You are on page 1of 95

Pirintele Arsenie Boca

(SFANITUL ARDEALULUI)
Volum coordonat de Romeo Petrasciuc

Apare cu binecuvAntarea

ips pr. LAURENTTU srREzA
ArhiepiscopulSibiului gi Mitropolitul Ardealului

Consilieri editoriali: Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula Conf. Univ. Dr. Lucian Grozea Redactor: RalucaToderel Coperti: Menczel (www.saskia.ro) Linda Saskia

M,fnrunrn rANc.i.ui.nrunrn...
in urmd cu ani, proaspit student rnigrat dinspre Bucovina spre Ardeal, il intAlneam undeva...in Banat pe Preasfintitul Daniil Partosanul,pe atunci Episcop de Vir;eE. Pentru int6.iaoari.,la acea vreme,cinevaimi vorbea, cu o noblegesi o consideragie seducitoare,despre Pirintele ArsenieBoca. Cele citeva ore perrecuteatunci la umbra bisericugei strijuieste resedinta ce mitropolitani mi-au zugrivit in suflet, la acea vreme, misura unui drum implinit, a unui om caregi-a umplut instriinirile in dorul de Dumnezeu. Acea convorbirede oareci.nd inceput volumului sti de acum. in anii urmi.tori, aceleiconvorbiri i s-au adiugat alteie...Pe unii oameni i-am ciurat, rugindu-i si imi impi.rtiseasci din impreuna lor umblare cu Pirintele Arsenie.Altii, pur si simplu, mi-au iegit in cale.Mirturie li,ngi mi.rturie, zicerilelor se orinduie azi in pagini de mirturisire despre viata ;i personalitarea unui om cu rotul providential,un Sfhnt al Ardealului prin excelenEi gi un iugitor de nidejde, in Bisericatriumft.toare,penrru intreg Neamul Rominesc. Titlul volumului, Parinteh Arsenie Boca. "Sfintul Ardealuluirr, l-am ,,imprumutat" de la PS Irineu Duvlea, EpiscopVicar al EpiscopieiOrrodoxeRomine din Ame-

6

Pdrintele Boca Arsenie

nSfantul Ardealului, Existaun timp c,Lnd trebuiesa taiepti, fi un timp cind trebuiesa depui marturiepentru cendie;ti, spuneacAfril,oa unul din marii gAnditori. Pirintele ArsenieBoca, intr-o anumiti vreme si intr-un anumit ceas chemirii, a dar, al intr-adevar, mirturie despre felul in caretrebuiesi igi triiesti atit viata, cAt,mai ales,moartea. Fie ca jertfa gi pilda vietuirii salesd ne fie leacsi merinde pe Caleacitre Vesnicie, adici biruingi deplini. asupra mortii. cu $i aceasta, atar mai mult cu cAt nsftntul Ardealului> ne-a atiltat ci... se poate!

rica. $i pe aceasticale, tin sa-i mulgumescPreasfintiei Salepen*u generozitatea caremi-a oferit spre publicu minunat material,inseratin paginilelucri.rii in careacest discutie. le De asemenea, multumesclui Valentin Iacob si lui Ion Costin Manoliu, pentru sprijinul acordatin realizarea acestuivolum. Firi materialelelor desprePirintele Arsenie,aceasticarte ar fi fost viduviti de unele dintre celemai frumoaseicoaneale devenirilorPirintelui. Iar, dacl,chipul de pe coperti.esteuna din celemai reusitereprezenteri iconice ale Pirintelui Arsenie Boca, aceasta se datoreaziartisteisi omului de culturi Linda i Saskia Menczel. Volumului de fagi ii vor urma altele.Editura Agnos intentioneazisi publice in curind o seriede lucri.ri despre viata, mirturia si covArsitoarea dimensiune duhovniceascia Pi.rinteluiArsenie.Totodati, vom rezervaun spaliu editorial cevamai amplu unor analize studii pri;i vind perioadacarceralia Pirintelui ArsenieBoca,in cea mai mareparte identificatesi corelate demersulnostru in de cercetare Dosarelorde Securitate Pirintelui, aflaa ale te in arhivaCNSAS. Oareci.nd,intr-un anotimp cernit de durere, Pirintele multora dintre noi s-aori.nduit sprePrislop,sprelocul de vremelnici odihni, trigAnd dupi. sine o parte de Cer gi lisAndu-ne, drept mosrenire, munre de dor... un PlecA.ndu-se pimAnt, spicul cel viu, tiiat inainte de spre vreme, ri.spAndea rispindeste, din inima morlii, sisi minga viitorului.

RomeoPETRA$CIUC

tt!

PreasfinlitulDaniil Partoganul, Episcopde Dacia Felix

Pirintele Arsenie Boca O abordaresimpatetici a relagiei tAnir - duhovnic
oameniicei mari rimAn cu vegnic nume!", ,,...numai spunea,odinioari, poetul Tiaian Dorz, pe carePreasfingitul Daniil il pomeneste adesea, aleasiconsideragie. cu Un astfel de nume, din Numele cel Sfhnt si Vesnic, a fost (gi este)pentru neamul romAnesc Pirintele Arsenie Boca.Un pirinte care,adiugandu-;ijertfa sade triire si slujire aceleia lui Hristos,a reu;it si deasens a deplin Chemirii. Alituri de Pirintele, deseori,s-a aflat P.S.Sa Daniil (Iugoslavia), Partosanul Episcopde VArgeg unul din cei ce l-au cunoscutsi l-au inteles,asacum pulini au reusitsi o faci. Din bogigiaamintirilor si a cuvintelorde indemn in ;i imbirbitare ,,deprinse" impreuna-nevointi duhovniceasci,P.S.Sane impS.rti.ge;te noui citeva frinturi. ;i

10

Boca P,irintele Arsenie ,,Pe Pirintele Arsenie l-am frecventat discret gi clandestin"

uSft.n I Ard e lului,, tu a

ll

Asti.zi, aici, la Timisoara, ca episcopvicar si administrator al EpiscopieiOrtodoxe de VAr;et, mirturisesc inaintea lui Dumnezeu si inaintea tuturor cititorilor ci in petrecute viaga pentru patru lucruri, in mod deosebit, mea, nu sunt gi nu voi fi niciodati vrednic a multumi lui indeaiuns Dumnezeu. in primul rind, pentru faptul ci, la I 5 ani, mi-a inspre SeminarulTedrumat pa;ii spre teologie,respectiv apoi spre Institutul Teologicdin ologic din Caransebeg, sprecursurilede doctorat de la BucuSibiu, dupi aceea de regtisi, mai apoi, spreFacultatea Teologiedin cadrul Tesalonic Grecia. Universititii Aristotelicedin in al doilea rknd, pentru faptul c5.,la inceputul celui de-al doilea an de studentiela Sibiu, Dumnezeumi-a rAnduit pasii,in ziua de 26 octombrie,sirbitoarea Sfhntului Mare Mucenic Dimitrie Izvoritorul de Mir, spre Pi.rinteleArsenieBoca, pe carel-am inti.lnit intiia dati parohiali a bisericiisaleortodoxedin Driginescu, in casa comuna Mihiilegti, din apropiereaBucurqtiului, unde SfinqiaSa, de mai mulgi ani, picta gi lucra in semiclance destinitatela biserica astizi ii poarti.pictura exprimata si reprezentatiintr-un mod deosebitin stil neobizantin, gi duhovnicesc chiar profetic. curat ortodox, pedagogic, lui in al treilearknd, uebuiesi-I mulgumesc Dumnezeu monahali, inspreviaga pentru faptul ci mi-a indrumat pa;ii unde am mai intAi spremi.nistirea Simbita BrAncoveanu, fost frate, mai apoi spre ministirea Hodo;-Bodrog, unde am fost cilugirit, si in celedin urmi spresfrnta ministire

pirinPrislop,unde am putur si fiu mai mult in apropierea -telui fusenie,in ultimii ani ai viegiiSfingiei Sale. in al patrulea rdnd, trebuie si multumesclui Dumnezeu si-mi plec capul cu nevrednicie si pentru harul arhieriei,la carem-a chemat,si penrru slujbade ierarhsi de episcopin BisericaSa,BisericaOrtodoxi, acum, penrru fratii nostri romAni ortodocsidin Banatul Iugoslav, care, dupi 160 de ani, au in persoana mea un ierarh,silindu-mi si striduindu-mi si-i cili.uzesc,sd-i pi.storesc si si-i conduc spreMdntuitorul nosrru Iisus Hristos. in viata meapersonali,mai multi oameniau avurroluri deosebite. primul rAndpiriniii mei. Apoi preotul in carem-a botezatsi mi-a indrumat pasii spre seminarul teologic, profesorii de la Caransebe;, Sibiu, Bucuresri, Tesalonic Grecia,colegiiprofesorisi studenti de la Facultateade Teologie Ortodoxi din Arad, unde predau in continuare Patristi.", i.PS. Sa, Mitropolitul Nicolae al Banatului, carem-a propus pentru alegerea hirotosi nirea intru arhiereu,fratele Ti'aian Dorz, conducitorul spiritual al Oastei Domnului de oarecind, in anii '70 gi '80, pe carel-am cunoscutde asemenea. in mod cu Dar totul si cu totul aparre,cu totul si cu totul deosebitin viata mea, un rol crucial l-a avut si-l are persoana;i personalitatea duhovniceasci,harismatici, de staturi. neopatristici, a Pirintelui Arsenie Boca, atAt de cinstit, de cunoscut,de apreciat,de ciutat si de recunoscut chiar si ca sfhnt de citre o multime uriagi de credinciosi. Mai uorbiTi-nepulindespreprima intdlnire cu Sfnyia Sa! Eram studentla Sibiu, in roamnaanului 1979, c|,nd, auzind de la maicile de la mi.nistireaPrislop- unde pe-

12

Boca Arsenie P,irintele

de vacangele vari, satulmeu natal fiind la aproxitreceam Prislop,din jud' mativ Zkm spresud de sft.ntamanastire Hunedoara- desprePirintele Arsenie,am ajuns la Sfingia Sa, dupi. ce am cilitorit cu ffenul o noapte, de la Sibiu spre Bucuresti.Prima inti.lnire cu Pirintele' ca si toate celelaltede totdeauna,m-a marcat profund, m-a m-a remontat, m-a zidit sufleteqte duhovnirS.scolit, ;i era atunci civil, ce;te. Pirintele Arsenie, din nefericire, intrucit fusesepe ngdrept scos din ministirea Prislop prin Decretul410 din 1959. Dupi ce a lucrat o vreme in Schitul Maicilor la Bucure;ti, dupi ce a pictat pargial nsfintul Elefterie,din Bucuresti,iqind la pensie biserica - o pensieminori -, in 1968 a inceputpictura bisericii parohialeortodoxedin Dri.ginescu,unde a lucrat vreme cu de 15 ani cu multi dragoste, ribdare, prin multe in- cum sPuneaSfingiaSa insu;i - a fost cerciri, gi unde de ciutat si cercetatduhovniceste o adevirati ,,avalansi cuvintein ghilimelepentru ci ii de oameni".Pun aceste Pe apartin gi eu insumi l-am auzit zicind aceasta. Pirintele Arsenie l-am frecventatdiscret si clandestinin togi fiind anii cit am fost apoi student la Sibiu. Dupi aceea, am doctorandla Bucuregti, avut prilejul mai mult si mai si-l intilnesc, tot acolo, in biserici la Dri'indeaproape cu ginescu.De asemenea, SfingiaSaam avut fericireasi fiu de doui ori in cilitorii;i drumegiiin Mungii Retezat, o dati la Sinaia,la Ghelar qi in alte pirgi.

rintere *,,^Yi ^',:::::';rui ,,Pi

Dumn,",,::

int\lnirile cu oamenii mari ramkn,pentra iorirouro, de lox Tndrcnte amintirea;i prezenya Ce,,urme" d lasatPaArsenie in uiayaPrea Sfnyiei Voastre? rintele De fapt, SfingiaSa estecel care m-a indrumar spre studii si cursuri de doctorar. intAlnirea cu Sfintia Sa a fost decisivi in a lua hotirirea de a intra in monahism.Pe Pirintele Arseniel-am reintilnit de mai multe ori la Ministirea Prislop- unde am ajuns preot slujitor, la sfatul si povi.tuirea Sfingiei Sale, intre 1986gi 1988, 17 decembrie, c6.ndl-am intAlnit pentru ultima dati. -, SfinqiaSa trecAnd celevesnice 28 noiembrie1989. la in Cuuiosul Arseniea fost - o spun cei cel-au cunoscut si - unul din cei mai <Cdrarea i-au recunoscut impdrayiei, mari teologi-duhounici neamului rom,inesc. ai Caree ,,pozitia" Prea Sfnyiei Voastre de aceasta consideratie? faya PirinteleArseniea fost un om exceptional, om exun traordinar, un om al lui DumnezeLt,un mare pirinte al Bisericiinoastre. Pentrumine personal, mai mare din cel veacul nostru ;i din vremea noastri..Neingeles multi, de neiubit de multi, neapreciat mulgi,a fostinsi ci.utat,iude bit, stimat,cinstitgiin timpul vietii, si mai ales dupamoarte, de o multime de credinciosi, o mulgimede oameni de ai lui Dumnezeu,crestinicaresunt deschigi mai mult sau deschisi spreacelsimgal sacrului, sfingeniei, radiasi aI care pe care-luansmitea personalitatea Pirintelui Arsenie. DesprePirintele Arsenietrebuie si vini vremea,c6.r mai curind posibil, si se scriemai mult, si se vorbeasci mai mult; si eu sunt absolutsigur,si mirturisesccu toati

14

Boca P,irintele Arsenie

si mea responsabilitatea de episcop membru al B'O'R', veni timpul rinduit de ci mai devremesaumai tirziuva Dumnezeu cind Pirintele ArsenieBoca va fi canonizat' SfingiaSa a fost un mare duhovnic, a fost un pictor bia sericesc, fost un zugravde suflete,a fost un predicator de staturi patristica,ne-a lisat uCirarea impiritiei' ca si pe o ciliuzi pentru viap duhovniceasci, sunt sigur ca, ne de acolo de unde este,ne povi';uie9te, ciliuzqte, mijpentru noio ne ocrote;te.Iar mormintul Sfingiei locegte Salede la Mani.stireaPrislop, duhul SfingieiSalede la Minastirea Simbita-Brincoveanu, ctitoria Sfin;iei Sale de la Sinaia,pictura SfingieiSalede la bisericadin Dri'ginescu vor vorbi ;i vorbescchiar pentru foarte multi vreme, daci nu cumva pentru totdeauna,despretriirea fagi in in Hristos,credinta Hristos,dragostea de Hristos, despreadevirul Bisericii Ortodoxe, mormintul Sfingiei Saleqi cruceade la morm6.ntfiind dintre celemai cunoscute si importante, in acela;itimp 9i discretelocuri de pelerinaj,unde vin cre;tini din toati tara ;i chiar 9i din altepirgi. Vin, seroagi, aprind o luminare, seinchini;i cer mijlocireaprin rugiciunea de foc a ParinteluiArsenie pentru ei, pentru familie, Pentrugari, pentru lume, pentru Biserici,pentru noi toti. ud Cesfaturi dzosebite dddzaParintele? Legitura dintre un incepitor' cum am fost ;i am rimas eu, qi Pirintele Arsenie nu Poatefi exprimati ;i explicati in cuvinte.Am o multime de cuvinte, de invigituri, de povituiri, de sfaturi, dar si mustriri; 9i mulgumesclui Dumnezeusi Pirintelui Arsenie,in mod deosecuvinte care m-au zidit liuntric, care bit, pentru aceste

,.^Y:::":::::';,emerie mi nn riun,ric,

mele duhovnice;ti, atAtaciti. este.Am multe"c-uvinte de la Pirintele Arsenie,am auzit multe cuvinte, imi plicea Sfintiei Sale,ascultindu-l cum vorsi stau in apropierea necazurile, beacu oamenii,cum le asculta cum le explica problemelesi necazurilesi cum ii povituia si ii sfituia. ParinteleArseniea purtat ;i a mentinut aprinsi.in veacul nostru o congtiinti crestini, duhovniceasci, filocalici, apostolici;i patristici de cel mai inalt nivel si de cea mai adinci si profundi simtire si triire. Eu sunt sigur ci pentru neamulromAnesc, pentru poporul romAn,pentru ortodoxiaromineasci,asrizi,dar mai alesmiine, si cu siin guranli poim6.ine, viitor, Pi.rintele Arsenieva fi pentru noi, romAnii, ceea esteSf. Serafimde Sarovpentru orce todocgiirusi sauSf. Grigore Palamapentru greci si pentru ortodoxia ecumenici sau al;i gi algi sfingi din istoria crestinismului, Ortodoxieisi a Bisericii. a Ce credepi ar spunelumii de azi ParinteleArsenie(;i cd o spune,cu siguranya!)? ' Atunci cAnd Pirintele Arsenie ;i-a isprivit de scris si de redactatuCirareaimpirigieir, a ciutat un subtitlu acesteicd"rti,acesteiscrieri-testament Sfingiei Sale,si a l-a alespe urmitorul: oUn rdspuns cregtin Ia nelinigtile urernii>>. Prin urmare,mesajulPirintelui Arseniepentru noi, toEi,in mod deosebitpentru cei carel-am cunoscut, ca si pentru cei care nu l-au cunoscut,ca si pentru cei carenu l-au recunoscut nu-l recunosc, estecredintain ;i Dumnezeu,in Mintuitorul IisusHristos,in Ortodoxie, in Biserici, in Harul si Darul Sfhntului Duh gi al Sfintelor Thine,prin rugiciune, prin citireaSfintelor Scripturi,

",. ",;:

16

Boca Arsenie Pdrintele

nSrt.ntul Ardealului,,

17

prin umilingi;i pociingi, prin citirea;i studiul Sfin;ilor ParinFigi prin intreaganoastri triire 9i concePliede viati crestini. Pirintele Arsenie punea foarte mult accent pe viata duhovniceasci,pe con;tiinta atotprezenteilui in Dumnezeu, pe dezvoltarea fiecareom, in fiecaresului a atotprezengei Dumnezeu' constiinle, flet, a acestei Adica omul, cregtinul,credinciosul,monahul, preotul, lui de ierarhul si fie constiengi atotprezenta Dumnezeu, de faptul ca Dumnezeu estein orice loc 9i in orice timp si ne vede,ne aude,ne simte si ne gtietot ceeace facem, lucru, triind acest gAndimsauvorbim. $i, ;tiind de acest adevi.rdogmatic,altelevor fi vorbelenoastre'gindurile noastre,simgirilenoastre,trairile noastre.in explicarea a oamenilor, crucilorpe care si necazurilor a problemelor intr-un fel saualtul, de la oamenii le au de purtat, fiecare Dumnezeu,Pirintele Arseniepromovaideealegii ispfuidurerilor rii, a faptului ci picatele noastresunt cauzele noastre.$i, cum spuneasi scriaSfingiaSa:,rAm arut sd pun mina pe rdddcina durerii, care na esteaha decrit pdcatul", picatul sivArgitsau urmarile pi.catelormo;tenite de la mogii si strimo;ii no;tri, de la pirintii no;tri, au urmiri si in viaganoastri sau lasi urmiri ;i in viase pi.catele cuvine si fie ispigite, gaurma;ilor. De aceea, si iertate,dezlegate stinsein harul, putereasi spovedite, iubirea lui Dumnezeu,prin pociinta noastri, prin umilinti, prin lacrimi, prin rugiciune,prin smerenie. AflAndu-te in prezenga in apropiereaPirintelui ;i pe lui Dumnezeu si il simgeai prezenla Arsenie,simgeai Hristos triind ;i vorbind in Pirintele Arsenie.Era gi este un lucru extraordinar- cum spuneacineva - in viaga noastri, in viata oamenilor,si intilnim un sfhnt.Eu pot

lucru l-am simgitsi l-am triit gi sunt absi spun ci acest solut convinssi responsabil ceea spun acuFnde ce

in ,,Simgeai prezenta PLrintelui Arsenie
ci te vede, te cunoagte" Relayiatinar - duhounic:PreaSfnyia Voastra parinteleArsenie.De aici, cum seraportaParintele la tinereyea / tinerii uremii Sfnyiei Sale? Pirintele Arsenie aprecia,flri indoiali, foarte mult tineri si ciuta si-i indrume ca si-si inchine tinereEea pe lui Hristos ;i BisericiiSale.Pirintele Arseniestia ci la tineretesepune temeliaviegiiomului, a dezvoltirii omului pentru mai t6.rziusi pentru totdeauna,si de aceea si era inconjurat de tineri; il ciutau tinerii, si nu numai, il 9i ascultausi-i primeau povetele;i sfaturile,venite ca din partealui Dumnezeu. Simteai, cd.nditi vorbea pirintele Arsenie,ci iti vorbesreDumnezeu prin SfingiaSa. $i acesta un lucru foarteimportant si foartenecesar este si-n vremurile de astizi, ca si.se ridice oameni ai lui Dumnezeu,adevi.rari, caresi fie caliuzegi caresi fie poviEuitori penrruceilalgi. Amintiri, experienpe singulare... in legi.turacu amintirile si experiengele triirile degi osebitecu, in preajma in apropiereapirintelui Arse;i nie, nu-mi ingidui acum si vorbesc despre saudespre ele toate acestea, penrru cI esteimposibil. poate va rindui Dumnezeu o vreme cind voi scrie aceste lucruri intr-o cartedespre viara Pirintelui Arseniesi despresemnele pe

18

Boca Parintele Arsenie

uSfintulArdealului,

19

care Dumnezeu ni le-a trimis prin viagasi lucrareaduinsi pot si amintescdoar fapa hovnic5:asci SfingieiSale. Pi.rinteluiArsenieci te vede,te in tul ci. simgeai prezenga ci.-gigtienu numai prezentul,dar;i trecutul, 9i cunoagte, aniinainte de a ajunviitorul. Cu doisprezece iqi intuiegte ge printr-o bursi si studiezin Grecia,Pirintele Arsenie lucru' Si multe alte acest Li-^" ,p*, si mi-a dat de ingeles l,r.ruri care s-au implinit la vremeapotriviti', conform spuselor cuvintelor duhovnicestiale SfingieiSale'Insi ;i doar faptul gregitgi si accentuez .rr.,',rr.".r'si.fiu inqeles gi latura profetici a personalitigiiPirintelui Arsenie' Si se dar a aceasta fost si esteesenliale, aceasta leagi de cea de duhovniceasci, ceaneopatristici,de ceaneofilocalici, de ceacre$tini 9i ortodoxi, dintotdeauna,ale sale' (Jn cuukntde mhngfriere de alinare?"' fi As aminti cuvintul SfAntului Ignatie Teoforul, purtitorul de Dumnezeu - mort in anul 107 d' Hr', fost episcop al Antiohiei, martirizat la Roma ;i sfigiat de in fiarele si.lbaticein arena romani - scrise9i adresate episcopal Smirnei, epistolaSfintului Policarpcitre acest ucenicoarecumgi pirinte apostolic,discipol al Sfhntului - CiIoan Evanghelistul: ,,Tuscberusbatamantane!" tette aretnurile! Datori suntem si noi, cregtinii, astaz\, preogi, duhovnici, monahi, ierarhi mai ales, si citim, si descifrim, si ciutim si in;elegemvremurile pe care le triim gi mesajullui Dumnezeu in vremurile acestea destul de tulburi, destul de instabile,destul de pline de incertitudine. Cunoaqtemcu togii cuvintele celebrede mea;i pe mormintul lui Kant: ,,Cerulinstelatdeasupra morali din mine". Eu a; adiuga: ',Cerul innocongtiinga

noastri si credintacrestini din noi". Aceasta rar deasupra ne ne gine,aceasta mentine si aceasta va duce-si va ne ne trecein vesnicie. ciutim si fim crestinicit mai mult, Si. uceniciai lui Hristos, ucenici ai Sfrntilor pirinti, ucenici ai piringilor duhovnicegti fiecare, dupi misura noasrri., ;i si. aducem unul treizeci,altul saizeci, altul o suti din roadeleduhovnicesti. Iar in incheiere dori si amintescun cuv6.nt care as pe Pirintele Arseniemi l-a spusintr-una din primele inti.lniri. Eram un grup restrins de studenti teologi de la Sibiu gi ne-a zis urmitoarel e: ,,Sd ad intdrigi conuingerea in credinyd, incdt sd fiyi gata sd ud punegi capul pe butuc, dncd timpul o aa cere".

Romeo PETRA$CIUC

nSf4ntul Ardealului,,

Zl

Vicar PS Irineu Duvlea,EPiscoP
al Episcopiei Ortodoxe Romine din America (ROEA)

.Veniyi repede, este aici Pdrinteh Arsenie!" inci de la inceputul acestuimaterial i-i .., iertare pirintelui pentru indrizneala de.a scrie cAtevagi.nduri legatede viata sa si de rolul pozitiv pe carePirintele Arseniel-a avut in viata multora dintre noi si a mea personali. Am avut bucuria si binecuv6.nrarea cunoscpe si-l Pirintele Arsenie in primul an ci.nd am intrat ca frate de ministire la Simbita de Sus,unde pirintele a inceput activitarea ca lider si indrumitor de suflete.Era in sa roamnaanului 1980,in postul Criciunului, cind pirintele a trecut in taini pe la Mi.nistirea de la SAmbata de Sus,era in haine civile, cu barbascurti.,ci.runti.,deosebit de curat si cu aceaprivire de Crist, carete pi.trundea pini in adincul sufletului.Era insotit de Maica Zamfrra, si eator civil imbracati, impreuni cu alte doui persoane, deoarece erauurmi.riti tot timpul de forgele securitate de in perioadade tristi amintire care stipi.nea atunci RomAnia.Aceasti. primi intilnire cu PirinreleArseniemi-a marcatviata pentru totdeaunasi m-a intirit si merg pe drumul cilugiriei si al slujirii lui Dumnezeu cu toati fiin9agi viaramea. Eram de rAndla brutiria mi.nistirii si venisela mine bunul gi blAndul nosrru duhovnic, Pirintele Serafimpopescu- Dumnezeu si-l odihneasca sfintii -, cu ;i deo_ data o femeie care lucra la bucitaria ministirii vine la noi,putin speriati. zice:,,Wniyirepede, aici pdrintele si este Arsenie!". Sincer, pentru inceput mi-a fost frica, deoarece auzisem Parinteleci este clarvlziltorsi cine stie ce-mi de va spune,aveamasa... retinere.Pirintele Serafima ple_ o cat spre Sfintia Sa, l-a imbrigigat si stireau de vorbl in

Pirintele Arsenie Boca, Sfintul Ardealului ,,O viagi inchinati schimbirii vielii noastre"
Pirintele nostru ArsenieBoca,un sfAnt Preacuviosul de s-a al vremurilornoastre, niscut in 1910,la Vaga Sus,

in tea Figirag, devenindastfelprimul Stareg anul 1939, minastirii, distrusi.de habsburgi' dupi redeschiderea

22

Boca Pdrintele Arsenie

nSftntulArdealului,

23

Calinic Morar m-a incurajat curteaministirii. P5.rintele si m-a tras de mini si mergemsi luim binecuvintarede la Pi.rinteleArsenie gi atunci Pirintele Serafimmi prePirintele mi-a dat Al am zintl: ,,(Jite, aici un ucenic rneu". mina, m-a privit pi.trunzS.tor;imi-a zis:,,ii bun de mutd munlii, dar sa uedemcum i;i mutd muntele,cd tncd n-a gustatdin el", apoi a continuat, zicitnd:,,Mai uorbim noi, A sama mai caugi". fost ultima vizitl'a Pirintelui Arsenie de atupci nu am auzit si mai treaci vreodati la Simbita, pe acolo pAni a trecut la celevegnice. ,,P5.rintele avea a$a o Putere, incAt putea si stipAneasci $i firea animalelor" A trecut un timp, si Pirintele StaretVeniamin voia de si mi cilugireasci. Eu eram aga tAni.rsi nu eramintru totul decis ce estemai bine pentru mine, pentru viaga mea, pentru viitorul meu, gi mulgi m-au sfhtuit si merg la Pirintele Arsenie,la Driganescu,unde picta o biserici, gi si-i cer sfatul. Iau trenul spre Bucuregti,ajung dimineala pe la ora 7, incd.nu era ziui, ;i intru in biserica din Drigi"nescusi vid in altar lumini si cinevalucra, era frica. Ce si fac, ce si.-i Pirintele Arsenie.Mi cuprinsese spun?La un moment dat mi aude si zicecu voce autoam ritari: ,,Ceurei,ma?Ce cauli aici?".,,Pi.rinte, venit si vrea si mi Stareg vi cer un sfat,zic eu. Uitagi, Pirintele cilugireasci. Ce si fac oare?E bine si fac acestPasa;a Pirintele, uitindu-se spre mine' a zis:,,Fd-te, devreme?" ma, dar un singur lucru iyi spun:safaci ;coaldgi sdpaze;ti si ascultarea fecioria; dacdle in' sardcia, uoturile monahale: Atunci eu am adiugat: depline;ti, ajungi la desauiryire".

,,DAr...stiti, parinte, AsureAsafu ;i diacon".Atunci mi-a profegitParinteleun lucru pe carenu l-am in,tel6s, decAt numai dupi ce am ajuns in America: ,,Md,,o sa ajungi mai muh decit diaconsi uei sluji Bisericasi Neamul peste o apa mare, dar sa ai ingaduinyd fayd de neputinta omeneAscd". Acestecuvinte ale Pirintelui s-au implinit dupi 20 de ani de gedere slujire la SAmbita.A vizut viitorul qi meu, a vazut soartamea, un om luminat de Dumnezeu cum nu am mai intAlnit niciodati in lumea aceasta si nici nu cred si mai intAlnesc. Toateaceste lucruri despre carePirintele Arseniemi-a vorbit s-auintlmplat aici, in America, unde slujescBisericasi Neamul nostru rominescrisipit pe acest continent. Sigur,au fost si alte discutii, caremi. privescpe mine personal pe caream avut sansa si si.le discut cu pi.rintele timp de cAteva ceasuri,cAt am star doar eu cu pirintele in Biserici. La plecarem-a intrebat: ,,Ce mi-ai adus de la S,Lmbdtai'I Adusesem nisre nuci si miere de albine pe caremi-a zis si le duc la casaparohiald. pestedrum de Ei si le dau DoamneiPreotese Bunescu. ' Am plecat,am tot bitut la poarti, dar, cum nu a rispuns nimeni, am intrat in curte. pd,rintele Bunescuavea

Eu zic: ,,Pdrintele Arseniem-a trimis". Dupi cAteva discutii mi intorc la biserici, rrec pesrecA.ini cAnd inchid si, la poarti, atunci au inceput si latre si si mi arace. $a Vin in biserici speriat,iar Pirintele, caresria toate cele ascunse mele,imi zice:,,Te-au ale speriat chinii, ma?,, Am

24

Boca Arsenie Pdrintele

nSfintulArdealuluh,

25

zis: ,,Nu stiu, Parinte, ce se intkmpla ca nu mi-au ficut nimic, doar cdnd am ie;it au inceputsa latre ;i sa md atadin ce,dur-erdPrea tilrziu, ca deja iegisem curte!"' Atunci Pirintele mi-a zis: ,,Md, Ai uazut ce inseamndascuharea? Deci Pirintele aveaasao d.e Ti-o* d.at o lecyie ascuhare". putere,incit puteasi stipineasci;i firea animalelor' ,JId', toatd. aiaya tn'atn sndduit sd.-l scbimb Pe om 9i nu am Patut" Am avut bucuriasa-lmai intilnesc inci o dati' pe Padin rintele la Biserica Driginescu, impreuni cu Pi'rintele Timotei gi Pirintele Calinic, si ultima dati., cred ci prin 1984, in casafratelui Maicii Zamftta din Bucuregti,pe stradaAviator Iliescu,iar dupi aceastiperioadi Pirintele a avut mari problemede sinitate gi a stat retrasla Sinaia, unde;i-a dat;i sufletul la metoculMaicilor de la Prislop, perioadi, in noiembrie in miinile lui Dumner.,t. in acea 1989,mi aflam la Ministirea Ghighiu, unde am participat la inmormintarea Pirintelui Gherman' un alt alesal lui Dumnezeu,inmormintare catea avut loc sAmbiti, 9i parci cevami indemna si ajung acasimai devreme'Am plecatcu o ocazie"pini la Bra;ov;i de acolo cu alta pAni la Figirag si intr-un tirziu am ajuns la ministire; acolo, togi supirati, si aflu ci. ParinteleArseniene-apirisit si a Veniamin plecase trecut Ia celevesnice.ParinteleStareg deja la Prislop, unde, a doua zi, luni, aveaIoc inmormintarea Pirintelui Arsenie.itttt-utt tirziude noapteam gisit ;i noi un binevoitor care ne-a ajutat cu ma;ina sa ajungemla Ministirea Prislop,unde am stat toati noaPpentru ultima dati pe Pirintele Arsetea gi l-am vegheat

nie. A doua zi, cu nevrednicie, drum sprecimitir, mi in s-a incredintat si duc cruceaPirintelui, care gi astizi ii strijuiegtemormi.ntul, iar Maica Filoteia,caretriieste si astlzi, imi spune:,,Pdrintelrineu, o saai crucetParintelui Arsenie,Dumnezeusd te intdreascd". in momentul ci.nd am plecat de la Simbira, m-am gindit la ce mi-a spusMaica Filoteia,ci am si trec si eu prin incerciri gi cruci, asacum a ffecut Pirintele Arsenie, care,de fapt, a si spus cAnd era inci in viagil:,,Mci mort nu md mai intorc la Simbata". Pestetoare acesrea s-au asternut doar amintiri, noi toti, care ne-am impristiat unde ne-a chemat soarta,ne intoarcem cu recunogtingi. si dragoste fagi de cel ce a fost o marepersonalitate moa nahismului rominesc si in acelasi timp contemporancu noi. Ne-am bucurat de binecuvAntirilesfingieisale,de sfaturilesalesi de toate cu care Dumnezeu l-a inzestrat ca alesal Siu, si ddruiasci lumini si dragostecelor din jurul siu. Nu mi indoiescde faptul ci BisericaOrtodoxa Rom6.niva implini la vreme toate celecuvenitepentru ca Pirintele Arseniesi fie trecut in rindul sfintilor. Mi voi opri doar la un singur lucru pe care Pirintele l-a spusde multe ori celor care-lciutau, ceeace de altfel mi-a spus si mie: ,,Md, toatd uiapam-am straduit s,i-lschimb om si nu am putut". Parintele pe Arseniea zis - ba mai mare decit lumea o vorbi cit lumea de mare asta- si anume: ,,Iubirea lui Dumnezeu-fala de cel mai mare picatos e mai maredecit iubirea celui mai maresftnt Nu poate iubi un sfint pe Dumnefapd de Dumnezeu". zeu, cir ar fi sfhntul de mare, cit iubesteDumnezeu pe cel mai mare picitos; ;i-l asteapti;si vreasi-l primeasci; gi aleargi inaintea lui, dupi cum citim in pilda cu fiul

26

P,irintele Boca Arsenie

uSfintulArdealulub,

27

risipitor, unde sespuneca tatal, cAndl-a vilzut pe fiul ci se intoarce,nu l-a mai tinut locul: a alergatinaintea lui ca si-[ primeasci,si-l imbriti;eze, sa-l sirute, si-l ajute, iarfui in starea si-l ageze din carea plecat.Pentru ci din lui, fiul n-a plecat niciodati. El a rimas in inima inima tatalui, agacum ri.mAnemnoi in inima lui Dumnezeu, in inima Mintuitorului nostru Iisus Hristos, in inima am Maicii Domnului, oricAt de departagi fi, oricAterele am face. PAni triim in aceastiviaqi, Dumnezeu nu ne Noi putem si-L pirisim pe Dumnezeu, dar pS.riseste. pe Dumnezeunu poatesi. ne pi.riseasci" noi. Cu o astfelde afirmatie,PirinteleArseniene di, increderein bunitatea lui Dumnezeu,in iubirea lui Durnnenoi de zeufagi.de picitogii, cici seafirmi.si in rugi.ciunile Bisericici mila lui Dumnezeu dezlegare sfinteinoastre ale de esterot asade mare)tot aga infiniti cum estede infiniprecurr"t este ti gi mirirea Lui, de vremece sespune:,,Cdci Th,a;a este mila Ta". Cuvdntul spusde Pirintele marirea ;i Arseniein formulareade mai susne aduceaminte gi de cerul ceea spunePsalmistul ce prin cuvintele ,,Chte desus deasupra pamkntului, atit de rnaree bundtateaLui (a lui Dumnezeu)sprecei cese tem de Dknsul. Cdt de departee Rasdritul de Apus, atAta a departatEl de noi fdrddelegile noastre.Cum miluiefte un tata pe copiii sai, asa miluieste Domnulpe ceicesetem de Dhnsul" (Ps.102, I 0- 13). Am toat5. convingerea ParinteleArsenie vegheaz| ci de Acolo, din ceruri,asupra tuturor celorcarecu credinti ;i cu frici de Dumnezeuil cheami in rugiciune gi mijloce;tepentru mintuirea noastri neincetat. Dumnezeu si-l odihneasci cu sfingii si cu dreptii, vesnici. fie pomenireasi amintirea,binecuvAntati,iar si-i

noi, fiii lui duhovnicesti, vom purra vesnicin inimile si il sufletele noastre. Sfinte Preacuvioase Pirinte Arsenie, roagi_te lui Dumnezeupentru noi!

Pr. Teofil Piriian (19292009) Mini.stirea Simbita de Sus,Bragov

Pre cuui oas r,:,:: : : ;: :: :; sa ne sp e u::, a e un pi, despre ParintebArsenie Boca. cuml-apicunoscut... cuuinte Asa L-am intAlnitpentruprima dati pe pirinteleArsenie in 1942,aici,la mini.stire. Am venit eu aici,iar pirintele aveadeja trei ani in minastireade la SAmbata. Pirintele Arsenie o ftcut teologia la Sibiu gi apoi a fhcut $coala de Belle-Arte,de arte vizuale- sculpturi gi picturi. - la Cu bursade la mitropolitul Nicolae Balan. Bucuregti. dupi aceea, culturaciti o avut-o,cu inzestrarea cu $i, pentru ca parintele,de fapt, a fost un om de exceptie prin structuralui -, cu toate acestea venit aici, la mani.stire, a foartebuni, pini in anul 1948,cXnd ;i aici a fhcuttreaba s-a mutat la Prislop din ascultarea fagi de mitropolitul NicolaeBi.lan. Adici mitropolitul NicolaeBilan, intr-un fel, a vrut si scapede el. Mitropolitul Bilan a vrut si. scape pirintele Arseniesi a gasitmodalitatea de aceasra sa-lmure la o alti manistire.Si l-a mutat. Bineinteles ci motivul oficial a fost organizarea manistirii de la Prislop. parintele rimas acolo 11 ani. a $i intre timp, a fost si la Canal vreun an, cAndse fbcea Canalul Dunire - MareaNeagri.,carenu s-o mai terminat...in 1959,a trebuit si plecedin manistire.A plecat, izgonitfiind de Departamentul Cultelor,prin Episcopie. Deci Episcopia la Arad l-a scos de propriu-zis minasdin tire.Aia de la Guvernsi de la Departamenr iesitbasma au curati.: Noi n-am auut nimic cu parinteleArsenie.Cine u-a spusasaceua? noi, Episcopia la Arad!Si adeviNu de rul acesta este:cei de la Departamentau fhcut presiune ca sa pleceparinrele, istia de la Episcopie si le-au fhcut jocul.Ei bine, pirintele,din 1959 pini la moarre,n-o ;i

,,Pr.Arseniea fost un om de excePtie, prin structuralui"
Pe Pirintele Teofil Piriianu, duhounicul bucuriei (SAmbata Sus), l-am de de la ManastireaBrAncoveanu intilnit acum cAtivaani, in inima chiliei sale,adiind intre altele, la de e a rugaciun si prescura cuminecatura. vreme,l-am rugat sa ne spuni un cuvdntgi despre acea Boca. Arsenie Parintele

30

P,irin tele Ars eni eB oca

nSJ,intul Ardealului,,

3l

mai slujit si n-o mai slujit pentru ci nu o avut dreptul si. lui, slujeasci.Pirintele nu a avut nimic riu in activitatea nu pete.Totqi, cred ci cevaa avut nefiresc: s-a nu a av-ut - micar mai zbitut ca totusi si aibi dreptul si slujeasci proaspiti... tirziu, daci nu atunci, cind era chestiunea intre timp a murit episcopulcarel-a scosdin ministire, Teoctist.Dupi Andrei, si a venit altul dup5.el, episcopul Visarion. Cred ci. pi.rintelenu aceea, venit alt episcop, a s-ainteresatdestulca si poati primi dreptul si slujeasci. Deci el ultimii treizecide ani din viagi nu a mai slujit'.. Phna la moarte? Pini la moarte!Ci dupi aceea... Drainsi. pirintele Arseniea fost un om de excepfie! gi, eu am dat mirturie, ci n-am scriseu anume despre duintr-o carte intitulati. Amintiri despre pirintele dec6.t Acolo am scris ;i despre hounici Pe cdre i-am cunoscut. ci parintele- mirturii mai mult, ;i pozitive,;i negative, togi oamenii au avut si lucruri negative. Din celenegatiue? De exemplu,sunt ni;te lucruri de careerabine poate si nu se ocupe. Chestiuni matrimoniale - si te cisitore$tisausi nu te cisitore;ti cu ila -, nistelucruri in care poatenu ar fi trebuit si sebageel si totusi s-abigat. V-ayi apropiat de tknar de Bisericd.Ce u-a ficut pe sd dumneauoastrd ud aProPialide ea? Mii, eu cred ci faptul ci n-am avut ce face altceva. Aga cred eu ci a fost conjunctura. Eu m-am trezit in Biserici, m-am dus cu piringii la biserici.,am avut o

vocagie oarecare pentru chestiunide felul acesta. Altceva n-aveamce face...Nu pot zice cd, am renunlaLla-ceva pentru Biserici. N-am renunfar la nimic, ci am mers pe calea asta.Si calea cilugiriei ror asa. ,{m ales-o p.nri., ,o, ci. nu am avur ce facealtceva, zicem,mai bun. totqi si. $i mi-a plicut! Eu intotdeaunacAndam avut posibilitatea si aud despreun cilugir m-am bucurat. inrotdeaunami-a plicut lucrul ista, intotdeaunam-am interesat. Voiam si stiu ce face un cilugir, ce gindeste,ce vorbeste,ce mininci. Toateasrea fi vrut si le stiu gi si le am in vedere. ag Cind am avur 13 ani si jumitate, am venir la ministire si mi fac cilugi.r. Bineinteles nu am ri.mas,ci. ci au fost oamenii mai cuminti ca mine, nu m-au pistrat ca pe un neisprivit aici, sI mi, facd, calugir. Dar si ;tii ci - nu stiu daci gi-amai spus mitropolitul Nicolae Bilan saudaci iti va mai spunecinevalucrul acesta a avut o conceptieextraordinari desprecilugir. El nu a fost de parereci un cilugir poate si fie oricine, ci poate si fie cineva care esteom de exceptie.El zicea:Mdi, frate, urei sd tefaci calugdr?Pai atunci preg,ite;te-te te sd faci calugdr: du-te Sifi teologia.Faci teologia,tefaci calugar ta Saibata. Nu faci teologia? ueif cdlugarla SimbatalAsa s-o Nu gindit mitropolitul, numai ci nu a reugitsi faci ceeace si-apropus. A inceput ministirea asta cu trei oameni mari: cu plrintele Arsenie,cu pirintele Mladin, careo ajuns mitropolit.dupi ce fusese profesorde teologiedouizeci si cinci de ani, si cu pirintele SerafimPopescu. Tlei oameni deosebiti,fiecare mare in felul lui. pirintele Arsenie a plecatde aici din 1948,pirintele Mladin poti si spui cd nici n-o stat aici decAtfoarte putin, penrru ci a mers la

32

Boca Arsenie Pdrintele

a mai ginut atlt studii si a fost profesor9i redactor;i nu din 1940' cAnd ' de minastire, 9i pirinteie Serafim care' de aici,;i pa"a itt 1990,cu o intrerupere vreun s-aagezat tot timpul an, cand a fost in Germania,la studii, a stat buni' 9i foaraici, la minastire,9i a avut o activitatefoarte Arsenie' te consistenti,numai nu de misurile pirintelui a Fiecare pentru ca nu o avut calititile pirintelui Arsenie' for, -"r. in felul lui, in rostul lui!

