici celmai mic merit, mii, oamenibuni,
aici! Nici micar cel mai mic. Nu mi-am propus si mi
stieceeveniment;niciodati nu amfostun incr6.ncenatin
lasde biuturi
Daci mi intrebi: Pai cum eposibil?,eu
biuturi, isi continui"elpovestirea.Dar eu,mai sigur,aga,
mai sfhtos,de dataasta,am zis:
zica;a; intrebayi-lpe Sfantul, cd eu nu ;tiu! Eu yiu cd de
- Pi.i,Parinte,eu nu beaudin principiu!
Dar elmi-aspus:
- Lasi,mi, principiile,tu asculticespuneu!
Bun. Am venit acasa.La aproximativvreodoui.luni
dupa aceea,nu spremirareamea,ci spreimplinirea cu-
vAntuluiSfAntului;am inceputsi,beau
Eu, carenu
beam!O berepe zi, doua,trei, patru, pini. la.mareaper-
formanya decinci beripezi. $i inci imi mai cereasupapa,
ci mai voiam si.mai beau.Pini intr-o dimineati
intt-o dimineati de iulie a anului 1983. Dragul
meu, niciodati nu mi-am propussi mi. lasde biuturi!
Domnule, niciodari!in diminearaaceeade iulie 1983,
insi.,eram treazlumini. Un lucru foarte ciudat pentru
mine: cu o zi inaintenu biusem, desipAni.atunci beam
atuncin-ammai baut
Un lucru caretrebuiespusneapirat: aceiochi fru-
mogi,alba;tri, ai Sflntului Pirinte, pe care,asacum am
zis,nu mi situram si.-iprivesc,s-aupreschimbatdeoda-
ta, in timp ceseuita la mine cu privireadinsului, extra-
ordinari"!Nu puteaisi ascunzinimic de dinsul, nu, mai
bine spuneaitu tot, cAterai de ticilos, ci, dacd.nu, iti
spuneadinsul gi te fbceaide toati minunea.Cel pugin
asa,cind spuneaitu, si daci te mustra,cAndplecaide la
dAnsul,plecaiimpicat sufleteste.
La.un moment dat, albastrulacelaal ochilor s-a
transformaunu mai eraualbagtri,sefhcuserinegrigi,ui-
mindu-mi deceeacevad,zicin gindul meu:PaiParinte-
lenu mai areochialbayri, acumii arenegri!Dar Pirintele
iard.a zdmbitla mine si cu mAinilesalepe mAinilemelea
118 PirinteleArsenieBoca usfantul Ardealului" lL9 zis:Mai!, ca si c6.ndar fi spus:Mai, euyiu ceginde;ti tu! Eu;tiu
118
PirinteleArsenieBoca
usfantul Ardealului" lL9
zis:Mai!, ca si c6.ndar fi spus:Mai, euyiu ceginde;ti tu!
Eu;tiu tot ceg,inde;titu!
'
La s6urttimp dupi aceea,in timp ce imi spuneace
si.faccu viatamea,iarigi s-auf).cutalbagrriochii si.ipieu
mi-am zis:Doamne,ACumiarEi suntalbastrilNu intAm-
plitor am fhcutaceasti.precizare.Atentiela cepovestesc.
Dupi cum ri-am zis,indati.ceam auzitglasulSfin-
tului, am incetat si. mai beausi, dupa o vreme)m-am
hoti.r6.tsi incepo viati pe care,pAni atunci,am crezur-o
mult incapiginareaaceasta - n-amvrut si cernimic dela
nimeni!imi ziceamci, daci esi mor defoame,si mor de
foame,numai si nu cer.I)ar duceamlipsi foartemare.
Lipsi de alimente gi de toate celelalee.Era iarni, abia
incepeasi seimprim|vilreze.Dimineaga,plecampe jos,
veneampejos, nu-mi permiteamaltfel,n-aveambani de
masini! Domnule, n-aveambani de-un covrig,n-aveam
bani de pAine!N-aveamcizme,n-aveambocanci.Yezi-gi
de treabi, eraun lux ista! Aveampantofi de vari, gi iia
pufin de domeniul;tiintifico-fantasticului: si fiu mai re-
tinut in celelumesti,si.fiu mai mult cu rugiciunea,cu
citireacirtilor sfinte,si fiu, intr-un cuvAnt,mai aproape
de Dumnezeu. Domnule, hai saduc si eu o uiayaa;a. Sa
incercsdo duc ,caeu;tiu
dacapot?!Dragul meu, eu iEi
spun cu mAnape inimi - nu cu mi.na,ci cu mAinilepe
inimi -, inainreaCerului,ci peDumnezeuil
nu din
;tiu
cirti, desimi-s de mare folos. Dar pe Dumnezeunu-L
cunoscde acolo.Eu pe Dumnezeuil .u.rorc din mila
Sa,prin descoperireape caremi-a ficut-o, prin caream
cunoscutexistentaSa,bunitatea Sacu adevirat de nei-
maginatdin punct devedereuman.CAtde bun poatesi.
fie Dumnezeusi ci.tde minunati e roatalucrarealui!,'
spartiamindoi. Mergeampe jos, veneampe jos de la
serviciu.Cind veneam,timpul semai inmuia putin - su-
ficientcit si iau api din plin la picioare. $i aveamo viati
anume:mi retrigeamacasi,n-aveamtreabi cu lumea,
mi. odihneamo ori, apoitreceamla celealemele:citirea
cirfllor sfinte,aleSfingilorPirinti, Scriptura,mi rugam.
Astaeraviap mea!Niciodati n-am fost ri.cit.Niciodata
n-am fostricit, n-am stiut ceeaiari.ceali!Algii,careerau
in blinuri, cu cizmeimblanite pe din afari.,pe interior,
erauricigi cobzi.adeseori!Eu n-am avut nicio problemi"!
Ei, intr-o zi, citind din SfAntaScripturi, eram la
Evangheliadup5.Ioan, capitolul 14, unde zice,printre
altele,chiarDomnul nostruIisusHristos,c5.celcarecrede
in Mine Eu uoi ueniimpreunacu Thtal fi
neuomfacelocal
,,O si. te punem la incercare"
in inima lui, tn casalui. Domnule, nu puteam si cred:
De acum, Bogdan Juncu igi incepe o viaqi total
noui, cu Hristos.Iar Sfrntul Pirinte ArsenieBocaii va fi
normi giajutordenidejdepe Cale.
