You are on page 1of 23

CRIZA ECONOMICĂ ŞI STRESUL LA LOCUL DE MUNCĂ- NOI PROVOCĂRI ÎN ARMONIA FAMILIEI IOANA SUCIU12

ABSTRACT: Pressure and stress at work, during this economic crisis period, leaded to the amplification of individual emotional exhaustion level. Unfortunately, stress at work is frequently brought in personal/family space, having negative effects upon the relationship, the quality and time spent with children. Sometimes, the consequences are dramatic: divorces, domestic violence, emotional and behavioural children disorders. Working mothers or single-parent families are most likely to be exposed to noxious effects of stress at work.This study intends to identify the level of stress at work in the context of today’s economy and which are its consequences upon family equilibrium by comparison in traditional families and in single-parent families.In the first part we’ll identify the intensity of stress at work among different categories of individuals: married/not married, with/without children. The instrument for measuring this evaluation of stress at work is Maslach Burnout Inventory. The questionnaire contains 25 items and it is structured on 3 dimensions: emotional exhaustion (9 items), depersonalization (6 items), personal achievements reduction (10 items). The answers uses a 5 steps Likert scale, as follows: 1-strongly disagree, 2disagree, 3-not agree not disagree, 4-agree, 5-strongly agree.The second part of the study consists of a qualitative approach. Based on some semi-structured interviews we’ll analyze the implications of stress at work and economic crisis upon traditional and single-parent families climate. A first element of analysis would be the relationship between partners (in case of traditional families), the relationship with children, with other relatives (extended family), with work colleagues and with friends. Another aspect to be analyzed is the effects of economic crisis and stress at work upon individual’s family concord.

Keywords: economic crisis, family, stress, children, single parent
1

Universitatea „Babeş-Bolyai”Cluj- Napoca, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, ioana_suciu82@yahoo.com 2 Autorul doreşte să mulţumească pentru suportul financiar din programul co-finanţat de PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL PENTRU DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2007 – 2013, Contract POSDRU 6/1.5/S/4 – „STUDII DOCTORALE, FACTOR MAJOR DE DEZVOLTARE AL CERCETĂRILOR SOCIOECONOMICE ŞI UMANISTE”

INTRODUCERE Primele semne ale crizei economice globale, resimţite şi în România la sfârşitul anului 2008, anunţau, în mod firesc, o avalanşă de costuri sociale traduse prin scăderea drastică a nivelului de trai. Semnele de atunci sunt astăzi realităţi sociale dure: degradarea calităţii vieţii, tensiuni sociale şi în sânul familiei. Odată instalată, în 2009, criza a adus cu sine şi alte efecte negative colaterale: şomaj, sărăcie, insecuritatea locului de muncă, scăderea nivelului salariilor. Vârful crizei pare să fi fost atins în 2010, când situaţia economică a României a cunoscut un derapaj accentuat. Sectorul privat nu poate fi revigorat, în lipsa unor măsuri economice de stimulare a creşterii producţiei, iar în sectorul public toate salariile au fost diminuate cu 25%. Toate aceste măsuri dure vor fi resimţite brutal în ultima parte a acestui an, atât în preţurile bunurilor de consum, cât şi în cheltuielile de întreţinere. În plus, numărul şomerilor e în continuă creştere iar formele de ajutor social oferite de către Guvern se dimininuează semnificativ. Este cît se poate de evident că sărăcia va cuprinde tot mai mulţi indivizi şi poate cel mai grav se va reflecta în instalarea unei crize sociale din care familia va resimţi cel mai acut tensiunile şi consecinţele acestei stări de fapt.

CRIZA ECONOMICĂ ÎN ROMÂNIA

România traversează astăzi o perioadă de ample şi profunde schimbări de ordin economic şi social. Efectele negative majore ale crizei economice sunt arhicunoscute: creşterea masivă a şomajului şi diminuarea accentuată a veniturilor sub incidenţa măsurilor politice impuse şi diminuarea puterii de cumpărare. Peste trei sferturi dintre românii cu vârsta peste 18 ani au fost

se mai spune în studiu. impactul fiind resimţit mai puternic de femei. procent semnificativ mai mare decât cel al femeilor. Potrivit studiului. dar situându-se în continuare peste nivelul din noiembrie 2008. . angajaţi cu studii superioare şi şomeri. în timp ce 55% dintre managerii sau angajaţii cu studii superioare au fost afectaţi.177 respondenţi cu vârsta peste 18 ani. iar 14% se tem ca nu vor mai putea face economii sau investiţii ca în anii trecuţi". arată un studiu realizat de Mercury Research. Temerile legate de imposibilitatea de a putea plăti ratele sunt valabile pentru 15% dintre românii cu vârsta peste 18 ani. când apăreau primele semne ale crizei în România şi când doar jumătate (53%) îşi exprimau această temere. de scăderea veniturilor (39%) sau de nesiguranţa de a face faţă cheltuielilor curente (38%). Şi persoanele care pentru moment nu au un loc de muncă au resimţit puternic impactul crizei. procentul fiind mai mic decât în luna martie din 2009 (75%).afectaţi de criza economică. Datele fac parte din studiul Financial CrisisMeter realizat de Mercury Research începând cu luna noiembrie 2008. Studiul a fost realizat în perioada 15 martie-1 aprilie 2010 pe un eşantion de 1. Nouă din zece antreprenori au resimţit negativ criza economică. 95% dintre acestea fiind afectate. peste un sfert dintre bărbaţii cu vârsta peste 18 ani nu au fost afectaţi de criză. 66% dintre români sunt mai îngrijoraţi de situaţia lor financiară decât în urmă cu şase luni. de 20%. Pe de altă parte. potrivit studiului realizat în a doua parte a lunii martie. "Principalele temeri sunt legate de imposibilitatea de a menţine acelaşi stil de viaţă ca în prezent (40%). antreprenori.