Dr. Antonie Plimid eall (1926-2OO5) Arhiepiscop al Sibiului si Mitropolit al Ardealului

PETRA$CIUC Romeo

intAlnire cu Pirintele Arsenie
- convorbire intre Mitropolitul Antonie Plimideali gi Arhim. Teofil Piriian desprePi.rinteleArsenie Boca IPS Dr. Antonie Plimidealiz Spune-miceuadespre perioada dinainteaintrdrii in Mdndstirea de Shmbdta. ne Ce poli spune? Arhim. Teofil Piriian: Pentru ca e vorba de drumul spreSAmbi.ta, vreasi vi spun de intAlnireacu pi.rintele at Arsenie;din 1942. Pirintele Ioan Oprig, care era preot in satul meu, mi-a spusci daci nu mi pot facepreot - pe atuncea;tiam in generalca nu mi pot face,dar n-aveamafirmatia

34

Boca PirinteleArsenie

uSfintulArdealuluir,

35

si ci n-o si mi. pot facepreot -, sa mi gA.ndesc mi fac si cilugar, cici gi cilugaria e cevadeosebir isi are rosturile ei. $i, mi-a atrasatenliaasupraparinteluiArsenie,care deia era aici, la Simbata, de trei ani. Din 1939 s-aalezat aicea.in 1940 a fost f}cut calugir, iar in 1942 era preot aicea.Pirintele Ioan Oprig mi-a spusde parintele.Avea dejanume marepirintele, in 1942.ParinteleOprig il cuno;tea.Si-atuncieu i-am scrispirintelui Arsenieo scride de de soare. Scrisa mine la magina scris la Primariadin Topircea.Si i-am scrisparinteluidorinta mea de a ma prin intermediar. facecilugir si pirintele mi-a ri.spuns mi-a rispunsdin DiaconulVasile$ortan de atuncea parteapirintelui Arseniesi mi-a spusdesprerugiciunea: Fiul lui Dumnezeu,milu,,Doamne,IisuseHristoase, mine, picatosul".Am luat aminte. $i dupi iegte-ma pe aceea avut posibilitateasi ajung aicea,laManistire, am in la sfbrsitullui august, 30 august.Era intr-o zi de dumicA"nd ajuns aicea.Dormisem la SAmam nici dimineaga era bi.tade Sus.Parintele de rAndla predici, sau,nu;tiu, poate predica in fiecareduminici. insi atunci a vorbit politematica. pi.rintele. a ginuto predica $i Mi-aduc aminte si acuma foarte bine de ideile pe carele-a expusparintele;i de felul cum le-a expus.Era cu Evanghelia nunta fiului de imparat, dupi Evanghelia de la Matei, cap.22, l-I4. $i in legituri. cu nunta fiului din de impirat si mai alescu ultimele versete prezentarea Sfintei Evangheliide la Matei, adici in legituri cu omul carea intrat la nunti fbri si aiba haini de nunti. PirinteleArseniea spusci el s-apoticnit foartemult de aceste Matei, in legitura cu hainade cuvintealeEvanghelistului nunti. si ci si-avizut cindva haina cu careera imbracat.

Deci, haina caretrebuia si fie de nunta era murda_

eraprezentatca vreo pati pe haini.

36

Boca Arsenie P,irintele

nSfrntul Ardealului,,

J/

Deci a; Putea zice cLeu m-am intAlnit cu pirintele' cu orhul care aveadoar doui picate' Insi niciodati nu m-am gindit la el in acestsens'Ci e omul careare doar doui picate. a ir, .o.rti.r,'rare vorbit pirintele despreresponsabilipistorului de suflete' tatea preotului. Responsabilitatea in Ezechilcelescrise le$i-a citit din cartea Proorocului gituri cu trimitereastrijerului ca si-i anunle pe oameni cuvintelorFiului farrd',rirr.primejdia.Si a insistatasuPra pmului: ,,Daci va veni dqmanul si nu-i vei anunla pe cetigeni,atunci ei vor pieri. Iar singelelor seva ceredin palma ta. Iar daci ii vei anunga,cit despreei' vor pieri d"ci .ru sevor intoarce,iar tu rimAi nevinovat"' Si a treia idee pe care^ dezvoltat-opirintele a fost cd. aceea Sf. Apostol Pavel,in EpistolaI citre Corinteni' la in cap. ll , 28-30, referindu-se cei careseimpirtagesc' omul pe sine 9i numai asa auageatengia se cerceteze ,,si pahar'ci si rn'inince din aceastipiine 9i si beadin acest cine mininca gi bea cu nevrednicie,mininci gi-;i bea printre voi sunt mulgi slabi9i bolsiegiosindi. De aceea eu navi gi buni parte mor". Cuvinteleacestea le-am luat a;a cum le-aqpuspirintele ;i i-am dat dreptate,de;i dupa am ^arr , bineingeles, zis: ,,Domnule,dar totusi nu nusunt oamenislabi9i bolnavi;i oameni mai in cregtinism caremor. Unde-soameni, acolo sunt 9i situatii din acesmai mult teagi poateci Sf.Apostol Pavela avut in vedere parteaspirituall, decit parteaflzicil'' a pirerile mele.Pirintele Arsenieaga inBine, astea-s terpretat: ci multe necazuricare vin asuPraoamenilor c5. vin gi de aceea, se impi"rti;esc cu nevrednicie'Astea trei idei de cipetenie pe care le-a prezentat au fost cele

parintelein predici. Oamenii l-au ascultat.plingeau oamenii la expunerea pdrintelui, am plAns;i eu. Eram frai sensibil, acumasunt mai bitucit. $i, dupi aceea) pirintele a vorbit cu mine, dar cu mine pirintele a vorbir scurr atunci,urmind ca gi a douazi si vorbeascicu mine. I-am spusci vreausa ma fac cilugir, si pirintele a formulat o idee caremi-a rimas penrru cealalti vreme a vietii mele si anume: togi cei din ministire se mAntuiesc, nici "\g toti cei din lume se prlpidesc". Iar indati dupi cuvintareape carea tinut-o pentru oamenii mari, s-areferit la copii gi a vorbit despreqon;riinri saucuger.$i-a formulat asa:,,Cugetulsaucongtiintaesteglasullui Dumnezeu din om, carene arati ce-i bine;i ce-i riu". Am retinut si aceste cuvinte de la pirintele. Dupi aceea ne-afbcut rost de cazare. Eram cu o mitugi de a mea.Ne-a primit undeva intr-o chilie, la vechea stiretie a ministirii. O cameri aranjati cu doui paturi, adici.cu un par si cu o dormezi, cu un ceas desteptitor acolosi o masa. Mai eram cazatcu un tAnir, careera student la Medicini.;i careurma si meargi pe front. El a venit aici si. se intilneasci cu pi.rintele;era de pe la Sighigoara. Cred ci tatil lui murise sau era divortati mama lui. il chema Eugen;i stiu ci pirintele Serafim,carea slujit la vecernie, l-a pomenit pe Eugen.A pus nisteecreniipentru binele lui. Seara, sratde vorbi cu el. Diminearane-amdus la am biserici.Sefbceanumai (Jtrenia,o Utrenie schitati, foarte scurti..Apoi, Pirintele le-a vorbit credincio,silor care au mai ri,mas,putini, desprenecazurile carevin asupra oamenilor,prin copii. Am ascultatsi eu, nu m-a exceptar Pirintele, desi au mai fost niste copii pe-acolope care Parintelei-a trimis de pe-acolo.Pe mine, se vede, m-a

38

Boca PirinteleArsenie gAndi,ra astrer ^,.'(:::,"(::::::am invi,a,,, : fbst necijit ci n-am purur invita cit trebuie gi"- fort nemultumit cind n-am putut si-mi pregitesc lecgiile foartebine si tot timpul am fosr preocupar studiu.Tot de timpul am fost doritor de a-mi inmulgi cunostintelesi-a fost foarte bine asa. Dar am tinur seama9i de rugiciune, ;i cAndmi-am adusaminte, si mergind mai alesla Timi;oara. Locuiam la o jumitate de ori de mers de scoali, intr-un inrernar, un internat de ocrotirepenrru nevizitori. Si acolo,in internatul acesra, implineam datoriile cXtputeam.Totimi deaunala masaimi ziceamrugiciunea,pentru ci. mama -, mea- Dumnezeus-o odihneasci! ci.ndplecamla qcoali, imi spunea asa:,,Nu-ri uita de Dumnezeu,nu-qiuita de rugaciune". Asta insemnadimineatasi seara si-mi zic rugiciunile. Cum ziceaGoga in poezieci mama lui ii spunea: seara,dragd., si te porti la invi,,Zi rugdciunea si titura:'. Asta era si la noi, sa invit si sama rog. Bineinteles mama n-aveapretentiasi mi rog mai ci. mult decAts-arrugaei acasi.in oricecaz, et)aminmultit rugaciunea.Si mergeamla scoali".De foarte multe ori mergeamsingur.Mi orientam foarte bine in Timisoara. Ii ajutam;i pe algii.Si mergAnd dimineata, aveam fel un de pravila, sd. intruna de la internat si pAni la scoali zic Iisuse Hristoase, ,,Doamne, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mi pe mine, picitosul". Cum m-a invitat Pirintele. Acum, inainte de a spune ce s-a intAmplat in urma acestei lucriri pe careo fbceamin drum spre scoali..., si spun altceva.Ce a insemnatpentru mine rugdciunea aceasta la inceput?Nu stiu la ce s-a glndit pirinrede le cAndmi-a pus in vedererugiciunea aceasra. Poates-a

s-o gi socotit in staresi ingeleg eventual fi gindit ci. mi-ar fi pute;a de folos.Am ascultatpredica;i-apoi am participat ia moliwi. Ne-a pomenit Pirintele pe toli ;i la urmi care ne-aluat la spovedit.intii l-a luat pe studentulacela trebuia si plecesi mi s-a pirut c-a stat cam mult cu el' rindul meu. M-a luat gi pe mine' Am Dupi aceeaavenit stat de vorbi. Mi-a spusde rugiciunea de toati vremea, aceastilucrarede respectivmi-a dat in griji si folosesc Si imbunitigire sufleteasci. zic mereu ,,Doamne,Iisuse miluieste-mipe mine,piFiul Hristoase, lui'Dumnezeu, de gi citosul". Mi-a zissi o zic cu g6.ndul legati" respiratie' si intre respiragie zic:Doamne, trilgind aer in piept; odaFiul lui Dumnezeu;9i a sL zic:IisuseHristoase, ti cu aceast s5' dind aerul afari din piept, odati cu aceasta, zic: milu. ie{te-ma mine,pacdtosul' Si i-am spusci eu acumami Pe mi-a duc acasigi va trebui si merg la gcoali.Si pS"rintele spus un cuvint de care eu n-am tinut seamagi de care mirturisescci-mi parebine ci n-am ginut seama. $i anume:,;coalanu te ducela mAntuire", El, carefbcuseqcoali, a zis ci' scoalanu mi duce la mintuire. Eu i-am spusci nu sepoatesi nu mergla;coali., pentru ci pirin;ii mei nu sunt de acordsi nu merg la mers la ;coali. $i ci ;i €u vreau si merg la gcoali. $i-am gcoali. $i-am frcut foarte bine ci am mersla;coali. Am gi tinut seama de rugi.ciunea: ,,Doamne'IisuseHristoase, miluiegte-mipe mine, picitosul". Fiul lui Dumnezeu, Am zis-o cind am putut, unde am putut, cind ci mi-am adusaminte. Bineingeles mi-am vizut de treab[, am fost srudent bun, am fost elev bun. N-am ficut rugiciunea cu exclusivitate.Lasacd ma ajuta Dumnezeu, ca ;i daca nu tnua1,imi da Dumnezeuaiutzr. Nu m-am

40

P,irintele ArsenieBoca

gindit ci daca nu pot sa fiu cilugar, si fac ceva ce fac calugirii. Ceva esential dintre cele pe care le fac cilugi.rii. sa inmulgesc $i-am inceput sa zic. $i, cind am inceput Dumnezeu, cu rugiciunea, inainte de a mi intAlni cu Domnul Hristos, pe Care-L ceream in ajutor, m-am intAlnit cu mine insumi, cu mizeria din mine. Pi"rintele, cAnd m-am spovedit, mi-a pus o intrebare care mie mi s-a parut curioasa atunci, dar pe care dupa aceeaam socotit-o cu rost. M-a intrebat: ,,Ti-a venit in gind vreodati sa omori vreun om?" Adevarul este ci nu mi-a venit niciodata in gind si omor un om' de;i am auzit pe mulgi zicdnd: Te omor,fre-ai... Eu n-am zis, n-am zis si nici n-am gindit, gi nici n-am dorit a;a ceva. Pirintele probabil voia si treaci dincolo de mine, la piringii mei, si vadi. din ce ridi.cini ma trag. Daci. nu mi-a venit in minte si omor oameni, cind am inceput si zic ,,Doamne,Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-ma pe mine, picitosul", m-am intilnit cu mizeria din sufletul meu. CAnd eram copil, eu eram tare riu. Aveam un vecin acolo, lingi noi, ii zicea.mameinanay, de;i bunica ii era ni"nagi lui. ,,Nanasi, ista nu-i botezat bine. Pe ista si'-l duci la popa si-i mai citeasci ceva, ci nu i le-a zis toate". Deci, eram riu. Nu mai stiu acuma qi n-am mai gtiut dupa aceeain ce a constat riul, riutatea mea, dar stiu ci bunica mea, mama tatilui meu, imi ziceacu nemulqumire: ,,Hoheriule gi miselule"! Nici nu stiam ce-i hoheriu. Dar stiam cL cevanu-i bine si, bineinteles, cu vremea am hoheriu ii hingheriu, acela care aduni cAinii ;i le aflat c5. ia pielea. Bineinteles, un cuvAnt de defhimare. Deci am ar,rrto inzestrarenegativa, o incarcituri" negativa mare, cu carem-arn intAlnit numai cind am inceput si scormonescin mine.

cind ^,n,,.rY"::':;::'*,,,,,,,. *r,,,,.",'.1
miluieste-mi pe mine, pici.rosul",in timp. Si toareapesteaserevi.rsau timp. Amintiri, urAciuni,vorbe,expresii in murdare,vorbe pe carenu le-am zis niciodati cu cuvAntul. Nigte furtuni de gAnd,niste riutiti pe careeu le purtam in mine si nu stiam de ele.Si riuti.tile acestea le-am purtat in mine in continuare, pdni cind s-aulimpezitcu vremealucrurile, dar nu s-aulimpezit foarterepede. Si laTeologiemai aveamimpotriviri din acestea. Stiu ca mi. duceamin Capeli, ma duceamseara, duceam mi. dimineata,mi duceamsi pestezi siziceam: ,,Doamne,IisuseHristoase,Fiul lui Dumnezeu"si parcl-parcl, venea vrijmasul cu toati suitalui si riscoleas ceva ci. prin mine. imi era frici. Mi gAndeam: mii, mAine,poimdinein$i nebunesc, intAmplacevacu mine, nu sepoate! se Ei, pe de alta parte,ziceam:,,Nusepoaresi seintAmple cevariu cu mine, pentru ci cer ajutorul lui Dumnezeu.Nu sepoatesi mi laseajutorullui Dumnezeu! Doar eu nu-s singur in inaintareamea sufleteasci. Tiebuie sa mi. ajute Domnul Hristos!Tiebuie si mi ajute, nu se poatesi nu mi ajute! Ci doar de ce zic: Doamne,Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,miluieste-ma mine, pe paciitosuD Si-avemniste furtuni, niste framXntiri, niste rautiti, niste lucruri care...pina la urmi. s-au rezolvat ele, s-au rezolvatbine. Si bineintelesci. acestea alternau cu niste sriri de linigtesufleteasci. Mi-aduc aminte ci eram eu, cum am zis, elevin Timisoarasi mergeamsprescoali. Si mergeamcu rugi.ciune, si aveamasade multe bucurii in suflet,incAt imi era frici si nu-mi crapeinima! Ziceam:,,Doamne, pot nu suportamai mult, nu pot! Asta e ultima posibilitate de

42

Boca Arsenie Pdrintele

bucuriepe careo pot suporta.Si nu-mi dea Dumnezeu furtumai mult". Si astatinea cAttinea,;i iarigi veneau bucuriile!Si eram aici,la ministire, nile ;i iarisi veneau in 1949 am venit. $i-am avut tot asao bucurie ca cea de la Timigoara,pe careo stiam de la Timi;oara. $i ma gindeam: Gata,astan-o mai pierd niciodatalBineinteles ci nu s-aputut, pentru ca totugi omul nu triiesteintr-o Nici Ia bine,nici la riu. Tiaie;tenormal.Tiiiqtensiune. te undevala cotazero,sauundevacam Pela mijloc gi de Nu acoloinainteazisaude acoloscade. estiintr-o euforie carenu setrecein veci. insi eu totqi am avut totdeauna o inclinaresprebucurie. Am fost un om al bucuriei.Sunt un rispinditor de mea.Aga Asae formagia bucurie,un lucratorde bucurie. cu m-a lasatpe mine Dumnezeu: o inclinarespremultumire, sprebine. mea de la pirintele Arsenie. $i astae mo;tenirea Dupi 23 de ani m-am intAlnit din nou cu Pi.rintele Arsenie. Adici in 1942,prima dati, si a douaoari in 1965. M-am dus anume la Bucurestisa-l intilnesc. Lucra atunci la SchitulMaicilor. $i m-am dus la Bucuresti impreuni cu pirintele Simion Sasiujan.Pe atunci era student la teologie.Noi ne-am avut foarte bine. L-am cunoscut de pe vremea cAnd era elev la Seminar.Am avut o legituri strinsi si, in 1965,am aranjatsi mergem impreunaintr-o cili.torie la Bucure;tisi cu scopprecis: L-am ciutat la Schitul si.-lintdlnesc pirintele Arsenie. pe Maicilor, l-am gasit,si pirintele a fost dispussi steade aminte de prima noasvorbi. cu mine. Nu-gi mai aducea pe aminteinsade o scrisoare care tra intdlnire.iqi aducea i-am trimis-o eu la Prislop,cred,prin pirintele Timotei Tohi.neanu, caremergeamereula parinteleArsenie.

r-amscris,,,),:::::"::::,::;1.,.,,,"-f.r"r.#
s-a desfhsurat viata mea din L942 pind la data incare i-am scrisscrisoarea. scrisoarea De aceea adusaminsi-a te. Deci, de mine personalnu-si mai aduceaaminre, nu-;i mai aducea aminte de intAlnireanoasrri.din 1942. isi aduceaaminte de scrisoare chiar aveasi o modvare si pentru faptul ci nu mi-a rispuns la scrisoare. motivare O careera mai mult pentru el, decAt pentru mine. Si anume, a zis ci, daci mi-ar fi scris,nu s-armai fi gAnditatita la mine, cAts-agAnditdaci.nu mi-a scris;i s-agindit ci ar trebui si-mi scrie. Dar realitarea esteci. eu din asta n-am avut niciun folos.Pe mine ma interesa ri.spuns un al pi.rintelui, o incurajare,o indrumare, or roate acestea n-au fost, pentru ci. n-am primit rispuns la scrisoare. Scrisoarea trimis-o inapoi pirintele, aicea,la noi. a A ajuns la pirintele Serafim si eu i-am pierdut urma, insi. A fost gisitd nu de mult intre lucrurile rimase de pe urma pirintelui Serafim.A fost o scrisoare-spovedanie. Nu gtiuin mdinilecui o fi ajuns.Cine o fi citit scrisoarea. in sfhrsit, daci,avrut Dumnezeusi.fie aga, a fost. Eu asa persOnal n-am mai avut curajul sa rog pe cineva si-mi citeasciscrisoarea, vedemce am scrispirintelui. $tiam si ci. i-am scrissi lucruri caren-ar fi bine si le stie si altcineva decXt citre carea fost scrisi scrisoarea. cel Pirintele, pe scrisoare, scrisci imi va rispunde. a Deci, scrisoareaa rimas la pirintele Serafim, piers-a dut multi vreme,de nu s-astiut de ea.De curind a ajuns totusi la mine. Eu am distrus-o.N-am mai citit-o. Am distrus-osi a;a imi pareade riu cumva ci a ajuns ;i in alte mAini, deci.t in miinile pirintelui Arsenie!CAt privestefaptul ci a ajuns in mAinile pirintelui Serafim,nu

44

Boca P,irintele Arsenie

nSrt.ntulArdealului"

45

mi-am fhcut probleme,penffu ca el era duhovnicul meu gi in sfhr;it era la mi.surade a putea duce cevace nu-i al lui. $i pirintele Arsenie mi-a spus ci i;i aduce-aminte gi doar de scrisoare m-am mullumit cu atAt. $i-apoi am stat de vorbi.. Ceeace am invigat eu atunci de la pirintele sauceea ci a ce mi s-a pus in atengie fost faptul acesta, teologie pot facegi oamenicarenu au credinti in Dumnezeu.Pogi faceteologie a;a curn faci istorie, cum faci geografie.Poti si n-ai convingerisi totusi si faci teologia,dar ci esenliateologici, ci viata izvoriti din culul nu estecunostinga izvorAti din viacunogtinga nostinlateologici si, mai ales, Si, invi.titurii crestine. cu ocazia gi. Din viata pe temeiul o aceasta, pirintele a adusin atengie alcituire de la slujba I-a. si.rbitorii iniltirii Domnului Hristos, Catavasia Mi s-a fixat u;or in minte, pentru ci eu cuno;team nor Anume, ,,cu dumnezeiescul fiind acotextul acesta. a perit gAngavul, spuslegeaceascrisi de Dumnezeu.Ci scuturAndtina de pe ochii mintii, vedepe Cel ce este;i se invati. cuno;tinta Duhului, cinstind cu dumnezeie;ti impreuni cu mine textul cAntiri". $i pirintele a analizat in acesta. sensulci gingavul esteMoise. $i eu stiam luCi crul acesta. Moise a fost inviluit de Duhul Sfint, de nor, de Duhul SfAnt pe muntele Sinai. dumnezeiescul a Ci a inliturat tina de pe ochii mintii. $i in felul acesta ajunssi invete cuno;tingape careo di Duhul Sfint. Nu o cunogtinti din ci.rgi.$i din aceasticunogtingiaizvorit deci intemeiati pe cunogtinlade cintare duhovniceasci, pe Dumnezeu.Mi-au plicut foarte mult aprecierile care la nu m-am dus degeaba Bucurqti. le-a fhcut.Am zis ci aceasta, pirintele a mai spussi un cuvint Cu ocazia eu pe careil socotesc cel mai important, din cite cuvinte

am auzit eu, si anume, adres6.ndu-se pirintelui Simion Sisiujan, care erape atunci student la teologie;aspus: ,,tJite,o si ajungi preot, si fii ingelegitorfagi de neputinta omeneasci'.Mie mi-a plicut foarfemult lucrul acesta! Si m-am gindit ci. pirintele i le-aspuspi.rintelui Simion, studentuluide atunci, ca si.-lstiu eu. $i si-l am in vedere l-am gindit ;i eu, si am spusde multe ori cuvAntulacesta, de multe ori. M-am raportat de multe ori, rimi.nind cu convingerea intr-adevir, existi"o neputingi.omeneasci, ci, o ingridire a omului, niste limite ale fieciruia dintre noi ;i ci mai mult nu se poatesi faci. CerAndmai mult celui ce nu poate,inseamni ci n-ai intelegere fagi de neputinfa omeneasci.. Am plecat cu gAndurile acesteade la pirintele. Ne-am mai intAlnit apoi mai tirziu aici, la minS.stire, si '70 la Bucuresti.Dupi de doui ori a fost in prima "rt". intAlnire,din'70:71, pirintele s-aarirar cumvaplictisir, cumva neangajat pentru binele nostru. Am fost impreuni cu un pi"rinte din vecinitareanoastri, de aici, care acum e in America,pirintele $tefanPopica.Si, acolo,la Bucuresti,ne-am intAlnit cu pirintele Coverci. El ne-a dus la Dri.ginescu.Cind am plecat,am intrebat daci.ii transmitecevapirintelui Serafim.A zis ci nu-i transmite nimic. Asta m-a nemultumit, pentru ci totqi au fost cAndva colegi,au triit impreuni aici la ministire gi m-as fi asteptat si,-i spuni cevapirintelui Serafim. Pirintele a vorbit cu noi in general; zis ci s-aariam tat asa,cumva plictisit, nemulgumit.Nu l-am vizut angajatpentru binele nostru, dqi mulgi spuneauci p5.rintele e foarte binevoitor,foarte siritor, dar pentru noi n-a fost binevoitor,siritor. Am invitat totugi cevain imprejurareaaceea, anumein legituri cu raporturile sexuale si

46

Boca Pdrintele Arsenie la Voila, Dumnezeusa-lodihneasca. urmi. vizXndu-l La mai binevoitordecit rAndultrecur,i-am spusparintelui: ci ,,Constat ne facemprieteni".Si el a rispuns:,,Pi.i, suntem". S-a terminat cu asta,am venit aici, la Mini.stire. Ultima intAlnire a fost aici, la Mi.nastire,inainte de moarteapirintelui Dinu. Nu mai gtiu anul, dar a venit pirintele pe aicea, a fost la mine la chilie. si A fost la pirintele Serafim,la chilie. Pi.rinteleSerafim fusese Ierusalimintre rimp. S-avorbit puEinasupra la acestuifapt. Pi.rintelea zis ci n-a fost la Ierusalim niciodati si ci nici n-arede gind si. mearga.Ne-am potrivit cu glndurile in privinla asra.A spus ca pe el il intereseazimai mult Hristos, Care-i pretutindeni. Dupi aceea ne-amdus la Cancelarie. fost rugat pirintele si.scriein A Carteade onoareniste cuvinte, ca unul carea rrecut pe aici, pe la Ministire. N-a vrur. Si pirintele Veniamin a intervenit arunci si, intre altele,a spus:,,M-a; bucura acum daci ati scrie cevaconcluzii de la bitrAnete". Dar eu, de fapt, nu vorbisem cu pi.rintele despreaceasra pirintele Veniamin si a zis din proprie initiativi. cuvinteleacesrea atunci pisi rintele Arseniea ri.spuns:,,Pi.isunt si altii careasteapti. Chiar gi orbul ista asteapra'. eu am adiugat doar atita: $i ,,Da, intr-adevir, astept"!$i dupi aceea, cAndsi. ne despartim, pirintele m-a imbritisat. Si-acumnu sriam in ce si cred:'in imbritisaresau in bruscare. pAni la urmi $i mi-am zis:,,Domnule,eu trebuiesacredin am6.ndoui: si in imbrigi;are, in bruscare". si Asta a fost ultima intilnire cu pi.rintele. in 1987 ar mai fi fost posibili o intAlnire.

dintre oameniin familie. Pirintele a formulat o vorbi, gi anume: ,,Nici abuzul, nici refuzul". N-am discutat asuformule, nu l-am intrebat cind ii abuz,cind pra acestei ii refuz,cum trebuie si fie de fapt. Dar mi-a rimas doar formula: ,,Nici abuzul,nici refuzul". $i, dupi ce am venit acasi,fiind nemulgumit de inin O tAlnireacu pirintele, i-am scriso scrisoare. scrisoare in o caremi-am ariltatnemulEumirea, scrisoare carei-am vorbit deschis,cum,ii vorbe;ti unui pi.rinte sau cum ii vorbesti unui apropiat carenadijduiegti si te ingeleagi.. La sfArsitulscrisoriiam scrisci m-asbucura daci ar scrie ceva,daci ar scoateni;te concluzii, acum, la bitrAnete, nu cele de la tinerete, pe care le cuno$teamin anumiti misuri. Ci au ajuns la mine niste caietecu pirgi din Cararea imparayiei.Si am insistatci m-ar interesaniste concluzii de la bitrinege. Adici dupi ce a flcut o experienti de via;i, carea fost flri indoiali ducitoare la niste concluzii, m-agfi bucurat de nigte concluzii. Pirintele a mi-a trimis-o inapoi. frcut o acoladi acolo. Scrisoarea Nu stiu pe unde am riticit-o. N-o mai am. Cu un alt prilej, cl.nd m-am dus la Bucurqti, l-am intrebat pe pirintele, prin intermediar,daci ar fi dispus si steade vorbi cu mine. Si pirintele a fost dispus. Am vorbit si mi-a spus:,,Si stii ci mi. bucur de togi Eu oameniicaremi critici, numai si aibi dreptate". n-am mai intrebat dacaam sau n-am dreptate.De fapt, eu nu i-am scrisca si-l critic, ci i-am scrisca si-mi iau de pe sufleto nemultumire,o povarS. faptul ci nu a adresat prin un cuvint de colegialitate pirintelui Serafim.Si i-am scris mai multe. $i cind ne-amintilnit, pirintele a zisasa: ,,Mi. bucur de togi caremi. critici, numai si aibi dreptate".

Am o,"":,,"y,"::r';':;';irintere n ^T, stat .o,

48

PdrinteleArsenieBoca L-ayi uizitat ureodatape parintele la manastireaPrislop?

uSjh.ntul Ardealului,,

49

Pirintele era la Prislop in 1987, cAnd am trecut eu pe acolo, dar nu era voie si se stie. Desi cred ca n-ar fi fost nimic daci stiam ;i eu, cum stiau cei din Mi.nistirea Prislop. Eu aflasem de treaba aceastasi tare mi-am dorit sa ne intAlnim. Credeam c-o sa mi cheme si-mi spuni ceva.Nu m-a chemat gi nu mi-a zis nimic. s-a $i cu aceasta terminat legitura mea cu pirintele, mele,,cadupi doi ani, in 1989, pirintele a si asteptarile trecut la celevesnice.Pe noi nu ne-a anuntat nimeni despre moartea pirintelui. Am ajuns totqi si stim. Cineva a dat un telefon aici si a intrebat dac1.vafi inmormAntat i-am parintele aici, la noi, la SAmbata.$i gtiind aceasta, - el era stare! atunci - si a zis spus pirintelui Veniamin si dau niste telefoane, unde cred eu, ca sI aflam. Am dat un telefon la Prislop, si am primit un rispuns evaziv.Ca inci n-a ajuns acolo, ci nu se stie ziua inmormAntirii. Am dat un telefon la Protopopiatul din Hageg, nu stiau nici cei de la Protopopiat nimic gi, in sfbrgit, duminica dimineata pirintele Veniamin a plecat la inmormAntare gi ar fi avut un loc in masini si pentru mine. Eu insi. nu mi-am ar|tat dorinta de a merge gi nici pirintele nu m-a invitat, asaci n-am ajuns la inmormintarea pirintelui. $i cam aceastaeste ceea ce a; putea spune despre legaturile mele personalecu pirintele Arsenie Boca. insi cAt am putut, m-am interesat totdeauna de ceea ce a spus pirintele oamenilor care l-au ciutat, tinerilor care au ajuns la el. intre altele, ceva ce mi-a plicut foarte mult este o indrumare pe care i-a dat-o unui t6.nir, catea dorit sa faca medicina si care a si fhcut medicina. Acum am auzit ca-i doctor in Bucuregti. El, trecAnd cindva pe

aici, mi-a spusci a fost la parintele l-am inrrebar: gi ,,Ce ri-a spuspirintele?"Iar el mi-a rispunsci pirintelea-zis a;a: ,,Oxigen, glicogen) somn, si-ti pistrezi hormonii si saai conceptie viati crestini'. de Mi-a plicut foarte mult indreptarul acesra viade gi, pe careeu l-am adiugat apoi la indrumirile mele de viati, la cele cinci puncte de indrumare pe care le dau eu, caresunt de alti facturi, dar in oricecazsepotrivesc cumva; adica cele ale mele cu cele ale parintelui pot fi impreuni.. Sunt 10 puncre.PAnila urmi. sunt 10 puncte, 5 ale mele 9i 5 ale pirintelui. Apoi un tinir - careacum e preot si e preot chiar la Driginescu -, care a fost la pirintele, mi-a povestitci s-adus cu capuldescoperit si era frig, iar pirintele i-a spus:,,Mi., si"-ti feresticapul de frig;i de prostie". Altui tinar i-a spus: ,,Cine face curte nu face carte". Deci sunt niste lucruri care,poate pentru c5. auzi le formulate gata, cdle auzi de la cineva, parcl.sunt mai importantedecAt daci.le-ai spunetu insuti. Si cu asta,si.zic asa,am sfirsit un capitol. Capitolul cu ,,intXlniri pirintele Arsenie". Eu a; ureasayiu, ca o incoronare, dacd uiaTa parintelui Arseniea auut o influenyadsuprauieyii Prea Cuuio/ei Thle.Iar dacada, in cesens afost aceasta? ViagaParinteluiArsenien-a avur nicio influenli asupra mea.Eu de fapt n-am fost un admirator al pirintelui Arsenie, nici acum nu sunr un admiratoral pirintelui ;i Arsenie,dar am constatatci, din cAti oameni am cunoscut eu lucritori in Biserici, el a fost personalitarea cea mai puternici.,ceamai distincta si a avur nisredaruri pe

50

P,irintele Boca Arsenie

nSfintul Ardealulub,

5l

carenu le-am intAlnit la altcineva.ittr.tt.atea nativi, de pildl. Cindva a fost aici, la ministire, un cadru universitar din Sibiu,pe nume Bologa.Celilalt nume nu i-l;tiu. a Cred ci. mai lucreazi.si acum, ci aceasta fost acum 20 de ani. $i acestcadru universitara vorbit cu mine. expus un Si-aveamla vecheastiregie,lAngi.cancelarie, epitaf pictar de pirintele Arsenie,cu Adormirea Maicii Domnului. Si, in fagaacelui epitaf, eu i-am spusacelui carea fhcut acelepitaf este domn: ,,Eu cred ci pS.rintele un geniu". Domnul Bologa a zis: ,,Astainseamni cd.are o culturi perfecti;i inca ceva".Eu am adiugat: ,,Nu ;tiu daci.areo culturi perfecti, dar sigur la cultura cAti o are mai are inci. ceva.Acel inci cevanu-l poti aveadaci nu gi-l di Dumnezeu,pentru ca nu secAgtigi. prin cultura". Aga ci mie mi-au pli.cut totdeaunaideile pirintelui, mi-a plicut totdeaunasintezape care a fbcut-o. Mi-au plicut totdeaunareferirile pe care le-a frcut, pentru ci pirintele a fost o personalitate puternici. Nu numai in Biserici.sunr personalitigipurernice, ci gi in afari,de Biserici, si oamenicu o inzestrare deosebiti, si oameni careau insemnatcevagi pentru lara asta. Plrintele Arsenienu mi impresioneazi. cum m-ar fi impresionatdaci nu stiam, de exemplu,de Corneliu Zelea Codreanu, carea miscat o tari intreagi. Si pirintele a mi;cat multimi, dar n-a miscato garaintreagi. A miscat oamenidin imediataapropiere lui. Pecei din jurul mda ni.stirii, pe cei din jurul Prislopuluieventualsi caremerg acum la mormAntul pirintelui si la parastasele sefac care in general.Sunt oameni careau fost in preajmapi.rintelui, cei din pirgile Figira;ului, cei din pirgile Sibiului si cei din pirgile Hagegului.

Apoi, in ce privesteformulirile acestea, totdeau_ mie na mi-au pllcut. Vorbe din acestea carenu pot fi,cbR-tra_ zise.Dar cum am zis si aseari,sunt si niste enigme.De exemplu: una dintre enigme, care mi-a stdruit in minte gi m-am mai intilnit ;i acum cu ea, estefaptul ci in 1954,cind a fost o rebeliunein ministirea noasrri., care s-a soldat cu caterisirea unui preot gi cu excluderea din mi.nistire a parru cilugiri, pirintele n_ainrervenit. N_a intervenit in sensulci preotul, respectivIustin Vasiles_ cu, s-a dus la el la Prislop 9i plrintele n-a vrur si steade vorbi cu el. Astape mine nu m-a linistit niciodati;i mi gAndesc daci torqi ar fi intervenit,po"t. ci nu s-arfi ci, ajunsla ce s-aajuns. (Cine sunt eu. Cespun eu despre mine. Conuorbiri

Arhim. TeoflParafun, Ed.Andreiana, Sibiu,201l)

cu

nSfantulArdealulub,

53

Pr. Ioan Sabiu (19142009) Foltu, Hunedoara

lasi-l, ,,Femeie, ci ista va sluji pe Dumnezeu cAndval"-Pe Pirintele ArsenieBoca l-am.cunoscur, cred, prin '40. anii Eram preot la Vnerea. El era atunci la SAmbita de Sus. $i se fhceaacolo, la Simbita, cu prilejul praznicului lzuorul Tamaduirii, o mare manifestare.Si am fost acolo, la serbare,unde l-am vizut prima dati pe Pi.rinteleArsenie manifestindu-secu purerealui de inainte-vizitor. Sefhcusedeja vilvi ci estevizitor si fXcitor de minuni. Si vine o femeiecu un copil handicapat in brate. Cind a vi.zut-o, Pi.rintelei-a zis:,,Femeie, vezi, pe copilul ista l-ai zimislit in noapteade Pasti,a;a-i?" Pirinte!", a zis femeia.,,Yezicum lucreazi Dum,,Aga-i, nezeu? Acum trebuiesi faci rugiciune multi si post ca si putem faceceva,si-l purem intrema.. . " Era cam timp ploios. Oamenii gi-audeschis umbrelele, si-au pus cAtecevape cap. ,,Oamenibuni - le-a zis Pirintele -, inchideti ploaierelealea,ci nu ploui peste noi!" Deranjau, cu zgomotelesi mi;carile lor, predica. Si a continuat Pi.rintele:,,inchideti ploaierele,cici cAt vorbesceu aici nu ploui, dar dupi ce rermin, si vedeti ce ploaie vine!" Si, intr-adevir, dupi ce a terminat el de vorbit, a venir o ploaie,de ne-aimpri;riat pe togi! La Prislop nu arn fosr la el. Asta a fost o grqeali. a noastri.,a tuturor. A celor care l-am cunoscur;i pe care ne-au.arestat odati cu el. Securitatea folositmijloacediaa boliceprintre noi, ca si.nu ne intllnim dupi pugcirie.Eu eram in relagiidestul de intime cu el, si cu un coleg de-al lui, mai cu seami,colegcu el la Sibiu.Si-mi erafrica si me duc la el, si.nu-i facriu prin venirea mea.Nici maicaZam-

,,Oamenibuni, inchidegiploaierelealea, ci nu ploui pestenoi!"
Pi.rintele Ioan Sabiu este unul din mirturisitorii temnigelorcomuniste,cu slujire exemplari in pastorirea zeceani sufletelorpentru impirigia lui Dumnezeu.Peste binecuvinti.ri ;i biruinle, de temnigi grea,cu tot atAtea au flcut din pirintele Sabiu pildi de credingi gi chip lumiririi lui Hristos. minos in Biserica plin de rivni si zel, aude de La inceput de preogie, ArsenieBoca gi, de atunci, ii va ri.mine mereu Parintele si consideragie devotament. pretuindu-lcu aleasi. aproape, pe Pirintele Sabiu intr-o dupi-amiazd' L-am gisit frumoasi de vari, la SfinEiaSa, la Foltu, impovirat de duioasi ;i lini;titoare a celor peste90 de ani, greutatea gi l-am rugat, intre altele,si ne spuni cite ceva;i despre Pirintele ArsenieBoca.

