You are on page 1of 18

Universitatea Bucureşti

Facultatea de Teologie Ortodoxă ,,Patriarhul Justinian’’

Cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos după înviere, consemnate în Sfintele Evanghelii

Bucureşti

1

Ceea ce este important.Hristos a înviat/Adevărat a înviat! O analiză amănunţită a relatărilor evanghelice despre învierea Mântuitorului evidenţiază discorcondanţe şi contradicţii care reflectă tendinţa fiecărui evanghelist de a redacta datele tradiţiei în funcţie de interesul său teologic. Multi şi însemnaţi exegeţi au incercat de-a lungul timpului sa formuleze/construiască o tradiţie unitară prin intermediul combinării şi armonizării datelor tradiţionale! Enumerăm pe scurt câteva discorcondanţe: --prima se află în legătură cu persoanele menţionate în relatări: Petru.. cei doisprezece apostoli. anume faptul ca Biserica apostolică nu avea nevoie şi nici nu Şi-a dorit o schemă unitară sau o armonie a Evangheliilor. cei cincisute de fraţi. intr-un loc unde se adunau în mod obişnuit) --a treia discordanţă este în legătură succesiunea arătărilor: în dimineaţa şi seara zilei învierii. Bucureşti. la vremea respectivă era mult mai important transmiterea mesajului învierii.Dr. la salutul pascal: . Constantin Preda. Conf. Învierea Mântuitorului în memoria narativă a Evangheliilor. p 30.Fiecare din cele patru Evanghelii cuprinde în ultimul capitol o istorisire despre învierea Mântuitorului Hristos. Iacov.24:. autorii Evangheliilor nu s-au arătat interesaţi de vreo formă completă. pentru a evidenţia cu uşurinţă tradiţia narativă şi tendinţa redacţională a fiecărui evanghelist! 1 Pr.cu adevarat (intr-adevar. Marea Tiberiadei) sau Ierusalim(la mormântul Mântuitorului. realitatea învierii lui Hristos şi aducerea la credinţa cea adevărată a cat mai multă lume! Pentru a avea un cadru complet al textelor evanghelice care vorbesc despre faptele Mântuitorului după înviere. 2010. Vestea cea buna este concentrata în formula kerigmatică din Luca 24. la opt şi la patruzeci de zile după înviere! Armonizarea acestor date este foarte grea. Maria Magdalena şi cealaltă Marie. asta daca nu cumva dorim modificarea textelor şi minimalizarea diferenţelor!!! În strânsă legătură cu aceste discordanţe de relatare de evenimente stă si tema lucrării de faţă. Aceasta este o formulă care a dat naştere.. Pavel! --a doua discordanţă este în legătură cu localizarea evenimentelor: Galileea(un munte. aş spune chiar imposibilă. în mod real) a înviat Domnul şi i S-a arătat lui Simon’’ (υκηςξ ήβένεδ υ ηφνζμξ ηαί χθεδ Σίιςκζ). nici de o succesiune determinată sau în general de vreun control istoric şi critic al diferitelor informaţii! Pentru ei. şi cu atat mai mult să alcătuiască o biografie a Mântuitorului Hristos înviat! 1 La inceputurile creştinismului. în tradiţia creştin ortodoxă. este necesară redarea lor sinoptică. ucenicii. ucenicii din Emaus. 2 . Editura Basilica. anume aceea de a aduna într-o sinteză toate cuvintele Mântuitorului Înviat dupa relatarea fiecărui sfânt evanghelist în parte! Un lucru este cert. este ca niciuna dintre aceste istorisiri evanghelice nu se incheie cu moartea şi cu punerea în mormânt a Domnului.

pag86. Atunci Iisus le-a zis: nu vă temeţi. Celelalte texte sunt proprii fiecărui evanghelist. este folosit în mod condiţionat! Prin acest apelativ.16-20). chiar dacă există uneori un anumit paralelism între ele.. Această arătare înaintea femeilor este neprevăzută. stare abia descrisă ιεηά θυαμο ηαί παναξ ιεβάθδξ=cu frică şi cu bucurie mare.’’ Salutul cu care sunt întâmpinate femeile nu este cel semit(Şalom=pace) ci cel grecesc παίνεηε=bucuraţi-vă.40 vorbise despre fraţii Săi. care. Hristos arătându-se doar 2 Ibidem.2 Acest fel de bucurie pe care Mântuitorul le-o face cunoscută femeilor mironosiţe corespunde contextului general al învierii! Hristos le face cunoscută modalitatea nouă de comuniune!!! O însemnătate aparte o are titlul pe care Iisus îl dă ucenicilor. dar acolo. Duceţi-vă şi vestiţi fraţilor Mei. într-o dispunere hiastică. Arătarea înaintea celor unsprezece pe un munte. în mod clar se referă. Ev. Dacă ar fi să comparăm textele celor trei evanghelii sinoptice referitoare la invierea Mântuitorului. dar sub o formă puţin mai elaborată. care este amplificată şi integrată în perspectiva sa redacţională. 25.9-10. şi acolo Mă vor vedea. Caracteristic primei evanghelii.Dar când mergeau ele să vestească ucenicilor. neaşteptată. 11-18). Arătarea lui Hristos înviat femeilor (Mt 28. au cuprins picioarele Lui şi I s-au închinat.Evanghelia după Matei! Sfera de interese a acestui capitol al prezentei lucrări se concentrează asupra capitolului 28 din Evanghelia după Matei. legătura profundă care-L lega de ei. apelativul frate. iată Iisus le-a întâmpinat.49-50..2-3). Evanghelia după Matei se întemeiazăpe tradiţia comună. putem observa că singura pericopă comună celor trei evanghelii este cea referitoare la vizita femeilor la mormântul Mântuitorului! Sf. în Galileea(Mt 28. 9-10) . Ioan. Ioan îşi începe istorisirea învierii cu vizita Mariei Magdalena la mormântul Domnului. fiind existentă numai la Matei. 3 .fraţii mei’’! folosit numai aici în sens absolut! Şi în cap 12. apropiindu-se. cf Ioan 20. zicând: Bucuraţi-vă! Iar ele. ca să meargă în Galileea. numindu-i . în care primele două imperative rostite de Mântuitorul înviat. probabil redă o tradiţie mai veche! Acest episod îl întâlnim şi la Sf. Textele proprii Evangheliei după Matei capitolul 28 sunt: --cutremurul mare in timpul pogorârii îngerului din cer(Mt 28. Mântuitorul îşi exprimă afecţiunea.2-8) --arătarea Mântuitorului înviat femeilor lângă mormânt (Mt 28. παίνεηε=Bucuraţi-vă şi ιή θμαείζεε=Nu vă temeţi. pt ca lor le va încredinţa mandatul misionar de a propovădui evanghelia la toate neamurile. sensul trebuie să fie de a se bucura. mai este şi cadrul apocaliptic în care este inserată învierea Mântuitorului(Mt 28. nefiind însă considerat un semn de recunoaştere! În contextul nostru. la starea sufletească a femeilor.