cum e aiade uinela mineDumnezeu,in cAsameA,in ini-
mAmeA,sd-$i faca hca;?lDomnule, nu puteamsi cred,
si.in;elegl $i mi fri.mintam intr-un fel, dar stiam de la
,,Dragulmeu, cum tot imi duceamviataaga,triiam
intr-o sd,ricieaproapelucie. Aveam pi.ringii in viati,
aveamfrati, dar din fireamea - gi intr-un fel m-a ajutat
SfingiiPi.ringi,din ci.rgilepe carele-amcitit - de aceea
am;i zisci m-au ajutatmult ci.rgile,darci peDumnezeu
totusi nu L-am cunoscutprin cirgi - ci, in momentul
cAndincepi si te rogi, oricegind il dai deoparte.Esti tu
t20 P,irinteleArsenieB oca uSrt'ntulArdealului" l2I siDumnezeu,atat!Nu-gimaiimagineziin mintearacum arfi
t20
P,irinteleArsenieB oca
uSrt'ntulArdealului"
l2I
siDumnezeu,atat!Nu-gimaiimagineziin mintearacum
arfi Durpnezeu,cum e un inger,cum eMaicaDomnului
saumai stiueucine
Nul
Nu e bine!De aceeasi zicein
Scripturdci lui Dumnezeuii plac aceiinchinitori care
seroagi in duh si-n adevi.r.Domnule, dupa ce am citit
capitolul 14 ;i ajunsesemla verseruldecaream spus,am
lisat totul deoparte ;i-n gind mi. frimAntam: Mai, dar
cum e asta?Sa
uinaDumnezeula mine
Icoaneaveam,
asacum am si acum,ci mi-s dragi, dar nu aveamobi-
ceiul si mi rog inainteaicoanelor!Aveamun geamcare
bunul, pe strada:Vdiubesc,mdi, oamenibuni, ua iubesc
din toatainima mealDomnule,numai cAndmi"gAndearn
la oameni,la iubireapecareo areDumnezeufatade noi,
detoqi,imi dideau lacrimile!Si,in acgastitriire extraor-
dinari - Slavi.luiDumnezeupentrutoate! -, m-am dus
la SfbntulPi.rinteArsenieBoca.Aveamnevoiede un ase-
meneaom, pentru cazicechiar CuvAntullui Dumnezeu
ci.gidraculseffansformain ingerde lumina. Nu pogisi
;tii. Daci n-ai bine inoculat de Bunul Dumnezeuacest
duh al DumnezeuluiceluiViu, si faci diferengadaci de
la Dumnezeuestelucrareasaue de la vrajma;ul,atunci
didea sprerisirit si acoloma rugam.Stingeamlumina,
aveamo candeli.carezi si noapteardeain continuu si
asamd rugam, cu privireasprecer.Domnule, pot si,-gi
spun cevasi-o spun inaintealui Dumnezeu:mi s-adat
si vid cevain prima noaprecAndmi rugam.Am vizut
poatefi riu detine
$i mi duc la SfbntulPirinte ArsenieBoca.Domnule,
triiam din plin evenimentul,triiam iubireaaceeaintensi
fagidetoli oamenii 9i credacumsizic:chiarsepoatetrii
aceaiubire formidabili.de careziceCuvAntullui Dum-
cu ochii acestiade tini lucruri extraordinare,pe carenu
le-amzisla nimeni si credci.,intr-un fel, bine am ficut
nezeu,carespuneci dragosteaadevirati suferS.totul, iar-
ti
totul, ingiduie totul, nu semindreste,nu seffufe;te,
ci nu le-amzis,darcepor si.zicsizicsi credci trebuiesa
nu
seminie, nu vorbeqtenecuviincios! Domnule,cred
zic,dacd.tot am pornit, esteci",in urma aceleivedeniide
noapte,dimineataurmi.toaresimteamo dragostefagide
ci
aceeae iubireape careDumnezeune ceresi o avem
oamenide neimaginatsi de neinchipuit si de nedescris,
mii, oamenibuni! Eu credci acumpot si spun cein-
seamni.a iubi fhri diferenrede neamsi de spigi,de cit e
debineimbricat saudeprostimbracat,Fard.sama intere-
sezedaci miroasea deodorantfrumos,plicut, deFarmec
sau,mai stiu eu,a nespilat.Nu existi asaceva,domnule!
Petogiii iubeamla fel!Nu existaiubire mai marefagide
mama mea - Dumnezeusi.mi ierte ;i miicuta mea -,
unul fali dealtul;i pecarenoi nu preao avem.Nici mi-
carceape careo stim teoreticnu seamini cu aceasta,cu
atatmai pufin ceape careo aplicim practic. $i eu merg
la Sfbntulsi zic asa,c6.ndajungin fagadinsului:
- PS.rinteArsenie,am venit la dumneavoastrinu
sami plAngde lucrurile asteapiminte;ti, lumesti.Am
gi eu greutitile mele, dar nu pentru astaam venit la
dumneavoastri.
Pi.rinteleseuiti la mine gizice:
decit fari de omul pe careil intilneam pe stradil pe toti
ii iubeamla fel, la aceeasiintensitate.Asaiubire simteam
fagi de toti, incnt imi veneasi strig in guramare,ca ne-
- Nu, mi? $i atuncipentru ceai venit?
$i zdmbea.Mi-au dat lacrimilecAndam inceputsi-i
spun! $i i-am zisasa,printre lacrimi:
122 PdrinteleArsenieBoca uSfantul Ardealului,, r23 - Pirinte, am venit si va rog si mi ajuta;i
122
PdrinteleArsenieBoca
uSfantul Ardealului,,
r23
- Pirinte, am venit si va rog si mi ajuta;i si pot si
tin credintain Dumnezeupi,nd,lamoarte,ci eu stiu ci
Apoi, mi-a zisun lucru carem-a uimit si pe carenu
l-am ingeles,desigur.Mi-a zisaga:
csteDurinezeu!
AtAt de mult i-a plicut cuvAntulmeu
Firi si-mi
- O si te punem la incercare.
Sigurci n-am inEelescuvAntul.Nici eu nu l-am in-
factextul de acasi,mi-am zisci.o si-i spun Pi.rinteluice
mi
s-o aritat 9i dAnsulva sti cesi-mi spuni. Deci nu cu
un
text de acasi,m-am dus, nici vorbi! Pirintele - par-
trebat:Cumadica,samapuneyila incercareiNicinu mi-a
trecutprin minte si,-lintreb a;aceva.
$i Pi.rintelem-o mai intrebata;a,printre altele:
ci
acum il vad -, domnule! CAnd am vorbit asta,eram
acolo,la Dri.ginescu,unde e Bisericapictati de Sfhntul
Pirinte. Cum intri, pedreapta,seaprindlumAniri - daci
- Mi, dar tu cAndte rogi, cum te rogi, mi?
$i amzis:
mai e ;i acum tot a;a,cum eraatunci - ;i pe stangaera
o cameri
In
aceacameri,erao mi.suti, un scaun.Acolo
- Pi.rinte,am gieu la mine in casiicoanela care 1in
taremult, dar nu mi rog inaintealor.
Eu spunsincerci mi a$teptamsi-mi deavreoreplici.
ne biga pe cite unul. Iar cAndn-o mai putut, pe roara
lumea,cAteun grup intreg.
