CRIZA ECONOMICĂ ŞI STRESUL LA LOCUL DE MUNCĂ- NOI PROVOCĂRI ÎN ARMONIA FAMILIEI IOANA SUCIU12

ABSTRACT: Pressure and stress at work, during this economic crisis period, leaded to the amplification of individual emotional exhaustion level. Unfortunately, stress at work is frequently brought in personal/family space, having negative effects upon the relationship, the quality and time spent with children. Sometimes, the consequences are dramatic: divorces, domestic violence, emotional and behavioural children disorders. Working mothers or single-parent families are most likely to be exposed to noxious effects of stress at work.This study intends to identify the level of stress at work in the context of today’s economy and which are its consequences upon family equilibrium by comparison in traditional families and in single-parent families.In the first part we’ll identify the intensity of stress at work among different categories of individuals: married/not married, with/without children. The instrument for measuring this evaluation of stress at work is Maslach Burnout Inventory. The questionnaire contains 25 items and it is structured on 3 dimensions: emotional exhaustion (9 items), depersonalization (6 items), personal achievements reduction (10 items). The answers uses a 5 steps Likert scale, as follows: 1-strongly disagree, 2disagree, 3-not agree not disagree, 4-agree, 5-strongly agree.The second part of the study consists of a qualitative approach. Based on some semi-structured interviews we’ll analyze the implications of stress at work and economic crisis upon traditional and single-parent families climate. A first element of analysis would be the relationship between partners (in case of traditional families), the relationship with children, with other relatives (extended family), with work colleagues and with friends. Another aspect to be analyzed is the effects of economic crisis and stress at work upon individual’s family concord.

Keywords: economic crisis, family, stress, children, single parent
1

Universitatea „Babeş-Bolyai”Cluj- Napoca, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, ioana_suciu82@yahoo.com 2 Autorul doreşte să mulţumească pentru suportul financiar din programul co-finanţat de PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL PENTRU DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2007 – 2013, Contract POSDRU 6/1.5/S/4 – „STUDII DOCTORALE, FACTOR MAJOR DE DEZVOLTARE AL CERCETĂRILOR SOCIOECONOMICE ŞI UMANISTE”

INTRODUCERE Primele semne ale crizei economice globale, resimţite şi în România la sfârşitul anului 2008, anunţau, în mod firesc, o avalanşă de costuri sociale traduse prin scăderea drastică a nivelului de trai. Semnele de atunci sunt astăzi realităţi sociale dure: degradarea calităţii vieţii, tensiuni sociale şi în sânul familiei. Odată instalată, în 2009, criza a adus cu sine şi alte efecte negative colaterale: şomaj, sărăcie, insecuritatea locului de muncă, scăderea nivelului salariilor. Vârful crizei pare să fi fost atins în 2010, când situaţia economică a României a cunoscut un derapaj accentuat. Sectorul privat nu poate fi revigorat, în lipsa unor măsuri economice de stimulare a creşterii producţiei, iar în sectorul public toate salariile au fost diminuate cu 25%. Toate aceste măsuri dure vor fi resimţite brutal în ultima parte a acestui an, atât în preţurile bunurilor de consum, cât şi în cheltuielile de întreţinere. În plus, numărul şomerilor e în continuă creştere iar formele de ajutor social oferite de către Guvern se dimininuează semnificativ. Este cît se poate de evident că sărăcia va cuprinde tot mai mulţi indivizi şi poate cel mai grav se va reflecta în instalarea unei crize sociale din care familia va resimţi cel mai acut tensiunile şi consecinţele acestei stări de fapt.

CRIZA ECONOMICĂ ÎN ROMÂNIA

România traversează astăzi o perioadă de ample şi profunde schimbări de ordin economic şi social. Efectele negative majore ale crizei economice sunt arhicunoscute: creşterea masivă a şomajului şi diminuarea accentuată a veniturilor sub incidenţa măsurilor politice impuse şi diminuarea puterii de cumpărare. Peste trei sferturi dintre românii cu vârsta peste 18 ani au fost

de scăderea veniturilor (39%) sau de nesiguranţa de a face faţă cheltuielilor curente (38%). . în timp ce 55% dintre managerii sau angajaţii cu studii superioare au fost afectaţi. Datele fac parte din studiul Financial CrisisMeter realizat de Mercury Research începând cu luna noiembrie 2008. de 20%. arată un studiu realizat de Mercury Research. Nouă din zece antreprenori au resimţit negativ criza economică. 95% dintre acestea fiind afectate. Temerile legate de imposibilitatea de a putea plăti ratele sunt valabile pentru 15% dintre românii cu vârsta peste 18 ani. procent semnificativ mai mare decât cel al femeilor. potrivit studiului realizat în a doua parte a lunii martie. iar 14% se tem ca nu vor mai putea face economii sau investiţii ca în anii trecuţi". Potrivit studiului. Şi persoanele care pentru moment nu au un loc de muncă au resimţit puternic impactul crizei. dar situându-se în continuare peste nivelul din noiembrie 2008.afectaţi de criza economică. antreprenori. procentul fiind mai mic decât în luna martie din 2009 (75%). Studiul a fost realizat în perioada 15 martie-1 aprilie 2010 pe un eşantion de 1.177 respondenţi cu vârsta peste 18 ani. peste un sfert dintre bărbaţii cu vârsta peste 18 ani nu au fost afectaţi de criză. "Principalele temeri sunt legate de imposibilitatea de a menţine acelaşi stil de viaţă ca în prezent (40%). când apăreau primele semne ale crizei în România şi când doar jumătate (53%) îşi exprimau această temere. angajaţi cu studii superioare şi şomeri. impactul fiind resimţit mai puternic de femei. se mai spune în studiu. Pe de altă parte. 66% dintre români sunt mai îngrijoraţi de situaţia lor financiară decât în urmă cu şase luni.