54

PirinteleArsenie Boca

fira nu prealisa lumea si-l caute.Le ziceade fiecaredati: cineciutati?Ce, n-avedpopi?" ii..ot." din ministire, ,,Pe nu-i lisa!... Ea gi-aluat angajamentul atatavreme cdtva ci sta Parintele Arseniesub observatia il va scuti de a lua ei, contact cu poporul. Asta era nenorocirea. Totugi l-a mai ciutat lumea,pe la Driginescu si pe unde mai mergea... Mi-aduc aminte,tot aga, o sceni....S-adus o fede meie care rimasesegravidi, iar sotul a fost arestat, prin '48. S-o dus si-l intrebe pe Pirinte ce si. faci. Mai avea trei copii. Copiii ceilal;i erau deja mari. ,,Pirinte - i-a spus ea -, ce si mai fac cu ista in pintece?Mi-am pus gind si-l pierd, si-l avortez...Pentruci nu reusesc si-l cresc.De cind a plecatsorul meu, sunt nenorociti.!. . " . Si-i zice Pirintele: ,,Femeie, lasil, ci ista va sluji pe Dumnezeucindva!" Copilul acela pi.rinteleAvramescu, este din America.A frcut furori acolo,in America.A construito catedralimare,ca in Bucuresti, multi credinciosi... cu Am avut si eu o nepoare.$i-a luat de barbat, oarecum, o rudi. $i preotul nostru, rrecur de la unifl la ortodocgi, dupi cAtevasiptimini de cursuri, FarL;coali, le-o dat dezlegarc. Nepoataasraa niscut un copil debil, handicapat.Pini la7 ani a stat ror in leagin. Numai cu lapte-lhri.nea.S-o dus si eala Pirintele Arsenie.Cind i-o vilzut, Pirintele le-azis:,,Mei, vezi ce-nseamnidaci v-ati luat neamuri!Voi v-ati luat rude." ,,Da - au recunoscut ei -, ne-amluat rude..." ,,Asta Eu numai atunci am e!" aflat. M-am dus la vlidicul Andrei si am flcut o dispensi.- pentru ci. Bisericaaveadreptul si. dea dispensa, din gradulVI de rudenie-, o dispensiretroactivi, ;i a murit copilul acela. Altfel aveade suferit roataviara.

Pr. Criciun Oprea (1925-2012) Cinciq,Hunedoara

Aburul albastru PirinteleARSENIE BOCA
Nu exisri loc, in Ardeal,fhri amintiri despre pirintele ArsgnieBoca.E suficientsi-i rostestinumele,qi elevin in roiuri, arrase fluturii de lumina. Mai alesin satele ca din apropiereaPrislopului, ministirea in care i se afli mormnntul frcitor de minuni, fbpturamarelui duhovnic trd,ieste parcl aievea, stribitAnd potecilede pe dealurile acoperite paji;ti de flori. cu Unul din ucenicii cei mai apropiati ai pirintelui Arsenie este;i Pr. Criciun Oprea,de curAndmurar in aburul albastru impirltiei... al

Romeo PETRASCIUC

56

P,irinteleArsenieBoca

nS/hntul Ardealului,,

57

Foile lipite
pe Cind l-ayi cunoscut ParinteleArsenieBoca,Parinte Oprea? L-am cunoscutpersonal de-abiadupi ce am iesit din inchisoare, 1956,dar auzisem in despre inci din 1942el 43, cirndfaima predicilor salede la ministirea SAmbi.ta adunaacolo tot Ardealul. Dar si in pqci.riile comuniste circulau pove;ti despreel. Eu eram la Canal, cind am ArsenieBocacevacu totul tulburiaflat desprePi.rintele tor, o intAmplarepovestiti de un student de la Teologia inchis pentru ci"taceaparte dintr-o asodin Sibiu. Fusese ciagie cre;tini.a studengilor;ielevilor,ce promovacuvintul lui Hristos si viata cre;tini. Povestea mi s-aincrustat ca o pecetein memorie lui ridicat intr-o si n-am uitat-o pAni in ziua de azi: ,,M-anJ noapte,la trei luni dupi ce pe unii dintre colegiii arestaseri deja,iar algiiapucaseri fugi in munti, la pardzani. si. celuli. cu $i intAmplareaa flcut ci m-au pus in aceeasi Pirintele ArsenieBoca. il ;tiam bine, cu mult dinainte, pentru ci pe atunci, noi, studengiide la Sibiu, mergeam des la Ministirea S6.mbitasi eram toEi electrizaEi el. de $i cind m-am trezit intr-o dimineati.,numai ce il vid pe Pirintele cum seplimbi cu pasi iugi prin celuli. Seruga. $optea,neauzit, rugiciuni. Asa se fl.ceaurugiciunile in pugcirie, pe ticute, cu sufletul. Chiar in ziua aceea imi veneasi mie rdndul la ancheti.si, cu putin inainte de a fi scosde gardieni din celuli, Pirintele Arsenie a ri.mas nemiscatca o stana de piatri., lingi ugi. Mi-a zimbit ocrotitor. Ati.t. Am triit apoi cinci ore infiori.toare de

ancheti.,iar cXnd m-au bigat la loc, in celula,pirintele Arsenie era in aceeasipozitie in care il lisasem cindam plecat.Stani de piatri! Dupi o vreme, a urmar iudeca_ ta, la Tlibunalul Militar. Pe masajudecitorului ,. ,fl"u dosarele declaratiilenoastre.Eram pierit! Aflasem ci. cu

inceput si-mi risfoiasci dosarul,nu a purut dezlipi doui foi. ;i nici nu si-a dat seama asta. in aleadoui foi de $i erav acuzatiilecele mai grave la adresamea. uite asa, $i am scipat pe o calemiraculoasi,cu numai doi ani gi ju_ mitate de pedeapsi.Sunt sigur ci. salvatorulmeu fusese ParinteleBocasi ti"riarugiciunilor lui". Sfintii cu ochi albagtri Vd mai amintiyi prima fnt,ilnire cu parinteleArsenie? in.1958, dupi iegirea pusci.rie, din m-am dus la Ministirea Prislop, intr-o sA.mbiti de Florii, impreuni. cu un coleg de-al meu, de la Teologie,careil cunosteadin Vagade Sus,satul natal al Pirintelui ArsenieBoca. De;i ne-avizut gi stia ci"il ci,utim, n-a vorbit cu noi nici sim_ biti,, nici duminici, pentru ci tot timpul, in urma lui, roiau cel.pugin ffei securisti,pindindu-l ce vorbegtesi ce predici. Luni, insi, cAndceilalgicredinciosiau plecat, noi ne-am gi.sit dinadins de lucru, la tiiat de lemne. Si Pirintele Arseniene-achematin biserici si am vorbit cu el, ca la spovedanie. Mie mi-a spussi nu mi cilugiresc,

58

Boca Arsenie Pdrintele

nSrt.ntul Ardealuluh, Ti:ei minuni

59

iar celuilalt i-a spus: ,,Tu nu te insori!" Si, intr-adevir, a ajuns cilugir la Ministirea Lainici' Pirintele iti citea viagaca-n palmi. Dobindise o Puterea;a de mare prin rugiciune, incit stribitea cu privirea si mintea pini in celemai adAncitainigesuflete;ti. Puteyisnfaceyiun Portret al Parintelui ArsenieBoca? Era un om foarte smerit. Nu era niprasnic, a;a cum Daci igi spuneaceva,Ia sposespune,dar era categoric. de vedanie, pildi, musaia;a trebuiasi faci! Era de staturi potriviti, dar totusi mai inalt, era ro;cat la pir 9i cu ochi Pirintele i;i picta toate icoaalbagtri.Tocmai de aceea, nele - de la Maica Domnului, pini la Iisus - cu ochi lor Togipictorii pun in operele cevadin ei ingigi, albastri. pictatede Pirintele au ceva;i fhri si vrea.Agaci icoanele din infigi;arealui. Cht de tare u-ali aProPiatde ParinteleArsenie? destul de apropiati, mai ales Cu vremea,devenisem Cu meail cunostea, ea,inci. din tinerege. un an ci sogia ;i inainte de-amuri, de pildi, Pirintele Arseniem-a chemat mea' ca si schimbim, la Prislop,impreuni cu Preoteasa Atunci am vizut si eu, cu ochii mei' pe indelete,o vorh.i.. si cruceade lemn, Pe carePirintele pusese i seciopleasci muri' $tiuseexact data mortii, cu ;aseluni inainte de a cAndva mergela Domnul! Iar cAnda murit, copiii mei s-aunumirat printre cei carei-au sipat groapa.

Mormkntulfacator dz minuni al PdrinteluiArsenieBoca a intrat in lcgend^d. apropiatal mareluiduhounicdz lz prisCa bp, ;tipi, cu siguranpd, sfnpia-uoasnd astfet intdmplnri. dc ;i Nu stia nimeni, atunci cind a murit Pirintele Arsenie, ci, el va facebinele si in duh, de dincolo de moarte. Minunile de la mormAntul si.u sunt adevlrate.Eu ;tiu trei cazuriasupraci.roranu planeazinicio indoiali. Am cunoscut acum cigiva ani o femeie foarte bolnavi. Fusese internata ;i la Bucuresti,ii fhcusemsi eu maslu;i 40 de Liturghii, Si.rindarul,cum se numesrein preotie,asaci femeiaiesise loc din spital,de s-aumipe rat si doctorii cei mari! Dar tot mai avea uneleneputinEe. Dupi doi ani, s-aimbolnivit iar, riu de tor, si au trebuit s-o duci iar la spital, la Deva. $i atunci, o femeie din Silva;ude Jos,o comundde lAngi Prislop,carele aducea lor de doul ori pe siptimAni lapte, il intreabi.pe sti.pinul casei:,,Dar doamna unde-i?".,,E bolnavi." ,,$i de ce nu apelatidumneavoastri Pi.rintele la Arsenie? eu am Ci avut un copil foarte bolnav si am luat o cimasi de-alui, m-am dus la mormd.ntulPirintelui si am pus-o pe cruce si m-am rugat lui Dumnezeugi Pirintelui si seindure de mine. $i cind m-am intors acasi., copil, copilul meu la era sinitos!" Arunci neamurile femeii bolnave au luat si ele o cima;i ;i s-au dus cu ea la Prislop.Ce vI spun acum mi-a povestit birbatul ei: ,,Cum am intrat in curteamini.stirii, am inceput sa mi. rog, in gAnd,Parintelui Arsenie,si se indure de nevasta mea.Apoi m-am dus la mormi.ntul lui, am pus cimasap. .ru.. si m-am rugat

60

P,irintele Boca Arsenie

,,SjZntul Ardealului,,

6l

si acolo cu lacrimi gi cu credinti in Dumnezeu".Dupi numai o siptimini, au venit amAndoila mine, si nevasta erasirritoasi tun! A doua intAmplaream aflat-o de la un om carelula crase clidirea stiretiei noi, de la Prislop.Nu ;tia cine e ParinteleArsenie.Abia dupi inmormintarea lui, a aflat incine fusese. Omul suferea dureri cumplite de oase, de cAtmergea incovoiat,de-abiasetara.Dar dupi ce s-adus si seroagela mormAntul Pirintelui, n-a mai simtit nicio durere,si mergea drepr. A treia minune pe careo ttiu eu de la mormAntul Pi'90, rintelui ArsenieBoca e gi cea mai grozavi. Prin anii am cunoscuto familie dintr-un sat de lingi mini.stirea Cotmeanadin Arge;. Cazul lor era foarte grav.Bietii oameni aveaudoui. fete ;i un biiat, stipAnigide duh necurat! Fata,in mod deosebit, seputeaapropiacu niciun nu chip de vreo biserici. Nici la cigiva metri nu se putea apropia!Imediat, o forgi nevizuti i se punea in piept ;i nu puteaintra. Biegiipi.ringisi-auduscopiii la mini.stirea Sihistria,unde Pirintele Cleopale-afhcut maslugi slujbe indelungate.Dupi asta,au fost mai u;uragi,s-aueliberat de presiunea necurati ce-i stipinea, iar fataa flcut chiar Teologia.Dar chiar ;i a;a, inci mai aveao apisare rea cAndveneala biserici, pe careselupta si o inibus.. i.ttro zi, o prieteni de-aei, doctorigi, ce avea evlaviedeoseo biti.la PirinteleArsenie, luat-ocu ea,la mormAnt.Ce-a a urmat a fost de neinchipuit! Dupi o vremede rugi,ciune inlicrimati in fagamormAntului, fata a cilzut ftri vlagi si a intrat in comi profunda. Doctoriga,care cunostea simptomelecomei,s-aingrozit! ,,Am adus-osi moari cu zile aicit, se jelea. Dar n-a trecur o jumitate de ori, gi

m-a pirisit, alungatde lumina iegiti din mormd.ntulpi_ rinteluiArsenie!"... Soyiadumneauoastrd, i-a care fost ucenicd,in tinereye, ParinteluiArsenieBoca,mi-a spus uenea ca adeseori cinra ci;. Ce-l aduceA tncoace, inima ginutului padurenilor? in

lacul de acumularepe riul Cerna, cAnd nu binuia inci nimeni ci bisericasatului va fi inghigiti de ape. Biserica aceea monument istoric extraordinarde valoros. era Fusese inaltatlla 1459,pe vremealui Ioan Corvin. Avea o pjcrurl veche si frumoasi, de pe la jumitatea secolului al XW-lea. Inundareabisericii s-a fhcut in 196l_1962. Ultima cununie cares-afhcut acoroa fost chiar cununia mea cu doamna preoteasi., 1962. CAnd ne_amcunu_ in

62

P,irinteleArsenieBoca

orice pre; gi sub orice pretext.Pentru lacul ista al lor, au dirAmat aici trei biserici ortodoxe: bisericadin Cinci;, bisericadin Cerna si bisericadin Baia Craiului. Ei bine, Pirintele Arseniea $tiut cu mult inainte ce se va intimpla. Urcind el pe dealurileCincisului, cu sotia mea,care erape atunci domnigoari,cu o sori a ei si cu alte credincioase sat,seopregte din bruscin faga bisericiidin Cincig, intinde bAta pe care o tinea pe un umir ;i zice: ,,PAni aici va fi apa pestezona asta!",,Cum, Pi.rinte,vom muri toli?", l-au intrebat credincioasele. ,,Nu moare nimeni, bisericamoare", a zis Pirintele. Dupi ce bisericaa fost inghititi de ape,Pirintele ArsenieBoca, carea continuat si vini la Cincis, ne-aporuncit: ,,Voisi facegi muzeu, un unde si sepistrezefrescele cares-auevacuat biserici. din Sunt de nepretuit!" intr-adevir frescele fuseseriscoase inainte de inundare, ;i duse la Bucuresti. de pe perete, $i de acolo au fost adusenigte copii, pitite la Castelul Corvinestilor.Si ne-amai zis Pi.rintele Arsenieci atunci cind facem muzeul, si aibi si un etaj, unde si fie chilii pentru cilugiri. O mini.stire mici, insi caresi respecte cu stricteterinduiala bisericii noasrre orrodoxe,incit si mai ridice satulsi tinutul acesta, siricit in idealgi credinEi. $i cum a zis Pirintele, asas-aintimplat! Ne-a ajutat Dumnezeu si uite ci muzeul e gata,iar mS.nistirea Cinci; i;i agteaptivietuitoarele. din Din ci.te minuni implineste Pi.rinteleArsenieBoca, aceasta o are insemnitate aparte.Nu e un dar de bine pentru un singur om, ci pentru o intreagi comunitate.Dumnezeu Se intoarcein satele pidurenilor, celerisipite prin munti. Valentin IACOB

Pr. Nechifor Todor (1915-2011) Sibiu

,,Cu mAnaastanu vei mai da tu in nimeni, cA.t tri.i!" vei
Pr. Todor Nechifor rimXne una din figurile de pis_ tori de sufletecareau covA.rsir, prin bogigiJlo, ,piriiua_ li, spagiul pastoralin caresi-au dus ...r".." bucuriei de a fi ai lui Hristos. Mutat de curind la Domnul, pirintele Nechifor a stri.mutarcu el nu doar o viati de jertfl, ci si nestemare amintire si intilniri memorabile. de Una din acesre intAlniri e gi ceacu pirintele ArsenieBoca.

64

Boca P,irintele Arsenie

<<SfintulArdealului,,

65

Cind am terminat Teologia,Pirintele Stiniloae m-a Pirintele Mihiilescu din chemat secretarla el. Plecase - s-adus la parohie- si a rimas postul -func;iade secretar vacant.Pirintele Rector Dumitru Sti.niloaemi cheami la gi imi spune:,,Rimii secretar mine." Lucram cu dAnbirou. Era de o modestierari. Eu eram si sul, in acelagi El si dactilograf; telefonist,gi secretar. lucra la o masi, eu la alta. Era foarte modest!Locuia cu familia in camera din spatelecelei in carelucram. Extraordinar!Acolo s-a intA.lnitapoi cu Pirintele ArsenieBocasi cu Pirintele Secind au venit de la Simbita. rafim Popescu, Am scris gi eu o prefali la o carte a Pirintelui Arsenie,tipiriti la lagi. Nu gtiu de unde o fi ;tiut ci eu il a;a cunosc bine... Dupi ce am trimis prefata,mi iau credinciogiide vrem si vi. ducem la Prislop!" Pe la CisnS.die: ,,Pi.rinte, 8 aprilie, 2003. Zic: ,,Eu n-am mai fost la Prislop de dihai No, dar daci voi stiruili atAta, naintede Revolugie... m-am dus. bolnavi acasi., si mi duc..." Deqiaveamsogia Ne-am dus ;i erau30-40 de preoti, protopopi, consilieri in sobor la Liturghia de la altarul din padure si trei vlial dici: P S. Timotei al Aradului, P. S. Daniil PartoEanul Am slujit ;i VAr;egului;i P S. Strezaal Caransebe;ului. iar Streza, eu impreuni cu dirigii, a predicatPresfingitul cu togii la mormintul Pirintelui. ne-am dus dupi aceea Pe drum mi s-a spussi. vorbesceu. $i am vorbit acolo. insi m-au preferat si M-am agteptat vorbeascialtcineva, pe mine. $i am vorbit aproapedoui.zecide minute acoam lo, la mormAnt. Dupi aceea sirutat mormintul, am fbcut ni;te poze 9i apoi am plecatpe jos pAni Ia masini, Au si mergemci.tre Hageg. tibirit credincio;ii pe mine

si n-am mai scipat de ei. Si le dau binecuvintare,si lase cite un pomelnic, si le spun cAteceva. . am ajuns.la-o . $i bisericuti. consrruiti.,pe drumul din pidure, inrre ff"g.g si Prislop,in 50 de zile,de citre P S. Daniil. A scos piatri naturali din rAu si a frcut un gard de aproapedoi metri, imprejmuiti, ca la mini.stire. Si pe interior, bisericuga, ca un giuvaer!Si cu marmuri, si cu pietre, ;i cu ce mai trebuie,si in spatele doui camere ei penrru credincioasele care mai vor si steape acolo, ca la ele acasi., se ingrisi jeasci de biserici. Ne-am oprit gi acolo,am frcut o pozL cu cei de acolo, dupi care am plecat cu masinile spre Ha;eg. Am ajuns seara la unsprezece pe acasi., Sibiu. in M-au mai chematmereude atunci la Prislop,insi nu am mai putut merge.Nu am mai putut si mi distangez de sotie,fiindci. e suferindi. La inchisoare, unul l-a bitut pe Pirintele Arsenie.Si i-a zis Pirintele: ,,Cu mina astanu vei mai da tu in nimeni, cAtvei trii!" Si i-o secat mina aceluia,i-a paralizat! Omul s-acurremuratsi s-arugarde Pirintele si.-lierte.Si Pi.rintelenu numai ca l-a iertat, dar l-a si vindecat.Asta a fost m.inunepe loc ftcuti. L-am ciutat la Drigi.nescu ;i l-am invitat aci, la mine, si faci pictura la biserica mea.A spusci nu poare, ca aici nu arevoie si picteze.

RomeoPETRA$CIUC

Pr. Ioan Sofonea Sibiu

,,Fericite cel care i-a apropiat pe oamenide Iisus Hristos"
Preotul Ioan Sofonea s-a niscut pe 10 decembrie 1928, in comuna Drigug, din lhra Oltului, o localitate aflati. la o distangi de 8 kilometri faEi de Ministirea de Brincoveanude la SAmbata Sus.Piringii sii, Arsenie;i Au Sofia,s-auocupatcu agricultura. avut cinci copii, trei biiqi ;i doui fete,"Ioanfiind cel mai mic. Viagasa este marcati adAncde intilnirea cu Pirintele Arsenie Boca, cel carea vizut sufletul siu curat ;i l-a indrumat pe calea slujirii lui Dumnet.,t. i.t 7943, ParinteleArseniel-a din Sibiu, trimis la $coalade CAntiregiDiminie Cun1an timp de rrei ani. Din unde a studiat muzicabisericeasca la 1945 a rimas cAntireg stranaManastirii Brdncoveanu. Credeaatunci ci va rimAne acolo toati viata.

67 ^ In 1950 a fost tuns in monahismsi a primit numele de ci.lugirie Ieronim. in perioada 1952-1954 a urrrc.at cursurileSeminaruluiTeologic de la Ministirea Neamr ;i a ftcut apoi un an de practici la Mi.nistirea plumbuita. Intre 1955 gi 1959 a invdtat la Facultatea Teologiedin de Sibiu. IerodiaconulIeronim Sofonea agrepra neri.bdacu re absolvirea studiilor universitare, pentru a fi hirotonit preot, insa in primivara anului 195g, viata aveasi i se schimbeneasreprat. praznicul Izvorului Timiduirii De a fost scosabuziv din ministire de citre imputernicitul politic al Arhiepiscopiei Sibiului, la presiunea Securititii, si nu i s-amai permis si poartehaina cllugireasci..peste doar cAteva luni, prin diabolicul decret410, mii de monahi si monahii urmau si pi.riseascimini.stirile. Slugile lui antihrist credeauci au dat o lovituri de moarre monahismului rominesc. TAnirului Ioan Sofoneai s-a permis totusi si-si termine facultatea. Profesoriil-au sfltuit si devini preot de mir. Mitropolitul Ardealului,inalt PreaSfingitulNicolae Colan, i-a fhgiduit cl-l va trimite preot la o parohie,cu conditia'sise insoare. toamnaanului 1959,Ioan Soin foneas-aci.sdtoritcu Aurelia,soracoleguluisiu de facultate Militon Lupu, care ajunsprotopop la Avrig. A fost a hirotonit preot la Sibiu;i trimis imediatla poianaErcea, nu departede Reghin, unde a stat doi ani, si apoi la VAni.tori, un sat situat la opt kilometri de Sighi;oara,unde a slujit 33.de ani. Dupi pensionarein 1995,s-amurat , la Sibiu, unde continui si slujeascisfhnta Liturghie ;i SfAntul Maslu la Biserica Sfnpii impdmyi Constantin si Elenade pe stradaGheorgheDima.

,,SrtntulArdealului>,

68

P,irinteleArsenie Boca

nSrtntul Ardealului,

69

fost de faEi ,,,4.m
cAnd a fost cllugirit Pirintele Arsenie"

Eram copil de vreo 10 ani cind am mersprima oar5. la la Mi.nistirea BrAncoveanu, SAmbita.Auzisem ci se va deschidepenffu slujbe. Cind am ajuns la ministiin re, bisericaera inchisi. Se fhceauinci unele reparagii. primivara anului 1940, s-a deschisbisericaministirii pentru slujbi. Pe 3 mai 1940, de praznicul Izvorului Timiduirii, diaconul Zian Boca a fost tuns ln mola Ministirea BrAncoveanu de la Simbita de nahism Sus,primindnumele deArsenie. Am fost de fagi cind a fost calugirit Pirintele Arseniegi-mi aduc aminte cuvinigi tele: ,,Arsenie incalgi cu sandalele, ia sabiaDuhului se Sfhnt".. . Era foarte multi lume, pentru ci era o tradiEie vechein Jhra Oltului ca de Izvorul Timiduirii si meargi lumeala mi.nistire, la slujbi, chiar daci din 1785;i pini in 1940 n-au mai fost cilugiri acolo.Se adunau preo;ii din sate,fhceauSf6.ntulMaslu, SfAntaLiturghie gi luau parte cu togii la slujbi. De atunci, atAt eu, cit 9i piringii mei, am mers de multe ori la ministire. Pirintele Arsenie era destul de inalt, brunet, cu pirul inchis gi barba castanie, ochii albagtri.Era imbricat adesea cu intr-o reverendi albi. Aveab privire severi.Staturasa si intreaga safiingi impuneaurespect. Mitropolitul Nicolae Bilan voia si facl la SAmbita o ministire duhovniceasci tinea ca togi calugirii si fie ;i bine preg5.tigi. trecut, mini.stireactitoriti de Constanin tin BrAncoveanu fost un ,,bastion" apirarea Ortodoa de xiei pentru romi.nii din Jhra Figiragului, pe careImperiul Habsburgicdoreasi-i treaci la catolicism.La 1785,

Viena l-a trimis pe generalulPreiss armati.,chiliile au cu fost di.rimate, ci.lugi.rii alungati, iar bisericii i-au distrus cupolacu tunul. A stat in ruini 140 de ani. A fost reii-o: vati la initiativa inaltpreasfintituluiNicolaeal Ardealului dupi. Marea I-Jnire,in perioada 1926-1g36.Primul cilugir de la Mi.nistirea Brincoveanua fost ArsenieBoca. Apoi i s-au aliturat Serafim Popescu,Ioan Tomescu,Vasile Sortan,careulterior a ajuns medic la Cluj, 9i Mihail Purdescu, preot carca fost mereula dispozitiacredinun ciosilor.El a fost preot de mir, dar i-a murit sotia si s-a calugirit. Toti aveaustudii superioare. Mitropolitul voia si reinviezemonahismul din Tiansilvania qi aveanevoie de preogimisionari. Lucrarea lui Dumnezeu ApariEiaPirintelui Arsenie la Ministirea Brincoveanu nu a fost intAmplitoare,a fost lucrarea Dumnezeu. lui A fost tuns in monahism in mai 1940,dar din smerenie a primit si fie hirotonit preot abiapestedoi ani, in 1942, tot la Praznicul Izvorului Timiduirii. Misiunea P5,rintelui Arsehie,de a indruma duhovniceste oamenii, de a-i intoarce la Hristos, a fost grea ;i si-a asumat-onumai dupi ce el insusi a fost incercatcu murenia.Un glastainic i-a spus:Arsenie, nu mi picta numai in icoane, ci picteazi-mi gi in sufetele oamenilor. La inceput nu a dat ascultare acestuiglas,crezindu-senevrednicsi prea tinir pentru aceastilucraregrea.Dar Dumnezeu ii cunosteaputerile si, pentru ca Pi.rintelesi dea ascultare aceluiindemn tainic, nu a mai putur vorbi pAni.in Joia Mare a SfintelorPa;ti, cind,la momentul de impirtigire,

70

P,irintele Boca Arsenie

nSftntulArdealului"

7l

la Sfrnta Cuminecare, Dumnezeui-a ridicat incercarea si atunci, cu glasputernic, a inceput sd" zici; Cred, Doamne, ;i mdrturisesccd Tu e;ti cu adeuarat Hristos,Fiul lui Dumnezeucel uiu, Carele uenit in lume ai sd mintuiepti pe ceipdcato;i, dinte carecel dintdi sant eu. Inca cred ca acesta esteinsu;i prencurat Tiupul Thu si acesta estefnsu;i scump S,ingeleTdu. Deci ma rog Tie: Miluie;te-ma /-mi iartd gre;alele mele celede uoie ;i ceh ftrd de uoie,celecu cuuintul sau cu lucrul, celecu $iinya / cu neftiinld, ;i md inurednice;te ftrd de oskndasa md imca parta;esccu precurateleTale Taine,spreiertareapdcatehr mele/ spreuiayade ueci.Amin. Togi credinciosiiprezengi biserici s-aucurremurar in gi au inceput si plAngi de bucurie pentru ci Pi.rintelea primit glas.ToEimultumeau lui Dumnezeupentru darul Si.u, cares-a revi.rsat pestePirinrele Arsenie.De atunci a inceput si predicecu multi rAvni, spunAndcredinciosilor ci trebuiesi rriiasci mai profund credintacrestini.

yilor, alinatoarea celor necajipi,uezi-mi neuoiA,uezi-mi necazul,ajutd-ma cape un neputincios, hrane;te-md pe un ca strain. Necazul meu tl ;tii, dezleagd-l precum urei, cd nil am ah ajutor tn afardde tine, nici ahdfolositoare grabnicd;i nici aha m,hngdietoare buna in afard dz tine, Maica lui Dumnezeu.Sa mapaze;ti ;i sd ma acoperitn uecii uecihr.Amin. Cind s-a sculat, mama stia rugiciunea. Ne-a invigat;i pe noi. I-a spus-ogi Pi.rintelui,care i-a zisci Maica Domnului a invigat-o si asasi se roagemai departe. Dupi un timp, am descoperit aceastirugi.ciuneeste ci gi in Ceaslov, exactcum a invitat-o Maica Domnului pe mamamea,Sofia,ceea ne di certitudinea rug5.ciunice ci le carene-aurimas de la SfingiiPiringi ai Bisericiinu sunt inventate acqtia, ci le-aufost insuflatede Duhul SfAnt. de Pirintele Arsenie m-a iubit Pirintele Arsenieaveao mare dragoste fagi de cintarea bisericeasci. voia cAt mai frumoasi, clari.,lini. Si O fie usorde intelestextul din cirgile bisericesti. incepuLa tul activitiEii salela Ministirea Brincoveanu,cA.ntarea la strani era sustinuti de cAgiva oameni de prin sateledin .i,l apropiere. Imi aduc aminte de mogul GheorgheBirsan, carec6.nta cam tare.Asa credea ci-i bine. Pirintele Arel senieii zicea:Nu mai striga, md, chnd cknyi! intr-o zi, in varalui 1943, eram la ministire gi lucram si eu in gridini. Aveam obiceiul si cint ci.nd lucram. Cintam cAntece la strani..Pirintele m-a auzit si de a venit lingi mine, pe la spatele meu, si a ascultat. nu Eu l-am vizut. La un moment dat l-am observat de rusine si n-am mai cintat. Eram doar un copil de 14 ani.

Rugiciunea Maicii Domnului
Mama mea, Sofia,nu sda carresi era necijiti ci nu puteasi inveterugiciuni mai lungi, precum celedin ci.rgile de rugiciune."Pirintele i-a zis: Roaga-te cum stii, ca Dumnezeu ipi prime;te rugaciunea. Avea pirintele vorba asta: Roagd-te cum po{i, ca sd ajungt sd te rogi cum trebuie. intr-o noapre,in vis, Maica Domnului a inviEat-ope mama mea urmi.toarea rugiciune: imparateasameAcedprea bund ;i n,idejdeamea,N,iscdtoare Dumnezeu, de primitoareasaracilor, bucuriasckrbi-

72

P,irintele Boca Arsenie

uSfantulArdealului"

73

- Cinti., cinti! - mi-a zis. - Ce si c6.nt?... Ce:ai cintat cind am venit eu aici. Vzind ci am vocebuni si auz muzical,imi zice: - Noud.ne trebuie aici la SAmbita un cAntiret. Nu vrei tu si mergi la;coali? - Ba da, cum si nu?!... - La toamni, te trimit la gcoala cintireti. de Nu vi pot spunece bucuroseram!Abia asteptamsi invi.t si. cint asacum ii pli.ceaParinteluiArsenie.in biPirintele a ftcut apella credincio;ii careveneaula serici., mini.stire ;i a zis: Strana noastrdnu Are cintarey si urem sd il creltemnoi. Auem un baiat,pe Ionica din Dragu;, ;i ll trimitem sa inuele la $coalade Cintdrepi de la Sibiu, dar trebuieachitatetaxele.Pirintele nu punea mina pe bani. A pus pe un om de increderesi strAngi banii. De fapt nu-i stringea, c6.lumea veneasi dadea.$i in felul acesta togi anii de studiu pe care i-am flcut la Scoalade Cintiregi au fost achitati de credinciosiicareveneaula SAmbita, la indemnul Pirintelui Arsenie. Directorul $colii de CAnti.reti,,Dimitrie Cungan"de la Sibiu era Dumitru Cilugir, vestitul povestitoral copiilor, careera preot. Intr-o zi de toamni a aceluiagian 1943, Pirintele Arsenie a zis citre mama mea:Adu-l aici, la mdndstire, ca faceDumnezeuceuadin el. Cred ci. a.vlzut cu duhul .n ? ca voi fi preot. In acea m-a chematin chilia sa si mi-a zi, zis si fac cererede inscrierela $coalade Cintiregi de la Sibiu. Am scriscererea cum m-am priceput, dar n-a fost bine ;i mi-a aritat cum sefaceo cerere. scrisalti cereAm re, dar Pirintele a depistato greseali. Asa ci am mai scris una, cAtam putut eu de bine si de frumos.Agaera PirinteleArsenie,exigenr.ii pli.." lucrul flcut bine si corect.

Ti'ei ani am studiat la $coalade CAntiregi,,Dimitrie CunEan" la Sibiu ;i am cercetat de ministirea de cXteori le am putut. Vacantele petreceam mi.nistire. $i dupi la trei ani am venit la Simbita. Pirintele mi-a zis: - Acum du-te la Dri.gq, si cin;i acolo. - Pirinte, nu mi duc, eu vreausi cAntaici, la manistire. Aici vreausi slujesc. - Bine, dar nu avem hrani. Era seceti qi foamete atunci, in 1946. $i atunci i-am zis: - Pirinte, nu-i nimic, aduc bucate de la Drigu; ;i avem ce sa mincim. De fapt, Pirintele m-a incercat, pentru ci atit cit si mincim aveaministirea. Mi-a spus: - Bine, mi.i, daci zici tu aga,atunci... sa rimii aici, la mdnistire. $i agaam rimas la Simbita pe postul de Aveam 17 ani. Credeamatunci ci voi cA.ntiret bisericesc. rimine definitiv la ministire. CAntecele Pirintelui Arsenie Pi.rintele Arsenieaveao voce clari, frumoasS., risuni.toaregi un auz muzical fin. Studiase seriosmuzica in timpul liceului si al facultitii. Cinta bine la flaut. M-a invitat citeva cAntece care 9i azi le cint cu bucurie, pe gindindu-mi la dinsul. Iati cAteva dintre cAntecele carele-am auzit de la pe Pirintele Arsenie.in JoiaMare din Siptimina Patimilor, la slujba celor 12 Evanghelii,cind scoteaCrucea mare din SfAntulAltar, Pirintele o duceape umir, apoi o aseza in mijlocul bisericii spre a se inchina togi. Atunci cinta cu glasduios: Astazi s-a spAnzurat lemn. Cu cununa de spini s-a pe tncununat imparatul ingerilor Cu porfrd mincinoasas-a

74

P,irintele Boca Arsenie

nSjhntul Ardealului,,

/>

imbracat Cel ceimbracacerul cu nori. Louirepesteobraza luat Cel cea slobozitin Iordanpe Adam. Cupiroane s-apironit Aiirele Bisericii. Cu sutiyas-a impuns Fiul Fecioarei. inchinamu-nepatimi lor Thle,Hristoas Aratti-ne ; i slauita e!
InutereA IA.
?

Un alt cintec pe carePirintele il ci.ntacu duiogieera: Adusu-mi-amaminte de prorocul ce sffiga: ,,Eu sunt pamknt;i cenu;a;i iara;i m-Am uitat in morminte/ am uazut oase goalesi am zis - oare cine este? imparatul sau osta;ul,bogatulsausatlacul, dreptul saupacatosul? odihCi ne;te,Doamne,cu drepyiipe robulTau", Avea Pi.rintelela ci.ntareo voce fini, sensibili, domoali. gi dumnezeiasci. Ne-a invigat si cAnti.mla sffani, la fiecaresflrgit de slujbi: StAp,ina imparateasd, primegterugaciuni neurednicile lor robilor tdi si ne izbauepte noi dintru toatd neuoiasi pe necazul.O, Preasfanta de Dumnezeu Nascatoare, aju;i ta-ne noua ;i drept credinciogilor uestini si ne izbduefte pe noi. Tbatanadejdeanoastd spretine o punem, Maica lui Dumnezeu, pazepte-ne noi subsfint Acoperdmhntul pe tdu. Acestcintec il cinta cu toti credinciosii. pi.streazi Se acestobicei ;i azi la Ministirea Br6.ncoveanu se cAnti 9i la fiecaresfirsit de slujbi. in VinereaMarb, dupi Prohodul Domnului, credinciogiicAntauun ci.nteccaremi-a rimas in memorie: Pelisus c,Lnd zarit pe crucerastignit,Maica Sftntd L-a a lacrimat si a suspinat. O, Prea lubit Fiul meu, Fiu $ Dumnezeu,cum lasasi Maica Th tn dureregrea. Ca in pe loc de ziud buna, udd de spini cununa,;i tn loc de bucurie, plins ;i jale mie. Cum Simeon prornci, astazise-mplini, ca azi prin inima trecusabia.Doamne Sfnte, Tb rugam, noi toli Terugdm,s-ajungem Sfinta-inuiere, sd ne dai putere.