Si zicecitre mine Pirintele:
Nici vorbi.!Mi asculta.
$i zice:
- Mi! Frumos,mi!
De trei ori mi-o zisaga. $i apoizice:
- Da' cum te rogi, mi?
$i zic:
- Deschideu$a,mi, pini.la zid,di taresi.zici, casa
te audi,toti igtia de aici!
Era nu numai bisericaarhiplini,,ci gitoari curtea.
Apoi, Pirinteleimi spune:
- Mi,
- Pirinte, am un geamcaredi sprerisirit gi eu in-
cercsi transpunin viagameaceeace ziceSfintul Apostol
Pavel,cd,euspun barbatului sdseroagetn oriceloc,sa ri-
dicemiinile curatesprecer,neindoielnice, Si agasi seroage
la Dumnezeu.
eu igi spun cum pogisi tii credinta:gine-o,
Dar Sfintul
Pirinte, ca gi cum ar fi fost lAngi mine,
mi, in inima ta gi lasi ru propagandaaia pe careo faci
la serviciu,ci si gtii ci togi colegiiti.i au inceput si te
zice;
-
vorbeasci
Daci
noi, caresuntemin drept si facem
Cum, mi,
agacu miinile?
propagandi.,nu suntemlisati, apii tu cineegti,mi?
$i zimbeala mine
Domnul meu,apoimi-a zisun lucru - nici nu $tiu
daci ebinesi-l zic,poateci.nu ebine,ci.mi l-a zismie
$i igiridici bratelesprecer,a$acum mi rugameu. $i
eu confirm. Iar Pirintelespune:
- Mi, si nu te mai rogi aga,ci nici eu nu am curaj
sama rog a$a.
Dar cecredci pot si"zic,zic.Mi-o spusasa,printre altele:
Euzic- gisuntconvinsci am dreptate - ci
Pirintele
- Mi, fii atentce-rispun,ci mari incerci.rio si ai tu
a zisagadin mareasmereniepe carea avut-odinsul.
in viatata, dartu cusimai multi puteresi le infrunti, mi!
Zice:
124 P,irinteleArsenieBoca uSfantul Ardealului,, r25 - Mi, nici eu nu am curajsi mi rog asa!
124
P,irinteleArsenieBoca
uSfantul Ardealului,,
r25
- Mi, nici eu nu am curajsi mi rog asa! $tii cinese
roagi asa?,mi intreabi.
Nir stiu, Pirinte!, ii rispund.
Oaspeteledin Cer
- Mi, numai oameniidespatimigi,numai pustnicii,
numai ei seroagi a;a! $i noi, preotii,in SfAntulAltar, in
anumite momenrede la Sfrnta Liturghie.Tir, de acum
incolo, si. te rogi cu miinile uite-asa,mi.,vezi cum igi
arateu?
Ajuns acasi,Bogdan Juncu aleargila PirinteleTeoRl
Piriian, laMinistirea S6.mbatadeSus.Pi.rinteleil intim-
pini cu toati dragostea,agacum numai el gtiasi o faci:
- Bogdane,ai fostla Pirintele?
- Am fost,Pirinte Teofil!
- $i ceti-o zis,Bogdane?
-
- Da, Parinte!,ii zic.
Pii poateci putegisi-mi tilmiciti dumneavoastri,
c5,eu nu l-am intelespe Pirintele.
- $tii ceinseamnaasta?,mi intreabi.
- Dar ce !i-o zis,Bogdane?
- Nu stiu, Pi.rinte.
- Pii o zisci mi va punela incercare.
- CAndoameniifacasacu mAinile,cAnd;i leimpre-
uneazd,asa,astainseamnismereniata, a omului, fagi de
Dumnezeu.
$i mi-o ziscevagi-mi pareriu ci mi-o scipatde cAte
ori am fostla conferinteinvitat, dar spunacum.A zisun
lucru carepe mine m-a uimit de-adreptul!De fapt, tot
cespuneadinsul erapentru a te uimi, dar gi pentru a te
vindeca,pentru a te lumina, penrrua te indrepta.
Domnule,imi ziceasa,dupi cei-ampovesrirdevedenie:
- Mi, si-I cerilui Dumnezeusi-gideaDuh dumne-
zeiesc,mi.,nu Duh Sfint! Duh duhmnezeiesc!Ci Duhul
SfAntesteo expresie.simbolici.aDuhului lui Dumnezeu.
Tir si cericum iti spuneu,ma!
V-am redatcuvAntcu cuvAntce mi-a zis Sfhntul qi
vi pot spuneci m-a luat din toari fiinfa un fior arunci,
cdndam auzit!Aqami-azisSfintul si fac!"
- Nu gtiu,Bogdane.Aia vezitu.
Am venit acasi.Dupi ani gi ani de la sfatulSfhntu-
lui Pi"rinteArsenieBocadesprefaptul ci trebuiesi-I cer
lui Dumnezeusi-mi deaDuh Dumnezeiesc,ginu Duh
Sfrnt, careesteo expresiesimbolicaa Duhului lui Dum-
nezerr,gisescintr-o cartedespreSfintul SiluanAthonitul
cum Sfbntul Siluan ii cerecuiva, unui credincios,si-I
ceari lui Dumnezeusi.-ideaDuh Dumnezeiesc.Dom-
nule, niciieri nu am gasit - atatcat am citit eu, putinul
lla -,'in nicio carte,asemeneaexpresiedecAtdin gura
Sfbntului ParinteArsenieBoca,spusi.mie - poategi la
altii, dar atunci mi-a spus-omie - gidela SfAntulSiluan
Athonitul, careaspus-ocuiva,cindva,pevremeaaceea
Sigur ci esteun subiectcu Duhul Sflnt carepoate
da o pornealala oriceteolog,la orice duhovnic, la ori-
ce preot, la orice ierarh.Cine poatesi o ingeleagi,si o
inteleagi.!Eu nu am fbcut altcevadecit si redaucuvint
cu cuv6.ntce mi-a spusSfhntul Pirinte - niciunul de la
mine,ci mi-e frici. -, pentrucacineareminte si ia amin-
te si fiecaresi faci cecredeel.
127 126 P,irinteleArsenieBoca nsfantul Ardealului" Ei, dragul meu, am venit acasi.Era ceasul13:20, am zis:mi-e
127
126
P,irinteleArsenieBoca
nsfantul Ardealului"
Ei, dragul meu, am venit acasi.Era ceasul13:20,
am zis:mi-e martor tot cerul de ceeaceafirml Un tinar
-mi intr-una din zile, dupi ce mi-a spusSfrntul Pirinte ci
va pune la incercare.Si eram la mama, aici. La un
moment dat, cAnds-afrcut ora 13:20,sigurci. m-am
ridicat - la 13:30aveamautobuzcaremi. duceala servi-
ciu. Sizic:
- cum si spun eu -, careaveao fagi'atit de min-u911i,
atit de frumoasi! Albi, curati! Pirea transpirati, ca 9i
cind, vezitu Doamne,cine ;tie de unde o alergatpini
- Mami, am plecat,casi prind ma;ina.
aici.Tunsscurt - vi spuna;a' cum pot eu si descriu - si
imbricat foartesimplu.A frcut o inclinareugoaridecap,
a zimbit qia intrebat:
- Dragul meu,te conducpini la poarti.