în Muntele Sinai! Pt Ev. se prosternează înaintea Lui(conf. dar totuşi se îndoiesc!(μί δέ έδίζηακζακ). b)misiunea universală a Bisericii. Verbul δζζηάγς=a se îndoi.nu vă temeţi’’. muntele fericirilor. duceţi-vă’’.. . acest munte de care vorbeşte. Sale subliniază ca Mântuitorul se arată celor unsprezece. I s-au închinat ei.. L-a întâlnit pe Mântuitorul. 16-20) .9). Amin. care se referă la reacţia . muntele Schimbării la faţă(Tabor). fiind marcat de experienţa trădării şi a necredinţei! Matei specifică locul.14-16)! Acest grup format din ceii 11. Drept aceea. la muntele unde le poruncise lor Iisus. mergând. Aseşti munţi au contemplat naşterea unei umanităţi biruitoare. Structura acestui text este oarecum simplă: după o introducere narativă(consemnată în vs 16-17). învăţându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă. Eu sunt cu voi în toate zilele.. c)prezenţa Domnului înviat în Biserica Sa! Interesul ultimelor versete din Evanghelia după Matei.văzându-L’’)accentul nu mai cade asupra convingerii de realitatea Învierii. şi iată. tablelor legii. în cer şi pe pământ.Mariei Magdalena! Imperativele: . a avea 3 Ibidem. învăţaţi toate neamurile. Şi vazându-L. urmează cuvintele rostite de Mântuitorul înviat(vs 18-20) care se articulează în jurul a trei teme: A)puterea Fiului Omului. 4 . Matei. care se îndoiseră’’(vs 17).. pare că are o valoare mai mult teologică decât topografică.Iar ce unsprezece ucenici au mers în Galileea. ci vrea mai degrabă să arate consecinţele care decurg din Înviere pentru credinţa Bisericii! Faptul că Matei în sfârşitul Ev. Starea sufletească a ucenicilor este ambiguă! Ei se închină. o desavârşeşte! Arătările Mântuitorului Hristos înviat în Galileea şi mandatul misionar încredinţat ucenicilor(Mt 28. I s-au închinat. le-a vorbit lor. care e diferit de Luca-Galileea! Tot în Galileea(Marea Galileii) avusese loc şi chemarea primilor ucenici(Mt 4. Această poruncă a Mântuitorului dată femeilor pt ucenici o întăreşte pe cea a îngerului..vestiţi’’ redau un vocabular întâlnit în mod obişnuit în genul literar specific vestirilor. aşa cum făcuseră şi femeile(Mt 28. Probabil Matei vrea să creeze o legătură aparte cu munţii care au fost martorii prezenţei lui Hristos: muntele ispitirilor(pustiul Carantaniei). . ei care se îndoiseră. 12-18 unde este relatat episodul primirii de catre Moise.difuză’’ a ucenicilor faţă de arătarea Mântuitorului înviat.. vrea să scoată în evidenţă faptul că nr. până la sfârşitul veacului. Iniţial al celor 12 s-a redus din cauza trădării lui Iuda!(Mt 26. noi şi transfigurate!3 .. Vb πνμζηοκές). potrivit carţii Ieşirea 24.bucuraţi-vă’’. botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. pare să fie de natură eclesiologică!!! Arătarea Mântuitorului înviat este istorisită în grabă(vs 17: . Şi apropiindu-se Iisus. zicând:Datu-Mi-s-a toata puterea.Şi văzându-L.18-22)! Ucenicii Îl întâlnesc pe Mântuitorul pe un munte(ηυ υνμξ) care se pare că este locul privilegiat al revelaţiei lui Dumnezeu. din moment ce nu-l menţionează. p109.

Această metodă misionară nouă pune accentul pe ieşirea ucenicilor în întâmpinarea oamenilor... care este inseparabilă de realitatea condiţiei de ucenic al Domnului! Datu-Mi-s-a toata puterea. Acest vb ιαεδηεφζαηε care este tradus cu:.Datu-Mi-s-a’’ aici este un vb pasiv... inaugurează o metodă misionară nouă. mergând. Este important însă ca poporul lui Dumnezeu să fie prezent între toate neamurile! 5 .a face ucenici’’(conf vb ιαεδηεφζαηε). toate cate v-am poruncit-vs20. botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. că lucrarea de propovăduirea Bisericii îşi are originea în autoritatea dumnezeiască primită de la Tatăl.. l-am putea numi chiar . pentru ce te-ai îndoit’’--Όθζβυπζζηε.. atitudinea ucenicilor exprimă credinţa. după înviere..17!!! Acest vb nu denotă o credinţă înrădăcinată.μί δέ’’ poate îndeplini funcţia de pronume demonstrativ şi să se refere la grupul menţionat. învăţaţi toate neamurile. pe care o încredinţează ucenicilor. este dominat de ideea desăvârşirii. toate nemurile-vs19. rostit de Mântuitorul înviat. întreaga semnificaţie pe care subst.πάζα) se întâlneşte doar de 4 ori în toată Evanghelia(toată puterea-vs 18.. aşadar.. . ori numai la unii din membrii acestui grup! Per general.. . ca a primit .În cer şi pe pămănt’’--folosirea acestor 2 termeni opuşi este un mod de a exprima calitatea Lui de Pantokrator! Iisus Hristos afirmă. ιαεδηεφζαηε πάκηα ηά έεκδ’’ trebuie tradusă: faceţi ucenici toate neamurile’’!!! Acest lucru nu înseamnă in mod necesar că toţi trebuie convertiţi. in mod toeretic/didactic(δζδαζηέζκ) ci se referă la urmare!! Acest cuvânt: .. al carei scop este de .învăţaţi toate neamurile’’. Matei aminteşte de această îndoială tocmai în momentul pe care l-am putea numi ..tot/toată’’(gr.. folosit pentru a evita numele lui Dumnezeu şi s-ar traduce cu:.Dumnezeu Mi-a dat’’ Iisus are conştiinţa că a aprimit totul de la Dumnezeu Tatăl.. după exemplul Său! Astfel ia naştere Biserica Misionară.ucenic’’ o are în Evanghelie! Aici nu se referă la trensmiterea unor simple învăţături.. prin aceste cuvnte sunt indicate persoanele care s-au îndoit! Închinarea nu exclude îndoiala unora dintre ei! este de preferat interpretarea expresiei . şi consemnat de Matei.divin’’. μί δέ’’ în sens partitiv! Cu alte cuvinte. învăţându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă! Hristos.. autoritate care se extinde asupra întregii creaţii! Acest cuvânt scurt. izvorul a a toată puterea şi autoritatea.de ezitare! Sfântul Ev. este de mare importanţă pentru comunitatea ucenicilor! Drept aceea. este însă mult mai precis şi interesant. însă o credinţă amestecată cu îndoială. şi poartă în sine. είξ ηί έδίζηαζαξ) si 28..actul de naştere al Bisericii!!! .. toate zilele vieţii voastre-vs 20) Această putere dumnezeiască primită de Domnul Înviat..îndoieli. în calitatea de Fiu al Său! . ci numai o stare de incertitudine.Toată puterea’=autoritatea şi capacitatea de a săvârşii ceea ce Dumnezeu Tatăl lucrează. în cer şi pe pământ! .toată puterea’’pe care să Şi-o exercite oriunde! Mai arată prin această afirmaţie... a plinătăţii şi a universalităţii: adj .31(. îl întâlnim în Noul Testament numai la Matei14.ιαεδηεφζαηε’’ reprezintă practic definiţia cea mai sintetică şi mai corectă a existenţei creştine:creştinul este un ucenic al lui Hristos!!! De aceea expresia: .puţin credinciosule.