Robertson-Cooper Ltd. dacă nu chiar cea mai importantă preocupare. în toate societăţile dezvoltate sau în curs de dezvoltare. cât şi ca importanţă percepută de comunitatea de business şi de angajaţi deopotrivă. În consecinţă. cât şi faptul că ea nu este susceptibilă a se rezolva de la sine. în programele lor interne de resurse umane. Din punctul de vedere al organizaţiei analiza cost-beneficiu pentru evaluarea oportunităţii implicării în programe de control al stresului ocupaţional este relativ simplă. Numeroase studii demonstrează atât amploarea acestei probleme organizaţionale. sute de articole şi lucrări despre acest subiect au fost scrise până în prezent.(Robertson-Cooper. Studiul Predicting the workplace of 2010. nu este de mirare că în Uniunea Europeană există presiuni legale pentru a obliga angajatorii să ia serios în considerare aspectele legate de stresul ocupaţional.2005) În ultimul sondaj anual al Industrial Society. Stresul ocupaţional apare ca temă recurentă în toate studiile moderne referitoare la calitatea vieţii şi calitatea muncii. prestigioasă companie de consultanţă în psihologia sănătăţii la locul de muncă. s-a relevat că 76% din angajaţii Europei consideră că stresul ocupaţional este cea mai mare problemă de sănătate şi siguranţă cu care se confruntă şi cu care se vor confrunta pentru următorii cel puţin 2 ani. realizat în întreaga Uniune Europeană. Stresul ocupaţional este aşadar un punct important în programele de dezvoltare organizaţională. În plus. Costurile stresului ocupaţional pot fi izolate ca parte din ansamblul costurilor corporaţiei .STRESUL PROFESIONAL Stresul este denumit încă o boală a civilizaţiei. a angajaţilor moderni. ci mai degrabă se va amplifica în perioada următoare. este o manifestare care creşte atât ca amploare şi intensitate. pe când 65% consideră că acesta va creşte mult sau foarte mult. Este unul din cele mai importante preocupări. a arătat că doar 12% din angajatori consideră că nivelul de stres al angajaţilor lor va scădea până la sfârşitul acestui deceniu.

fluctuaţia. deprimare şi incapacitate de lucru. cât şi de organizaţie. în timp ce numai 12% au acuzat presiunile exercitate de subalterni. diminuare a satisfacţiei muncii şi anxietate crescută. “Dacă nu se intervine în mod corespunzător. Printre simptomele fizice care. 1964).stresul ocupaţional.confirmată ulterior de numeroase alte cercetări – că în cadrul organizaţiilor se poate vorbi de un stres specific. diverse afecţiuni cardio-vasculare (culminând cu ateroscleroză şi infarct miocardic). cauzând pe termen lung probleme fizice şi psihologice. 88% dintre subiecţi reclamă presiunile exercitate de nivelurile ierarhice superioare. precum şi comportamente de expunere compulsivă sistematică la stimuli nocivi. nivel ridicat de colesterol. dintre aceştea enumerăm: tensiunea ridicată. ulcer gastric. ajungând la faza de epuizare.1978) . de surmenaj cronic.1998). precum fumatul excesiv sau consumul excesiv de alcool. Potrivit unor investigaţiilor.Cea mai mare parte a persoanelor chestionate au declarat că aceste tensiuni sunt suficient de intense pentru a fi resimţite negativ.cu absenteismul. cu apatie. pot fi generate de expunerea îndelungată la stresori. atât de cei în cauză . conflictele de muncă şi accidentele de muncă. Simptomele psihologice negative asociate stresului ocupaţional cuprind o scădere a motivaţiei. starea de oboseală se accentuează. au demonstrat studiile (Băban. Stresul ocupaţional poate avea efecte deosebit de negative şi asupra individului. . Wolfe & Quin.A apărut astfel ipoteza.Problema specifică actuală la locul de muncă este oboseala cronică.”(Floru. lipsa de eficienţă şi de productivitate. în SUA cinci din şase persoane au declarat că sunt supuse unor tensiuni la locul de muncă (Kahn. micşorare a încrederii în sine. sindrom caracterizat prin epuizare fiziologică şi emoţională şi adesea generat prin frustrare la nivel cronic. o scădere a stimei de sine. de locul de muncă cuplat cu volumul prea mare sau prea mic de muncă. conflictele interpersonale între membrii organizaţiei.