- N-aveEiun loc de gizduit?
- Cum vrei matale,dar eu $tiu poarta oricum, nu
N-aveanimic in m6.ini.Mama zice:
trebuie si te mai
deraftjezi.
- Lasa,dragulmeu, ci.viu
CAndam ajunsin fagaporfii, Romeo,eraora 73.20,
deci la pfi.nz, intr-o zi de vard.,frumos afari, cerul era
- Draga,n-avem,dardu-teaici,lacetate'ci eun hotel.
El zi.mbegtepirispundeimediat:
- Am fost,dar n-am gi"sitniciun loc.
Eu ii spunmamei:
atit de albastru,ci nu era pic de nor. Firi. si am nicio
explicatie,m-am uitat
spre cer. De undevadin inaltul
cerului - si mi-e martor tot cerulcevorbesc! -, un nor, o
ceali - nici nu stiu exacttermenul,dar luati-o cum vreti
-, un nor-ceagide culoareaalbi.coboradin inaltul ceru-
lui intre sti.lpuldin fagacaseigiteiul ista pitic. O coborit
- T[, mami.,gizduiegte-lundevaaici,ci la cAte casa
astade mare,gisegtitu un loc.
Dar eaimi rispunde:
intre celedoui gio fhcut de trei ori un du-te-vinostAlp-
tei-casi.Asa,de trei ori: stAlp-casi.-stAlp-casi.Acum, eu
;tiam ci am problemecu ochii
Eram cu faEasprestradi, deci cu fatasprecet cum
am spus,iar mamabracu fataspremine gimi-am zis:
- Dragulmamii,tu $tii binecum e taici-tiu
Eu mi. indrept cu privireaspreaceasti - nici nu $tiu
cum si-i zic,darnumigi-ocum vreli -' sPreaceastifiinti
extraordinarS.gio intreb:
-'De undevii?
Seuiti in ochii mei - si nu mi. intrebi ceam simgit,
domnule!- gi-mizice:
-
Domne, dar ce-icu ochii mei?
Ci
mi s-amai pus mie cealedin cAndin cAnd,dar
asacevaniciodati n-am pi.git!Dar mamazice:
- De departeviu.
Eu n-am fostmulgumitde departeleLsta,canu gtiam
localitatea,giaccentuez:
- Ce-i cu tine, dragulmamei?
Zic:
- Nu stiu.Vid cevafoartecurios!
Si dau si vid ce-i cu ceataaia,aici, linga casi. Ei,
de acolo,din ceagaaceea,a apirut un tanir. Domnule,
- De cAtde departevii?Adici spune'mi, omule,de
undevii.
Ce inseamniomul naiv'camine, aqatZic:
- Cit de departe?
Rispunsul - darcu privireaginti in ochii mei - afost:
usfantul Ardealului" r29 128 P,irinteleArsenieBoca - De foarte departe. Iar eu ii spun: hai si
usfantul Ardealului"
r29
128
P,irinteleArsenieBoca
-
De foarte departe.
Iar eu ii spun:
hai si vezi ci'nu e nimeni!
' --
Eu ti spun exactexpresiaaceluia.
- Mami,
Am inteles in mintea mea ca-mi zice:Ai inyelestu
Domnule, nu eratipenie de om pe toata strada!Nu
bine de unde uiu. de ce ma mai innebiil N-am mai avut
fhcusedecAtdoi pagi:unu, doi. $i am zis:
curaj sa-i mai zic nimic. Era cu ochii negri - aceiochi ne-
- Mami,
nu e om!
gri, asupra cirora am tras atenlia in timp ce povesteam,
Ne-am uitat in jur, dar nu era nimeni!
acei ochi negri din Sfbnta Biserici. de la Driginescu, pe
Domnule, mi duc a;a, bulversat de ceeace mi s-a
care i-am vazut in ochii Sfd.ntului Pirinte Arsenie Boca.
intAmplat, Ia ParinteleTeofil si-i zic:
Nu-mi inspira nici cea mai mici. teami, dar era ceva ce
- Pirinte, sami iertagici. vi deranjez!
mi bloca! Nu pot si spun altfel, si nu gre$esc,si nu se
Zice:
interpretezealtfel,cine gtiece minuni.
- Bogdane,prietenii adevi.ragi - si tii minte! - niciodati
Eu ii spun mamei:
Zi-i,Bogdanet
- Tir, mama, gizduiegte-l undeva!
nu sederanjeazil;ei totdeauna se aranjeazl
$i ii spun:
N-aveam putere si-i zic altceva, nu puteam sa-izic
ci am v5.zutsauam simtit ceva
Nu, nu puteam si ii zic
- Parinte,eu prostesc!
Iar Parintele, tot aga,mai glumel, zice:
asacevamamei.
- Pii, Bogdane,eu $tiu ci un cre$tinseinteleptegte,
Ea imi zice:
- Dragul mamei, tu $tii
imi pareriu, dar nu am unde!
nu proste$te.
Zic:
TAnirul
di
din
cap u$or, ca mulgumire
pentru
- Da, Parinte, dar la mine se Petrec lucrurile exact
bunavointi,
ci am incercat, deginu sepoate, zA.mbegtegi
pe invers!
facedoi pagi. Dragul meu, am zis doi, nu zece,c5.poF si
Mi intreabi:
zici doi gi doi si insemne $apte, opt, nou5.,zece
Domnu-
- Dar de ce zici aga?
le, doi pagi:unu, doi! Suficient cAtsi iasi din aria noastri"
Iar eu incep si-i povestesc.Sigur ci dinsului
i-am
vizuali. Iar eu ii spun mamei, dar lara si-i spun de ce:
povestit mai aminuntit
decAtpovestescin generalcu oa-
- Tir, mami, i.stanu e om!
Ea mi-a raspuns:
menii. Mi agteptam sa zici. orice: gi ci" am avut
o iluzie
optici in grup -
adici eu cu mama -
sau orice
altceva.
- Dragul mamii, cum vorbe$ti a$aceva?!
Dar sefi.cuse,si.raca,albi ca varul la fagi! Cred insi
Am vizut ci. ma ia, m5.strdngetare de mAna- seflcuse la
fagavinegiu, trlia nigte momente, dupi cAtmi-am dat eu
ci nici eu nu aveam alta
culoare
Numai
ci. avantajul
seama,deosebite - gi ziceaga:
meu eraca nu mi vedea. $i ma intreabi mama:
- Bogdane, Bogdane!
