You are on page 1of 10

Speciile de plante invazive sunt fie straine, fie native (autohtone).

Potentialul acestora de a ocupa nisa ecologica a altor specii este determinat de conditiile stationale favorabile. Acestea se manifesta prin afectarea unuia sau mai multor factori naturali (abiotici si biotici), schimbare determinata si de modificarea presiunii unora dintre factorii antropici. Impactul ecologic si economic al speciilor invazive se simte de la nivel local la scara globala. Oamenii de stiinta, proprietarii de teren, dar si publicul larg devine tot mai constient de acest fenomen. Invazia ecologica este considerata a doua amenintare grava pentru habitatele naturale sau seminaturale, dupa fragmentarea si pierderea acestora. Proiectul are ca scop inventarierea speciilor vegetale invazive din ariile protejate din vestul Romaniei. Un alt aspect urmarit este elaborarea de mijloace expeditive de evaluare a dinamicii si impactului celor mai frecvente specii asupra covorului vegetal. Cercetarile vor urmari aspecte privind modificarea biodiversitatii, dinamica fitocenozelor afectate de aceste specii, distributia spatiala a speciilor invazive pentru mai multe tipuri de comunitati vegetale. Pentru a spori valoarea teoretica si practica a rezultatelor se vor face interpretari statistice, previziune, simulare a dinamicii si impactului asupra covorului vegetal. Acestea sunt necesare pentru stabilirea masurilor corecte de gestionare a suprafetelor afectate de prezenta speciilor invazive. O astfel de diagnoza poate fi utila pentru stabilirea unor masuri de prevenire a expansiunii acestor specii in comunitatile vegetale. Metodele de evaluare de acest tip ar putea fi utilizate in cazul suprafetelor situate in interiorul unor arii protejate, in zone tampon şi in imediata apropiere a acestora, mai ales cand există pericolul ca una sau mai multe specii invazive sa afecteze habitatul unor specii rare.
Prezentarea proiectului: Importanta studierii speciilor invazive este data de faptul ca problematica acestora este foarte putin studiata in Romania. Studiile de acest tip sunt deosebit de complexe datorita caracterului lor interdisciplinar, astfel fiind necesare cunostinte de ecologie, botanica, fitocenologie, etc. Studiile asupra speciilor invazive fac in prezent obiectul unor noi directii de cercetare care au dus la aparitia unei noi ramuri a ecologiei, si anume ecologia invaziei, in concordanta cu problematica actuala a ecosistemelor, care sufera modificari profunde datorita activitatii directe sau indirecte a omului asupra lor. Chiar daca in multe cazuri schimbarile sunt aproape imperceptibile trebuie sesizat fiecare amanunt deoarece in timp implicatiile sunt de cele mai multe ori dezastruoase, iar rezultatele ireversibile. Pe plan international studiile de acest tip au devenit obisnuite deoarece s-au demonstrat stiintific o serie de aspecte legate de aceste specii, dar cu toate acestea sunt inca insuficiente deoarece impactul speciilor invazive este un fenomen global. Speciile de plante invazive sunt fie straine, fie native (autohtone). Potentialul acestora de a ocupa nisa ecologica a altor specii este determinat de conditiile stationale favorabile. Acestea se manifesta prin afectarea unuia sau mai multor factori naturali (abiotici si biotici), schimbare determinata si de modificarea presiunii unora dintre factorii antropici care pot influenta compozitia floristica unei fitocenoze. Ecosistemele perturbate au un potential de invazibilitate ridicat. Rolul dezechilibrelor din ecosisteme asupra proliferarii speciilor de plante invazive este esential. Dintre factorii naturali care determina dezechilibrul ecosistemelor si care determina cresterea incidentei invaziei, cei mai importanti sunt: eruptiile vulcanice, incendiile, suprapasunatul si