În consecinţă. s-a relevat că 76% din angajaţii Europei consideră că stresul ocupaţional este cea mai mare problemă de sănătate şi siguranţă cu care se confruntă şi cu care se vor confrunta pentru următorii cel puţin 2 ani. prestigioasă companie de consultanţă în psihologia sănătăţii la locul de muncă. Costurile stresului ocupaţional pot fi izolate ca parte din ansamblul costurilor corporaţiei . cât şi ca importanţă percepută de comunitatea de business şi de angajaţi deopotrivă. Este unul din cele mai importante preocupări. sute de articole şi lucrări despre acest subiect au fost scrise până în prezent. Numeroase studii demonstrează atât amploarea acestei probleme organizaţionale. în toate societăţile dezvoltate sau în curs de dezvoltare. Studiul Predicting the workplace of 2010.STRESUL PROFESIONAL Stresul este denumit încă o boală a civilizaţiei. a arătat că doar 12% din angajatori consideră că nivelul de stres al angajaţilor lor va scădea până la sfârşitul acestui deceniu. realizat în întreaga Uniune Europeană. este o manifestare care creşte atât ca amploare şi intensitate. În plus. cât şi faptul că ea nu este susceptibilă a se rezolva de la sine. Stresul ocupaţional apare ca temă recurentă în toate studiile moderne referitoare la calitatea vieţii şi calitatea muncii. pe când 65% consideră că acesta va creşte mult sau foarte mult. Din punctul de vedere al organizaţiei analiza cost-beneficiu pentru evaluarea oportunităţii implicării în programe de control al stresului ocupaţional este relativ simplă.(Robertson-Cooper. dacă nu chiar cea mai importantă preocupare.2005) În ultimul sondaj anual al Industrial Society. a angajaţilor moderni. nu este de mirare că în Uniunea Europeană există presiuni legale pentru a obliga angajatorii să ia serios în considerare aspectele legate de stresul ocupaţional. Stresul ocupaţional este aşadar un punct important în programele de dezvoltare organizaţională. Robertson-Cooper Ltd. ci mai degrabă se va amplifica în perioada următoare. în programele lor interne de resurse umane.

micşorare a încrederii în sine. Stresul ocupaţional poate avea efecte deosebit de negative şi asupra individului. diverse afecţiuni cardio-vasculare (culminând cu ateroscleroză şi infarct miocardic). lipsa de eficienţă şi de productivitate. dintre aceştea enumerăm: tensiunea ridicată. fluctuaţia. atât de cei în cauză . diminuare a satisfacţiei muncii şi anxietate crescută. conflictele de muncă şi accidentele de muncă.confirmată ulterior de numeroase alte cercetări – că în cadrul organizaţiilor se poate vorbi de un stres specific. în SUA cinci din şase persoane au declarat că sunt supuse unor tensiuni la locul de muncă (Kahn. cu apatie.cu absenteismul. nivel ridicat de colesterol. Printre simptomele fizice care. starea de oboseală se accentuează. precum fumatul excesiv sau consumul excesiv de alcool. 1964).stresul ocupaţional. de locul de muncă cuplat cu volumul prea mare sau prea mic de muncă.1978) . . conflictele interpersonale între membrii organizaţiei. au demonstrat studiile (Băban.A apărut astfel ipoteza. o scădere a stimei de sine. cauzând pe termen lung probleme fizice şi psihologice. sindrom caracterizat prin epuizare fiziologică şi emoţională şi adesea generat prin frustrare la nivel cronic. Potrivit unor investigaţiilor. de surmenaj cronic. precum şi comportamente de expunere compulsivă sistematică la stimuli nocivi. cât şi de organizaţie. Wolfe & Quin.Cea mai mare parte a persoanelor chestionate au declarat că aceste tensiuni sunt suficient de intense pentru a fi resimţite negativ. ajungând la faza de epuizare.”(Floru. ulcer gastric.Problema specifică actuală la locul de muncă este oboseala cronică. în timp ce numai 12% au acuzat presiunile exercitate de subalterni. Simptomele psihologice negative asociate stresului ocupaţional cuprind o scădere a motivaţiei. 88% dintre subiecţi reclamă presiunile exercitate de nivelurile ierarhice superioare. deprimare şi incapacitate de lucru. “Dacă nu se intervine în mod corespunzător. pot fi generate de expunerea îndelungată la stresori.1998).