În această privinţă .insatisfacţia profesională. SURSELE STRESULUI CARACTERISTICILE INDIVIDUALE SIMPTOME DE SĂNĂTATE MALADII . mergând de la nemulţumire la o degradare a stării de sănătate. relaţiile la locul de muncă. Cu scopul de a evita orice ambigitate. structura şi climatul organizaţional şi relaţia muncă/familie. termenul de presiune va fi folosit ca sinomim pentru „stres”(în sensul dat de H. criza de încredere a cercetătorilor privind stresul profesional avea drept obiect clasificarea conceptelor . unele tulburări mentale . Această precizare semantică a dus la unele progrese în domeniul cercetărilor privind stresul profesional. fie din cel extraprofesional.La sfârşitul anilor şaptezeci. incapacitatea de a rezista la această presiune poate duce la un anume număr de consecinţe. Murrel (1978) propune un concept de stres profesional în trei faze: cauză.toxicomanie etc. alcoolism. Conjugarea anumitor surse de stres propuse de acest model cu unele trăsături ale personalităţii poate fi predictivă în ceea ce priveşte reacţiile la stres. reluat mai târziu de Cary L. efect. ca surse inerente.(Cooper. cum ar fi: bolile coronariene. metodologiile de cercetare folosite şi limitele domeniului.Agenţii stresori îşi pot găsi originea în interiorul persoanei sau în mediul exterior. rolul jucat în organizaţie. precizând că presiunea are pentru ei acelaşi rol ca agenţii de stres care provoacă o tensiune de natură fiziologică sau psihologică de scurtă sau lungă durată. dezvoltarea carierei. Selye) pentru a descrie efectul presiunii asupra individului . cele referitoare la funcţia deţinută . În mijlocul acestei confuzii semantice.Aceştia din urmă provin fie din mediul profesional.Cooper. rezultat. de la Universitatea din Manchester (figura 1). conflicte conjugale. ajungându-se la un model simplificat. Flectchecher şi Playne (1980) se alătură lui Murrel . 1978) În general putem distinge şase surse de stres profesional şi organizaţional .

Legate mijlocit de muncă Condiţii de muncă Urgenţă impusă de timp Responsabilitate faţă de vieţi omeneşti Individul Simptome Individuale Nivel de anxietate Valoarea presiunii sângelui Maladii Nivelul colesterolului coronariene Rol în organizaţie Ambiguitate/conflic t de roluri Conflicte de responsabilitate Importanţa nevrozei Toleranţă la situaţii ambigue Tabacism Sănătate mentală dezechilibrată Relaţia muncă/fami lie Dezvoltarea carierei Prea multe avansări Nu destule avansări Nesiguranţa locului de muncă Ambiţii contrariate Familie în care cei doi membri ai cuplului lucrează Probleme familiale Stare depresivă Simptome organizaţionale Grave prelungite Absenteism ridicat Rotaţie rapidă a muncitorilor Accidente grave frecvente .

În acest sens. Lipsa atitudinilor sau a pregatirii necesare postului generează stres. 1986) Sursele stresului ocupaţional Sursele legate de mediul de lucru . aşezarea materialelor în ordinea utilizării lor în timpul lucrului şi în funcţie de frecvenţa utilizării lor. Folosirea simultană şi permanentă a acestor două căi este o condiţie esenţială a organizării ergonomice a locului de muncă. Un model de abordare teoretică a stresului ocupaţional în organizaţii ( după Cooper. trebuie să aibă un loc bine definit şi stabil.1998). pentru executanţi. Proiectarea ergonomică a locului de muncă de muncă se consideră raţională atunci când se asigură. în situaţiile în care selecţia şi promovarea personalului se face .De asemenea. totalitatea obiectelor muncii şi materialelor utilizate . fără mişcări inutile sau incomode. condiţiile necesare pentru o muncă de înaltă productivitate cu cele mai reduse consumuri de muncă şi de efort. există şi regulile care se referă la amenajarea locului de muncă. Sursele legate pe postul pe care îl ocupă un individ. principiul asigurării unui loc stabil pentru materiale şi pentru obiectele muncii impune respectarea următoarelor reguli (Purdea.Condiţiile sau mediul de lucru au fost factorii de stres indelund studiaţi de peste un secol şi jumătate şi puşi în discuţie de specialiştii în medicina muncii şi ergonomi. obiectele muncii şi materialele trebuie aşezate cât mai aproape de executant. precum şi produsele finite (documente prelucrate în cazul birourilor). Respectarea acestor reguli practice se impune datorită faptului că orice activitate de căutare a unui obiect solicită un consum mare de energie nervoasă şi o mare risipă de timp.Figura 1.

în exces. o structură caracterizată prin nelinişte.Friedman şi R. Totuşi. frecvenţa bolilor cardio-vasculare şi tipul de personalitate. claxonează cu disperare din autoturism. AB. Oricine a văzut astfel de persoane care îşi privesc tot timpul ceasul în mod nervos sau care. Pentru unii oameni stresul face parte din viaţa lor. pe şosea. Sursele legate de caracteristici personale. în urma cercetărilor efectuate. exprimarea defectuoasă a obiectivelor sau chiar lipsa precizării lor în fişa postului. insatisfacţia în muncă. sunt foarte competitivi. identificând totodată două tipuri majore de personalitate A şi B şi un tip intermediar. sarcinile nedelimitate care dau naştere unor lucrări repetate sau paralele la nivelul altor posturi sau compartimente generează nesiguranţa. cardiologi americani. Deficienţe în proiectarea postului. M. conducând astfel la probleme legate de sănătate. au arătat că există o strânsă legătură între stres. agresivi când întâmpină dificultăţi. agitaţie şi un stil de lucru contra-cronometru.H. pe de altă parte. tipul A denotă nivele ridicate de stres. Persoanele ce aparţin tipului A se concentrează spre realizări superioare. o persoană care manifestă tipul B de comportament este în general lent. modifică impactul stresului asupra organismului. intoleranţi şi. Personalitatea afectează în mod frecvent modul în care individul va răspunde la stres şi de asemenea. frustrarea. contemplativ şi relaxat. Persoanele care se comportă astfel sunt reprezentanţi ai tipului A de personalitate. În unele studii .după alte criterii decât cele legate de competenţă profesională. Stresul apare ca urmare a conflictului dintre dorinţa de putere a cadrelor de conducere şi cea de satisfacere a trebuinţelor primare pe de-o parte şi neliniştea datorată posibilei constatări a performanţelor profesionale scăzute. Spre deosebire de aceştia. chiar.Rosenman.