Toate elementele de perturbare care afecteaza ecosistemele determina aparitia de conditii prielnice pentru dezvoltarea si proliferarea speciilor invazive. ar trebui sa ajute la cresterea eficientei controlului acestui fenomen. Invazia ecologica estee considerata a doua amenintare serioasa pentru habitatele naturale. Dinamica distributiei spatiale a speciilor invazive va fi observata cu ajutorul metodei careurilor prin cartografierea proiectiei partii aeriene a acestora pe o suprafata de 1 m2 pentru speciile ierboase cu talie mica. In primul rand proiectul are in vedere inventarierea speciilor care corespund criteriilor speciilor invazive din partea de vest a tarii. Prezenta mai multor specii invazive in aceeasi comunitate vegetala este determinata. conform acestei teorii comunitatea vegetala devine mult mai invazibila cand are loc invazia unei specii. Ecologia invaziei este un domeniu tanar si multe din previziunile a priori au fost facute prea recent pentru ca noi sa ne putem da seama de acuratetea lor. dar in acelasi timp este dificil de demonstrat. impactul acestora asupra biodiversitatii respectiv se vor realiza prin simulare modele ale acestor aspecte cu ajutorul unor programe statistice si cu ajutorul programului de modelare Scilab. dar se are in vedere continuarea acestuia. astfel observatiile se vor realiza la scara locala urmarindu-se arii infestate restranse. Deoarece se considera ca o specie invadatoare odata instalata poate facilita invazia altei specii. 100 m2 pentru specii arbustive sau ierboase cu talie mare. De asemenea. au avut loc intr-un interval foarte scurt. Aflarea elementelor dominante care determina succesul invaziei la orice scara. Modificarile profunde ale vegetatiei in vestul tarii. Prognozarea este relativ usor de realizat. si eforturile privind combatea acestora. Pe baza datelor obtinute se va calcula indicele de acoperire (%) cu ajutorul caruia se va determina in timp viteza de dispersie a speciilor studiate. studiul desfasurandu-se pe o perioada de trei ani. unele dintre acestea dovedindu-se invazive. Impactul ecologic si economic al speciilor invazive se simte de la nivel local la scara globala. conform literaturii de specialitate. Aceasta ne determina sa realizam in cadrul proiectului si o serie de analize referitoare la calitatea biotopului (sol. astfel. daca procesele si factorii care intervin nu sunt suficient cunoscuti. viteza de dispersie in cadrul acelor comunitati de plante. dupa fragmentarea si pierderea acestora. respectiv 500 m2 pentru speciile de arbori. Invazia plantelor este dificil de inteles si de controlat. Asupra acestora se vor face studii amanuntite privind distributia spatiala. ajungand sa domine in covorul vegetal. cercetarile vor mai cuprinde relevee de vegetatie si proiectii orizontale si transversale. . si nu numai. si publicul in general devine tot mai constient asupra impactului acestui fenomen. multe dintre studiile de acum patru-cinci decenii nemaifiind actuale deoarece comunitatile vegetale descrise nu mai sunt la fel. Unitatile scarii temporale sunt reprezentate de ani.subpasunatul. de faptul ca biotopul este favorabil pentru mai multe specii. iar o serie de specii din acestea au disparut locul acestora fiind luat de altele. Scara de abordare a acestor studii este in concordanta cu conceptul lui PAUCHARD (2002). respectiv extinderea peticelor mici ocupate cu specii de plante cu caracter invaziv. altitudine). astfel crescand posibilitatea sporirii numarului de specii care invadeaza ecosistemul respectiv. Oamenii de stiinta. clima. Dintre acestea se vor alege cele care prezinta populatii numeroase in perimetrul unor arii protejate si care datorita acestui fapt pun in pericol biodiversitatea covorului vegetal prin faptul ca inlocuiesc masiv speciile native.