- De cevorbegtiaga?
Iar eu i-am zis:
130 PririnteleArsenieBoca - Pirinte,atit deriu imi pare!Eu nici nu gtiuceafost in c4pulastaal meu,ci. zici
130
PririnteleArsenieBoca
- Pirinte,atit deriu imi pare!Eu nici nu gtiuceafost
in c4pulastaal meu,ci. zici cd,-igol"Si-i fr.zis:Domnule,
Stii ceua?Stailinistit, uite, uinola mine,uite,dau un telefon
la Sef, canu-i nicioproblema Si uii la mine Si staio noaptela
mine.Careeproblema?!Dar nu mi-atrecutprin minte!
Dar PirinteleTeofilzice:
depacat*,,-,,,:'::::::::i::e!
Casi,. ,''0,::l
te, nu si te distrugi, e adevirat!
Uite, iti spun ceva,un moment de dupi moartea
dAnsului.De fapt,dAnsulnici nu-i mort, ci eviu - e mai
viu caoricAnd!Chiar spuneadinsul - am auzitgieuasta:
Md
acumuaajut maipuyin, dar cdnduaf satrecDincolo,
ma,
- Bogdane,Bogdane,nu-gifi probleme,ci nici nu
venea.O vrut numai si vi incercebunivoinla voastri.
Dar nu mi-aziscinee,nici cea fost,nici cuma fost!
Dar spun eu acum - acum credci pot si.spun -, sunt
convinsci afostSfAntulPi.rinteArsenieBocalDomnule,
eunu pot sa-ispunacestuiminunatom allui Dumnezeu
altfel decAtaga:Sf,LntulParinteArsenieBocAt"
Si in gfrndsama chemayi,caeu uaaud Si o sduaajut.
Apoi, mi-a zis un lucru extraordinar:cd.latoti cei care
mergemla dinsul, gipagiini sevor numira! Toti ceicare
vom mergela dAnsulacolo,la Prislop."
Izbiviti,
din moarte
Celor carevin la Prislop, gi pagii li sevor numS.ra!
Sorameanu l-a cunoscutniciodati pe Sfintul Pa-
rinte. O auzitaqa,din casa,cAndmai discutamcu mama
despreel. $i i-am zisintr-o zi asa:
- frfo, daci vreodati egtila necaz,tu line minte ce
in celece urmeazi.,vom redacAtevadin minunile
Pi.rinteluiArsenieBoca,relatatede domnul Bogdan,asa
cum le-a triit el saudupa cum i-au fost mirturisite de
cltre ceicares-aubucuratde milostivireaPirintelui.
,,Domnule, atitea mirturii despreacestom nemai-
pomenitsi nemaiintAlnitau fost,inc6.tpot si zic si zic:
igi spun eu, daci vrei. Daci. nu, e treabata
,uiti!
Dar
daci vei fi vreodati.la necazmare, de orice naturi., tu
strigi-l pe Pi.rintele,roagi-l sate ajute! $i daci nu vei fi
ajutat5 Uite, si nu crezinimic din tot ce ti-am ziseu
despreSfAntulPi.rinte.
Domnule,acest'neamal nostrurominesca fostbinecu-
vAntatdeBunul Dumnezeucu un asemeneaom. Credin-
ta vine din auzire,a;a spuneScriptura,nu?!Ei, Sfintul
a fost Glasullui Dumnezeu.Cine o avut urechisi audi.
foartebine!Cinenu, e treabaluil
Dar cAndincepi si-l minimalizezi,sa-l ponegresti,
si-l faci in tot felul, si-l eclipsezi,intr-un fel, si dispari,
nu sepoatesi nu o iei pe cocoa;a,domnule. Nu existi!
Dumnezeue drept gi nu-l ingaduiepe omul caree prins
Domnule, seducela Bucuresti - il arepe fiul ei aco-
lo, carelucreazi.incriminalistici. isi ia nepotul ;i-l plim-
bi prin parculHerastrau.Cu telefoanelemobilela ei,fiul
ii spune: Cdndesaua intoarcepiAclsd,ma sunayisi uin sd
uaiau. Si, la un moment dat, sori-measimtec5.i seface
riu - dar riu ci moare!Ficuseo tahicardie,ii bitea ini-
ma prosteste
Nu
mai puteanici si respire.Simgindci
seduce,apuci, ia telefonulsi asa,in disperare,il cheami.
pe fiu-siu ;i ii de nistepunctede reper,ca si poati si o
gi.seascimai usorin parc. $i ii spune:
132 PirinteleArsenieBoca uSfantul Ardealului,, r33 - Hai, ci eumor! El o intreabi: $i imi spune:
132
PirinteleArsenieBoca
uSfantul Ardealului,,
r33
- Hai, ci eumor!
El o intreabi:
$i imi spune:
- Mii,
frate-meu,cind am pomenit numelePirin-
CEai?
Dar easpune:
- Nu gtiulNu mai pot respira!
Baiatul porne$te repede spre parc, iar in
drum
intr-acolodi un telefonla nigtecolegi,la nigtepriete-
ni buni de-ailui, caresuntdoctoriin Bucuregti,oameni
deosebiti,binecunoscufi $i recunoscuriin orag.Printreei
telui Arseniesi am continuat:Fa-masama fac binedaca
e adeuarattot ceeaceseuorbestedespretine, am simtit ci
nu mai am nimic! in secundaaceeadejanumai simteam
niciunbai.
Coboari.doctorul de pe sciri si intre din nou in ca-
binet;i ii spune:
- Veniti, doamni,
ci v-am gi.sito rezervd.buni
eragiun cardiolog. $i'ii di un telefonaceluiagiii spune
ceecu mamalui, in timp cesegrabeasi o iadin parc. $i
SorameazAmbeste,dar cu lacrimi in ochi - ci era
plinsa de disperareca moarepAni.in momentul cind a
pomenitnumeleSflntului - giii spune:
ii spuneprietenulacela:
- Mii, ia-orepedegiadu-ola mine,ci eusuntchiar
degardi.
- Domnule doctor,nu mai estenevoie,ci sunt bine!
El i-a rispuns,mirat:
-
Lucru zis gi fhcut. O
ia, o
duce, ii
face rapid o
electrocardiograma,ii gisegtenigtefibrilatii foarte urAte
Doamni. acumzeceminute v-am fbcutelectrocar-
diograma.Nu-i de joacd!
Eaa rispunslinistiti:
la inimi giii spune:
- Eu gtiuci nu e dejoaci, darmi simt foartebine!
- Doamna,din acestmoment,nu maiparasitispita-
lul. Si vedemcerezerveam, mi. ducpersonalsi cautgivi
- Nu sepoate!