Se cAntaula SXmbitapricesnesi multe cXntece religioase. Erau cAntatede toti credinciosii,condusi de?irinteleSeca;, atunci consilierla Mitropolie, la Sibiu. pe Era un mare entuziasm.Credinciosiiveneausi-l vadi gi si-l auda pe Pi.rinteleArsenie,si primeasca sfaturi si si invete cAntece, apoi, intorcAndu-se ca acasi, si-i invete pe cei din familiile lor. Lupta cu demonul imi amintescde o intAmplaredintr-o frumoasi zi de Pasti.Dupi Vecernie, mulgi oameni;i copii mergeau alituri de Pirintele Arseniepe aleeacareduce spre chiliile preotilor. in caleanoastri.a apirut o femeie.in dreptul ei, Pirintele s-a oprit si i-a zis: Hristosa inuiat! Femeia nu a rispuns la salut.Atunci a reperatsalutul de trei ori, dar femeian-a rispuns. Parintelea cunoscutcu duhul taina ei si i-a zis: - Adevirat, ci hristosultiu nu a inviat, ci. e diavolul. Mirie, noi igi facemo casuti.;i igi asigurim totul pini Ia sfhrsitirlvietii tale, cu conditia si-ti arzi ci.r;ilede vrijitorie si si. te la;i de lucrarea diavolului. - Asta n-o pot face,nici daci mi-agida toati. avugia, ci. eu am fXcutlegimint cu diavolul, a rispuns femeia. - Mi.rie, tu si nu mai stai nicio clipi. pe pi.mintul manistirii si sd pleci chiar acum. Dar ea nu putea si se miste ;i- rimAnea pe loc. in timpul acela,Pirintele s-a adresat unui biiat: - Ce vezi,Ilie, esteadevirat! A spus apoi unor birbagi s-o ia pe sus si s-o scoati afara de pe pimd.ntul ministirii. Pe biiat il chema Ilie

76

P,irinteleArsenieBoca mine avorbit, ,,^,::,::';::',,!,*, ^dat,,. gi ,,,: mulgi au renuntat la picat. Am fost martorul nagteriigi amplificirii migcirii religioasede la SAmbi.ta.Ce elan duhovnicesc cuprinsese poporul! Oamenii alergauci.tre Mini.stirea Brincoveanu pentru a invita cum si scape de patimi, cum si tri.iasci frumos, cum si-L odihneasci pe Dumnezeu in sufletelelor. Pirintele Arsenie era un monah harismatic,carele spuneafrri ocolisuri greselile. ii dolenea,dar ii ;i mAngiia si indruma. Cind Pirintele Arsenie Boca a inceput si slujeasci gi si predice la Ministirea Brdncoveanu la Simbita de de Sus,erauvremuri foarte grelepentru poporul romdn. in 1940,tara noastri pierdusemai mult de o treime din teritoriu: Basarabia, Bucovinade Nord, Ardealulde Nord cel ;i Cadrilaterul.Era in plini desflsurare de-al doilea rizboimondial. in 1941,Rominia inrase in rizboi. Birbagiiplecaupe front. Atunci mulgi au alergatla ministirea de la SAmbita pentru spovedanie impi.rti.gire,dar ;i Pirintele nu-i cuminecape toti, din cauza pi.catelor. La despirtire, cu unii di.deamAna,cu algii nu didea mina. Celor careseintristau ci nu le di mAna,Pirintele le zicea Md, cu tine md mai intfilnesclLedideasfatul si lupte pentru dreptate,pentru apirareapi.mAntuluirominesc gi in altfel de situagii nu tragi ca si omoare,ci si tragi in aer. si Le spunea,mai alescelor de la oras: Wniyi toyi cei de la oray sa ud spouediyi sd ud tmpartd;ipi, cape uoi uapa;te ;i oprimejdie! Ceeace s-asi intimplat. Au venit pesteorase bombardamente mulgi au pierit. Cu darul inainte-vedesi rii, Pirintele;da cineva muri in bombardarnenr, front. pe Cu acegtia mAna.Vedeaci n-o si mai vini la minisdidea tire. Avea duhul cunoaqterii,insi era foarte smerir, nu se

Boier;i era din Recea. eram prietencu el si l-am inEu trebat ce a vlzut. Mi-a zis ci vedeaun garpeincolicit vrijitoarei gi de aceea puteasi meargi.. nu ?este pictoarele Si tr5.im cre$tine$te Fericigi sunt cei carei-au apropiatpe oameni de Iisus Hristos gi de SfAntaBisericd., intre acegria afli gi Pisi se rintele Arsenie.Avea putereade a trezi constiinta oamenilor, incit luai hotirA.rea a pirisi picatul. Zicea: Cine de se pune bine cu lumea,se pune tn du;mdnie cu Dumnezeu. Pdcatul na nebuie sd-l scbimbi, ci sd-l pdrdsegti. Sd-l prime;ti cu cinste Fiul lui Dumnezeu;i la urma ueipripe mi rdspkta. Canonul Pi.rintelui, ca si te mAntuiesti,era si nu mai faci picatul pe carel-ai ftcut gi si indeplinegti toate poruncile lui Dumnezeu. Voia ca oamenii si triiasci crestineste. minAnce lapte si derivatele Sd. lui, si triiasci in aer curat, si faci drumetii la munte, si nu consume alcool,si. nu fumeze,si. nu-si cheltuieenergiacu desfriul. Sunt oameni carela 40-50 de ani sunt nepurinciosi si merg la doctor, penrru ci gi-aupierdut sinitatea trupeasci. sufleteasci si printr-o viati. imorali. Avea o vorbi Pi.rintele: Poft" ceArea cl.nd e satisficutd e dulce, dar dupd aceea ddm fu urmdrile ei *hte gi amare. Despre harul duhovnicescal Pirintelui Arsenie nu avem nicio indoiali. A fost un duhovnic unic in tara noastrd.Nu admitea alternativi.cind era vorba de pic"t.. in predicasa ;i in sfaturilepe carele di.dea,Pirintele ri.spundea intrebi.rilor liuntrice ale oamenilor,incit ii auzeai spunind: ,,Pentrumine a zis asta,acum despre

78

Pdrintele Boca Arsenie

uSft.ntul Ardealuluh,

79

arita, nu seli.uda. Spuneaomului careveneaacolo pentru sfaturi,pentru invitituri, numai ceea erade folosduce-i hovnicesc. Era foarte severin glas.Cuvintele lui erau pitrunzi.toaresi fiecare cuvAntaveaun ingeles foarteadinc... Un apostol al neamului Cu binecuv6.ntarea inaltpreasfintitului Nicolae Bilan, Mitropolirul Ardealului, ParinteleArsenie a tinut predici ;i conferinge chiar si in sate,mai int6.i in Jhra Figi.ragului,apoi mai departe,in Thra Birsei ;i Mirginimea Sibiului si in alte localitali transilvinene,sfhtuind credinciosiisi preotii pentru imbunitigirea lor spirituali. Spunea:,,Misiuneapreotului este a saluaceetcese de poate salua,de a propouadui raspicatuoinyalui Dumnezeu, Cel tn Tieime,dupa Predania Bisericii, pe Hristos Cel cu Cruce, sufletelor;de a ajuta pe cei medincio$ sa semhntuiascd,de a-i scoate mijlocul raului, la mintuire". din Era ferm impotriva picatului, pe careil sancgiona cu severitate. Avea constiinta ci neamul romAnesc trebuie trezitla o viati crestini. I-Ineori,spunea frri ocolisuri,pe faga, fapteleoamenilor.ii certape oamenipentru picatele lor, dar ii ;i mAngiia: ,,Cht suntem infi;urayi tn tup, suntemdestul de legali tntr-o inyelegere trupeasca uieyii. Dar cdnd uomscapa a de muritorul acesta pe noi, atunci cu mArerecunoftinde uom mulyumi lui Dumnezeupentru toateincercarilela ld cArene-Asupuscdt eram in lume. Prin nrmAre,sa lungim uederea pina dincolo de zareaacestei uieyi,phna la cealahd imparafie,cd affil nu putempricepenecazurile uieyiiacesteia;i, neprincephnd-o aceasta pe prin cealabd,n-o putem

rdbda. Dar dacd o inyelegem cum este, una in legatuafa pe ar f de necajita,capatao ualoarz rd cu aha, atunci, oricit nepreyuitd. atunci seint,impk un lunu minunat: Omul $i iuhegte necazurile Sipe toyi cei ce-l necdjescindeosebi. De-acumcreftinul sta lini;tit pe conducerea Dumnezeu lui cd ;i uede oriceruce A uieyiisalee o marturie a iubirii parinte;ti a lui Dumnezeu. Orice cruce e o treaptd a fusdurhrgirii. Deci dacane tmparta;im cu Sf,intakrffi a Domnului, a ne imparta;im cu Thina lubirii supreme lui Dumnezeu, printre ahe d"aruri,are gipe acesta: ne cd imparta;ire care, prunceascaa uieyii la inyelegerea ridica de la tnpelegerea pe careo auet lisus, in temeiul cdreiaii tuntrm urmatori conuin$ ;i lini;tiyi, oricht de nelini;tita ar f marea uiepii de aici. gti.m Cine-i la chrtnd!" $tim Cui c-reden gi. Lumea il iubea si il asteptacu neribdare. Pirintele spuneari.spicat:Wn aremurigrele.$i a;a a fost. Tivilua noastri. ZiceaPirintele gul necazurilor trecut pestegara Arsenie:,,DAcdDumnezeuua uoi sa mincam din cazanul pentru ca celor fira Dumnezeu, uom minca gi din Acest*, ii oameniis-autndepartat Dumnezeu." i.tde-na pe oade meni si nu mai faci pacate, pentru a nu atrageminia lui Dumnezeu asupralor. Le spuneasi conceapi copiii in curi.tenie, rugiciune, cu post si spovedanie, meargi cu si ci la biserici., nu mai lucrezeduminica;i in sarbS.tori, si e marepicat si furi lui Dumnezeuziua Lui de rugaciune. lor, netinind seamade poOamenii isi fac r5.nduielile runcile lui Dumnezeu,gi atunci Dumnezeu ingaduie si ci pesteom, ca si ingeleagi estepe o cale vini necazurile cu gre;iti.,ca s-adepirtat de El cu viaga, faptele,cu rugi-

80

P,irintele ArsenieBoca

ciunea, cu cinstireaMaicii Domnului, a Sfintei Cruci, cu

prezenta SfbntaLiturghie, ci a uitat si se spovedeasci la

;i saseImpi.rtiseasci.. Izvorul Pirintelui Arsenie
in activitateasa de staret al Ministirii BrAncoveanu, ca organizator activititilor md,ni.stiresti, al Pi.rintele era foarte mult ajutat de credinciosiicare veneaupentru rugiciuni ;i sfatuii, ori numai si-l vada ;i si.-i asculte predica.Mulgi rimineau la mi.nistire citeva zile sau chiar siptimini ;i il ajutau la treburile gospodire;ti.A;a s-aamenajato gridini" frumoasi.lingi. stiregiesi s-a tras un fir de api curgitoare prin gri.dini. S-au adus pietre mari, cu caretrasede bivoli, si s-aufLcut mesede piatri ;i bi.nci de mesteacin;s-au planrat pomi gi flori. intr-o partea gridinii s-afrcut un mic lac in formi de inimi, la careau lucrat studenlii in 1946 si a fost denumit Lacul studenyilor. Acolo am plantat si eu o salciepletoasi., care a prins si existi si azi. Pirintele Arseniesi-a propus si faci o chilie sus,pe munte, la 1700 de metri, aproapede CabanaSimbita, un loc de retragere.penrru rugi.ciune;i meditaEie. MulEi credinciosiau sipat in piatri penrru aceasrichilie. Am sipat 9i eu, dupi. puterile mele. intr- o zi, am fost trimis impreuni cu o fati, Maria Stoia,si ducem m6.ncare muncitorilor carelucrau la chilia din munte. Dupi. masi ne-am dus sa culegemafine si, dintr-odati, s-a iscarun nor negru gi o ploaie puternici incAt n-am mai vi.zut pe unde si mergem.Nu se vedeala un metru. Atunci, Pirintelea strigatla noi, spunAndu-ne nu ne misci.mdin si

pdna trecenegura! La chilia de pe munte, Pi.rintelea caprarniste izvorasede api;i a fhcut un jgheabpe carecurgeaapa,o api recesi buni. A;a-i ca-i buna apa asta?mi-a zis. Atunci i-am raspuns: ,,Pirinte,eu;tiu de cAndmergeamcu tatil meu in pidure, dupi lemne, o fhntAniti aproapede chiliile cilugirilor, cu api tot agade buni'. i.rtr-o duminica dupi-amiazi,,duplce lumeaa plecat acasi.,Pirintele mi-a zis: Hai, Ionica, sd-mi arapi izuorul de caremi-ai spus. Ne-am dus la locul stiut, lingi cei doi fagi careexisti ;i acum, si i-am ariltatfrntA.niga. Pirintele a indepirtat cu mina frunzelede deasupra, curi.gat a bine locul gi a li.satapa si. selinisteasci., curgi la vale.Apoi si mi-a dat o bucigicade zahilr,a luat ;i Sfin;ia sa zahi6 s-a aplecatsi a biut: Ai dreptate,este fel de buna ;i rece la precum ceade la chilia de pe munte. De la Pirintele am invitat atunci ci dulceleigi facesetesi altfel simgigustul apei.La scurt timp dupi aceea, izvorul a fost amenajat gi, in zilelefrumoasede Duminici;i la praznice, preolii toti mi.ni.stiriigi credinciogii duceaula izvor. se De atunci, acelui izvor i se spunelzuorul P,irintelui Arsenie. SfinEirea viegii de familie in jurul izvorului erao poiani cu o paj$te frumoasi, curati. Oamenii seasezau iarbain jurul Pirintelui Arpe senie,care le vorbea din Pateric, din Wepile Sfnpilor, din Filocalie, din Vechiulsi Noul Testament. Noui, celor mai pi mici, ne didea bomboane ne trimiteasi.bem api;i si

acer ca roc,nu,::":':"y:'i!i,ur^,,,,,*,, 0,t),

82

Pdrintele Arsenie Boca

nSftntulArdealului,,

83

ne jucim. CAnd noi lipseam,le di.deacelor maruri sfaturi de convietuireconjugali.cresrineasci, pentru o viala -morali. ?e noi, pe copii, nu ne lisa si asistim la acele discugii. Ziceaci ne cruti urechile. spunea Le oamenilor cum trebuie adusi copiii pe lume, in credinti si rugaciune: Dacd ureyi preoli buni, aduceyi lume copii buni, pe din caresa iasa preoyibuni. ii indemna si fie buni si si se roagelui Dumnezeusi le dea conducitori buni, cu frici de Dumnezerr,cu dragoste tari si popor. de Pirintele se ocupa'gide copii. Cind termina cu cei mari, ne chemasi ne spunea povestisi legendedin Vieyile Sfngilor. imi aduc aminte ci. ne-a povesritdespreSfintul Efrem Sirul. Acesta,pe cAnd era inci. in lume, fiind intr-o cili.torie, a riltilcit drumul. itttr-o pidure a vizut o lumini, unde mai erau ci.tiva oameni, si s-a dus sd se adiposteasci acolo pini la ziud..Aceiaerau tilhari si, pe la miezul noptii, a venir potera, care ii ciura, i-a prins si l-au inchis si pe Efrem impreuni cu ei. in inchisoare, Efrem se friminta, stiindu-senevinovat:Doamne,de ce rn-ai lasat? $tii cd nu-s uinouat!...in vis i s-a aritat ingerul, care i-a zis:Nu te razurdtipentru cd e;ti inchis,adu-7i aminteceaiftcut cind eraicopil!S-agXndit s-atot gAnsi dit si si-aadusaminte ci odati a alungatvacaunei femei, a bi.gat-oin pidure si acoloau mdncar-ofiarelesilbatice. Femeiaa ri.masfhri. hrani penrru copiii ei. Despreacea gresealinu $da nimeni. Efrem a plXnspenrru greseala din copilirie si s-a rugar lui Dumnezeu si.-l scapedin inchisoare, Iigiduind ci. se va facemonah in ministire. Dumnezeu i-avLzutpi.rerea riu pentru fapta sivir;iti de cu mulgi ani in urmi. La judecati s-a constatatci el nu era tilhar si a fost eliberat.$i-a ginut promisiuneafXcu-

ti lui Dumnezeu, s-a dus la ministire gi a devenit unul dintre cei mai mari Pirinti ai BisericiiOrtodoxe. Sfiqq;ul Efrem Sirul ne-a li.sato rugiciune foarte folositoare,pe careo putem spune zilnic: ,,Doamne gi StipAnul viefii mele, duhul trAndiviei, al grijii de multe, al iubirii de stipinie gi al grS.irii in degert nu mi-l da mie. Iar duhul curigiei, d gandutui smerit, d ribdirii gi al dragostei diruiegte-l mie, robului Tiu. dga, Doamne, impirate, diruiegte-mi si.-mi vid gregalelemele gi si nu osAndescpe fratele meu, ci binecuvAntat egti in vecii vecilor. Amin." Prin pilda din viata Sfintului Cuvios Efrem Sirul, Pirintele Arsenievoia si ne spuni. ci mulgi sunt cei care zic cd.suferi pe nedrept,dar daci ar ci.uta mai adAncin viata lor, ar vedeaci pentru picatelelor suferi. Le spunea oamenilor: necazurile voastreostenigi. Cici numai prin ,,Pentru necazuriscoateDumnezeu pe oameni din intepeneali, din usciciuneavietii. Iar necazurile vor ustura tot mai te tare,pAni cAndvei ciuta si te timiduiesti. Cici iati ce pricini. are cu noi Dumnezeu. Nu cu noi, ci doar suntem fiii Lui, ci cu relelenoastre. Asupra relelor,a pi.catelor, flridelegilor noastre a atirni sabialui Dumnezeu.Necazurilevi usturi si din pricina lor vine apoi ;i usciciunea vietii voastre. Daci necazurile sunt pricina pentru carevenigiaici, apoi pricina pentru carevi le trimite Dumnezeusunt firidelegile voastre. Cum si scipi.m de sabialui Dumnezeu,careaterni.asupranoastri, saude picatelenemirturisite, cici pe acestea urmireste le sabialui Dumnezeu? Proroculsi impiratul David zicein

84

P,irintele Ars enieB oca

nSfantulArdealului"

85

Psalmul3l: Marturisi-uoiDomnuluiftrddelegea sipe mea data a ridicat pedeapsa pacatului meu. Ce tiebuie si facem? ne mirturisim toate ft.rideSi legile noastre frri nicio ascunderesi indati va inlitura Dumnezeu osAnda.$i indati sabianu va mai atinge viata ta. Si viei gi tu ce vrea Dumnezeu,si. te desfacide rele, cici Dumnezeu nu vrea si atArnein veac sabiaSa asuPra ra. Si zicem ci cinevaigi faceo nedreptate. in toate Tir privintele esti cinstit si'te trezestici o vecini, sotul, sotia ori unul din copii se ri.zvritesteimpotriva ta si-ti zice cuvinte de ocari.,cuvinte grele,care-tipitrund inima ca o sabie.$i nu pricepi ce poate fi, ba te cuprinde mAnia gi dai ;i ru cu o sabieasupraceluilalt, si asase ajungela vrajbi;i la lucruri slabe. Si ;tii ci nedreptarea aceea totqi nu-i o nedreptate, ci esteo nuia cu careDumnezeu iti aduceaminte de picatelepe carenu le-ai mirturisit. Si picatul e chiar cuvAntul acelazis de vecina,de sotul saude propriul copil, cuvAntcarere-asigetat la inimi. Pentru ci tu ai uitat si. mirturisesti preotului unul din picateletale din dnerere. $i Dumnezeuiti aduceaminte. Tir poate ai uitat c-ai inceput cisatoriacu stingul si apoi te-ai cununat. Sau ai lepi.datvreun copil ;i aceasra e mare fb.ridelege inaintealui Dumnezeu,chiar daci esti cununati. dupi lege. Sau poate ai os6.ndit sau ai gindit despre cinevaacela;icuvAntcareacum ti-e aruncatgiein obrazsi ai uitat si-l spui la mirturisire. Dumnezeu insi n-a uitat gresalele cuvinteletale sau si vrea si te spele,si te cureqe toate releletale. Dumde nezeune aduceaminte prin ceilaltide relelepe carele-am

fhcut. De aceea, toate relelecarei;i vor fi improscatein obraz,nu le socoti nedrepti"Ei, stai locului ;i cugefi: ci vreo gregeali asta?... N-am si eu ca spovedanie Si facegi curati, cum n-ali flcut in viaga voastri! Si pentru cel carete ociri;te roagi-te ca pentru un binefbcitor. Biruigi tiul cu binele, cici de partea binelui este Dumnezeu!" O lumini in intuneric in 1945,s-aterminat cel de-aldoilea rizboimondial noastri a venit tivalugul comunist.S-ainstasi pestegara Pirintelui ArsenieBoca urat un regim ateu gi activitatea nu erape placul celorcareau luat putereain Rominia. in la iulie 1945, Pirinrele a fost arestar Ministirea Bistriga la Rimnicu-VAlceasi Bucude Vilcea gi apoi anchetat regti,timp de vreo doui siptimAni. Am aflat de aceasti arestare am fost mihnit. La fel ;i credincio;ii carevesi Totugi, pini in 7948, neau la Ministirea BrAncoveanu. Pirintele Arsenie gi-a continuat activitateala SAmbita. Veneaudin ce in ce mai mulgi oameni. Parintele avea o atirudine corecti fagi de toati lumea, fbri deosebiri.La el, politicul nu aveace ciuta. El Nu se legade viagaomului, pe careo doreacrestineasci. spune cL en blind. Era sever,dar gtia si se poarte pot sincerla Simbi.ta.La inceput apropiatcu cei careveneau ii lua mai aspru. Pe urmi, daci igi didea seamaci sunt pulin derutagi,ii lua altfel. $i atunci omul ;tia si de ressfaturilePecarele primea.Nu pect,si sapuni in aplicare era,cum spun unii, foartedur. Era asPrudoar in predici, cind vorbeaimpotriva releloroamenilor.

86

P,irintele Boca Arsenie

nsfintul Ardealului"

87

Spunea: ,,De obicei,oameniinu seintorc la Dumne_ zeu decAtatunci cAnddau de primejdie necaz,insi cu ;i mult mai bine e si vii de buni voie la rosturile tale veg_ nice si nu rras de mAneci saupalir cu prdjina din urmi. Thina Poclingeie judecatamilostivi ce o faceDumnezeu

ristos Cel cu Cruce!

sensvietii, cum si-L urmezepe Hristos. imi amintesc

cruce,si ne ascundempicatele gi strigi.m in gura mare ce cruce grea avem de dus. Ne numim crettini, dar nb ducem cruceatirAg,fbcAndde rugineCrucealui Hristos. Noi nu am suferit ca Iisus, dar cirtim. Degi era nevinopenffu noi a dus-oflri cirtire. Chiar vat, El din dragoste daci suferim, nu uebuie si cirtim. Toate rebuie si le ribdim pentru mintuirea noastri, ci ;i Iisus Hristos a ribdat pentru noi ;i pentru mintuirea noastri. Nu estealti cale de ispigire gi de mAntuire a sufletelor decit Calea Crucii. Daci ar fi existat o alti cde, Dumnezeu ne-ar fi aritat-o pe aceea." BiSfintei Cruci de citre SfAnta Referitorla cinstirea serici, Pirintele Arseniene-a mai istorisit gi urmatoarea venit la mine un ;ef de secti, ca si discuintAmplare:,,,{. cinstim desprecredingi.Am luat ca subiectde discugie tirea Sfintei Cruci pe bazaSfintei Scripturi. Am vorbit cu el mai mult de;aseore. in celedin urmi a recunoscut are cinstireaSfintei Cruci gi a zis ci Biserica dreptate,iar El a refuzatgi atunci i-am eu i-am zis si-gi faci cruce. i domnul lui, cel cS.ruiaseinchini, esteun hristos spusc5. fb.ri. cruce,un hristosmincinos, estesatana". de Spuneatututor: ,,Ferigi-vi, muci.ri, de sectari,ci pragul. Hristos cel Si. ei vi duc in r5.ti.cire. nu le trecegi adevirat este Hristos Cel cu Cruce!"

Spovedaniagi Cuminecarea
Pirintele Arsenie m-a primit la spovedaniecind de aveam14 ani. Nu te puteai ascunde privirea lui nici cu cuvintul, dar nici cu gAndul,Pentru ci te pitrundea ci in agafel incit simgeai trebuiesi spui numai adevirul.

pe toate ciririle gi prin toate mijloacelesi scipim de

88

P,irintele Arsenie Boca

nSft.ntul Ardealului,

89

La spovedanie, Pirintele nu segribea niciodati. Avea multi ribdare ;i il lisa pe credincios spuni ror ce voia si el, ce era pregitit si mi.rturiseasci. la urmi inrervenea Si gi spunea: maificut fi ahele. Ai Asta de cen-o spui?... Astalahd de ce nu o arayi, cd ;i astaai ftcut-o?! $i atunci igi dideai seama ci le-ai uitat, ori ci n-ai vrut si le spui. ori Prin aceasta dovedea el estesi un cunosci.tor gAnse ci al durilor, ceeace pe mul;i ii uimea. $i nu mai indri.zneau oamenii si nu spuni tot ce aveauriu asupralor, fie ci era vorba de defecte,picare sau patimi. No uezi,pentru tnateasteanebuie sapldte;ti. Sapkte;ti cu suferinye,cu cAnon,pentru capacateletrebuieplatite. Nu bani k preot, ci osteneak.Voi nebuiesd ud schimbayi purtarea. Voi cautapi minuni aici, dar eu ud rogsd uaschimbayi purtdrile, ca asta ureaDumnezeu,sd ud schimbayi purtdrile, nu minuni. Pe oameni ii primea la spovedanie la impirti.sire, gi numai dupi o pregitire. El socotea mirturisirea mai importanti pentru credincios; caThini, ci ca lucraredunu hovniceascS. careparticipi. activ credinciosul.Spunea: la impartagirea actulprin cAre este omul ajungela dzsauir;ire. Mdrturisirea este mai indicatapenffu a te curdya. cea Dacd nu faci aceasta spouedanie toata inima, sincer,nu te din cureli. $i de muhe ori nu ;tii s-ofaci. I)e aceea si tinea pe oameni la ministire mai mulDe ii ginea te zile si le vorbeadesprespovedanie le ardtapicatele: si cum si le recunoasci, cum si le spuni..Dupi aceea, privind la faga i;i didea seama lor, dacl au inteles. Aveaacest dar al cunoasterii. Abia dupi aceastigcoala careheziii de primea la Spovedanie. Daci omul nu era pregatit,il mai lisa la scoald. au fost unii care,mincind doar p6.ine si $i api, stiteau la Simbata;i gaptesiptimini. Nu mergeau

acasi.Participaula slujbesi ri.mAneau acolo,la;coala.$i astanu seintimpla doar vara,ci si iarna,ci. aveamanastirea un cimin inci.lzit, cu priciuri. Pentru marea sa lucrare duhovhiceasci,Pirintele Arsenieera respectat togi preolii, dar unele idei mai de indri.znete,mai alescele privind viagain familie, n-au fost aprobatede togi. Ziceauunii ci s-agisit el si spuni De altceva decit in realitate. fapt, Pirintele voia si-i atragi pe oameni la o viagi de familie mai curati.,cit de cAt dupi. voia lui Dumnezeu,la o viagi sfrnti. Harul Pirintelui Arsenie picate, te inviga cum Cind vedeaci repegiaceleagi si.te lupgi cu obiceiul riu, cum si ceri ajutorul lui Dumnezeu.De fapt, patimile nu sunt altceva decit o repetare a picatelor. in momentul in careai reugitsi indepartezi obiceiul picatului, efti liber. Despreduhovnic spuneaci nu trebuie si. ingrimicarefacsufletulsi mai deascipiedici prin multe canoane, chinuit:',,Nu sunt bune nici multe si repetate spovedanii ci infig in sufleto adevirati pitimire, ca generale, acestea ;i cind celemirturisite nu sunt iertate- ziceaPirintele. Mi doaresufletulcAndvid riutate si incipiginare in om. Cind ii vid ci vin cu problemede trup, ci au certuri in familie, ci au judeci.gi multe de felul acesta, nu vin gi sau pentru mAntuireasufletului, pentru imbuni.tigire sufleteasci,pentru credingi,pentru dragostea Dumnezeu, de ci acestea sunt cele carele dau putere.Toati puterea;i mindria lumii nu sunt decat strimtorare si robie. Nu trebuiesi punem nimic in cumpini cu Dumnezeri'.

90

Boca Arsenie P'drintele

Despre harul duhovnicescal Pirintelui Arsenie nu avem nicio indoiali. Iati o intimplare Pe care mi-a po-vestit-oMaica Glicheria, ucenici. a Pirintelui Arsenie, careacum triiegte la Ocna Sibiului: ,,irrtr-o duminici m-am dus impreuni cu preotul Miron Mihi.ilescu de la Ocna la Mini.stirea Brincoveape SAmbitasemergea jos vreo 15 km. Pe nu. De la gara drum ne-a aiuns din urmi o cirugi plini de oameni. $i la ei mergeau mi.nistire. Cel caremina caii a zis:Hai sus in carula.Noi i-am zirici nu mai e loc, dar el a rispuns: Dacd-i loc in suflet,este in cdruya.Cu greu, ne-am suit. li Oameniistiteau;i cite unul in poalaceluilalt. Am ajuns la ministire. Sfinta Liturghie sefhceaafari. Curtea era plini de oameni. inci nu era fbcut altarul din pidure. La sfArgitulslujbei, Pirintele Arsenie a inceput predica. Deodati., a inceput o ploaie mare' care ne-a udat pe toli pAni la piele. Parintelene-a zis;Nu ua cd speriapi, Acela care ud udA ua ;i usuca'$i a continuat predica.Togi am ascultatcu mare atenfie. A cuvintat atat mult;i, in timp ce vorbea,Dumnezeua dat un soare de puternic incit, pe cind Pirintele a terminat predica, de eram toli uscagi, parci n-ar fi fost nicio ploaie"' La Mi.nistirea Brincoveanu,Pirintele a putut lucra cu toate Putereacu carel-a inzestratDumnezeu. Harul in Pirintelui Arsenie atrilgea fiecareduminici mii gi mii Erau convingi de oameni. Era o avalanside credinciogi. ci e un sfbnt al zilelor noastregi il ascultau. imi amintescci in cadrul unei predici desprerugiSfhnciune, la un moment dat a zis: Cine;tie rugaciunea Si tului ArhanghelMihail sdo spuna,cd efoartefolositoare. s-a uitat fix la o femeie.Erau multe muieri, dar privirea

ii era ru^ruorl!u:':K::' r*'r r, rr rr r"r,r)) atinti
te-ai mai rugat ld Sftntul ArhanghellToati lumea S:a-mirat cum de ;tia Pirintele de rugiciunea ei. La sfhrgitul slujbei,femeilecareeraucu ea i-au zis:Ce rugaciune;tii, leleAno? Cd Pdrinteletot k dumneatut uitat. Atunci ea s-a le-a spusurmi.toarea rugiciune: Dumnezeule mare,impirat;i ftri de ince,,Doamne, put, trimite, Doamne, pe Mihail, ArhanghelulTi.u, in ajutorul meu, casi mI apere vrljmasii cei vizugisi nevizugi. de O, Mihaile, mare Arhanghele,intAi sririror ;i voievod al puterilor ceresti,fii mie ajutor in toate: in boale, in strimbitigi, in mihnire, in pustiu, pe cale, pe api, in cilitorie, cisirorie, serviciu,;codi si mi izbivestede toati inseliciuneaceadiavoleasci.Iar cind mi vei auzi pe mine, robul ti.u, rugindu-mi giegi chemind numele tiu, gribegtespreajutorul meu ;i auzi rugiciunea mea. Asa,mareArhanghele, biruiegte toEicei careseimpe potrivescmie, mi. apiri si mi acoperi de cel viclean cu putereacinstitei Cruci gi cu solirile marilor Argangheli: Gavriil, Rafail,Uriil, Varahiil,Salatiilgi Egudiil ;i aleputerilor cerefti,totdeauna, acumsi pururi gi in veci.Amin". Aceafemeieerasoacra mea,Ana, mamapreotesei mele. Darul lacrimilor Petinerii careerauhotird.gi devini cilugiri, Pirinsi teleArsenieii trimitea si-;i completeze studiile.,,LaSimbita, nu primim decit oameni cu carte,chiar cu pregitire superioarf', le spuneatinerilor carevoiau si intre in ministire. Mitropolitul Nicolae Bi.lan previzuseca Ministirea Bri.ncoveanusi fie una de intelectuali. Pi.rintele

92

Boca P,irintele Arsenie

nSrt.ntulArdealuluir,

9i

Arsenieaveao singuri.atitudine fagi, toti cei careseinde Ministirea Brincoveanu.Asteptade la ei chinoviasgri.la Ji"fie corecti,si fie disciplinagi si-;i faci fiecaredatoria gi la locul lui, si slujeasci si.lucreze pentru Dumnezeu. si ca in 1946, dupi ce am terminat $coalade Cinti.regi ,,Dimitrie Cungan" din Sibiu, am venir la Simbita pe postul de cd"ntiretbisericesc, gAndulde a rimine decu finitiv acolo,ca monah.Aveam doar 17 ani ;i nu cunosteam prea multe despre viagacilugireasci. $tiam ci este o viagi deosebiti, de slujire a lui Hristos, si ati.t. Mama s-a bucurat de hotirirea de a merge la mi.nistire, mai alespentru ci Pirintele Arsenie,careera agade ciutat ;i vestit,m-a luat sub ocrotireasa.Nu pentru ci n-ar fi avut cu ce mi intretine.Thtal meu s-asupirat un pic. Voia si rimAn urmasullui, acoloin sat,mostenitor.Totusi, daca a vlzut ci nu oricine m-a chemat, ci Pirintele Arsenie, careera un nume, a acceptat;i am rimas acolo pe post de ci.ntiret. La mini.stire era o viati de rugiciune si munci. Rinduiala era aproapeca astlzl cu slujbele obisnuite: Vecernie,Utrenie ;i Liturghie, zilnic. Nu dupi modelul athonit, cu cele$apteLaude,cu slujbede noapte.Veneau mulgi credinciosi, multi mireni si Pirintele spunea: Mdi, ei nu pot sa sescoale ora 12 noaptea. la Slujbele se fr.ceau dimineatasi seara. Peste celor carerimAneaupe-acolo zi, le didea de lucru. Fie sipau in gridini, fie coseau iarba, fie participaula alte lucri.ri gospodiresti.ii integra si pe mireni intr-o rAnduiali.la mi"nistire. in privinta pravilei, a rugiciunilor, Pirintele avea o vorbi: ,,Voi ud rugali de Dumnezeusd ua dea una sau aha, sa ud implineascao dorinyd, iar El Se roagade noi sa

ne.schimbam purtirile. Adicd purtarea rea, negatiud,s-o schimbamcu uirtutea, cufaptele bune.Judecapi uoi, caregi de cine sd ascuhemai int,ii? Noi de Dumnezeusau Dumnezeu noi?!..." de La inceput, la mi.nistire se mAncafoartepuEin.Car_ ne nu se mAncadeloc. Pirintele Arsenie tinea un post sever:pAine ;i api. Nu mAnca decit pAine, seara.Nu minca nici cu ulei, mAncasec. Dupi un timp, a fhcut o cidere fizici ;i i-au spusdoctorii: Dacd nu tyi schimbi regimulalimentdr, o sacazi la pat. A ascultatde medici si a revenitla un regim alimentarobignuit. Uneori, Pirintele mergeape valeaSAmbetei, luni dimineara,cu Biblia in mAni, si stitea toati siptimAna pe munte, in rugi.ciune,sigur.Nu lua nici micar o p6.ine. $i veneasd,mbita acolo.Apoi slujeasi predica.CuvAntul de lui era pitruns de multi simqire,incAt nu o dati ii curgeaulacrimile in timpul predicii. Spunea: ,,Mdi, uoi ma rugayi safac minuni!Eu nufac minuni. Am uenitsdfacem minunea de a ascuhade poruncile lui Dumnezeu a le / tmplini. Aceasta ceamai rnureminune". e Vacantele duhovnicegti in 1946 si 1947, Pirintele Arsenie a organizatla SAmbita,in vacanrade vari, tabereduhovnicestipentru tineri, in specialpentru studengi,careveneaude la Bucuresti, Sibiu, Brasov;i din altepirti. Le rineaprelegeri. Ii invi.ga cum si seroagelui Dumnezeu,cum si seapropie de El, cum si-si schimbeviata penrru a fi plicuti lui Dumnezeu.Tinerii veneaucu tor felul de intrebiri, veneaucu nedumeriri, cu fri.mi.ntirile lor in privinta vietii spiritualesi Pirintele ii indruma.

94

P,irin tele Ars eni e B oca

uSfantul Ardealului,, Vremuri vitrege

95

irr rrar" lui 1947,a expusfragmente din Cdrarea im' pdrdgigi, carteasa capitali. Erau prediciastfel intocmite mai alesintelectualii: incit le puteauingelege omul a doua ,,A fost nevoieca Dumnezeu si creeze oari si, prin cregtinism,si-l faci in stare de aceasti Aceasti a si ingelegere redizare desivir;irii salepersonale. de la om ni desivirEireurmirita gi a;teptati de Dumnezeu s-arevelat,ni s-adat de model in persoanaclari ;i real5" El De a lui IisusHristos, a,Dumnezeu-Omului. aceea e Calea;i naturali, ;i supranaturalia desivi'rsirii." BrAncoveanu intre tinerii careau fost la Mi.nS.stirea ManoteologiStelian fost;i studengii in 1947;i 1948au lache ;i Leonida Plimideali. Pe Leonida l-am remarcat in postul Pagtilor,cind a cintat foarte frumos Canonul SfAntuluiAndrei Criteanul.Stelianavea;i el o vocefoarte frumoasi, incit i se spuneaCucuzel,dupi celebrulcinCuviosul Ioan Cucuzel.Amindoi sevor tireg bisericesc, 1949. cilugiri la Ministirea Prisloppe 14 sepetembrie Antonie, Leonida va deveni pesteani inaltpreasfingitul va primi numele Mitropolitul Ardealului, iar Stelian cilugarescDometie ;i va ajunge duhovnicul Mi.ni.stirii Rdmet din judegulAlba. Au fost mulgi tineri atunci la mini.stire. Unii au luat caleaci.lugi.riei,incit in multe Pirintelui ministiri au ajunsmonahi aflati sub inrAurirea de Arsenie,chemagi harul pe careDumnezeul-a revirsat prin pi.rintelenostru drag.Acel har sfhnt ne-alegat;i nu am cuvinte cu caresi explic aceastilegituri intre PirinteleArseniegi noi, cei carel-am cunoscut.

Dupi sfbrsitulcelui de-al doilea rizboi mondial, in RomAnia, prin violenti;i minciuni, eu sprijinulUniunii Sovietice,s-a insrauratregimul ateu comunist. Sute de mii de oameniau fost aruncari inchisori.in 1948,Piin rintele Arsenie Boca a fost retinut si anchetatla Figirag si Brasov. Veneaunoaptea,il ridicau;i nu-l mai vedeam. Aflam apoi ci e arestat.in '0"t" aceea inceput niste au ploi care nu s-au mai oprit, incAt lumea carefrewenta ministirea ziceacd. Dumnezeunu opresre ploaia din cauzaarestirii Pirintelui. MulEi oamenis-auadunatin faga inchisorii din Brasovsi strigausi.-l elibereze Parintele pe Arsenie,pentru ci e inchis pe nedrept.Numai dupi ce a fost eliberatau incetatploile. Pirintele s-a intors la md.nistire,dar era permanenr urmirit ;i un timp n-a avur voie si slujeasci.i;i didea seamaci nu va mai putea si-;i desfbgoare activitateade duhovnic. Ne putem inchipui ce era in sufletul siu! in noiembrie 1948 am aflat ci. Pirintele urma si plece de la Simbita la Mini.stirea Prislop,in Jhra Hagegului. Am primit aceastivestecu o pi.rerede riu, dar;i cu un sentiment de multumire, stiind ci Pirintele va lucra si acolo sprebinele credinciosilor. inainte de a pleca,m-a luat la o scurtdplimbare pe malul lacului si mi-a zis: ,,Md, Ionicd, uite, m-Am ostenitatiyia ani aici. $i-mi pare rau cd am uorbit de muhe ori in zadar, Pentru cd oamenii art ascuhat,dar au ficut tlt cedu urut ei. Am predicat degeaba. Acum uad ca ceeA am clddit in suflrtele ce " oamenilorseruineAzd. Avea un regret.Atunci, i-am rispuns: ,,Pirinte, ceea ce ati zidit dumneavoasrriin sufleteleoamenilor nu va

96

Boca Arsenie Pdrintele

nSrt.ntul Ardealuluh,

97

pieri niciodati'. Au fost doar citeva cuvinte de consolare, de incurajare,dar iati ci am avut drePtate.Dupi -mai muh de 60 de ani, cuvAntul Pirintelui Arsenie e viu gi lucreazi.insufletulcelor carel-au ascultatatunci la gi Simbita, dar lucreaziduhovnicegte in inima celorcare il descoperiacum pe Pirintele. Ca si-l scoati din vizorul securitigii, in noiembrie 1948, Mitropolitul Nicolae Bilan l-a dus la Ministirea Prislop din Jhra Hagegului.Ctitoriti in secolul 14 de Cuviosul Nicodim ceJSfingit de la Tismana, Ministipe preluati de greco-catolici la 1750. rea Prislop fusese o in toamna lui 1948, calugirii greco-catolici pirisiseri dupi revenireaunitilor la ortodoxie. Mai erau doar doi cilugiri care se ocupau cu cazanul de rachiu, adici flceaurachiu pentru giranii din imprejurimi. Pirintele le-a la zis ci pot rimine la ministire, cu condigiasi renunge flcut rachiu, pentru ci nu e o indeletnicireci.lugileasci. Au alessi ia cazanul;i si plece.Ministirea Prislopa gisit-o in paragini. Se apropiaiarna gi, dqi ii era foarte greu,a rimas. L-a luat cu el pe frateleNicolae Zahariede la SAmbita,viitorul ieromonah Nicodim, careare mormintul chiar lingi mormAntul Pi.rinteluiArsenie.Fratefbcuse scolade cAntile Nicolae eragi cintireg bisericesc, reti, ;i tAmplarde meserie. s-aupus amindoi la lucru. $i Prin pilda lui, Pi.rintele;tia Au reparatchiliile gi biserica. la si mobilizeze;i pe ceilalgi lucru. $i a fbcut din Minastirea Prislopo gridini a Maicii Domnului, o guri de rai: lac;i clopotni;i, de toate.Pe unde flori gi alei frumoase, a fost Pirintele, s-a cunoscut.Togi credinciosiilui merla geausi-l caute,incAtlumea ziceaci.s-amutat S6.mbi.ta Pirintele a fost si Prislop.Acestlucru a alertatSecuritatea

retinut de doui ori pe perioademai lungi. De aceea, la Prislop activitatealui a fost mai restrinsi. Era mult.mai retras.Stia ci e mereuurmirit. Cuvintul Pirintelui este viu

Multe cuvinte de folos ne-au rimas de la Pirintele Arsenie.Iati cAteva: Lini;tirea uneifurtuni deg,ind e mdrturisirea. Tiupul trdiegte dacae locuit desufl,et, sufletultdie;iar te dacae locuit de Dumnezeu. Fdrd crucenu e mhntuire. Cine Arecruceare prin cese mintui. Hristos cel adeuarateste Hristos cel cu cruce. Tbyicre;tinii sunt botezayi, nu toli semintuiesc. dar Dumnezeu mhntuieste nimeni cuforya. nu pe Postul esterenunlareala ceea tyi place. ce Rdul;i haosulnu sunt literaturd, sunt realitayicarei1i manhncdechilibrul. Fiecare ajungesa-L cunoasca Dumnezeu calea om pe pe lui unicd. Pirintele vorbeaoamenilordin suflet ci.tresuflet si ii cutremuracuvi.ntul lui. A lucrat cu o forti de neinchipuit pentru regenerarea neamului nostru rominesc prin credinti si viagi.curati. Lucra cu spor,pentru ci aveaun har deosebit, carediinuie si va diinui si dincolo de momentul p€ care ni-l dorim cu rolii, ca ParinteleArsenie Bocasi fie canonizat. fi risplata penrru lucrarea Va sfhnti pe carea desfl;urat-o in slujbaSfintei Biserici;i a oamenilot va fi risplata pentru toatesuferingele nedreptigile ;i pe carele-aindurat de la oamenii cei fhri de Dumnezeu.