criza de încredere a cercetătorilor privind stresul profesional avea drept obiect clasificarea conceptelor . relaţiile la locul de muncă. SURSELE STRESULUI CARACTERISTICILE INDIVIDUALE SIMPTOME DE SĂNĂTATE MALADII . incapacitatea de a rezista la această presiune poate duce la un anume număr de consecinţe. alcoolism. efect. În această privinţă . În mijlocul acestei confuzii semantice. termenul de presiune va fi folosit ca sinomim pentru „stres”(în sensul dat de H.toxicomanie etc.La sfârşitul anilor şaptezeci. unele tulburări mentale .Agenţii stresori îşi pot găsi originea în interiorul persoanei sau în mediul exterior.insatisfacţia profesională. Murrel (1978) propune un concept de stres profesional în trei faze: cauză. reluat mai târziu de Cary L. rolul jucat în organizaţie. Cu scopul de a evita orice ambigitate. fie din cel extraprofesional. Flectchecher şi Playne (1980) se alătură lui Murrel . Această precizare semantică a dus la unele progrese în domeniul cercetărilor privind stresul profesional. mergând de la nemulţumire la o degradare a stării de sănătate. de la Universitatea din Manchester (figura 1). dezvoltarea carierei.Cooper.Aceştia din urmă provin fie din mediul profesional. metodologiile de cercetare folosite şi limitele domeniului. ca surse inerente. 1978) În general putem distinge şase surse de stres profesional şi organizaţional . precizând că presiunea are pentru ei acelaşi rol ca agenţii de stres care provoacă o tensiune de natură fiziologică sau psihologică de scurtă sau lungă durată. cele referitoare la funcţia deţinută . Selye) pentru a descrie efectul presiunii asupra individului .(Cooper. conflicte conjugale. structura şi climatul organizaţional şi relaţia muncă/familie. rezultat. Conjugarea anumitor surse de stres propuse de acest model cu unele trăsături ale personalităţii poate fi predictivă în ceea ce priveşte reacţiile la stres. cum ar fi: bolile coronariene. ajungându-se la un model simplificat.

Legate mijlocit de muncă Condiţii de muncă Urgenţă impusă de timp Responsabilitate faţă de vieţi omeneşti Individul Simptome Individuale Nivel de anxietate Valoarea presiunii sângelui Maladii Nivelul colesterolului coronariene Rol în organizaţie Ambiguitate/conflic t de roluri Conflicte de responsabilitate Importanţa nevrozei Toleranţă la situaţii ambigue Tabacism Sănătate mentală dezechilibrată Relaţia muncă/fami lie Dezvoltarea carierei Prea multe avansări Nu destule avansări Nesiguranţa locului de muncă Ambiţii contrariate Familie în care cei doi membri ai cuplului lucrează Probleme familiale Stare depresivă Simptome organizaţionale Grave prelungite Absenteism ridicat Rotaţie rapidă a muncitorilor Accidente grave frecvente .

trebuie să aibă un loc bine definit şi stabil.1998). principiul asigurării unui loc stabil pentru materiale şi pentru obiectele muncii impune respectarea următoarelor reguli (Purdea.Figura 1. condiţiile necesare pentru o muncă de înaltă productivitate cu cele mai reduse consumuri de muncă şi de efort. fără mişcări inutile sau incomode. obiectele muncii şi materialele trebuie aşezate cât mai aproape de executant. precum şi produsele finite (documente prelucrate în cazul birourilor). 1986) Sursele stresului ocupaţional Sursele legate de mediul de lucru .Condiţiile sau mediul de lucru au fost factorii de stres indelund studiaţi de peste un secol şi jumătate şi puşi în discuţie de specialiştii în medicina muncii şi ergonomi. pentru executanţi. Folosirea simultană şi permanentă a acestor două căi este o condiţie esenţială a organizării ergonomice a locului de muncă. Un model de abordare teoretică a stresului ocupaţional în organizaţii ( după Cooper. Sursele legate pe postul pe care îl ocupă un individ. Respectarea acestor reguli practice se impune datorită faptului că orice activitate de căutare a unui obiect solicită un consum mare de energie nervoasă şi o mare risipă de timp. aşezarea materialelor în ordinea utilizării lor în timpul lucrului şi în funcţie de frecvenţa utilizării lor. totalitatea obiectelor muncii şi materialelor utilizate . în situaţiile în care selecţia şi promovarea personalului se face . În acest sens.De asemenea. există şi regulile care se referă la amenajarea locului de muncă. Proiectarea ergonomică a locului de muncă de muncă se consideră raţională atunci când se asigură. Lipsa atitudinilor sau a pregatirii necesare postului generează stres.

o structură caracterizată prin nelinişte. Persoanele care se comportă astfel sunt reprezentanţi ai tipului A de personalitate. Personalitatea afectează în mod frecvent modul în care individul va răspunde la stres şi de asemenea. intoleranţi şi.H. Persoanele ce aparţin tipului A se concentrează spre realizări superioare. pe de altă parte. În unele studii . pe şosea. exprimarea defectuoasă a obiectivelor sau chiar lipsa precizării lor în fişa postului. frecvenţa bolilor cardio-vasculare şi tipul de personalitate. Spre deosebire de aceştia. identificând totodată două tipuri majore de personalitate A şi B şi un tip intermediar. cardiologi americani. în exces. sunt foarte competitivi. claxonează cu disperare din autoturism. contemplativ şi relaxat. AB. insatisfacţia în muncă. o persoană care manifestă tipul B de comportament este în general lent.după alte criterii decât cele legate de competenţă profesională. Sursele legate de caracteristici personale. în urma cercetărilor efectuate. tipul A denotă nivele ridicate de stres.Friedman şi R. chiar. Totuşi.Rosenman. sarcinile nedelimitate care dau naştere unor lucrări repetate sau paralele la nivelul altor posturi sau compartimente generează nesiguranţa. Oricine a văzut astfel de persoane care îşi privesc tot timpul ceasul în mod nervos sau care. Deficienţe în proiectarea postului. Pentru unii oameni stresul face parte din viaţa lor. au arătat că există o strânsă legătură între stres. frustrarea. conducând astfel la probleme legate de sănătate. modifică impactul stresului asupra organismului. agresivi când întâmpină dificultăţi. agitaţie şi un stil de lucru contra-cronometru. Stresul apare ca urmare a conflictului dintre dorinţa de putere a cadrelor de conducere şi cea de satisfacere a trebuinţelor primare pe de-o parte şi neliniştea datorată posibilei constatări a performanţelor profesionale scăzute. M.