ei tind să devină puternic implicaţi în ceea ce fac.1988) cele cu tip A de comportament au fost găsite cu o rată de 4 ori mai ridicată decât cele din tipul B.1995) -58% din cei cuprinşi în grupa de vârstă 30–40 ani. Unii experţi au identificat o trăsătură de personalitate. Căprărescu.Friedberg.realizate pe femei (Heilbrun . Nu toţi specialiştii din domeniul stresului agreează ideea că cele două tipuri în această manieră pot fi conexate cu sau fără prezenţa problemelor de sănătate. Indivizii puternici manifestă trei trăsături fundamentale ale personalităţii. Burduş.abordează modificările vieţii ca ocazii de autotestare. Din administrarea numeroaselor teste de personalitate au rezultat trei caracteristici ale caracterelor tari: acordul.Datorită sentimentului lor puternic de autoeficacitate. provocarea. familiei. 1991) ce poate atenua efectele stresului. indivizii cu personalitate puternică sunt capabili să reziste la stres. Caracterul puternic. Unii specialişti consideră că tăria de caracter acţionează ca un tampon împotriva bolii. cât şi altor valori importante. numită . tensiune psihologică redusă şi o stare de fericire accentuată. nivel scăzut de acizi graşi în sânge.serie de caracter (Weibe.au un sentiment de control propriu asupra vieţii lor. . controlul. acţionează de obicei cu convingerea că prin munca lor vor face ceva diferit şi percep majoritatea schimbărilor din viaţă ca fiind benefice şi normale pentru dezvoltarea personală. în ceea ce priveşte bolile cardiace. Vârsta.sunt devotaţi muncii lor. 38% cei peste 50 ani. 46% din cei aflaţi între 41–50 ani. Din cercetările efectuate pe un eşantion de manageri cu vârste cuprinse între 30–60 ani a reieşit faptul că aceştia resimt în familie influenţele stresului organizaţional. ca trăsătură de personalitate corelează cu o tensiune arterială scăzută. în proporţii variabile şi dependente de grupele de vârstă (Zorlenţan.

angajaţii din compartimentele de contabilitate. marcată de un puternic sentiment de vinovăţie. pp. femeia poate deveni pasivă. desfacere şi aprovizionare sunt mult mai expuşi stresului organizaţional decât cei din alte compartimente. astăzi. manifestând tendinţa evidentă de defulare şi de a se descărca nervos. nervozitate. manifestând tendinţa de subapreciere şi retragere. acesta reacţionând prin agresivitate. presiunile din partea familiei vin tocmai în perioada. mai ales chirurgii. vârstele tinere (până în 40 de ani) datorită capacităţii sporite de rezistenţă a organismului acţionează ca un amortizor al stresului. cosmonauţii. Căprărescu. În stare de stres. controlorii de trafic aerian. s-a putut observa existenţa unor situaţii specifice ce se pot transforma cu uşurinţă în agenţi stresori. Dacă în urmă cu câţiva ani categoriile profesionale considerate prin definiţie stresante erau: piloţii de încercare. cât şi din partea colegilor sau a persoanelor de gen feminin subordonate. lista s-a mărit adăugându-se printre altele: managerii şi economiştii. S-a demonstrat faptul că. comparativ cu cele ale bărbaţilor. în general..Cu alte cuvinte. Agenţii stresori specifici organizaţiei generează o tensiune nervoasă ce afectează personalul angajat indiferent de gen. şi anume în modul de reacţie. În cadrul organizaţiilor.1995. lucrătorii de la căile ferate şi medicii.145). la vârsta la care persoana respectivă se află pe curba ascendentă a aspiraţiilor profesionale şi a potenţialului de muncă. . absenţa susţinerii atât din partea familiei. desconsiderarea normelor şi valorilor sociale. Totuşi o diferenţă există. dezorientată. În cazul în care femeia deţine o funcţie de conducere. posibilităţile reduse de relaxare după o zi de muncă. Burduş. Genul. fapt ce provoacă oboseală fizică etc ( Zorlenţan. şi anume:conflictul de rol profesional şi familial generat de dorinţa de a rezolva sarcini multe şi foarte diferite. Răspunsul la stres al bărbatului este diferit.