Inventarierea speciilor invazive va putea fi facilitata de faptul ca astfel de cercetari au traditie in Cehia. usor de folosit.Cu ajutorul modelelor si simularilor privind dinamica fiecarei specii studiate in cadrul acestor cercetari. s-ar putea face o diagnosticare expeditiva a covorului vegetal in ceea ce priveste evolutia populatiilor de specii de plante invazive pe termen scurt. Metodele de evaluare de acest tip ar putea fi utilizate si in cazul suprafetelor de pajiste situate in interiorul unor arii protejate. O astfel de diagnoza poate fi utila pentru stabilirea unor masuri de prevenire a expansiunii acestor specii in comunitatile vegetale ierboase. precipitatiile. acestea fiind absolut necesare in cadrul lucrarilor de restaurare ecologica. temperatura solului). Expeditivitatea este importanta si datorita faptului ca de multe ori aceste lucrari pot sa aiba loc pe suprafete foarte mari de teren si intr-un timp scurt. Mijloacele de evaluare care se vor obtine se vor pune la dispozitia celor implicati in administrarea ariilor protejate. Este important ca mijloacele de evaluare ce se vor obtine sa fie expeditive. realizarea de observatii privind evolutia in timp a gradului de acoperire cu specii invazive a suprafetelor analizate. agentiilor de mediu dar si a autoritatilor locale pentru a putea utiliza informatiile obtinute cu ajutorul acestora in fundamentarea si aplicarea de proiecte de restaurare ecologica. valoarea pastorala) ale vegetatiei praticole analizate. specie endemica in Parcul Natural Portile de Fier. Obiectivele proiectului: Scopul acestei lucrari este sa aduca informatii utile despre fenomenul invaziei speciilor in vestul Romaniei. fiind deja cunoscut ca acesta are implicatie globala. iar studiul speciilor invazive este un domeniu prioritar de cercetare atat pe plan national cat si international. Pentru realizarea cercetarilor au fost stabilite urmatoarele obiective:       inventarierea speciilor cu caracter invaziv din vestul tarii. fosfor. undulatifolia (laleaua Cazanelor). datorata speciei invazive Ailanthus altissima originara din China. mai ales cand exista pericolul ca una sau mai multe specii invazive sa afecteze habitatul unor specii rare. umiditatea relativa a aerului. Germania si astfel avem la dispozitie un bogat material bibliografic in acest sens. Astfel. Un exemplu in acest sens este reducerea habitatului specieiTulipa hungarica ssp. astfel incat ele sa poata fi puse in aplicare si de un personal care nu are inalta calificare in acest domeniu. stabilirea speciilor invazive care sa faca obiectul cercetarilor privind dinamica si influenta asupra vegetatiei din ariile protejate afectate de acestea. elaborarea unei metode expeditive de diagnosticare a starii de invadare a fitocenozelor . Slovacia. in zone tampon si in imediata apropiere a acestora. prelevarea de date privind o serie de factori abiotici climatici (temperatura aerului. potasiu) si orografici (altitudinea) si analiza influentei exercitate de acestia asupra speciilor invazive studiate. determinarile bazate pe simulare pot sa ajute la luarea masurilor adecvate in timp util. edafici (pH. azot. dominanta) si economice (distributia pe grupe tehnologice a speciilor. determinarea influentei speciilor invazive aspra unor aspecte ecologice (biodiversitate.

Centralizarea datelor referitoare la gradul de acoperire al suprafetei cu Realizarea de observatii privind specii invazive evolutia in timp a gradului de 2. Colectarea de date climatice de la Prelevarea de date privind o statiile meteorologice cele mai serie de factori abiotici climatici apropiate de suprafata studiata (temperatura aerului. Asocierea valorilor inregistrate de factorii ecologici cu aspectele analizate exercitate de acestia asupra la speciile invazive si comunitatile speciilor invazive studiate. Efectuarea de proiectii ale speciilor considerate invazive Total Total Total Total Total . Deplasari in teren Inventarierea speciilor cu 1. Corelarea datelor de dinamica a speciilor urmarite cu indicatori ai covorului vegetal 1.3.1.care sa ajute la stabilirea unor masuri adecvate de interventie si restaurare ecologica. Compararea datelor referitoare la acoperire cu specii invazive a speciile invazive cu cele obtinute in suprafetelor analizate anul anterior 2.2. Deplasari in teren Inventarierea speciilor cu 1. situate suprafetele de studiu fosfor.1.1.3.2.3.1. Prelevarea de probe de sol si precipitatiile.2. Efectuarea de relevee botanice caracter invaziv din vestul tarii 1. umiditatea analiza acestora in laborator si relativa a aerului.3. Studierea releveelor botanice pentru a alege specii si suprafete de proba Stabilirea speciilor invazive care sa faca obiectul cercetarilor 2. Planul de lucru.2. Compararea aspectelor statistice cu cele obtinute in anul anterior de studiu 3.3 Efectuarea de proiectii ale speciilor considerate invazive 2. potasiu) si orografici (altitudinea) si analiza influentei 3.3.2 Efectuarea de relevee botanice caracter invaziv din vestul tarii 1. Stabilirea speciilor invazive ce privind dinamica si influenta urmeaza a fi analizate din punct de asupra vegetatiei din ariile vedere al dinamicii protejate afectate de acestea 2.1.2. temperatura inregistrarea altitudinii la care sunt solului). edafici (pH. Obiective si activitati An Obiective Activitati asociate Grad de realizare Total 1 2007 2 1 2 2008 3 2009 1 1. Efectuarea de relevee botanice caracter invaziv din vestul tarii 1. 3.1. Deplasari in teren Inventarierea speciilor cu 1. vegetale afectate de acestea 1. azot. Efectuarea de proiectii ale speciilor considerate invasive 2.