Unii experţi au identificat o trăsătură de personalitate.serie de caracter (Weibe. familiei. în ceea ce priveşte bolile cardiace. 46% din cei aflaţi între 41–50 ani. cât şi altor valori importante. provocarea. Burduş. controlul.sunt devotaţi muncii lor. Vârsta. indivizii cu personalitate puternică sunt capabili să reziste la stres. numită .au un sentiment de control propriu asupra vieţii lor. 1991) ce poate atenua efectele stresului.Friedberg.Datorită sentimentului lor puternic de autoeficacitate. acţionează de obicei cu convingerea că prin munca lor vor face ceva diferit şi percep majoritatea schimbărilor din viaţă ca fiind benefice şi normale pentru dezvoltarea personală. nivel scăzut de acizi graşi în sânge. Unii specialişti consideră că tăria de caracter acţionează ca un tampon împotriva bolii. ei tind să devină puternic implicaţi în ceea ce fac. Nu toţi specialiştii din domeniul stresului agreează ideea că cele două tipuri în această manieră pot fi conexate cu sau fără prezenţa problemelor de sănătate.1995) -58% din cei cuprinşi în grupa de vârstă 30–40 ani. .abordează modificările vieţii ca ocazii de autotestare.realizate pe femei (Heilbrun . ca trăsătură de personalitate corelează cu o tensiune arterială scăzută. Din cercetările efectuate pe un eşantion de manageri cu vârste cuprinse între 30–60 ani a reieşit faptul că aceştia resimt în familie influenţele stresului organizaţional. Caracterul puternic. în proporţii variabile şi dependente de grupele de vârstă (Zorlenţan. 38% cei peste 50 ani. Din administrarea numeroaselor teste de personalitate au rezultat trei caracteristici ale caracterelor tari: acordul. Căprărescu. tensiune psihologică redusă şi o stare de fericire accentuată. Indivizii puternici manifestă trei trăsături fundamentale ale personalităţii.1988) cele cu tip A de comportament au fost găsite cu o rată de 4 ori mai ridicată decât cele din tipul B.

Răspunsul la stres al bărbatului este diferit. fapt ce provoacă oboseală fizică etc ( Zorlenţan. presiunile din partea familiei vin tocmai în perioada. manifestând tendinţa de subapreciere şi retragere. angajaţii din compartimentele de contabilitate. În cazul în care femeia deţine o funcţie de conducere. În cadrul organizaţiilor. pp. În stare de stres. . controlorii de trafic aerian. Genul.1995. cosmonauţii. Totuşi o diferenţă există. posibilităţile reduse de relaxare după o zi de muncă. şi anume în modul de reacţie. vârstele tinere (până în 40 de ani) datorită capacităţii sporite de rezistenţă a organismului acţionează ca un amortizor al stresului. la vârsta la care persoana respectivă se află pe curba ascendentă a aspiraţiilor profesionale şi a potenţialului de muncă. lista s-a mărit adăugându-se printre altele: managerii şi economiştii. în general. desfacere şi aprovizionare sunt mult mai expuşi stresului organizaţional decât cei din alte compartimente. manifestând tendinţa evidentă de defulare şi de a se descărca nervos. astăzi. absenţa susţinerii atât din partea familiei. lucrătorii de la căile ferate şi medicii. marcată de un puternic sentiment de vinovăţie. S-a demonstrat faptul că. Căprărescu. nervozitate. Dacă în urmă cu câţiva ani categoriile profesionale considerate prin definiţie stresante erau: piloţii de încercare. cât şi din partea colegilor sau a persoanelor de gen feminin subordonate. s-a putut observa existenţa unor situaţii specifice ce se pot transforma cu uşurinţă în agenţi stresori.. Agenţii stresori specifici organizaţiei generează o tensiune nervoasă ce afectează personalul angajat indiferent de gen. comparativ cu cele ale bărbaţilor. dezorientată.145). mai ales chirurgii. acesta reacţionând prin agresivitate. femeia poate deveni pasivă. şi anume:conflictul de rol profesional şi familial generat de dorinţa de a rezolva sarcini multe şi foarte diferite. desconsiderarea normelor şi valorilor sociale. Burduş.Cu alte cuvinte.