98

Boca Arsenie Pdrintele

cu in discuEiile doamna preoteasi,ne intrebim adesea:Ce ar-fi fost daci Pirintele Arsenie Boca nu ar fi lucrat la Simbita zeceani, ci si fi stat 40-50 de ani?!'.. Cum ar fi fost poporul romin astizi, daci Pirintele ArseUnde ar fi fost nivelul de nie ar fi fost lisat si slujeasci?... noastri, daci timp de 50 de ani credinEiortodoxi in gara Pirintele Arsenie ar fi fost duhovnic?... Altfel ar fi aritat Si-i citim scrieCe poporul romin astazi. putem face?... rile gi si-i urmim invi;iturile, cici prin Pirintele Arsenie ne vorbe;te Dumnezeu. Lucrareaduhovniceascia Pirintelui Arsenie nu a ci fost omeneasci, dumnezeiasci.

Simion Gheorghili
Slobozia,Neamg

Ion-Costin MANOLIU

esteintre smereniegi neputingi? ,,Cedeosebire Rispunde la intrebare!"
acum Simion Gheorghi;i s-a mutat la celevegnice ciEivaani,'la aproape90 de ani de vieguire,ani pusi in slujbalui Dumnezeu,intr-o perioadi grea,cu bucurii ;i lui biruinge care au fXcut din cei asemenea oameni de cotituri pentru cei carevor si se orinduiasci pe Calea ci.tre Cer. + In tinerete, Simion Gheorghi;i il intilne;te pe Pr. Arsenie Boca, iar aceasti intAlnire va rimine incrustati cu litere de foc in inima sa.Ani de-arindul, de atunci, il va ci.utape Pr.Arsenie,pentru sfat;i povali. Din aceasti frumoasi conlucraredintre ucenic ;i duhovnic, Simion Gheorghigine-aistorisit c6.teva crAmpeie bucurie. de

100

P,irintele Ars enie B oca

nSfantul Ardealului,,

l0l

,,Tu,mi', ila de colo!"
necisitorit, si mi duceamla aduEu-eramin Brasov, Cit am fost concennareaOasteiDomnului din Brasov. la trat in armati, am gisit o femeiecaremergea intilnirile OasteiDomnului. Oastei.Eu nu gtiam unde e adunarea I-am spusci;i eu vreausi merg la Oaste.Cind aauzit cd, a un soldatcauti lucrurile astea, fost bucuria ei. M-a dus la intilnirile Oastei Domnului. Erau doi preogi acolo, credincio;i...Pe urmi, meramAndoioamenideosebiti, gAnd la adunare,intr-o zi, o alt| femeiemi-a zis: Du-te la MdndstireaSdmbatade Sus;i ai sa uezi acoloun preot, preamult, un om al lui Dumnezeu!Eunu am luat seama dar ea atAt de tare a stiruit, incAt mi-am spusci trebuie si ajung Ia Mini.stirea Simbita. De fiecaredati cind mi Pdi vedea,mi intreba Ei, nu te-ai dus? du+e, du-te, du-te! PAni m-am enervat,aga, i-am spus,cam supirat: Bine! gi Am samd duc!$i cum aveameu felul meu de a mi ginede fhgiduieli, duminica urmitoare m-am pregitit, am luat trenul din BrasovspreVoila, spre Fi.girag,;i am plecat spre SAmbita.Am coborit la Voila. Era iarna lui 1942. Am pornit-o pe jos. Merg cam trei kilomeri. imi vine in minte: Mdi, ceprost sunt cd am plecat singurpe drum! E iarnd, nu cunosc drumul!... $i imi veneasi m5.intorc indirit. Dar am statpufin si gAndulbun a biruit: Ceimi ua E;ti un netrebnic, omftrd cuuknt!Si am spune un femeia? plecatmai departe. Mai merg ce mai merg si intilnesc un om. il intreb: E departe pina h Mandstire?Dar ce cauyi la mdnastirelimi spune el. Uite-oacolo!...Si mi-a aritat muntele.Cred ci a fost un om tot din ista, flri credinti, lituralnic... Iar m-a pus pe ginduri si mi intorc indi-

r5.t.M-am oprit, m-am uitat in jur si am judecat: Mai, am uenitplnd aici, cum sd md intorc tnapoi?Md duc,-fe ce-o A fost ultimul gAnd.$i am plecat.Am frcut vreo f! 16 kilometri pe jos, pini la mini.stirE Am ajuns acolo. Era duminici. Slujba era dejape la jumitate. Am intrat si eu in biserici gi m-am asezat eu aproapede ugi. Pe si atunci bisericanu aveanici usi impi.ri.tegti,era numai despirtire,era inci. in constructie. Mi-am gisit un loc, la cigiva metri de altar. Lume multi. nu era. Mi. asezsi eu acologi staula slujbi. in timpul slujbei,cevas-apeuecur in mine, fh.ri si ;tiu ce. M-am simgit cu totul altfel de cum intrasem.Apoi am ascultatpredica si urma si se dea anafori si si ne miruiasci Pi.rintele Arsenie.PAni si inceapi si miruiasci, Pirintele se uiti citre mine. Avea ni;te ochi ca de foc! Tu, md, dla de colo!qi md.aratl.cudemeu. M-am intors si vi.d getul. Mai era lume in spatele cui i seadreseazi., cine aretreabi..Pentruci eu nu l-am cu intilnit niciodati, nu l-am vLzutniciodati. Ce si aibi cu mine?Seuiti iar spremine: Tu, tu, tu!Atunci am stat pe loc ;i am asteptatsi vorbeascimai departe.Ce deosebire este m-a intrebat - intre smerenie neputinya? Raspunde fi la intrebarelEu nu am putut ani de zile si rispund la aceastiintrebare. $i nici acum parci n-o deslugesc a;a cum ar trebui, cum e adevi.rat. Am stat si nu am putut si rispund un cuv6.nt. mai intreabi inci o dati, aceeagi Mi intrebare: $tii tu cedeosebire tnte smerenie;ineputineste yd?Rdspunde dumneata,dacdpoli, la intrebareaaceAstt. Iar am rimas frri glas,ca mut. Cum yi-a; spuneeu tie ale tale - continui Pirintele -, da, nu pot de lumea astadin bisericd!C)tnd auzit cuvinteleacestea, s-aflcut inimi am ma cit un purice si mai bine a; fi intrat in pimint decit

102

P,irintele Arsenie Boca

"Sftntul Ardealuluh,

103

si stauin faga Pirintelui. Aveanisteochi ca de foc!Totugi imi vine in minte o curiozitate.Ia si stau pAni la urmi, +i vid cd-mi spune!...M-am dus gi m-am miruir, mi-a dat anafori, ;i m-am intors la locul din care am plecat. Au trecut fiecare cam 20 de persoane si, ca mAnatide o putere,toti au ie;it afari. Am r5.mas Pirintele si un eu, biiat cu un an mai mic ca mine, in biserici.Mi-a luat grimada pe care o aveampe sufletul meu, mi-a zvirlit-o in fa95., ca;i cum ai zvirli o grimadi. de murdarii pe cineva: Uite, md, ceaificut tu!'Sdnu maifacilCAnd am auzir asa, m-a podidit plnnsul,am iesit afari din biserici si m-am dus la un loc mai dosnic,m-am pus pe genunchisi am fhcut - imi aduc aminte - urmi,toarea rugiciune: ,,Doamne, Tu, Care cunosti cele ascunse oamenilor,tu ;tii ale cit sunt de picd.tos, mi s-aspusror adevirul, ror ce am ci fbcut!lga cum a zis samarineanca MAntuitorul: Mi-a de spastot ceamficutlAjuti-mi si nu mai plec de aici a;a cum am venit! Schimbi-mi, Doamne, inima, toati fiinga mea,ajuti-mi si pot trdi si implini voia Th ceasft.nriJ" ,,Doamne, daci exigti, arat5.-mi calea adevi.rati gi voi merge pe ea toati viaEa!" Dar inainre de asra,inci inainte si ajung aici, ajunsesem inu-o stareci., dupi. ce am cunoscutcredinrade la Pirintele Iosif Ti'ifa, in LucrareaOastei,eu nu am tinut asacum cereaPirintele, ci daci.vedeamun baptist, eram gi eu baptist,daci.vedeamun adventisr, eram si eu adventist... Erau sectele care pitrundeau atunci in tara noastri..Daci era un sectar, eram si eu sectar. iubeam ii asape tori carepureausi ne spun5. Cuvint din Evanun

moari in capul meu, ci nu ghelie.Pini la urmi sefhcuse mai puteam deosebiacum Adevirul, ce esteadevirar;! ce nu. $i am pus genunchii la pimint. Nu m-am l5.sat a;a, stipenit. Nu gtiam ce si mai inteleg, care credinti e mai buni, adevirati. Am pus genunchii la pimA.nt ;i am zis: ,,Doamne,daci exigti,arati-mi caleaadevirati si voi mergepe ea toati viaEa!" infior si acum de aceste Mi cuvinte, pe care le-am rostit in rugiciunea aceea. am Ci ajunssi mi indoiescgi ci existi Dumnezeu.Dupi aceasta s-a intimplat intilnirea aceea femeiacare,pAni la cu supirare,a steruit de mine si merg la Pirintele Arsenie, la Simbita de Sus.Acum vedeameu cum mi-a ascultat Dumnezeurugiciunea.Nu m-a lepi.datgi m-a aduspini la starea Mi-a implinit dorinta, si vid un om al aceasta. lui Dumnezett caresi imi arate calea.Am zis: Donmne, sunt un pacdtossi un ticdlos,dar iyi mulpmesc cd m-ai adus pina aici!M-am ridicat de la rugd.ciune. tebuia si plec, si mai merg 24 de kilometri, pAni la Figi.ra;, prin vreo trei comune,si.prind trenul, ca si mi intorc la Bra;ov. Eram acum in serviciu,nu puteam si intArzii. Am mulgumitlui Dumnezeu. ii multumesc;i acum,pen$i tru toate cite aficut cu mine, ci eu nu implinisem ce imi cerea credinga buni;i stribuni, ci dunecasem alte cea in pirEi, in alte ciriri, pini pierdusem cS.rarea curati, care mergecu adevirat la Dumnezeu.$i slavi Lui! M-am tot dus mereu pe urmi la Mini.stire. Cind aflam prilejul, mi duceam.Daci nu am fost de vreo sute de ori aproape, m-am dus niciodati! $i indemnam;i nu eu pe algii, gi aceia,la rindul lor, pe algii, ;i ne ajutam, stiruiam unii cu alfi.

104

P,irintele ArsenieBoca

Ardealulub' "Sjh.ntul

105

,,Eu nu fac slujbi de mintuiali, -

ci de m6.ntuire!"

Am plecatatunci acasi.Cu alti ocazie, alegea Pirintele la spovedit.Era iarni si lume multi nu era.Alegea patru-cinci cel mult penrru o zi intreagd.Eu nu fac slujba de m,Lntuiak - spuneaPirintele -, ci de mintuire! $i am asteptatsi eu o si.ptim6.ni si-mi zic| si mie Vino ;i tu!Abia termina, de la noui dimineata,cind se rermina utrenia, pini seara, vecernie,abia termina de spovela dit trei-patru, rar cAtecinci. Cu deosebire didea cite ci un ceaspentru masi. $i apii venealume de prin satesi aducea prescuri.CAteun kilogram, c6.te doui... Pirintele Arseniele lua si le impi.rgea. Rupeasi didea: Na;i yie,na yie!PAinesi api. erau indeajuns.Am ajuns ;i eu, dupi ;i o sipti.mini,, adici sipti.mina cealalti, si mi cheme si pe mine Pirintele. Api.i m-a luat de la inceput.Au trecut cam vreo doui ceasuri. le spunea, parci le citeade Mi de undeva.Parci inima mea era o cartedeschisi., careera in scrisi toati viara mea, cu roare picatele mele.Ai ftcut li cutare,fi cutare... Pe urmi., dupi ce a terminat, mi-a zis Te pregatesti pennu impdrtd;anie la Adormirea Maicii Domnului. Mai erau citeva luni bune. $i am asreptar, si am tot asteptat,si m-am tot dus, si am tot venit, pini a venit si ziua aceea.' intreabd: ,,!i-e dor de Sfdnta Mi Impartd;anie!" ,,Mi-e dor Pdrinte!..."Nu mi mai impirtfuisemde nu;tiu cind. Apoi, slavi Domnului, am fost atAtde luminos,de linigtit, de bucuros... Nu am putut mentine mereuacea stare.Dar mila lui Dumnezeum-a purtar prin toate.Nu mi pot liuda ci am slujit ceea am fost datorsi fac,dar mulgumesc Dumce lui nezeu pentru toatelucrurile.Ci gi cind am cizur in vreun fel si mustrarea mi-a fost tot sprebine;i sprebucurie. Lui

Pirintele,prin fel de fel. L-au arestat, A trecut,si.racul 1989 a fost inmormdhtal-au chinuit!... Pe4 decembrie rea.L-a chematCeausescu mi-a spus;i mie cineva-, si i-a spus:Mdi popd, tu ltii lururi ctre szuor tntimpla mai mine?Si a rispuns Pi.rintele: tirziu. Ce imi spui despre Daca ua spun, md omoriyL Dacd nu ua spun,tot ma omorlpi. Atunci mai bine ua spun. Veyif tmpu;cayiamindoi k zid. Cind a auzit Ceaugeasca zis citre gardieni Luapi-l ,a ;i faceyi ce ureli cu el! L-au chinuit pini l-au omorit! Ce i-au pus in circi... Cumpirase Pi.rinteleArsenieo casi a la Sinaia.Ei au spusci de aceea cumpirat Pirintele casa in Sinaia,pentru ci are legituri cu partizanii din mungi. Nici vorbi nu a fost, pentru ci el nu a flcut niciodati de politici. NeavAndce scoate la el, l-au bitut pini cind a murit. Pe 4 decembrie1989 a fost inmormintarea, pe 25 decembrie, acelagi au fost impqcagi Ceaugqtii. an,

,,Vatrece tivilugul ro$u pestetoati fara"
Eram odati, in'43. Armatele noastreerau cine gtie unde iri Rusia.Si vine Pirintele Arseniela Bragovgi gine de Numai opocainya sincerd, la tot o predici. $i spune aga: ce poporul, ua mai face sa intoarcemceeA seua abatepeste tdualuyar,i!$ia adiugat, dupi o pauzd.micl:Dar ua trece gul ro;upestetoatayara. Astaa fost in 1943, cAnd armata Cine se gAndeaci se vor intoarce era departe-departe. A inapoi, pini la Iagi,armatelerusesti? fost o vinzare in armatagermani gi s-aajuns unde s-aajuns.$i agaa fost. A fost inci o incredintare, deplini, asupramea,a tot ceea ce seintimplase cu mine pini atunci, cu privire la tot ce ne invitase pdni atunci.

106

P,irinteleArsenieBoca

Pi.rintele Arseniea fost un om al lui Dumnezeupentru tara noastri", pentru poporul nostru, pentru Biserica noastri. Slavi Domnului, El mi-a frcut parte de oameni sfinti in viaramea.$i nu gtiu cum voi rispunde in faga lui Dumnezeu penrru toate cAtemi-a dat! $tiu gi mi. recunoscci sunt un biet picitos, mai mult ca toti, insi daci nu a inliturat pe toti picito;ii cAgiau venit la El, poate nici pe mine nu mi va lepida. Pentru cd e mare lucru si. fii lepidat de Dumnezeu.Sau chemat de El. El cheami. pe togi, dar nu to;i il primesc.Unii seleapidi de El.

BogdanJuncu Figirag,jud. Bra;ov

RomeoPETRA$CIUC

,,Eu nu pot si-i spun acestui minunat om al lui Dumnezeu altfel decAtaga: Sfintul Pirinte Arsenie Boca!"

A pierdut o familie, ins5.a cAgtigat Cerul Pe domnul Bogdan Juncu l-am intilnit undeva in miez de iarni, intr-o dupi-amiazi.cu multi. zLpadl, fulgi in jurul sale guraliede alb. infoaierul cisugei din Figilag, unui semineupilpiind a bucurie, BogdanJuncu mi l-a cum puaduspe Pirintele ArsenieBocaatit de aproape, reusesc o faci... tini credci. si Si aceasta, pentru ci Bogdanstie ci Pirintele Arsenie - Sfrntul, cum cu atit mult drag ii spuneel -, de Acolo, de unde e, orAnduiemereudor qi binecuvintarecitre fiii si.i duhovnice;ti.

108

P,irintele Arsenie Boca

Pe Pirintele ArsenieBocal-a intilnit, prima oari, in 1983. Si aceasta, dupi un cumplit necaz, carenimeni in -si nimicnu ii mai puteauaducelinistirea.BogdanJuncu era un tinir plin de viagi, cu principii sini.toasegi bine consolidate. Teleormineande loc, cu tatil ofiger in cadrul Ministerului Apiririi Nationale,ajunge- cu lucrul tatilui - in Figirag. Aici se cisitore;te gi, la pugini vreme, in ciminul lor se ivescdoi copilasi,carevor deveni de acum sens;i deplini.tatea familiei lor. Din cAnd in cAnd; foarte rar, de altfel, lui Bogdan Juncu ii plicea si iasi la vini.toare.Avea permis penrru purtare de armi si, cind simteaci grijile il nipidesc cu totul gi aveanevoieacuti de a scipa cumva de ele, de a se elibera,oarecum- micar pentru o vreme, cdt si se remonreze pentru a-sireluaviata in forgi -, mai obiqnuia si selini;teasci.iesindla vinitoare. Intr-una din zile, ii spunesofiei:,,LJire, fati dragd,, tu, eu in ziua curareimi iau liber. Te rog frumos, daci vrei, ia-gigi tu liber si stai cu copiii pini seara, cind vin eu de la vi.nitoare. Daci se poate...",,Da, cum si. nu! Se poate!", ii rispunde sotia. ,,Domnule - i;i continul BogdanJuncu povesrirea -, plec in ziua stabiliti, la ora cinci dimineatd,gi mi-am propussi rim6.n asa, prin pidure, pAni pe la patru dupimasa.N-am putur si stau pini la patru insi! Daci mi intrebi de ce, nu por si-;i spun! Cert esteci am simtit in toati, fiinta mea,flri si pot si imi explic de ce, ci trebuie si mi intorc acasi.Nu stiam de ce - ci timp aveam, vremeaera foarte buni. $i m-am intors acasi., in loc dar si ajung pe la patru-cinci,la ora 12 amfost acasi.No, si atunci,domnule, astepram copilasul.Unul dintre ei, feti-

109 . .,,SftntulArdealului,) \a, careera mai mici, aveaobiceiul ca, atunci cind auzea ci se umbli Ia usi, si fugi gi si strige: tati, tdti, tatj!$tia ci vine tati... De dataasta,nu am mai auzit tati, tdti, tati. am u$o. casa vraigte! .., era Mobilierul era $i, cA.nd deschis luat, copiii nu mai erau niciieri. Mii, omule, dar ce o fi in casamea?Dar unde sunt copiii? Unde esteea, solia? Nici.ieri!Am inceput si tremur, ci mi gindeam la toate ororile posibile!Undeva, in cameramici sau dormitor, era usaaproapeinchisi. si zic: Doamne, fereye, oArecurn o gdsesc?!Md sd o uddacolo,moarta?lTotfelul de prostii duc imi imaginam...Deschid ugaincet-incet.Nu, nimic, nimeni! Doar un plic pe masi, o scrisoare lisati de mama copiilor, prin caremi ingtiingacd. plecat,ci ce o fhcut o a ficut bine si si nu mi duc dupi ea.Ea eradin Brasov. Eu tremuram tot. Zic: Mdi, dar de ceaficut-o? C-aficut-o, A ficut-o, dar de ceaficut-oil Domnule, tremuram tot, de parci. eram bolnav de parkinson! Si nu ex^gerez citnd zic asta.Eram asa,cum sizic, pierdut!" Nenorocirea eta cu atat mai mare cu cAt, pini loc atunci, niciodati, in familia lor, nu avuseseri certuri, situatii grele,caresi o poati determinape sofie si ia o asemenea decizie. birbat in toati firea - gi nu mi-e rugine ,,Mergeam, si.zic:zic, domnule, ci astaam fost, prin aceasta tream -, ciutam strizi lituralnice, si nu mi inti,lnesccu cut! Bogdan.Stiteam pe dig, oamenii,isi continui istorisirea pe lingi Olt, plA.ngeam mi intrebam gi il intrebam gi pe Dumnezeu: Doarnne,de ce mi s-a intkmplat mie asta? Pennu ce,DoArnnei plingeam cAndmi intrebam. $i Eram intr-o tulburare sufleteasci extraordinari., cu atat mai mult cu cAt,repet,intre mine gi ea,mama copi-

I l0

P,irintele Arsenie Boca l-am vizut pe Sfrntul Pirinte cd.faceun semn cu cap_uJ, mL antd,pe mine cu degetul ;i zice:Md', tu, ala de acolo, uino aici! M-a aritat pe mine si m-a chematla el! Domnule, m-am trezil. imi bitea inima in moalele capului!Agatri.isemvisul de real,incit nu am cuvinresi iti povestesc! Vin acasigi ii spun mamei: - TiJ, mami, eu l-am visat pe Pi.rinteleArsenie ci m-o chemat. $i eami. intreabi: - Dragul mamei, cum zici ci l-ai visar,ci. tu nu l-ai vizut in viaEa ta?! eu ii spun indati.: $i - No, stai si-ti povestesc cum l-am visar. $i-i spun cu lux de ami.nuntemamei: - Uite, mii, mami, ariltaaga, aga, aga, avea costum un maro pe d6.nsul, ochelaride vederecu rami auriela ochi. mi-a zis aga: Md', tu, dla deacolo- nici micar nu griam, $i la vremeaaceea, cum se adteseazi. Sfbntul persoanelorcu -, uino tncoAce, carevorbea md', uino aici! Mama, dri.guga, inspirati de Dumnezeu - far| gregeali spun -, mi-a zis aga: - Dragul mamei, daci e aga,ne urcim in tren gi plecim. Si gtii ci Pi.rintelete cheami... Ci nu intotdeaunail g5.seai. multe ori mergeaigi De te intorceaiinapoi acasiftri si fi vorbit cu dinsul. Domnule, ne urci.m in tren - n-am mai intrebat pe nimeni de-l gisim, de nu-l gisim - gi mergem. No, dragul meu, eu iti spun gi rlspund inaintealui Dumne-

ilor, nu a fost niciodati vreun conflict, nici micar verbal, in asamisuri, incdt si o determinesi plecede acasi.. Cu atAtmai p-ugin chestii...Nu aveamde la cine si.cer un alte cuvint de intirire, nu aveampe nimeni caresi-mi spuni. ce si fac. Eram pierdut cu adevirat! pini uorbit cu "m unii, cu altii, cu preoti, cu oameni..., cum si spun eu?! Cu oameni inteligengi.Fiecaresi-a spuspi.rerea lui, dar nu m-a linigtit niciunul."

cu ur .,r,,:,Y:,' :l"0.,.,",,, cap u, J,K',: o, il,l

ce podtes,i-mi zica omul ak mai mub decdtmi_auzis aStia cu cAre discutatpdna am acumi$i el zice:Mai, nu ai nimic depierdut. Du-te, m,i!$i zic: Bine, mai, bine! Nu m-am dus gi am gi uitat: ce si mi duc?!Nu mi duc, domnule, la nimeni! Ci la cXti am fost, nu mi_a zis nimeni cevaca si se linisteascisufletul meu. Si_liau martor pe Bunul Dum.nezeu tot Cerul ci., deginu_l vi_ si zusemin viagamea pe Pirintele _ subliniezasta_, intr_o noapte,l-am visat. Si iati cum: se Facea intram intr_o cd. cameri mare.in ."m.." aceea, plin de lume si in faga era tuturor era Sfrntul Pirinte ArsenieBoca,iar .,., .r"- .ri_ timul. Abia intrasem.$i din multimea pe careo vedeam eu acolo, voiam si-l vi.d pe Sflntul pirinte, si vi.d mi_ car cum arati. Le vorbeaoamenilor,dar nu stiu ce. Stiu doar ci le vorbea.Si, la un moment dat, eu, ciutAnduJ

ll2

P,irinteleArsenieBoca

nSfantul Ardealului"

I 13

zeu gi a Sfhntului Pirinte Arsenie Boca de ceeace spun: exactca in visul meu a fost Sfrntul Pirinte in Biserici la DriganeasJu!Diferengadintre visul meu si realitateera ci in visul meu fusese cameri.foarte mare, nu o biserio ci, iar in realitateerabiserica. Dar Sfbntul Pirinte era cu costumul acelamaro pe d6,nsul, carel-am visat eu, cu in rama aceea aurie, cu carel-am visat eu... Domnule. am rimas uimit, perplex,de asemanarea formidabili, pdni la celemai mici detalii,dintre visul meu si realitate! acum Si igispuncevacarepe unii,'probabil, va surprinde: nu ii eu am vi.zut niciodatl un om atAt de frumos ca Pirintele Arsenie!Domnule, sunr birbat in toati firea, dar n-am vizut niciodati un om ater de frumos!Am vi.zut oameni frumosi, amvlzut femei frumoase,birbagi frumogi, dar ca Sflntul Pirinte Arsenie n-am vizut niciodatil $i mi simt obligat si mi explic intr-un fel: nu e vorba numai de frumusegea ca om. Avea o frumusege adAncul lui in lui, care emana in afaralui si se completa cu frumusetea chipului siu ;i a structurii lui de om. Era cevacare, pentru mine, om de lume, era pesrea;repri.rile mele de a vedea,de a intilni. Extraordinarde frumos! $i aveani;te ochi Sfintul Pirinte... Distanta dintre mine si Sft.ntul era de o jumitate de metru, deci l-am vlzut foartebine. $i, domnule, nu mi mai si.ruramprivindu-i ochii care, intr-adevar, erau cum sespune- dar pe drept, domnule! - ci, daci-i vezi o dati, nu-i mai pogiuita niciodata!N-ai cum! Nu numai ci era albastrulila pe carenu stiu daci cinevail poatedescrie adevirat in realitate, cu carevedea dincolo de tine. Un albastrupur, un albastrucurar, mdi, oameni buni. Si acum vi. spun ceva- arenliela ce spun! Fiind atit de aproapede dinsul, nesiturAndu-mi sd-i

lui privescfrumusegea de om, mi-am zis cevain mintea mea. Domnule, in mintea mea! Pirintele privea undevasus, intr-un colg al bisericii, dar cu o privire rugitoare. Nu pot si descriuchiar exact,dar vi. zic cum m-a dus pe mine mintea atunci. Pirea ci se uiti la cevaextraordinar, la cevace numai el vedea,astfelincit in mintea mea mi-am spusa;a: Precis searatd acum ureunSfint sauurei un ingerParintelui ;i il tn;tiinpeazaca l-am uisat/ ca m-a Pirintele zimbeqte,se uiti tot sus,acolo, si zice chemat. mie: tare,in auzul tuturor, dar adresAndu-mi-se - Nu, ma', mi uit asa,ca pictorul, mi! Deci eu numai am gindit-o, gi el mi-a rispuns tare, in auzul tuturor. Sigur ci m-a luat cu fiori, ci gtiam ci mi-a zis mie, ci era in fagamea, chiar daci nu se uita atunci la mine. A mai stat putin, se uita tot acolo,sus, in colgulacelaal bisericii,dupi carem-a privit pe mine. $i a fhcut un gest carea uimit pe toate lumea,pe mine si mai mult chiar, pentru ci lumea vorbeain spatelemeu, auzeamatatea glasuri care spunea:u Uite, dmga, cum il tine, uite, dmga, cetiface!Eu mi minunam de minunarea lor, a oarirenilor: Mai, dar ceseminuneazdlumeaA;a, cd, Pirinte i;i luasemAila urma urrnei,cefmi face?!Sfhntul nile salesi si le pusese mAinilemele,asa,de la umeri pe jos, si nu si-o dat drumul, nu si-o luat miinile salede in mele pina nu o terminat si-mi spuni tot ce o pe m6.inile avut de spusreferitorla viata mea. $i a zis asa,in timp ce,cum !i-am spus,tinea miinile salepe miinile mele: - No, mii! Care e baiul? Domnule,inci o dati;i pentru a nu;tiu cita oari iti spun: nu mi situram sa-lprivesc,nu mi situram si vid

ll4

Boca P,irintele Arsenie

nSrt.ntulArdealuluh,

ll5

extraordinari! am ziseu,in minSi chipullui! Ochii aceia DoAmne, ce teamea,inainte de a mi porni si-i povestesc: Ar ochifrumi;i are Pdrintele! Frtrebuit si-mi fie destul ca si-mi dau seama Parintele ci gtiece gi.ndesc, Pirintedar le zimbestesi zice:Md! qi iari mi lua asade miini ;i mi friminta in mAinilesale. Lumeaiarisi seminuna... Fac aici o precizare care e musai si o fac, chiar pe daci ar surprindeintreagalume! Pirintele mi-o zis aga: - No, mi, spune,mi, caree baiul? Dar, inaintede a milua pe mine lavorbit, la sfhtuit,o vorbit cu o femeie.O vorbit, vorbavine. O moldoveanci. Mi-am dat seamaci e moldoveanci,pentru ci. mie imi plac moldovenii aga,in graiul lor, dupi dialect. Femeia aceea scoso fotografiedin pogeti, i-a dat-o - era fiica o -;i i-a zis: ei - Pirinte, uitaqi,astae fata mea.Ce si fac?Si o mirit sausi nu o mirit? Ce zice;i? Dar Sfbntul, ca din tri.snet,a strigat: - Iesi,mi! Drumul! Eu nu suntvrijitor, nu sunt ghicitor! Pe moment, atunci, n-am ;tiut de ce o avut reaclia astaSfintul Pirinte. Abia mai tirziu mi-am dat seama de ce i-o zis aga.Siracafemeie,in negtiintaei sau in pugina ei gtiinqi, de acolode unde venise, le-o fi zis consi.tenelor ei cL: Uite, ma duc la ghicitorul ala, la urajitorul acela, sd-mizica ceua defatd... Sigur ci gi eu plecasem acasicu o fotografieunde de eram eu, mama copiilor gi copilagii,ci agami sfituise mama. Dar, vlzA.nd i-a spusfemeii de dinainteamea, ce mi-am zis Nu i-o ardt pennu nimic tn lume, ca ma da Si pe mine afara! Si ii spun:

- Pirinte, uitagice am pitit: m-a lisat sotia,a plecat de acasiin lipsa mea,mi-a luat lucrurile...Mi-a lisat.ulrin plic pe masi cu o scrisoare care mi ingtiingaci. ce a ftcut a fhcut bine;i si nu mi duc dupi ea.Ce si.fac? Ce mi sfituigi si fac? $i Pirintele zice: - Da, mii, ce gi-ozis gie,mi.i, inainte de a pleca? - Pirinte, ea tot imi spuneain ultimul timp ci e sii-am rispuns eu. tula de viati, dar nu gtiu de ce ziceaaga, - Mii - zicecitre mine -, n-ai tu la tine o fotografie cu ea? Aga,mii, numai aga o vid, mi, ca pictor, mi. si Pii, cind m-o luat aga, i-am dat-o, degiinainte avusesem acearelinere ci, daci i-o arit, poate mi di gi pe mine afari, ca pe femeiaaia.Totugi,mi-am fbcut curaj gi, la un moment dat, i-am zis: - Ba da, Pirinte. - D5.-o,mi., incoace. Seuiti.. $i ce gi-azis,mi? - Ci e situli de via;i. Dar pricina pentru careo plecat nu o stiu. $i Plrintele, dupi ce o privit bine fotografia,intens de tot, vreo doui-trei minute, mi-a zis: - Minte, mi, minte! Astea-sdoui femei cu mintea goali. Si stii care? Api"i clar ci nu aveamde unde si ;tiu, ci femeieera numai ea in fotografie. - Nu gtiu, Pirinte. - Ea, mi, gi cu mi-sa. Dar lasi.,mi, ci va veni o vreme in careva da socotealipentru tot ce a flcut. inainte de a-mi da fotografiainapoi, imi ziceaga: - Mi. seva imbolnivi. mi. riu de tot!

116

Boca P,irintele Arsenie

nSfintulArdealului"

Il7

Mi-a dat fotografia inapoi, m-o luat din nou de mAini si o inceput si-mi spuna ce si fac cu viata mea si cum si fac cu viaqamea." L-am intrebat pe domnul Bogdan,pesteani, ce mai measoties-arecisitorit de doui ori. sdede sotie.,,Fosta De la to;i birbagii a luat biti.i cumplite. Stiu ci. nu este bine deloc." ,,Lasi, m5.', principiile, tu asculti. ce spun eu!"

l

Imediat dupi acest episod,Parintele Arsenieii spune i domnului Juncu: $ - Mi, vezi, si nu cumva si te apuci si bei! ,,Ei!Eu beam,cum si.zic,ca omul...,un paharla cine stiece eveniment;niciodati nu am fost un incr6.ncenat in biuturi, isi continui"el povestirea. Dar eu, mai sigur,aga, mai sfhtos,de data asta,am zis: - Pi.i, Parinte,eu nu beaudin principiu! Dar el mi-a spus: - Lasi, mi, principiile,tu ascultice spun eu! Bun. Am venit acasa. aproximativvreo doui.luni La dupa aceea, spre mirareamea, ci spre implinirea cunu vAntului SfAntului;am inceput si, beau... Eu, care nu beam!O berepe zi, doua, trei, patru, pini. la.marea persupapa, formanyade cinci beri pe zi. $i inci imi mai cerea ci mai voiam si.mai beau.Pini intr-o dimineati... intt-o dimineati de iulie a anului 1983. Dragul meu, niciodati nu mi-am propus si mi. las de biuturi! Domnule, niciodari! in diminearaaceea iulie 1983, de insi., eram treazlumini. Un lucru foarte ciudat pentru mine: cu o zi inainte nu biusem, desipAni.atunci beam

in fiecarezi. $i am auzit glasulSfAntuluiPirinte Arsenie Bocain casamea,lingi mine, mai clar decAtma auztpe mine dumneataacum: - Mt! Mi! Mi! De trei ori mi-o zis asa,iar mie mi s-atradusin mintncetezisa bei, ma! tea mea cum spun eu:Mai, sd. No, dragul meu, de atunci, din iulie 1983- suntem, iati, in 2012 -, niciodati. nu am mai biut nici micar un strop de alcool!Domnule, niciun strop!Nu conteazi evenimentul- e ziua mea, e ziua lui, e ziua nu $tiu cui, e An Nou, Pa;ti, Criciun -, nu conteazi!Niciun strop de alcool! Dar n-am nici cel mai mic merit, mii, oameni buni, aici! Nici micar cel mai mic. Nu mi-am propus si mi las de biuturi.. Daci mi intrebi: Pai cum e posibil?,eu zic a;a; intrebayi-lpe Sfantul, cd eu nu ;tiu! Eu yiu cd de atuncin-am mai baut... Un lucru care trebuie spus neapirat: acei ochi frumogi, alba;tri, ai Sflntului Pirinte, pe care,asacum am deodazis, nu mi situram si.-i privesc,s-aupreschimbat ta, in timp ce se uita la mine cu privireadinsului, extraordinari"!Nu puteai si ascunzinimic de dinsul, nu, mai nu, bine spuneaitu tot, cAt erai de ticilos, ci, dacd. iti spuneadinsul gi te fbceaide toati minunea. Cel pugin asa,cind spuneaitu, si daci te mustra,cAndplecaide la dAnsul,plecaiimpicat sufleteste. La.un moment dat, albastrulacelaal ochilor s-a transformaunu mai eraualbagtri,sefhcuserinegri gi, uice mindu-mi de ceea vad, zic in gindul meu: Pai Parintele nu mai are ochialbayri, acum ii are negri!Dar Pirintele iard. zdmbitla mine si cu mAinilesalepe mAinilemele a a

118

PirinteleArsenie Boca

usfantul Ardealului"

lL9

zis:Mai!, ca si c6.ndar fi spus:Mai, eu yiu ceginde;ti tu! Eu;tiu tot ceg,inde;ti tu! ' La s6urt timp dupi aceea, timp ce imi spuneace in si.fac cu viata mea,iarigi s-auf).cutalbagrri ochii si.ipi eu mi-am zis:Doamne,ACum iarEi suntalbastrilNu intAmplitor am fhcut aceasti. precizare. Atentie la ce povestesc. Dupi cum ri-am zis, indati. ce am auzit glasulSfintului, am incetat si. mai beau si, dupa o vreme) m-am hoti.r6.t incep o viati pe care,pAni atunci, am crezur-o si pufin de domeniul;tiintifico-fantasticului:si fiu mai retinut in celelumesti, si. fiu mai mult cu rugiciunea, cu citirea cirtilor sfinte,si fiu, intr-un cuvAnt,mai aproape de Dumnezeu. Domnule, hai sa duc si eu o uiayaa;a. Sa incercsd o duc...,ca eu;tiu dacapot?!Dragul meu, eu iEi spun cu mAnape inimi - nu cu mi.na, ci cu mAinile pe inimi -, inainrea Cerului,ci pe Dumnezeu ;tiu nu din il cirti, desi mi-s de mare folos. Dar pe Dumnezeu nu-L cunosc de acolo. Eu pe Dumnezeu il .u.rorc din mila Sa,prin descoperirea caremi-a ficut-o, prin caream pe cunoscutexistentaSa, bunitatea Sa cu adevirat de neimaginat din punct de vedereuman. CAt de bun poatesi. fie Dumnezeu si ci.t de minunati e roatalucrarealui!,' ,,O si. te punem la incercare" De acum, Bogdan Juncu igi incepe o viaqi total noui, cu Hristos. Iar Sfrntul Pirinte ArsenieBocaii va fi normi gi ajutor de nidejde pe Cale. ,,Dragul meu, cum tot imi duceamviata aga,triiam intr-o sd,ricieaproape lucie. Aveam pi.ringii in viati, aveamfrati, dar din firea mea - gi intr-un fel m-a ajutat

aceasta n-am vrut si cer nimic de la mult incapiginarea nimeni! imi ziceamci, daci e si mor de foame,si mor de foame, numai si nu cer. I)ar duceamlipsi foarte mare. Era iarni, abia Lipsi de alimente gi de toate celelalee. incepeasi se imprim|vilreze. Dimineaga,plecampe jos, veneampe jos, nu-mi permiteamaltfel, n-aveambani de masini! Domnule, n-aveambani de-un covrig, n-aveam bani de pAine!N-aveamcizme,n-aveambocanci.Yezi-gi de treabi, era un lux ista! Aveam pantofi de vari, gi iia sparti amindoi. Mergeampe jos, veneampe jos de la serviciu.Cind veneam,timpul semai inmuia putin - suficient cit si iau api din plin la picioare.$i aveamo viati anume: mi retrigeam acasi, n-aveamtreabi cu lumea, mi. odihneamo ori, apoi treceamla celeale mele:citirea cirfllor sfinte, ale SfingilorPirinti, Scriptura,mi rugam. Asta era viap mea!Niciodati n-am fost ri.cit. Niciodata n-am fost ricit, n-am stiut ce e aia ri.ceali!Algii,careerau in blinuri, cu cizme imblanite pe din afari.,pe interior, Eu erauricigi cobzi.adeseori! n-am avut nicio problemi"! Ei, intr-o zi, citind din SfAnta Scripturi, eram la Evangheliadup5.Ioan, capitolul 14, unde zice, printre cel altele,chiar Domnul nostru IisusHristos, c5. carecrede ueni impreunacu Thtalfi ne uomfacelocal in Mine Eu uoi in inima lui, tn casalui. Domnule, nu puteam si cred: meA,in inicum e aiade uine la mine Dumnezeu,in cAsa mA meA,sd-$ifaca hca;?lDomnule, nu puteam si cred, si. in;elegl $i mi fri.mintam intr-un fel, dar stiam de la Sfingii Pi.ringi,din ci.rgilepe carele-am citit - de aceea dar am;i zisci m-au ajutat mult ci.rgile, ci pe Dumnezeu totusi nu L-am cunoscutprin cirgi - ci, in momentul cAndincepi si te rogi, orice gind il dai deoparte.Esti tu

t20

P,irintele ArsenieB oca

uSrt'ntulArdealului"

l2I

si Dumnezeu, atat!Nu-gimai imaginezi minteara cum in ar fi Durpnezeu,cum e un inger,cum e Maica Domnului saumai stiu eu cine...Nul Nu e bine!De aceea zicein si Scripturd ci lui Dumnezeu ii plac acei inchinitori care se roagi in duh si-n adevi.r.Domnule, dupa ce am citit capitolul 14 ;i ajunsesem verserulde caream spus,am la lisat totul deoparte;i-n gind mi. frimAntam: Mai, dar cum e asta? uina Dumnezeula mine... Icoane aveam, Sa asacum am si acum, ci mi-s dragi, dar nu aveamobiceiul si mi rog inainteaicoanelor!Aveam un geamcare didea spre risirit si acolo ma rugam. Stingeamlumina, aveamo candeli. carezi si noapte ardeain continuu si asamd rugam, cu privirea spre cer. Domnule, pot si,-gi spun cevasi-o spun inaintea lui Dumnezeu: mi s-a dat si vid cevain prima noaprecAndmi rugam. Am vizut cu ochii acestia tini lucruri extraordinare, carenu de pe le-am zis la nimeni si cred ci., intr-un fel, bine am ficut ci nu le-am zis,dar ce por si.zic si zic si credci trebuiesa zic, dacd. am pornit, esteci",in urma aceleivedenii de tot noapte,dimineataurmi.toaresimteamo dragoste fagi de oameni de neimaginatsi de neinchipuit si de nedescris, mii, oameni buni! Eu cred ci acum pot si spun ce inseamni. iubi fhri diferenrede neamsi de spigi, de cit e a de bine imbricat saude prost imbracat, Fard.sa interema seze daci miroasea deodorantfrumos, plicut, de Farmec sau,mai stiu eu, a nespilat.Nu existi asaceva,domnule! Petogi ii iubeamla fel! Nu existaiubire mai mare fagi de mama mea - Dumnezeu si. mi ierte ;i miicuta mea -, decit fari de omul pe careil intilneam pe stradil pe toti ii iubeamla fel, la aceeasi intensitate. Asa iubire simteam fagi de toti, incnt imi veneasi strig in gura mare, ca ne-

mdi, oamenibuni, ua iubesc bunul, pe strada: Vd iubesc, din toatainima mealDomnule,numai cAndmi" gAndearn la oameni,la iubireape careo areDumnezeufata de noi, de toqi,imi dideau lacrimile!Si, in acgastitriire extraordinari - Slavi.lui Dumnezeupentru toate!-, m-am dus la SfbntulPi.rinteArsenieBoca.Aveamnevoiede un asemeneaom, pentru cazicechiar CuvAntullui Dumnezeu ci. gi dracul seffansformain inger de lumina. Nu pogi si ;tii. Daci n-ai bine inoculat de Bunul Dumnezeu acest daci de duh al Dumnezeului celui Viu, si faci diferenga la Dumnezeu estelucrareasau e de la vrajma;ul, atunci poatefi riu de tine... $i mi duc la SfbntulPirinte ArsenieBoca.Domnule, intensi triiam iubireaaceea triiam din plin evenimentul, fagi de toli oamenii 9i credacum si zic: chiar sepoatetrii aceaiubire formidabili. de carezice CuvAntul lui Dumtotul, iaradevirati suferS. nezeu,carespuneci dragostea ti totul, ingiduie totul, nu se mindreste, nu se ffufe;te, necuviincios!... Domnule, cred nu seminie, nu vorbeqte iubirea pe careDumnezeu ne ceresi o avem ci aceea e unul fali de altul;i pe carenoi nu preao avem.Nici micu car ceape careo stim teoreticnu seamini cu aceasta, atat mai pufin ceape careo aplicim practic. $i eu merg dinsului: ajung in faga la Sfbntul si zic asa,c6.nd - PS.rinte Arsenie, am venit la dumneavoastri nu sa mi plAng de lucrurile asteapiminte;ti, lumesti. Am gi eu greutitile mele, dar nu pentru asta am venit la dumneavoastri. Pi.rinteleseuiti la mine gi zice: - Nu, mi? $i atunci pentru ce ai venit? Mi-au dat lacrimile cAndam inceput si-i $i zdmbea. spun! $i i-am zis asa,printre lacrimi:

122

Pdrintele Arsenie Boca

uSfantul Ardealului,,

r23

- Pirinte, am venit si va rog si mi ajuta;i si pot si tin credinta in Dumnezeu pi,nd,lamoarte, ci eu stiu ci cste Durinezeu! AtAt de mult i-a plicut cuvAntulmeu... Firi si-mi fac textul de acasi,mi-am zis ci. o si-i spun Pi.rinteluice mi s-o aritat 9i dAnsulva sti ce si-mi spuni. Deci nu cu un text de acasi, m-am dus, nici vorbi! Pirintele - par-, domnule! CAnd am vorbit asta,eram ci acum il vad acolo,la Dri.ginescu,unde e Bisericapictati de Sfhntul Pirinte. Cum intri, pe dreapta,seaprind lumAniri - daci mai e ;i acum tot a;a, cum era atunci - ;i pe stangaera o cameri..In acea cameri, era o mi.suti, un scaun.Acolo ne biga pe cite unul. Iar cAnd n-o mai putut, pe roara lumea,cAteun grup intreg. Si zice citre mine Pirintele: - Mi! Frumos,mi! De trei ori mi-o zis aga. apoi zice: $i - Deschideu$a,mi, pini.la zid, di tare si.zici, ca sa te audi,toti igtia de aici! Era nu numai biserica arhiplini,, ci gi toari curtea. Apoi, Pirintele imi spune: - Mi, eu igi spun cum pogi si tii credinta:gine-o, mi, in inima ta gi lasi ru propaganda pe careo faci aia la serviciu,ci si gtii ci togi colegii ti.i au inceput si te vorbeasci... Daci noi, care suntem in drept si facem propagandi., suntemlisati, apii tu cine egti,mi? nu zimbeala mine... $i Domnul meu, apoi mi-a zis un lucru - nici nu $tiu daci e bine si-l zic, poateci. nu e bine, ci. mi l-a zis mie... Dar ce credci pot si"zic, zic.Mi-o spusasa, printre altele: - Mi, fii atent ce-ri spun, ci mari incerci.rio si ai tu in viata ta, dartu cu si mai multi puteresi le infrunti, mi!