146). tensiunea activităţii de muncă şi insatisfacţia cu propria muncă şi viaţă . oboseala. Efectele stresului asupra performanţei depind de câţiva factori. Burduş & Căprărescu. tolerând cu greu ambiguitatea rolului. Stresul este numai unul din multipli factori care pot influenţa performanţa. Consecinţele comportamentale ale stresului sunt absenteismul. accidentele. în mod obişnuit. stresul cronic. izbucnirea nervoasă (burnout). incluzând complexitatea sarcinii realizate şi trăsăturile de personalitate ale individului care este implicat într-o sarcină de muncă.Referitor la nivelul de calificare se poate spune că spre deosebire de muncitorii necalificaţi. performanţele scăzute şi comportamentele contraproductive incluzând aici violenţa la locul de muncă. Consecinţele psihologice ale stresului includ anxietatea. depresia. Studiul s-a derulat pe un eşantion de 845 manageri americani grupaţi după dimensiunea organizaţiei. are efecte negative asupra performanţei în muncă. Consecinţele stresului ocupaţional Relaţia dintre stresul ocupaţional şi rezultatele adverse asupra sănătăţii angajaţilor este un fapt demonstrat de numeroase studii.1995 pp. psihologice şi fiziologice. Există multiple influenţe care acţionează mijlocit sau nemijlocit care afectează comportamentul în muncă. Bineînţeles. abuzul de alcool şi medicamente. rezultatul acestuia indicând faptul că relaţia dintre nivelul stresului managerial şi mărimea organizaţiei este invers proporţională. Un studiu interesant a fost efectuat de către compania Gallup vizând relaţia dintre stres şi dimensiunea organizaţiei (Zorlenţan. Consecinţele negative ale stresului cronic pot fi divizate în trei categorii: comportamentale. persoanele cu studii superioare sunt supuse frecvent conflictelor de rol.

Individul care suferă de sentimente de depersonalizare a devenit apăsat de activitatea sa de muncă şi începe să trateze pacienţii ca pe nişte obiecte. (Fox. Ei se percep depăşiţi de evenimente şi astfel devin incapabili să implementeze soluţii eficiente. 1992). . În acelaşi timp. 1993). ele pot fi totuşi categorizate în trei tipuri: efecte cardiovasculare incluzând tensiunea arterială. arată Krantz şi McCeney (2003). Situaţiile stresante de la locul de muncă sunt în conexiune cu creşterea nivelului de cortizol. există evidenţe clare a efectelor fiziologice negative care pot rezulta din expunerea cronică la stres. norepinefrine şi adrenalina din circuitul sanguin. efecte gastrointestinale care includ probleme digestive de diferite tipuri. Epuizarea emoţională se manifestă când senzaţiile emoţionale s-au evaporat pur şi simplu în procesul muncii. Izbucnirea nervoasă este o particularitate importantă şi în acelaşi timp o consecinţă a stresului.(Kahn & Byosiere. Indivizii care trăiesc o senzaţie de realizare personală scăzută nu pot opera la nivelul problemelor efective pe care le au de rezolvat şi nu pot înţelege sau să se identifice cu problemele celorlalţi. Schaufeli & Leiter. efecte biochimice care includ creşterea cortizolului şi catecolaminelor (hormoni ai stresului). Dwyer & Ganster. 2001). Deşi multe din efectele fiziologice ale stresului sunt intercorelate .Ea este o stare extremă a reacţiei la stres care este rezultatul unui răspuns prelungit cronic la stresorii muncii care depăşesc resursele individuale de a controla stresul (Maslach. Consecinţele fiziologice ale stresului. Cu alte cuvinte. conduce la deteriorarea sistemului imunitar şi apariţia bolilor coronariene. expunerea pe termen lung la nivele ridicate ale hormonilor specifici stresului. tahicardie şi colesterol.

.Epuizarea emoţională Epuizarea emoţională se manifestă când senzaţiile emoţionale s-au evaporat pur şi simplu în procesul muncii. bar un nivel scăzut de epuizare. În general. Totuşi. În contrast. cercetările au relevat faptul că paternele de bază ale comportamentului de izbucnire nervoasă se pare că este aproximativ similar la diferite profesiuni şi ţări (Maslach şi colab. Angajaţii din mediul medical au niveluri ridicate de ineficienţă personală. Indivizii care trăiesc o senzaţie de realizare personală scăzută nu pot opera la nivelul problemelor efective pe care le au de rezolvat şi nu pot înţelege sau să se identifice cu problemele celorlalţi. dar niveluri medii de cinism şi sentimentul ineficienţei. 2001). a constatat că ofiţerii de poliţie şi gărzile de securitate din ambele ţări au un nivel relativ mărit de cinism şi sentimente de ineficienţă. MBI este un chestionar care include trei scale care măsoară componentele izbucnirilor nervoase (epuizarea. depersonalizarea şi comportamentul cinic la locul de muncă şi un sens al ineficienţei şi lipsa de realizare profesională. întrebarea care se poate pune este aceea că dacă un individ are numai una sau două din trei dimensiuni care caracterizează comportamentul de izbucnire nervoasă. Ei se percep depăşiţi de evenimente şi astfel devin incapabili să implementeze soluţii eficiente. putem să susţinem că acesta este afectat de acest comportament? Problema rămâne deschisă. Individul care suferă de sentimente de depersonalizare a devenit apăsat de activitatea sa de muncă şi începe să trateze pacienţii ca pe nişte obiecte. cadrele didactice au un nivel ridicat de epuizare în ambele ţări. Izbucnirea nervoasă ca manifestare comportamentală poate fi măsurată cu mai multe tipuri de chestionare cum ar fi Inventarul Maslach pentru izbucnirea nervoasă (MBI). Un studiu realizat în paralel în SUA şi Olanda. S-a constatat că stresorii cronici (ex. dar scăzute de cinism şi epuizare. ambiguitatea de rol şi conflictul de rol) conduc adesea la izbucniri nervoase.