Stabilirea celei mai eficiente ecologica metode de diagnosticare a starii de invadare a fitocenoyelor si intocmirea raportului final de activitate Total Total Total Total .3. anul anterior 1. Centralizarea datelor referitoare la Determinarea influentei dinamica speciilor invasive colectate in speciilor invazive aspra unor anii experimentali aspecte ecologice 2. Compararea aspectelor statistice cu cele obtinute in anul anterior de studiu 3.2. edafici (pH. Efectuarea de proiectii ale speciilor considerate invazive 2. umiditatea analiza acestora in laborator relativa a aerului. Realizarea de modele si simulari ale interactiunii dintre speciile invazive si factorii de mediu analizati Elaborarea unei metode expeditive de diagnosticare a 3. Determinarea indicilor de (biodiversitate. Compararea datelor referitoare la acoperire cu specii invazive a speciile invazive cu cele obtinute in suprafetelor analizate anul anterior 2.1. potasiu) si orografici (altitudinea) si analiza influentei la speciile invazive si comunitatile vegetale afectate de acestea si exercitate de acestia asupra compararea cu rezultatele obtinute in speciilor invazive studiate. Prelevarea de probe de sol si precipitatiile. Deplasari in teren Inventarierea speciilor cu 1. Centralizarea datelor referitoare la gradul de acoperire al suprafetei cu Realizarea de observatii privind specii invazive evolutia in timp a gradului de 2.2.3. dominanta) si biodiversitate si anumiti indici economice (distributia pe grupe economico-furajeri ai vegetatiei tehnologice a speciilor. azot.1. Colectarea de date climatice de la Prelevarea de date privind o statiile meteorologice cele mai serie de factori abiotici climatici apropiate de suprafata studiata (temperatura aerului.1.2. Realizarea de calcule si interpretari praticole analizate statistice ale rezultatelor obtinute 3. Asocierea valorilor inregistrate de solului). 3. temperatura 3.3.1.2.1. Aplicarea modelelor si simularilor starii de invadare a la speciile studiate pentru a compara fitocenozelor care sa ajute la cele mai bune variante obtinute cu date stabilirea unor masuri adecvate concrete inregistrate de interventie si restaurare 3. factorii ecologici cu aspectele analizate fosfor.2 3 1 2 2010 3 2.3.3. valoarea praticole analizate pastorala) ale vegetatiei 2. Efectuarea de relevee botanice caracter invaziv din vestul tarii 1.2.

Beba Diosig. Jebel. Salonta. Variaş. Ticvaniu Mare. Chişoda. Măureni. Veche.* . Şimand. Gelu.Sinteza 2007 . Nădlac Oraviţa. Tarcea. Nădab. Comorâşte. Banloc. Sânnicoalau Roşiori. Caransebeş. Remetea Mare.* Timiş Arad Caraş-Severin Bihor Timişoara. Cherechiu. Lovrin. Leş. Zerind. Ciumeghiu. Cărpiniş. Zădăreni. Voiteg. Zimandu Nou. Avram Giroc. Buziaş. Inand. Dumbrava. Bocşa. Bocşa Dipsacus fullonumL. Grădinari. Lupac Oradea. Curtuişeşti Diniaş. Greoni. Sânmartin. Călacea. Deta. Cefa. Român.Rezultatele proiectului: . Berzovia. Valea Sânmihaiu lui Mihai. Reşiţa.Sinteza 2010 Răspândirea celor mai frecvente specii invazive studiate din vestul României Judeţul Specia Ambrosia artemisiifolia L. Denta Moşnia. Tămăşeu. Şag. Răcăşdia. Orţişoara. Daicoviciu. Săcuieni. Arad. Periam. Ghiroda. Felnac. Gepiu. Cenei. Sintea Mare. Vinga. Beregsău Mare. Jimbolia. Sinersig. Nojorid. Comorâşte. Iancu. Săcălaz. Traian Vuia. Şagu.Sinteza 2008 . Grădinari. Vladimirescu. Şicula. Săcălaz. Biharia. Cenad. Pecica. Peciu Nou. Mare. Topolovăţu Mare Coştei. Sânandrei. Ticvaniu Mare. Oraviţa.Sinteza 2009 . Constantin Chişineu-Criş. Chevereşu Mare. Berzovia. Şimian. Curtici.