Apoi, mi-a zis un lucru carem-a uimit si pe carenu l-am ingeles, desigur.Mi-a zis aga: - O si te punem la incercare. cuvAntul.Nici eu nu l-am inSigur ci n-am inEeles trebat:Cum adica,samapuneyila incercareiNicinu mi-a trecut prin minte si,-lintreb a;a ceva. $i Pi.rintelem-o mai intrebat a;a, printre altele: - Mi, dar tu cAndte rogi, cum te rogi, mi? $i am zis: - Pi.rinte,am gi eu la mine in casi icoanela care1in tare mult, dar nu mi rog inaintealor. si-mi deavreo replici. Eu spun sincerci mi a$teptam Nici vorbi.!Mi asculta. $i zice: - Da' cum te rogi, mi? $i zic: - Pirinte, am un geam caredi spre risirit gi eu inmea ceea ziceSfintul Apostol ce cercsi transpunin viaga Pavel, cd, spun barbatului sd seroagetn oriceloc, sa rieu si dicemiinile curatesprecer,neindoielnice, aga seroage Si la Dumnezeu. Dar Sfintul Pirinte, ca gi cum ar fi fost lAngi mine, zice; - Cum, mi, aga miinile? cu cum mi rugam eu. $i $i igi ridici bratelesprecer,a$a eu confirm. Iar Pirintele spune: - Mi, si nu te mai rogi aga,ci nici eu nu am curaj sama rog a$a. Euzic- gi sunt convinsci am dreptate- ci Pirintele pe a zis agadin mareasmerenie carea avut-o dinsul. Zice:

124

P,irintele Arsenie Boca

uSfantul Ardealului,,

r25

- Mi, nici eu nu am curaj si mi rog asa! $tii cine se roagi asa?, intreabi. mi Nir stiu, Pirinte!, ii rispund. - Mi, numai oameniidespatimigi, numai pustnicii, numai ei se roagi a;a! $i noi, preotii, in SfAntulAltar, in anumite momenre de la Sfrnta Liturghie. Tir, de acum incolo, si. te rogi cu miinile uite-asa,mi., vezi cum igi arateu? - Da, Parinte!, zic. ii asta?, intreabi. mi $tii ce inseamna - Nu stiu, Pi.rinte. - CAndoameniifac asacu mAinile,cAnd;i le impreuneazd, astainseamni smereniata, a omului, fagi de asa, Dumnezeu. $i mi-o zis cevagi-mi pareriu ci mi-o scipat de cAte ori am fost la conferinteinvitat, dar spun acum.A zis un lucru carepe mine m-a uimit de-a dreptul! De fapt, tot ce spuneadinsul era pentru a te uimi, dar gi pentru a te vindeca,pentru a te lumina, penrru a te indrepta. Domnule, imi ziceasa, dupi cei-am povesrir vedenie: de - Mi, si-I ceri lui Dumnezeusi-gi dea Duh dumnezeiesc, nu Duh Sfint! Duh duhmnezeiesc! Duhul mi., Ci SfAnteste expresie.simbolici. o a Duhului lui Dumnezeu. Tir si ceri cum iti spun eu, ma! V-am redat cuvAntcu cuvAnt ce mi-a zis Sfhntul qi vi pot spuneci m-a luat din toari fiinfa un fior arunci, cdndam auzit!Aqa mi-a zis Sfintul si fac!"

Oaspetele din Cer
Ajuns acasi,BogdanJuncu aleargila Pirintele TeoRl Piriian, la Ministirea S6.mbata Sus.Pi.rintele intimde il aga pini cu toati dragostea, cum numai el gtiasi o faci: - Bogdane,ai fost la Pirintele? - Am fost, Pirinte Teofil! - $i ce ti-o zis, Bogdane? - Pii poateci putegisi-mi tilmiciti dumneavoastri, eu c5, nu l-am intelespe Pirintele. - Dar ce !i-o zis,Bogdane? - Pii o zis ci mi va pune la incercare. - Nu gtiu, Bogdane. Aia vezi tu. Am venit acasi.Dupi ani gi ani de la sfatul Sfhntului Pi"rinteArsenieBoca desprefaptul ci trebuie si-I cer gi lui Dumnezeusi-mi dea Duh Dumnezeiesc, nu Duh Sfrnt, careesteo expresie simbolicaa Duhului lui Dumnezerr, intr-o cartedespre gisesc Sfintul SiluanAthonitul cum Sfbntul Siluan ii cere cuiva, unui credincios,si-I ceari lui Dumnezeu si.-i dea Duh Dumnezeiesc. Dom- atat cat am citit eu, putinul nule, niciieri nu am gasit lla -,'in nicio carte, asemenea expresie decAtdin gura Sfbntului ParinteArsenie Boca, spusi.mie - poate gi la altii, dar atunci mi-a spus-omie - gi de la SfAntulSiluan Athonitul, carea spus-ocuiva,cindva, pe vremeaaceea... Sigur ci esteun subiectcu Duhul Sflnt care poate da o pornealala orice teolog, la orice duhovnic, la orice preot, la orice ierarh. Cine poate si o ingeleagi,si o inteleagi.! nu am fbcut altcevadecit si redau cuvint Eu cu cuv6.ntce mi-a spusSfhntul Pirinte - niciunul de la mine, ci mi-e frici. -, pentru ca cine areminte si ia aminte si fiecaresi faci ce credeel.

126

P,irintele Arsenie Boca

nsfantul Ardealului"

127

Ei, dragul meu, am venit acasi. Era ceasul 13:20, intr-una din zile, dupi ce mi-a spus Sfrntul Pirinte ci -mi va pune la incercare.Si eram la mama, aici. La un moment dat, cAnd s-a frcut ora 13:20, sigur ci. m-am ridicat - la 13:30 aveamautobuzcaremi. duceala serviciu. Si zic: - Mami, am plecat,ca si prind ma;ina. - Dragul meu, te conduc pini la poarti. - Cum vrei matale, dar eu $tiu poarta oricum, nu trebuie si te mai deraftjezi. - Lasa,dragul meu, ci. viu... CAnd am ajunsin faga porfii, Romeo,era ora 73.20, deci la pfi.nz, intr-o zi de vard.,frumos afari, cerul era atit de albastru,ci nu era pic de nor. Firi. si am nicio explicatie,m-am uitat spre cer. De undeva din inaltul -, cerului - si mi-e martor tot cerul cevorbesc! un nor, o ceali - nici nu stiu exacttermenul,dar luati-o cum vreti -, un nor-ceagide culoarea albi. coboradin inaltul cerului intre sti.lpuldin faga casei teiul ista pitic. O coborit gi intre celedoui gi o fhcut de trei ori un du-te-vino stAlptei-casi.Asa, de trei ori: stAlp-casi.-stAlp-casi. Acum, eu ci am problemecu ochii... ;tiam Eram cu faEa spre stradi, deci cu fata spre cet cum am spus,iar mamabra cu fata spremine gi mi-am zis: - Domne, dar ce-i cu ochii mei? Ci mi s-a mai pus mie cealedin cAnd in cAnd,dar asacevaniciodati n-am pi.git!Dar mama zice: - Ce-i cu tine, dragul mamei? Zic: - Nu stiu. Vid cevafoarte curios! Si dau si vid ce-i cu ceata aia, aici, linga casi. Ei, de acolo, din ceaga aceea, apirut un tanir. Domnule, a

am zis: mi-e martor tot cerul de ceeace afirml Un tinar - cum si spun eu -, care aveao fagi' atit de min-u911i, atit de frumoasi! Albi, curati! Pirea transpirati, ca 9i cind, vezi tu Doamne, cine ;tie de unde o alergatpini aici. Tuns scurt - vi spun a;a' cum pot eu si descriu- si imbricat foartesimplu.A frcut o inclinareugoaride cap, a zimbit qi a intrebat: - N-aveEiun loc de gizduit? N-aveanimic in m6.ini.Mama zice: - Draga,n-avem,dar du-te aici, la cetate'ci e un hotel. pi El zi.mbegte rispunde imediat: - Am fost, dar n-am gi"sitniciun loc. Eu ii spun mamei: - T[, mami., gizduiegte-lundevaaici, ci la cAte casa astade mare,gisegtitu un loc. Dar ea imi rispunde: - Dragul mamii, tu $tii bine cum e taici-tiu... Eu mi. indrept cu privireaspreaceasti nici nu $tiu cum si-i zic, darnumigi-ocum vreli -' sPreaceastifiinti gi extraordinarS. o intreb: -'De undevii? Seuiti in ochii mei - si nu mi. intrebi ce am simgit, domnule!- gi-mizice: - De departeviu. ca Eu n-am fost mulgumitde departeleLsta, nu gtiam gi localitatea, accentuez: - De cAt de departevii? Adici spune'mi, omule, de undevii. Zic: Ce inseamni omul naiv' ca mine, aqat - Cit de departe? Rispunsul- dar cu privireaginti in ochii mei - a fost:

128

P,irintele ArsenieBoca - De foarte departe.

usfantul Ardealului"

r29

Eu ti spun exact expresiaaceluia. Am inteles in mintea mea ca-mi zice: Ai inyelestu bine de unde uiu. de ce ma mai innebiil N-am mai avut curaj sa-i mai zic nimic. Era cu ochii negri - acei ochi negri, asupra cirora am tras atenlia in timp ce povesteam, acei ochi negri din Sfbnta Biserici. de la Driginescu, pe care i-am vazut in ochii Sfd.ntului Pirinte Arsenie Boca. Nu-mi inspira nici cea mai mici. teami, dar era ceva ce mi bloca! Nu pot si spun altfel, si nu gre$esc, nu se si interpretezealtfel, cine gtie ce minuni. Eu ii spun mamei: - Tir, mama, gizduiegte-l undeva! N-aveam putere si-i zic altceva, nu puteam sa-i zic ci am v5.zutsau am simtit ceva... Nu, nu puteam si ii zic asaceva mamei. Ea imi zice: - Dragul mamei, tu $tii... imi pare riu, dar nu am unde! TAnirul di din cap u$or, ca mulgumire pentru bunavointi, ci am incercat, degi nu se poate, zA.mbegte gi face doi pagi. Dragul meu, am zis doi, nu zece, c5. poF si zici doi gi doi si insemne $apte,opt, nou5.,zece...Domnule, doi pagi: unu, doi! Suficient cAt si iasi din aria noastri" vizuali. Iar eu ii spun mamei, dar lara si-i spun de ce: - Tir, mami, i.sta nu e om! Ea mi-a raspuns: - Dragul mamii, cum vorbe$ti a$aceva?! Dar se fi.cuse, si.raca,albi ca varul la fagi! Cred insi ci nici eu nu aveam alta culoare... Numai ci. avantajul meu era ca nu mi vedea.$i ma intreabi mama: - De ce vorbegti aga?

Iar eu ii spun: ' -- Mami, hai si vezi ci' nu e nimeni! Domnule, nu era tipenie de om pe toata strada!Nu fhcuse decAt doi pagi: unu, doi. $i am zis: - Mami, nu e om! Ne-am uitat in jur, dar nu era nimeni! Domnule, mi duc a;a, bulversat de ceea ce mi s-a intAmplat, Ia Parintele Teofil si-i zic: - Pirinte, sa mi iertagi ci. vi deranjez! Zice: - Bogdane, prietenii adevi.ragi si tii minte! - niciodati Zi-i,Bogdanet nu se deran jeazil;ei totdeauna se aranjeazl.. $i ii spun: - Parinte, eu prostesc! Iar Parintele, tot aga,mai glumel, zice: - Pii, Bogdane, eu $tiu ci un cre$tin se inteleptegte, nu proste$te. Zic: - Da, Parinte, dar la mine se Petrec lucrurile exact pe invers! Mi intreabi: - Dar de ce zici aga? Iar eu incep si-i povestesc. Sigur ci dinsului i-am povestit mai aminuntit decAt povestescin general cu oamenii. Mi agteptam sa zici. orice: gi ci" am avut o iluzie optici in grup - adici eu cu mama - sau orice altceva. Am vizut ci. ma ia, m5.strdnge tare de mAna- se flcuse la fagavinegiu, trlia nigte momente, dupi cAt mi-am dat eu seama,deosebite- gi zice aga: - Bogdane, Bogdane! Iar eu i-am zis:

130

Pririntele Arsenie Boca

- Pirinte, atit de riu imi pare!Eu nici nu gtiu cea fost in c4pul astaal meu, ci. zici cd,-i gol" Si-i fr.zis:Domnule, Stai Stii ceua? linistit, uite, uino la mine, uite, dau un telefon la la Sef, nu-i nicioproblemaSiuii la mine Sistai o noapte ca Dar mine.Caree problema?! nu mi-a trecutprin minte! Dar Pirintele Teofil zice: - Bogdane, Bogdane, nu-gi fi probleme,ci nici nu venea.O vrut numai si vi incercebunivoinla voastri. Dar nu mi-a ziscine e, nici ce a fost,nici cum a fost! Dar spun eu acum - acum cred ci pot si. spun -, sunt convinsci a fost SfAntulPi.rinteArsenieBocalDomnule, eu nu pot sa-ispunacestui minunat om al lui Dumnezeu altfel decAt aga: Sf,LntulParinteArsenieBocAt" Celor care vin la Prislop, gi pagii li se vor numS.ra! in cele ce urmeazi.,vom reda cAtevadin minunile Pi.rinteluiArsenieBoca,relatatede domnul Bogdan,asa cum le-a triit el sau dupa cum i-au fost mirturisite de cltre cei cares-aubucurat de milostivireaPirintelui. ,,Domnule, atitea mirturii despreacestom nemaipomenit si nemaiintAlnit fost, inc6.tpot si zic si zic: au Domnule, acest'neam nostru rominesca fost binecual vAntatde Bunul Dumnezeucu un asemenea Credinom. ta vine din auzire,a;a spune Scriptura,nu?! Ei, Sfintul a fost Glasul lui Dumnezeu.Cine o avut urechi si audi. foartebine!Cine nu, e treaba luil Dar cAnd incepi si-l minimalizezi, sa-l ponegresti, si-l faci in tot felul, si-l eclipsezi, intr-un fel, si dispari, nu se poate si nu o iei pe cocoa;a, domnule. Nu existi! Dumnezeu e drept gi nu-l ingaduiepe omul caree prins

*,,-,,,:'::::::::i::e! depacat

Casi,. ,''0,::l

te, nu si te distrugi, e adevirat! Uite, iti spun ceva, un moment de dupi moartea dAnsului.De fapt, dAnsulnici nu-i mort, ci e viu - e mai viu ca oricAnd!Chiar spuneadinsul - am auzitgi eu asta: Md acum ua ajut mai puyin, dar cdnduaf sa trecDincolo, ma, Si in gfrnd sa ma chemayi, eu ua aud Si o sd ua ajut. ca Apoi, mi-a zis un lucru extraordinar:cd.la toti cei care mergemla dinsul, gi pagiini sevor numira! Toti cei care vom mergela dAnsulacolo,la Prislop." Izbiviti, din moarte Soramea nu l-a cunoscutniciodati pe Sfintul Parinte. O auzit aqa, din casa, cAndmai discutamcu mama despre $i i-am zis intr-o zi asa: el. - frfo, daci vreodati egti la necaz, tu line minte ce igi spun eu, daci vrei. Daci. nu, e treaba ta..., uiti! Dar daci vei fi vreodati.la necazmare, de orice naturi., tu strigi-l pe Pi.rintele,roagi-l sa te ajute! $i daci nu vei fi ajutat5.... Uite, si nu crezi nimic din tot ce ti-am zis eu despreSfAntulPi.rinte. Domnule, seduce la Bucuresti- il arepe fiul ei acolo, carelucreazi.incriminalistici. isi ia nepotul ;i-l plimbi prin parcul Herastrau. telefoanele Cu mobile la ei, fiul ii spune: Cdnd e sa ua intoarcepi Aclsd,ma sunayisi uin sd ua iau. Si, la un moment dat, sori-measimte c5.i seface riu - dar riu ci moare!Ficuseo tahicardie,ii bitea inima prosteste... mai puteanici si respire. Nu Simgindci seduce,apuci, ia telefonulsi asa,in disperare, cheami. il pe fiu-siu ;i ii de niste puncte de reper,ca si poati si o gi.seasci mai usor in parc. $i ii spune:

132

PirinteleArsenie Boca

uSfantul Ardealului,,

r33

- Hai, ci eu mor! El o intreabi: CE ai? Dar easpune: - Nu gtiul Nu mai pot respira! Baiatul porne$te repede spre parc, iar in drum intr-acolo di un telefon la nigte colegi,la nigte prieteni buni de-ailui, caresunt doctori in Bucuregti, oameni deosebiti, bine cunoscufi recunoscuri orag. in Printreei $i eragi un cardiolog. di un telefonaceluia ii spune gi $i'ii ce e cu mamalui, in timp ce segrabea o ia din parc.$i si ii spuneprietenulacela: - Mii, ia-o repede adu-ola mine, ci eu sunt chiar gi de gardi. Lucru zis gi fhcut. O ia, o duce, ii face rapid o electrocardiograma, gisegtenigte fibrilatii foarte urAte ii la inimi gi ii spune: - Doamna,din acest moment, nu mai parasiti spitalul. Si vedemce rezerve am, mi. duc personal caut gi vi si bagintr-o rezervd.. vi facetiprobleme,nu vi alarmati, Nu dar trebuiesavedemce e cu inima, ca nu e in regula. in timp ce doctorul merge si vada de rezerrre, sora mearimine singuri in cabinet.Plingeacind imi povesteaasta. Si-mi zice: - Mii, frare-meu,niciodati n-as fi crezur ci poate fi adevarat! Eram singuri acolo, in cabinet, simteam ci mor, ca nu mai ajung acasi. am zis asa- nu mi-e rusine si sa spun in fagaoricui: ParinteArsenie nu i-a zis Sfinte Pirinte -) eu nu te-amcunoscut niciodata nici tu nu m-ai si cunoscut. Dar dacaeste adeuarattot ceea sespunedupre ce tine, te rog,fa-ma sa mafac bine ;i sapot saplec acasd.

$i imi spune: - Mii, frate-meu,cind am pomenit numele Pirintelui Arseniesi am continuat: Fa-masa mafac bine daca e adeuarattot ceea se uorbeste ce despre tine, am simtit ci nu mai am nimic! in secundaaceea dejanu mai simteam niciun bai. Coboari.doctorul de pe sciri si intre din nou in cabinet;i ii spune: - Veniti, doamni, ci v-am gi.sito rezervd. buni.. Sora mea zAmbeste, cu lacrimi in ochi - ci era dar ca plinsa de disperare moare pAni.in momentul cind a numeleSflntului - gi ii spune: pomenit - Domnule doctor, nu mai estenevoie,ci sunt bine! El i-a rispuns,mirat: - Doamni. acum zeceminute v-am fbcut electrocardiograma.Nu-i de joacd! Ea a rispunslinistiti: - Eu gtiu ci nu e de joaci, dar mi simt foartebine! - Nu sepoate! - Ba sepoate!Nu mai am nimic! - VL mai fac un EKG. - Faceti-mi. Nu mai avea,fragilor,nimic! Doctorul i-a spusca e surprinzitor,dar sorameaspune: - Nu, nu! Nu e surprinzitornimic, domnuledoctor! Eu ingeleg ceea dumneavoastrinu ingelegegi acum! ce Nu i-a zis problemacu SfAntul, i-a zis nimic mai nu mult decAtam zis eu acum. Asta a fost acum trei ani, poate patru. De atunci, soramea nu a mai avut absolutnimic, niciun simptom, absolutnimic! Si acesta unul din atitea alte cazuri! e

134

P,irintele ArsenieBoca

nsfantulArdealului"

I35

Thina celor trei lumAniri Hai si-gi spun un lucru exrraordinar.in memoria SfAntului,cei de la Editura Agaton,domnul Cismileanu si echipasa, s-auhotarXtsi m-au chematgi pe mine si mergem sa ridicim o cruce mare intre poalelemunrelui ;i chilia de la Simbata, unde a locuit Sfintul Pi.rinte. Si, din grupul acela, erau;i doi brasoveni, unul carea si sculptatcruceaaceea minunati. carea fost comandatasi inci unul, carevenise'cu un tAnir de 38 de ani. $i figi el, atenti ce imi poveste;te omul, auzind ca eu l-am cunoscut pe Parintele. TAnirul din Braqov imi zice: - Domnule Bogdan,eu sunr om la 38 de ani. Mi-a plicut viata, mi-au plicut femeile,biutura, dar eu n-am tigaduit niciodari existenta Dumnezeu.Nu, eu n-am lui zis asta niciodati, dar tot imi vedeam de ale mele. $i acum, in ultima vreme,am rot auzit despreParintele Arseniegi am inceput sa citesccite o carte, apoi alta, in memoriaPirintelui Arsenie. intr-o zi m-am hotirAt sa $i merg la Prislop. m-am dus. $i Am ajunsacolope sear5. fata mea era un om care in a aprinstrei lumi.ni"rigi a star pe o bincuta, acolo,lAnga mormAnt.Am statgi eu pe acolo,am vi.zutcine mai vine, cine mai pleaci.. invArteam acolo,ma uitam la om, Ma pe m-am uitat la luminiri cAndle-o aprinsgi, dupa vreo ori" gi jumatate,amvdzutci doui din celetrei lumAniri semai mistuiseri.. una, nu. Aceeapirea ca atunci fusese aprinsi. Iaragiseinvd.rte, sucegte, invArtegte dupi vreo se se gi, patru ore, acea lumAnare tot de parci in acelmoment era ar fi fost aprinsi. Celelaltedoui arseseri binigor deja. $i omul de pe bancail vedepe tinirul acesra, uiti la el gi se

Acestao prins curaj cind avlzut ci esteprivit zAmbegte. astfelci a intrebat: gi ci striinul ii zXmbepte, - Nu te supira, vreausa te intreb ceva. - Cu drag,cum sanu. - Domnule, m-am uitat la tine mai devreme$i am vlzut cL ai aprinstrei lumAniri. Omul confirmi. zAmbind. - Domnule, una dintre ele e nemistuiti,!Celelalte doui uite cAtsunt de mistuite. - Domnule, daci vrei savezi un lucru si mai minunat decAtceeace imi spui mie acum, daci vrei, stai cu mine toata noaptea, pAnadimineati la ora opt. Dimidoui nu mai neati la ora opt vei vedeaca oricum acestea fi pus-oacum;i arde.Si una existi si aceea e ca gi cum as la ora opt fix sestingel - Domnule!...Lasi-mi, domnule! - Domnule, staicu mine?! - Stau,domnule,si stiu ca patesc orice! - Nu pigegtinimic, stailini;tit cu mine aici. Si-acumspun tainacelortrei lumd.niri.Domnule, la s-a ora opt fix, lumAnarea stinsgi eranemistuiti!Celelalte doui. nu mai existau. ii spunetAnirul: $i - Domnule, acum explice-mil nu l-am cunoscut Eu pe cel ce e inmormAntat aici. Am auzit despredinsul si faptul ci. l-am cunoscutprin cirti m-a determinatsavin p6.niaici. - Domnule, uite caree taina: eu aici cind vin, vin sa-imultumesc pentru ci m-a ajutatintr-o problemaextimp traordinarde greadin viata mea si i-am spusci at6.t cit triiesc gi sunt sinitos, in fiecarean voi veni si voi aprindetrei luminari. $i, in timp ce le aprind, mi gAn-

136

P,irintele Arsenie Boca

nsfantul Ardealului"

r37

descla persoana pentru care o aprind. Nu intotdeauna zic ca prima e pentru Parintele Arsenie.Zic: asta pentru e -"rt" familie, . pentru toti cunoscugii mei si asta,pentru Pirintele Arsenie.Sau prima e penrru Pi.rinteleArsenie saua doua.Aceeacaremi. gindesceu ci e pentru PirinteleArsenie, aceea rimi"ne pXni la opr dimineati nemistuiti. deloc ;i apoi sestingesinguri.. $i imi spuneatAni.rulacelacu lacrimi in ochi: - Domnule Bogdan,am vizut cu ochii mei! Ca daci imi spunea altcineva,'hu credeam! Dar cu ochii mei am vizut asta! Atunci, m-am convertit cu adevarat am zis: si esteDumnezeusi existi Sfingiai lui Dumnezeu!$i c5.acolo, in mormintul acela, Pirintelui ArsenieBoca,acolo, al intr-adevir,e trupul unui Sfdnt.Nu sepoatealtfelexplica. Domnule, dacamie mi-au plicut femeile,gi bautura, si viata, ei, acum, chiar daci imi placeceva,nu mi mai cu gAndesc patimi. in niciun caz.Singurul lucru pe care mi-l doresc, daci va fi si fie - daci nu, si.nu fie! -, estesa imi gi.sesc sotie,dar nu si.le probezpAni a fi si ma insor, o ci sapot si imi fac familia mea,in curitie. Asta e tor, pentru ci stiu ci Dumnezeuexistil E un lucru extraordinar!

Fotografie / fotografii
IntAmplari cu SfAntul Pirinte Arsenie Boca sunt multe careseleagi de un om, Moraru Gheorghe,un om la75 de ani, carel-a cunoscut vremuri pe SIh.ntul pe Pirinte Arsenie.L-a vizut de doua ori, mi se pare.Si iatl ce piteste: dupa ce Sfbntul Pirinte se duce catre Dumnezeu,la nu stiu cAtiani, acestGheorgheMorar ii spune virului siu:

- Bii, vericule, si mergemla Prislop! hai S-au dus amAndoila Prislop,la mormAntul Sfhntului, gi ii spunevirul lui Gheorghe: - Mii, vericule, mi duc pini jos, Ia pangar, imi sa eu iau cevaca amintire ci am fost la Prislop. $i mai zice: - Mei, dar tare mult asvreasi gisesco fotografiecu chipul Pirintelui. - Du-te. - Nu vii? - Nu viu. Uite, te a;tept aici, la mormint. Nu plec de aici pini nu vii tu. o Si asta,virul, cam intA.rzie tAri. Iar cind vine, vine gi bucuros spune: - Uite, fii atent. Am ciutat gi n-am gisit pozi aga cum am vrut eu: o fotografienumai cu chipul Pirintelui, facecL 4. dar format cam61 N-am gisit. Dar intAmplarea o venit chiar atunci o maici gi eu i-am zis ei ci" imi pare tare rau ci mi-a zis maica de la pangarci nu are asemepe caretrecea nea fotografie.$i m-a intrebat maicaaceea ci linga'mine ce caut, ci auzise am spusci"-mi parerau. $i i-am zis ci imi doresco fotografie numai cu chipul Pi.rintelui, marimea416,s-o port la mine. $i imi zice de maica: Stayiaici, ma ayeptapi,cd u-o aduc eu. $i s-o dus maicasi, uite, mi-a dat;i mie una. $i Gheorghezice: - Mi.i, vere,di-mi si vid. in crucii acumsepetrecea faga ce-gi povestesc Tot ceea mormAntului SfAntului.CAnd i-a intins fotografiasi se cruceaSfhntului.Gheorghe cadel6.nga uite la ea,aceasta se apleaci,ia fotografiagi o gtergede praf. Era vara, era

138

Pdrintele Arsenie Boca

nSfLntul Ardealului,

r39

cald.O scuturi., o parte,pe cealalta pe apoi.$i vedeci, in loc si fie o fotografie, eraudoui. Si Gheorghe intreaba: - - Mfr, vericule,cum ai zis ca e una?!Ca uite ca sunt doui. $i varul sauzice: - Eu nu gtiu,ci mie unami-a dat!Poate fi fostlipite... or Asraa fostexplicagia Fari minuni, fhrainterpretari lor. de alt gen... S-au dus acas5.. CAnd au ajuns acasi.,nevastalui GheorgheMorar zice: ' - Mii, birbate,ai fost la Pirintelela mormint, nu? - Am fost, tu, femeie, sigurca am fostl - Si ce ai adusde acolo? - Ce si aduc?l N-am adusnimic. Mi-a dat numai vi.rutul o fotografiecu chipul Parintelui,ci i-a dat o maici o fotografie,dar vor fi fost lipite precisuna de cealalti., ci atunci cAnd o intins-o, ca eu si o iau si mi uit la chip, a cizut lAngi cruceaPirintelui. Eu m-am ridicat, am luat-o,am sters-o praf pe o parresi pe altasi in loc de de una eraudoui. - Hai, mii, omule!Di-mi savid gi eu. - Uiti-te. Daci nu mi crezipe mine,intreabi-lpe el. Domnule, cAnda scos din buzunarsi ii deafotografia, erauiar doui, nu erauna! - Hai, mii, ci astae prea de tot! Doui ingeleg ci eraulipite, dar trei?!Nu se poate!Tir, femeie,cheami-l pe virul, ci daci nu, mi. duc la el. - Lasa, mii, omule,dar cum iti poti explica? - Tir, eu am zis ci au fost lipite, dar daci au fost trei, iaciti, apli nu stiu ce fel de lipituri o fost aia de nu am sesizat niciunul ci e prea groasi fotografia.Ce gtiu eu, ia-o cum vrei tu.

zice: Dar sogia - Mei, omule,da-mi mie una. - Ia una,cesi faccu amAndoui?! una;i pe cealalta Ia o pistrezeu. Omul i;i bagi in buzunarfotografia,eaisi ia fotografia aia carea apirut asacum a apirut si o pune rezemata de o vazi.de flori in cameri. No, vin doui rude de-alelor, careo intreabi pe sogie: - O fost Gheorgheal tiu la Prislop? - O fost,mii. $i-apaice o zis? - Ce sazici?!O fost fain... - Pii ce o adusde acolo? ;i - N-o aduscine stiece. - Dar ce o adus? - Pii uite, o fotografiecu Pirintele Arsenie,dar or fi fosr lipite intre ele,ci o zis ci o fost una, dar o fost doui, ba au fost trei, de fapt, ca una e la viru-siu. -Tir, femeie, uite,eu tot am vorbit cu birbatul meu,pe drum, venind incoace,de Pirintele Arseniesi chiar ziceam ca am Vreasi avemsi noi o fotografie,si o purtam la noi. - Mei, eu nu pot s5. v-o dau, dar pot si v-o arit, daci vregi. - Ia, arati-ne-o. Si cAndo ridici..., mai gise;teincadoui! Mii, omule, atunci s-ausperiattogi!Nu mai ca si vezi, ci lipite, ci nelipite.:. Acum nu mai tinea!Ce lipituri?!Nu existi explicatie,decAtcu adevirat minune de la Sfintul Pirinte! Asta, si legine,nu alta! Nu se poate agaceva!il strigi ca disperata birbatul ei, careera in curte: pe - Mii, Gheorghe, vino incoace, vezices-aintAmplat! si

I40

P,irintele Arsenie Boca

usfantulArdealului"

r4r

Dar, s5.raca, abia respirade emogii.Si el cXnd vine, ii arata: Uiie inci doui, pe lAngi aia. - Cum, tu, femeie?! - Nu gtiu! No, vezi?! le-odat celelalte doui oamenilor careigi $i doreautare mult sail aiba gi ei pe Pirintele Arsenie. Cu Pirintele Arsenie, la examenul de goferi Mi duc la scoala goferisi dau examen. de Problema e ci eu nu am mai prins timpul cu treizecide ore, ci fusesera redusela douizeci de ore. $i am zis agala un moment dat:Eu il ampe SfantulPdrinte,nu plecjhra el. il am lknga mine mereu.CAnd m-am dus la examen,se didea mai intdi sala, apoi poligonul gi traseul. goferitimi plicea sa La bagviteza. No, la sali mi-o dat chestionar maiorul Cretu, ci el erala circulatieatunci, la Bragov. a zis: $i - Nimeni si nu aibi nimic pe banci, decAt pixul sau stiloul. Atit! $i eu vin gi va dau chestionarele. De unde! Eu aveamchipul SfAntului, marime 416. L-am pus in faga mea,m-am rugat la Sfintul gi am zisaga: Sfnte al lui Dumnezeu,te rog din toata inima, ajuta-ma sa iau examenul, daca nu o sd am masinain uiata mea. Si Vreau numai sa iau carnetul!$iam li,saticoanape banci, nu sami feresc mi. vedepolitaiul. ci Vine politaiul,imi di chestionarul, uita la chipul se - nu mi-a zis nimic, absolutniciun cuvA.nt, Pirintelui nici cine e, nici de ce e pe banca. uitat si a ticut. No, S-a la cronometru, la sali. Pac!Aveam ueizeci de minute. Bine.Eu am intrat printre primii, aga fost si fie. $i am a

26 Facut de puncte din 26. Dar nu ci eram eu cine stie a cAtde bun - pur gi simplu,aga fost! Zice politistul: - No, acum hai si te vedemla poligon! Agade bine am fhcut, ca daci m-ar Erau cinci poligai. fi pus de un milion de ori, cred ci. niciodati nu imi mai aga. iegeau Mi minunam, domnule, parci nu conduceam cum vrei, dar eu zic ce am eu! Sigurci pogisi interpretezi simtit eu! $i zicepolitaiul: - O, dacaai fost apa bun la sali gi la poligon,mude saitrebuiesafii gi la traseu! $i eu, ca sa arit vitejia mea gi cAt de grozavsunt eu, cAt e Figaragulde mic - de parci ar fi o comuni mai mare-, bagvitezaa pltra. Dar maiorul careerain dreapta mea,maiorul Cretu,zice: - Mai incet,mai incet,ca mai sunt si copii pe aici! cuvint, l-am luat! Carnetulil am, dar ma;ina irrtr-r'r.r n-am avut niciodata! E exact cum m-am rugat: si ma ajute si-l iau, gi daci.ar fi si. n-am masini in viagamea' dar cAten-ar mai fi Ei, sunt lucruri extraordinare, de spus! Thinicul pS.rinteNicolae... am Uite, la Oradea,c6.nd fost invitat la o conferinqi, desivorci inci mai aveamdoringi si vorbesc, crede-mi ba multi e cam siraciaomului, chiar daci vorbegtidespre E lucrurile mari, lucrurile deosebite. bine totuqi si ai o nimic! Domnule, pamisuri in toate,si nu exagereziin tru ore am vorbit acolo!A mai vorbit un preot bitrAn - a fost pentru prima dati cind am auzit un Preot in public

I42

P,irintele Arsenie Boca

uSfantul Ardealului,,

I43

vorbind frumos la adresa Sfbntului Pirinte ArsenieBoca! Pentruprima dati! Cind un preor cilugir a avur curaj si vorbeascidespreSfhntul Pirinte ArsenieBoca. Eu spun aga:nimeni careil roaga Sfintul pirinte pe nu va ramine neajutat.In niciun caz!$i ca si va limuresc desprece vorbesc, spun ci eram la receptiela Acadevi mie la SAmbiragi, intr-o zi, cred cd. ceasul13, 13 gi era ceya, venit un batr6.n a preor, de optzecide ani - gtiu ci aveaoptzecide ani, penrru ci l-am intrebat eu -, cu prenumele de Nicolae.A;a mi s-a recomandat,ftra nume. Numai cu prenume.Si m-a intrebat, rotind a;a privirea, dacavreausa ii arit aula. - Cu drag, i-am zis. Domnule, nu credci.l-a interesar aula,pentru ci am vizut ce reactiea avut, cu toare ci aula de la Simbita e deosebiti,mare,e frumoasi,spatioasi... uiti la mine Se gi-mi zice: - Dragi.,l-ai cunoscutpe Pi.rintele Arsenie? Si zic citre el: - Pirinte, I-am cunoscurpersonal. Arit cXt l-am cunoscut,dar l-am cunoscut! Si imi zice: - No, dragulmeu, hai si iti spun ceva, daci.l-aicunoscut.Cind eu erarnmai tAnir, am vorbit cu plrintele Arsenie si mi-a zis asaPirintele: Md, parinte, sd ytii cd unde sunt doi-trei si uorbesc despre mine, eu sunt acolo,in mijlocul lor dar ei nu md u,id. $i cel care ma uorbeste in uidta aceast*, c,ind uaf satreacd Dincolo, euAmsa ma arat lui ;i am s,i-l ajut sa neacaDincolo. Dar eu am sa mai vin gi vom mai vorbi. N-o mai venit. Nu gtiu cine o fost...Eu spun numai ce mi s-a intimplat: Pi.rinteleNicolae era a$asuplu - Ia

80 de ani, nu mai poti sa fii cine $tiecum, gi daci ai fost halterofil in tinereteata. Dar un om deosebit,extraordinar! Pirea atit de bun gi de minunat, incdt, atunci'iAhd o plecat,mi-o p5.rutriu, ci voiam samai steasi-mi mai povesteasci orice!
PS,rintele Arsenie, pe holurile spitalului

Domnule, ca si vezi ci nu-i nimic intAmplator - e doar o expresie lumeasci aceasta,ce nu face parte din realitateaexistentei noastre -, la doui zile dupi" int6.lnirea mea cu acestpreot, a venit o familie din Brapov,pe nume Ungureanu - el lucra la Gaz Metan, mare gef. $i gtiau gi ei despre Pirintele Sfint Arsenie Boca pi gtiau gi despre mine, ci discutasem cu ei cAnd se mat cazaula Academia Simbita. $i nevastalui ma intreaba: - Domnule Bogdan, veniti cu noi miine la Prislop? Ca tot miine ne si intoarcem. - Cu drag. $i la Prislop e maica Filoteea, care la 12 ani a intrat acolo, in mani.stire. Ei, de cite ori mi intAlnesc cu dinsa, schimbim cAte ceva din ceeace am auzit eu sau din ceea ce am triit eu ;i din ceeace mai ;tie dAnsa.$i iata ca am zis cd.nu este nimic intAmpli.tor gi nici nu este, ci toate sunt cu un rost! Maica, de cum mi. vede, imi zice: - Frate Bogdan, hai si.-gipovestescceva. - Ticegi, maici, ca si eu am ceva savd.zic. - Aici, la ministire, a fost o sori cu care m-am ingeles asa de bine, cum nu m-am ingelescu nimeni altcineva si nimeni nu mi-a fost asa la inimi si asa de aproape cum mi-a fost sora asta. dar s-a imbolni.vit de cancer.