În plus. supun angajaţii la un risc mare de burnout. Unele studii au găsit că bărbaţii au un nivel de cinism uşor mai ridicat ca femeile. o primă observaţie este aceea că burnout-ul este mai frecvent printre tinerii angajaţi. formarea deprinderilor de muncă şi proiectarea ergonomică a muncii. Intervenţiile de reducere a burnout-ului se vor concentra deci pe atât pe individ. care. este clar că locurile de muncă expuse cronic la responsabilităţi care copleşesc deţinătorii acestora şi presiunea mare de timp. persoanele cu trăsături de personalitate astfel ca o percepţie a propriei persoane scăzută şi cu un comportament de Tip A.Maslach& all. Pe scurt. În cele ce urmează ne vom opri asupra implicaţiilor pe care stresul profesional le are asupra relaţiilor de familie în funcţie de statutul marital al individului şi absenţei sau prezenţei unui copil în viaţa acestuia. Obiectivul aşadar este acela de a vedea care este nivelul . Acest lucru nu este totuşi confirmat. O combinare a managementului stresului. comparativ cu angajaţii cu vechime. în timp ce femeile au un nivel de epuizare uşor mai mare ca bărbaţii. burnout-ul a fost studiat preponderent pe profesii dominate de femei. pot să fie copleşiţi de cerinţele locului de muncă nou. la fel. probabil din cauza suportului social din partea soţului. Aşa cum s-a remarcat şi mai înainte. (2001) discută câteva rezultate obţinute în investigarea izbucnirilor nervoase. se pare că este măsura de viitor în vederea reducerii burnout-ului. 2004). Persoanele căsătorite sunt mai puţin predispuse la burnout decât cele necăsătorite. Astfel. mai predispuse la burnout (Pitariu. De aici observaţia că femeile manifestă un burnout mai ridicat decât bărbaţii. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR Datorită impactului semnificativ pe care îl are stresul profesional atât asupra individului cât şi mediului din care acesta face parte se poate spune că un demers de cercetare care să investigeze implicaţiile pe care stresul profesional le are asupra climatului familial este unul mai mult decât ncesar. sunt. cât şi pe postul de muncă deţinut.

76 pentru depersonalizare . În urma analizei răspunsurilor pe fiecare subscală am putut observa un grad înalt de epuizare emoţională în rândul populaţiei căsătorite cu copii faţă de indivizii necăsătoriţi ceea ce contravine studiile prezente mai sus.α = 0.. α = 0. Într-o metaanaliză a 61 de studii care au utilizat Maslach Burnout Inventory. Din cei 25 de itemi. Se pare că situaţia economică instabilă face ca tot mai mulţi indivizi care au şi calitatea de părinte să resimtă efectel.. 6 măsoară depersonalizarea (Simt că imi tratez unii clienţi (colegi) ca şi cînd ar fi obiecte impersonale.90). 9 măsoară epuizarea emoţională (Mă simt epuizat emoţional din cauza muncii mele..80) şi 10 evaluează sentimentul de slabă realizare personală – itemi cu cotare inversă (Mă descurc foarte bine în faţa problemelor clienţilor (colegilor) mei.74). Lee şi Ashfort (1996) au relatat o bună consistenţă internă a celor 3 subscale (α = 0. 7.HSS) preluat din Hallberg şi Sverke (2004) şi dezvoltat de Maslach.stresului profesional. Organizaţia fiind una cu specific relaţii cu clienţii pentru măsurarea stresului profesional mai exact epuizarea emoţională la locul de muncă -bournout. sau familiile monoparentale. α = 0. α = 0. Răspunsurile au fost oferite pe o scală Likert cu 5 puncte (1...„dezacod total”..s-a utilizat versiunea pentru cei care lucrează în servicii umane a Maslach Burnout Inventory (MBI. Ipotezele de la care am pornit sunt cele conform căror nivelul stresului profesional este unul ridicat iar efectele acestuia sunt mai degrabă resimţite de către familiile cu copii . Jackson şi Leiter (1996).77 pentru sentimentul de slabă realizare personală).α = 0. Scorurile totale ale subscalelor constau din mediile răspunsurilor la fiecare item.„acord puternic”). necăsătorit.e stresului . mai exact epuizării emoţionale în contextul socio-economic actual şi mai apoi să investigăm efectele acestuia în viaţa de familie. divorţat cu sau fără copii).86 pentru epuizarea emoţională. Eşantionul stabilit pentru acest demers de cercetare a fost contituit din 53 de indivizi care muncesc în aceeaşi organizaţie(variabila de control) dar care au statut marital diferit(căsătorit.

cu copii casatorit.pro0fesional şi pentru prima dată putem afirma ca suportul familial nu este suficient pentru a contracara efectele nocive asupra individului Tabel 1. . Asocierea Item: Ma simt sacatuit emotional şi statutul marital statutul marital necasatorit . Atât pe subscalele de epuizare emoţională cât şi pe cele de slabă realizare personală aceşti indivizi au socruri destul de mari ceea ce confirmă importanţa familiei în echilibrul socio-afectiv. fara copii necasatorit. cu copii Ma simt sacatuit emotional dezacord total 0 0 6 dezacord partial 4 2 12 nici acord nici dezacord 0 0 5 acord partial 0 1 2 acord puternic Total 0 4 0 3 5 30 Aşa cum putem observa şi în tabelul de mai jos se pare că epuizarea emoţională la locul de muncă este prezentă intens în cazul indivizilor divorţaţi – lipsiţi de suportul familial.