Câlnic. Poiana Mărului. Bocşa. Poieni. Săvârşin. ChişineuBerzasca. Pojejena. German. Vaşcău. Batăr. Belobreşca. Lupac. Moneasa. Fârliug Semlac. Săvârşin. Văliug. Lupac. Vărădia de Mureş. Grădinari. Petroşniţa. Brebu Nou. Sâmbăteni. Curtea. Mândruloc. Sâmpetru Fârliug. Conop. Traian Vuia. Păltiniş. Felnac. Moldova Bata. Şag. Fârdea Pteridium aquilinum(L. Moşniţa Nouă. Pietroasa. Comorâşte. Reşiţa. Arad. Reşiţa. Borod. Igriş. Nucet. Bucoşniţa. Socol. Nădrag. Cenad. Baziaş. Poieni. Curtea. Auşeu. Vărădia. Dumbrava. Ezeriş. Peciu Nou. Ştei. Armeniş. Caransebeş. Păltiniş. Săcădat Nou. Berini. Nădrag. Borlova. Cărpinet Sarothamnus scoparius (L. Făget. Vălişoara. Oşorhei. Slatina Timiş. Târnova. Liebling. Călugăreni. Gherman. Păuliş. Moraviţa Amorpha fruticosaL. Parţa. Fântânele. Vârfurile. Albina. Timişoara. Criş. Soceni. Gladna Montană. Topa de Criş. Radna. Stamora German. Hăuzeşti. Comloşu Mare. Vărădia de Veche. Cuptoare. Caraşova. Sălciva. Căpruţa. Şinteu. Cozla Suplacu de Barcău. Gladna Montană. Bodrogu Greoni. Naidăş. Bârzava. Voiteg.* . Lipova. Zărand. Avram Iancu. Ciudanoviţa. Traian Vuia. Tormac.) Wimmer* Fârdea.) Kuhn * Fârdea. Coronini. Turnu Ruieni. Marginea. Brebu. Pecica. Biniş. Făget. Reşiţa. Moldova Nouă. Pietroasa.Jamu Mare. Aleşd. Şicula. Rieni. Tămaşda. Bocşa. Tinca. Caransebeş. Giarmata. Ocna de Fier. Nădlac. Dumbrava. Odvoş. Mureş. Sacoşu Turcesc. Marginea. Niţchidorf. Băile Felix. Hăuzeşti.

Sâmpetru German. cantitatea de biomasă a speciilor invazive şi a celor aflate în competiţie cu speciile protejate. Recoltarea plantelor acvatice în exces nu a mai fost folosită până acum în România. Călugăreni. În cadrul celei de-a treia faze se vor realiza campanii de teren la care vor participa şi alţi administratori de SPA-uri din cadrul reţelei Natura 2000. Practic reprezintă singura măsură certificată care asigură o reducere a efectivului speciilor care concurează cu speciile protejate. pentru a promova utilizarea acestui tip de echipament şi în cadrul altor arii protejate. germinare. etc). Sâmpetru German. a draga sau a drena zonele umede. este redusă sub valoarea critică. Semlac. Pecica. Felnac. pentru a nu pune în pericol specii şi habitate de interes comunitar. Proiectul îşi propune să dovedească eficienţa metodei în contextul socio-economic şi ecologic al zonelor umede din lungul Dunării şi nu numai. Ailanthus altissima(Mill. Implementarea acţiunii asigură habitate favorabile pentru iernare şi hrănire pentru mai mult de 500 de cormorani mici şi habitate pentru alte 12 specii protejate (ex. habitatele protejate ce compun zonele umede sunt menţinute pentru o lungă perioadă de timp. astfel încât să nu pună în pericol speciile protejate. Dubova – Platoul Ciucarul Mare (Mehedinţi) Semlac. De asemenea. .) Swingle. Pecica. Călugăreni. fără a introduce în mediu compuşi chimici (ierbicide). Astfel se vor stabili limitele de siguranţă pentru operare. Bodrogu Nou (Arad). Felnac. Prunus serotinaEhrh. Prin recoltarea plantelor acvatice în exces. Bodrogu Nou. * Speciile cu frecvenţă foarte ridicată în siturile analizate Management specii invazive Raționament Recoltarea plantelor acvatice în exces este o metodă eficientă de eliminare a speciilor invazive şi este folosită în mod extensiv în alte ţări. iar rata de colmatare scade. Activitatea include realizarea de investigaţii asupra efectelor utilajului de recoltat asupra habitatelor