accidentele. abuzul de alcool şi medicamente. Bineînţeles. tensiunea activităţii de muncă şi insatisfacţia cu propria muncă şi viaţă . Efectele stresului asupra performanţei depind de câţiva factori. Stresul este numai unul din multipli factori care pot influenţa performanţa. oboseala. stresul cronic. are efecte negative asupra performanţei în muncă. Studiul s-a derulat pe un eşantion de 845 manageri americani grupaţi după dimensiunea organizaţiei. performanţele scăzute şi comportamentele contraproductive incluzând aici violenţa la locul de muncă.Referitor la nivelul de calificare se poate spune că spre deosebire de muncitorii necalificaţi. Există multiple influenţe care acţionează mijlocit sau nemijlocit care afectează comportamentul în muncă. incluzând complexitatea sarcinii realizate şi trăsăturile de personalitate ale individului care este implicat într-o sarcină de muncă. în mod obişnuit. psihologice şi fiziologice. rezultatul acestuia indicând faptul că relaţia dintre nivelul stresului managerial şi mărimea organizaţiei este invers proporţională. Consecinţele stresului ocupaţional Relaţia dintre stresul ocupaţional şi rezultatele adverse asupra sănătăţii angajaţilor este un fapt demonstrat de numeroase studii. Un studiu interesant a fost efectuat de către compania Gallup vizând relaţia dintre stres şi dimensiunea organizaţiei (Zorlenţan. tolerând cu greu ambiguitatea rolului. izbucnirea nervoasă (burnout). persoanele cu studii superioare sunt supuse frecvent conflictelor de rol. depresia. Consecinţele psihologice ale stresului includ anxietatea.146).1995 pp. Consecinţele negative ale stresului cronic pot fi divizate în trei categorii: comportamentale. Consecinţele comportamentale ale stresului sunt absenteismul. Burduş & Căprărescu.

1992). Consecinţele fiziologice ale stresului. efecte gastrointestinale care includ probleme digestive de diferite tipuri. . efecte biochimice care includ creşterea cortizolului şi catecolaminelor (hormoni ai stresului). există evidenţe clare a efectelor fiziologice negative care pot rezulta din expunerea cronică la stres. 1993). Epuizarea emoţională se manifestă când senzaţiile emoţionale s-au evaporat pur şi simplu în procesul muncii. Situaţiile stresante de la locul de muncă sunt în conexiune cu creşterea nivelului de cortizol. 2001).Ea este o stare extremă a reacţiei la stres care este rezultatul unui răspuns prelungit cronic la stresorii muncii care depăşesc resursele individuale de a controla stresul (Maslach. (Fox. Deşi multe din efectele fiziologice ale stresului sunt intercorelate .(Kahn & Byosiere. Indivizii care trăiesc o senzaţie de realizare personală scăzută nu pot opera la nivelul problemelor efective pe care le au de rezolvat şi nu pot înţelege sau să se identifice cu problemele celorlalţi. norepinefrine şi adrenalina din circuitul sanguin. conduce la deteriorarea sistemului imunitar şi apariţia bolilor coronariene. tahicardie şi colesterol. Schaufeli & Leiter. Ei se percep depăşiţi de evenimente şi astfel devin incapabili să implementeze soluţii eficiente. ele pot fi totuşi categorizate în trei tipuri: efecte cardiovasculare incluzând tensiunea arterială. Dwyer & Ganster. Individul care suferă de sentimente de depersonalizare a devenit apăsat de activitatea sa de muncă şi începe să trateze pacienţii ca pe nişte obiecte. expunerea pe termen lung la nivele ridicate ale hormonilor specifici stresului. Cu alte cuvinte. arată Krantz şi McCeney (2003). Izbucnirea nervoasă este o particularitate importantă şi în acelaşi timp o consecinţă a stresului. În acelaşi timp.

ambiguitatea de rol şi conflictul de rol) conduc adesea la izbucniri nervoase. a constatat că ofiţerii de poliţie şi gărzile de securitate din ambele ţări au un nivel relativ mărit de cinism şi sentimente de ineficienţă. În contrast. Angajaţii din mediul medical au niveluri ridicate de ineficienţă personală. dar niveluri medii de cinism şi sentimentul ineficienţei. cercetările au relevat faptul că paternele de bază ale comportamentului de izbucnire nervoasă se pare că este aproximativ similar la diferite profesiuni şi ţări (Maslach şi colab. bar un nivel scăzut de epuizare. Totuşi. Indivizii care trăiesc o senzaţie de realizare personală scăzută nu pot opera la nivelul problemelor efective pe care le au de rezolvat şi nu pot înţelege sau să se identifice cu problemele celorlalţi. S-a constatat că stresorii cronici (ex. dar scăzute de cinism şi epuizare. MBI este un chestionar care include trei scale care măsoară componentele izbucnirilor nervoase (epuizarea. Ei se percep depăşiţi de evenimente şi astfel devin incapabili să implementeze soluţii eficiente. Un studiu realizat în paralel în SUA şi Olanda. putem să susţinem că acesta este afectat de acest comportament? Problema rămâne deschisă. . 2001). În general. Izbucnirea nervoasă ca manifestare comportamentală poate fi măsurată cu mai multe tipuri de chestionare cum ar fi Inventarul Maslach pentru izbucnirea nervoasă (MBI). Individul care suferă de sentimente de depersonalizare a devenit apăsat de activitatea sa de muncă şi începe să trateze pacienţii ca pe nişte obiecte. cadrele didactice au un nivel ridicat de epuizare în ambele ţări.Epuizarea emoţională Epuizarea emoţională se manifestă când senzaţiile emoţionale s-au evaporat pur şi simplu în procesul muncii. întrebarea care se poate pune este aceea că dacă un individ are numai una sau două din trei dimensiuni care caracterizează comportamentul de izbucnire nervoasă. depersonalizarea şi comportamentul cinic la locul de muncă şi un sens al ineficienţei şi lipsa de realizare profesională.

formarea deprinderilor de muncă şi proiectarea ergonomică a muncii. este clar că locurile de muncă expuse cronic la responsabilităţi care copleşesc deţinătorii acestora şi presiunea mare de timp. De aici observaţia că femeile manifestă un burnout mai ridicat decât bărbaţii. (2001) discută câteva rezultate obţinute în investigarea izbucnirilor nervoase. În cele ce urmează ne vom opri asupra implicaţiilor pe care stresul profesional le are asupra relaţiilor de familie în funcţie de statutul marital al individului şi absenţei sau prezenţei unui copil în viaţa acestuia. burnout-ul a fost studiat preponderent pe profesii dominate de femei. Astfel. Acest lucru nu este totuşi confirmat. O combinare a managementului stresului. la fel. În plus. Obiectivul aşadar este acela de a vedea care este nivelul . mai predispuse la burnout (Pitariu. sunt. se pare că este măsura de viitor în vederea reducerii burnout-ului. Pe scurt. cât şi pe postul de muncă deţinut. care. Persoanele căsătorite sunt mai puţin predispuse la burnout decât cele necăsătorite. persoanele cu trăsături de personalitate astfel ca o percepţie a propriei persoane scăzută şi cu un comportament de Tip A. Intervenţiile de reducere a burnout-ului se vor concentra deci pe atât pe individ. Unele studii au găsit că bărbaţii au un nivel de cinism uşor mai ridicat ca femeile. în timp ce femeile au un nivel de epuizare uşor mai mare ca bărbaţii. 2004). o primă observaţie este aceea că burnout-ul este mai frecvent printre tinerii angajaţi. pot să fie copleşiţi de cerinţele locului de muncă nou. supun angajaţii la un risc mare de burnout. comparativ cu angajaţii cu vechime. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR Datorită impactului semnificativ pe care îl are stresul profesional atât asupra individului cât şi mediului din care acesta face parte se poate spune că un demers de cercetare care să investigeze implicaţiile pe care stresul profesional le are asupra climatului familial este unul mai mult decât ncesar. Aşa cum s-a remarcat şi mai înainte. probabil din cauza suportului social din partea soţului.Maslach& all.

Din cei 25 de itemi. α = 0.. Jackson şi Leiter (1996).e stresului .s-a utilizat versiunea pentru cei care lucrează în servicii umane a Maslach Burnout Inventory (MBI.α = 0.77 pentru sentimentul de slabă realizare personală). α = 0.. Răspunsurile au fost oferite pe o scală Likert cu 5 puncte (1. 9 măsoară epuizarea emoţională (Mă simt epuizat emoţional din cauza muncii mele. Într-o metaanaliză a 61 de studii care au utilizat Maslach Burnout Inventory.stresului profesional. 7.„dezacod total”.α = 0.HSS) preluat din Hallberg şi Sverke (2004) şi dezvoltat de Maslach. sau familiile monoparentale. 6 măsoară depersonalizarea (Simt că imi tratez unii clienţi (colegi) ca şi cînd ar fi obiecte impersonale.80) şi 10 evaluează sentimentul de slabă realizare personală – itemi cu cotare inversă (Mă descurc foarte bine în faţa problemelor clienţilor (colegilor) mei. divorţat cu sau fără copii). Ipotezele de la care am pornit sunt cele conform căror nivelul stresului profesional este unul ridicat iar efectele acestuia sunt mai degrabă resimţite de către familiile cu copii .86 pentru epuizarea emoţională. Scorurile totale ale subscalelor constau din mediile răspunsurilor la fiecare item. Lee şi Ashfort (1996) au relatat o bună consistenţă internă a celor 3 subscale (α = 0.. Eşantionul stabilit pentru acest demers de cercetare a fost contituit din 53 de indivizi care muncesc în aceeaşi organizaţie(variabila de control) dar care au statut marital diferit(căsătorit.90). În urma analizei răspunsurilor pe fiecare subscală am putut observa un grad înalt de epuizare emoţională în rândul populaţiei căsătorite cu copii faţă de indivizii necăsătoriţi ceea ce contravine studiile prezente mai sus. Se pare că situaţia economică instabilă face ca tot mai mulţi indivizi care au şi calitatea de părinte să resimtă efectel....76 pentru depersonalizare . α = 0. mai exact epuizării emoţionale în contextul socio-economic actual şi mai apoi să investigăm efectele acestuia în viaţa de familie. Organizaţia fiind una cu specific relaţii cu clienţii pentru măsurarea stresului profesional mai exact epuizarea emoţională la locul de muncă -bournout.74). necăsătorit.„acord puternic”).

pro0fesional şi pentru prima dată putem afirma ca suportul familial nu este suficient pentru a contracara efectele nocive asupra individului Tabel 1. Asocierea Item: Ma simt sacatuit emotional şi statutul marital statutul marital necasatorit . fara copii necasatorit. Atât pe subscalele de epuizare emoţională cât şi pe cele de slabă realizare personală aceşti indivizi au socruri destul de mari ceea ce confirmă importanţa familiei în echilibrul socio-afectiv. cu copii Ma simt sacatuit emotional dezacord total 0 0 6 dezacord partial 4 2 12 nici acord nici dezacord 0 0 5 acord partial 0 1 2 acord puternic Total 0 4 0 3 5 30 Aşa cum putem observa şi în tabelul de mai jos se pare că epuizarea emoţională la locul de muncă este prezentă intens în cazul indivizilor divorţaţi – lipsiţi de suportul familial. cu copii casatorit. .

cu copii Ma simt sacatuit emotional dezacord total 2 1 1 dezacord partial 4 2 0 nici acord nici dezacord 1 2 1 acord partial 0 0 0 acord puternic Total 0 7 1 6 0 2 Un fapt demn de luat în considerare din analiza răspunsurilor date de către indivizi este acela că indiferent de statul marital scorurile la subscala de epuizare emoţională sunt mari iar indivizii divorţaţi fără copii obţin scoruri mari la subscala de slabă realizare ppersonală spre deosebire de cei divorţaţi cu copii care se pare că nu sunt profund afectaţi la acest capitol probabil şi datorită sentimentului de autoeficacitate ridicat . fara copii divortat. fara copii divortat. Asocierea Item: Ma simt sacatuit emotional şi statutul marital statutul marital casatorit. Deoarece acest test măsoară gradul de epuizare emoţională iar informaţiile pe care le putem obţine din aplicarea acestuia pot doar să ne ofere o imagine a profunzimii efectelor stresului profesional ar fi indicată o analiză cantitativă care să evidenţeze efectele stresului profesional asupra vieţii de familie.Tabel 2. În acest sens am elaborat un ghid de interviu semistructurat .

sunt . „acum suntem la mâna patronului........ nimeni nu mai mişcă nimic. lor(parlamentarilor)să le fie bine. căsătorit .mi-e teamă de ziua de mâine”....” . divorţat fără copii. fără copii . noi nu putem că suntem puţini..la ânceput credeam că sunt doar poveşti acum văd că e din ce în ce mai rău .”. cu copii.că la cum merg treburile.......” . necăsătorit.nu ştiu ce o fi dar prea multă muncă pe bani puţini .... necăsătorit .prost plătiţi şi tot aşa...”.. „eu sunt tânăr şi pot încerca orice însă cei mai învârstă.nu le pasă de noi .. suntem ai nimănui.poate tot Spania ne aşteaptă şi pe noi . „criza asta nu ştiu ce e cu ea ...nu ştiu ce o fi . Interviurile au avut ca şi subiecţi câte un reprezentat al fiecărei categorii avute în analiză în funcţie de statul marital : necăsătorit.şefii trag de noi . Mai mult decît atât subiecţii încep să îşi reevalueze calitatea de angajat şi de cetăţean al acestui stat pe care îl consideră „statul asta ne lasă să murim de foame.. „deocamdată e bine dar ştiu eu până când că se aud tot felul de zvonuri şi pe la noi şi nu se ştie ce va fi . lucruri bune nu a adus că peste tot numai despre asta se discută şi oamenii se tem . cu copii.. divorţat cu copii..fără copii.. „eu lucrez de patru ani aici dar ca şi acum nu a fost nicicând .cu 5 consemne care vizează în special efectele stresului profesional asupra individului şi relaţiior de familie existente.”. Indiferent de statul marital la intrebarea Ce efecte a avut criza economică asupra vieţii dumneavostră? indivizii se pare că încearcă să evalueze mai degrabă emoţional efectele „păi de când cu criza asta .că ne găseşte uşor înlocuitor nu e ca şi acum 2 ani . ”. „nu ştiu ce să spun . Întrebarea care vizează efectele stresului profesional asupra individului aduce şi ea o serie de răspunsuri care redau implicaţiile majore asupra sănătăţii fizice şi psihice ale indivizilor: „la serviciu e multă muncă din 100 şi ceva am mai rămas 60 şi ceva .. prea mult stres pentru nimic.nu ştiu ce o să fie ”.

mai .mă gândesc cu groază că vine iarna...acum nu ştiu ce să zic dar eu cred ca la greu ar trebui să fim uniţi ..ăsta e rezultatul crizei.ştii . mai ales a celor care primesc rolul de custode şi ale căror responsabilităţi se înmulţesc „mi-e destul de greu.n-am!”.. Cu ea mă înţeleg bine . mamele singure.... o să treacă şi asta odată”.foarte puţine locuri de muncă.copii încep şcoala ... ”...vrea şi el .dar ce să facem bine că avem unde veni ..îi credea foarte calmi . vin iar cerinţe din partea învăţătoarei .. apoi ce o fi o fi ..îşi caută dar ştiu eu când va gasi ceva .. „merg acasă şi nu îmi mai trebuie nimic .... tre plătite .noroc cu mama pesionară care mă mai ajută la întreţinere.multe de spus..apoi relaţiile dintre noi firesc că-s mai tensionate .dar măcar de-ar merita. „ Mai mult decât asta se pare că presiunea este foarte mare în cazul persoanelor cu copii”incepe şcoala . mai puţină încurajare şi.parcă de cînd m-a părăsit soţul chiar suntem ca şi două surori . Mai exact.. se implică mai puţin în munca pentru şcoală a copiilor. Lipsa de timp implică scăderea atenţiei oferite copiilor.”.. ea e sprijinul meu şi o simt tot mai aproape ....creditele astea ne mănâncă mai mult decât un salariu”.... nici nu ştiu cum am reuşi .e criza . pic ruptă .. copilul vede la alţii.. Din discuţiile avute putem remarca şi o oarecare creştere a nivelului violenţei în familie: „tensiuni sunt peste tot.sunt apropate de divorţ..cum să-i spui .. Divorţul afectează negativ situaţia financiară a părinţilor... acum e în şomaj .. ca atare.chiar îmi spunea sora-mea că are nişte prieteni ... Cei necăsătoriţi par mai detaşaţi însă resimt tensiunile generate de situaţia socio-economică „văd că lumea se agită peste tot . cei fără copii ”bine că nu avem şi copii.. de exemplu.sper să-şă găsească pâna atunci. acum de cînd au dat faliment se ceartă mereu ... le oferă acestora mai puţina supraveghere.” Implicaţiile stresului şi crizei economice asupra vieţii de familie sunt destul de diverse „Soţul meu nu mai lucrează. mai multă nebuneală pe aici de multe ori uit să mănânc.. în realitate nu-i chiar aşa...altfel nu ştiu ce m-aş face . Factorii stresanţi cu care se confruntă părinţii singuri afectează calitatea relaţiei cu copiii..”.”. „nu ştiu unde o să ajungem pe zi ce trece mai mult stres . că cheltuielile vin .

pensiile sunt mici sora mea este încă la facultate pe mine se bazează toţi . 2008).. o parte a unui mecasism ce amplifică efectele stării de fapt. 1994.. Indiferent de statutul marital indivizii prezintă un sentiment de teamă dar şi de surmenare asociat cu nesiguranţa locului de muncă şi cu complexitatea situaţiilor de viaţă la care sunt supuşi – reconversie profesională. Aşadar putem afirma că implicaţiile pe care stresul de la locul de muncă le are supra vieţii familiale sunt numeroase şi deosebit de complexe dovedindu-se că într-o situaţie de instabilitate şi insecuritate financiară suportul social nu doar că nu este suficient însă familia se poate dovedi un stresor în sine .şi eu pe ei. decât mamele sau părinţii.. noroc cu părinţii mei .ce să fac . Vizibil este şi efectul de reevaluare a calităţii de cetăţean şi angajat. din familii diadice (McLanahan & Sandefur.Acest lucru este confirmat şi de spusele unei mame necăsătorite ”nu prea am timp de copil .puţin control şi influenţă. şomaj..tensiuni familiale etc.. . psihologiei muncii şi resurse umane cât mai ales o necesitate de diagnosticare a multiplelor aspecte pe care le presupune stresul ocupaţional în contextul socioeconomic actual.”. Criza economică a adus cu sine o serie de schimbări atât de formă cât şi de fond în ceea ce priveşte relaţia angajat-angajator cât şi în ceea ce priveşte responsabilizarea individului în viaţa de familie – observăm o accentuare importanţei rolului de părinte . de cînd cu criza . în general.şi sora mea mă mai ajută .rolul de angajat sau nu fiind unul proeminent. apud Wen. A observa în detaliu care sunt efectele acestei forme de stres asupra vieţii de familie este un deziderat mai mult decît necesar. Concluzii Cercetarea stresului ocupaţional reprezintă mai mult decât un palier intresant al psihologiei organizaţionale .

p.pp.30.2002.a review and theoretical framework”.(1986)”Job distress: Recent Reserch and the emerging role of the clinical occupational psychologist” Bulletin of the British Psychological Society.(2002) Effects of psychological and social factors on organic disease: a critical assessment of research on coronary heart disease.(1978) Stresul psihic..L. (1993)Effects of stressful job demands and control on physiological and attitudinal outcomes in a hospital setting. Ganster. Wolfe. R.McCeney. Annual Review of Psychology. Hallberg E. Hough (Eds. Editura Presa Universitară Clujeană.. Stress in Organizations.. S. Cluj-Napoca Cooper C. R. D. D.Enciclopedică Fox. M. Kahn. In M. Academy of Management Journal. Bucureşti. Personnel Review.. (1998) Stres şi personalitate. C. Quin R.p. R.(1992) P. 36/2.(2004) Construct validity of the Maslach Burout Inventory: Two Swendish Health Care Samples. M.) Handbook of Industrial and Organizational Psychology.341-369.325-331 Flectchecher. . L. Vol..P. 289-319. M..1986. p.(1964) Organisational Stress: studies in role conflinct and ambiguity. D. Ed. A.Bibliografie: Băban. 9 . 543 Kahn. L.. Dunnette & L.... 3 (2 ed). M. B. Playne... D. New York Krantz. Byosiere.19-29 Floru. L. K.R.. D.Dwyer.1. 53. European Journal of Psychological Assessement.(1980)”Stress and Work . pp. & Sverke M.

Căprărescu. Cooper. 60. Purdea.Work Stress and Mental Strain.G.. (2001)Job burnout.Mangementul Bucureşti organizaţiei. 163. C. cercetare. Cluj: Facultatea de Ştiinţe Economice. Diagnoză. H. p.(2004) Stresul profesional la manageri : corelate ale personalităţii în contextul situaţiei de tranziţie social-economică din România ..Holdin Reporter. (1978).p. 2008 .Londra Pitariu. 104-107 Wen. Maslach C. Weibe. 52. Murrel H. 1.. Annual Review of Psychology. În : Opre A. Noi tendinţe în psihologia personalităţii.Ed.(1991) Hardiness and Stress Moderation: A Test of Proposed Mechanism. Robertson.com/aspx/document.P. Journal of Family Issues 29.. (1998)Economia şi organizarea ergonomică a muncii. Journal of Personality and Social Psychology. 3rd Eds.Maslach.Burduş. P. Leiter M. B.D.. W. CA: Consulting Psychological Press.aspx?documentid=294 Zorlenţan.(1995).J. Maslach Burnout Inventory Manual. D. Schaufeli. Leiter M. p. Ming. (2008) Family Structure and Children's Health and Behavior: Data From the 1999 National Survey of America's Families. (ed). originally published online Jun 26. 1492. ProQuest Psychology Journals.E. II Cluj-Napoca: Editura ASCR.93-123.T.E... (1996).cubiks. Jackson S.(2005) Predicting the workplace of 2010 in http://www. Palo Alto. Vol. D. 397-422. aplicaţii.