- Basepoate!Nu mai am nimic!
bagintr-o rezervd
Nu vi facetiprobleme,nu vi alarmati,
- VL mai facun EKG.
dar trebuiesavedemcee cu inima, canu e in regula.
in timp ce doctorul mergesi vadade rezerrre,sora
mearimine singuriin cabinet.Plingeacind imi poves-
teaasta.Si-mizice:
- Faceti-mi.
Nu mai avea,fragilor,nimic! Doctorul i-a spusca e
surprinzitor,darsorameaspune:
- Mii, frare-meu,niciodati n-asfi crezurci poate
fi adevarat!Eram singuri acolo,in cabinet,simteamci
mor, canu mai ajungacasi.si am zisasa - nu mi-e rusine
saspun in fagaoricui: ParinteArsenie - nu i-a zis Sfinte
Pirinte -) eunu te-amcunoscutniciodatasinici tu nu m-ai
cunoscut.Dar dacaesteadeuarattot ceeacesespunedupre
tine, te rog, fa-ma samafac bine ;i sapot saplecacasd.
- Nu, nu!Nu esurprinzitornimic,domnuledoctor!
Eu ingelegceeacedumneavoastrinu ingelegegiacum!
Nu i-azisproblemacu SfAntul,nu i-azisnimic mai
mult decAtam ziseu acum.
Asta a fost acum trei ani, poate patru. De atunci,
sorameanu a mai avutabsolutnimic, niciun simptom,
absolutnimic!
Si acestae unul din atitea altecazuri!
134 P,irinteleArsenieBoca nsfantul Ardealului" I35 Thina celor trei lumAniri zAmbegte.Acestao prins curajcind
134
P,irinteleArsenieBoca
nsfantul Ardealului" I35
Thina celor trei lumAniri
zAmbegte.Acestao prins curajcind avlzut ci esteprivit
gici striinul ii zXmbepte,astfelci a intrebat:
Hai si-gi spun un lucru exrraordinar.in memoria
SfAntului,cei de la EdituraAgaton,domnul Cismileanu
si echipasa,s-auhotarXtsi m-au chematgi pe mine si
mergemsa ridicim o cruce mare intre poalelemunre-
- Nu te supira,vreausate intreb ceva.
- Cu drag,cum sanu.
lui ;i chilia de la Simbata,unde a locuit Sfintul Pi.rinte.
Si,din grupulacela,erau;i doi brasoveni,unul carea si
sculptatcruceaaceeaminunati. carea fost comandatasi
inci unul, carevenise'cuel, un tAnir de38 deani. $i figi
atenti ce imi poveste;teomul, auzindca eu l-am cunos-
cut pe Parintele.TAnirul din Braqovimi zice:
- Domnule, m-am uitat la tine mai devreme $i am
vlzut cLai aprinstrei lumAniri.
Omul confirmi. zAmbind.
Domnule, una dintre ele e nemistuiti,!Celelalte
doui uitecAtsuntdemistuite.
-
- Domnule Bogdan,eu sunrom la 38 de ani.Mi-a
plicut viata,mi-au plicut femeile,biutura, dar eu n-am
tigaduit niciodari existentalui Dumnezeu.Nu, eun-am
zis astaniciodati, dar tot imi vedeamde ale mele. $i
acum,in ultima vreme,am rot auzitdespreParinteleAr-
seniegi am inceput sa citesccite o carte,apoi alta, in
memoriaPirinteluiArsenie. $i intr-o zi m-amhotirAtsa
- Domnule, daci vrei saveziun lucru si mai minu-
nat decAtceeace imi spui mie acum,daci vrei,staicu
mine toatanoaptea,pAnadimineati la ora opt. Dimi-
neati la oraopt veivedeacaoricum acesteadoui nu mai
existisiaceeaunaecagicum asfi pus-oacum;i arde.Si
la oraopt fix sestingel
- Domnule! Lasi-mi, domnule!
- Domnule,staicu mine?!
- Stau,domnule,si stiucapatescorice!
mergla Prislop. $i m-amdus.
Am ajunsacolope sear5.in fatameaeraun om care
a aprinstrei lumi.ni"rigi a starpe o bincuta, acolo,lAnga
mormAnt.Am statgieu peacolo,amvi.zutcinemaivine,
Nu pigegtinimic,stailini;tit cu mineaici.
Si-acumspuntainacelortreilumd.niri.Domnule,la
oraopt fix, lumAnareas-astinsgieranemistuiti!Celelal-
te doui.nu mai existau. $i ii spunetAnirul:
-
-
cinemai
pleaci Ma invArteampeacolo,ma uitam la om,
m-am uitat la luminiri cAndle-oaprinsgi,dupavreoori"
Domnule,acumexplice-milEu nu l-am cunoscut
pe cel ce e inmormAntataici.Am auzit despredinsul si
faptul ci.l-am cunoscutprin cirti m-a determinatsavin
gijumatate, amvdzutci doui din
celetreilumAniri semai
p6.niaici.
mistuiseri una,
nu. Aceeapirea caatuncifuseseaprinsi.
Iaragiseinvd.rte,sesucegte,seinvArtegtegi,dupi vreo
patru ore,acealumAnareeratot deparci in acelmoment
ar fi fost aprinsi. Celelaltedoui arseseribinigordeja. $i
omul de pe bancail vedepe tinirul
acesra,seuiti la el gi
- Domnule, uite caree taina:eu aici cind vin, vin
sa-imultumescpentruci m-aajutatintr-o problemaex-
traordinardegreadin viatameasi i-am spusci at6.ttimp
cit triiesc gi sunt sinitos, in fiecarean voi veni si voi
aprindetrei luminari. $i, in timp cele aprind,mi gAn-
136 P,irinteleArsenieBoca nsfantul Ardealului" r37 descla persoanapentru careo aprind. Nu intotdeauna zicca
136
P,irinteleArsenieBoca
nsfantul Ardealului"
r37
descla persoanapentru careo aprind. Nu intotdeauna
zicca primaepentru -"rt" ParinteleArsenie.Zic: astaepentru
- familie,
. pentru toti cunoscugiimei si asta,pentru
- Bii, vericule,haisi mergemla Prislop!
S-audus amAndoila Prislop,la mormAntul Sfhntu-
lui, giii spunevirul lui Gheorghe:
Pirintele Arsenie.Sauprima e penrru Pi.rinteleArsenie
saua doua.Aceeacaremi. gindesceu ci e pentru Pirin-
teleArsenie,aceearimi"ne pXni la opr dimineati nemis-
tuiti. deloc ;i apoisestingesinguri
$i imi spuneatAni.rulacelacu lacrimi in ochi:
- Mii, vericule,eumi ducpini jos,Iapangar,saimi
iau cevacaamintireci am fostla Prislop.
$i mai zice:
- Mei, dar taremult asvreasi gisesco fotografiecu
chipul Pirintelui.
- Domnule Bogdan,am vizut cu ochii mei!Ca daci
imi spuneaaltcineva,'hucredeam!Dar cu ochii mei am
vizut asta!Atunci, m-am convertitcu adevaratsi am zis:
- Du-te.