cu copii Ma simt sacatuit emotional dezacord total 2 1 1 dezacord partial 4 2 0 nici acord nici dezacord 1 2 1 acord partial 0 0 0 acord puternic Total 0 7 1 6 0 2 Un fapt demn de luat în considerare din analiza răspunsurilor date de către indivizi este acela că indiferent de statul marital scorurile la subscala de epuizare emoţională sunt mari iar indivizii divorţaţi fără copii obţin scoruri mari la subscala de slabă realizare ppersonală spre deosebire de cei divorţaţi cu copii care se pare că nu sunt profund afectaţi la acest capitol probabil şi datorită sentimentului de autoeficacitate ridicat . În acest sens am elaborat un ghid de interviu semistructurat . fara copii divortat.Tabel 2. fara copii divortat. Asocierea Item: Ma simt sacatuit emotional şi statutul marital statutul marital casatorit. Deoarece acest test măsoară gradul de epuizare emoţională iar informaţiile pe care le putem obţine din aplicarea acestuia pot doar să ne ofere o imagine a profunzimii efectelor stresului profesional ar fi indicată o analiză cantitativă care să evidenţeze efectele stresului profesional asupra vieţii de familie.

... necăsătorit .”..sunt .. ”.. prea mult stres pentru nimic...şefii trag de noi ...că la cum merg treburile. „nu ştiu ce să spun ..fără copii.. „criza asta nu ştiu ce e cu ea ... Indiferent de statul marital la intrebarea Ce efecte a avut criza economică asupra vieţii dumneavostră? indivizii se pare că încearcă să evalueze mai degrabă emoţional efectele „păi de când cu criza asta ..” .prost plătiţi şi tot aşa.cu 5 consemne care vizează în special efectele stresului profesional asupra individului şi relaţiior de familie existente. lucruri bune nu a adus că peste tot numai despre asta se discută şi oamenii se tem . „eu lucrez de patru ani aici dar ca şi acum nu a fost nicicând ..la ânceput credeam că sunt doar poveşti acum văd că e din ce în ce mai rău .. lor(parlamentarilor)să le fie bine.nu le pasă de noi .. fără copii . „deocamdată e bine dar ştiu eu până când că se aud tot felul de zvonuri şi pe la noi şi nu se ştie ce va fi . căsătorit . cu copii. „acum suntem la mâna patronului.”.. Interviurile au avut ca şi subiecţi câte un reprezentat al fiecărei categorii avute în analiză în funcţie de statul marital : necăsătorit.nu ştiu ce o fi dar prea multă muncă pe bani puţini ... „eu sunt tânăr şi pot încerca orice însă cei mai învârstă.că ne găseşte uşor înlocuitor nu e ca şi acum 2 ani .mi-e teamă de ziua de mâine”.. divorţat cu copii.nu ştiu ce o să fie ”..” . nimeni nu mai mişcă nimic.nu ştiu ce o fi .... noi nu putem că suntem puţini. Mai mult decît atât subiecţii încep să îşi reevalueze calitatea de angajat şi de cetăţean al acestui stat pe care îl consideră „statul asta ne lasă să murim de foame. divorţat fără copii.. necăsătorit. Întrebarea care vizează efectele stresului profesional asupra individului aduce şi ea o serie de răspunsuri care redau implicaţiile majore asupra sănătăţii fizice şi psihice ale indivizilor: „la serviciu e multă muncă din 100 şi ceva am mai rămas 60 şi ceva ..”. suntem ai nimănui.poate tot Spania ne aşteaptă şi pe noi .... cu copii.

”.vrea şi el ..chiar îmi spunea sora-mea că are nişte prieteni .... Mai exact.multe de spus.. se implică mai puţin în munca pentru şcoală a copiilor... pic ruptă . de exemplu.. Lipsa de timp implică scăderea atenţiei oferite copiilor.creditele astea ne mănâncă mai mult decât un salariu”. mai .. „nu ştiu unde o să ajungem pe zi ce trece mai mult stres ......copii încep şcoala . mai ales a celor care primesc rolul de custode şi ale căror responsabilităţi se înmulţesc „mi-e destul de greu..parcă de cînd m-a părăsit soţul chiar suntem ca şi două surori ..foarte puţine locuri de muncă.... Din discuţiile avute putem remarca şi o oarecare creştere a nivelului violenţei în familie: „tensiuni sunt peste tot.. mai puţină încurajare şi... mamele singure. în realitate nu-i chiar aşa.ăsta e rezultatul crizei.îşi caută dar ştiu eu când va gasi ceva .altfel nu ştiu ce m-aş face .sunt apropate de divorţ. Factorii stresanţi cu care se confruntă părinţii singuri afectează calitatea relaţiei cu copiii...e criza .”. copilul vede la alţii... le oferă acestora mai puţina supraveghere.....dar măcar de-ar merita. tre plătite .. acum de cînd au dat faliment se ceartă mereu ....apoi relaţiile dintre noi firesc că-s mai tensionate . Divorţul afectează negativ situaţia financiară a părinţilor.n-am!”.cum să-i spui .”. Cu ea mă înţeleg bine . nici nu ştiu cum am reuşi . acum e în şomaj .. ”. vin iar cerinţe din partea învăţătoarei . „merg acasă şi nu îmi mai trebuie nimic .sper să-şă găsească pâna atunci.dar ce să facem bine că avem unde veni .noroc cu mama pesionară care mă mai ajută la întreţinere.. că cheltuielile vin . mai multă nebuneală pe aici de multe ori uit să mănânc... apoi ce o fi o fi . Cei necăsătoriţi par mai detaşaţi însă resimt tensiunile generate de situaţia socio-economică „văd că lumea se agită peste tot . o să treacă şi asta odată”. ca atare.. „ Mai mult decât asta se pare că presiunea este foarte mare în cazul persoanelor cu copii”incepe şcoala . ea e sprijinul meu şi o simt tot mai aproape . cei fără copii ”bine că nu avem şi copii.îi credea foarte calmi ....mă gândesc cu groază că vine iarna..ştii .” Implicaţiile stresului şi crizei economice asupra vieţii de familie sunt destul de diverse „Soţul meu nu mai lucrează.acum nu ştiu ce să zic dar eu cred ca la greu ar trebui să fim uniţi .