144

PdrinteleArsenieBoca

Ardealului" "Srt.ntul

r45

Am fost cu ea la spitalsi, intr-o duminica,m-am gAndit eu asa:dupi sfAntaslujba, minAnc si mi, duc in vizitl, la ea. Si ma tot rugam la Dumnezeu,pentru ci, atunci cAndo mai vizitam, o vedeamadesea pe un canceros ca in ultima faza.D|duse in metastaze era pe duci. Dar si stiam ci aceasti. maici areevlaviemarela SfAntulPirinte ArsenieBoca.$i mi tot gAndeam ma rugam la Dumsi nezeu:Doamne, cumuasa nu aiba dureri a;a de mari /i cdndajung eu acolo,cq mi serupe inima cind o uad ay in suferinya nu pot sa o ajut cu nimic". No, m-am dus la si spital,am ajunsla ea.Cind am deschis usa,maicaradia de bucurie!Eu iti spunsincerce am gAnditeu: am crezur ci boalai-a afectat mintea,creierul.$i am intrebat-o: si Ce-i,sord? Mi-a rispuns: Cum ce-i? Abia te-ai tntilnit cu motiuul bucurieimele!M-am uitat la ea asa,serios,si in mintea mea mi-am zis: Clar i-a afectat;i mintea. Am intrebat-o: Cu cinesa ma int,ilnesc, sord? ea mi-a ris$i puns: Cum cu cine? Acum a ie;it din camerameaParintele Arsenie Boca. statcu mine de uorba dtAtea A si mi-a spus!... despre lumeadceAstlt, despre lumeade dincolo. Cum se $i ;i poatesa nu tef tntdlnit cu ddnsul,cd acum a ie;it, inainte de a deschide u;a?!$i atunci am zis: Dar tu, sora,ceti-a tu zis?$i ea indati mi:a raspuns:Vai,dar atkteami-o zis!.... Dar niciun semnde durerenu vedeam chipul ei, ci rape dia toatade bucurie.Dupa doui zile,s-adus la Domnul. Aceastamaici.,aQa cum am zis, aveamare evlaviela Pirintele Arseniesi iati ca e adevirat ci nu e nimic intXmplator! I-am spussi eu maicii: - Ce voiam eu si-gi spun esreci., acum doua zile, a venit la SAmbata preot, care mi s-a prezentatdrept un Nicolae si carel-a cunoscutin tineretea pe Sfhntul Pisa

Mai, Parinte,sa;tii rinte ArsenieBoca,carei-a spusaga: mine,sunt in rnijlacul despre c,i undesunt doi-trei;i uorbesc in lor dar ei nu ma uad.$i celcarema uorbelte uiapaAcelsta, cknd o f sa teacd dincolo, eu dm sa ma arat lui ;i am sa-l ajut sa treacadincolo.$i a;a s-afi tnthmplat cu maica despre caremi-ai pouestittu. Or, maica Filoteean-aveacum si ;tie de povestea atunci cind o asta,ci o gi ri.masmaicastupefiati, si.raca, auzitce mi-a spusparinteleNicolae. Pirinte care,repet, nu gtiu de unde este.Era imbricat in preot, era un om asa, Se prin tot felul lui de a fi. $i mi-a zis deosebit. vedea intdmplareaaceasta Sflntul Pirinte. cu ,,Spune-i si vini la Prislop, la inmormAntarea mea. . ." E aici, in Figilag, unul Nicolae. Careareun frate ci,lugar.Ei bine, el mult il aveala inimi pe SfAntulPirinte si l-o rugat odati, cind o fost la dAnsul: - Parinte,te rog, eu nu stiu careplecim primul din lumed aceasta, daci.o fi saplec... dar scurt: Dar Pirintele i-a retezat-o - Lasi, ma, ci eu plecinainteata! Si el atunci a raspuns: - Parinte,dacaplecagi inaintea mea, si nu ma lisagi mult samai stauin lumeaasta. A stat pulin Pirintele, s-agAnditgi i-a zis aga: - Me, la scurttimp dupi. ce pleceu, te iau la mine. $i fii atent ce seintimpla, domnule!Asta,calugS.r;i el, si-o vLzut de ale lui. $i, la un moment dat, vizavide chilia lui, era un alt cilugir, prieten bun cu el, cu care

146

Boca P,iritttele Arsenie

nSfi.ntulArdealului'

r47

SfAntulPirinte ArsenieBoca.Si acelumai vorbeadespre ia i searateir) vis Sfintul Pirinte gi ii spune: - Mi, eu am murit. Spune-ifratelui- si a zisnumele cilugarului - si vini la mine, la Prislop,la inmormAntareamea. Ala sescoali zilpicit din somn, se duce la acestcalugir careI-o rugat pe S{hntulParintesanu-l mai lasemult dincolo,si ii zice: in lume cdndva fi si treaca - Mii, eu nu gtiu.Crezice vrei tu, dar eu iti spun ce am patit asti noapte.' - Ce ai pagit,mai? - Mi s-o ari.tat Pi.rinteleArsenie ;i mi-o zis si iri spun sa te duci la Prislop,ca el a murit. - Du-te, bii, de aici, cu prostiiletale. Sunt vise de la vrijmagul. Dupi o ori. si ceva,primestetelefon staretiasi-l inpe stiintezepe ci.lugirul respectiv, care-lgtiatoati obstea ci-l are la inimi pe ParinteleArsenieBoca, si se duci"la Prislop, Pirintelee mort acolo. ci Seduce,conformporuncii Sfdntuluidin visulprieteluni - el era si elecnului sau.Vine acasa exactla sase si, in trician de profesie,fusese viata civili. electrician- i se arati Pirintele ArsenieBoca,SfAntul,in vis gi ii ziceasa: - Mi, sate pre$ate$ti, pestetrei zile vin si te iau. ci Asta, ci.nds-o trezit, siracul, povestea toat5, la obstea: - M5.i, uite, l-am visat pe Pirintele! Oare o fi adevirat visul ista? mai inteleptdin obste: $i o zis asacineva - Mii, daci e de la Dumnezeusi daci e de la SIhntul, daci el o fost, intr-adevir, si gtii ci seimplinestenegresit. Dar dacanu, daci e de la vrijrna;ul, vor trecenu trei zile, ci trei ani si nu o si ai nimic.

i-a Domnule, a treiazi, staretul spussi seduci si repasi re ceva un stAlp. dus,s-aelectrocutat a murit 4c1qlo. la S-a inci o dati spun:sigurci pentru destuiin lumeaftri de Dumnezeu, in caretriim - chiar daci pare c5,parcl. lumea s-ar indrepta putin, e numai aparenti, dar nu si realitate,si astase vede din comportamentul nostru, al tuturor -, tot ceeace s-a spus;i oricite s-ar mai spune pot si para de domeniul irealitigii. Nu sePoatesafe civor neuA Asa!, spuneunii. Daca mie mi-ar fi spuscineva de atateacite gtiu acum,spun si eu cu toati sinceritatea: multe mi indoiam. Dar n-am cum si mi mai indoiesc. Sunt si preamulte!...Nu sepoate! Flori de ceai pentru Pirintele Arsenie mai imi aducaminte ci cinevade la SAmbata mergea la Pi.rintelesi ii duci nigte ceaiuri. La un moment dat, asa nu persoana aceea a putut mergepersonal, ci a trimis la pe altcineva SfAntulPirinte, la Driginescu, si azis asa: - Pi.rinte,vi roagi respectiva o iertagi,ca s-arpusi tea si mai fie gi cevaburuieni, ci s-o gri"bit si culeagi florile aleade pe cAmp. spune: zAmbind, $i SfAntul, - Zi-i, mi, a;a: si nu-si faci probleme,mi, ci eram florile. ea capului ei c5.nd culegea deasupra ,,Mi, Gheorghe, si-ti faci toate bagajele, m5., ' cd. si faci o ci.litorie lungi..." o Sau era unul, Gheorghe, din SAmbita de Sus. $i '40, Gheorgheista aveadouizeci si cevade ani prin anii Arsenieaici,la SAmbita,si a avut, cAnderaSfhntulPi,rinte

148

P,irintele Arsenie Boca

nSjhntul Ardealului"

149

la un moment dat, de dus un mesaj,o scrisoare, Sflntului Pi.rinte.Pe atunci, si bicicleti daci aveai,era lucru mare. Nu oricine avea!Cert esteci omul si-a fhcut rost de o bicicleta,si-a legatpicioarelede pedale,ca si nu-i sari si si aibi spor la pedalatpind,la mini.stire, si le-a zis la alti doi prieteni, careaveauo sticli.de un litru de vin: - Mi.i, si nu beti tot, ci mi supir pe voi! Si-mi lisagi;i mie o EAri!Eu mi duc numai si ii dau asrala PirinteleArsenie. Ei i-au raspuns: - Du-te, mai, linigtir, iti lasam! ca AjungAndla ministire, cdnd s-aapropiatde biserici - biserica una mici", nu ce s-afhcut acum -, Pirintele era SfbntArsenieiesedin bisericigi zice: - Mii, Gheorghe, sunt. aici El ii spune: - Pii pe dumneavoastri ciutam. vi $i Pirintelespune: - Di-mi, md.i, ti-o dat si-mi dai. ce Gheorghe si plece,dar Parintele spune: di ii - Stai,ma, Gheorghe,nu plecanicaieri,stai ci am o treabacu tine. Ia plicul, il citegte, uiti. apoi la Gheorghe, privegte se il de susin jos, gi zice: - Mii, Gheorghe,nu te mai grabi,mi.i, aga, sagtii ca ci prieteniiaia ai tii i9i lasagi gieo giri de vin. Dar, mai, si mai $tii un lucru: ci inainte de a muri, vei fi ingtiinlat ci mori. El a intrebat mirar: - Paide cine,Pirinte? Iar Pirintelei-a spusscurr:

- Lasa,mii, ca vezi tu! S-a dus acasi,a tras el cu ale lui, cu viagalui. Tlesuvorbi a Sflntului si iati. ci se seri zecide ani de la aceasti cetatea noui", clidirea noui, care acum e gata. construia El erade pazi,acolo.Avea74-75 de ani. Si trecepirintele Ieronim, caree in viati acum, la ministire, pe lingi el. Secunosteau. pirintele il intreabi: $i - Mii, Gheorghe,ce e;ti asape gAnduridus? Si el raspunde: - Mei, Pirinte, ma gdndeam a;a...Nu;tiu ce. Mi-a venit un dor si mi duc pe la Pirintele Arsenie,dar nu stiu de ce! Parintele Ieronim indati i-a spus: - Pii du-te! $i Gheorghea rispuns: - Si gtii, Pirinte, ci mi gi duc! S-adus omul. S-adus la SfhntulParinte- sigur ci l-o chematSfAnrul,ci de aia o simtit ceeace a simtit. CAnd l-a vazut, i-azis: - Mi.i, Gheorghe,ce mai faci? $i el ii spune: - Pirinte, fac bine, uitati. Facacoloparte... Dar Pirintelei-a spus: - Mii, Gheorghe,sate pregitesti,m5.i,si-gi faci toate valizele, o si faci un drum lung, mii, lung de tot. ci El s-aaparat: - Nu plec nici"ieri, Pirinte, c5" sunt om batrXn. Dar Pirintele zice: - Mei, Gheorghe, pleci,mii!Te duci, mii, Gheorghe. Dar el insista: - Nu mi duc, Pirinte!

150

P,irintele Arsenie Boca

uSfantul Ardealului" ,,Atunci, cum si tac, mii, fralilor? Cum?"

151

din $i Parintele, nou: - Te duci, mi, Gheorghe,mi! Tu fl-gi toate bagajele. - Vine-i.staacasazilpicit, gi seara,cum era tot in pazi,, trecedin nou Pirintele Ieronim - nu e nimic intAmplitor, mii, fratilor,vedegi?! gi iar il vededuspe gAnduripe ista gi il intreabi: - Ce e, mdi, Gheorghe? faci? Ce El ii spune: - Mei, Pi.rinte,bine ci. ai venit, ci,, uite, eu nu pot si imi explicceva. - Pii ai zis ci mergi la Pirintele Arsenie. - Am fost. - $i ce ti-a zis? - Pii astae, ci nu il ingeleg. - Pij ce ti-o zis? - Mi-o zis aga: Ma, Gheorghe, faci toatebagajele, sa-yi md, cd o sdfaci o calatorielungd, md, lungd.$i eu i-am zis: Nu plec,Parinte,nicaieri,cd eusunt om batrdn. [Jndesama mai duc acum?!Dar Pirintele iar a zis:Ma, tu fa-yi toate bagajele, cafaci o cdlatorielunga-lunga.Pirintele ziceacd. mi duc, eu ziceamc5.nu mi duc. Unde si mi duc, mii, Pirinte, ca nu mi duc niciieri?! Oare ce o fi insemnind?l - Nu gtiu, mii, Gheorghe,aia vezi tu! Si a treia zi a murit! Di-ti seama,mi.i, omule, ci. au trecut zecide ani de la momentul aceladin tineretea lui, cAnd l-a pus in gardi.:inainte de a muri, o safi ingiinlat ca ai sa mori. De cine, Parinte?Lasa, ma, cd uezi tu... $i dupi zeci de ani - ci atunci avea vreo douizeci si cevade ani, iar acum aveasaptezeci ceva,n-aveachiar si -, uite ci asaa fost: a fost instiintat. optzeci

-d-ula Am fost chematcAndva Oradeala o conferingl ci hovniceasci niste preoli de acolo,pe considerentul de a fost un teolog - cred ci are ;i doctoratul, dar nu stiu de unde, in orice caz,nu intr-o tari ortodoxi - carescrie c5.rti,a fost pe la televiziuni;i mai aparela televiziuneca credintain Bunul si spuni despreDumnezeusi despre Dumnezeu,carele-a zis agabihorenilor: c5.Pirintele ArsenieBocaa fost un eretic,ParinteleCleopaIlie a fost un mincinos,iar PirinteleIoanichieBilan a fost un nebun. SfbntulPi.rinteArsenieBoca,ci a $i de ce a zis asadespre fost un eretic,sirmanul om?l Pentru ci acolo,la biserica la Dri"ginescu,undevape dreapta,cum intri prin st6.nga in biserica,existi un grup de sfingi pictat de SfAntul Pirinte Arsenie Boca, unde esteincadrat gi Slbntul Pirinte Serafimde Sarov,dar gi doi sfingi catolici: SfAntul Franciscde Asissisi un papi., dar nu stiu care.Si - asta mea - pebazaaceasta a altora pe carenu le si e deducgia a sau stiu,pe caredoarle intuiesc incercsi.le intuiesc, zis desprqSlb"ntulPirinte Arsenie Boca ci a fost un eretic, uitAnd, sirmanul teolog, ca pini in 7054, cind a avut loc mareaschisma, invigltura era la fel - nu conta ci era Biserici.de Risirit sau Biserici de Apus. Ei, invigitura Sfhntului Franciscde Asissisi a respectivuluipapi era, desigur,invititura ceaadevirati, primiti. de la vechii gi adevi.ratiicregtini. Sigur ca pe mine m-au bulversatin mod deosebitcuvintele lui si, dacl.ar fi fost la noi, in Figiras, nu puteamsatac!Nu pot si tac,domnule, si nici nu ai voie!Daci l-ai cunoscutpersonal SfhntulPirinte pe Arsenie,nu poti si nu spui un cuvint deosebitla adre-

r52

P,irin tele Ars eni e B oca

nSrt.ntul Ardealului,,

153

sa dAnsului,chiar dacan-ai cunoastecuvinte deosebite. Ele gi le inspira Cel Care inspiraAdevarul,flra si vrei ru neapirat sa le scoti, asa,ca si pari interesant. Dar realist trebuiesi fii, daci estiom adevirat.De aceea, sigur ci nu puteamsi tac si, pe considerentul acesta, aveaunevoie ei de un om carel-a cunoscutpersonal Parintele pe Sfhnt Arsenie Boca.Ei bine,din om in om, s-aajunsla persoana mea,pentru ca eu l-am cunoscut personal Sflntul. pe Eu nu pot si-i spun Parintele Arsenie,simplu, de;i a fi preot nu e simplu deloc,dar eu nu por sa-i spun altfel decirt Sftntul Parinte Arsenie Boca;i, daci ii zic asa, am eu toate argumentele o fac, mi.i, oameni buni! Am roare, si pentru ca spun:din omul de nimic careajunsesem, acest om al lui Dumnezeu,Prierenullui Dumnezeu- ca Sfingiisunt casnicii Dumnezeu, lui sunrPrietenii Dumnelui zeu.-,acesr Om al lui Dumnezeumi-a schimbatdestinul in mare mi.suri, daci. nu in totalitate. Dumnezeu stie! Oricum, mi l-a schimbatexrraordinar. Asti.zi poate nici nu mai eram sau, daci mai eram, poate era vai Ei amar de capul meu, asacum am zis si am povesrit.O luasem ri.u de tot raznacu betiile. $i Sflntul a fost cel carem-a oprit, dar nu ma intrebaticum, ci nu tine de mine. intrebati-lpe Sflntul, si vi rispundi el, ci. eu nu stiu. Cert esteci, de atunci, eu n-am mai biut nici micar un strop de alcool.N-am niciun merir, repetgi subliniez: nici cel mai mic merit, pentru ci nu mi-am propusnici micar o dati, si fr zis:Ma, neisprduitule, ajunge! (Jite ce ai ajuns! Nu uezica e;ti gata?!Nu!Sfintul stie!Eu i-am auzit doar glasulin casamea...Si, pentru ceeace am afirmat, il iau inci o data pe Dumnezeu martor asuprasufletului meu si tot cerul ci. esteadevirat.Nimic n-am exagerat, de cit

Atunci, cum si tac, mii, pulin! Nimic n-am exagerat! fragilor? Cum? Daca eu ag fi ticut, n-agfi fost complice Ba carecu adevirateraeretic? da! Indiferent daci. cu acela am avut posibilitatesaun-am avut posibilitate,ei, uite ci Dumnezeu gi SfAntulm-au ajutat si am posibilitateasi Ba merg gi sapot si le vorbesc. mai spun ceva:n-am pleSfintul nici.ieriunde am fost invitat si vorbesc despre cat Pirinte Arsenie Boca p6.ni nu am cerut binecuvAntarea lui Dumnezeusi mi-o dea si pot si merg gi numai daci. imi ingiduie El si merg. Daci nu, si mi opreasci,indiferent prin ce modalitatecredeci. mi poateopri: ori boali, ori cevasa mi seintimple, ori la iia si se intAmpleceva, si se schimbe spre altcevasau alt subiect.in doua digi am fost chemat la Bucuregti,la un post de televiziune, si vorbescdespreSfhntul Pi.rinteArsenieBoca gi am zis in rugiciune - i-am zis gi Sfdntului gi l-am rugat: Sfnte Fa Parinte,dacanu e dupa uoia ta, opreste-ma. ceua,ceStii aSa cum tu! Sa-mi dai mie de inpeles, de neinpelegator sunt euSi cumprea bine ma Stii, sa nu merg.Doamne, au porla nit oamenii si.vina la Figarag, mine acasi,si mi ia, si mi. duci acolo.Au pigit un grav accidentcu magina s-a din Bucuregti,dar n-au pitit nimic, ficut zob la iegirea nicio zgArieturi n-au avut. Dar de venit n-au mai venit! Mi-au dat doar un telefon, gi-au cerut iertare gi mi-au spusca ii multumesclui Dumnezeuci au scipat cu viaEa, pentru ca maginas-afhcut praf. CAnd m-au chematinci o data;am zis: - Nu mai viu, mii, oamenibuni. Nu pot. Ei au insistat: - PiJ cum?Uitagi,va plitim noi... Dar le-amspus:

I54

Pdrintele Arsenie Boca

usftntul Ardealului'

155

- Nu imi trebuiemie bani!Nu vin! Eu nu vin pe bani, mai, fratilor, si vorbesc memoria S{h,ntului in Pirinte Arsenie Bocl. Eu vin pentru ci acelom al lui Dumnezeua avut un efectdeosebit pentru destinulmeu. Ce-o fi pini la sfArsit stiu, dar stiu ci i-am cerutsi mi ajutesi-mi nu tin credintapini.la moarte.Asta qtiu! A;a ci., apropo de acestrecunoscut teolog, am si vi. spun totusi pirereamea;i il rog pe Bunul Dumnezeusi mi ierte daci vorbesccevanecuviinciosla adresa acestui nevinovat, ii zic asa.'Nuvreausa spun nimic prin ce si si-L supi,r pe Dumnezeu sau pe SfAntulPirinte Arsenie Boca,si mi fereasciDumnezeu!Dar nu vid alti. cauzd. decAtaceea fie a fost informat gresitde cine l-a inforca mat asupraunor chestii,fie a spustot ce a spusin mod intentionat,la fel cum, pe vremuri, comunistiiincercau sa-l eclipseze Sfhntul, f).rl a sti ci., de fapt, cu cAt inpe cercausa-l eclipseze mai mult, cu atAtstrilucea mai tare acestom minunat al lui Dumnezeu prin sfaturile sale, prin invS.titurilelui, prin intreagasaviati. Acum, de cine si te feresti, domnule? sespuneci nu mai sunt comuCi ni;ti... Da, dar acumsunr masoni.Si gtim foartebine ci agae. Si, daci vrei, igi spun ceva,ce a afirmat pirintele PaisieAghioritul, care nici el nu esre canonizat,dar se stieci a fost un sfint. Prin 1991sau 1992,intrebatfiind desprelumea de astizi ce pirere are, ParintelePaisiea spus:Nu popi s,ifi ;ef de stat, nu poli safi prim-minis*u, nu poli sdfi minisnu, daca nu efti rnlson. Daca,printr-o absurditate,sa zicem ca ajungi pe aceste posturi fara a f mAson, masoneria interuinein uiayata. Dacajoci cum spun ei, ramdi acolo.Daca nu, Ai dispArut.Nu conteazdmijloacelede disparipie,dar dispari! Ori iyi pierzi fotoliul, ori

om Domnule, pentru cine a lucrat acest nevinovat, uiapa. siracul, nu Qtiu.Cert esteci a spus-o;i ci a fhcut o afirmatie extrem de gravi.in public. Eu nu gtiu cigi barir'eni au fost acolo, dar gtiu ci a fost salaarhiplini si chiar am intrebat: Mai, oamenibuni, de ce nu ayi luat macarunul ailtudine? Si. fi zis cineva:Mai, omule, uezi ca eu nu {tiu de unde uii, nu ftiu ceai mkncat- Poateai mkncat ceua ;i uorbirii -, dar sau neruos sistemul pulin sistemul yi-a afectat ueziceuorbe;ti.Pai dacaspui ca ParinteleArsenieafost un parintele loaniafost un mincinos, eretic, Pdrintele Cleopa chieBdlan a fost nebun,tu cecrezicd e;ti, mai, omule?Ca ei, aceyi trei enumerayi caretu i'ai ftcut cum i-ai facut, Pe Romine! sunt, intr-un fel, chiar stklpi ai Bisericii Ortodoxe imi aduc aminte cum ziceaPirintele Teofil Piri'ian - Dumnezeu si-l ierte! - ci Pi.rinteleArsenie Boca (cu toate ci gi Pirintele Teofil a avut niste problememai derutante in a interpreta ceeace se scria in cirtile despre Pirintele Arsenie)a fost virful de lanceal Ortodoxiei ;i ci n-a cunoscutniciodati un alt om mi.carla nivelul Pirintelui ArsenieBoca. Eu agmai spuneceva,aproPode Pirintele Teofil, dar mi abqin,ca si nu supir memoria lui, ci oricum mie mi-a fost drag gi am avut m:rrenevoiede el gi mi-a fost de mare aiutor. inainte de a plecaultima dati sI vorbesc am cu Sfrntul Pirinte ArsenieBclca, trecut pe la Pirintele Teofil, si-i spun, dqi stiam eu ce stiam, ci existi cevain Si inima.lui, o retinere. gtiu ;i de ce, ci eu am discutat Teofil ;i mi-a zis a;a: ci de cite ori a incercat cu Parintele si vorbeascicu Pirintele Arsenie,niciodati nu l-a ginut de vorbi. Singurul lucru pe care i l-a zis a fost: Spune inimii 9i gata. $i mi-a mai zis cevaPirintele rugaciunea

156

PdrinteleArsenieBoca

nsfantul ArdealulD'

I57

Teofil: cind s-a hotarAt sa dea la gcoali, si faca ;coali, s-a liceul, faculqatea, dus la Pirintele Arseniesi i-a zis:Pariite, m-am g,indit safac scoalamai departe.Si Pirintele Teofil i-a raspunsscurt - astami-a zis-o mie Pi.rintele Md, du+e ;i ft-o, dar sagii ca nu yoala te mkntuie;te! asa: Pirintele Teofil imi spusese sigur, ParinteleArsenie ci, faqi de toata lumea. Lumea il Boca aveafaima deosebiti vedeacaceea de fapt,;i era:un Sfhntal lui Dumnece, zeu.Bine, Pirintele Teofil nu mi-a zis aqa, doar ci avea ci faime mare.Dar pe el nu l-a linistit niciodati Pirintele Arsenie- mi-a zis mie Pirintele Teofil -, ci erao fire mai apriga,mai aspra.Pe el il linisteamult ParinteleSerafim Popescu. vin acum si zic: domnule, eu l-am vizut in $i mai multe rinduri pe Sfhntul Pirinte ArsenieBoca, am vorbit de mai multe ori cu dAnsul.L-am atzit, l-am vizut, am triit ceeace am triit in preajmadinsului, si in preajmad6.nsului, cind am plecat de la dAnsul.Sunt gi multe pe care nu le-am zis nimanui. Nu gtiu daci am fbcut bine saun-am fhcut bine. Habar n-am! Cert esteci n-am spustot, dar nici SfAntulnu cred ci se supiri, ci oricum spun altii, ca si completeze ceeace eu nu vreau si spun, dintr-o anumita retinere.Nu pentru cd,vezi tu, Doamne,ar fi spuscevarau despre mine. Cu drag a$spugtiu cAt de netrebnicsunt inaintealui Dumne asta.$i nezeu.Dar nu spun astaf).cd.nd smeritul,mi,i, oameni pe buni, ci pentru ci astae realitatea! $tii, daci mie mi-a zis Sflntul cevaanume si fac sau cum si fac, poatela altul nu sepotrivegte daci altul face gi sauincearci si faci ceea mie mi-a spusSfrnrul si fac, ii ce poateiegipe dos lui. I'Sa ca trebuiesaiei aminte.Dai din cAtegtii doar cit te lumineazi Dumnezeu gi faci doar ce

ffiii, omule' cu niNu crezitu ci gi se potrivegte. exagera, de mic. Calea mijloc- aiae sinitoasi! Nu te du pe extreme' de ci e deosebit periculosPentrusuflet.Nici si fii invArtog-at Acolo ili trebuieun in celesfinte,ci pogisi innebunegti. ci duhovnic iscusitdeosebit, altfel te pierzicu totul. ,,Sunt urm5.rit de Securitate" Acolo, la fintini, la izvorul Pirintelui, la Simblta, a frcut un om cevadeosebitde fain: a araniat,a acoperit' Eu mi intilnesc cu omul si am auzit cl' I-a cunoscutpe Parintele. - ce si mai?!- cind aud de cinevaci l-a cu$i noscut,nu sepoatesi nu-l intreb: - Mii, omule, zi-mi, Povestegte-mi ce simti si tot crezicL pogi sa-mi zici. Cum l-ai cunoscut? $i-mi spune: - Abia terminasemarmata;am cunoscuto fata frumoasi si am zis:Domnule,eu cu astuma insor!Si m-am dus la Pirintele Arseniepi i-am zis:Parinte,uitayi,eu Am terminat armdta 5i ureausd md insor/ am gasit ofata tare Pirintele mi-a faind. Mie imi placemult de ea. O iubesc. dar zis;Ma, casatore;te-te, yine minte ce tyi spun: timp de doi ani sa nufaci coPii.D4, pdrinte, i-am zis eu. Dar cine M-am dus acasi9i...in doi o tinut cont ie ...".. o zis? ani, am avut o fati. Nici pini azi nu pot si-mi explic de ce,cind fataa implinit 16 ani, s-aspinzurat'Nimeni nu noi poates4stie de ce,cu atAtmai putin cu c6.t i-am acornoastri de paringi.$i eu, ca tati, si ea, dat toati dragostea ca mami. Ei, dupa o vreme,m-am dus iarfui la Pirintele, ci am divorgatde sotie. $i intre mine si Parinteleera o distangimici, nici o jumitate de metru,;i Pirintelemi-a

158

Pdrintele Arsenie Boca

nsfkntulArdealului"

159

zis:Mai, plecayirepede, eu sunt urmdrit acum de Secucd ritate. H7i, duceyi-ua, uorbim ahadata. Dar eu i-am spus: -Nu, Parinte! Mai stayipulin, mai spuneti-neceua.$i am intins mAnasi-l prind, sa-ltrag spremine, sa nu-l las si plece.Dar, domnule,mAnamea a trecutprin mina lui, a$a cum incercisi prinzi o umbra! Parci n-ar fi avut oase, parci n-ar fi avut nimicl MAna mea a trecur prin mA.na lui! $i iarisi am incercatgi aceeagi stare:m6.na mea rrecea prin mAnalui! Ei, cind am ftcut a treia oari si am pitit la fel, m-a luat frica si am plecat.N-am mai spusnimic. Uite asami-a zis omul acesta,caree inci in viagi si careaproapezilnic se duce pe acolo si vadi cum e, ce e, daci mai trebuie cevareparatsauinnoit. ,,Si gtii ci eu am dat mA.na in duh cu SfAntul Ioan Botezitorul" Deci eram la biserici - nu prima datl; Dumnezeu stie a cAta oara.La Driginescu, in sfhnta biserici, sus, estepictat Sfintul Ioan Botezitorul. Grupul cu caremersesem in bisericacu pi.rintele Ri.zvanLupescu,care era sluje;teacum. O fost penrru prima daci cAnd,parci, uimit - doar nu vedeampenrru prima data pictura, dar Dumnezeu stieces-aintimplar cu mine, cu sufletulmeu - am vizut o asemi.nare izbitoare intre chipul Sfhntului Ioan Botezatorulgi chipul Sfintului Pirinte Arsenie Boca.Si tot privind asa,minunindu-mi ci parci Pi.rintele e pictat acolo, Pirintele Rizvan mi vede,ca era usa deschisi, zice: si - Domnul Juncu,la ce vi uitaqi,ci zimbiti? Si ii raspund:

- Parinte,mi uit si ma minunez.Doar etl am mai fost la bisericiaici ;i m-am uitat la picturi, dar niciodati nu am vizut o aseminareagade izbitoareca acum intre chipul Sfintului Ioan Botezatorulgi cel al S{lntului Pirinte ArsenieBoca. $i atunci pirintele Ri.zvan,zimbind, mi-a spus: - No, haidegisi vi spun ce mi-o zis mie Pirintele Sfintul Ioan Botezitorul. Arseniedespre a zis la tot grupul ca Pirintele Sflnt Arseniei-a $i in spusdAnsului:Sl Stii caeu Am dat m,Lna duh cu Sfantul - spuneapirintele Rizvan iar Ioan Botezatorul, picturile - cAre sunt de sunt in sftnta biserica la Draganescu Picturi dintre elecirora nici acum nu li se Sunt destule profetice. sa poateda un inteles probabila$teapta vini momentul De potrivit sa se descopere. exemplu,pe stanga,cum se intri in sfAntabiserici, existi doi zgirie-nori lovigi din plin, pimintul cum arde undevain spategi doi de ,1cu bloc. Un bloc cu un I cu capul incapul intors pe fiecare e la tors gi celalalt fel.Adici, intorcAndu-le, datade 11... de-a drep$i sunt multe alte lucruri extraordinare, in biserici absolut Sigur ci e o picturi tul extraordinare! unicat in toata Ortodoxia, nu numai a noastri, ci pe tot pamAntul unde existi Ortodoxie! Nicaieri nu vei vedea Nisci.toarede Dumnezeusi al Domchipul Preacuratei nului Iisus Hristos asacum vezi acolo!NicS"ieri! context,al picturii, imi amintescde o alti in acelasi in intArnplare careactualulmitropolit al Ardealului,inaltpe preasfintitulLaurentiuStreza, atunci preot,l-a intrebat decit in canoanele pe SfAntulPirinte de ce picteazaaltfel picturii Bisericii bizantine, iar Pirintele Arsenie i-a riscum mi searata mie! puns:Mai, Parinte,eu ii pictez AsA

160

PdrinteleArsenie Boca

nSft.ntul Ardealului,,

r61

Intrarea trupelor sovieticein Rom6.nia
Si va mai spun o intAmplareextraordinari., carene arati smereniaformidabili a Sllntului Pirinte Arsenie Boca, intAmplarepe care mi-a povestit-oPirintele Bunescuchiar in anul in carea trecut si el la Domnul, poate cu doui-trei luni inainte de a muri. Avea deja 92 de ani impliniti, dar eracu minteaextraordinar limpede, de chiardaci eraneputincios trupul. $i imi zicePdrintele cu Bunescu asa: - Dragul meu, hai si-ti spun ceva. ii rispund ca pentru astaam si venit, ca saimi spuni cXteceva: - Cici cincisprezece cAto gi.zduitpe la dumneaani, voastri.,cd.to durat si pictura in biserici.,nu se poatesi. nu stiti lucruri pe carenimeni altul nu le gtie. Atunci, mi-a povesritcum, adeseori, Pirintele Arsenie il chemain biserici. intreba: si-l - Mii, parinte, ce zici?E pictat bine aici? Culorile astea sunt bune? Si pirintele Bunescu mi-a zis cu lacrimi in ochi, ca un copilas: - Eu am fbcut pe slltosul, pe grozavul, carehabar eu, n-aveamde arta picturii, si i-am zis:Mai, Pdrinte, nu e bine, uite aici. Griul astatrebuie mai descltis, l-ai ftcut ca prea inchis. Ala acolo*ebuie a;a, dla a;a, celalalt altfel. Mi-a zis ca Pirintele se uira la el ;i-l intreba: Mai, Parinte, chiar asa? Si Pirintele Bunescu, horirAt: Cum sa nu?! A doua zi, era pictura cum spusese Parintele Bunescu,cu nuanta respectiva! -

Mi-a mai zis cevasi vi spun si si. spuneti la toati lumea.Mi-a zis asa: - Dragul meu, in 1968, cind trupele sovieticeau intrat in Cehoslovacia atunci, no-iaveamo ori foarte de de bine stabiliti pentru mdncarea prinz, ci mAncaPirinDar in ziua aceea, tele cu noi, cu mine si cu preoteasa. nu Pirintele nu a venit la ora stabiliti, ceea semai int6.mplaseniciodati. Niciodati nu in$trzia! Era exact, era un om extremde disciplinat! Dar el ziceadin punctul acesta Parci numai atd,ta!... pi.rintelui Bunescu Si, de vedere. la un moment dat, sogia ii spune: - Mii, omule, du-te gi vezi ce e cu Pirintele! E ceva! $i ziceaPS.rintele: - M-am dus. Era ugabisericiideschisi,dar nu eranimeni in toati biserica. M-am dus incet spreSfrntul Altar gi am dat numai pulin perdeaua, vi.d daci nu cumvae si in Altar. Era in SfAntulAltar, erain genunchi,cu mAinile rezemate SfAntaMasi gi cu capul de miini rezemat, de eu semnci. seroagi, ci cevaseintimpli, dar nu aveam de undejsi $tiu ce e gi cum e. M-am retrasugor,m-am dus in mea: casi gi i-am zis la preoteasa - Tir, femeie,nu stiu ce seintAmpli, dar Pirintele se roagi. Era in genunchi,in fagaSfintei Mese,cu miinile rezemate SfbntaMasi gi cu capul in mAini. Dar lasi de ci.-l intrebim cAndvine. asta,Pirintele a apirut Si; la scurt timp dupi discugia - zicea lacrimi in ochi la masi si Pirintele Bunescu avea si l-a intrebat: - Pirinte, ce s-aintAmplat? Pirintele Arseniei-a rispuns:

162

PirinteleArsenie Boca

nSfantul Ardealului,,

163

- Lasi, mii, Pirinte, cl auzitu miine dimineagi. a Darlirintele Bunescu insistat: Zicegi-mi,Pirinte, ce s-aintimplat? Ce si aud mAine dimineagi? la cine? De $i Sfintul Pirinte i-a rispuns: - Mei, m-am rugat la Dumnezeusi nu-i lasepe agtia si intre in taranoastri. acum. Parintele Bunescu insistat: a - Cine si intre. Pirinte? Iar Pi"rintele Arseriiei-a raspuns: - Rusii,mai, gi cu ailalgi... ParinteleBunescu, exasperat: - Cu careceilalti,Pirinte? Dar PirinteleArseniezicea: - Lasi, mi, ci auzi tu mAine! Si a doua zi dimineati, comunicatdin cinci in cinci minute: TiupeleSouietice impreunacu aliayii sai - gi enumerau celelaltestatefoste socialiste au intrat in CehoRomhniei. Se slouaciasi nori negri s-au adunat deasupra asteptau, desigur,ca Rusia si intre in RomAnia,cu atAt mai mult cu cit Ceausescu, atunci,nu stiu cum, a fostcu adevirat ca un erou in felul lui. Ru/ne! Rryine intregului lagarsocialist!, strigael. Eu gin minte foarte bine anul a;a 1968.Si la radio dlduseri un comunicatcu ceea azis ce Ceaugescu. toate posturilede radio striine - BBC, No, Europaliberasi Dumnezeumai stie cite mai erau- spuneau,alarmate, nori negriseaduni deasupra ci teritoriului Romi.niei,adici rusii ne-auinconjurat,si pitrundi si la noi. Ei, iati cum un om al lui Dumnezeuadevi"rat salveazi neamintreg! un Dumnezeumi-estemartor ci ce v-am zis acum sunt cuvinteleParinteluiBunescu, caremi le-azis din gura Pa-

rintelui SfAntArsenieBoca. $i, daci vreli, mai zic ceva, la ca o completare ceea am zis acum.U;or mi se, ce poate reprosaca da, da, acumpoli sa zici ce urei tu, ca Bunescu Aga nu mai naiepte. este,dar triiegte PreasfintitulDaniil Partosanu, mi-o zismulte cu cdtivaani in urmi, cind care aveam gAndsi plecin Italia.Era atuncipreotin Densq. de Pustnicul Ioan gi PS.rinteleArsenie Si vi povestesc despreasta.Ei, am fost acolo, la si dAnsul.I-am zis ci am de g5.ndsi. plec in Italia si l-am intrebat daci.imi di binecuvAntare nu. Si ce-mi zice sau Mi-a zis atunci pirintele Daniel, astizi PreasfindAnsul? gitul Daniel, un om extraordinar, caremi-e tare drag, un om pe inima mea: - Uitati, eu vi dau toati binecuvdntarea mea, merDar vreausi vi. intreb ceva:l-ati cunoscutpe Piringegi! teleArsenie? I-am spusci da, ci am si vorbit cu d6.nsul c6.teva de ori. Iar PreasfinEitul zis: a - O, daci asastaulucrurile, atunci eu va spun sa nu plecagi Italia pini. nu vi duceti la mormintul Pirinin telui sa cereti binecuvAntare vi. lasesi plecagi.Si nu sa cumvasaplecatifbrasi ceretibinecuvAntare! I-am zis ci agavoi face.Cu grupul acelacu caream fost atunci la Densq, urma si. mergemsi la Prislop,dar problgma a fost ci n-am ajuns. Cum-necum, nu am ajuns!in schimb, ne-am dus la o minastire de maici cu capului Sfintului loan Botezatorul,deunhramul Taierea devadin Alba. Eu, supirat foc ci n-am ajuns la Prislop ;i ci mi se apropiatimpul saplec in ltalia, am fost vizut

l

164

Boca P,irintele Arsenie

nSftntulArdealului,,

165

de maicastareli ci sunt ingdndurattare.A venit la mine ,si m-a intrebat: - Nu vi supirati: de ce sunteti supirat? Zic: - Maici., nu sunt chiar asade supirat, dar oricum nu nici vesel sunt. - Dar de ce? - Uitagi: am fost la pirintele Daniel si am vrut si mergem ;i la Prislop pi a;a a fost frci"tura ci s-a stricat masina si n-am mai ajuns la Prislop, dar am ajuns la aici. dumneavoastrS", - O, pentru asta vi supirati.Mergegi nu acolo,pe deal, la cimitir. Noi am avut aici un pustnic,Ioan, asa-lchema. Eu ii spusesem maicii ci pirintele Daniel mi-a zis si merg la Prislop ;i si cer binecuvintareaPirintelui Arsenie, mai alesca eu l-am cunoscutpe Sfintul Pirinte cind erain viagi gi-amvorbit cu dAnsul.$i mi-a zis maica: - Mergegiacolosi vedeti ci scriePustniculIoan pe o lui. crucegi ceregi binecuvdntarea - Pii da, dar nu e Sfintul Pirinte ArsenieBoca. - Mergegisi-i ceretilui. $i apoi am si vi spun o intAmplare, dupi ce veniti de la mormAnt. dar Bine. Ma duc, ii cer binecuvi.ntare, nu era...Mi dar simteamcagi cum nu agfi fhcut nimic. Doamne,iarti-mi gi si.mi ierte gi Pustniculacela. l-am cunoscutpersoNu nal, dar iti spun ce am simtit eu. N-am simtit nimic. Eu voiam si ajung la mormAntul Sfintului! No, ci.nd m-am intors, maica mi agteptagi, zimbind, mi-a zis aga: - Haidegi si vd spun o povesteadevirati despre Pustnicul Ioan pi Pirintele Arsenie Boca. intr-o zi, s-a

hoti.rAt si meargi Pustnicul la Pirintele Arsenie,ci tot auzisedespredAnsul.$i cAnd o ajuns in dreptultlii bisericii, Parintelepicta. La un moment dat, Ioan Pusrnicul, Sfintul acesta, vi.zusecu ochii sii induhovniciqi, indumnezeigi- ce o fi vi.zut la Sfrntul Pirinte Arsenie Boca- gi s-aintors gi voia si fugi. SfbntulArsenie,insi, tot om al lui Dumnezeu, cu daruri peste daruri de la Bunul Dumnezeu, i-a zis pe nume, degi era prima dati cind veneaPustniculla el. - Mii, Ioane,mi.i, unde fugi, mii? De ce fugi? Pustniculseintoarcesfios;i rispunde: - Pirinte, te-amvi.zutla rei coti deasupra pimintului. Pirintele Arseniei-a rispuns: - Ioane,eu te vid la cinci co;i deasupra pim6.ntului. Stai aici, si sti.m de vorbi.. Niste lucruri extraordinarece mi-au fost date si le aud! $i cite nu sunt ci.tenu-s vorbite! Extraordinar! Am ajuns la Prislop.Ningea ca in basme!Dar lucru extraordinar curiospentru mine si de neinteles de chiar si jos acum, cAndvorbesc, era frig de-gicripa capul gi vint aspru,si sus,Ia mormint, parci era in alti lume. Deloc nu bi.teavintul si ci.deaufulgi mari, ca in povesti!O zi de iarni. extraordinarde pli.cuti! ingenunchez,md" gi rog cer binecuvAntarea. Dumnezeusi SfAntul Pirinte stiu ce spun eu acum;i tot ce am zis pini acum. Eu n-am simtit ci imi di binecuv6.ntare, am zis:mdi, mi se dar pare mie...Eu am simgit in toiti fiinta mea: Nu pleca, md, nicdieri! Stai acasa!Eu spun ce-amsimtit... Dar gtiu ci daci spun cuiva, zice c6" nu-s intreg... Pirintele Daniel, dupi ce mi-a zis si cer binecuvintarea de la mormintul Sfintului, mi-a zis ni$te lucruri

166

P,irintele Arseni.e Boca

uSfantul Ardealului"

167

foarteadevirate.De fapt, tot ce mi-a zis a fost foarteadevi.rat. Mi-a zis asa: Daca rezistayi pknd in 15 august- am plecat prih iulie in Italia -, cd ud uaf greu, dacasuportayi pkna atunci, din l5 augustua uaf. a;a dz bine, ca nu o sd ureli sa ua mai intoarceyi. exact agaa fost. Si PS.rintele Pantelimon gi Pirintele Arsenie Sunt multe, m5.i,omule, si as tot vorbi despreSfrntul Pirinte Arsenie...Pirintele Pantelimon.carea fost la Ghighiu, a tinut tare mult si ajungi cAndva Prislopsa la slujeascigi dAnsulla o SfhntaLiturghie acolo. il aveala inimi de mult, din tineretea pe Sfb.ntul lui, Pirinte Arsenie Boca.Si s-a dus. Distantadintre Ghighiu si Prislop a fbcut-o cu masinain sapteore si jumitate. AtAt o fhcut pAni acolo!Acolo, a participat la SfAnta Liturghie, a fost printre preorii careau si.virsit SfAntaLiturghie. CAnd a plecatde acolo,eranumai dinsul cu soferul;sprePrislop, mai era cinevain spate,dar cAnds-auintors, nu mai era decAtel cu ;oferul. insi. tot drumul a simtit ci. e cineva in spatele zicea lor, Pirintele Pantelimon.Dar nu i-a spus soferului nimic, doar din cind in cAndmai inrorceacapul si. vadi daci e cineva.Nu era nimeni! Cind o ajuns in fata porgii ministirii, o auzit;i el, ;i soferul acelagi glas,carele-a zis: No,pkna aici u-am aduseu.De aici incolo,mergeyi singuri.Si o precizare musai: distanra,zicea Pi.rintelePantelimon,de la Ghighiu la Prislope de gapte ore si jumi.tate. CAnd au revenit,au fhcut-o in trei ore gi jumitate. Zicea: masinanu mai merryd asfah; pe plutea! - ziceaPi.rintelePantelimon -, dar Nu Stiu cfrt ma credepi am ajuns in trei oreSijumatate, itr cknd am ajuns tn fata

porfii, chiar inainte de a opri masina,am auzit glasul tn spate,unde mie imi facea mereuimpresiaca e cineua.$i a ca confirmat gi goferuldupi aceea, pi el a avut senzalia, ci c6"t merscu magina, a fost cinevain spate,dar i-a fost o ruginesa-lintrebe pe pi.rinteledaci nu simte gi el acelapi lucru. $i au auzit glasulamindoi: No,pina aici u-amadus singuri.Deci distantade gapteore gi eu. De aici, mergeyi jumitate dus, au fbcut-o in trei ore gi jumitate intors. ca Dar cum ziceapilrintele: Nu ftiu cum mergedm, dacd-l intrebpe Sofernici el nu mai Stie.Pluteam!Nu mai auzeam nimic, nici motorul, deparca eramintr-un uis.$i a fost ceutt. ziceaPilrrntele:Nu intrebat: Parinte, mai ziceyi-ne $i mai zic nimic, ca daca d{ sPuneckte Stiu Si cdte mi s-au intimplat referitor la Sfintul Parinte Si la mine, lumea n-ar mai rede. Nu ar mai fi nimic...

RomeoPETRASCIUC

I
nsfantulArdealului,, Sora Sanda Spinu Hunedoara 169 tr negustoresei cele ceregtise prelungeste discuEii de in folositoare;i ziditoarede suflet, in puneri pe gind_u-ri ;i, dupi cum am putut afla, chiar in cercetarea, dupi piati, a Bisericiilui Hristos Oricum, nimeni nu pleaci cu mAnasau sufletul gol dupi ce se opre;te, fie doar si pentru moment, in faga tarabeiMaicii Sanda. La cei aproape80 de ani ai sii, imbricati mereu in negru, mai precisin haine monahale- de unde gi apelativul de Maica Sanda,cu careo ,,cheamf' multi lume -, prczen\asain mijlocul unei piegecu zarzavattllinu poare trecenicicum neobservati... ,,Il cauEi pe PS.rinteleArsenie?"
ir

I
l

I i

ti
lL

diavolul" ,,Ai grijl, ci pe el l-a cAgtigat

Cu ci4ile Pirintelui Arsenie, i" pr"E" de zarzavawn Am intilnir-o pe soraSandaSpAnu... piagade lein gume si zarzavaturi din Hunedoara. Sunt ani buni de ci.nd, intre tarabele gem6.nd cartofi, dovlecei,ceapi si de o multime de alteaseinenea bucate, Maica Sandasti si ea statornici., tarabaei, carete imbie cuminte si semeati cu cu ci.rtilePirintelui ArsenieBoca,alePirintelui IosifTlifa, suveniruri religioase, cirti de rugaciune,acatiste, paraclise,mir, metanii etc. O tarabi-altar,in careoamenii nimeriti, cu treabi saunu, prin piagi, vrind-nevrdnd dau cu ochii ;i de bucatele oferite de Maica Sanda.$i, nu de putine ori, curiozitatea celor carese oprescsd. vadd, ofer-

Si ea, ca mulgi altii care s-au apropiat oarecind de Hristos, l-a cunoscut pe Pirintele Arsenie Boca, de la carea aflat linistire si puterede a mergemai departe. in miezul celeimai fragedetineregi,fiul ei, singurul ei fiu, Dorel, intri intr-un cercextremde vicios,din care nu va mai putea iesi.Maica Sanda,intre lacrimi si suspine, istoriseste detalii cumplite. O povestecu farmece, vrijitori ;i vrijitorii, cu diavolul luptind cu extremi perfidie sprea prinde in mrejelesalesi a-i distrugefamilia. Aflati in pragul disperirii, sora Sandaincearci solugii de neimaginat.,,Eu umblam la Biserici - ne spune sora-, dar, pentru ci voiam si il salvez Dorel, f).ceam pe orice pentru asta.De aceea ajuns ;i pe la vrijirori, gi am am fost gi la femeiacarevorbestecu morlii, in Oltenia. Eram in staresi fac orice,si mi vind vrijma;ului, numai si il scappe Dorel! $tiam ci triieste cu farmece. vindut A masina.a frcut inchisoare..."

i
i

170

ParinteleArsenieBoca

nSjhntul Ardealului,,

17r

In acea vreme,il intilneste pe Pi.rintele ArsenieBoca, iar aceastS" intilnire ii va rimAne una din minunile cele mai vii pdcarele-atriit vreodati. impreunacu inci cineva. L-am ,,Am fost la Pr.Arsenie ciutat la Cernica,apoila Driginescu, dupi carene-afl.cut cinevalegitura cu el, la Sinaia.Cuno;teampe cineva,un croitor,\a caream ficut doua rd.nduri vqminte pentru de Mi"nastirea Frisinei. Am nimerit din intimplare in acel bloc, unde locuia, pentru ci am simtit ci ne urmirea cinevagi ne-am ascuns acolo,in acelbloc. Croitorul acela, cind m-a vizut, m-a intrebat: il cauyi Parintele pe Arsenie? inseamni ci a fost tot un Duh al lui Dumnezeucarestia, careimi cunostea gindul. Mi-a dat un plic. Ia plicul asta, te duci unde te trimit eu ;i il dai personal,tn m,Lna, Parintelui Arsenie.Teduci la Sinaia, in locul cutare... Am plecat cu trenul la Sinaia.Era cilduri mare.Am aiunsla Sinaia, am luat un taxi si am intrebat pe o doamni. unde e vila cutare.Si ne-a spus: Acolo,ca uine muba lume la uila aceea..., a spusvorbeurAte. nu am zis nimic si ne-am Eu ;i dus la vili. Urcind asa,pe trepte, soraa ajuns la repede, la u;a din spate.Pirintele Arsenieera acolo,iar sorami-a ficut semn cu mAnasi vin mai repede.CAnd am ajuns, am intrat amAndoui.. Sora,cind l-avdzut tuns, bi.rbierit, a spus: Cred ca am gresit...Parinteles-a uitar la noi Ei a rispuns: Nu, nu ai gre/t. Exact asaa spusapoi Pirintele: Uite, mdicu{aSanda.Eu nu sunt vrednici si fiu miicuti, ci sunt o ticiloasi, si sunt ceamai picitoasi! Nu am pir pe cap cAtepicate am ftcut si sunt nevrednici si mi se spuni maicuya! Dar port cu drag haina neagri..Si continui Pirintele Arsenie: Uite, maicuyaSanda are be/ci pe ulpa de ckndma cautd.$i a;a era... Aveamo gentuti"mici

in mAni.. imi spune: Wzi ca in gentuyaaceea o batista, ai un pomelnicfl ni;te bani. Da-i incoace. m-am d,ug Eu gi_eu, ca omul carenu srie,cu un kilogram de fiini. si un litru de ulei, cum seducela minastire.De,parci Pirintele avea nevoiede fhini si ulei de la mine. ,,Pirinte, ce si fac? Daci va fi s5.mor, odat5.tot trebuie si mor..." O femeiede aici, din celilalt bloc, mi-a dat un pomelnic si niste bani, intr-o batisti. Acel pomelnic mi-a spus Pi.rinteleArsenie si i-l dau. A luat pomelnicul si mi-a dat batistainapoi. Si mi-a zis: Cine yi-a dat batista asta,sdi-o dai inapoi in mkna. Ca nici o saptamkna dunu reaza;i praful sealege dinfamilia asta!Areblestem pkna la al;aptelea neamsi e;ificatura. Si stringeadin batisti... $i, intr-adevir,asas-aintAmplat!La trei zlle, eaamurit, tati.l s-aapucatde fete,feteleau sd.rit geam...Prafuls-aales! pe Seuiti la mine si ma intreaba:Cineeste Dorel?ii raspund: Esteful meu.Si imi zice,mai departe: grija, ca Ai pe el l-a cd;tigatdiauolul. Mirturisesc cu mina pe SfAnta Biblie ci nu spun nimic de la mine! Ai grxJa tine, cape de Dorel l-a cQtigat.L-am intreb at:Parinte,cesafac? Daca ua f samor,odatatot trebuiesdmor...Mi-a zis Pirintele: N-ai sd mori, pe jumatate esti nebund!E;ti in staresdfaci orice pentru el sa il saluezi. fost ;i la femeia careuorbeste Ai cu mortulpentru asta.Dar nu-l maipoyisalua. grrydde tine. Ai $i inci o dati imi spunePirintele:Ai grqd de tine, ca pe Dorel l-a ci;tigat. in cur,ind nu-l mai ai". intr-adevir, nu dupi" multi. vreme, Dorel va sfbrgi intr-un groaznic accidentrutier...

il1

ti

rl

172

P,irintele Arsenie Boca

De atunci, Pi.rinteleArsenie o va insoli, intr-un fel saualtul,$ereu pe Maica Sanda.Nu a ezitat, uneori, in momentede cumpini, si i searatesi in vis, povituind-o ce si faci sauimbirbi.tind-o penrru momentelegrelece aveausi seni.pusteascS. asupraei. insi, din orice incercare, soraSandaa reuqit,cu ajutorul Pirintelui Arsenie,si. iasi biruitoare. ..

Pr. Grigore Doru Gddea Parohia Medias,iud. Sibiu-Ortodoxi Bunauestire

Ri.spunsuriduhovnicegti. Se intAmpli minuni? Cum le ingelegem?
Prin sevapimintului, pe scararidicinilor Cuviosului Ioan de la Prislopspreinaltul cerului, esti cuprins ca intr-o palmi. de bolta pegteriisale,unde te regise;ti,alituri de pS"rintele Arsenie,cercetat Bunul Dumnezeula de vreme de bucurie sau restriste, deopotrivi in rugiciune, intre file de acatistsi parfum al crinilor pimA"nrului. Cuvintele sunt si vor fi pufine si neindestulitoare si. exprimesentimentele;i triirile celorcepoposesc interla secliadintre cersi pi.mdnt,unde, nevi.zut, triit, simti dar indemnurile si cuvinteleputine, dar atA.t incircate spide ritual ale pirintelui Arsenie,cuprinsein scrierilesale,in mi.rturiile consemnate nu de evlavia sau poporului, ;tiute saunu, dar triite de cei ce l-au ciutat la nevoi multe gi poatela pu;ine bucurii. La vremeaSfintei Liturghii, in bisericuta piatri, a de credingei strimosesti,mingiiati de aripi de ingeri, insuflegiti de glasulmi.icutelorabia perceputgi de chemarea Euharistici a pirintelui duhovnic, am pomenit in ruga fierbirite numele celui ce esteciutat cu nesafde ati;ia gi atigia credinciosice impodobescsemnul trecerii pimintqti spre cele ale cerului, cu ni.dejdeain dragostea pirinteasci cu carene-a inconjurat in anii grei ai comunismului, diruind din iubireaMdntuitorului Hristos fie-

RomeoPETRA$CIUC

174

ParinteleArsenieBoca

nSJkntul Ardealului,,

175

caruiadintre cei ce-i cilcau pragul,cu misura doctorului de sufletre, intuchipin d pe Omul imbracatin haina de in. Atunci cAnd mireasma rimeiati de ingerul cu cadelniyade aur a incheiat procesiunea Darurilor de dupi impirtasanie,doui dintre miicuge primind tupul si SAngele MAntuitorului nostru Iisus Hristos, am realizar folosul Cuuinteloruii ale invitaturii Sfintei Evanghelii, care ne poarti de doui mii de ani pe aceeasi Cararea imparapiei desprecare. vorbeasi Pirintele Prislopului ne qi al nostru, al tuturor. Afirmam la inceput despreconsemni.rile sriutesi nestiute in care-lintAlnim ca duhovnic gi doctor de suflete, dar mai alesimpreuni-rugitor, pe pirintele Arsenie,cu gindul la o relatareulterioarS. momentelor minunate a petrecutela Prislop,relarare poarefi trecuti in rindul ce acelornestiute minuni pe carele purem intAlni si recunoasteca atarc atunci cind ele ni se dezvi.luiecu voia Bunului Dumnezeu. in anul 1955,o tAnari mama dinrr-un sat de munre isi lasi omul, gospodiriasi alefamiliei, pornind cu rrenul spre Hateg si in brate cu un prunc bolnav de ani buni, carenu mai mergea nu mai rationade cind a fost ripus si - de atunci de astlzi - meningiti si de necrutatoarea ;i nu numai. De la Hagegpornestepe jos spre Ministirea Prislopului, infruntind oboseala trupului, greuratea pruncului,urcugulsi coborisuldealurilorcu dimensiuni nebinuite, dar intrecute de un singur gi.nd: ,yA.colo, pirintele m5.poate ajuta, nu pe mine, ci pe cel caruiai-am dat viata!" Ajunsi. aici, a fosr intimpinati - surprinzator- cu multi dojani din cauzavremurilor tulburi, dar mai ales

a faptului ca miicugeleciutau cu ardoaresi-l ocroteasci pe pirintele lor de ochii vigilenti ai securiri.rii, binuind in fiecare pelerinun potentialdugmanal lor, al minastirii, al duhoviculuisi chiar al Bisericii.Dar dupa puline jeftfa mamei si durereafiului si au vreme au recunoscut fost adapostigi Sfinta Mani.stire.Aici au fost insi nela voiti sa implineasca conditie majori: toati noaptea o sa ramini pe inuneric si si. nu-l deranjeze preainsistentpe lor. parintele Minunea aveasi se implineasci a doua zi, in prezenta si a tatalui copilului, care sosisede departe si-si ajute,,muierea", minune careavea fie atit de simpli;i si smeriti in ticerea ei, incAt nici chiar cei in cauz| nu au realizat-o atunci si aproapepAni astizi a ri.masascunsi mingiilor de mama;i de tati, care-si doreaufiul sinitos. Pirintele a venit, a vlzut, a ascultat,a mingiiat copilul pe crestetintr-un abia perceput semn de binecuvAntare, nestiindde boalalui, a mdngiit cu privireape mama acestuia s-aindepirtat fbri niciun cuvAnt,intr-un mursi mur usor de rugi.ciunea inimii. AtAt! 'Ceea ce s-a implinit mai apoi a venit de la doctorul sufletelor al trupurilor, Care a asezat si sufletulpruncului in latura celor drepti, usurd.ndu-i suferintatrupeasci,inti.rindu-i pe piringi si mai apoi mAngAindu-i celelalte cu doui vlistare,alituri de caresi-;i petreacide acum viaga care;tia ce va urma cu voia lui ;i bitrinegile. Parintele, Durnnezeusi nu dorea,prin cuvinte frumoase, si-i amidar prin duritateaunei sendnge, geasci,, nici sa-iamarasca i-a binecuvAntat;ii-a diruit pe fiecare PronieiDivine. Acestea sunt adeviratele semnesi minuni dumnezecu iesti intAlnite doar pe Caleaimparayiei,ingelese aju-

176

PdrinteleArsenieBoca

de torul credingeicelei adevi.rate, folos intru nidejdea invierii la judecatade apoi, ca in iubire regisindu-ne,pe -Hristosfi-L mirturisim. Prin sevapimAntului, pe scararadicinilor Cuviosului Ioan de la Prislop,spreinaltul cerului egticuprins,ca intr-o palmi, de bolta pqterii sale,unde te regisqti alide Arsenie,cercetat Bunul DumnezeuIa turi de Pi.rintele restristedeopotrivi in rugiciune, vreme de bucurie sau intre file de acatist;i parfum al crinilor pami.ntului...

GheorgheAlimpescu
Hunedoara

Arsenie Boca este ,,P5.rintele intruparea moralei cre$tinein fiinta umani"
De profesorulde istorie Gh. Alimpescu din Hunedoaraam aflatde curind. in copilirie, il cunoscuse Pipe rinteleArsenieBoca,Sfrntul fudealului, cum e cunoscur Pirintele.De aceea descins am spreHunedoara, rugdndu-l si ne spunacite cevadin aceasta binecuvAntati. cunoa4tere.

,,Oamenii spovedif de Pi.rintele Arsenie Il int6.lniseri.pe Hristos prin Pirintele"
Cineeste, pentru dumneauoastrd, ParinteleArsenie Boca? Pentru mine, ca, de altfel, pentru togi cei ce l-au cunosiut, Pirintele Arsenie Boca esteun om deosebit:un preot si un monah crestinortodox model, un mare luprator pentru adevirurile crestineortodoxe,cu vorba, cu fapra,cu intreagasaviati..A fost un invdqi.tor tinerilor al triitor al invatiturilor evanghelice, si al vd.rstnicilor, model gi modelator de suflete.Pentru togi rominii cu care a fost-contemporan dar si pentru cei ce-l vor afla din -, Pirintele Arsenie Boca esreintruparea moralei cirti crestinein fiinga umani. Daci am o oarecare inclinaEie spreBiserici, istoriesi carte,aceasta datoriti. Pirinteeste lui Arsenie.AveaobiceiulPirintele si deasprecitire celor

I78

Boca Arsenie Pdrintele to4!i Jhra Hagegului.La inceput, se aflau aici mai mulgi cilugiri si preofi.De numeleunoraimi amintesc: Nicodim, Gherasim, Antonie (viitorul mitropolit al Ardealului), careau stat putin aici. Mai mulci vremea slujit ca preot pirintele Dometie. De la inceput, Pirintele Arseniea fost bine privit de preogiisi credinciosiiortodocgidin zoni. Personalitatea dAnsuluis-a impus de la inceput prin seriozitare, rinuta gi prin cuvintelesalede invitituri. in scurt timp, se adunau la Prislop mari mulrimi de oameni. Veneaude departefXgiri.senii,dar veneaumulti oameni si din zonele din jur. Vestea la Prislop esreun preot gi ci.lugir ci deosebits-ari.sp6,ndit repede... Eu sunt dintr-un sat de lingi Prislop, numit Curpenii Silvasului. Azi, satul estepirisit. Aveambiserica in sat,dar preotulnosrru, Adrian Boticiu,slujea 7 biserici, la jumitate, doui. Cind a;a ci la noi ajungeala o luni gi au vizut oamenii ce slujbe frumoasese fac la Prislop,au inceput si vini foartedesla mind.stire. mai desvenea Cel aici cAntiregul la biserica de noasrri., fratelebunicii mele. il chemaAlimpesc Apostol.Cu bunicasi cu acest unchi, mergeam Prislopin duminicile gi sirbitorile in carenu la eraslujbi la noi in sat. Acest unchi dorea si ma inveqecintirile bisericesti ale stranei,ca si-l pot ajuta la slujbe,asaci mi. purta cu el pe la toate bisericile unde mergea, pe deci si la Prislop. La strani.,la Ministirea Prislop,slujeaucilugirii, dar gi diecii din satele din jur, deci si unchiul meu. De multe ori, slujeala strani Pirintele Domerie, tAnirul preot cu

carevoiau si se cilugireasci cite un braEde cirgi' Fiind copil gi-voindsi ajung gi eu cilugar ca Pirintele,trebuia Si;tigi ci am mulgi colegicareimi spun - unii si citesc. altii, pe algi duhovnici - ci l-au cunoscutpe Pi"rintele, si citeauFilocaliile chiar lucririle PirinteluiArsenie(cirimpdrayiei) culau bitute la maqina;mi refer la Cararea se si ale Pirintelui Stiniloae, iar apoi acestea discutaucu nu intrunirilor metodicede la Deva (bineinteles, ocazia va rimlne in plen). Pi.rinteleArsenieBoca a fost, estesi si de un modelde om de cultur5", sfingenie de ribdare,de crestin. comportament Cum l-ayi cunoscut? Pe Pi.rinteleArsenie Boca l-am cunoscut la SfAnta Ministire a Prislopului Silvasului,prin anri 1948-1949, dupa ce Prislopul a revenit la ortodocgi.$i pini atunci (hramurile) Sfintei Mini"stiri, de mergeamla praznicele cAndse aduna multi lume, la 8 mai si 14 septembrie, atrasi de povestiriledespreSfAntulIoan si casasa sipati in piatri, despreizvorul frcitor de minuni careo vindepe case Domnita Zamlrra,fiica unui voievodmuntean;i al doilea ctitor al ministirii. Mai alesveneauoamenii si de se roageinsi Maicii Domnului din icoana fhci.toare minuni, desprecarese sPuneci ar fi plins cind, in anul a 1762, generalulaustriacBucov, arzind mani'stirea, dat ordin ca icoanasi fie dusi la Blai. erauadeviratetArguri,unde Pini, in lg4S,praznicele veneauoamenii din jur dupi diferite cumpirituri' Erau insi 9i prilejuri de intAlnireintre tineri. in 1949,cu ocaziaprazniculuidin 8 mai, s-aadunat la si mai multi lume. Manistirea revenise ortodocgi;i

seana pa,i,,t.i:::::::::'*," ru-o "i.i cunoscur,in doar citeva luni, in u,^.::, devenise deja

180

P,irintele Boca Arsenie

parul de aur si cu voce de inger. Fiind ;i eu un oarecare printre cei mari, mi puneau sa citesc Thtal nostru si CrezuLDupi un timp, mi s-a dat si citescApostolul. Aveamvreo 10 ani, eram foarte firav si, de aceea cred ci Pirintele Dometie a stat in spatelemeu, si nu scapdin miini Apostolul, careera o carte preamare pentru mine. in u;ile impiritesti stitea Pirintele Arsenie.De citit am citit cumva;nu stiu daca fost bine sauriu, dar,cAndam a ridicat ochii de pe carte,i-am vizut pe amindoi Piringii plAngAnd. Dumnezeu$tiede ce au pl6,ns! in general,oamenii se ingrimideau dupa slujbi in jurul Pirintelui Arsenie,chiar ;i copiii. Eu eram reprezentat pe lAngi Parintelede acel unchi, astfelci, fiind mai rusinos,sti.teammai la o parte. imi era suficient zimbetul si.ublind din privireasainalta! Chiar dacastiteam la o marginede mulgimede oameni,il simteampe Pirintele foarte aproape, lAngi mine. O alti amintire estelegati de prima mea spovedanie individuali. Pela 10-11ani, am mersla Prislopcu pirintii la spovedanie. seara foartemulta lume. Pecopii, Era ;i Pirintele Arseniene-adat in primire Pirintelui Dometie. De maturi s-a ocupat ParinteleArsenie,care a spovedit pina spreziud,.Eraceva deosebit! spovedanie O ami.nuntiti. Ieseau la scaunulspovedaniei de la o baiepurica de fi catoare. Aitfel vorbeau,altfel secomportau.Deveniseri. mai seriosi,mai credinciogi. Azi, imi dau seama acegti ci oameni, spovediti de ParinteleArsenie,il intAlniseri pe Hristosprin Pirinrele. it noaptede spovedanie, fost gizduit in chiam ".." lia unui cilugir, frateleGheorghe.L-am urmirit pe acest cilugir in intregul siu comportament.Mi-a plicut viata

monahari o",,,.,)(i,':#:::.'::.",,. ^,,,u ;::ric. Arn cerur-osi mi-a imprumutat-o. Citind-o, amaflar desprepustnici gi luptele acesrora diavolii. in mintea cu mea,Pirintele Arsenieeraunul dintre acegria, diavolii iar eraucei ce-l urmireau si il arestau. ,,Obisnuiam si ii salut pe cilugiri sau pe mS.icute ca Skait sd.fie Dornnul' Prin 1951, Prislopula devenitmini.stire de maici, cares-au organizat intr-un fel de cooperarie, avind atelierede covoare, croitorie etc. Cum tata primise pe carteli de la mina Teliuc o srofh,s-a gdndit si-mi faci mie un costum. Dar croitorii din satelenoastrenu stiau si faci haine domnesti.Atunci, mama a apelatla miicuge, care s-au oferit si-mi faci costumul. intr-o dupi-masi, venind la probi si trecind pe lingi Sfinta Biserici, l-am vilzut pe Pirintele Arsenie impreuni cu un alt preot in fata intri.rii in Biserici, rugi.ndu-sepenrru un paralizat care era arezatpe o targi si care fuseseadus aici cu vreo doui sipti.mini inainte, penrru slujbe. La un moment dat, Pirintele Arsenieii cerebolnavuluisi seridice.Acesta seridici incet, incepesi meargi. Am rimas minute in sir incremenit!M-am trezit din aceastare,simtindu-mi privit de Pirintel.. in..r, m-am retras sprecasa. Eram si sunt si acum convinsci Hristos il vindecase paralizat pe prin Pirintele Arsenie. Aceastaa fost o cunoastere directi. Indirect, l-am cunoscutprin atmosferaduhovniceascide triire in rugi.ciune si ri.bdare, de ordine si curirenie ireprosabild ce domnea in ministire, de bucurie duhovniceasci.

182

P,irinteleArsenieBoca

nSfintulArdealuluir,

183

Bucurie ;i speranga giseai la orice miicugi cind, venind Arsenie? Cdnd uine - la slujbi, intrebai: Ceface Pdrintele (sauCanal)?Maicile spuneauci au stiri inchisoare de la desprePirintele, caree bine, si.ni.tos ci seva intoarce ;i Aveaumaicile un fel de a vorbi, incAt te convincur6.nd. estevoia lui Dumnezeu (adicl"arestarea geauci aceasta Pi.rintelui),ci estespreslavalui Dumnezeu.Nimeni nu invinuia pe nimeni. Pluteaiintr-o atmosferi de dragoste si bucurie. Cred ci aceasta bucuria suferinteipentru era Hristos, pe careo transmiteaPi.rintele Arsenieprin ucenicelesale! Dupi ce a revenitde la Canal, Pi.rintele mai pren-a dicat, nu mai vorbeacu oamenii,nu mai spovedea. Ticerea ;i rugiciunea se instalaseriin Mini.stirea Prislop.Si totusi s-ainteresat mine... de i.ttr-o zi, am fost vizitat acas5. Pi.rinteleDomede tie, sigur, trimis de Pi.rinteleArsenie. Cred ci era prin 1953-1954,cind eram in clasaa VII-a gi cAndse punea problema ;colii pe care o voi urma. Pi.rinteleDometie s-ainteresatde situatiamateriali a familiei, a discutatcu piringii despreseminarulteologic,dindu-mi speranta ci voi puteafi ajutat de ministire. A dat insi. gi de intelesci pot urma Liceul teoreticsi apoi teologia.Ultima varianti am acceptat-osi la sfatul pirintelui paroh, care spunea mereu cd.uremurilesunt grele pentu preoli si teologie. Am urmat liceul la Hunedoara, termindndu-l in 1959.in acelan, aflindu-mi la Prislop,dupi SfbntaLiturghie, am fost oprit de maica srarefi Zamfta, cu care am stat de vorbi si carea vrut si afle intentia mea. Mi-a vorbit ;i dAnsa despreuremurile grele,darvoia si gtiepirereamea.Am cerut maicii starete mi sfituiasci ce si si

fac. S-a ferit a-mi da vreun sfat. Atunci, am zis ci o si incerc la istorie,la bursi, fiind fiu de minet iar-daci nu reusesc, incercala teologiela Sibiu, intre cele doui. voi admiteri fiind diferengi. o luni. Maica Zamfira a ticut de mult timp. Mi-am dat seamaci sperase alt rispuns. la Dupi o vreme, care mi s-a pirut foarte indelungati, a ridicat privireasi mi-a spus: - Biiete, du-te unde crezi si unde te ajuti Dumnezeu, dar si nu uiti niciodati locurile acestea, oamenii de aici gi acegtitrei brazi. Cei trei bnzi argintii de sub clopotnigi erau atunci mici ;i subgiri.Azi, sunt mari ;i falnici. Ei ;i-au urmat drumul lor spre ini.lgime.Eu am intrat la istorie. Prin maicile si Pirintele au fost alungati Decretul 41011959, din minS.stire. spuneaci toti cilugirii au fost trimigi Se jos. la muncade Dupi cAwa timp de la intrarea mea la istorie, am trecur pela frizeriade lAngi Institutul de Istoriedin Cluj - azi, stradaNapoca-, unde am vizut un frizer caremi se pirea ci este Pirintele Arsenie. De;i nu avea decit rnustati, fizionomia, finuta, faptul ci ticea tot timpul m-au flcut si cred ci estePirintele. Nu am discutatcu el. $tiam de la Prislopci estesprebinele Pirintelui si nu sevorbeascicu el. in anul V de facultate,slabamea sperangi frizerul ci meu era Pi.rinteles-a spulberat.Intri.nd la tuns, frizerul meu vorbea ungure;te cu cineva. Dupi. tuns, l-am intrebat daci gtie ungure;te.Mi-a spusci ;tie, ci esteunintimplare m-a convinsci tri.isemo iluzie si gur.Aceasti. ParinteleArsenie? mi-am pus intrebarea:unde este afld,ndu-miin excursiiprin tari gi pe la Mai tA.rziu, mi.nistiri, am fbcut doui gafe.Obisnuiam si. ii salut pe

184

P,irintele Arsenie Boca

uSfantul Ardealului"

185

cilugiri sau pe miicute cu Slauitsafe Domnul, cum se salutala Prislop.Maicile seuirau la mine ca la un extrarerestru.Ifu stiam ci. Oastea Domnului a fost interzisi. Iar cA.nd intrebam daca;tiu cevadespreunde seafla Parintele ArsenieBoca,fie imi intorceauspatele, primeam un fie raspuns negativcategoric. Dupi redeschiderea Sfintei Manistiri a Prislopului, mergeam slujbe- eraslujitor pi.rinteleNicodim -, dar la n-am indriznit si intreb niciodati de Pi.rintele Arsenie. in 1989, la 4 decembrie, dupi ora 12, a venir un bunic dupi nepoticasa la scoali.Mi-a spusci e gribit, cI merge la inmormAnrarea ParinteluiArsenie Boca, ce urma sd aibi loc la ora 14. Neavind ma;ini. si negisind pe nimeni caresi mi poati duce, nu am mers la inmorm6.ntare. Poateci e mai bine ci nu l-am vilzut in sicriu. Pentrumine, a ri.mas viu, ca odinioari...in minteamea, Pirintele Arsenienu mai are acelzXmbetaprobator.Fata lui e plina de lacrimi si de rugiciune pentru copilul firav de ieri, pentru bitrinul de azi,penrru cares-astriduit a fi model si carenu a fost urmar, nici de mine, nici de ceilal;i copii careveneau Prislopprin 1950-59.De unde la este,Pirintele Arsenieseroagi pentru noi si acum.

A acceptat voia lui Dumnezeu.N-a reprosatcevacuiva, nu a cArtit, nu a criticat sau judecat pe cineva.A vizut gi totul prin prismaEvangheliei s-astriduit si diplice in viagapersonala a celor din jurul siu. Sunt multe, dar ;i pot fi grupatein doui: rugiciune si sfingenie. Parinteca Cecredeyi ar spune(fi o spunecu siguranya) le Arsenielumii de azi? Dupi atateadecenii de ticere, Pirintele Arsenie ar spuneca Pirintele Arsenie cel din Pateric:Fugi, taci, linigte;te-te!Fugidin aceastilume sodomici in BisericaOrflcAnd voia todoxi. Thci gi asculti.cuvAntulEvangheliei, triiti in Domnul Domnului. Ticind, bucuri-te de viaga liniste giva fi pacein lume. Cred ci si-arincepe si vei avea aga invigiturile gi le-ar termina cu indemnul Pocdiyi-ua, cum a fhcut Sfhntul Ioan Botezitorul sauMAntuitorul. Numiyi alte cdteuamodeleduhounice;tipe carele-ayi Parincunoscut pe carele-ayiputed alaturapersonalitayii ;i telui Arsenie. Sunt multe: Maica Zamfira - starelaautoritari si 'blindi, cea care l-a apirat pe Pirintele ;i l-a urmat, ca si soborul maicilor de la Prislop,de la celecu studii superioare,pini la cele ce aveaucelemai umile ascultiri. Apoi, preotii cilugi.ri aflagila inceput in jurul dinsului: Nicodim, Gherasimsi, mai ales,Dometie. Mai aproape slujitorla Prislop PS Dade noi - uceniculPS.rintelui;i Apoi, pirintele Serafimde la Cfuiel. $i, niel Partoganul. mai aproape Prislop,de Hunedoara;i de familia mea, de parinteleOprea Criciun de la Cincig.

,,Fugi din aceasti.lumesodomicS.
in Biserica OrtodoxS.!" Puteyipreciza cdteuadin insu;irile Parintelui Arsenie careu-AurdmAs, amintire, pestetimp? ca insusirile Pirintelui Arsenie, cele fizice, se vid din poze,iar cele morale se observi din scrierilesalesi din ceea s-ascrisdespre ce dinsul. I-a iubit pe cei ce l-au urit.

RomeoPETRA$CIUC

CupnrNs
........5 Mirturie lingi mirturie... Pirintele Arsenie Boca. O abordaresimpatetici a relali............9 ei tAnir - duhovnic (PSDaniil Parto;anul) Pirintele Arsenie Boca, SfAntul Ardealului. ,,O viagi inchinati schimbi.rii viegii noastre" (PS Irineu ...........20 Duvlea) prin structura ,,Pr. Arsenie a fost un om de excepgie, .....28 lui" (Pr.Teofil Piriian) - convorbire intre MitrointAlnire cu Pirintele Arsenie politul Antonie Plimideali 9i Arhim. Teofil PiriBoca- ................. PirinteleArsenie ian despre 33 buni, inchidegi ploaierelea[ea, ci nu ploui ,,Oameni ........52 n p e s t e o i ! " ( P r .I o a nS a b i u ) . . . . . . . (Pr. Criciun Aburul albastru. Pirintele Arsenie Boca .......55 Oprea)...... nu vei mai da tu in nimeni, cAtvei trii!" ,,Cu mAnaasta (Pr.NichiforTodor) .........63 ,,Fericite cel carei-a apropiat pe oameni de Iisus Hris'."."...66 .. t o s " ( P r .I o a nS o f o n e a ) . . . . . . . . . . gi neputingi?Rispunesteintre smerenie ,,Cedeosebire (SimionGheorghi;i) '......... '.....99 de la intrebare!" ,,Eu nu pot si-i spun acestuiminunat om al lui Dumnezeu altfel decAt aga:Sfrntul Pirinte Arsenie Boca!" ( B o g d a nu n c u ) ..............107 J

188

P,irintele Arsenie Boca

,,Ai griji., ci pe el l-a cAgtigatdiavolul" (Sora Sanda Spinu) . . . . . . . . . .6 8 1 Rispunsuri duhovnicegti. Se intimpli minuni? Cum le (Pr. intelegem? GrigoreDoru Gidea)............... L73 ,,Pirintele Arsenie Boca esteintruparea moralei cregtine in fiingaumanf' (Gheorghe Alimpescu)........... 177