- Nu vii?
- Nu viu. Uite, te a;teptaici,la mormint. Nu plec
esteDumnezeusiexistiSfingiailui Dumnezeu! $i c5.aco-
lo, in mormintul acela,al Pirintelui ArsenieBoca,acolo,
intr-adevir,etrupul unui Sfdnt.Nu sepoatealtfelexplica.
Domnule, dacamie mi-au plicut femeile,gibautura,
deaicipini nu vii tu.
Si asta,virul, camintA.rzieo tAri. Iar cind vine,vine
bucurosgispune:
-
si viata,ei, acum,chiar daci imi placeceva,nu mi mai
gAndesccu patimi. in niciun caz.Singurullucru pe care
mi-l doresc,daci vafi si
fie - daci nu, si.nu fie! -, estesa
imi gi.sesco sotie,darnu si.leprobezpAni afi si mainsor,
ci sapot si imi facfamiliamea,in curitie.Astaetor, pen-
tru ci stiu ci DumnezeuexistilE un lucru extraordinar!
Fotografie/ fotografii
IntAmplari cu SfAntul Pirinte Arsenie Boca sunt
multe careseleagide un om, Moraru Gheorghe,un om
la75 deani,carel-acunoscutpevremuripe SIh.ntulPi-
rinteArsenie.L-a vizut de douaori, mi separe.Si iatl
ce piteste: dupa ce Sfbntul Pirinte seduce catreDum-
nezeu,la nu stiu cAtiani, acestGheorgheMorar ii spune
virului siu:
Uite, fii atent.Am ciutat gi n-am gisit pozi aga
cum amvrut eu:o fotografienumai cu chipul Pirintelui,
darformat cam614. N-am gisit. Dar intAmplareafacecL
o venit chiar atunci o maici gi eu i-am zisei ci"imi pare
tarerau ci mi-a zismaicade la pangarci nu areaseme-
neafotografie. $i m-a intrebatmaicaaceeacaretreceape
linga'mine cecaut,ci auziseci am spusci"-miparerau.
$i i-am zis ci imi doresco fotografienumai cu chipul
Pi.rintelui,de marimea416,s-oport la mine. $i imi zice
maica:Stayiaici, ma ayeptapi,cd u-oaduc eu. $i s-o dus
maicasi,uite,mi-adat;i mie una.
$i Gheorghezice:
Mi.i, vere,di-mi si vid.
Tot ceeace-gipovestescacumsepetreceain fagacrucii
mormAntului SfAntului.CAnd i-a intins fotografiasi se
uite la ea,aceastacadel6.ngacruceaSfhntului.Gheorghe
seapleaci,ia fotografiagi o gtergede praf. Era vara,era
-
138 PdrinteleArsenieBoca nSfLntul Ardealului, r39 cald.O scuturi.,peo parte,pecealaltaapoi. $i vedeci, in locsi fie o
138
PdrinteleArsenieBoca
nSfLntul Ardealului,
r39
cald.O scuturi.,peo parte,pecealaltaapoi. $i vedeci, in
locsi fie o fotografie,eraudoui. SiGheorgheintreaba:
Dar sogiazice:
- Mei, omule,da-mimie una.
-
- Mfr, vericule,cum ai ziscae una?!Ca uite casunt
-
doui.
$i varulsauzice:
- Eunu gtiu,ci mieunami-adat!Poateor fi fostlipite
Asraafostexplicagialor.Fariminuni,fhrainterpretari
dealtgen
Ia una,cesi faccu amAndoui?!Ia una;i pecealalta
o pistrezeu.
Omul i;i bagi in buzunarfotografia,eaisi ia fotogra-
fia aiacarea apirut asacum a apirut si o pune rezemata
deo vazi.deflori in cameri.No, vin doui rudede-alelor,
careo intreabi pe sogie:
S-au dus
acas5 CAnd au ajuns acasi.,nevastalui
- O
fost Gheorgheal tiu la Prislop?
GheorgheMorar zice: '
- O fost,mii.
- Mii, birbate,ai fostla Pirintelela mormint, nu?
- $i-apai ceo zis?
- Am fost,tu, femeie,sigurcaamfostl
- Cesazici?!O fostfain
- Siceai adusdeacolo?
- Pii ;i ceo adusde acolo?
- Cesi aduc?lN-am adusnimic.Mi-a datnumaivi.-
rutul o fotografiecu chipul Parintelui,ci i-a dat o maici
o fotografie,dar vor fi fost lipite precisuna de cealalti.,
ci atunci cAndo intins-o,ca eu si o iau si mi uit la
chip, a cizut lAngi cruceaPirintelui. Eu m-am ridicat,
amluat-o,amsters-odeprafpeo parresipealtasiin loc
deunaeraudoui.
- N-o aduscinestiece.
- Dar ceo adus?
Pii uite, o fotografiecu PirinteleArsenie,dar or fi
fosrlipite intre ele,ci o zisci o fostuna,dar o fostdoui,
ba au fost trei, de fapt,cauna e la viru-siu.
-Tir, femeie,uite,eutot amvorbitcubirbatulmeu,pe
drum, venind incoace,de PirinteleArseniesi chiar ziceam
caamVreasi avemsi noi o fotografie,si o purtam la noi.
-
- Hai, mii, omule!Di-mi savid gieu.
- Uiti-te. Daci nu mi crezipemine,intreabi-lpeel.
Domnule,cAnda scosdin buzunarsi ii deafotogra-
fia,erauiar doui, nu erauna!
- Mei, eu nu pot s5.v-o dau, dar pot si v-o arit,
daci vregi.
- Hai, mii, ci astae preade tot! Doui ingelegci
eraulipite, dar trei?!Nu sepoate!Tir, femeie,cheami-l
pevirul, ci daci nu, mi. ducla el.
- Ia,arati-ne-o.
SicAndo ridici
,
maigise;teincadoui! Mii, omu-
le, atuncis-ausperiattogi!Nu mai casi vezi,ci lipite, ci
- Lasa,mii, omule,darcum iti poti explica?
- Tir, eu am zisci au fostlipite, dar daci au fosttrei,
iaciti, apli nu stiu cefel de lipituri o fost aiade nu am
sesizatniciunul ci e preagroasi fotografia.Ce gtiu eu,
ia-ocumvreitu.
nelipite.:.Acum nu mai tinea!Celipituri?!Nu existiex-
plicatie,decAtcu adeviratminune de la Sfintul Pirinte!
Asta,si legine,nu alta!Nu sepoateagaceva!il strigi ca
disperatape birbatul ei, careerain curte:
- Mii, Gheorghe,vino incoace,si vezices-aintAmplat!
usfantulArdealului" r4r I40 P,irinteleArsenieBoca Dar, s5.raca,abiarespirade emogii.Si el cXndvine, Facut26 de
usfantulArdealului"
r4r
I40
P,irinteleArsenieBoca
Dar, s5.raca,abiarespirade emogii.Si el cXndvine,
Facut26 de puncte din 26. Dar nu ci eram
eu cine stie
ii arata:
Uiie inci doui, pelAngi aia.
cAtdebun - pur gisimplu,agaa fost!
Zicepolitistul:
- Cum, tu, femeie?!
- Nu gtiu!
No, vezi?! $i le-odatcelelaltedoui oamenilorcareigi
doreautaremult sail aibagiei pe PirinteleArsenie.
- No, acumhaisi tevedemla poligon!
Eraucincipoligai.Agadebineamfhcut,cadaci m-ar
fi pusde un milion deori, credci.niciodatinu imi mai
iegeauaga.Mi minunam,domnule,parci nu conduceam
eu!Sigurci pogisi interpretezicumvrei,dareuzicceam
simtiteu! $i zicepolitaiul:
Cu Pirintele Arsenie, la examenul de goferi
Mi duc lascoaladegoferisi dauexamen.Problemae
ci
eunu am mai prinstimpul cu treizecideore,ci fusese-
ra
redusela douizecide ore. $i am zisagala un moment
dat:Eu il ampe SfantulPdrinte,nuplecjhra el.il am lknga
mine mereu.CAnd m-am dus la examen,se didea mai
- O, dacaai fostapadebun lasaligila poligon,mu-
saitrebuiesafii gila traseu!
$i eu, ca saarit vitejia meagi cAtde grozavsunt eu,
cAt e Figaragulde mic - de parci ar fi o comuni mai
mare -, bagvitezaa pltra. Dar maiorul careerain dreap-
ta mea,maiorulCretu,zice:
intdi sala,apoipoligonulgitraseul.Lagoferitimi pliceasa
bagviteza.No, lasali mi-o dat chestionarmaiorul Cretu,
ci el erala circulatieatunci,la Bragov. $i a zis:
- Nimeni si nu aibi nimic pebanci,decAtpixul sau
stiloul.Atit! $i euvin giva dau chestionarele.
De unde! Eu aveamchipul SfAntului,marime416.
- Mai incet,maiincet,camai suntsicopiipeaici!
irrtr-r'r.rcuvint, l-am luat!Carnetulil am,darma;ina
n-am avut niciodata!E exactcum m-am rugat: si ma
ajutesi-l iau, gi daci.ar fi si.n-am masini in viagamea'
Ei, sunt lucruri extraordinare,dar cAten-ar mai fi
despus!
L-am pusin fagamea,m-am rugatla Sfintul giamzisaga:
Sfnte al lui Dumnezeu,te rogdin toata inima, ajuta-ma
Thinicul pS.rinteNicolae
saiau examenul, Si dacanu o sdam masinain uiata mea.
Vreaunumaisaiau carnetul!$iam li,saticoanape banci,
nu sami ferescci mi. vedepolitaiul.
Vine politaiul,imi di chestionarul,seuita la chipul
Pirintelui -
nu mi-a zis nimic, absolutniciun cuvA.nt,
nici cinee,nici deceepebanca.S-auitatsi a ticut. No,
la cronometru,la sali. Pac!Aveam ueizecide minute.
Bine.Eu am intratprintreprimii, agaa fostsi fie. $i am
Uite, la Oradea,c6.ndam fostinvitat la o conferinqi,
crede-mici inci mai aveamdoringi si vorbesc,desivor-
bamulti ecamsiraciaomului, chiardaci vorbegtidespre
lucrurilemari, lucruriledeosebite.E bine totuqisi ai o
misuri in toate,si nu exagereziinnimic!Domnule,pa-
tru oreamvorbitacolo!Amaivorbitun preotbitrAn - a
fost pentru prima dati cind am auzitun Preot in public
I42 P,irinteleArsenieBoca uSfantul Ardealului,, I43 vorbind frumosla adresaSfbntuluiPirinte ArsenieBoca! Pentruprima
I42
P,irinteleArsenieBoca
uSfantul Ardealului,,
I43
vorbind frumosla adresaSfbntuluiPirinte ArsenieBoca!
Pentruprima dati! Cind un preorcilugir a avurcurajsi
vorbeascidespreSfhntulPirinte ArsenieBoca.
Eu spun aga:nimeni careil roagape Sfintul pirinte
nu varamine neajutat.In niciun caz! $i casi valimuresc
desprecevorbesc,vi spun ci eramla receptiela Acade-
80 de ani, nu mai poti safii cine $tie cum, gi daci ai fost
halterofilin tinereteata. Dar un om deosebit,extraordi-
nar!Pireaatit de bun gide minunat,incdt,atunci'iAhd
o plecat,mi-o p5.rutriu, ci voiam samai steasi-mi mai
povesteasciorice!
mie la SAmbiragi,intr-o zi, credcd.eraceasul13, 13 gi
ceya,a venit un batr6.npreor,de optzecide ani - gtiu ci
aveaoptzecide ani,penrruci l-am intrebateu -, cu pre-
numelede Nicolae.A;a mi s-arecomandat,ftra nume.
Numai cu prenume.Si m-a intrebat,rotind a;aprivirea,
dacavreausaii arit aula.
PS,rintele Arsenie,
pe holurile
spitalului
Domnule, ca si vezi ci nu-i nimic intAmplator - e
doar o expresie lumeasci aceasta,ce nu face parte din
realitateaexistenteinoastre -, la doui zile dupi"
int6.lnirea
mea cu acestpreot, a venit o familie din Brapov,pe nume
- Cu drag,i-am zis.
Domnule,nu credci.l-ainteresaraula,pentruci am
Ungureanu - el lucra la Gaz Metan, mare gef. $i gtiau gi
ei despre Pirintele Sfint Arsenie Boca pi gtiau gi despre
vizut ce reactiea avut, cu toareci aulade la Simbita e
mine, ci discutasemcu ei cAnd se mat cazaula Academia
deosebiti,mare,e frumoasi,spatioasi
gi-mizice:
Seuiti
la mine
Simbita.
$i nevastalui ma intreaba:
- Domnule Bogdan, veniti cu noi miine la Prislop?
- Dragi.,l-ai cunoscutpe Pi.rinteleArsenie?
Si zic citre el:
Ca tot miine ne si intoarcem.
- Pirinte, I-am cunoscurpersonal.Arit cXtl-am cu-
noscut,darl-amcunoscut!
Siimi zice:
- Cu drag.
$i la Prislop e maica Filoteea, carela 12 ani a intrat
acolo, in mani.stire. Ei, de cite ori mi intAlnesccu dinsa,
schimbim cAtecevadin ceeace am auzit eu sau din ceea
- No, dragulmeu,hai si iti spunceva,daci.l-aicu-
noscut.Cind eu erarnmai tAnir, am vorbit cu plrintele