de cînd cu criza . A observa în detaliu care sunt efectele acestei forme de stres asupra vieţii de familie este un deziderat mai mult decît necesar.”.. şomaj.şi eu pe ei. din familii diadice (McLanahan & Sandefur. psihologiei muncii şi resurse umane cât mai ales o necesitate de diagnosticare a multiplelor aspecte pe care le presupune stresul ocupaţional în contextul socioeconomic actual.. 1994. .puţin control şi influenţă. Criza economică a adus cu sine o serie de schimbări atât de formă cât şi de fond în ceea ce priveşte relaţia angajat-angajator cât şi în ceea ce priveşte responsabilizarea individului în viaţa de familie – observăm o accentuare importanţei rolului de părinte .tensiuni familiale etc. Indiferent de statutul marital indivizii prezintă un sentiment de teamă dar şi de surmenare asociat cu nesiguranţa locului de muncă şi cu complexitatea situaţiilor de viaţă la care sunt supuşi – reconversie profesională.. o parte a unui mecasism ce amplifică efectele stării de fapt..şi sora mea mă mai ajută .Acest lucru este confirmat şi de spusele unei mame necăsătorite ”nu prea am timp de copil .ce să fac . Vizibil este şi efectul de reevaluare a calităţii de cetăţean şi angajat. 2008). în general.. Aşadar putem afirma că implicaţiile pe care stresul de la locul de muncă le are supra vieţii familiale sunt numeroase şi deosebit de complexe dovedindu-se că într-o situaţie de instabilitate şi insecuritate financiară suportul social nu doar că nu este suficient însă familia se poate dovedi un stresor în sine . pensiile sunt mici sora mea este încă la facultate pe mine se bazează toţi .rolul de angajat sau nu fiind unul proeminent. apud Wen. Concluzii Cercetarea stresului ocupaţional reprezintă mai mult decât un palier intresant al psihologiei organizaţionale . noroc cu părinţii mei . decât mamele sau părinţii.

1986. M. M..p. 53. D. Ganster. 289-319. K.. R.325-331 Flectchecher.R. Wolfe. New York Krantz.19-29 Floru.Enciclopedică Fox. Hallberg E. . A. Editura Presa Universitară Clujeană. Vol. Byosiere. 9 .(1964) Organisational Stress: studies in role conflinct and ambiguity.Bibliografie: Băban..(1986)”Job distress: Recent Reserch and the emerging role of the clinical occupational psychologist” Bulletin of the British Psychological Society. C. D.. (1993)Effects of stressful job demands and control on physiological and attitudinal outcomes in a hospital setting.. pp.McCeney.30.. Ed.Dwyer. In M.. Personnel Review.p.(2004) Construct validity of the Maslach Burout Inventory: Two Swendish Health Care Samples. R.. 3 (2 ed). (1998) Stres şi personalitate. L. Bucureşti. D.) Handbook of Industrial and Organizational Psychology.L. Academy of Management Journal. Cluj-Napoca Cooper C. Kahn.2002.(1980)”Stress and Work . S.(1978) Stresul psihic. European Journal of Psychological Assessement.P. & Sverke M. R.(2002) Effects of psychological and social factors on organic disease: a critical assessment of research on coronary heart disease. L. M. 36/2. p. D..pp. Quin R. M. Hough (Eds. L.341-369.(1992) P.. B. Stress in Organizations. Dunnette & L.1... Annual Review of Psychology. 543 Kahn. Playne..a review and theoretical framework”. D.

. D. ProQuest Psychology Journals. originally published online Jun 26. (1998)Economia şi organizarea ergonomică a muncii. Maslach Burnout Inventory Manual.P.. CA: Consulting Psychological Press.D. H... 397-422.(1991) Hardiness and Stress Moderation: A Test of Proposed Mechanism. 3rd Eds.p.. C. Journal of Personality and Social Psychology.Holdin Reporter.Maslach.Căprărescu. Jackson S. Noi tendinţe în psihologia personalităţii. Schaufeli. Cluj: Facultatea de Ştiinţe Economice..Londra Pitariu. Vol. D..(2004) Stresul profesional la manageri : corelate ale personalităţii în contextul situaţiei de tranziţie social-economică din România .Burduş. aplicaţii. 1.com/aspx/document. (1978). Journal of Family Issues 29. 1492. Robertson. B.Mangementul Bucureşti organizaţiei. II Cluj-Napoca: Editura ASCR. 163. (2001)Job burnout. Cooper. Purdea. 104-107 Wen. Annual Review of Psychology. În : Opre A. Maslach C. Leiter M.(2005) Predicting the workplace of 2010 in http://www. Leiter M.E.Work Stress and Mental Strain. (2008) Family Structure and Children's Health and Behavior: Data From the 1999 National Survey of America's Families. p. (ed).aspx?documentid=294 Zorlenţan. 52.93-123.T.G. W.(1995). 2008 .E. Diagnoză. Ming. Weibe. (1996). p.Ed. P. 60. Palo Alto.J.cubiks. cercetare. Murrel H.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful