You are on page 1of 31

NOŢIUNI DE PROCEDURĂ PENALĂ PARTICIPANŢII ÎN PROCESUL PENAL NOŢIUNEA DE PARTICIPANŢI Persoanele care cooperează în cadrul procesului penal în vederea

atingerii scopului acestuia poartă denumirea de participanţi. În sensul larg al noţiunii de participanţi în procesul penal sunt înglobaţi toţi subiecţii oficiali sau particulari, care, în mod efectiv, iau parte la activităţile ce se desfăşoară în procesul penal. Fac parte din categoria participanţilor în acest sens: - organele judiciare - părţile - apărătorul - alte persoane În sensul restrâns al noţiunii de participanţi în procesul penal se cuprind: - organele judecătoreşti; - procurorul; - organele de cercetare penală. I. ORGANELE JUDICIARE Poziţia procesuală a instanţei de judecată În faza de judecată, instanţa are poziţia de conducător al procesului penal, spre deosebire de urmărirea penală în care rolul de conducător era deţinut de procuror. Instanţa îşi desfăşoară activitatea în complete de judecată, alcătuite numai din judecători, cu participarea grefierului, a procurorului de şedinţă a părţilor şi a celorlalte persoane (martori, experţi sau interpreţi) Atât procurorul care participă la şedinţa de judecată, cât şi părţile au o poziţie subordonată faţă de instanţă. Prin expresia “instanţă de judecată” ori simplu “instanţă” se are în vedere completul de judecată de la fiecare dintre instanţele judecătoreşti investite cu judecarea unei cauze, respectiv de

1

prima instanţă (judecătorie, tribunal, curte de apel,Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ) ori la apel (tribunal, curte de apel) sau recurs (tribunal, curte de apel sau Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ). Stratificarea judecăţii în grade de jurisdicţie; etape ale judecăţii, cicluri şi staţii procesuale Gradele de jurisdicţie sunt trepte pe care le poate parcurge o judecată până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti. În procedura penală română, ca urmare a schimbărilor intervenite prin Legea de organizare judecătorească nr. 92/1992 şi prin Legea de modificare a codului de procedură penală român nr. 45/1993 judecata se înfăptuieşte în trei sau în două grade de jurisdicţie, respectiv în prima instanţă, în apel şi în recurs, ori numai în prima instanţă şi în recurs. Trecerea cauzei prin toate gradele de jurisdicţie este facultativă, depinzând de declararea în termenul legal a căii de atac (a apelului sau recursului, după caz) de către titularii prevăzuţi de lege. Conceptul de etapă de judecată are un înţeles mai larg decât cel de grad de jurisdicţie, codul de procedură penală referindu-se la două mari compartimente în care este divizată faza de judecată (judecata în primă instanţă şi judecata în căile de atac.) Judecata în căile de atac poate fi o judecată în căile de atac ordinare (judecata în apel şi recurs) şi o judecată în căile de atac extraordinare (judecata în contestaţie în anulare, revizuire, recurs în anulare şi în interesul legii). Pornind de la aceste concepte, în literatura de specialitatea se vorbeşte şi de un ciclu ordinar şi altul extraordinar al judecăţii. Primul cuprinde judecata în primă instanţă, apel şi recurs după caz. Al doilea este declanşat de exercitarea unei căi extraordinare de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti definitive. Compunerea instanţei Prin “compunerea instanţei” trebuie să înţelegem alcătuirea completului de judecată, care, potrivit legii, în urma deliberării poate lua hotărârea judecătorească. Prin “constituirea instanţei” înţelegem nu numai organul jurisdicţional, ci alcătuirea instanţei în complexul ei, cu procurori şi grefieri. În primă instanţă completul este format dintr-un judecător, în apel doi judecători şi în recurs trei judecători. Poziţia procesuală a procurorului şi a părţilor în instanţă
2

Atât procurorul, cât şi părţile au o poziţie procesuală subordonată faţă de instanţă în cursul judecăţii. Procurorul este egal în drepturi procesuale cu părţile. În cursul judecăţii procurorul şi oricare dintre părţi pot formula cereri, pot ridica excepţii şi pot pune concluzii (art. 301 Cod procedură penală ) Când judecata în primă instanţă are loc la judecătorie, participarea procurorului este obligatorie numai în cazurile prevăzute de art. 315 c. pr. pen, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 281/2003: - în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea care se judecă pedeapsa de trei ani sau mai mare; - în cauzele în care unul dintre inculpaţi se afla în stare detenţie sau în vreuna dintre situaţiile în care asistenta sa juridica este obligatorie(art.171alin.2 c.pr.pen.); - când se dispune înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii; - în toate cazurile când sesizare instanţei se face prin rechizitoriu. La şedinţele de judecata ale celorlalte instanţe, participarea procurorului este obligatorie în toate cazurile. II. PĂRŢILE Părţile în procesul penal sunt persoanele fizice sau juridice direct interesate în soluţionarea acţiunii penale sau acţiunii civile născute din săvârşirea infracţiunii. Părţile în procesul penal sunt: - inculpatul - partea vătămată - partea civilă - partea responsabilă civilmente 1) Inculpatul Calitatea de inculpat apare odată cu punerea în mişcare a acţiunii penale. De regulă, actele procesuale prin care se conferă această calitate sunt: - ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale (pe parcursul urmăririi penale) ; - rechizitoriul (la finalizarea urmăririi penale). Prin excepţie, acţiunea penală poate fi pusa în mişcare şi în cursul judecaţii,
3

Partea vătămată nu poate fi ascultată ca martor. ca parte în proces. 4 . . Pentru exercitare drepturilor sale partea vătămată trebuie citată. precum şi în faţa instanţei de judecată până la citirea actului de sesizare.de a avea ultimul cuvânt în faţa instanţei de judecată. Alte drepturi: . Constituirea de parte civilă se poate face atât printr-o cerere scrisă cât şi printr-o cerere orală. Constituirea de parte civilă se poate face în cursul urmăririi penale.de a se prezenta în faţa organelor judiciare.de a ataca hotărârile pronunţate.de a cunoaşte materialele de urmărire penală. . 1. cât şi o persoană juridică.suportarea învinuirii ce i se aduce. Inculpatul. lasă un gol procesual. Decesul părţii vătămate în timpul procesului. 2) Partea vătămată Partea vătămată este persoana care a suferit prin fapta penală o vătămare fizică. Îndatoriri: . 3) Partea civilă Persoana vătămată care exercită acţiunea civilă în procesul penal se numeşte parte civilă. Persoana vătămată are şi ea drepturi şi obligaţii. partea vătămată se poate constitui parte civilă şi după acest moment.declaraţia orală a procurorului (în faza de judecata.de apărare. Drepturi: . Drepturile şi obligaţiile părţii civile 1.solicitarea despăgubirilor. cu ocazia extinderii acţiunii penale). cu ocazia extinderii procesului penal). are drepturi şi obligaţii. Calitatea de parte civilă o poate avea atât o persoană fizică. Dacă inculpatul nu se opune. ea nu poate fi înlocuită.încheierea instanţei de judecată (în faza de judecata. . . .administrarea de probe.prin: .Drepturi Cel mai important drept . morală sau materială. 2.

Succesorii. instanţa în temeiul art. 2.comitenţii.. reprezentanţii şi substituţii procesuali În anumite cauze penale este posibil ca părţile să nu fie prezente în mod efectiv. pentru faptele ilicite săvârşite de copii lor minori. Pentru exercitarea drepturilor sale partea responsabilă civilmente poate participa personal sau prin reprezentant. Nu acelaşi lucru se poate întâmpla dacă va deceda inculpatul.părinţii. Ei îşi valorifică drepturile lor. 2.Îndatoriri de a se constitui parte civilă până la citirea actului de sesizare să respecte ordinea desfăşurării activităţilor procesuale 4) Partea responsabilă civilmente Persoana chemată în procesul penal să răspundă potrivit legii civile pentru pagubele provocate prin fapta inculpatului se numeşte parte responsabilă civilmente. . .institutorii şi meşteşugarii pentru prejudiciile cauzate de elevii şi ucenicii aflaţi sub supraveghere şi alte cazuri prevăzute de lege. Partea civilă poate renunţa la despăgubiri printr-o declaraţie expresă şi neechivocă. întrucât antecesorii lor prin deces au încetat să mai fie subiect de drept. Aceştia pot fi: 1.exercitarea căilor de atac. Succesorii sunt părţi în procesul penal şi nu substituţi procesuali sau reprezentanţi. 5 .dreptul la apărare.sunt acele persoane împuternicite să participe la îndeplinirea activităţilor procesuale în numele şi în interesul unei părţi din proces. deoarece răspunderea penală este personală. Reprezentanţii . Principala obligaţie pe care o are parte responsabilă civilmente este de a răspunde civil pentru sau alături de inculpat. . Introduce în cauză moştenitorii acestei părţi. ei devenind părţi prin succesiuni. Sunt persoane responsabile civilmente: . Dacă partea vătămată care s-a constituit parte civilă în proces (adică a cerut în instanţă să fie despăgubită de inculpat) a decedat. 21 Cod procedură penală . pentru prejudiciile cauzate de prepuşii lor în funcţiile încredinţate. drepturile sau obligaţiile lor fiind preluate de anumiţi subiecţi procesuali. Succesorii – pot interveni numai în latura civilă a procesului penal.

este arestat). III. Substituţii procesuali au exerciţiul unor drepturi procesuale limitate la anumite aspecte legate de desfăşurarea procesului penal. . APĂRĂTORUL Asistenţa juridică Prin asistenţă juridică trebuie să înţelegem sprijinul pe care avocaţii îl dau părţilor în cadrul procesului penal prin lămuririle.inculpatul se află internat într-un centru de reeducare sau intr-un institut medical educativ.inculpatul este militar în termen. .inculpatul este minor. Dacă la judecarea cauzei. persoana particulară nu are acest drept. asistenţa juridică a părţilor în procesul penal este facultativă. în timp ce avocatul are dreptul de a pleda. . Delegaţia apărătorului desemnat din oficiu încetează la prezentarea apărătorului ales. . De asemenea. ALTI PARTICIPANTI 6 . în sensul că cei interesaţi sunt lăsaţi să decidă dacă îşi aleg sau nu un avocat care să le acorde asistenţă juridică. cu excepţia cazurilor în care prezenta sa la judecata este obligatorie(de ex. 222 Cod procedură penală. dacă instanţa apreciază că este necesară prezenţa părţilor poate dispune prezenţa acestuia. Cu toate acestea..Reprezentarea judiciară poate fi făcută de persoane particulare sau de avocaţi. concentrat. . Art. Dacă ne aflăm în cursul judecăţii (la instanţă) asistenţa este obligatorie şi în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii.inculpatul este militar cu termen redus. Drepturile pe care le au aceştia în cadrul procesului penal sunt însă diferenţiate.inculpatul este elev al unei instituţii militare de învăţământ. celelalte părţi pot fi întotdeauna reprezentate. sfaturile şi intervenţiile lor ca specialişti în domeniu.inculpatul este când este arestat(chiar şi în alta cauză). 3. . Asistenţa juridică este obligatorie atunci când: . Astfel.inculpatul este rezervist. 174 Cod procedură penală dă posibilitatea inculpatului să fie reprezentat atât la judecarea cauzei în primă instanţă cât şi în căile de atac. potrivit art. IV. un soţ poate face plângere pentru celălalt soţ. apărătorul lipseşte şi nu poate fi înlocuit. cauza se amână . mai mare de 5 ani sau când instanţa apreciază că inculpatul nu şi-ar făcea singur apărarea. În principiu.

: termenul de apel/recurs) b) după durata lor: 1) termene pe ore 2) termene pe zile 3) termene pe luni 4) termene pe ani c) după modul de calcul: 1) termene de succesiune (se calculează în sensul curgerii normale a timpului). alături de organele judiciare şi părţi amintim: . numărul participanţilor.Din categoria “altor persoane” care participă în procesul penal.ocrotesc drepturi sau interese Extraprocesuale (ex. ex.ocrotesc drepturi sau interese în cadrul procesului penal (ex. DEFINIŢIE: intervale de timp înlăuntrul cărora sau după epuizarea cărora pot fi indeplinite acte şi măsuri procesuale sau procedurale.executorii judecătoreşti etc. . . TERMENELE ÎN PROCESUL PENAL 1.: citaţia se înmînează inculpatului cu 5 zile înaintea termenului fixat.grefierii. CLASIFICARE: există mai multe criterii după care termenele pot fi clasificate: a) după natura drepturilor şi intereselor ocrotite: 1) termene substantiale . .interpreţii. 2.:durata măsurilor de prevenţie) 2) termene procedurale . . precum şi complexitatea activităţilor pe care aceştia le desfăşoară depinzând de împrejurările concrete ale fiecărei cauze penale în parte.martorii. 7 .experţii. Precizăm că prezenţa participanţilor enunţaţi mai sus nu este întâlnită în orice proces penal. 2) termene de regresiune (se calculează în sensul invers al curgerii timpului).

pr.art. Ex. termenul expiră la sfîrşitul primei zi lucrătoare care urmează . 2) pe luni/ani : termenul se socoteşte împlinit la sfîrşitul zilei corespunzătoare din ultima lună/ultimul an. pen. termenul expiră în ultima zi a acelei luni .: un termen de recurs de 3 zile care începe să curgă miercuri se va împlini la sfîrşitul zilei de luni). 187 alin.3.pen.186 alin.pen.) Ex.188 c.art. .1: termenul de o lună care începe să curgă pe 10 octombrie expiră la sfîrşitul zilei de 10 noiembrie. actul se consideră a fi în termen dacă a fost depus în termen la administraţia locului de deţinere ori la unitatea militară (art. pr. 2) pe luni/ani: termenul se socoteşte împlinit cu o zi înainte de ziua corespunzătoare datei de la care au început să curgă.2: termenul de o lună care începe să curgă pe 31 octombrie expiră la sfîrşitul zilei de 30 noiembrie. pr. 186 alin.se va împlini vineri) . neavînd relevanţă data la care actul a ajuns şi a fost înregistrat efectiv la organul judiciar .) Ex.art.: un termen de 3 zile care începe să curgă de luni.) Ex.).în cazul în care este vorba despre o persoană privată de libertate sau aflată într-o unitate militară. 3 c.pr. pen. pr. Dacă această zi cade într-o lună ce nu are zi corespunzătoare.c 8 . ATENŢIE ! .1 c. art. CALCULUL TERMENELOR a) substanţiale: 1) pe ore/zile: calculul se face pe unităţi pline de timp (ora/ziua la care începe şi cea la care se sfîrşeşte termenul intră în durata acestuia . ultim c.).186 alin. b) procedurale : 1) pe ore/zile : calculul se face pe unităţi libere de timp (ora/ziua de la care începe să curgă termenul şi cea în care se împlineşte nu intră în durata termenului c.în cazul în care ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare. pen.

187 alin. se face.pen).pen. procedura de citare nu poate fi 9 .). nu se prezintă la termenul de judecată. 175-181 Cod procedură penală.1c. neprezentarea părţilor citate nu împiedică judecarea cauzei. care vizează anumite situaţii speciale în care se afla inculpatul şi care reclama prezenta sa în cursul judecăţii. Citarea se va dispune de către preşedintele sau vicepreşedintele instanţei ori judecătorii de serviciu.pr. Potrivit art.314 c. -judecarea cauzei privind o infracţiune săvârşită de un minor se face în prezenta acestuia. COMUNICAREA ACTELOR PROCEDURALE. 1 Cod procedură penală judecata poate avea loc numai dacă părţile sunt legal citate şi procedura este îndeplinită potrivit legii. ca modalitate de asigurarea a prezenţei părţilor sau a altor persoane la activitatea procesuală.. Aceasta regula are însă şi excepţii. pr. S-a considerat în practică.). Rezulta aşadar ca în procesul penal esenţială este citarea părţilor. se consideră a fi în termen dacă data la care au fost trecute în registrul de ieşire al Parchetului este înlăuntrul termenului (art.pr.pen. după caz. -în cazul actelor făcute de procuror (cu excepţia căilor de atac).-în cazul actelor trimise prin poştă.pr. în mod excepţional.pen. dacă partea este prezentă în momentul fixării termenului de judecată. nemaifiind nevoie de citare. Pentru satisfacerea aceste reguli. cu excepţia cazului când minorul s-a sustras de la judecata(art. 2 c.pr. MANDATUL DE ADUCERE Instituţia prin intermediul căreia organele judiciare asigură prezenţa părţilor sau altor persoane la activitatea procesuală este citarea.1 c. de regulă. Citarea. În acest caz. 291 alin. se consideră a fi în termen dacă scrisoarea recomandată cu care au fost expediate a fost depusă în termen la oficiul poştal (art. în mod corect. Pe de alta parte. potrivit art. iar nu şi prezenta lor.291alin. pen. CITAREA PĂRŢILOR ŞI A CELORLALTE PERSOANE LA JUDECATĂ. Astfel : -judecata nu poate avea loc decât în prezenta inculpatului. în cazul plângerii prealabile directe. i se poate da termenul în cunoştinţă. când acesta se află în stare de deţinere (art. o dată cu fixarea termenului de judecată se vor lua măsuri de citare a părţilor.187alin. şi se va duce la îndeplinire de către personalul auxiliar al justiţiei (prin biroul de citaţii al instanţei) în conformitate cu prevederile art.2 c.).484alin. din oficiu. aducerea sa la judecata fiind în acest caz obligatorie. s-a decis în practica judiciară ca dacă partea vătămată căreia i s-a dat termenul în cunoştinţă.

ci şi la celelalte părţi. prin comandantul acesteia. ţine loc de dovadă a îndeplinirii procedurii de citare. 177 al. în afară de cazul când prin lege se dispune altfel. Când activitatea infracţională s-a desfăşurat în mai multe locuri. iar dacă aceasta nu este cunoscută. 1 Cod procedură penală se arată că inculpatul se citează la adresa unde locuieşte. la adresa locului să de muncă. Citaţia este individuală şi trebuie să cuprindă următoarele menţiuni: 10 . Inculpatul poate fi citat şi într-un alt loc decât adresa unde locuieşte. precum şi alte persoane juridice se citează la sediul acestora. Unităţile la care se refera art. prin serviciul de personal al unităţii la care lucrează.pr. semnat de destinatar. CITAREA Locul de citare Regulile referitoare la locul de citare. deoarece potrivit art. 175 şi 291 Cod procedură penală numai completul de judecată poate da termenul în cunoştinţă.considerată îndeplinită. se refera nu doar la învinuit sau inculpat. act care se află la dosar rezultă această împrejurare – noua adresă a inculpatului.pr. Învinuitul sau inculpatul care locuieşte în străinătate este citat prin scrisoare recomandată. Conţinutul citaţiei Citaţia este scrisă. Instanţa are obligaţie legală să citeze inculpatul la noua adresă şi atunci când din procesul-verbal întocmit de agentul procedural. Citarea se face şi prin notă telefonică sau telegrafică. În art. citaţia se afişează la sediul consiliului local în a cărui rază teritorială se află organul care efectuează urmărirea penală.pen.pen. dacă acest loc a fost indicat de el prîntr-o declaraţie dată în cursul procesului penal. În cazul în care nu se cunoaşte adresa unde locuieşte inculpatul şi nici locul său de muncă citaţia se afişează la sediul consiliului local în a cărui rază teritorială s-a săvârşit infracţiunea. respectiv celelalte persoane care participa la judecata(art. Dacă în cursul procesului penal inculpatul îşi schimbă adresa. Militarii încazarmaţi se citează la unitatea din care face parte. În acest caz. cuprinse în art. Bolnavii aflaţi în spital sau într-o casă de sănătate se citează prin administraţia acestora.145 c.177 alin ultim c.pen). Deţinuţii se citează la locul de deţinere prin administraţia acestuia. avizul de primire a scrisorii recomandate.177 c. pentru a fi citat la această adresă el are obligaţia să încunoştinţeze instanţa.

Citaţia destinată autorităţilor publice. Când citarea se face la locul de muncă. certificându-i semnătura sau arătând motivul pentru care nu s-a putut obţine semnătura acesteia. numărul şi apartamentul unde locuieşte. Citaţia se semnează de cel care o emite. strada. luna şi anul. d. locul de înfăţişare precum şi invitarea celui citat să se prezinte la data şi locul indicate. c. lasă citaţia. locul de deţinere. data emiterii şi numărul dosarului numele. 178 se aplică corespunzător. precum şi altor persoane juridice se predă la registratură sau funcţionarului însărcinat cu primirea corespondenţei în cazul refuzului primirii.a. dar nu poate semna. b. Înmânarea citaţiei altor persoane 11 . Dovada este predată agentului procedural. instituţiilor sau altor persoane juridice de interes public. aceste unităţi sunt obligate a înmâna de îndată citaţia persoanei citate sub luare de dovadă. cu arătarea consecinţelor legale în caz de neprezentare. dar şi în situaţia aceasta încheie proces-verbal în sensul că nu poate semna sau refuză să semneze. ziua. comuna şi satul. care trebuie să cuprindă în oraşe şi municipii: localitatea. În cazurile doi şi trei. 2 art. prenumele celui citat. iar în comune: judeţul. care va semna dovada de primire. unităţi militare. refuză primirea. sediul său. sau celelalte situaţii la care ne-am referit deja în cazul persoanei fizice. calitatea în care este citat şi indicarea obiectului cauzei adresa celui citat. iar acesta o înaintează organului de urmărire penală sau instanţei de judecată care a emis citaţia. dispoziţiile legale din alin. denumirea organului de urmărirea penală sau a instanţei de judecată care emite citaţia. judeţul. dar nu semnează de primire. la spital. primeşte citaţia. Înmânarea citaţiei Înmânarea citaţiei persoanei care urmează să se prezinte în faţa organelor judiciare Citaţia se înmânează personal celui citat. În următoarele situaţii: persoana citată nu vrea să primească citaţia. încheind despre aceasta proces-verbal. ora. primeşte citaţia. În primul şi ultimul caz agentul afişează pe uşa locuinţei acestuia. instituţiilor publice.

portarului ori celui care în mod obişnuit îl înlocuieşte. de fapt. În cazul în care persoana citată locuieşte într-un imobil cu mai multe apartamente sau într-un hotel şi nu este găsită. În cazul în care persoana citată sau persoanele cărora potrivit legii poate fi înmânată citaţia lipsesc de la locuinţa celui citat. Dovada de primire şi procesul verbal de predare a citaţiei În vederea verificării îndeplinirii procedurii de citare. legea arată că citaţia se predă administratorului. încheind proces-verbal. încheind proces-verbal şi făcând menţiuni despre împrejurările care au făcut imposibilă înmânarea citaţiei. denumirea organului de urmărire penală sau a instanţei care a emis citaţia. Când nici pe această cale nu se poate ajunge la înmânare. oricărei persoane care. legea (art 179) arată că citaţia poate fi înmânată la patru categorii de persoane: soţ. Dacă investigaţiile rămân fără rezultat. trebuie să cuprindă o serie de menţinui cu ajutorul cărora organele judiciare verifică dacă a fost îndeplinită. agentul este obligat să facă investigaţii pentru a afla aceasta. dacă în citaţie nu s-a indicat apartamentul ori camera în care locuieşte. certificând identitatea şi semnătura. în mod obişnuit primeşte corespondenţa celui citat. conform legii. agentul afişează citaţia pe uşa locuinţei persoanei citate. prenumele şi calitatea persoanei citate precum şi data pentru care este citată. Legea exceptează minorii sub 14 ani şi persoanele lipsite de uzul raţiunii. partea a două a formularului tipizat pe care se află şi citaţia. procedura de citare. agentul afişează citaţia pe uşa locuinţei arătate în citaţie şi se informează pentru aflarea noii adrese. agentul afişează citaţia pe uşa principală a clădirii. În cazul în care persoana locuieşte într-un imobil cu mai multe apartamente sau într-un hotel. agentul afişează citaţia pe uşa locuinţei citate. Dacă persoanele menţionate refuză sau nu pot semna dovada de primire. Dovada de primire a citaţiei. Dovada de primire a citaţiei trebuie să cuprindă numărul dosarului.În situaţia în care persoana citată nu se află acasă. care constituie. agentul este obligat să se intereseze când poate găsi persoana citată pentru a-i înmâna citaţia. primind citaţia. Aceştia. menţionând în procesul verbal datele obţinute. iar agentul care îndeplineşte procedura de citare. încheie proces-verbal. încheind proces-verbal privind modul în care s-a efectuat procedura de citare. legea (art. nici ea nici vreuna dintre persoanele cărora poate fi înmânată citaţia. În cazul în care persoana citată şi-a schimbat adresa. numele. trebuie să semneze dovada de primire. rudă. 12 . 181 cpp) arată ce trebuie să cuprindă dovada sau procesul-verbal. oricărei persoane care locuieşte cu cel citat.

2 se arată că inculpatului deţinut i se comunică copia actului de sesizare a instanţei. În acest scop se verifică menţiunea privind certificare identităţii şi semnăturii persoanei căreia i s-a înmânat citaţia şi arătarea calităţii acesteia. atunci se consideră că procedura de citare este completă. în art. certificarea de către acesta a identităţii şi semnături persoanei căreia i s-a înmânat citaţia. locul de comunicare al actului şi persoanele cărora poate fi înmânat actul sunt cele prevăzute în cazul citaţiei.313alin. “încunoştinţează”.).2 c. În cazul celui de-al doilea mod de comunicare. această dovadă trebuie să cuprindă data înmânării citaţiei. În cazul când se transmite actul procedural constatator. MANDATUL DE ADUCERE 13 . precum şi arătarea calităţii acesteia. Spre exemplu. 179 al. Care este rolul acestor menţiuni? Organul judiciar verifică: dacă inculpatul a fost citat cu 5 zile înainte de termenul fixat pentru judecată (art. “i se face cunoscut”. 1 şi 4 privind anularea actelor procesuale şi procedurale efectuate în condiţiile neregulatei citări şi refacerea acestora. 197 al. dacă au fost respectate prevederile art. 313 al. Când din dovada de primire a citaţiei sau din procesul-verbal întocmit cu ocazia efectuării procedurii de citare rezultă că au fost respectate dispoziţiile legale privind citarea. în art. prenumele. De exemplu. COMUNICAREA ALTOR ACTE PROCEDURALE Mijlocul prin intermediul căruia organele judiciare înştiinţează persoanele care participă la desfăşurarea procesului penal despre actele procedurale efectuate este comunicarea.1 privind persoanele cărora poate fi înmânată citaţia. codul foloseşte termenul “comunică”. Comunicarea actelor procedurale se poate face prin transmiterea actului procedural constatator sau prin înştiinţarea despre îndeplinirea unui act procedural. În situaţia încălcării dispoziţiilor legale care disciplinează citarea sancţiunea ce poate interveni este anularea citaţiei potrivit art.pen. În acest scop va fi verificată data înmânării citaţiei. numele. 246 se arată că procurorul “înştiinţează persoanele interesate despre încetarea urmăririi penale” În cazul comunicării altor acte procedurale (altele decât citaţia).De asemenea.pr. calitatea şi semnătura celui ce înmânează citaţia. codul foloseşte termenii: “înştiinţează”.

se impune această măsură. se depun la registratura instanţei. Persoana adusă cu mandat va rămâne la dispoziţia organului judiciar doar pentru timpul strict necesar audierii (în afară de cazul când s-a dispus reţinerea sau arestarea sa). unde în aceeaşi zi primesc dată certă şi se predau preşedintelui instanţei spre rezolvare. cel însărcinat cu executare mandatului constată aceasta printr-un proces-verbal. având ataşate şi plicurile sau dovada modului în care au fost transmise. dacă ascultarea ori prezenţa ei este necesară (art. Dacă învinuitul sau inculpatul refuză să se supună mandatului sau încearcă să fugă. registru de termene al arhivei. registru informativ. face cercetări şi dacă acestea au rămas fără rezultat. dacă organul de urmărire penală sau instanţa constată motivat că. În cazul militarilor. executarea mandatelor se face prin comandantul unităţii militare sau prin comandantul garnizoanei. plângere prealabilă) primesc număr din registrul general de dosare şi se înscriu în următoarele registre: opis alfabetic. care se înaintează de îndată organului de urmărire penală ori instanţei de judecată. fiind ascultată de îndată. sosite prin poştă. În cazul în care cel însărcinat cu executarea mandatului de aducere nu găseşte persoana prevăzută în mandat la adresa indicată. După rezoluţia preşedintelui.În cazul în care o persoană citată nu se află în faţa organelor judiciare. ea poate fi adusă în baza unui mandat de aducere. legea a prevăzut ca executarea mandatului de aducere să se facă de către organele de poliţie. Ordine Interioară a Instanţelor 14 . curier sau fax. depuse personal sau prin reprezentant. încheie un proces-verbal care va cuprinde menţiuni despre cercetările făcute. Activitatea premergătoare şedinţei de judecată şi de rezolvare a lucrărilor cu caracter administrativ (art. cu excepţia învinuitului sau inculpatului).1 Cod procedură penală ) Faţă de învinuit sau inculpat poate fi emis un mandat de aducere chiar înainte de a fi fost chemat prin citaţie.96 – 100 din Regulamentul de Judecătoreşti) Actele de sesizare a instanţei. În vederea asigurării eficienţei acestui mod de chemare a persoanelor în faţa organelor judiciare. în interesul rezolvării cauzei. Dacă persoana arătată în mandat nu poate fi adusă din motive de boală sau din orice alta cauza (în aceasta din urma ipoteza. va fi constrâns la aceasta. actele de sesizare (rechizitoriu. 183 alin.

secţia. Înregistrarea statistică a cererilor. prin fax. dosarele nou formate vor fi transmise persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor (care se va efectua pe baza criteriul alfabetic sau informatizat. Pe coperta dosarului se va menţiona denumirea instanţei. primesc dată certă la prezentarea lor. e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare a cărui supraveghere poate fi exercitată astfel încât să fie asigurat caracterul oficial al acesteia.Orice alte cereri. în vederea înregistrării pe complete şi stabilirii primului termen de judecată. Data predării acestor lucrări la serviciu expediţii va fi menţionată pe conceptul de citare. 15 dosare. completul de judecată. apoi se prezintă preşedintelui natură prezentate de justiţiabil sau de reprezentanţii lor preşedintelui instanţei sau judecătorului de serviciu. Dovezile de comunicare a procedurilor se primesc la registratura instanţei sub semnătură. Documentele şi încrisurile care nu pot fi ataşate la dosar. după care se predau arhivarului care le ataşeză la dosar. starea de arest. numărul şi data hotărârii. registrul de intrare-ieşire a corespondenţei administrative sau registrul de evidenţă a petiţiilor. iar după rezolvare se predau arhivarului- fără a fi desfăcute. obiectul acestuia. numărul dosarului. Plicurile care conţin corespondenţa cu caracter confidenţial se vor înregistra în registrul de intrare al corespondenţei cu această menţiune destinatarului. având în vedere natura şi urgenţa cauzei. prin ştampilei de intrare a instanţei respective. formarea dosarelor. Dosarele repartizate pe complete vor fi preluate de preşedintele sau de unul dintre judecătorii completului de judecată care va lua măsurile necesare în scopul pregătirii judecăţii. după care se predau .98 din ROI. sau cel mai târziu a doua zi lucrătoare în celelalte cauze. ţinându-se o evidenţă spearată a acesteia. termenele de judecată. indicele statistic şi poziţia din registrul de executări. La sfârşitul fiecărei zile se va lista situaţia repartizării cauzelor înregistrate în ziua respectivă. astfel încât să se asigure soluţionarea cu celeritate a cauzelor înregistrate. întocmirea conceptelor de citare şi emiterea procedurii. făcând menţiune despre acesta pe conceptul de citare. inclusiv corespondenţa cu caracter administrativ sosite prin orice mijloc de comunicare se înregistrează în registrul general de împreună cu dovezile de expediere. Potrivit art. precum şi obiectele care servesc ca mijloc de probă vor fi predate direct grefierului-şef pentru a le depune la Camera de Corpuri Delicte. agent sau curier. Expedierea corespondenţei se va realiza prin poştă. comunicarea copiilor de pe rechizitorii (în cazul în care inculpaţii se află în stare de arest preventiv în cauză sau sunt arestaţi în altă cauză) se fac imediat după fixarea termenului de judecată pentru cauzele care se judecă de urgenţă. precum şi necesitatea alcăturii unor şedinţe echilibrate). Actele şi cererile de orice aplicarea registrator. iniţialele judecătorului însărcinat cu redactarea hotărârii.

în litere. În ipoteza în care părţile solicită eliberarea unor înscrisuri ataşate dosarului ce se conservă. va verifica dacă au sosit la instanţă şi sau ataşat la dosare dovezile de comunicare a procedurii de citare şi a celorlalte acte de procedură. sub semnătură în registrul de termene. La termenul fixat pentru şedinţa de judecată va fi prezent în sala de şedinţă cu o jumătate de oră înainte de începerea şedinţei pentru a pune dosarele la dispoziţia părţilor spre consultare. De asemenea. cu cel puţin două zile înaintea şedinţei de judecată. Totodată. va afişa lista de şedinţă cu o zi înaintea termenului. iar la dosar fiin depusă o copie a actului respectiv. îngrijindu-se totodată de ataşarea la dosar a ultimelor acte de procedură sau a corespondenţei sosite la registratură. La întocmirea listei de şedinţă vor avea întâietate cauzele în care părţile se află în stare de arest şi cele cu privire la care legea prevede că judecarea se face de urgenţă. dosarele trebuie să aibă toate filele cusute şi numerotate. arhivarul va certifica numărul filelor în cifre şi. realizându-se o nouă numerotare. va verifica legalitatea procedurii de citare sau de comunicare şi va informa preşedintele completului despre deficienţele constatate pentru a se lua măsurile necesare. În cauzl casării sau desfiinţării hotărârii cu trimitere spre rejudecare. Un exemplar al listei de şedinţă se predă procurorului. În cazul în care dosarul urmează a fi înaintat la instanţa de apel sau recurs ori la altă autoritate sau se depune în conservare. altul serviciului arhivă.Înainte de a fi pusă la dispoziţia justiţiabililor sau predate pentru şedinţa de judecată. se va proceda la şnuruirea definitivă şi aplicarea ştampilei. în paranteză. se va forma un dosar nou la care se va ataşa dosarul de bază. grefierul va completa condica de şedinţă. iar un altul se lasă în sala de şedinţă. relaţiile şi actele solicitate de instanţă. pentru a putea fi consultat de avocaţi. împreună cu lista de şedinţă. după care dosarele vor fi predate completului de judecată. La instanţa de apel şi de recurs se formează un nou dosar la care se ataşează separat dosarul primei instanţe. la bară. ţinându-se seama de orele fixate pentru prezentarea persoanelor citate în cauză. Activitatea premergătoare şedinţei de judecată – desfăşurată de grefierul de şedinţă Grefierul de şedinţă va prelua dosarele din arhivă. se poate proceda la desigilarea acestora cu întocmirea unui proces-verbal despre operaţiunea inteprinsă. un exemplar este păstrat de grefier. iar pe faţa interioară a ultimei coperte. se va indica şi numărul volumelor. 16 . două exemplare se afişează în termen de 24 de ore înaintea şedinţei (la intrare în sala de şedinţă şi la avizierul instanţei).

Grefierul de şedinţă asigură prezenţa la uşă a aprodului sau. 17 . verifică buna funcţionare a staţiei de amplificare. Filmarea sau fotografierea în sala de şedinţă se face cu acordul preşedintelui de complet care poate stabili limitele în care se desfăşoară aceste activităţi. după caz.

1 C.p.p.361 alin. ceea ce 18 . tinzând la reformarea hotărârii date în primă instanţă.a C. adică atât în latura penală cât şi in latura civila a procesului penal.p. Apelul se adresează instanţei ierarhic superioare şi presupune o nouă judecată în fond privind chestiunile de fapt şi de drept. chiar daca acestea au fost date dupa pronuntarea sentintei (art. Apelul său este personal si independent.p. Apelul se declara de către procurorul de la parchetul de pe lângă instanţa care a pronunţat hotărârea supusa apelului sau de către procurorul ierarhic superior. fiind persoana a cărei răspundere se poate angaja în ambele laturi ale procesului penal.p.p. pot formula apel: procurorul inculpatul partea vătămată partea civilă si partea responsabilă civilmente martorul..2 C.p. Titularii dreptului de apel Potrivit art.p. 362 lit b C.p.p.362 C. procurorul este titular deplin al dreptului de apel. inculpatul este titular al dreptului de apel în ceea ce priveşte latura penală cât şi latura civila a cauzei. interpretul si apărătorul orice persoana ale cărei interese legitime au fost vătămate printr-o măsură sau printr-un act al instanţei.). Inculpatul In conformitate cu dispozitiile art.. atunci când aceasta nu reflectă adevărul. Incheierile date in prima instanta pot fi atacate cu apel numai odata cu fondul (art. Potrivit art. Apelul declarat impotriva sentintei se socoteste facut si impotriva incheierilor. Procurorul Potrivit art. utilizată în procesul penal împotriva hotărârilor nedefinitive pronunţate în primă instanţă.APELUL Apelul este o cale de atac ordinară de reformare.p.361 alin.). sentinţele pot fi atacate cu apel iar cazurile in care acest lucru nu este posibil sunt detaliate expres in cuprinsul aceluiasi articol. 362 lit.361 alin.p.3 C. expertul. El poate declara apel împotriva oricărei sentinţe sau încheieri susceptibile de a fi atacate cu apel.

p. S-a argumentat. 100 din 9 martie 2004. (1) din Constituţie.362 alin. precum si de următoarele persoane pentru inculpat: reprezentantul legal (pentru persoanele fizice lipsite de capacitate de exercitiu precum si pentru persoanele fizice cu capacitate de exerciţiu restrânsă). partea vătămată poate face apel in cauzele in care acţiunea penală se pune in mişcare la plangerea prealabilă. 261 din 24 martie 2004. 362 lit. definitivă.2 C. 482 din 9 noiembrie 2004.d C. Partea civila si partea responsabilă civilmente Conform art. Apelul se poate declara de către inculpat personal.).p.p. că diferenţierea făcută prin art.înseamnă că el nu poate ataca decât acele capete din hotărâre care privesc situaţia proprie. 362 Cod procedură penală între regimul juridic al părţii vătămate şi cel al părţii civile şi al părţii civilmente responsabile este neconstituţională. partea civilă şi partea responsabilă civilmente sunt titulare ale dreptului de apel contra oricărei hotărâri judecătoreşti (dintre cele apelabile) numai în ceea ce priveşte latura civilă a procesului penal.p. 1200 din 15 decembrie 2004. publicată în Monitorul Oficial nr. 362 alin. 19 . Prin decizia nr. d) din Cod procedură penală sunt neconstituţionale în măsura în care nu permit părţii civile şi părţii responsabile civilmente să exercite calea de atac ordinară a apelului şi în ceea ce priveşte latura penală a procesului. apărătorul ales sau din oficiu. s-a admis excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că dispoziţiile art. în esenţă. 16 alin. 362 alin. (1) lit. atât in latura penala cât şi în cea civila a cauzei. încălcând dispoziţiile art. c) Cod procedură penală este neconstituţională. dar numai in ceea ce priveşte latura penala a procesului. constatându-se că dispoziţia „în cauzele în care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă.p. soţul sau soţia inculpatului (art. Partea vătămată Potrivit art. publicată în Monitorul Oficial nr.p. s-a admis excepţia de neconstituţionalitate. 362 lit. (1) lit. apărătorul nu poate exercita calea de atac pentru el.. Daca inculpatul a declarat expres ca nu face apel. definitivă. dar numai în ceea ce priveşte latura penală” din cuprinsul art..c C. Prin decizia nr. nu şi situaţia altor persoane. fără privilegii şi discriminări”. potrivit cărora: „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice. De asemenea. inculpatul poate declara apel împotriva sentinţei de achitare sau de încetare a procesului penal în ceea ce priveşte temeiurile de achitare sau de încetare a procesului penal.

interpretul si apărătorul pot face apel limitat numai la cheltuielile judiciare cuvenite acestora. care nu pot ataca hotărârea instanţei decăt în ceea ce priveşte latura civilă. pretenţii pentru repararea prejudiciului material suferit ca urmare a săvârşirii infracţiunii. între partea civilă şi parte civilmente responsabilă.. dacă participă în procesul penal. 21 din Constituţie. iar partea civilă. Apelul poate fi declarat pentru partea civilă şi pentru partea responsabilă civilmente de catre reprezentantul legal şi apărător (art. aceasta cumulează două calităţi procesuale: calitatea de parte vătămată şi parte civilă. c) şi. şi anume în situaţia de persoană lezată în drepturile sale prin săvârşirea infracţiunii. şi inculpat. d) din art. în condiţiile în care toţi aceşti participanţi la procesul penal au aceeaşi calitate. ceea ce justifică existenţa „interesului legitim”. o inegalitate flagrantă de tratament între statutul părţii civile şi al părţii civilmente responsabile. de asemenea. o inegalitate de tratament în ceea ce priveşte accesul la căile de atac. expertul. interpretul si apărătorul Potrivit art.24 alin. martorul. Există. inegalitate nejustificată. Persoana vătămată care exercită acţiunea civilă în cadrul procesului penal se numeşte parte civilă. 362 alin. de părţi. 362 alin. Martorul. diferenţierea făcută prin dispoziţiile lit.p.p. în acest caz el exercită apelul în nume propriu şi nu în numele părţii pe care a asistat-o în procesul penal. iar restrângerea dreptului părţii civile şi al părţii civilmente responsabile de a face apel în ceea ce priveşte latura penală le privează pe acestea de posibilitatea de a-şi apăra interesele lor legitime specifice.p. în sfârşit. lit. 362 Cod procedură penală – în sensul că partea vătămată poate face apel în ceea ce priveşte latura penală a cauzei. indiferent de categoria hotărârii judecătoreşti pronunţate de prima instanţă (sentinţa sau încheiere). morală sau materială.e C. 2 C. persoane care. 1 lit. Există. f) pot face apel atât în ceea ce priveşte latura penală. respectiv.” Aşadar. numai în ceea ce priveşte latura civilă – este contrară principiului constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii.Conform art. în vreme ce inculpatul îşi poate apăra nestânjenit propriile interese. expertul.). Aceste două părţi ale procesului penal se află însă într-o siutaţie identică. Aşa fiind. la care se referă art. 20 . cât şi în ceea ce priveşte latura civilă. 362 lit. în cadrul procesului penal. 1 şi 2 Cod procedură penală „Persoana care a suferit prin fapta penală o vătămare fizică. pe de altă parte.p. în cazul în care persoana vătămată formulează. pe de o parte. se numeşte parte vătămată. potrivit art. In ceea ce priveşte apărătorul. şi statutul „oricăror altor persoane ale căror interese legitime au fost vătămate printr-o măsură sau printr-un act al instanţei”.

această instanţă este obligată să o înainteze de îndata. 187 alin.Pentru aceste persoane. iar militarul în termen la unitatea militară. In aceasta situaţie. a fost obligată să predea un bun ori i s-a respins cererea de constituire de parte civila etc. trimiterea cererii împreună cu dosarul nu este posibilă decât după redactarea hotărârii atacate. 362 lit.p.f C. ea poate fi comfirmată în instanţă de parte ori de reprezentantul ei legal sau convenţional. fără a fi parte în proces.. se poate trimite declaraţia de apel şi prin poştă. Procurorul şi oricare dintre părţile prezente la pronunţarea hotărârii pot declara apel şi oral în şedinţa în care s-a pronunţat hotărârea. Declararea apelului Potrivit art. 366 C. pot declara apel şi reprezentantul legal şi apărătorul.p. poate face apel orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o măsura sau printr-un act al instanţei. în condiţiile art. Intrucât legea nu distinge. In situaţia în care apelul este declarat în faţa administraţiei locului de deţinere. Orice persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate printr-o masura sau printr-un act al instantei In temeiul art. Dacă cererea de apel se face de către reprezentantul convenţional.p. Este vorba de persoane (fizice sau juridice) care nu au calitatea de părţi. iar în cazul inculpatului şi de la soţ. împreună cu dosarul cauzei. instanţa va lua act de declaraţie şi o va consemna într-un proces verbal.p. Poate astfel declara apel. Evident. prin simpla prezentare a apelantului în fata instanţei de apel. Primind cererea.1 C.p. De asemenea. apelul poate fi declarat şi de către reprezentantul legal sau apărător în aceleaşi condiţii ca părţile. Cererea de apel se depune la instanţa a cărei hotărâre se atacă. In ipoteza în care cererea de apel este nesemnată. Ea poate fi şi tacită. ca substituiţi procesuali. Persoana aflată în stare de deţinere poate depune cererea scrisă de apel şi la administraţia locului de deţinere. de la reprezentantul legal sau de la apărătorul său.. persoana ale cărei interese legitime au fost vătămate prin aplicarea sechestrului asigurător pe bunuri care-i aparţin în mod exclusiv. apelul se declara prin cerere scrisă care trebuie semnată de persoana care face declaraţia. fie în scris prin semnare.. confirmarea se poate face fie oral. Ea poate proveni de la apelantul însuşi. ori persoana care. Semnătura este o condiţie indispensabilă pentru identificarea apelantului. instanţei superioare. Pentru aceste persoane. recomandat. acesta se constată într-un proces verbal. neavând drepturi şi obligaţii care să izvorască din exercitaerea acţiunilor (penală sau civilă) în procesul penal.p. 21 . la cerere se va anexa în mod obligatoriu procura specială.

în funcţie de titularul dreptului de apel. militar în termen. termenul curge de la pronunţare.p. Pentru părţile care au lipsit atât la dezbateri cât şi la pronunţare. astfel încat în calcularea lui se aplică sistemul unităţii libere (zile libere). Termenul de apel este un termen procedural. 363 alin. apelul poate fi declarat de îndată după pronunţarea încheierii prin care s-a dispus asupra cheltuielilor judiciare şi cel mai târziu în 10 zile de la pronunţarea sentinţei prin care s-a soluţionat cauza.1 C. în afara de cazul în care procesul a fost suspendat. In cazul persoanei ale cărei interese legitime au fost vătămate printr-o măsura sau printr-un act al instanţei apelul poate fi introdus cel mai târziu într-un termen de 10 zile de la pronunţarea sentinţei prin care s-a soluţionat cauza. militar cu termen redus. termenul de apel (de 3 zile) curge de la pronunţare. chiar dacă a fost prezenta la dezbateri.363 C.p. potrivit art. pentru toţi titularii.p. instanţa de apel va avea obligaţia ca dupa înregistrare. interpreţi şi apărători. Acesta este termenul general de apel. In ceea ce priveşte momentul de la care curge termenul de apel. elev al unei unităţi militare de învăţamânt. cu posibilitatea prorogării termenului până la prima zi lucrătoare dacă acesta se sfârşeste într-o zi nelucrătoare şi luarea în considerare a datei depunerii apelului la locul de deţinere. rezervist concentrat. în vederea judecării acesteia.).p. Pentru martori. 447 alin. experţi.. Termenul Potrivit art.447 alin.2 C. dacă acesta a participat la dezbateri. legea cuprinde o reglementare diferenţiată.1 C. termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitivul hotărârii judecătoreşti. în procedura specială de judecată a infracţiunilor flagrante. neproducânduse nici o vătămare procesuală. ori internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical educativ. precum şi pentru inculpatul deţinut. ci.p. la unitatea militară sau la oficiul poştal prin scrisoare recomandată şi nu a datei de înregistrare la instanţa. Pentru procuror.p.Depunerea cererii de apel în mod greşit la instanţa de apel nu atrage anularea. In unele cazuri urgente. 22 . Judecarea apelului se face însă numai după soluţionarea cauzei. Pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunţare termenul curge de la pronunţare. termenul de apel este de 10 zile dacă legea nu prevede altfel. conform art.. termenul de apel este de 3 zile-procedura infracţiunilor flagrante (art.p. care a lipsit de la pronunţare.. să-i dea dată certă şi să solicite primei instanţe înaintarea dosarului instanţei de apel.p. In mod excepţional.

364 alin. pentru a opera repunerea în termen se cer a fi îndeplinite cumulativ urmatoarele condiţii: - apelul să fie declarat după expirarea termenului prevăzut de lege. apreciind asupra temeiniciei cererii. suspendarea executării hotărârii în cazul apelului peste termen nu operează ope legis.185 alin.Termenul de apel este un termen legal si imperativ..p. dupa caz. La fel ca în cazul repunerii în termen. poate suspenda executarea hotărârii atacate.1 C.p. Pentru a nu se folosi apelul peste termen în scopul întârzierii 23 .p. Apelul peste termen Apelul peste termen constituie mijlocul procesual prin care se creează posibiliatatea supunerii hotărârii primei instanţe controlului instanţei de apel în ipoteza nedeclarării apelului în termen de către partea care nu a luat cunoştinţă de judecată şi nici de hotărârea pronunţată. în faţa căreia trebuie dovedită cauza de impiedicare. Potrivit art.p. astfel încat nerespectarea sa atrage decăderea din exerciţiul dreptului de a declara apel şi nulitatea oricărei cereri de apel făcute după expirarea termenului (art. De la regula apelului în termen. legea reglementează două excepţii. şi anume: a) repunerea în termen b) apelul peste termen Repunerea în termen Repunerea în termen reprezintă mijlocul procesual prin care titularul dreptului de apel care nu a putut declara apel din cauze ce nu-i sunt imputabile este repus în dreptul din care fusese decăzut dupa expirarea termenului de apel.2 C. apelul peste termen presupune îndeplinirea cumulativă a urmatoarelor condiţii: - partea care a declarat apelul să fi lipsit atât de la judecată cât şi de la pronunţare . Repunerea în termen se hotărăşte de către instanţa de apel. Instanţa de apel.p.p. 1 C.. 364 C. a începerii executării pedepsei sau a începerii executării dispoziţiilor civile. 365 alin. până la soluţionarea repunerii în termen. partea să declare apelul în termen de maxim 10 zile de la data. Potrivit art. care constituie tot atâtea remedii.p.p. cererea de apel să fie introdusă în cel mult 10 zile de la începerea executării pedepsei sau a despăgubirilor civile. întârzierea în declararea apelului să fi fost determinată de o cauză temeinică de impiedicare. (art.).).

cu anumite particularităţi generate de împrejurarea că. Cu toate acestea. cât şi latura civilă. după modelul judecăţii în genere. 365 alin.p.. Efecte Potrivit art. prezintă urmatoarea structură: - măsuri pregătitoare.p.p.2 c...p. neîntâlnit la judecata în prima instanţă. şedinta de judecată. Structura judecăţii Judecata in apel.p. Măsurile pregătitoare 24 .p. instanţa de apel.executării hotărârii primei instanţe. apelul produce următoarele efecte: - efectul suspensiv. apelul declarat în termen este suspensiv de executare.p. De asemenea. care a devenit definitivă (executorie) din momentul expirării termenului legal de apel. putând hotărî şi în privinţa lor. intanţa de apel nu poate agrava situaţia acesteia.p.. 287-312 C. Efectul devolutiv. soluţionând cauza. deliberarea şi darea hotărârii.370 – 373 C. este guvernat de regula numai atât cât este apelat este devoluat sau în apel nu se judecă decât ceea ce s-a apelat.p. Potrivit art. în apelul declarat de procuror în favoarea unei părţi. efectul extensiv. instanţa de apel. apelul declarat peste termen nu suspendă executarea (art. efectul neagravării situaţiei în propriul apel. poate suspenda executarea hotărârii atacate.3 C. potrivit art..p. fără să le poată crea acestora o situaţie mai grea. Procedura de judecată Judecarea apelului se face. instanţa de apel examinează cauza prin extindere şi cu privire la părţile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se referă.). 372 Cpp prevede că. după normele generale privitoare la judecată cuprinse în art. 370 C. 365 alin. nu poate crea o situaţie mai grea pentu cel care a declarat apel. afară de cazul în care legea dispune altfel. în afara judecăţii de fond. în principiu. efectul devolutiv. caracteristic pentru judecata în apel este efectuarea controlului judiciar. Potrivit art. atât în ceea ce - priveşte latura penală. Procedura de judecată se aseamană cu aceea a primei instanţe. Art.p. constatând temeinicia apelului peste termen. 373 C.p.

intimat (partea la care se referă apelul declarat). In plus.. experţi. cu ocazia verificărilor prealabile.p. In apel se pot cita şi martori. atunci când. în raport de poziţia procesuală pe care o au în calea b) de atac: - apelant (partea care a declarat apel). Părţile dobândesc în apel o denumire proprie. Acestea se referă la următoarele: - regularitatea constituirii instanţei de judecată citarea părţilor prezenta obligatorie a inculpatului aflat în stare de deţinere prezenţa apărătorului în cazurile de asistenţă juridică obligatorie regularitatea introducerii apelului. se desfăşoară şi o cercetare judecatorească..Potrivit art. b) cercetarea judecatoreasca 25 . Sedinta de judecata Sedinta de judecată în apel cuprinde: a) verificările prealabile.p. cu excepţia cazului în care se face dovada ca acesta se sustrage de la judecată (art. pentru pregătirea şedinţei de judecată în apel se iau următoarele măsuri: a) fixarea termenului de judecată. Astfel. se cere confirmarea în instanţă de parte sau de reprezentantul ei. se rezolva orice excepţii sau cereri. 375-376 C.1 si art. participarea procurorului la judecarea apelului este obligatorie. primind dosarul fixează termen pentru judecarea apelului. c) prezenta procurorului. Când cererea de apel nu este semnată sau atestată. se verifică dacă apelul a fost declarat în termen şi dacă este admisibil în raport de hotărârea atacată şi de persoana care l-a declarat.493 C. etc.). interpreţi. - Prezenţa inculpatului este obligatorie la judecarea apelului (care nu poate avea loc în lipsa acestuia) atunci când inculpatul se află în stare de deţinere. La fel este obligatorie şi prezenta inculpatului minor. citarea părţilor. Potrivit legii. De asemenea. 484 alin. oricare ar fi obiectul cauzei. administrându-se probe noi.p. preşedintele instanţei de apel. care impiedică desfăşurarea in continuare a judecăţii.p.

fie la un termen nou de judecată fixat în acest scop prin amânarea cauzei. la termenul fixat. Instanţa de apel se pronunţă asupra admiterii sau respingerii lor. în vederea soluţionării apelului. preşedintele completului de judecată dă cuvântul apelantului. din oficiu. După administrarea probelor noi. iar instanta de apel nu considera. instanţa de apel administrează orice probe noi pe care le consideră necesare (deci nu numai înscrisuri). cercetarea judecatoreasca trebuie considerata terminata. precum si in situatia in care instanta de apel respinge propunerile de probe noi. daca nu mai exista alte probe de administrat (din oficiu sau la cerere). când urmează a fi îndeplinită procedura de citare a martorilor.p. în aceeaşi şedinţă de judecată. precum şi a înscrisurilor noi. In ipoteza in care procurorul sau partile nu propun probe noi. nu se mai efectueaza cercetarea judecatoreasca trecandu-se direct la dezbaterile judiciare. apoi intimatului şi la urmă procurorului (dacă printre apelurile declarate se află şi apelul procurorului.). concludenţei. mai întâi dă cuvântul acestuia) în legătura cu eventualitatea propunerii de probe noi.337 alin. Prin probe noi se înteleg acele probe care nu au fost înca administrate în cauză (la urmarirea penală şi la prima instanţă). se vor arăta identitatea şi adresa acestora. Aceasta înseamnă că. După efectuarea propunerilor de probe noi se dă cuvântul procurorului şi părtilor pentru a-şi exprima părerea asupra admisibilităţii. ca mai sunt necesare noi probe. c) dezbaterile judiciare 26 . Cercetarea judecătorească îin apel constă în următoarele: In cazul în care procurorul sau părţile invocă necesitatea administrării de probe noi. a fi efectuată expertiza etc. cu indicarea locului unde se află acestea. în mod obligatoriu. In ipoteza în care instanţa de apel încuviinţează efectuarea de probe noi. In ceea ce priveşte martorii şi experţii.La apel. Propunerile de probe noi trebuie să cuprindă. probele (faptele şi împrejurările noi ce urmează a fi dovedite) şi mijloacele de probă care pot fi administrate. Ea este prezentă în situatia în care. acestea pot fi administrate fie de instanţă.2 C. spre deosebire de judecata în primă instanţă. cercetarea judecătorească poate lipsi atunci când instanţa judecă apelul doar pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei. pertinenţei şi utilităţii lor.p. apelantul trebuie să arate aceste probe şi mijloacele de probă cu ajutorul cărora pot fi administrate (art.

primul cuvant il are acesta (art. partial devolutiva. celui de-al treilea grad de jurisdictie. 345 si urmatoarele C.p. 27 . procedand potrivit art. dupa care fiecare parte va avea cuvantul in apelul ce-l priveste.377 alin. ordinea in cuvantul apelantilor este determinata de ordinea dezbaterilor de la prima instanta. erorile de drept comise de instantele de fond in hotararile date. Procurorul si partile au dreptul la replica cu privire la chestiuni noi ivite cu ocazia dezbaterilor.1 C. in principiu. privind judecata in fond. precum si in combaterea lor atunci cand se apreciaza ca apelul este nefondat. preponderent de anulare. RECURSUL Recursul este o cale de atac ordinara. El corespunde.p. prin care se critica hotararea atacata.Dezbaterile judiciare constau in sustinerea motivelor de apel.). dispunerea rejudecarii cauzei de catre instanta a carei hotarare a fost desfiintata. dispunerea rejudecarii cauzei de catre instanta competenta restituirea cauzei procurorului. In ipoteza in care sunt mai multi apelanti printre care si procurorul.p. Solutiile care pot fi pronuntate de instanta de apel a) Respingerea apelului • • • daca apelul este tardiv daca apelul este inadmisibil daca apelul este nefondat b) Admiterea apelului Hotararea atacata se desfiinteaza in tot sau in parte. Apoi instanta de apel are urmatoarele posibilitati: • • • • pronuntarea unei noi hotarari. Inculpatul are cel din urma cuvantul. in principal. Ordinea in care se da cuvantul este urmatoarea: apelantul intimatul procurorul. destinata a repara. In situatia in care intre apelurile declarate se afla si apelul procurorului.p.

: incheierile referitoare la masurile preventive – 24 de ore 28 .303 alin.2 C. codul de procedura penala aratand care sunt situatiile in care incheierea se ataca separat cu recurs. care se aplica in mod corespunzator. Termenul In conformitate cu prevederile art.incheierile date in materia arestarii preventive. 3852 C. termenul de recurs este de 10 zile. martorul. pot face recurs persoanele aratate la art. precum si situatiile in care incheierile care pot fi atacate cu recurs separat. in cazurile in care actiunea penala se pune in miscare la plangerea partea civila. interpretul si aparatorul cu privire la cheltuielie judiciare cuvenite orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printrprealabila. spre ex. 3853 alin. 3853 alin. care nu sunt supuse. expertului sau aparatorului art. impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta.p. acesora. daca legea nu dispune altfel. iar pentru inculpat.p. in cazurile prevazute de lege.p. partea responsabila civilmente. regula este aceea potrivit careia incheierile pot fi atacate cu recurs numai odata cu sentinta sau decizia recurata. un act al instantei. in latura penala si in latura civila. 362 C. acesta solutionandu-se imediat (ex. In ceea ce priveste atacarea cu recurs a incheierilor.p. titularii dreptului de recurs sunt: • • procurorul. pentru celelate persoane recursul poate fi declarat si de catre reprezentantul legal si aparator. • • • • • partea vatamata.p.).Recursul are loc impotriva hotararilor judecatoresti pronuntate de instanta de apel si in mod exceptional. incheierile prin care a fost suspendata judecata in prima instanta -art. care urmeaza a fi judecat numai dupa pronuntarea sentintei sau deciziei (este vorba de incheierile prin care s-a dispus asupra cheltuielilor judiciare ce li se cuvin martorului.). exista exceptii. precum si in ceea ce priveste temeiurile de achitare sau incetare a procesului penal.p. potrivit legii apelului.p. inculpatul.p. expres prevazute in lege. in latura penala si in latura civila. interpretului. expertul. Persoanele care pot face recurs Potrivit art.p. Exista si siuatii de exceptie in care codul de procedura penala prevede ca recursul se exercita in alt termen. si de sotul acestuia... De la aceasta regula. Astfel. In afara de procuror..3 C.p.1 C.

477 C.p. 364 si 365 C. efectul extensiv. in materie de liberare conditionata –3 zile(art.p.p..p.p. Cererea de recurs se va depune. Efecte Recursul este guvernat de urmatoarele efecte: efectul suspensiv de executare.- in procedura infractiunilor flagrante-3 zile (art. 38511 – 38514 C.). 303 alin.) In situatiile in care codul de procedura penala prevede pentru o hotarare celea de atac a recursului.p. acesta va fi termenul genaral de recurs de 10 zile(ex. Termenul de recurs se socoteste pe zile libere si curge potrivit dispozitiilor legale privind curgerea termenului de apel (de la pronuntare ori de la comunicarea copiei de pe dispozitiv.333 Cpp ).p. efectul devolutiv. 385 alin.). 450 C. sentinta pronuntata in caz de restituire in vederea completarii urmaririi penale-art. prezinta urmatoarea structura: 29 . efectul neagravarii situatiei in propriul recurs. fie la instanta de apel dupa caz. Procedura de judecata Judecarea recursului se face atat dupa normele generale de judecata cat si dupa normele speciale cuprinse in art. 377 C.p.p. in caz de suspendare a judecatii in vederea solutionarii unei exceptii de neconstitutionalitate. care se aplica in mod corespunzator (art. Incheierea prin care s-a dispus suspendarea judecatii pe motiv ca inculpatul sufera de o boala grava care il impiedica sa participe la judecata-art.366 si art.p. privind declararea apelului se aplica in mod corespunzator. cele prevazute de art.p.3 Cpp.p. Institutiile repunerii in termen si a recursului peste termen sunt reglementate dupa regulile instituite de art. in functie de gradul instantei (de fond) care a pronunat hotararea.303 alin.p.). final C.2 C. dupa caz). Declararea recursului In ceea ce priveste forma in care se declara recursul. Structura judecatii Judecata in recurs. fie la prima instanta. fara a arata termenul.5 zile(art.p. privind repunerea in termen si apelul peste termen.

.2 C. 38511 alin. Prin inscrisuri noi se inteleg actele si documentele scrise care constituie mijloace de proba in procesul penal. inainte de inceperea dezbaterilor si trebuie sa cuprinda: o expunere completa a obiectului procesului. presedintele instantei fixeaza termen pentru judecata. sedinta de judecata. si anume: recurent (partea care a declarat recursul).p. deliberarea si luarea hotararii. Raportul se citeste in sedinta publica. existenta unui raport. Sedinta de judecata In ceea ce priveste structura sedintei de judecata in recurs remarcam doua particularitati care o deosebesc atat de sedinta de judecata la prima instanta cat si de sedinta de judecata in apel: lipsa cercetarii judecatoresti.1 C. fie separat. In recurs este permisa doar prezentarea de inscrisuri noi.). in raport de denumirea procesuala pe care o au in aceasta cale de atac. observatii asupra admisibiliatatii recursului. expunerea motivelor de recurs. in masura in care sunt necesare solutionarii recursului. Participarea procurorului la judecarea recursului este obligatorie in toate cazurile (art. presedintele instantei de judecata poate delega pe unul din judecatori sa faca un raport scris asupra recursului. intimat (partea la care se refera recursul decalarat). ultim C.p. adica sa nu fi fost cunoscute de catre instanta de fond. La Inalta Curte de Casatie si Justitie raportul poate fi intocmit de un judecator sau de un magistrat asistent. Prezenta inculpatului aflat in stare de detinere la judecarea recursului este obligatorie (art.).p. Tot ca o masura pregatitoare. sa aiba deplina aplicabilitate si in recurs. judecarea recursului se face cu citarea partilor.p. 30 .- masuri pregatitoare. 38511 alin. Inscrisurile trebuie sa fie noi. Pentru aceasta se aplica toate dispozitiile valabile si la citarea in prima instanta si la instanta de apel. care pot avea loc fie o data cu cererea de recurs. primind dosarul.p. Masuri pregatitoare Dupa investirea instantei de recurs prin declararea recursului si primirea dosarului cauzei. solutiile pronuntate de instanta. descrierea faptelor retinute de ultima instanta. Aceasta dispozitie face ca principiul potrivit caruia arestatul nu poate fi judecat niciodata in lipsa sa.38511 alin.p. semnalarea din oficiu a cazurilor de casare. Partile dobandesc in recurs o denumire proprie. Potrivit art.

instanta de recurs poate adopta una din urmatoarele solutii: • • • • • • mentine hotararea primei instante. Casarea poate fi totala sau partiala. b) Admiterea recursului Admitand recursul. restituirea cauzei la procuror. iar in caz de imposibilitate se numeste un nou raportor. Solutiile pronuntate in recurs a) Respingerea recursului • • • daca recursul este tardiv. instanta caseaza hotararea atacata. Dupa casare.Magistratul raportor face in mod obligatoriu parte din compunerea instantei de judecata. 31 . daca recursul este inadmisibil. dispune rejudecarea de catre instanta de recurs. cu cel putin 48 de ore inaintea sedintei de judecata. dispune rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost atacata. daca recursul este nefondat. dispune rejudecarea cauzei de catre instanta competenta. achita pe inculpat sau dispune incetarea procesului penal.