Acest sfârşit este un fel de sintezăa întregii Evanghelii şi evidenţiază rolul ei misionar! Este o concluzie dinamică şi. Substantivul ηυ υκμια la sg.. Αφημφξ) şi nu la toate neamurile. Ioan Botezătorul. şi prin El. şi iată. care s-a descoperit ca Tată. πάκηα ηά έεκδ’’ se referă în primul rând la popoarele care încă nu au fost evanghelizate. Mântuitorului şi de a fi martorii unui alt mod de viaţă. dar şi deosebirea Persoanelor.poruncă’’(έκημθθδ)! provine din aceeaşi rădăcină cu substantivul ..p. Eu sunt cu voi în toate zilele. relatate foarte sumar! Practic 4 Ibidem. cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt! Botezul se referă la fiecare persoană în parte(pronumele masc.a fi’’ la prezent ne arată durata. este . de aceea formula treimică a botezului subliniază unitatea fiinţei dumnezeieşti.d. iar textul de la Matei 28. stabilitatea şi prezenţa permanentă a Mântuitorului Hristos înviat în Biserica Sa! Încheierea unei Evanghelii este totdeauna foarte importantă.v teologic pt că reprezintă punctul culminant spre care converge întreaga Evanghelie. este mai degrabă un început decât un sfârşit!4 Evanghelia după Marcu Dintre Evangheliile sinoptice. Fiul şi Duhhul Sfânt! Întrucât cele trei persoane sunt deofiinţă. până la sfârşitul veacului. Cuvintele Mântuitorului înviat se incheie cu această asigurare. adică în realţie cu Tatăl. 16-20 e foarte important d.. dar nu este exclusivistă(conf Mt 25.Activitatea misionară îi are în vedere pe toţi oamenii. Scopul acestor cuvinte nu trebuie sa aibă doar caracter anamnetic.. şi un singur Dumnezeu după fiinţă.în numele’’(είξ ηυ υκμια). Expresia . arată că este vorba de un sinur Dumnezeu. botezul pe care cei 11 trebuie sa-l administreze. diferit de cel al Sf. adică tot ceea ce le-a poruncit Mântuitorul(έκεηεζθάιδκ φισκ)--toată învăţătura Sa. nouă. Există un singur nume al lui Dumnezeu.32)! . ci ucenicii au obligaţia de a împlini înv.... Scopul învăţăturii împărtăşite de ucenici constă în . Evanghelia după Marcu prezintă cea mai scurtă relatare pascală şi de asemenea sunt descrise doar 3 arătări ale Mântuitorului înviat. Verbul .a porunci’’(έκηέθθμιαζ) . care se găseşte în Ev după Matei. în definitiv. de aceea această expresie subliniază caracterul universal al misiunii.botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh’’ Botezul creştin. descoperirea lor a avut loc simultan şi reciproc. ea ne ajută să înţelegem Evanghelia respectivă în ansamblul ei. înţelese în sens colectiv. Folosirea vb .. omul intră în comuniune cu Hristos. pag 96. depind de ηυ υκμια.paza poruncilor’’(vb ηδνές). Învăţându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă. Deci. Fiu si Duh Sfânt! Cele trei genitive: ημΰ παηνυξ ηαί ημφ ίμΰ ηαί ημΰ άβίμο πκεοφιαημξ. 6 . Amin. dar care este întreit în persoane:Tatăl. este un semn al incorporării oamenilor în comuniunea de viaţă a Preasfintei Treimi! Prin botezul creştin. o viaţă schimbată în mod radical de această înv. Fiul şi cu Sfântul Duh. poruncii îi urmează făgăduinţa.

la versetul 8 părea că este fie prea abrupt.. a Canonului Noului Testament.O.B.B. putem face următoarele observaţii: --canonicitatea vs 9-20 nu trebuie contestată. Nicolaescu. Studiul Noului Testament pentru Institutele Teologice.M. iar vs 9-20 reprezintă un adaos posterior. episcopul din Ierapole.--arătarea în faţa celo 11 ucenici aflaţi la masă. că pericopa este o .şi zic unii dintre tâlcuitori căci cu aceasta se plineşte Evanghelia 5 Prof. ele sunt textul Bisericii inspirat de Dumnezeu. chiar dacă nu au fost redactate de Sf. --este corectă constatarea că aceste vs sunt o sinteză şi un rezumat al tuturor relatărilor Ev. nu ar face parte din textul original al lui Marcu! Potrivit majorităţii exegeţilor. Nicolae I. De aceea un autor necunoscut a considerat că finalul Evangheliei lui Marcu. avea nevoie de o încheiere diferită! Unii comentatori atribuie această adăugire lui Ariston(cca. acceptat în canon. fiind mărturisită încă din sec. Univ. deosebit de Sf. Ultima arătare a Mântuitorului este înaintea celor 11 apostoli. observaţiile scriitorilor bisericeşti care au tâlcuit.prof Grigorie Marcu.o ţarină’’(Mc 16. şi prin urmare.12-13). Despre arătarea lui Hristos cel înviat. care însă nu-i aparţine autorului Evangheliei! Sfârşitul Evangheliei după Marcu. --chiar dacă aceste vs provin de la vreun alt autor.. Marcu 16. Ioannis Karavidopoulos. care se găseşte în atâtea manuscrise şi ediţii moderne ale Noului Testament.interesul nostru se concentrează asupra cap 16 al Evangheliei. fie incomplet sau insufucient. Pr. o tâlcuieşte în felul următor:..adăugire târzie’’. Ev Marcu. Editura I. II de către Iustin. Comentariu la Evanghelia după Marcu. Bucuresti 1983. Sabin Preda..8. Marcu! Având în vedere mărturiile manuscriselor. traducere de Drd. care este descrisă mai amănunţit! Eftimie Zigaben. Textul din Marcu 16.--trimiterea în misiune a celor 11. ca fiind parte separabilă a Evangheliei. pag 79.Sofron Vlad şi Pr. Bucureşti 2001.. 6 Prof. 7 . 100 d.--înălţarea! Marcu prezintă doar 3 arătări ale Mântuitorului înviat! Prima arătare are loc înaintea Mariei Magdalena(Mc 16.--arătarea înaintea celor 2 ucenici în drumul spre Emaus. şi ale Sfinţilor Părinţi. pe cand aceştia se aflau strânşi la masă. Munteanu.) amintit de Papias.prof Liviu G. 9-20. acest text are valoare canonică deoarece sintetizează tradiţii de origine apostolică. Editura Bizantină.. aşa cum l-au trăit şi l-au transmis cei cărora li s-a arătat Hristos cel înviat.dr. care cuprind msg Învierii.diac.Hr. adică sunt .. cu toate că ştia această părere..9). Pr. Taţian şi Irineu..R. constituie concluzia celei de-a doua Evanghelii în ordine canonică. pag 380. precum şi părerile cercetătorilor contemporani. atât de brusc întrerupt odată cu fuga femeilor şi a ucenicilor. potrivit unor experţi în critica textuală.cea mai veche armonie evanghelică’’6 Materialul documentar reelaborat de redactorul final al textului prezintă clare asemănări cu celelalte 3 Evanghelii--arătarea Mântuitorului înviat Mariei Magdalena. dar Evanghelia nu consemnează şi discuţia pe care Mântuitorul a avut’o cu această femeie! A doua arătare are loc înaintea celor 2 ucenici în drumul lor spre .5 Potrivit tradiţiei patristice.

în locul temei .. Iar ei. care aminteşte atât datoria apostolilor(de a ânvăţa toate neamurile)...Iar celor ce vor crede. 8 . 9 Pr. 8 Mandatul misionar este exprimat cu ajutorul unor termeni destul de frecvent utilizaţi în gândirea teologică a veacului apostolic: .Mergeţi în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la toată făptura’’-vs 15. în limbi noi vor grăi. pag 383.. nu-i va vătăma. se apropie foarte mult de concluzia Ev. iar următoarea adăugire este mai târzie.Evangheliei’’ Sale! Astfel.a nu crede’’ din versetele precedente. le vor urma aceste semne: în numele Meu demoni vor izgoni. va fi însoţită de . plecând. Ibidem. Starea finală a fiecărui om va depinde de răsounsul pozitiv sau negativ faţă de msg Evangheliei! Marcu. Deci Domnul Iisus. Amin. Folositor este şi aceasta a se tâlcui.. au propovăduit pretutindeni şi Domnul lucra cu ei şi întărea cuvântul. cât şi aceea de a le boteza în numele Prea Sfintei Treimi! După cum sluirea Mântuitorului a fost caracterizată de numeroase minuni. Matei. căci n-au crezut pe cei ce-L văzuseră înviat... Cel ce va crede şi se va boteza se va mântui. în limbi noi vor grăi.la toată făptura. Iar celor ce vor crede. pe când cei unsprezece şedeau la masă.. în scopul dobândirii mântuirii: iar cel ce nu va crede se va osândi’-vs16! Kerigma apostolică este puţin discriminatoare.Dr.. si-i va .acredita’’ ca martori şi vestitori ai . Şi le-a zis: <<Mergeţi în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la toată făptura. op. .. Conf. le vor urma aceste semne: în numele Meu demoni vor izgoni.a crede’’ precum şi semnele pe care le vor putea face cei care cred . va elimina necredinţa ucenicilor. şerpi vor lua în mână şi chiar ceva dătător de moarte de vor bea. Versetele 15-18 redau o scurtă cuvântare misionară care se articulează în jurul a trei elemente:-1)mandatul misiunii universale încredinţat de Mântuitorul Hristos înviat . ca să nu fim lipsiţi de niciun adevăr!!!’’7 . propovăduirea va avea ca prim efect adeziunea la credinţa creştină. pag 130..după Marcu. peste cei bolnavi îşi vor pune mţinile şi se vor face sănătoşi’’-vs 17-18! Arătarea Mântuitorului Hristos înviat. peste cei bolnavi îşi vor pune mţinile şi se vor face sănătoşi>>.. iar cel ce nu va crede se va osândi’-vs16. 14-20).semne minunate’’ care să conf misiunea lor! Sunt 7 8 Ibidem. S-a înălţat la cer şi a şezut de-a dreapta lui Dumnezeu. iar în al 3 lea rând sunt subliniate semnele minunate ce vor însoţi activitatea misionară: ..’’ Deci. după ce a vorbit cu ei. (Marcu 16. în baza unei atitudini asumate în mod diferit de către cei care vor auzi mesajul propovăduit:credincioşii se vor mântui şi necredincioşii se vor osândi.9 Universalitatea misiunii este accentuată cu ajutorul exp.La urmă. prin semnele care urmau. începând cu vs 16. .necredinţei’’-. Constantin Preda. cit. pag 379.a propovădui’’(ηδνφλαηε). iar cel ce nu va crede se va osândi. şerpi vor lua în mână şi chiar ceva dătător de moarte de vor bea..în numele’’ lui Iisus. 2)--se referă la roadele sau efectele misiunii: .. nu-i va vătăma.a merge’’(πμνεφμιαζ).Cel ce va crede şi se va boteza se va mântui.. care însă va trebui pecetluită prin botez. tot aşa şi propovăduirea apostolilor. subliniind în mod evident leg dintre credinţă şi botez.li S-a arătat şi I-a mustrat pentru pentru necredinţa şi împietrirea inimii lor. domneşte .

de fapt ei sunt lipsiţi de inteligenţă-ακυδημζ-. op.p. 17) Hristos îi întreabă pe cei doi acest lucru nu pentru faptul că nu ar fi ştiut. sunt chiar superficiali în evaluarea activităţii istorice a lui Iisus! Iar Mântuitorul le arată tocmai faptul că inima şi mintea lor nu au puterea să înţeleagă şi să creadă toate cele spuse de prooroci. din experienţa pe care au trăit-o cum interpretează faptele si cum le istorisesc! După ce Mântuitorul ascultă în linişte cele relatate de cei 2. protagonistul este Hristos. 9 . 50-53). Aceasta descrie o . atât credinţa. Structura.cit.in mod paradoxal..1-12). că era la curent cu tradiţiile care circulau în Bis. atât d. iar iniţiativa îi aparţine in tot ceea ce face(se apropie de cei 2. 24.--arătarea înaintea apostolilor(Lc 24.trebuia’’(ήδεζ) exprimă dumnezeiasca necesitate şi-l întâlnim 10 Pr. Prin această întrebare. frânge pâinea. şi unitară sub aspectul literar. invitându-i să şi înţeleagă. Apostolică despre minunile săvârşite de apostolii lui Hristos înviat. Cei doi ucenici pe cale spre Emaus(Luca 24. ia cuvântul şi-i mustră foarte aspru. compoziţia lucană cap 24. arată că. .d. tot El se face nevăzut).d.transformare’’ care poate fi de 2 feluri: o schimbare de situaţie..-înălţarea la cer(Lc 24. se articulează astfel:--femeile la mormântul Domnului(Lc 24. ci pentru a vedea cum este vestit prin cuvânt ceea ce s-a întâmplat. după Luca este o compoziţie literară foarte îngrijită d. ca Hristos să pătimească aceasta şi să intre în Slava Sa?’’(vs 26).. trecerea de la o stare nefericită.menţionate 5 feluri de semne.p.Nu trebuia. pentru a vedea.v. p 150. După ce-i mustră. Constantin Preda. un lucru este însă cert. al una fericită şi invers. Această lentoare a inimii-αναδοξ ηδξ ηανδζαξ. oare. potrivit cuvântului Său! Evanghelia după Luca Ultimul capitol din Ev. caracterizează. 13-35)--dialogul cu Mântuitorul! Această relatare a arătării lui Hristos înviat. anume. 35-49). pt a înţelege cele ce au spus prooroci! Nevoia unui efort intelectual şi incapacitatea aceleiaşi minţi de a înţelege. Conf. Povestirea lor. celor 2 ucenici în drum spre Emaus se găseşte numai la Luca şi constituie una dintre cele mai sugestive pagini. Verbul . cronologic şi topografic. 13-35). Iisus îi întreabă retoric pe cei 2. narativ cât şi teologic.--arătarea Mântuitorului înviat celor 2 ucenici în drum spre Emaus(Lc. care sunt consemnate şi în Cartea Faptele Apostolilor cap 2! Nu se ştie dacă redactorul final al Ev după Marcu a cunoscut direct sau indirect textul carţii Faptele Ap. cât şi kerygma! . El îi întreabă de vorbă.. Sfântul Luca a alcătuit această istorisire potrivit unui model destul de clasic în literatura antică.Ce sunt cuvintele acestea pe care le schimbaţi unul cu altul în drumul vostru?’’(Lc 24.. Iisus vb despre Sine însuşi. Mântuitorul abordează adevăratul nod al problemei.v stilistic. sau o schimbare de cunoaştere: trecerea de la ignoranţă/necunoaştere la cunoaştere!10 În tot acest episod.se referă la incapacitatea lor de a-şi depăşi barierele propriilor minţi şi de a se deschide lucrării lui Dumnezeu. Pentru prima dată în acest context.Dr.

a face înţeles.7. le-a tâlcuit lor din toate Scripturile cele despre El. le-a arătat mâinile şi picioarele Sale. a lămuri. vrea să explice Bisericii ap. Reîntâlnim în această relatare motive deja existente şi tratate în Evangheliile de mai sus. se vb de Scriptură/scripturi-care în totalitatea ei constituie o profeţie a evenimentului hristic. Liturghii: cea a cuvântului şi cea euharistică. Dar şi pt a înţelege şi pt a crede realitatea învierii. După relatarea scenei arătării Mântuitorului înviat celor 2 în drum spre Emaus. înspăimântându-se şi înfricoşându-se. Ev. Hristos i-a făcut să înţeleagă faptul că pătimirile Sale au fost o jertfă asumată de bunăvoie. Prin aceste spuse. Iar ei încă necrezând de bucurie şi minunându-se. Cum este posibilă experienţa prezenţei Sale prin intermediul Scripturilor Sfinte şi prin participarea la frângerea pâinii: cele 2 momente ale Sf.Marcu redă modul în care Mântuitorul le-a tâlcuit Scripturile celor 2 prin două verbe de o importanţă foarte însemnată: δζενιδκεφς(vs. şi că aceste pătimiri au fost absolut necesare pt a înţelege şi depăşi scandalul provocat de un Mesia răstignit pe cruce.a traduce. Sf. 27)=a explica. 10 . şi nu vreun text anume.T. Sf.. ca o ascultare a Fiului faţă de Tatăl. Foarte important de menţionat este faptul că Mântuitorul le-a tâlcuit celor 2 Scripturile. a interpreta.44.32)= are sensul de a deschide şi accentuează ideea că le-a deschis ochii minţii ca să înţeleagă Scripturile! Chiar dacă cele 2 vb implică nuanţe diferite. de foarte multe ori înţelegerea planului lui Dumnezeu descoperit în Scriptură este un dar al lui Dumnezeu şi nu rezultatul pur şi simplu al cercetării omeneşti! Arătarea Mântuitorului înviat.ηά πενί εαοημΰ’’--cele despre El! Afirmaţia depăşeşte limitele contextului narativ. Luca revine în matca tradiţiei comune. Explicarea/tâlcuirea Scripturilor facută de Iisus are un scop precis: .. care-şi găsesc desăvârşirea în Hristos. celor unsprezece apostoli reuniţi la Ierusalim(Luca 24. El a stat în mijlocul lor şi le-a zis:Pace vouă! Iar ei . El le-a zis: Aveţi aici ceva de mâncare? Iar ei I-au dat o bucată de peşte fript şi dintr-un fagure de miere.46). Tonul acestei relatări este unul apologetic. iar al doilea δζακμίβς(vs. 27) Menţionarea lui Moise şi a proorocilor se referă la întreg V. şi de 4 ori numai în cap 24!(XXIV. Acest vb îl întâlnim de mai multe ori în Ev. Şi zicând acestea. precum Mă vedeţi pe Minecă am.Şi începând de la Moise şi de la toţi proorocii. potrivit planului lui Dumnezeu descoperit în Scripturi. Luca. pipăiţi-Mă şi vedeţi că duhul nu are carne şi oase.3643) .Şi pe când vorbeau ei acestea. prin cuvintele Mântuitorului. .întotdeauna în textele legate de crucea lui Hristos.conformitate’’ cu Scripturile. Hristos. credeau că văd duh. în vs 26 afirmă că planul mântuitor al lui Dumnezeu este în . după Luca. că Eu Însumi sunt. dar totuşi nu lipsesc particularităţi ce merită tratate.. prezentând arătarea Domnului înviat înaintea celor 11 ucenici care se aflau adunaţi la un loc. Şi Iisus le-a zis:De ce sunteţi tulburaţi şi pt ce se ridică astfel de gânduri în inima voastră? Vedeţi mâinile Mele şi picioarele Mele. care a devenit punctul central al istoriei mântuirii. ele coincid în sublinierea faptului că Scripturile nu sunt transparente în ele însele!! De aceea. Şi luând a mâncat înaintea lor.26..ev. Acestea subliniază faptul că pătimirile lui Hristos au făcut parte din planul de mântuire al lui Dumnezeu.’’(vs.

(vs. care va trebui să fie adusă atât lui Israel. Conf. Şi le-a spus că aşa este scris şi aşa trebuie să pătimescă Hristos şi să învieze din morţi a treia zi. înfricoşa.Dr. p. Δζαθμβζζιυξ în leg cu subst. că Eu Însumi sunt. Realitatea. Hristos îi mustră şi pt îndoiala lor: . Luca menţionează bucuria pentru învierea lui Iisus. Şi să se propovăduiască în numele Său pocăinţa spre iertarea păcatelor la toate 11 Sf. Mâinile şi picioarele Mântuitorului răstignit. că trebuie să se implinească toate cele scrise despre Mine în Legea lui Moise.38) se referă la o tulburare profundă evidenţiată de perfectul vb ηανάζζς. sunt 2 adnotări care aparţin evanghelistului. dobândeşte o nuanţă creştină. După acest lucru. examinare. dar în acelaşi timp se mirau pt că încă nu erau siguri de acest lucru. înspăimânta..De ce sunteţi tulburaţi?’’(vs. fiind încă împreună cu voi.pt ce se ridică astfel de gânduri în inima voastră?’’ Termenul δζαθμβζζιυξ exprimă foarte bine atitudinea descumpănită a celui care se află în faţa unui fapt care dă naştere unei/or îndoieli. Scepticismul ucenicilor nu este încă depăşit întru totul. starea lor fiind tulbure! Ei încă nu cred. îndoiala se referă la realitatea prezenţei Mântuitorului.cit. prezente şi-n Ev. adică de faptul că El Însuşi este prezent în carne şi oase--ca realitate fizică: υηζ έβχ είιζ αφηυξ.44-49). Constantin Preda. pentru prima dată.36)--είνήδ φισκ--tradiţionalul salu ebraic--shalom--care în orizontul lui Luca. fiind vb de suflete agitate şi nu de o tulburare aparentă..182. precum Mă vedeţi pe Minecă am.. . 11 . o atitudine sceptică faţă de Iisus.. cât şi neamurilor!11 Ucenicii reacţionează cu teamă şi confuzie în prezenţa lui Iisus înviat(Lc 24. Iisus le arată mâinile şi picioarele Sale şi-i invită să le vadă şi să le atingă. accentul fiind pus pe primirea ultimelor învăţături din partea Mântuitorului..Pace vouă’’(vs. 183. op. după Ioan arată că ele erau cunoscute din tradiţia apostolică. Tâlcuirea Sfintei Evanghelii de la Luca. pipăire. Pipăirea ρδθαθάς=investigare. Iar μφη έπεζ rep.. şi în acelaşi timp a învierii Sale! Vedeţi mâinile Mele şi picioarele Mele. stare care devine problematică pt că pune stăpânire pe intreaga persoană(. p. confirmă realitatea învierii cu trupul transfigurat. dar se face precizarea că .37) vb folosite sunt πημέμιαζ=a se speria. consumă înaintea lor un fagure de miere şi o bucată de peşte fript. şi ειθμαμξ.de bucurie’’άπυ ηήξ πανάξ. Aici. υηζ πκετια ζάνηα. Mântuitorul le oferă o altă dovadă a învierii Sale.39)--ucenicilor îndoielnici.342. Mai mult decât un salut. aceste 2 teme. ca persoană reală. iar în vs.12 Pe lângă tulburarea lor sufletească. 13 Ibidem. pipăiţi-Mă şi vedeţi că duhul nu are carne şi oase. Editura Sophia. Teofilact Arhiepiscopul Bulgariei. pacea este un dar de la Dumnezeu. 13 Iisus vrea săi convingă pe ucenici în legătură cu identitatea şi realitatea Sa.Şi le-a zis: Acestea sunt cuvintele pe care le-am grăit către voi. Luca nu mai consemnează nicio altă reacţie din partea ucenicilor. p. Bucureşti 2007. demonstrează identitatea personală dintre Iisus cel răstignit şi cel înviat.. 12 Pr. Atunci le-a deschis mintea ca să priceapă Scripturile. Înspăimântarea şi înfricoşarea ucenicilor. în prooroci şi în psalmi.inima voastră’’). Misiunea apostolilor (Lc 24. 38. atingere. Κανδζα exp.

Şi iată. Luca 24.48) termenul gr.. a morţii şi a învierii.Şi iată. centrul topografic al istoriei mântuirii. referindu-Se desigur la per.49). Voi sunteţi martorii acestora. Ierusalimul. Datorită lucrării Duhului Sfânt. voi însă şedeţi în cetate. în prooroci şi în psalmi. p. 187 12 .. fiind încă împreună cu voi. Biblică şi iudaică precreştină care să se refere la un Mesia înviat din morţi. . voi însă şedeţi în cetate.Făgăduinţa Tatălui’’--se referă la pogorârea Sf. Expresia . de Sf. Hristos le vorbise de multe ori despre necesitatea patimilor şi a morţii Sale mântuitoare pt a împlini voia lui Dumnezeu. Duhul Sfânt este Acela care-i va lumina. Duh la Cincizecime.vor fi îmbrăcaţi cu putere de sus’’! .14 Mărturia ucenicilor trebuia să se concentreze pe propovăduirea pătimirii.8) Evanghelia după Ioan 14 Ibidem.. activitatea ucenicilor are ca nucleu a învăţăturii evanghelice. În mod clar Sf. până ce vă veţi îmbrăca cu putere de sus’’(vs.’’ De aici reiese importanţa pe care au dobândit-o foarte de curând în viaţa Bisericii cuvintele Mântuitorului. în lumina Kerygmei creştine. îi va călăuzi şi îi va întări în dificila lor misiune. . apostolii devin vase alese pt mărturisirea Ev. Luca în screrile sale pt a desemna.. pe care Hristos.. în timpul slujirii Sale publice. până ce vă veţi îmbrăca cu putere de sus’’ După ce Mântuitorul este recunoscut de ucenicii Sai. Mântuitorul le promite că le va trimite în mod personal (ηαί ίδμφ έβχ) făgăduinţa Tatălui(ηήκ έπαββεθίακ ημΰ παηνυξ ιμο).puterea de sus’’(έλ ΰρμοξ δφκαιζξ). pt că nu există niciun alt text în lit. Potrivit perspectivei istorice şi teologice a Sf. ci să rămână acolo până la Cincizecime. anume . Eu trimit peste voi făgăduinţa Tatălui Meu. De aceea. Mântuitorul arată şi care este ţelul misiunii apostolice: propovăduirea pocăinţei în numele Său spre iertarea păcatelor la toate neamurile. când . Faptul că ucenicii au asistat la evenimentele despre care e vorba.. descoperită în Scripturi poporului ales. pe cei care L-au văzut pe Hristos înviat!(acest termen apare decât de 2 ori în Ev. începând de la Ierusalim.neamurile. că trebuie să se implinească toate cele scrise despre Mine în Legea lui Moise.. Eu trimit peste voi făgăduinţa Tatălui Meu. sa.Voi sunteţi martorii acestora’’(vs. istorică a existenţei Sale. Luca se referă la reinterpretarea V. mandatul misionar încredinţat de Iisus! Sf. i-a determinat să ateste şi să dea mărturie publică despre cele întâmplate.până la marginile pământului’’(Fapte 1. începând de la Ierusalim(conf.47). în prooroci şi în psalmi’’ se referă la cele 3 părţi în care rabinii împărţeau Biblia ebraică(Torah.legea lui Moise. după Luca şi de 13 ori în Fapte). în toată lumea.ιάνηονεξ e fol. Acestea sunt cuvintele pe care le-am grăit către voi. ei nu trebuiau să se depărteze de Ierusalim.T. începând de la Ierusalim şi . ca martori oculari.. Luca reda în Ev. le prevestise ca pe o împlinire a planului lui Dumnezeu de răscumpărare şi mântuire a lumii din păcat. în mod particular. Ketubîm). Luca concentrează datele fundamentale ale viitoarei misiuni a ucenicilor .. Nebiîm. Luca.

. Ioan. p. îi iese în cale şi o întreabă pe cine caută! Căutarea plină de ardoare a Mariei e foarte bine reliefată de textul evanghelic. întreg interesul autorului se concentrează asupra cuvintelor pe care Mântuitorul înviat le adresează Mariei Magdalena:.pe cine cauţi?’’ paradoxal. Pt a reconstitui scena acestei prime întâlniri.Evanghelia a întâlnirilor’’(întâlnirea cu Nicodim. Exegeţii au afirmat despre Evanghelia lui Ioan ca este o . a 4 a în care este prezentat Mântuitorul înviat este cel din cap. după înviere. Cel pe care ea îl căuta.a vedea’’.. 15 16 Ibidem. Este diferit de orice om al acestei lumi. în care obiectul verbelor de acţiune este exprimat de pronumele demonstrativ αφηυκ. Ioan despre arătările Mântuitorului înviat au devenit o serie de întâlniri care ilustrează diferite reacţii de cretinţă. Apoi.Învierea lui Iisus.ιή ιμο άπημο’’ este putin cam dificilă în interpretare.ce femeia samarineancă. formează împreună cu pătimirile şi moartea Sa un eveniment mântuitor unic: împlinirea ceasului.. după cum au făcut şi îngerii:.recunoaşterii’’. Ioan. Maria Magdalena îl cheamă pe Iisus cu nostalgicul . cu ologul de la scăldătoarea Vitezda. Ceea ce caracterizează hermeneutica învierii în perspectiva ioanină este preferinţa pt vb :. 15 Nu este surprinzător atunci.15.Rabuni’’--care în lb ebraică este un diminiutiv. aflându-se în aceeaşi situaţie de neştiinţă/necunoştinţă profetică a Scripturilor. însă trebuie ca El Însuşi să se descopere! Iisus.. ceea ce subliniaă şi mai mult identitatea dintre Iisus dinainte de înviere şi Iisus după Înviere!16 Trupul Mântuitorului Hristos înviat.11-18.17 Expresia . şi trece de la întristare la bucurie! Dificultatea recunoaşterii imediate a Mântuitorului Hristos înviat caracterizează şi celelalte relatări pascale: Iisus se arată sub o altă înfăţişare(έκ πεηένα ιμνθή). care nu a fost recunoscut de Maria. arătările lui Hristos înviat sunt semne care revelează dumnezeirea Fiului şi care au ca scop sa-i conducă pe ucenici la credinţă. nemaifiind accesibil şi totuşi este foarte apropiat. Ioan face apel la modelul literar al . Primul episod din Ev. că principala relatare a Sf. este un trup pnevmatic(după cum gasim şi în Ep 1 Corinteni 15. ci evidenţiază cum se poate exprima realitatea transfigurată a umanităţii îndumnezeite a lui Iisus.227..revelaţia supremă a iubirii Tatălui. nu se ştie că este El. urmând un model clasic.. repetat de 3 ori în Ioan 20. p210. 13 . şi descriind o transformare a Mariei! Această transformare se referă la trecerea Mariei de la o stare de nefericire la una de fericire! Este vb de aceeaşi transformare pe care o descrie şi Sf. Pt Sf. Ibidem..44--ζχια πκεοιαηζηυκ). Această trăsătură nu reprezintă un artificiu narativ pentru a dramatiza întâlnirea. Ev Luca atunci când relatează descoperirea Mântuitorului înviat înaintea celor 2 ucenici spre Emaus! Atunci când Iisus o cheamă pe nume. cu orbul din naştere. unde El se arată Mariei Magdalena si îi vorbeşte! Maria însă nu este în stare sa-L recunoască pe Mântuitorul înviat. la Dumnezeul Meu şi Dumnezeul vostru’’--vs.Nu mă reţine(atinge). ea îl recunoaşte. cu Maria şi Marta). ci mergi la fraţii Mei şi spune-le:Mă sui la Tatăl Meu şi Tatăl vostru. potrivit perspectivei teologice a Sf. o întreabă. 20. descoperită prin taina trimiterii Fiului Său în lume. căci încă nu M-am suit la Tatăl Meu.

sa verifice palmele.Iisus a stat în mijlocul lor’’ sugerează dimensiunea comunitar eclezială a relatării.aşa cum M-a trimis pe Mine Tatăl.le vor fi ţinute) este o perifrază pt a evita numele lui Dumnezeu! Cel care iartă defapt păcatele este Dumnezeu.am văzut pe Domnul!’’ Experienţa pascală a Mariei Magdalena reprezintă itinerariul paradigmatic al ucenicului care trăieşte duhovniceşte experienţa învierii Mântuitorului Hristos. completată de:.17 Arătarea Mântuitorului Hristos înviat înaintea ucenicilor.21. Pacea şi bucuria ucenicilor în urma vederii semnelor cuielor şi recunoaşterea Mântuitorului înviat. folosirea vb άθέςκηαζ la perfect. coasta si semnele cuielor.. Dar în acest episod interesant este că Iisus îl invită înainte de a-l întreba ceva pe Toma. Darul/urile Duhului Sfânt este/sunt mreu funcţional/e! Acest dar este pus în leg cu misiunea apostolilor care are ca obiectiv şi iertarea păcatelor! Folosirea pers a3a(le vor fi iertate. ucenicii trebuie să continuie misiunea primită de Fiul de la Tatăl. găsind în ea modelul activităţii şi slujirii lor viitoare! Άπέζηαθηέκ este verbul la aorist perfect care reda misiunea Mântuitorului.încetează să mă reţii’’ sau . este repetat de 3 ori în acest cap(vs. prin înviere.. Această antiteză17 Ibidem..a suflat asupra lor şi le-a zis:Luaţi Duh Sfânt’’ Mântuitorul. care îi face pe oameni să renască şi să devină părtaşi vieţii dumnezeieşti.26)! Pacea-reprezintă în importanţa biblică.încetează de a mai necredincios şi devino credincios. are loc investirea ucenicilor în vederea îndeplinirii misiunii lor:. Mântuitorul Hristos înviat. Ca mod verbal este un imperativ prezent care sugerează o acţiune incepută dar care trebuie să se termine/oprească! Mântuitorul încearcă să o facă să înţeleagă o realitate destul de profundă! Maria duce la împlinire mandatul Domnului înviat. în lipsa lui Toma(Ioan 20. vestind ucenicilor mesajul pascal:.. .Pace vouă’’--salutul ebraic.. arătarea Mântuitorului Hristos înviat înaintea grupului de ucenici adunaţi toţi la un loc.. iar ucenicii sunt cei care colaborează la împlinirea ei! Încredinţarea mandatului este însoţit de un semn al Mântuitorului έκεθφζδζεκ-..21) Adverbul-ηαεχξ nu indică numai asemănarea cu modul în care Tatăl L-a trimis pe Fiul(L-a însărcinat). După ce Domnul este recunoscut de ucenici. îl invită pe Toma să verifice cu simţurile sale realitatea trupului înviat al lui Iisus. p 232.. 14 . sunt o prînchipuire a semnelor şi bunurilor timpurilor mesianice şi eshatologice...putând însemna:. împărtăşeşte din Duhul Sfânt. pe când vb πέιπς este la timpul prezent şi desemnează misiunea ucenicilor! Deci sunt folosite 2 vb diferite pt a desemna 2 acţiuni similare dar diferite în funcţie de protagonişti--misiunea lui Iisus continuă. 19. vă trimiti şi eu pe voi’’(vs. naratorul demonstrează scepticismul natural al omului în faţa unei veşti nemaiauzite despre biruinţa asupra morţii. are un rol fondator pentru existenţa şi viitorul comunităţii bisericeşti.încetează să ma atingi’’.. ci indică temeiul. cauza. 19-25) Potrivit tradiţiei evanghelice. darul mesianic prin excelenţă..26-29) Prin reacţia lui Toma. Salutul Mântuitorului: . indică faptul că iertarea este definitivă! Arătarea Mântuitorului înviat în prezenţa ucenicilor şi lui Toma(Ioan 20.

. cel ce flămânzeşte de mântuirea noastră a tuturor(căci Scriptura a numit mâncare a Lui mântuirea samarinenilor-Ioan 4.813.credinţă/necredinţă este susţinută de un vb-βίκμο(a deveni)care este un imperativ prezent precedat de neg. cei întrebaţi au mărturisit deschis că n-au nimic la ei’’18 Termenul πνμζθάβζμκ este un cuvânt compus din πνμζ-care indică un supliment de mâncat.(παζδία) nu aveţi ceva de mâncare?’’ . urmată de o făgăduinţă şi încurajare:. p. 19 Pr. de aceea contrastul este intre vb . 41. şi θαβίμκ. 15 . Credinţa adevărată nu trebuie să se bazeze pe vedere..Aduceţi-Mi din peştii pe care i-aţi prins acum’’(Ioan 21..d. Hristos pregătise un jăratic şi peşte pus deasupra.’’ Fericirea se referă aşadar la credinţă.34).pescuirea minunată. 2.Domnul meu şi Dumnezeul meu’’--care rep cea mai înaltă şi explicită formulare a credinţei hristologice din toată Evanghelia! Ultimele cuvinte ale lui Iisus:.. are loc întâlnirea cu Petru şi dialogul cu acesta! Acest dialog dintre Mântuitorul Hristos şi Simon Petru are ca scop imediat 18 Sfântul Chiril al Alexandriei.Dr..Iisus S-a arătat din nou-vs. dar la o credinţă la care trebuie să se ajungă fără pretenţiile lui Toma!!! Arătarea Mântuitorului la Marea Tiberiadei-pescuirea minunată(Ioan 21..264.a vede-a nu vedea.v redacţional.Pentru ca M-ai văzut ai crezut.cit.fiilor.19 La ţărm. Ediţie digitală Apologeticum.’’ Ucenicii împlinecs întocmai porunca Mântuitorului şi rezultatul este pescuirea minunată. Ioan pune astfel în evidenţă faptul că lucrarea de evanghelizare este rezultatul prezenţei Mântuitorului înviat.. Aceasta este a treia oară când Iisus li s-a arătat-vs.. op. În aceste 3 secvenţe se poate vedea schema istorisirii unei minuni: porunca.. Conf.10) Încă o dată Domnul se descoperă în timpul unei mese euharistice! Reabiltarea lui Petru si viitorul ucenicului pe care-l iubea Iisus(Ioan 21. nu mai are loc verificarea rănilor.14’’ Acetsea sunt 2 scene succesive: 1. tocmai de aceea El intervine şi le porunceşte să arunce mrejele! Acest cuvânt al Său reprezintă mai mult un fel de invitaţie-poruncă. împlinirea acesteia şi efectul! Elementul decisiv este deci cuvântul Mântuitorului Hristos. d. Masa euharistică.p. iar Sf. singurul care poate să facă rodnică strădania ucenicilor. Comentariu la Evenghelia Sfântului Ioan.. El dând acestei pescuiri o însemnătate nouă.15-23) După masa euharistică pregătită şi prezidată de Mântuitorul înviat.cu pâine! În acest context.şi veţi afla.1-14) Acest text constituie o unitate litereră. 2000... PSB. Bucureşti. cererea Mântuitorului este o aluzie directă la nereuşita lor. Ioan prezintă imediat mărturisirea de credinţă absolută a lui Toma:. care să fie hrană pt Dumnezeu. Sf.1. Constantin Preda. Fericiţi cei e n-au văzut şi au crezut’’--reprezintă o fericire care arată cele 2 moduri pt a avea acces la credinţă(cel al lui Toma şi cel al viitorilor ucenici). . adresându-se cu un ton foarte familiar: . datorită reluării aceleiaşi fraze atât la inceputul cât şi la sfârşitul textului:. Μή! După aceste cuvinte ale Mântuitorului. Şi în acest caz Iisus Domnul este cel care rupe tăcerea şi are iniţiativa. p.Când Hristos a întrebat pe cei ce se osteniseră de nu au cumva ceva în mreajă. Apostolii aduc roadă numai când sunt în comuniune cu Hristos! Numai aşa se concretizează sinergia dintre Dumnezeu şi oameni.

ultima oară vb . Semnificaţia vb . Iar prin cuvântul Domnului:. exprimată prin imperativul a 2 vb care alternează: αυζηε-πμίιαζκε. în răspunsul său. care cer ca şi complemente directe substantivele άνκία şi πνυααηά! Un lucru interesant este împletirea pronumelor personale şi reflexive. Pe de altă parte Mântuitorul asociază rămânerea ucenicului cu venirea Sa. care se referă atât la Iisus cât şi la Petru: tu/te întâlnite de 6 ori în acest paragraf.. ca de obicei.cunoşti’’--βζκχζηεζξ! Acest vb introduce de 3 ori.’’20 Viitorul/destinul lui Petru este descris tot printr-un întrei. În scrierile ioanine. De 3 ori Mântuitorul îi răspunde declaraţiei lui Petru prin investire pastorală.. cât mai ales în investitura de .. Acest dialog se desfăşoară în 2 planuri: primul..άβαπάς’’) veţi păzi poruncile Mele(Ioan 14. 16 . al doilea în care Petru este cel care solicită Domnului un raspuns legat de viitorul ucenicului iubit... s-a desfiinţat păcatul săvârşit prin întreita tăgăduire. a umbla unde vrea/a fi dus unde nu vrei! Această antiteză este în leg cu cele 2 etape din viaţa biologică: tinereţea/bătrâneţea! Viitorul ucenicului iubit(Ioan 21.. op.θζθές’’ care inseamnă a iubi din prietenie.a păstori oile lui Hristos’’.άβαπάς’’ care înseamnă a iubi cu dăruire...cit. Iisus fol. în care iniţiativa o are Hristos. a se încinge singur/a fi încins de altul.. Mântuitorul îşi revendică dreptul/puterea de a dispune în mod liber de viitorul ucenicului Său.. relaţia afectivă.da Doamne-καί ηφνζε’’ iar a treia oară.. de iubire totală a lui Petru faţă de Mântuitorul! Esenţialul acestui text nu constă atât în rebilitarea lui Petru. 816. dar şi a adjectivelor pronominale posesive. înlăturându-se osânda greşelilor anterioare şi îndepărtând lipsa lui de curaj pricinuită de slăbiciune omenească. Primul dialog cu Petru: Hristos i se adresează lui Petru cu numele său de naştere! Iar acest act în vechime reprezenta o apropiere de persoana cu care se vb.pocăinţa lui Petru şi revenirea acestuia la comuniunea deplină cu ceilalţi apostoli..θζθές’’ .θέβεζ αφηχ’’ care este repetată de 9 ori! Hristos în întrebările pe care i le adresează lui Petru apelează la vb . p. vb .άβαπάς’’ implică o iubire care atunci când este experiată de om este de origine divină! De aceea el nici nu este folosit în fraze în care este exclusă o astfel de conotaţie.Deci prin întreita mărturisire a fericitului Petru. la care adaugă la final-.. ηφνζε’’ urmat de vb μσδα-ştii.Paşte olie Mele’’ înţelegem înnoirea apostolatului dat lui. întâlnit tot de 6 ori! Acest fapt subliniază apropierea.venirea--ένπμιαζ’’ lui Iisus! Acest vb nu face 20 Sfântul Chiril al Alexandriei.. instituia convorbirea într-un plan persoan/cald am putea spune! Cele 3 întrebări ale Mântuitorului şi tot atâtea răspunsuri ale lui Petru sunt introduse de expresia . Când acest vb exprimă iubirea ucenicilor faţă de Iisus indică un ataşament care se traduce în credinţă şi fidelitate: . vb. Iar investitura sa este condiţionată de iubirea sa faţă de Mântuitorul Iisus Hristos. Petru răspunde de 2 ori:. cât şi mă/mele. 20-24) Al doilea plan: Petru îl întreabă pe Hristos de soarta ucenicului iubit!? La întrebarea lui Petru. a rămâne--ιέκεζκ’’ se referă la ucenic în relaţie cu .. verificată şi confirmată de întreitul dialog! .Dacă Mă iubiţi (. decât cu .15). dar de această dată contrast: bătrân/tânăr.

.rămâne’’ întru Iisus în măsura în care acceptă şi pune în practică. a prezentei lucrări.referire la rămânerea în viaţa a ucenicului pănă la a doua venire a lui Iisus! Μέκεζκ poate fi înţeles ca . tradiţia ioanină se va perpetua până la sfârşitul veacurilor! Concluzii Învierea Mântuitorului constituie data de naştere a creştinismului.. Acest lucru a fost redat de fiecare dintre cei 4 evanghelişti într-o manieră pur personală. un om poate rămâne prezent şi prin faptele sau operele sale. precum si a trupului pnevmatizat al Domnului. toţi evangheliştii au vrut să ofere o garanţie a identităţii personale dintre Iisus cel răstignit şi cel înviat. cuvântul Său! De asemenea. cât mai ales la mesajul de care fusese pătruns. cel care .. cuvântul Mântuitorului se referă nu atât la persoana fizică a ucenicului iubit. a fi viu’’ iar vb ένπμιαζ. potrivit voinţei Sale. şi pe care el l-a transmis:Domnul îi descoperă lui Petru că. Astfel. este corelat cu întâlnirea Domnului preamărit. prin dovezile prezenţei Sale în carne şi oase. prin invitarea ucenicilor de a-L atinge şi prin exprimarea dorinţei de a mânca împreună cu ei. Iar mijlocul privilegiat al recunoaşterii Mântuitorului Hristos înviat îl reprezintă frângerea pâinii-Sfânta Liturghie! Din analiza mediocră a acestor istorisiri evanghelice despre învierea Mântuitorului..etc)! din acest motiv. un duh. făgăduit ucenicilor! Însă în Ev după Ioan. defineşte şi statutul adevăratului ucenic. Bibliografie 17 . reiese accentul pus pe realitatea arătărilor. De aceea în spatele fiecărei istorisiri despre înviere există câte o preocupare teologică a fiecărui evanghelist(aceea de a se evita considerarea Mântuitorului înviat ca o fantasmă.. în contextul aşteptării apocaliptice. vb ιέκεζκ.

Sabin Preda. Dumitru Stăniloaie. Marcu. p.79. EIBMBOR. G. EIBMBOR. Studiul Noului Testament pentru Institutele Teologice.Biblia sau Sfânta Scriptură.342. Învierea Mântuitorului în memoria narativă a Evangheliilor.2005. Ioanis.Liviu. Traducere. Bucureşti. Nicolăescu I. Bucureşti. 18 . Bucureşti. 2001. Prof. Sfântul Teofilact al Bulgariei. 1991. p 30-232. introducere şi note de pr. Editura Basilica. Ioan. Karavidopoulos. Tâlcuirea Sfintei Evanghelii de la Luca. Constantin.Vlad.Grigore. Sfântul Chiril al Alexandriei. Comentariu la Evanghelia Sf. EIBMBORediţie digitală Apologeticum. 2010. Traducere de drd. Bucureşti. 1983. p. Comentariu la Evanghelia după Marcu. Editura Bizantină.Sofron.813-816.Editura Sophia. Preda. PSB vol 41. Nicolae. p.379-383. p. Munteanu. 2007.