speciilor protejate de amfibieni şi reptile şi a speciilor de plante. Replicarea metodei în cadrul altor arii protejate va fi realizată prin diseminarea planului de acţiune către toţi administratorii de SPA-uri conţinând zone umede şi către administratorii de bazine hidrografice şi prin organizarea a două ieşiri în teren având ca şi scop recoltarea de plante acvatice în exces. Zerind. Aythya nyroca). fiind eliminate ameninţările induse de eutrofizare şi specii acvatice invazive. Sesiunile de recoltare se vor desfăşura în afara perioadelor de critice ale speciilor protejate (cuibărit. cantitatea de materie organică se reduce.Incu. A doua etapă a acţiunii va consta în derularea de sesiuni de recoltare a plantelor acvatice în exces în scopul reducerii biomasei acvatice pe o suprafaţă de peste 60 hectare. În acest fel. În primă fază va fi evaluat modul de operare al utilajului ce recolează plante acvatice în exces.

Cozla). Vor fi realizate 4 sesiuni pentru reducerea cantităţii de biomasă. structura fundului apei). În cadrul proiectul se va dezvolta şi un sistem de detectare rapidă a invaziilor acvatice. echipament de siguranţă) va fi achiziţionat ca şi întreg şi este produs doar la cerere.Echipamentul necesar recoltării de plante acvatice în exces (utilaj de recoltare funcţional pe apă. Batimetria fundului va fi realizată prin măsurători cu GPSul şi sonarul. în special prin eliminarea speciilor acvatice invazive. maşină de teren. Vor fi realizate două sesiuni de recoltare în cooperare cu administratori de SPA-uri din lungul cursului Dunării ce se confruntă cu probleme similare. Moldova Nouă. Liuborajdea.  Training-ul administratorilor ariei protejate. remorcă. Campaniile de teren în vederea recoltării plantelor acvatice în exces derulate împreună cu alţi administratori de SPA-uri din cadrul reţelei Natura 2000. Scopul principal este de a elimina speciile acvatice invazive în exces. fără a pune în pericol speciile sau habitatele protejate. administratorii de SPAuri vor fi pregătiţi prin intermediul experienţelor practice demonstrându-li-se eficienţa metodei aplicate pentru a le facilita transferul ei în zonele în care îşi desfăşoară activitatea.   Sistemul de avertizare rapidă a invaziilor speciilor acvatice (IAS – Invasive aquatic species) va cuprinde:  evaluarea IAS – specii. Sesiunile de recoltare a plantelor acvatice în exces în arealele Calinovăţ. GPS submetric. zona umedă Divici Pojejena. Cartarea va fi realizata în situ în ROSPA0026 (în special în Balta Nera Dunăre. Insula Calinovăţ. căi de invazie. Pojejena. managerilor de fonduri de pescuit şi vânătoare. Divici. fenologie. transportor. pescarilor profesionişti in vederea detectării speciilor invazive. Şuşca. adâncimi. magnitudinea invaziei. Moldova Nouă. Liborajdea. GPS şi unitate sonar.   Toolkit pentru identificarea speciilor invazive Pagina web pentru raportarea speciilor . care să respecte recomandările SEBI 2010 (Streamlining European 2010 Biodiversity Indicators) şi Towards EU strategy on IAS strategy. fiind proiectat pentru a îndeplini nevoile ariei protejate. Cartarea va fi realizată folosind metode cartografice de înaltă performanţă. Plan de acțiune  Cartarea batimetrică a zonelor umede şi stabilirea caracteristicilor hidrologice în scopul determinării zonei de siguranţă pentru recoltarea plantelor acvatice în exces (limite. În timpul fiecărei campanii de teren.