You are on page 1of 58

Grila 5 Preluat dupa Anatomie – FMVB 1.

Topografia canalului parotidian în raport cu artera şi vena facială în treimea superioară a marginii rostrale a m. maseter la ecvine este: a) c.a.v., b) a.v.c., c) a.c.v., d) v.a.c., e) a.v.c. 2. La faţa profundă a m. maseter, imediat ventral de creasta maxilo-.facială, se evidenţiază: a) a. şi v. profundă a feţei, b) v. reflexă, c) a. facială, d) v. facială, e) n. Maseterin. 3. La marginea laterală a aripii atlasului poate fi abordat (ă): a) n. auricular mare, b) v. transversă a feţei, c) n. auricular posterior, d) n. auricular intern, e) a. occipito-musculară.

(preluat dupa Horseland) 4. Nervul jgheabului este plasat subcutan pe: a) latura caudală a trigonului Viborg, b) nici un răspuns corect, c) tendonul m. sternomandibular, d) latura superioară a trigonului Viborg, e) latura mijlocie a trigonului Viborg 5. Tendonul cărui muşchi străbate teaca tarsianămedială: a) m. flexor superficial, b) m. flexor lung al degetelor, c) m. flexor lung al degetului mare, d) m. tibial caudal, e) m. extensor digital lung. 6. Fundul de sac distal al marii teci sesamoidiene este situat: a) între bridele marelui burelet glenoidal, b) între metacarp şi tendonul m. interosos median, c) distal de lama transversă a m. flexor profund, d) sub ligamentul ungulo-sesamoidian impar, e) proximal de lama transversă a m. flexor digital profund. 7. Care din următoarele artere traverseayă compartimentul median al micii teci postcarpiene: a) a. carpiană laterală, b) a. digitală palmară comună II, c) a. palmară, d) a. radială, e) a. Mediană. 8. Proximal de pisiform, între cele două bride ale m. extensor carpo-ulnar, se poate bloca: a) n. radial, b) n. digital posterior, c) n. palmar lateral, d) n. cutanat lateral al antebraţului, e) n. dorsal al mâinii. 9. Care din următoarele artere însoţeşte n. cutanat sural plantar: a) a. plantară laterală, b) nici un răspuns corect, c) a. safenă medială, d) a. poplitee, e) a. tibială caudală. 10. Care din următorii muşchi formează profilul anterior al zeugopodiului toracal la ecvine: a) m. extesor carporadial, b) m. tensor al fasciei antebrahiale, c) m. tibial cranial, d) m. fibular lung, e) m. fibular III. 11. Nervul palmar lateral la ecvine: a) este senzitiv, b) trece prin marea teacă postacarpiană, c) trece prin teaca carpiană laterală, d) trece medial de pisiform prin mica teacă postcarpiană, e) nu este acompaniat de formaţiuni vasculare. 12. În regiunea chişiţei la ecvine: a) lig. pintenului întretaie în plan profund n. digital posterior, b) v. digitală proprie este plasată înapoia arterei digitale, c) a. digitală proprie este plasată înapoia n. digital

posterior, d) a. digitală proprie este plasată înapoia n. digital mijlociu, e) se poate aborda fundul de sac proximal al marii teci sesamoidiene. 13. În şanţul metacarpian anterior se poate aborda: a) vena digitală dorsală comună III, b) sinoviala veziculară pentru tendonul m. extensor digital comun, c) fundul de sac dorsal al art. buletului, d) fundul de sac palmar al art. buletului, e) fundul de sac proximal al marii teci sesamoidiene. 14. La ovine, limfocentrul prescapular: a) este inervat de n. prescapular, b) apare diseminat pe traiectul ramurii ascendente a a. cervicale superficiale, c) este abordabil în şanţul delto-pectoral, traversat de v. cefalică brahială, d) este conformat la fel ca la taurine şi ecvine, e) este compact, palpabil şi abordabil transcutanat. 15. Linia tricipitală: a) se intersectează proximal cu şanţul latero-cranial al antebraţului, b) corespunde marginii ventrale a m. triceps brahial, c) corespunde marginii dorsale a porţiunii laterale a m. triceps brahial, d) este reper pentru blocajul plexului intercosto-brahial, e) este reper pentru blocajul perforantelor distale ale nn. intercostali. 16. Vena pintenului: a) nu are raport cu m. pielos toraco-abdominal, b) reprezintă vena toraco-dorsală, c) este afluent al venei subscapulare, d) însoţeşte lig. pintenului, e) trece la marginea superioară a m. pectoral ascendent. 17. Pe linia ce uneşte baza cozii cu unghiul intern al iliumului, subcutan, se blochează: a) nn. cluniali mijlocii, b) nn. plexului lombar cranial, c) nn. plexului lombar caudal, d) n. cutanat femural caudal, e) nn. cluniali craniali. 18. Pe “linia de mizerie” ventral de tuberozitatea ischiatică se poate aborda: a) n. cutanat sural dorsal, b) n. femural, c) a. iliaco-femurală, d) n. cutanat sural plantar, e) n. cutanat femural caudal. 19. În trigonul femural la ecvine sunt prezente: a) lnn. inghinale profunde, b) lnn. ileofemurale, c) lnn. subiliace, d) lnn. femurale, e) lnn. inghinale superficiale. 20. Truchiul arterial incisiv: a) irigă incisivii de pe arcada superioară, b) este acompaniat de trunchiul venos incisiv, c) se evidenţiază în şanţul gingivo-bucal, d) nu are satelit venos, e) acompaniază porţiunea verticală a organului vomero-nazal. 21. Nervul zigomatico-temporal: a) are traiect la marginea rostrală a procesului zigomatic al frontalului, b) participă la formarea plexului subzigomatic, c) este acompaniat de a. v. zigomatico-temporală, d) are traiect oblic la marginea dorsală a arcadei zigomatice, e) inervează m. temporal. 22. Vena reflexă (profundă a feţei): a) este venă de pasaj între v. maxilară şi v. facială, b) descarcă sinusul cavernos în sinusul pietros ventral, c) se evidenţiază între cele două porţiuni ale m. maseter, ventral de creasta maxilo-facială, d) este plasată ventral de creasta maxilo-facială în raport cu planul osos, e) este acompaniată de a. profundă a feţei emisă de a. infraorbitară. 23. Limfocentrul mandibular: a) la canide este plasat caudal de glanda mandibulară, b) la toate speciile este plasat pe a. palatină ascendentă, c) la ovine şi taurine este diseminat, d) la ecvine realizează cu simetricul forma literei “V” cu vârful dirijat aboral, e) este plasat în treimea anterioară a jgheabului intermandibular la ecvine.

24. Nervul jgheabului: a) inervează muşchii ce delimitează jgheabul jugular, b) inervează m. pielos cervical urmărind traiectul jgheabului jugular, c) se blochează la faţa externă a v. linguo-faciale, d) este componentă senzitivă din ramura dorsală C2, e) mai este numit şi ansa atloidiană. 25. Prin secţionarea plexului subzigomatic: a) se produce paralizia mm. pieloşi ai urechii şi a m. pielos cervical, b) se produce doar paralizia mm. pieloşi ai urechii, c) este abolită sensibilitatea din regiunea zigomatico-temporală, d) este abolită sensibilitatea din regiunea buccinatorie, e) se produce paralizia mm. pieloşi ai botului, ai pleoapelor şi ai urechii. 26. Trigonul Viborg: a) este delimitat ventral de v. linguofacială, b) este delimitat dorsal de mandibulă, c) este delimitat de aceleaşi formaţiuni la ecvine, taurine şi ovine, d) este delimitat dorsal de a. linguofacială, e) nu poate fi abordat din plan superficial. 27. Sensibilitatea dinţilor de pe arcada inferioară: a) se aboleşte prin blocarea plexului mental, b) este asigurată de n. infraorbitar, c) se aboleşte la gaura mandibulară, d) este culeasă de n. alveolo-mandibular care nu poate fi abordat, e) este asigurată de doi nervi cu origine diferită în n. trigemen. 28. Sensibilitatea de la faţa externă a pavilionului se poate bloca: a) prin anestezierea n. auricular anterior, b) prin anestezierea n. auricular mijlociu, c) la marginea aripii atlasului, d) prin anestezierea n. auricular posterior, e) prin anestezierea nn. auriculari anterior, mijlociu şi posterior. 29. Un ac introdus în treimea mijlocie a jgheabului jugular străbate următoarele straturi: a) piele, m. pielos, fascie cervicală superficială, v. jugulară, m. omohioidian, fascie cervicală mijlocie, a. carotidă comună, b) piele, fascie cervicală superficială, m. pielos, v. jugulară, m. omohioidian, a. carotidă comună, c) piele, fascie cervicală mijlocie, m. pielos, v. jugulară, fascie cervicală mijlocie, m. omohioidian, a. carotidă comună, d) piele, m. pielos, fascie cervicală superficială, m. sterno-mandibular, m. cleidomastoidian, v. jugulară, e) piele, fascie cervicală profundă, a. carotidă comună. 30. Pe suprafaţa bridei m. biceps brahial se poate aborda: a) n. cutanat medial al antebraţului din n. axilar, b) n. cutanat lateral al antebraţului din n. radial, c) n. musculo-cutanat – componenta senzitivă, d) n. cutanat medial al braţului, e) n. radial. 31. În şanţul latero-cranial al antebraţului se poate evidenţia la ecvine: a) a. şi v. interosoasă cranială mascate parţial de m. abductor lung al degetului mare, b) a. şi v. interosoasă cranială pe suprafaţa m. abductor lung al degetului mare, c) a. interosoasă comună, d) a. transversă a cotului, e) numai a. interosoasă cranială. 32. Pe linia olecran-pisiform n. ulnar: a) este dispus subfascial şi nu are satelit vascular, b) are structură exclusiv motorie după ce a emis n. cutanat caudal al antebraţului, c) are structură mixtă, d) acompaniază la faţa laterală tendonul porţiunii ulnare a m. flexor digital superficial, e) este plasat epifascial. 33. Nervul dorsal al mâinii: a) este emis de n. palmar lateral, b) este emis de n. palmar medial, c) se blochează la extremitatea metacarpului rudimentar IV, d) se blochează pe faţa laterală a membrului, proximal de pisiform, e) are structură mixtă. 34. Mediile refringente ale bulbului ocular sunt: a) cornee, iris, corp vitros, cristalin, b) cornee, umoare apoasă, cristalin, lamina fusca, c) cornee, umoare apoasă, cristalin, corp vitros, d) cornee, retină şi cristalin, e) umoare apoasă, corp vitros, cristalin, coroidă.

35. Muşchii pătrat şi piramidal mobilizează pleoapa a treia la: a) bovine, b) suine, c) păsări, d) canide, e) ecvine. 36. În structura peretelui cutiei de corn intră: a) periopla, tubii cornoşi, ţesutul intertubular, podofilul, b) periopla, tubii cornoşi, cherafilul, c) periopla, tubii cornoşi, ţesutul velutos, d) periopla şi podofilul, e) periopla, cherafilul, tubii cornoşi, ţesutul intertubular. 37. Ducând o linie imaginară ce urcă de la spina maxilară şi intersectează linia ce uneşte unghiul nazal al ochiului cu comisura dorsală a narinei: a) se marchează limita posterioară a reg. infraorbitare, b) se delimitează limita anterioară a reg. maxilare, c) se delimitează reg. infraorbitară de cea maxilară, d) se marchează limita dintre reg. maxilară şi cea buccinatorie, e) se delimitează reg. infraorbitară de cea nazală dorsală. 38. La nivelul extremităţii cefalice pulsul poate fi luat la ecvine pe: a) numai pe v. facială, b) pe a. maseterină aborală, c) numai pe a. linguofacială, d) numai pe a. maseterină orală, e) numai pe v. maseterină aborală. 39. Realizând o incizie profundă în treimea mijlocie a liniei ce uneşte unghiul toracal al spetei cu olecranul se evidenţiază: a) lc. axilar, b) n. subscapular, c) n. suprascapular, d) plexul intercostobrahial, e) v. toracică externă. 40. Sensibilitatea de la pielea ce acoperă art. scapulo-humerală şi reg. cranială a braţului este preluată de: a) n. cutanat lateral al antebraţului, b) n. dorsal al mâinii, c) n. preclavicular, d) n. cutanat medial al antebraţului, e) plexul intercostobrahial. 41. Pielea de pe faţa dorsală a regiunii metatarsiene la rumegătoare este inervată de: a) n. cutanat sural plantar, b) n. tibial, c) n. cutanat sural dorsal, d) n. fibular, e) n. dorsal al mâinii. 42. Nervul fibular superficial se blochează: a) în treimea proximală a şanţului gambier cranio-lateral, b) caudal regiunii gambei, c) proximal jaretului, în şanţul delimitat de tendoanele mm. lungul extensor al degetelor piciorului şi extensor digital lateral, d) în şanţul gambier postero-medial, e) pe faţa laterală a jaretului, sub m- extensor scurt al degetelor piciorului. 43. Sensibilitatea tunicii externe a burselor testiculare este recepţionată de: a) n. dorsal al penisului, b) n. pudend extern, c) nn. spermatici interni, d) n. iliohipogastric, e) nn. spermatici externi. 44. Componenta senzitivă a ramurilor dorsale din nn. spinali cervicali se blochează pe linia ce uneşte: a) baza urechii cu tuberozitatea spinei scapulare, b) baza urechii cu unghiul toracal al spetei, c) baza urechii cu olecranul, d) baza urechii cu unghiul cervical al spetei, e) aripa atlasului cu tuberozitatea spinei scapulare. 45. Pentru puncţia venei jugulare, la ecvine acul strabate din plan superficial spre profunzime următoarele straturi: a) piele, m. pielos cervical, fascie cervicală superficială, v. jugulară, b) piele, fascie cervicală superficială, m. pielos, fascie cervicală mijlocie, v. jugulară, c) piele, m cleido-transvers, v. jugulară, d) piele, m. pielos cervical, m. omohioidian, v. jugulară, e) piele, fascie cervicală superficială, m. omohioidian, v. jugulară. 46. Componenta senzitivă a ramurilor dorsale din nervii spinali cervicali se blochează pe linia ce uneşte: a) baza urechii cu tuberozitatea spinei scapulare, b) baza urechii cu unghiul toracal al spetei, c) baza urechii cu olecranul, d) baza urechii cu unghiul cervical al spetei, e) aripa atlasului cu tuberozitatea spinei scapulare.

47. A. pudendă externă şi v. pudendă accesorie sunt plasate pe: a) comisura caudo-laterală a inelului inghinal profund, b) comisura caudo-medială a inelului inghinal superficial, c) comisura caudo-medială a inelului inghinal profund, d) comisura cranio-laterală a inelului inghinal superificial. e) nici un răspuns corect. 48. Ventral de creasta deltoidiană se blochează: a) n. cutanat cranial al antebraţului, b) n. cutanat lateral al antebraţului, c) n. cutanat medial al antebraţului, d) n. dorsal al mâinii, e) n. median. 49. Nervul supraclavicular se blochează: a) la intersecţia fibroasă claviculară, b) dorsal deintersecţia claviculară, c) la vârful procesului transvers C5, d) la vârful procesului transvers C6, e) la vârful procesului transvers C7. 50. Care din următorii nervi poate fi identificat pe linia unghi extern al iliumului – patelă, la partea cranio-medială a m. tensor al fasciei lata: a) n. cutanat sural lateral, b) n. cutanat sural cranial, c) n. cutanat sural plantar, d) n. cutanat femural lateral, e) n. cutanat femural caudal. 51. Schematizaţi zonele senzitive ale ramurii oftalmice şi mandibulare ale nervului trigemen şi abordarea trunchiurilor senzitive primare. 52. Schematizaţi regiunile abdominale ventrale (delimitare). 53. Precizaţi (schematizaţi) punctele de reper pentru abordarea formaţiunilor vasculo-nervoase din regiunile coapsei. 54. Schematizaţi printr-o secţiune tranversală regiunile gambei. 55. Indicaţi punctele de reper pentru abordarea limfonodurilor palpabile la rumegătoare. 56. Schematizaţi proiecţia stomacului şi splinei la ecvine, rumegătoare şi canide. 57. Schematizaţi (secţiune transversală) topografia viscerelor din mediastinul postcordial la ecvine. 58. Schematizaţi regiunea carpiană (secţiune transversală). 59. Schematizaţi arealul cutanat şi punctele de reper ale nervilor plexului lombar cranial. 60. Schematizaţi analizatorul stato-acustic (urechea externă şi medie). Grila 4 Preluat dupa Anatomie – FMVB 1. În structura peretelui cutiei de corn intră (din plan superficial spre profunzime): a) periopla, cherafilul, tubii cornoşi, ţesutul intertubular, b) periopla, tubii cornoşi, ţesutul intertubular şi cherafilul, c) periopla, tubii cornoşi, cherafilul şi podofilul, d) periopla, tubii cornoşi, ţesutul velutos, e) periopla şi podofilul. 2. Ducând o linie imaginară ce urcă de la spina maxilară şi intersectează linia ce uneşte unghiul nazal al ochiului cu comisura dorsală a narinei: a) se delimitează reg. infraorbitară de cea nazală dorsală, b) se marchează limita posterioară a reg. infraorbitare, c) se delimitează limita anterioară a reg. maxilare, d) se delimitează reg. infraorbitară de cea maxilară, e) se marchează limita dintre reg. maxilară şi cea buccinatorie.

d) latura caudală a tringonului Viborg. cutanat sural plantar. d) m. b) lc. fibular. c) baza urechii cu olecranul. d) pe a. cutanat sural dorsal. 11. d) n. e) n. b) latura superioară a trigonului Viborg. auricular mare. flexor superficial. b) n.3. 9. Nervul fibular superficial se blochează: a) în treimea proximală a şanţului gambier cranio-lateral. b) n. 8. tibial. 10. c) latura mijlocie a trigonului Vinorg. e) v. c) m. linguofacială. Pielea de pe faţa dorsală a regiunii metatarsiene larumegătoare este inervată de: a) n. c) n. c) proximal jaretului. e) plexul intercostobrahial. maseterină aborală. b) baza urechii cu unghiul toracal al spetei. toracică externă. spermatici interni. c) numai pe v. facială. iliohipogastric. auricular intern. e) aripa atlasului cu tuberozitatea spinei scapulare. dorsal al penisului. e) n. 12. e) numai pe a. Realizând o incizie profundă în treimea mijlocie a liniei ce uneşte unghiul toracal al spetei cu olecranul se evidenţiază: a) v. N. maseterină aborală. în şanţul delimitat de tendoanele mm. c) a. Componenta senzitivă a ramurilor dorsale din nn. 6. Sensibilitatea tunicii externe a burselor testiculare este recepţionată de: a) n. 4. lungul extensor al degetelor piciorului şi extensor digital lateral. suprascapular. subscapular. flexor lung al degetului mare. occipito-musculară. b) numai pe v. d) n. e) m. b) n. c) nn.extensor scurt al degetelor piciorului. e) nn. c) n. . flexor lung al degetelor. transversă a feţei. jgheabului este plasat subcutan pe: a) tendonul m. b) caudal regiunii gambei. cutanat lateral al antebraţului. extensor digital lung. dorsal al mâinii. b) m. La nivelul extremităţii cefalice pulsul poate fi luat la ecvine pe: a) numai pe a. c) n. dorsal al mâinii. (preluat dupa Horseland) 5. cutanat medial al antebraţului. pudend extern. maseterină orală. spermatici externi. sternomandibular. axilar. d) în şanţul gambier postero-medial. b) n. Tendonul cărui muşchi străbate teaca tarsiană medială: a) m. e) nici un răspuns corect. Sensibilitatea de la pielea ce acoperă art. La marginea laterală a aripii atlasului poate fi abordat (ă): a) n. spinali cervicali se blochează pe linia ce uneşte: a) baza urechii cu tuberozitatea spinei scapulare. auricular posterior. tibial caudal. e) pe faţa laterală a jaretului. scapulo-humerală şi reg. d) baza urechii cu unghiul cervical al spetei. sub m. d) n. 7. cranială a braţului este preluată de: a) plexul intercostobrahial. d) n. preclavicular. d) n.

Pe suprafaţa bridei m. interosoasă cranială. Care din următorii muşchi formează profilul anterior al zeugopodiului toracal la ecvine: a) m. b) piele. imediat ventral de creasta maxilo-. e) a. c) n. e) m. d) m. cutanat lateral al antebraţului din n. lamina fusca. interosoasă cranială pe suprafaţa m. cutanat sural plantar: a) artera safenă medială. cutanat caudal al antebraţului. plantară laterală. b) m. extesor carporadial.13. În şanţul latero-cranial al antebraţului se poate evidenţia la ecvine: a) numai a. e) n. pielos. d) n. se evidenţiază: a) a. b) a. Care din următoarele artere traverseayă compartimentul median al micii teci postcarpiene: a) a. 24. umoare apoasă. d) a. e) n. e) a. v. şi v. e) acompaniază la faţa laterală tendonul porţiunii ulnare a m. fibular III. Proximal de pisiform. c) proximal de lama transversă a m. c) a. b) cornee. interosoasă comună. pielos cervical. extensor carpo-ulnar. d) are structură mixtă. 19. corp vitros. digitală palmară comună II. carpiană laterală. 25. poplitee. cutanat medial al antebraţului din n. maseter. m. . se poate bloca: a) n. c) a. c) trece medial de pisiform prin mica teacă postcarpiană. d) a. c) suine. c) piele. fascie cervicală superficială. palmară. b) a. coroidă. jugulară. Pe linia olecran-pisiform n. Nervul palmar lateral la ecvine: a) trece prin marea teacă postacarpiană. fibular lung. d) nu este acompaniat de formaţiuni vasculare. e) între metacarp şi tendonul m. v. b) sub ligamentul ungulo-sesamoidian impar. tibială caudală. cutanat medial al braţului. flexor digital superficial. proximal de pisiform. facială. b) trece prin teaca carpiană laterală. la ecvine acul strabate din plan superficial spre profunzime următoarele straturi: a) piele. axilar. radială. 21. c) are structură exclusiv motorie după ce a emis n. tibial cranial. Care din următoarele artere însoţeşte n. şi v. e) cornee.facială. m cleido-transvers. musculo-cutanat – componenta senzitivă. c) m. biceps brahial se poate aborda: a) n. între cele două bride ale m. jugulară. corp vitros. d) păsări. La faţa profundă a m. dorsal al mâinii. e) canide. cristalin. digital posterior. Mediile refringente ale bulbului ocular sunt: a) umoare apoasă. fascie cervicală mijlocie. facială. tensor al fasciei antebrahiale. d) a. e) v. d) între bridele marelui burelet glenoidal. v. profundă a feţei. abductor lung al degetului mare. c) cornee. radial. palmar lateral. d) se blochează la extremitatea metacarpului rudimentar IV. reflexă. radial. 16. 22. c) a. b) a. maseterin. şi v. corp vitros. cristalin. interosoasă cranială mascate parţial de m. flexor profund. c) este emis de n. b) n. 20. retină şi cristalin 23. cutanat lateral al antebraţului. e) este senzitiv. m. 15. transversă a cotului. umoare apoasă. ulnar: a) este plasat epifascial. mediană. b) n. interosos median. e) nici un răspuns corect. b) v. abductor lung al degetului mare. Muşchii pătrat şi piramidal mobilizează pleoapa a treia la: a) ecvine. b) bovine. 17. b) este dispus subfascial şi nu are satelit vascular. c) n. 14. cristalin. palmar medial. d) cornee. 18. radial. fascie cervicală superficială. Nervul dorsal al mâinii: a) are structură mixtă. 26. Pentru puncţia venei jugulare. cristalin. flexor digital profund. b) este emis de n. c) n. iris. d) n. e) se blochează pe faţa laterală a membrului. d) a. Fundul de sac distal al marii teci sesamoidiene este situat: a) distal de lama transversă a m. palmar lateral.

e) nici un răspuns corect.jugulară. c) este reper pentru blocajul plexului intercosto-brahial. c) fundul de sac palmar al art. c) la vârful procesului transvers C5. buletului. cutanat medial al antebraţului. b) baza urechii cu unghiul toracal al spetei. c) este conformat la fel ca la taurine şi ecvine. cutanat sural cranial. c) a. A. d) se poate aborda fundul de sac proximal al marii teci sesamoidiene. În regiunea chişiţei la ecvine: a) v. e) a. digital mijlociu. Componenta senzitivă a ramurilor dorsale din nn. maseter la ecvine este: a) a. 33. tensor al fasciei lata: a) n. dorsal al mâinii. pielos cervical. jugulară. c) comisura caudo-medială a inelului inghinal profund.c. b) este afluent al venei subscapulare. c) însoţeşte lig. e) vena digitală dorsală comună III. În şanţul metacarpian anterior se poate aborda: a) sinoviala veziculară pentru tendonul m. buletului. d) n. e) lig. cutanat femural caudal. b) v. Ventral de creasta deltoidiană se blochează: a) n. digitală proprie este plasată înapoia n. cutanat femural lateral. digital posterior. e) piele. e) n. la partea cranio-medială a m. digitală proprie este plasată înapoia arterei digitale. e) este inervat de n.v. cutanat cranial al antebraţului. b) n. e) se intersectează proximal cu şanţul latero-cranial al antebraţului. 34. La ovine. pintenului întretaie în plan profund n. d) este compact. 29. intercostali.. Nervul supraclavicular se blochează: a) la intersecţia fibroasă claviculară. d) trece la marginea superioară a m. c) a. cutanat sural lateral. 31. d) baza urechii cu unghiul cervical al spetei. c) n.. d) n. d) fundul de sac proximal al marii teci sesamoidiene. Vena pintenului: a) reprezintă vena toraco-dorsală.a. b) comisura caudo-medială a inelului inghinal superficial. palpabil şi abordabil transcutanat. b) corespunde marginii dorsale a porţiunii laterale a m. omohioidian. e) aripa atlasului cu tuberozitatea spinei scapulare. m. c) n.c. e) nu are raport cu m. traversat de v.v. v. limfocentrul prescapular: a) apare diseminat pe traiectul ramurii ascendente a a. d) comisura cranio-laterală a inelului inghinal superificial. cefalică brahială. 32. pudendă externă şi v.v. d) la vârful procesului transvers C6.c.. digital posterior. omohioidian. b) n. Topografia canalului parotidian în raport cu artera şi vena facială în treimea superioară a marginii rostrale a m. c) baza urechii cu olecranul. 30. pintenului. pectoral ascendent. fascie cervicală superficială. pudendă accesorie sunt plasate pe: a) comisura caudo-laterală a inelului inghinal profund. cutanat lateral al antebraţului. cervicale superficiale. Care din următorii nervi poate fi identificat pe linia unghi extern al iliumului – patelă. spinali cervicali se blochează pe linia ce uneşte: a) baza urechii cu tuberozitatea spinei scapulare.c. d) c. 27. triceps brahial. median. prescapular. 28. jugulară. b) este abordabil în şanţul delto-pectoral. v. m.v. triceps brachial. Linia tricipitală: a) corespunde marginii ventrale a m. . e) la vârful procesului transvers C7.. b) dorsal de intersecţia claviculară. e) n. 35. digitală proprie este plasată înapoia n. 37. d) este reper pentru blocajul perforantelor distale ale nn. 36. d) piele. cutanat sural plantar. b) fundul de sac dorsal al art.a. b) a. extensor digital comun. m. pielos toraco-abdominal.

Sensibilitatea de la faţa externă a pavilionului se poate bloca: a) prin anestezierea n. iliacofemurală. d) este plasată ventral de creasta maxilo-facială în raport cu planul osos. Sensibilitatea dinţilor de pe arcada inferioară: a) se aboleşte prin blocarea plexului mental. b) inervează m. 49. 45. linguo-faciale. e) este asigurată de doi nervi cu origine diferită în n. d) n. e) nu poate fi abordat din plan superficial. Pe linia ce uneşte baza cozii cu unghiul intern al iliumului. e) n. b) la toate speciile este plasat pe a. temporal. c) n. d) lnn. auriculari anterior. b) participă la formarea plexului subzigomatic. subiliace. d) prin anestezierea n. 40. b) descarcă sinusul cavernos în sinusul pietros ventral. b) prin anestezierea n. mijlociu şi posterior. pielos cervical. b) nn. c) se evidenţiază între cele două porţiuni ale m. Limfocentrul mandibular: a) la canide este plasat caudal de glanda mandibulară. c) se aboleşte la gaura mandibulară. maxilară şi v. ventral de creasta maxilo-facială. ai pleoapelor şi ai urechii. Truchiul arterial incisiv: a) este acompaniat de trunchiul venos incisiv. b) este asigurată de n. e) mai este numit şi ansa atloidiană. cutanat sural plantar. se blochează: a) nn. 46. auricular posterior. c) este delimitat de aceleaşi formaţiuni la ecvine. c) lnn. 47. femurale. trigemen. 44. zigomatico-temporală. d) acompaniază porţiunea verticală a organului vomero-nazal. e) se produce paralizia mm. pieloşi ai botului. pieloşi ai urechii şi a m. taurine şi ovine. d) nn. b) lnn. cluniali mijlocii. e) este plasat în treimea anterioară a jgheabului intermandibular la ecvine. 39. v. maseter. c) este acompaniat de a. infraorbitară. c) nu are satelit venos. inghinale superficiale. Pe “linia de mizerie” ventral de tuberozitatea ischiatică se poate aborda: a) n. Trigonul Viborg: a) este delimitat ventral de v. b) a. b) se produce doar paralizia mm. palatină ascendentă. e) irigă incisivii de pe arcada superioară. 42. 41. d) are traiect oblic la marginea dorsală a arcadei zigomatice. d) la ecvine realizează cu simetricul forma literei “V” cu vârful dirijat aboral. În trigonul femural la ecvine sunt prezente: a) lnn. auricular anterior. . c) se blochează la faţa externă a v. e) nn. subcutan. d) este culeasă de n. e) este acompaniată de a. e) inervează m. cutanat sural dorsal. e) lnn. c) n. c) la marginea aripii atlasului. alveolo-mandibular care nu poate fi abordat. plexului lombar cranial. b) se evidenţiază în şanţul gingivo-bucal. facială. Prin secţionarea plexului subzigomatic: a) se produce paralizia mm. plexului lombar caudal. pieloşi ai urechii. cutanat femural caudal. ileofemurale. c) este abolită sensibilitatea din regiunea zigomatico-temporală. 48. e) prin anestezierea nn. cutanat femural caudal. profundă a feţei emisă de a. cluniali craniali. auricular mijlociu. Nervul zigomatico-temporal: a) are traiect la marginea rostrală a procesului zigomatic al frontalului. linguofacială. 43.38. femural. Vena reflexă (profundă a feţei): a) este venă de pasaj între v. d) este abolită sensibilitatea din regiunea buccinatorie. c) la ovine şi taurine este diseminat. inghinale profunde. Nervul jgheabului: a) inervează muşchii ce delimitează jgheabul jugular. d) este componentă senzitivă din ramura dorsală C2. infraorbitar. b) este delimitat dorsal de mandibulă. d) este delimitat dorsal de a. pielos cervical urmărind traiectul jgheabului jugular. linguofacială.

pielos. copită. 7. maseterin. La faţa profundă a m.. profundă a feţei. chişiţă. a. tibial caudal. jugulară.. sterno-mandibular. c) piele. fascie cervicală mijlocie. carotidă comună. b) a. Facială. digitală palmară comună II. m.. jugulară. d) piele. occipito-musculară. m. carpiană laterală. pielos. Schematizaţi topografia viscerelor din cavitatea abdominală la canide pe partea dreaptă. 55. reflexă. fascie cervicală superficială. Schematizaţi arealul cutanat şi punctele de reper ale nervului fibular. Descrieţi şi schematizaţi regiunea grebănului (secţiune transversală). e) v. fascie cervicală superficială. pielos. e) a. d) n. extensor digital lung. interosos median. pielos. omohioidian. b) m. flexor lung al degetelor. flexor lung al degetului mare. 2. m.a. 57. auricular mare. (secţiune transversală) 53. Schematizaţi topografia fundurilor de sac de la nivelul regiunilor: bulet. b) v. 52. d) a. flexor superficial. b) sub ligamentul ungulo-sesamoidian impar. v. e) între metacarp şi tendonul m. Schematizaţi regiunile capului (faţa laterală) (delimitare). imediat ventral de creasta maxilo-. c) proximal de lama transversă a m. 60. omohioidian. Schematizaţi regiunea carpiană. m. d) latura caudală a tringonului Viborg. m.c. m. carotidă comună. se evidenţiază: a) a. auricular intern. c) a. coroană.facială. d) c. 5. radială. v.50. c) m. omohioidian. facială. e) nici un răspuns corect. Precizaţi şi schematizaţi structurile cutiei de corn. 58. 4. La marginea laterală a aripii atlasului poate fi abordat (ă): a) n. a. m.c.. maseter. jugulară.c.c. c) latura mijlocie a trigonului Vinorg. .a. e) m. şi v. carotidă comună. fascie cervicală profundă. a. v. flexor profund. c) n. e) piele. Schematizaţi emergenţa şi arealul cutanat aferent nervilor spinali cervicali. c) a. Tendonul cărui muşchi străbate teaca tarsiană medială: a) m. N. fascie cervicală mijlocie. Grila 3 Preluare dupa Anatomie – FMVB 1. b) n. m. mediană. v. auricular posterior. maseter la ecvine este: a) a. 56. b) piele. Fundul de sac distal al marii teci sesamoidiene este situat: a) distal de lama transversă a m. b) v. fascie cervicală superficială. b) latura superioară a trigonului Viborg. sternomandibular. 59. cleidomastoidian. fascie cervicală mijlocie. d) a.v. 54. palmară. a. 51. 3. 6.v. jgheabului este plasat subcutan pe: a) tendonul m. d) între bridele marelui burelet glenoidal. jugulară.v. e) v. transversă a feţei. Care din următoarele artere traverseayă compartimentul median al micii teci postcarpiene: a) a. flexor digital profund. carotidă comună. Un ac introdus în treimea mijlocie a jgheabului jugular străbate următoarele straturi: a) piele. Precizaţi punctele de reper pentru abordarea transcutană a limfocentrilor musculari la canide.v. m. e) a. d) m. c) a. Topografia canalului parotidian în raport cu artera şi vena facială în treimea superioară a marginii rostrale a m. Precizaţi (schematizaţi) punctele de reper pentru abordarea formaţiunilor vasculo-nervoase din regiunea gambei.

9. fibular lung. cutanat sural dorsal. pectoral ascendent. digital posterior. c) a. . cutanat sural plantar: a) a. d) n. 17. e) nici un răspuns corect. d) se poate aborda fundul de sac proximal al marii teci sesamoidiene. d) a. Pe linia ce uneşte baza cozii cu unghiul intern al iliumului. palpabil şi abordabil transcutanat. b) se evidenţiază în şanţul gingivo-bucal. d) fundul de sac proximal al marii teci sesamoidiene. digital posterior. între cele două bride ale m. d) este compact. c) m. c) este reper pentru blocajul plexului intercosto-brahial. d) acompaniază porţiunea verticală a organului vomeronazal. limfocentrul prescapular: a) apare diseminat pe traiectul ramurii ascendente a a. b) n. e) nn. e) n. palmar lateral. 11. 12. cutanat lateral al antebraţului. traversat de v. Care din următoarele artere însoţeşte n. Care din următorii muşchi formează profilul anterior al zeugopodiului toracal la ecvine: a) m. intercostali. extensor digital comun. e) este senzitiv. Vena pintenului: a) reprezintă vena toraco-dorsală. b) lnn. d) nn. c) nu are satelit venos. cervicale superficiale. b) m. tibială caudală. digitală proprie este plasată înapoia arterei digitale. d) m. cutanat femural caudal. tibial cranial. e) vena digitală dorsală comună III. d) n. digital mijlociu. tensor al fasciei antebrahiale. pielos toraco-abdominal. dorsal al mâinii. e) se intersectează proximal cu şanţul latero-cranial al antebraţului. femurale. 20. d) este reper pentru blocajul perforantelor distale ale nn. extesor carporadial. Truchiul arterial incisiv: a) este acompaniat de trunchiul venos incisiv. c) n. d) nu este acompaniat de formaţiuni vasculare. 15. b) nn. fibular III. c) însoţeşte lig. b) este afluent al venei subscapulare. d) trece la marginea superioară a m. e) nu are raport cu m. c) este conformat la fel ca la taurine şi ecvine. 13. b) a. 10. cluniali craniali. triceps brahial. c) trece medial de pisiform prin mica teacă postcarpiană. e) m. c) a. buletului. plexului lombar caudal. pintenului. e) lig. c) fundul de sac palmar al art. extensor carpo-ulnar. b) trece prin teaca carpiană laterală. e) n. b) fundul de sac dorsal al art. e) este inervat de n. iliacofemurală. poplitee. subiliace. triceps brachial. cluniali mijlocii. buletului. c) n. b) este abordabil în şanţul delto-pectoral. cutanat femural caudal. 14. 19. e) irigă incisivii de pe arcada superioară. se poate bloca: a) n. În trigonul femural la ecvine sunt prezente: a) lnn. plexului lombar cranial. În regiunea chişiţei la ecvine: a) v. d) lnn. La ovine. Linia tricipitală: a) corespunde marginii ventrale a m. pintenului întretaie în plan profund n. Proximal de pisiform. b) corespunde marginii dorsale a porţiunii laterale a m. În şanţul metacarpian anterior se poate aborda: a) sinoviala veziculară pentru tendonul m. e) lnn. digitală proprie este plasată înapoia n. digital posterior. Pe “linia de mizerie” ventral de tuberozitatea ischiatică se poate aborda: a) n. Nervul palmar lateral la ecvine: a) trece prin marea teacă postacarpiană. ileofemurale. c) n. femural.8. digitală proprie este plasată înapoia n. radial. se blochează: a) nn. b) a. 18. inghinale profunde. 16. prescapular. cefalică brahială. inghinale superficiale. c) lnn. b) a. subcutan. plantară laterală. safenă medială. cutanat sural plantar.

e) n. cutanat lateral al antebraţului din n. c) este acompaniat de a. m. omohioidian. jugulară. 26. jugulară. Nervul jgheabului: a) inervează muşchii ce delimitează jgheabul jugular. b) inervează m. d) este plasată ventral de creasta maxilo-facială în raport cu planul osos. b) descarcă sinusul cavernos în sinusul pietros ventral. Nervul zigomatico-temporal: a) are traiect la marginea rostrală a procesului zigomatic al frontalului. m. 31. axilar. v. carotidă comună. pielos. Pe suprafaţa bridei m. 29. pieloşi ai urechii. interosoasă comună. Vena reflexă (profundă a feţei): a) este venă de pasaj între v. m. interosoasă cranială pe suprafaţa m. fascie cervicală superficială. abductor lung al degetului mare. e) inervează m. transversă a cotului. omohioidian. a. pieloşi ai urechii şi a m. e) prin anestezierea nn. e) a. c) la ovine şi taurine este diseminat. maseter. m. 28. jugulară. taurine şi ovine.21. d) este abolită sensibilitatea din regiunea buccinatorie. m. v. 24. În şanţul latero-cranial al antebraţului se poate evidenţia la ecvine: a) numai a. profundă a feţei emisă de a. auricular posterior. Limfocentrul mandibular: a) la canide este plasat caudal de glanda mandibulară. e) nu poate fi abordat din plan superficial. d) are traiect oblic la marginea dorsală a arcadei zigomatice. e) se produce paralizia mm. v. pielos. e) este acompaniată de a. Prin secţionarea plexului subzigomatic: a) se produce paralizia mm. Sensibilitatea dinţilor de pe arcada inferioară: a) se aboleşte prin blocarea plexului mental. abductor lung al degetului mare. ventral de creasta maxilo-facială. linguofacială. 22. cutanat medial al braţului. palatină ascendentă. cleidomastoidian. c) a. m. carotidă comună. m. Trigonul Viborg: a) este delimitat ventral de v. c) n. a. Un ac introdus în treimea mijlocie a jgheabului jugular străbate următoarele straturi: a) piele. c) este abolită sensibilitatea din regiunea zigomatico-temporală. d) este componentă senzitivă din ramura dorsală C2. fascie cervicală profundă. şi v. temporal. radial. c) este delimitat de aceleaşi formaţiuni la ecvine. c) se aboleşte la gaura mandibulară. cutanat medial al antebraţului din n. pielos. facială. infraorbitar. . fascie cervicală mijlocie. b) n. auricular anterior. zigomatico-temporală. b) prin anestezierea n. d) prin anestezierea n. infraorbitară. d) a. pieloşi ai botului. maxilară şi v. auriculari anterior. trigemen. 25. biceps brahial se poate aborda: a) n. d) este culeasă de n. a. musculo-cutanat – componenta senzitivă. linguo-faciale. d) este delimitat dorsal de a. pielos cervical urmărind traiectul jgheabului jugular. carotidă comună. b) este asigurată de n. fascie cervicală mijlocie. v. jugulară. alveolo-mandibular care nu poate fi abordat. radial. pielos. b) piele. 23. mijlociu şi posterior. fascie cervicală mijlocie. d) n. a. interosoasă cranială. e) este plasat în treimea anterioară a jgheabului intermandibular la ecvine. şi v. e) este asigurată de doi nervi cu origine diferită în n. e) mai este numit şi ansa atloidiană. b) este delimitat dorsal de mandibulă. b) a. c) se blochează la faţa externă a v. Sensibilitatea de la faţa externă a pavilionului se poate bloca: a) prin anestezierea n. interosoasă cranială mascate parţial de m. d) piele. d) la ecvine realizează cu simetricul forma literei “V” cu vârful dirijat aboral. 30. auricular mijlociu. c) la marginea aripii atlasului. v. omohioidian. 27. b) participă la formarea plexului subzigomatic. b) se produce doar paralizia mm. c) se evidenţiază între cele două porţiuni ale m. ai pleoapelor şi ai urechii. carotidă comună. m. sterno-mandibular. c) piele. e) piele. linguofacială. m. b) la toate speciile este plasat pe a. fascie cervicală superficială. fascie cervicală superficială. pielos cervical.

Sensibilitatea de la pielea ce acoperă art. 36. podofilul. ţesutul intertubular. toracică externă. (preluare dupa mikof. b) lc. c) are structură exclusiv motorie după ce a emis n. cutanat caudal al antebraţului. c) cornee. d) are structură mixtă. b) este emis de n. 34. d) n. linguofacială. cristalin. e) n. maxilară şi cea buccinatorie. c) numai pe v. d) se blochează la extremitatea metacarpului rudimentar IV. e) se marchează limita dintre reg. palmar lateral. . ţesutul intertubular. 33. Nervul dorsal al mâinii: a) are structură mixtă. iris. În structura peretelui cutiei de corn intră: a) periopla. e) numai pe a. c) n. Mediile refringente ale bulbului ocular sunt: a) umoare apoasă. c) periopla. b) bovine. subscapular. cherafilul. Pe linia olecran-pisiform n. lamina fusca. tubii cornoşi. facială. e) n. cutanat sural dorsal. dorsal al mâinii. c) suine. cristalin. d) n. d) păsări. cutanat sural plantar. Muşchii pătrat şi piramidal mobilizează pleoapa a treia la: a) ecvine. tubii cornoşi. palmar medial. coroidă. 41. umoare apoasă. maseterină orală. La nivelul extremităţii cefalice pulsul poate fi luat la ecvine pe: a) numai pe a. preclavicular. fibular. cranială a braţului este preluată de: a) plexul intercostobrahial. suprascapular. corp vitros. b) periopla. maseterină aborală. dorsal al mâinii. infraorbitare. e) canide. infraorbitară de cea maxilară. e) acompaniază la faţa laterală tendonul porţiunii ulnare a m. maseterină aborală. scapulo-humerală şi reg. Pielea de pe faţa dorsală a regiunii metatarsiene la rumegătoare este inervată de: a) n. ţesutul velutos. proximal de pisiform. tubii cornoşi. d) pe a.32. maxilare. 38. corp vitros. 39. cutanat lateral al antebraţului. retină şi cristalin. b) n. d) periopla. tubii cornoşi.md) 35. Realizând o incizie profundă în treimea mijlocie a liniei ce uneşte unghiul toracal al spetei cu olecranul se evidenţiază: a) v. 37. axilar. c) n. b) este dispus subfascial şi nu are satelit vascular. b) cornee. tibial. e) plexul intercostobrahial. b) se marchează limita posterioară a reg. d) cornee. cutanat medial al antebraţului. d) n. cherafilul. b) numai pe v. corp vitros. b) n. ulnar: a) este plasat epifascial. Ducând o linie imaginară ce urcă de la spina maxilară şi intersectează linia ce uneşte unghiul nazal al ochiului cu comisura dorsală a narinei: a) se delimitează reg. c) este emis de n. umoare apoasă. infraorbitară de cea nazală dorsală. e) cornee. e) periopla şi podofilul. c) n. flexor digital superficial. cristalin. 40. e) se blochează pe faţa laterală a membrului. c) se delimitează limita anterioară a reg. d) se delimitează reg. cristalin.

Schematizaţi regiunile capului (delimitare). cutanat sural lateral. Componenta senzitivă a ramurilor dorsale din nn. jugulară. d) n. Ventral de creasta deltoidiană se blochează: a) n. c) comisura caudo-medială a inelului inghinal profund. v. pudend extern. Componenta senzitivă a ramurilor dorsale din nn. spinali cervicali se blochează pe linia ce uneşte: a) baza urechii cu tuberozitatea spinei scapulare. b) n. m cleido-transvers. v. e) aripa atlasului cu tuberozitatea spinei scapulare. e) pe faţa laterală a jaretului. c) n. b) baza urechii cu unghiul toracal al spetei. . omohioidian. Schematizaţi printr-o secţiune tranversală regiunile metapodiale. c) proximal jaretului. 46. jugulară. b) piele. d) piele. sub m. pielos cervical. e) piele. fascie cervicală superficială. 53. lungul extensor al degetelor piciorului şi extensor digital lateral. cutanat femural lateral. 54. Nervul fibular superficial se blochează: a) în treimea proximală a şanţului gambier cranio-lateral. 45. d) la vârful procesului transvers C6. d) în şanţul gambier postero-medial. v. m. fascie cervicală superficială. d) n. jugulară.42.extensor scurt al degetelor piciorului. c) baza urechii cu olecranul. m. tensor al fasciei lata: a) n. fascie cervicală mijlocie. omohioidian. c) la vârful procesului transvers C5. spermatici externi. b) n. la partea cranio-medială a m. d) baza urechii cu unghiul cervical al spetei. b) n. d) baza urechii cu unghiul cervical al spetei. b) caudal regiunii gambei. Care din următorii nervi poate fi identificat pe linia unghi extern al iliumului – patelă. m. în şanţul delimitat de tendoanele mm. 48. pielos. 52. fascie cervicală superficială. e) n. 47. e) la vârful procesului transvers C7. A. spermatici interni. cutanat lateral al antebraţului. e) aripa atlasului cu tuberozitatea spinei scapulare. e) nici un răspuns corect. v. 55. v. spinali cervicali se blochează pe linia ce uneşte: a) baza urechii cu tuberozitatea spinei scapulare. iliohipogastric. c) baza urechii cu olecranul. pielos cervical. e) n. m. Indicaţi punctele de reper pentru abordarea limfonodurilor palpabile la canide. c) piele. median. pudendă externă şi v. jugulară. Precizaţi (schematizaţi) punctele de reper pentru abordarea formaţiunilor vasculo-nervoase din regiunea antebraţului. cutanat sural plantar. 49. la ecvine acul strabate din plan superficial spre profunzime următoarele straturi: a) piele. d) n. cutanat cranial al antebraţului. Pentru puncţia venei jugulare. Sensibilitatea tunicii externe a burselor testiculare este recepţionată de: a) n. Nervul supraclavicular se blochează: a) la intersecţia fibroasă claviculară. b) comisura caudo-medială a inelului inghinal superficial. d) comisura cranio-laterală a inelului inghinal superificial. b) baza urechii cu unghiul toracal al spetei. 50. jugulară. m. c) n. dorsal al mâinii. 51.. cutanat sural cranial. cutanat femural caudal. 44. b) dorsal de intersecţia claviculară. 43. c) nn. dorsal al penisului. e) nn. cutanat medial al antebraţului. Schematizaţi emergenţa şi arealul cutanat aferent nervilor spinali toracali. pudendă accesorie sunt plasate pe: a) comisura caudo-laterală a inelului inghinal profund.

7. Precizaţi şi schematizaţi anexele de mişcare ale globului ocular. d) are structură mixtă. axilar. tubii cornoşi. ţesutul intertubular. 57. cutanat medial al antebraţului din n. e) v. indicând inervaţia acestora. cherafilul şi podofilul. tubii cornoşi. radial. În structura peretelui cutiei de corn intră (din plan superficial spre profunzime): a) periopla. b) cornee. retină şi cristalin. b) bovine. e) canide. interosoasă cranială pe suprafaţa m. ulnar: a) este plasat epifascial. b) este dispus subfascial şi nu are satelit vascular. cherafilul. La faţa profundă a m. 2. facială. maseter. se evidenţiază: a) a. În şanţul latero-cranial al antebraţului se poate evidenţia la ecvine: a) numai a. profundă a feţei. 58. b) a. corp vitros. musculo-cutanat – componenta senzitivă. palmar lateral. c) periopla. e) acompaniază la faţa laterală tendonul porţiunii ulnare a m. Nervul dorsal al mâinii: a) are structură mixtă. e) se blochează pe faţa laterală a membrului. flexor digital superficial. reflexă. şi v. chişiţă. Schematizaţi topografia fundurilor de sac de la nivelul regiunilor: bulet. 3. umoare apoasă. d) a. d) cornee. maseterin. e) periopla şi . c) are structură exclusiv motorie după ce a emis n. corp vitros. şi v. Grila 1 Preluare dupa Anatomie – FMVB 1. Mediile refringente ale bulbului ocular sunt: a) umoare apoasă. coroidă. Pe linia olecran-pisiform n. 59. Muşchii pătrat şi piramidal mobilizează pleoapa a treia la: a) ecvine. cristalin. b) n. coroană. c) n. umoare apoasă. c) n. cristalin. şi v. 5. d) păsări. Schematizaţi arealul cutanat şi punctele de reper ale nervilor cluniali. palmar medial. b) periopla. 60. lamina fusca. c) a. d) n. facială. cutanat caudal al antebraţului. e) n. e) cornee. d) se blochează la extremitatea metacarpului rudimentar IV. interosoasă cranială mascate parţial de m. tubii cornoşi. iris. cutanat medial al braţului. imediat ventral de creasta maxilo-. c) este emis de n. cristalin. Schematizaţi (secţiune transversală) topografia viscerelor din mediastinul cordial la ecvine. Schematizaţi regiunea chişiţei (secţiune transversală).56. 8. interosoasă cranială. 4. radial. b) v. e) a. biceps brahial se poate aborda: a) n. tubii cornoşi. ţesutul velutos.facială. c) suine. c) cornee. cutanat lateral al antebraţului din n. corp vitros. abductor lung al degetului mare. cristalin. b) este emis de n. abductor lung al degetului mare. transversă a cotului. Pe suprafaţa bridei m. 6. ţesutul intertubular şi cherafilul. proximal de pisiform. d) periopla. copită. d) a. interosoasă comună.

spinali cervicali se blochează pe linia ce uneşte: a) baza urechii cu tuberozitatea spinei scapulare. sub m. Pielea de pe faţa dorsală a regiunii metatarsiene la rumegătoare este inervată de: a) n. transversă a feţei. e) n. maseterină orală. scapulo-humerală şi reg. 12. c) nn. 10. preclavicular.wordpress. d) în şanţul gambier postero-medial. b) caudal regiunii gambei. în şanţul delimitat de tendoanele mm. cutanat medial al antebraţului. c) se delimitează limita anterioară a reg. e) nn. 17. c) numai pe v.com) 9. infraorbitară de cea maxilară. axilar. maseterină aborală. d) n. Ducând o linie imaginară ce urcă de la spina maxilară şi intersectează linia ce uneşte unghiul nazal al ochiului cu comisura dorsală a narinei: a) se delimitează reg. occipito-musculară. b) n. b) n. suprascapular. 15. e) v. auricular mare. tibial. b) n. lungul extensor al degetelor piciorului şi extensor digital lateral. b) se marchează limita posterioară a reg. spermatici externi. e) se marchează limita dintre reg. c) baza urechii cu olecranul. d) n. d) baza urechii cu unghiul cervical al spetei. cutanat sural dorsal. 13. c) proximal jaretului. d) pe a. maseterină aborală.podofilul. c) a. b) numai pe v. b) baza urechii cu unghiul toracal al spetei. dorsal al penisului. cutanat sural plantar. c) n. Componenta senzitivă a ramurilor dorsale din nn. cranială a braţului este preluată de: a) plexul intercostobrahial. Nervul fibular superficial se blochează: a) în treimea proximală a şanţului gambier craniolateral.extensor scurt al degetelor piciorului. e) plexul intercostobrahial. iliohipogastric. auricular intern. Sensibilitatea tunicii externe a burselor testiculare este recepţionată de: a) n. auricular posterior. d) se delimitează reg. d) n. e) n. maxilare. subscapular. La marginea laterală a aripii atlasului poate fi abordat (ă): a) n. 14. La nivelul extremităţii cefalice pulsul poate fi luat la ecvine pe: a) numai pe a. fibular. toracică externă. c) n. linguofacială. infraorbitare. spermatici interni. infraorbitară de cea nazală dorsală. e) aripa atlasului cu tuberozitatea spinei scapulare. pudend extern. dorsal al mâinii. e) pe faţa laterală a jaretului. (preluare dupa lumeacalului. b) lc. b) n. Sensibilitatea de la pielea ce acoperă art. maxilară şi cea buccinatorie. Realizând o incizie profundă în treimea mijlocie a liniei ce uneşte unghiul toracal al spetei cu olecranul se evidenţiază: a) v. e) numai pe a. dorsal al mâinii. . c) n. d) n. 16. 11. facială. d) n. cutanat lateral al antebraţului.

pudendă accesorie sunt plasate pe: a) comisura caudo-laterală a inelului inghinal profund. e) nici un răspuns corect. c) m. e) m. 30. tibial caudal. poplitee. c) baza urechii cu olecranul. Tendonul cărui muşchi străbate teaca tarsiană medială: a) m. e) este senzitiv. flexor lung al degetului mare. v. e) n. digitală palmară comună II. d) baza urechii cu unghiul cervical al spetei. omohioidian. flexor superficial. între cele două bride ale m. m. la ecvine acul strabate din plan superficial spre profunzime următoarele straturi: a) piele. e) a. flexor lung al degetelor. carpiană laterală. d) n. spinali cervicali se blochează pe linia ce uneşte: a) baza urechii cu tuberozitatea spinei scapulare. Fundul de sac distal al marii teci sesamoidiene este situat: a) distal de lama transversă a m. e) m. d) m. jugulară. tibial cranial. pielos cervical. Care din următoarele artere însoţeşte n. e) la vârful procesului transvers C7. omohioidian. N. Care din următorii muşchi formează profilul anterior al zeugopodiului toracal la ecvine: a) m. palmară. b) n. d) între bridele marelui burelet glenoidal. dorsal al mâinii. extensor digital lung. pielos. tibială caudală. d) latura caudală a tringonului Viborg. 29. cutanat lateral al antebraţului. 23. b) latura superioară a trigonului Viborg. flexor digital profund. 22. 20. d) a. cutanat cranial al antebraţului. jugulară. safenă medială. d) comisura cranio-laterală a inelului inghinal superificial. 25. sternomandibular. jugulară. jugulară. c) n. Pentru puncţia venei jugulare. 21. c) la vârful procesului transvers C5. m. b) a. c) trece medial de pisiform prin mica teacă postcarpiană. Proximal de pisiform. radial. b) piele. b) m. v. pudendă externă şi v. fascie cervicală mijlocie. e) piele. b) a. v. fibular lung. dorsal al mâinii. pielos cervical. fibular III. 27. d) nu este acompaniat5 de formaţiuni vasculare. e) nici un răspuns corect. radială. b) sub ligamentul ungulo-sesamoidian impar. . jgheabului este plasat subcutan pe: a) tendonul m. v. c) piele. m. digital posterior. mediană. fascie cervicală superficială. Care din următoarele artere traversează compartimentul median al micii teci postcarpiene: a) a. b) n. se poate bloca: a) n. m. cutanat medial al antebraţului. d) a. A. c) n. c) comisura caudo-medială a inelului inghinal profund. b) comisura caudo-medială a inelului inghinal superficial. palmar lateral. m cleido-transvers. Componenta senzitivă a ramurilor dorsale din nn. fascie cervicală superficială. b) baza urechii cu unghiul toracal al spetei. e) aripa atlasului cu tuberozitatea spinei scapulare. e) n. d) n. c) latura mijlocie a trigonului Vinorg. cutanat sural plantar: a) a. d) la vârful procesului transvers C6. 19. 28. b) trece prin teaca carpiană laterală. extensor carpo-ulnar. m. b) m. tensor al fasciei antebrahiale. Ventral de creasta deltoidiană se blochează: a) n. v. median. c) a. c) a. interosos median. Nervul supraclavicular se blochează: a) la intersecţia fibroasă claviculară. 24. d) muschiul extesor carporadial. cutanat lateral al antebraţului. e) nici un răspuns corect. e) între metacarp şi tendonul m. fascie cervicală superficială. c) m. c) proximal de lama transversă a m. 26. jugulară. b) dorsal de intersecţia claviculară. Nervul palmar lateral la ecvine: a) trece prin marea teacă postacarpiană. flexor profund.18. plantară laterală. d) piele.

În regiunea chişiţei la ecvine: a) v. 38.c. e) este inervat de n. b) participă la formarea plexului subzigomatic. d) este compact. 36. Care din următorii nervi poate fi identificat pe linia unghi extern al iliumului – patelă. plexului lombar caudal. cefalică brahială. cutanat sural cranial. cluniali mijlocii. d) c. e) n. digital posterior. cervicale superficiale. traversat de v. limfocentrul prescapular: a) apare diseminat pe traiectul ramurii ascendente a a. b) este abordabil în şanţul delto-pectoral. e) inervează m. buletului. Pe “linia de mizerie” ventral de tuberozitatea ischiatică se poate aborda: a) n. femural. 39. Topografia canalului parotidian în raport cu artera şi vena facială în treimea superioară a marginii rostrale a m. d) este reper pentru blocajul perforantelor distale ale nn. c) n.a. La ovine. Pe linia ce uneşte baza cozii cu unghiul intern al iliumului. d) are traiect oblic la marginea dorsală a arcadei zigomatice. inghinale profunde. b) descarcă sinusul cavernos în sinusul pietros ventral. femurale. c) este acompaniat de a. Vena reflexă (profundă a feţei): a) este venă de pasaj între v. d) se poate aborda fundul de sac proximal al marii teci sesamoidiene. c) a. cutanat sural plantar. b) a. 33. 35. prescapular. b) corespunde marginii dorsale a porţiunii laterale a m. v. digital posterior. e) nu are raport cu m. În şanţul metacarpian anterior se poate aborda: a) sinoviala veziculară pentru tendonul m. plexului lombar cranial. Nervul zigomatico-temporal: a) are traiect la marginea rostrală a procesului zigomatic al frontalului. c) este reper pentru blocajul plexului intercosto-brahial. 37. la partea cranio-medială a m. c) nu are satelit venos. c) lnn. e) irigă incisivii de pe arcada superioară. cutanat femural caudal. c) se evidenţiază între cele două porţiuni ale m. maseter.v. b) nn. Truchiul arterial incisiv: a) este acompaniat de trunchiul venos incisiv. pectoral ascendent. c) însoţeşte lig.31. digitală proprie este plasată înapoia arterei digitale.. e) n.. subiliace. c) n. digitală proprie este plasată înapoia n. cutanat femural lateral. d) n. 41.. c) a. cutanat femural caudal.c. tensor al fasciei lata: a) n. maxilară şi v. palpabil şi abordabil transcutanat. b) se evidenţiază în şanţul gingivo-bucal. b) n. cutanat sural dorsal. iliacofemurală. . extensor digital comun. e) nn. pintenului întretaie în plan profund n. cluniali craniali.v. d) nn.c. cutanat sural plantar. b) fundul de sac dorsal al art. d) lnn. maseter la ecvine este: a) a. pintenului. e) se intersectează proximal cu şanţul latero-cranial al antebraţului. În trigonul femural la ecvine sunt prezente: a) lnn. triceps brahial. ileofemurale. b) este afluent al venei subscapulare.. d) trece la marginea superioară a m. b) a. facială. d) acompaniază porţiunea verticală a organului vomero-nazal. 32. 42. Linia tricipitală: a) corespunde marginii ventrale a m.c. temporal. digital mijlociu. pielos toraco-abdominal. 34. inghinale superficiale. digitală proprie este plasată înapoia n. d) fundul de sac proximal al marii teci sesamoidiene. c) este conformat la fel ca la taurine şi ecvine. cutanat sural lateral. intercostali. buletului. subcutan. b) lnn. e) lig.a. e) a. Vena pintenului: a) reprezintă vena toraco-dorsală. zigomatico-temporală. e) vena digitală dorsală comună III.v. se blochează: a) nn. c) fundul de sac palmar al art. d) n. 43.v. e) lnn. triceps brachial. 40. b) v. c) n. cutanat femural caudal.

Precizaţi şi schematizaţi anexele secretorii ale globului ocular. 57. cleidomastoidian. Limfocentrul mandibular: a) la canide este plasat caudal de glanda mandibulară. profundă a feţei emisă de a. ai pleoapelor şi ai urechii. a. d) prin anestezierea n. pielos. e) este acompaniată de a. taurine şi ovine. Schematizaţi topografia viscerelor şi formaţiunilor vasculo-nervoase şi limfatice din cavitatea pelvină la mascul. 51. e) este asigurată de doi nervi cu origine diferită în n. a. 50. auricular mijlociu. a. c) la ovine şi taurine este diseminat. carotidă comună. Sensibilitatea de la faţa externă a pavilionului se poate bloca: a) prin anestezierea n. m. auricular posterior. . infraorbitar. m. c) se aboleşte la gaura mandibulară. b) la toate speciile este plasat pe a. m. jugulară. carotidă comună. c) la marginea aripii atlasului. e) mai este numit şi ansa atloidiană. 48. 45. m. jugulară. jugulară. 53. b) este asigurată de n. 55. auricular anterior. pieloşi ai botului. Prin secţionarea plexului subzigomatic: a) se produce paralizia mm. alveolo-mandibular care nu poate fi abordat. infraorbitară. Schematizaţi emergenţa trunchiurilor nervoase şi topografia zonelor senzitive aferente nervilor cluniali. v. jugulară. e) prin anestezierea nn. c) piele. d) este plasată ventral de creasta maxilo-facială în raport cu planul osos. omohioidian. linguofacială. c) este abolită sensibilitatea din regiunea zigomatico-temporală. fascie cervicală superficială. v. d) este componentă senzitivă din ramura dorsală C2. fascie cervicală superficială. pieloşi ai urechii. pielos. pielos cervical. m. fascie cervicală mijlocie. v. e) este plasat în treimea anterioară a jgheabului intermandibular la ecvine. b) piele. m. c) este delimitat de aceleaşi formaţiuni la ecvine. omohioidian. 44. c) se blochează la faţa externă a v. pielos cervical urmărind traiectul jgheabului jugular. carotidă comună. mijlociu şi posterior. Descrieţi şi schematizaţi cavitatea bucală. fascie cervicală superficială. sterno-mandibular. d) este abolită sensibilitatea din regiunea buccinatorie. fascie cervicală mijlocie. pielos.ventral de creasta maxilo-facială. 54. 47. Trigonul Viborg: a) este delimitat ventral de v. fascie cervicală mijlocie. Enumeraţi şi schematizaţi regiunile corespunzătoare secţiunii transversale realizată în treimea superioară a tibiei. 46. 52. carotidă comună. e) nu poate fi abordat din plan superficial. pielos. e) se produce paralizia mm. m. omohioidian. palatină ascendentă. d) la ecvine realizează cu simetricul forma literei “V” cu vârful dirijat aboral. Sensibilitatea dinţilor de pe arcada inferioară: a) se aboleşte prin blocarea plexului mental. d) este culeasă de n. a. linguo-faciale. e) piele. trigemen. fascie cervicală profundă. b) este delimitat dorsal de mandibulă. auriculari anterior. d) este delimitat dorsal de a. Nervul jgheabului: a) inervează muşchii ce delimitează jgheabul jugular. b) inervează m. linguofacială. b) prin anestezierea n. m. b) se produce doar paralizia mm. pieloşi ai urechii şi a m. Schematizaţi regiunea chişiţei la ecvine. d) piele. m. v. Schematizaţi regiunea inghinală. 56. Un ac introdus în treimea mijlocie a jgheabului jugular străbate următoarele straturi: a) piele. 49.

d) a. Care din următoarele vene îşi are originea în extremitatea rostrală a sinusului cavernos prin vena emisară a fisurii orbitare? a) v. e) vv. d) v. 2. axilară şi brahială. hipocondrului şi epigastrică la ecvine. Schematizaţi limfocentrii parietali ai cavităţii toracice şi raporturile acestora cu structurile vasculare (arterele) care le asigură circulaţia trofică. facială. d) prezintă două rădăcini. labio-maxilară şi labio-mandibulară. 7. c) v. 8. c) înapoia nervului digital posterior. c) vv. e) vena occipitală. c) a. Care sunt rădăcinile venei maxilare? a) v. Schematizaţi regiunile dorsocostală. La ovine artera gastro – epiploică dreaptă se desprinde din: a) a. gastrică dreaptă. b) v. gastroduodenală. c) este dispusă subfascial. Vena bazilică sau transversă a cotului face legătura între: a) vena mediană şi vena colaterală ulnară. Grila 14 Preluare dupa Anatomie – FMVB 1.58. La ecvine vena safenă medială se caracterizează prin următoarea particularitate: a) este mai redusă decât safena laterală. 6. d) v. pancreatico-duodenală caudală. 3. cefalică brahială. b) v. ruminală stângă. e) a. mediană. d) vv. c) vv. e) la nici una din speciile enumerate. costală. 5. La care din următoarele specii aorta toracică are raporturi pe partea stângă cu vena azigos? a) ecvine. d) vena profunda a feţei. c) v. b) ovine. b) înaintea venei digitale. e) are un calibru mai redus ca artera omonimă. profundă a feţei. maxilară. b) v. d) suine. colaterală ulnară şi v. infraorbitară şi v. brahială şi v. pancreatico-duodenală cranială. mediane şi palmară. La care din următoarele specii lipseşte trunchiul bicarotic? a) ecvine. 4. b) vv. Care din următoarele vene îşi au originea în arcul venos supracarpian? a) venele palmară şi radiară. 59. mediane şi ulnară. c) caprine. d) înaintea nervului digital mijlociu. e) v. Descrieţi şi schematizaţi cutia de corn. pterigoidiene. e) v. cefalică accesorie şi mediane. În regiunea chişiţei la ecvine artera digitală proprie este plasată atât pe partea laterală cât şi pe partea medială: a) între nervii digitali anterior şi mijlociu. b) se descarcă în vena femurală profundă. e) înapoia venei digitale. sfeno-palatină. infraorbitară şi v. cefalică brahială şi v. d) suine. bucală. . cefalică brahială. occipitală şi temporală profundă. e) carnivore. ulnară şi radiară. 60. b) canide. c) leporide. 9. b) a.

xifoidiene şi frenice. retrofaringian. d. lc. lc. parotidian. 18. lc. cubitale. cervical profund. lc. lc. lc. e. d. c. 11. epigastrică cranială şi a. suine. mandibular. pudendă externă la armăsar se termină prin: a) a. c. lc. rumegătoare. sternale caudale. 12. frenice. A. lc. retrofaringian. axilare proprii. Limfocentrul parotidian este reprezentat de 6 – 10 limfonoduri extrem de reduse şi diseminate printre acinii glandei parotide la : a. celiac b) lc. lc. Arterele coronare îşi au originea: a) în atriul drept. Cavitatea pericardică este o cavitate delimitată de: a) pleura pericardică şi pericardul fibros. b) pericardul fibros şipericardul seros. 20. b. 17. b. VII de nervi cranieni e. lc. lc. lc. lc. cervical superficial. lc. sternale caudale şi xifoidiene. axilar e) lc. cervicale prof unde caudale. d. retrofaringian. lc. lc. b. parotidian. cervical superficial.10. mandibular. cevical profund. mediastinal c) lc. (preluare dupa ghidulpacientului. XII de nervi cranieni d. 19. Cordajele tendinoase de la nivelul ventriculului drept nu sunt prezente la: a) suine b) păsări c) rumegătoare d) leporide e) ecvine. lc. parotidian. lc. xifoidiene. 15. Cuspizii sunt structuri anatomice prezente : a) la nivelul orificiului aortic b) la nivelul orificiului venei cave craniale c) numai la nivelul orificiului atrioventricular stâng d) numai la nivelul orificiului atrioventricular drept e) la nivelul orificiilor atrioventriculare drept şi stâng. constant prezente la toate speciile fiind limfonodurile: a. Limfocentrii capului şi gâtului sunt reprezentaţi de: a) lc. lc. cranială a penisului. numai la ecvine. lc. d) în ventriculul stâng. axilare ale primei coaste. e) în ventriculul drept. cevical profund d) lc. carnivore. VIII de nervi cranieni. parotidian. IX de nervi cranieni c. c) în artera aortă. mandibular. 13. mandibular. Limfocentrul toracal ventral este format din limfonodurile sternale craniale. b) în artera pulmonară. 16. d) pericard seros – foiţă parietală şi epicard e) epicard şi endocard. b) .ro) 14. sternale caudale. parotidian. sternale craniale. e. cervical superficial. cervical superficial. toracoaortice. retrofaringian. Tuberculul intervenos este un relief muscular care : a) separă deschiderile venelor cave b) se află în atriul stâng c) se află în ventriculul stâng d) se află pe septumul interatrial e) nici un răspuns nu este corect. c) epicard şi miocard. e. axilar. c. VI de nervi cranieni b. La originea arterei colaterale ulnare sunt prezente limfonodurile: a. Lateral de decusaţia piramidală se află originea aparentă a perechii a. mandibular. leporide.

m. Artera vertebrală se anastomozează sub aripa atlasului cu o ramură din: a) a. mijlocie a penisului. d) v. provine din n. epigastrică caudală superficială. extensor digital comun. 26. Nucleul caudal sau intraventricular aparţine : a. carotidă externă. corpului geniculat lateral. b) canal. portă. pe faţa ventrală a bulbului c. cervicală superficială. iliacă externă. este motor. fornixului d. toracică internă. femural şi este senzitiv b. e) venele pudende. d) a. pudendă accesorie. median are traiect printre radius şi: a. În cavitatea toracică nervul frenic drept este plasat într-un mezou comun cu: a) v. d) colaterală ulnară. safenă laterală. d) a. c) v. 35. canal.a. c) a. Artera safenă este o colaterală a: a) a. la nivelul trigonului pontin şi corespunde nucleului incert d. cavă caudală. Care este topografia formaţiunilor vasculare în sens cranio-caudal la ecvine la nivelul incizurii vasculare a mandibulei? a) a. 25. cefalică antebrahială. provine din n. obturator şi este senzitiv d. trigonului cerebral c. extensor carpo – radial b. precrurale (subiliace) c. dorsal al mâinii: a. 24. arteră. provine din n. peniană cranială şi a. ischiatic e. b) v. În duplicătura durei-mater denumită „coasa creierului” este plasat: a) sinusul cavernos. c) vena cavă caudală. ulnar c. arteră. e) a. venă. c) v. metatarsică dorso-laterală. 27. N. m. lateral de nucleul caudal. d) v. m. provine din n. b) a. femural şi este mixt c. v. subcutanată abdominală. radial b. 21. facială. iliacă internă. 33. d) sinusul transvers. la nivelul trigonului bulbar şi corespunde nucleului perechii a XII b. La traiectul arterei circumflexe iliace profunde – ramură ventrală se află dispuse limfonodurile: a. e) a. carotidă internă. extensor carpo – ulnar c. b) a. 29. portă. femurală profundă. femurale. 22. m. corpului striat e. safen: a. tibiale craniale. Care din următoarele vene nu are satelit arterial la ecvine? a) maseterină aborală. epigastrică caudală. poplitee. b) v. corpului calos b. ingvinale superficiale b. occipitală. musculo-cutanat e. b) safenă medială. obturator şi este mixt e. b) metatarsice dorso-laterale. c) reflexă. 28. b) v. canal. musculo-frenică. m. arteră. N. 23. venă. e) sinusul pietros dorsal. cranială şi a. cervicală profundă. e) v. c) arteră. canal parotidian. provine din n. profundă a feţei. c) a. d) venă. coxale. Una din venele ce pot fi folosite la ecvine pentru puncţie (în vederea recoltării de sânge de exemplu) este: a) v. provine din n. d) interosoase comune. provine din n. e) tarsice perforante. Artera dorsală a piciorului reprezintă o continuare în regiunea tarsului a arterei: a) tibială caudală. epigastrică cranială şi a. Prin confluarea celor două trunchiuri pelvi-crurale ia naştere: a) v. la nivelul trigonului bulbar şi corespunde nucleului perechii a IX şi X c.facială. canal. 32. c) tibiale craniale. d) v. e) brahială. 34. b) sinusul longitudinal dorsal. c) a. . flexor carpo – radial d. N. e) venă. ingvinale profunde d. 31. provine din n. azigos. d) a. c) sinusul pietros ventral. e) a. peniană cranială şi a. palmar medial d. extensor digital lateral e. este ramură din plexul lombocranial. 30. e) v. Aripa cenuşie este dispusă : a. femurală caudală.

39. La extremităţile laterale ale punţii îşi are originea aparentă nervul : a. Ansa axilară este realizată cu participarea : a. 47. timpanică rostrală. a. . meningică rostrală. musculo-cutanată. inte rmedio-facial c. pe faţa ventrală a măduvei b. originea reală a n. b. a. spaţiul subdural. laringic cranial vehiculează : a. 46. senzitivă. c) a. N. mixtă e. gloso-faringian b. trigonului pontin d. Trunchiurile vagale au structură: a. 44. c) a. axilar şi radial e. 45. d) a. doar fibre somatice. parasimpatică postsinaptică c. Aria perforată anterioară corespunde : a. trigemen b. doar cavităţile intranevraxiale b. Lichidul cefalorahidian ocupă : a. n. ganglion ortosimpatic. Şanţul basilar este plasat: a. metatalamusului e. 37. circumflexă a spetei. n. axilar şi ulnar. Ganglionul geniculat reprezentat: a. pe faţa ventrală a bulbului c. a. lingual: a. 43. intracraniană e. 38. fibre ortosimpatice presinaptice pentru ganglionul laringian c. a. vestibulo-cohlear. meningică caudală. fibre senzitive e. 49. 40. circumflexă humerală cranială. meningică medie. a. 42. subparotidiană c. doar spaţiul subarahnoidian d. n. parasimaptice postsinaptice d. maxilare? a) a. temporală profundă aborală. cavităţile intranevraxiale şi spaţiul leptomeningic c. ortosimpatică d. mezencefalului c. VII c. circumflexă humerală caudală. temporală profundă rostrală. vehiculează fibre parasimpatice presinaptice din nucleul salivator anterior c. e) a. meningică medie. motorii şi ortosimpatice e. b) a. are structură mixtă. ortosimpatică d. culege sensibilitatea din treimea posterioară a limbii d. pe faţa ventrală a emisferelor cerebrale. Pe calea perechii III de nervi cranieni sunt vehiculate alături de fibre motorii şi fibre: a. intraosoasă b. fibre senzoriale. radial şi ulnar c. originea aparentă a n. a. mixtă. b) a. facial e. parasimpatică presinaptică b. nervilor olfactivi. subbazală. parasimpatice presinaptice b. fibre parasinaptice postsinaptice vagale d. provine din ramura maxilară a perechii a V-a de nervi cranieni. e) a. trigonului bulbar b. a. temporală profundă aborală. a. inervează m. Nervul marele pietros superficial este emis de perechea VII în porţiunea: a. metencefalului b. extrinseci ai limbii e. Schematizaţi mezencefalul. 50. d) a. pe faţa dorsală a bulbului d. parasimpatică c. N. glosofaringian e. timpanică rostrală. temporală profundă aborală. subcutanată d. Pedunculii cerebeloşi aparţin : a. trigonului olfactiv c. spaţiul supradural e. hipotalamusului. Care din următoarele artere pătrunde în interstiţiul dintre cele două porţiuni ale muşchiului coracobrahial? a) a. trigemen d. ortosimpatice presinaptice c. fibre parasimpatice presinaptice e. temporală profundă aborală. diencefalului d. median şi musculo-ctanat b. meningică medie. 51. n. 41. timpanică aborală. a. a. brahială. Ganglionul ciliar are structură: a. n. talamusului e. ganglion parasimpatic d. timpanică rostrală. senzitivă b. pe faţa ventrală a punţii e. a. 48. median şi axilar d.36. fibre parasimpatice postsinaptice din plexul carotidian b. Care sunt cele trei colaterale desprinse în sens dorsal din porţiunea guturală a. sigmoidiană. originea rebelă a n.

inervează m. Ramurile colaterale ale plexului brahial: a. fibre parasimpatice din ganglionul otic c. Schematizaţi nervul spinal. n. Cisterna limfatică se formează prin reunirea : a) trunchiurilor lombare. colaterale. corpului geniculat lateral. n. fibre ortosimpatice presinaptice ce vor da naştere plexului subsfenoidal d. cutanat medial al antebraţului c. n. palmar lateral. Conectivul subbazal reprezintă: a. 4. 54. inervează testicolul şi epididimul. 56. Originea reală a nervilor olfactivi este reprezentată prin: a. celule epiteliale bipolare din mucoasa olfactivă e. digitali dorsali provin din : a. 57. au structură mixtă şi se distribuie m. Nucleul caudal sau intraventricular aparţine : a. mediali ai spetei d. se distribuie căilor spermatice extratesticulare d. Schematizaţi arterele iliacă externă şi femurală: origine. au structură motrică şi inervează muşchii de legătură dintre membrul toracic şi trunchi b. spermatici externi : a. Schematizaţi venele epifasciale ale membrului pelvin la ecvine. e) fascia gluteenă. 55. Schematizaţi ortosimpaticul cervico-toracic. trigonul olfactiv d. Pericardul fibros derivă din: a) fascia cervicală profundă.52. fibre parasimpatice din ganglionul pterigo-palatin b. terminale la ecvine. cutanat lateral al antebraţului d. median şi axilar e. inervează m. n. trigonului cerebral c. 53. Schematizaţi configuraţia interioară a ventriculelor. pedunculii olfactivi c. b) fascia transversă a abdomenului. c) fascia endotoracică. 6. musculo-cutanat este : a. intestinale şi celiac b) marii vene limfatice cu conductul toracic c) trunchiurilor traheale d) trunchiului intestinal şi trunchiurilor traheale e) nici un răspuns corect. au structură senzitivă. dorsal al mâinii b. n. bulbii olfactivi b. Schematizaţi parasimpaticul medular (cutanat). N. 9. cremaster extern şi scrotul b. Schematizaţi artera mezenterică cranială la ecvine şi canide. cutanat cranial al braţului d. palmar medial e. n. La rumegătoare n. cutanat cranial al antebraţului b. Ramura senzitivă a n. fibre senzitive date de n. 3. n. 8. d) fascia cervicală superficială. X. 5. din regiunea greabănului e. cutanat medial al antebraţului c. provin din ilio-inghinal şi inervează m. Grila 11 Preluare dupa Anatomie – FMVB 1. toracic şi pielii de pe faţa cranială a braţului c. n. corpului calos b. au structură vegetativă şi inervează testicolul c. Schematizaţi artera carotidă internă la ecvine. . 58. 59. 2. 7. Schematizaţi limfocentrii membrului toracic la ecvine. n. musculo-cutanat. fornixului d. fibre ortosimpatice de distribuţie e. 60. corpului striat e. are structură senzitivă şi inervează pielea ugerului e. n. cellule epiteliale multipolare din mucoasa olfactivă.

d) a. în regiunea metacarpiană. comunicarea ventriculului III cu ventriculul lateral d. n. Recesusul tectal reprezintă : a. e) acompaniază vena safenă medială. scalen. ulnar. c) acompaniază artera safenă. situat superficial. În grosimea ligamentului larg se pot remarca limfonodurile uterine la: a. e) între muşchiul cleido-brahial şi cleido-transvers. ecvine. pe faţa ventrală a punţii b. a. pe faţa ventrală a bulbului d. c) acompaniază artera safenă. digitală comună palmară medială. dorsal al spetei şi ramuri perforante. rumegătoare. carnivore. b) este emis de n. tibial în regiunea tarsiană. mielencefalului b. nervilor olfactivi. M. d. d) v. digitală palmară comună medială. pudend. b. reprezentat de două pachete limfonodulare (oral şi aboral) este prezent la: a. b) ramuri de distribuţie din măduva sacrală. 23. Corpul trapezoid este plasat : a. hepatică. la ecvine formaţiunile vasculonervoase sunt dispuse astfel în sens dorso-palmar (dinainte. toracal lateral. 22. c) n. 13. leporide. metencefalului. pancreatico-duodenală cranială. c) între cele două porţiuni ale m. La formarea plexului intercosto-brahial participă: a) ramuri senzitive din nervul toracal lung. n. fibular comun. axilar. metatalamusului e. n. digital comun palmar medial. c) ramuri de distribuţie din ganglionul mezenteric caudal. 15. pancreatico-duodenală caudală. Limfocentrul parotidian. Fasciculul drept al a. 18. v. b. b) este emis de n. digitală comună palmară medială. Viscerele pelvine au inervaţia ortosimpatică asigurată prin: a) ramuri de distribuţie din ganglionul mezenteric cranial. b) n. d) între m. leporide. suine.10. rumegătoare. scalen şi iliocostal cervical. digitală palmară comună medială. intercostali prin perforantele distale. e ) a. N. 12. mezenterice craniale la ecvine este reprezentat de: a) a. N. d) acomaniază vena safenă laterală. dinţat ventral cervical. v. recesus al ventriculului IV c. diencefalului c. dinţat ventral cervical şi scalen. d) ramuri din nervul vag. e. 17. n. b) a. recesus dorsal al ventriculului III. d) n. ileo-ceco-colică. c. extensor carpo-radiar este inervat de: a) n. e. Coliculii acustici aparţin : a. b) a. digitală palmară comună medială. c. fibular comun. a. Lama plexului brahial se evidenţiază: a) la marginea ventrală a m. digitală comună palmară medial. cutanat sural plantar: a) este emis de n. digitală comună palmară medială. cutanat sural plantar: a) este emis de n. e) n. ecvine şi suine. la nivelul trigonului bulbar c. trigonului bulbar b. 11. pe faţa dorsală a bulbului e. e) v. Aria perforată anterioară corespunde : a. b) în spaţiul dintre m. c) a. . e) acompaniază vena safenă medială. la nivelul trigonului pontin. comunicarea ventriculului IV cu spaţiul leptomeningic b. tibial în regiunea tarsiană. 19. e) n. 20. b) nervul toracal ventral. carnivore. d. d) n. digital comun palmar medial. ecvine. trigonului pontin d. Pe partea medială a flexorilor digitali. mezencefalului d. 16. median. jejunale. digital comun palmar medial. a. digitală comună palmară medială. d) acomaniază vena safenă laterală. c) n. digital comun palmar medial. 21. extensor carpo-ulnar. ca şi m. e) acelaşi n. v. talamusului e. digitală palmară comună medială. trigonului olfactiv c. digitală palmară comună medială c) a. recesus ventral al ventriculului III e. digital comun palmar medial. musculo-cutanat.înapoi): a) n. 14.

În regiunea chişiţei la ecvine artera digitală proprie este plasată atât pe partea laterală cât şi pe partea medială: a) între nervii digitali anterior şi mijlociu. a. c) în profunzimea hiatusului maxilar. d) n. 32. d) a. c) vena digitală palmară comună III. brahială. c) v. axilară. palmar medial. 28. c) a. timpanică rostrală.24. Orificiul atrioventricular stâng al cordului de pasăre beneficiază de: a) valvă bicuspidă b) valvă tricuspidă c) valvule sigmoide d) valvă simplă lamelară e) sfincter. b) vena colaterală ulnară. c) a. timpanică rostrală. e. d) v. temporală profundă. temporală profundă rostrală. b) azigos. b) a. b) la nivelul hiatusului maxilar. e) înapoia venei digitale. a. e) a. e) canide. c) o singură colaterală. b) v. musculo-cutanată. meningică medie. b. cavă caudală. 31. a. între lobul diafragmatic al pulmonului drept şi lobul azigos? a) vena cavă cranială. mediană. portă. 30. e) a. b) cinci colaterale. alveolomandibulară. Care din următoarele vene nu are satelit arterial? a) venele mediane. toraco-dorsală. Care sunt cele trei colaterale desprinse în sens dorsal din porţiunea guturală a. timpanică aborală. a. d) trei colaterale. leporide. meningică rostrală. e) a. palmară este însoţită în marea teacă postcarpiană de: a) v. temporală profundă aborală. maxilară la ecvine emite în traiectul ei intraosos: a) două colaterale. Ganglionul pterigopalatin este plasat: a) nivelul hiatusului orbitar. c) n. b) înaintea venei digitale. cerebrală aborală. c) a. b) ovine. 33. maxilară. 29. b) a. c. a. d) a. . e) v. temporală profundă aborală. temporală profundă aborală. 35. Prin palpare transcutană limfocentrul mandibular poate fi confundat cu glanda mandibulară la: a. a. d) înaintea nervului digital mijlociu. sigmoidiană. a. circumflexă humerală cranială. d) iliace. d) taurine. 37. azigos. A. Vena mezenterică caudală este rădăcină a venei: a) cave caudale. 34. a. radiar. b) a. e) nici un răspuns nu este corect. d) în spaţiul dintre hiatusul orbitar şi maxilar. circumflexă humerală caudală. e) nu emite colaterale. palmar lateral. meningică medie. Care din următoarele vene este plasată în cavitatea toracică. suine. a. d. b)n. temporală profundă aborală. cerebrală rostrală. 27. meningică caudală. carnivore. circumflexă a spetei. a. e) la nivelul găurii ovale. c) înapoia nervului digital posterior. ecvine. Care din următoarele artere participă prin colaterale la formarea reţelelor admirabile epidurale la rumegătoare? a) a. c) caprine. d) v. La care din următoarele specii arterele gastrice stângă şi dreaptă nu se anastomozează pe mica curbură a stomacului? a) ecvine. e) mezenterice craniale. Ţesutul nodal se consideră a face parte din miocard şi se caracterizează prin conservarea proprietăţilor embrionare şi anume : a) numai excitabilitatea b) numai prin contracţie automată c) numai prin ritmicitate d) contracţie automată şi ritmică e) toate răspunsurile sunt incorecte. 25. maxilare? a) a. a. A. 26. Care din următoarele artere pătrunde în interstiţiul dintre cele două porţiuni ale muşchiului coracobrahial? a) a. palmar profund. 36. rumegătoare. e) n. c) porte. timpanică rostrală. meningică medie. d) a.

c) v. şi v. circumflexă femurală medială. b) a. În sens opus detaşării arterei maseterine aborale. c) sinusul longitudinal ventral. d) a. auriculară aborală. 48. 49. e) sinusul pietros dorsal. Pe care din următoarele formaţiuni vasculare se poate aprecia calităţile pulsului la ecvine? a) a. 41.38. Schematizaţi mielencefalul şi metencefalul. circumfelxă femurală profundă. e) v. 46. pudendă accesorie. metatarsică dorsală II. şanţul lateral ventral bulbar d. profundă a feţei. metacarpiană dorsală II. În cavitatea toracică nervul frenic drept este plasat într-un mezou comun cu: a) v. c) a. d) a. pudendă externă. e) v. safenă. e) a. la ecvine se desprinde: a) trunchiul linguo-facial. maxilară şi v. e) a. d) sinusul transvers. Schematizaţi venele autopodiului pelvin la ecvine. linguală. şi v. e) v. d) a. b) v. 55. colică medie. Care din următoarele artere participă la formarea unei anastomoze transversale la ecvine? a) a. d) a. carotide interne între ele. 54. e) la extremitatea pilierului lateral drept. Schematizaţi configuraţia exterioară şi interioară a ventriculelor. Vena bucală face conexiune între: a) v. Schematizaţi meningele rahidiene. maxilară cu a. e) vena pudendă externă. c) aa. Între piramidele bulbare se delimitează: a. e) numai de artera circumflexă femurală profundă. b) a. d) v. auriculară rostrală. profundă a feţei şi v. linguo-facială şi v. Diafragmul prezintă orificiul arterei aorte situat între: a) pilierii laterali. profundă a feţei. Colonul transvers este irigat de: a) a colică ventrală. 51. c) a. şanţul colateral dorsal bulbar. metatarsică dorsală III. b) sinusul longitudinal dorsal. În duplicătura durei-mater denumită „cortul cerebelului” este plasat: a) sinusul cavernos. b) safenă medială. mezenterică caudală. b) v. d) v. şi v. 45. digitală palmară comună III. facială. b) pilierul lateral stâng şi intermediar stâng. c) v. Schematizaţi venele epifasciale ale membrului toracic la ecvine. b) v. facială. c) v. toracică internă. Nervul cutanat femural lateral etste însoţit la marginea anterioară a tensorului fasciei lata de: a) a. c) pilierii intermediari. Care din următoarele formaţiuni vasculare trec prin inelul muşchiului graţios la ecvine? a) a. 40. e) tibială caudală. d) a. Care din următoarele vene nu are satelit arterial la ecvine? a) maseterină aborală. cu acelaşi nume. colică stângă. şanţul colateral ventral bulbar e. 52. maseterină orală. pudendă externă. 50. d) reflexă. maxilară şi v. 47. şanţul median ventral bulbar c. maxilară. . azigos. d) a. b) a. musculo-frenică. maxilară şi infraorbitară. 43. transversă a feţei cu temporala profundă rostrală. Ce formaţiune însoţeşte artera pudendă externă în traiectul ingvinal la rumegătoare? a) vena safenă. şi v. 53. c) tibială cranială. c) a. portă. e) a. b) a colică dorsală (dreaptă). şanţul lateral – dorsal bulbar b. d) pilierii lateral drept şi intermediar drept. femurală. e) a. maxilară cu v. pudendă accesorie. pudendă accesorie. b) a. circumflexă iliacă profundă. cavă caudală. 42. c) a. temporale profundă rostrală cu cea aborală. d) v. 39. 44. c) v. b) vena pudendă internă. metacarpiană dorsală III. maxilară.

Tuberculul intervenos este un relief muscular care : a) separă deschiderile venelor cave b) se află în atriul stâng c) se află în ventriculul stâng d) se află pe septumul interatrial e) nici un răspuns nu este corect. epigastrică cranială şi a. b) în artera pulmonară. e) în ventriculul drept. 5. toracică internă. carotidă externă. cranială şi a. cefalică antebrahială. occipitală. cervicală superficială. Artera vertebrală se anastomozează sub aripa atlasului cu o ramură din: a) a. e) brahială. portă. e) venă. b) a. e) a. facială. epigastrică caudală superficială. d) a. musculo-frenică. VI de nervi cranieni b. 60. c) arteră.Schematizaţi parasimpaticul medular (cutanat). VIII de nervi cranieni. arteră. 2. canal. 9. c) v. d) pericard seros – foiţă parietală şi epicard e) epicard şi endocard. 3.56. pudendă externă la armăsar se termină prin: a) a. canal parotidian.Schematizaţi plexul sacrat (diagramă). În cavitatea toracică nervul frenic drept este plasat într-un mezou comun cu: a) v. b) canal. cavă caudală. Grila 10 Preluare dupa Anatomie – FMVB 1. pudendă accesorie. v. c) a. epigastrică cranială şi a.facială. azigos. XII de nervi cranieni d. d) a. Cavitatea pericardică este o cavitate delimitată de: a) pleura pericardică şi pericardul fibros. arteră. 8. c) în artera aortă. b) sinusul longitudinal dorsal. d) v. Arterele coronare îşi au originea: a) în atriul drept. 59. venă. epigastrică caudală. cranială a penisului. e) a. 57. arteră. e) sinusul pietros dorsal. e) v. IX de nervi cranieni c. peniană cranială şi a. c) v. d) în ventriculul stâng. Lateral de decusaţia piramidală se află originea aparentă a perechii a. subcutanată abdominală. b) v. 10. d) colaterală ulnară. . Schematizaţi plexul brahial – ramuri colaterale şi laterale. c) epicard şi miocard. carotidă internă. canal. Una din venele ce pot fi folosite la ecvine pentru puncţie (în vederea recoltării de sânge de exemplu) este: a) v. Schematizaţi limfocentrii membrului pelvin la ecvine. peniană cranială şi a. 7. VII de nervi cranieni e. d) v. b) v. b) safenă medială. d) sinusul transvers. c) sinusul pietros ventral. Schematizaţi artera celiacă la ecvine şi carnivore. venă. c) a. 11. profundă a feţei. e) v. cervicală profundă. d) venă. 4. b) a. canal. metatarsică dorso-laterală. safenă laterală. 58. În duplicătura durei-mater denumită „coasa creierului” este plasat: a) sinusul cavernos. 6. Care din următoarele vene nu are satelit arterial la ecvine? a) maseterină aborală. Care este topografia formaţiunilor vasculare în sens cranio-caudal la ecvine la nivelul incizurii vasculare a mandibulei? a) a. b) pericardul fibros şi pericardul seros. mijlocie a penisului. A. c) reflexă.

e. provine din n. parotidian. mediastinal c) lc. axilar e) lc. lc. Cuspizii sunt structuri anatomice prezente : a) la nivelul orificiului aortic b) la nivelul orificiului venei cave craniale c) numai la nivelul orificiului atrioventricular stâng d) numai la nivelul orificiului atrioventricular drept e) la nivelul orificiilor atrioventriculare drept şi stâng. flexor carpo – radial d. xifoidiene şi frenice. extensor digital lateral e. radial şi ulnar c. c. cervical superficial. lc. este motor. fibre parasimpatice postsinaptice din plexul carotidian b. 14. Cordajele tendinoase de la nivelul ventriculului drept nu sunt prezente la: a) suine b) păsări c) rumegătoare d) leporide e) ecvine. precrurale (subiliace) c. cevical profund. sternale caudale şi xifoidiene. lc. axilar şi ulnar. lc. ischiatic e. cervical profund. obturator şi este mixt e. Ansa axilară este realizată cu participarea : a. diencefalului d. parotidian. 17. N. lc. lc. cervicale profunde caudale. doar fibre somatice. trigemen b. cevical profund d) lc. Limfocentrul toracal ventral este format din limfonodurile sternale craniale. 26. radial b. 18. n. c. b. provine din n. lc. sternale craniale. axilar. lc. 21. cervical superficial. Limfocentrul parotidian este reprezentat de 6 – 10 limfonoduri extrem de reduse şi diseminate printre acinii glandei parotide la : a. 22. cubitale. femural şi este mixt c. c. ganglion parasimpatic d. b. lc. constant prezente la toate speciile fiind limfonodurile: a. mandibular. fibre parasinaptice postsinaptice vagale d. N. N. lc. lc. median şi axilar d. originea rebelă a n. lc. n. suine. corpului striat e. Nucleul caudal sau intraventricular aparţine : a. coxale. median are traiect printre radius şi: a. lc. corpului calos b. 24. e. retrofaringian. ganglion ortosimpatic. lc. 13. axilar şi radial e. Pedunculii cerebeloşi aparţin : a. fibre parasimpatice presinaptice e. 25. mandibular. ingvinale profunde d. d. provine din n. lc. median şi musculo-ctanat b. obturator şi este senzitiv d. este ramură din plexul lombocranial. Ganglionul geniculat reprezentat: a. retrofaringian. metatalamusului e. cervical superficial. lc. . n. palmar medial d. lc. 19. trigonului cerebral c. m. toracoaortice. mandibular. m. m. n. d. mandibular. La traiectul arterei circumflexe iliace profunde – ramură ventrală se află dispuse limfonodurile: a. d. provine din n. Limfocentrii capului şi gâtului sunt reprezentaţi de: a) lc. lc. axilare ale primei coaste. axilare proprii. parotidian. dorsal al mâinii: a. carnivore. provine din n. leporide. extensor digital comun. celiac b) lc. metencefalului b. sternale caudale. 16. mezencefalului c. retrofaringian. 20. La originea arterei colaterale ulnare sunt prezente limfonodurile: a. VII c. xifoidiene. e. retrofaringian. glosofaringian e. parotidian. rumegătoare. originea reală a n. 23. lc. musculo-cutanat e. sternale caudale. fibre ortosimpatice presinaptice pentru ganglionul laringian c. n. fornixului d. corpului geniculat lateral. extensor carpo – ulnar c. laringic cranial vehiculează : a. extensor carpo – radial b. b.12. ulnar c. femural şi este senzitiv b. provine din n. originea aparentă a n. ingvinale superficiale b. 15. hipotalamusului. provine din n. m. lc. numai la ecvine. provine din n. mandibular. parotidian. cervical superficial. frenice. N. safen: a. m.

36. maxilară. 38. b) v. c) leporide. e) carnivore. Prin confluarea celor două trunchiuri pelvi-crurale ia naştere: a) v. a. b) ovine. sigmoidiană. e) a. iliacă externă. e) v. occipitală şi temporală profundă. bucală. a. gastroduodenală. mediană.27. c) vv. 37. e) vv. infraorbitară şi v. . cefalică accesorie şi mediane. Care din următoarele vene îşi are originea în extremitatea rostrală a sinusului cavernos prin vena emisară a fisurii orbitare? a) v. portă. e) vena occipitală. b) înaintea venei digitale. c) a. a. d) v. 29. 30. timpanică rostrală. c) v. d) a. La ecvine vena safenă medială se caracterizează prin următoarea particularitate: a) este mai redusă decât safena laterală. axilară şi brahială. pancreatico-duodenală caudală. b) v. Care din următoarele vene îşi au originea în arcul venos supracarpian? a) venele palmară şi radiară. d) suine. pterigoidiene. b) metatarsice dorso-laterale. timpanică rostrală. brahială şi v. cefalică brahială. e) înapoia venei digitale. În regiunea chişiţei la ecvine artera digitală proprie este plasată atât pe partea laterală cât şi pe partea medială: a) între nervii digitali anterior şi mijlociu. d) prezintă două rădăcini. 33. c) înapoia nervului digital posterior. e) venele pudende. b) v. mediane şi palmară. 34. a. pancreatico-duodenală cranială. musculo-cutanată. temporală profundă aborală. meningică rostrală. Care sunt cele trei colaterale desprinse în sens dorsal din porţiunea guturală a. c) a. b) canide. c) v. c) vena cavă caudală. facială. a. a. meningică medie. iliacă internă. maxilare? a) a. Care din următoarele artere pătrunde în interstiţiul dintre cele două porţiuni ale muşchiului coracobrahial? a) a. Care sunt rădăcinile venei maxilare? a) v. La care din următoarele specii lipseşte trunchiul bicarotic? a) ecvine. meningică medie. e) la nici una din speciile enumerate. 31. e) v. cefalică brahială şi v. b) vv. d) vena profunda a feţei. brahială. temporală profundă rostrală. a. c) caprine. 32. d) interosoase comune. circumflexă humerală cranială. d) suine. profundă a feţei. e) are un calibru mai redus ca artera omonimă. Artera dorsală a piciorului reprezintă o continuare în regiunea tarsului a arterei: a) tibială caudală. c) este dispusă subfascial. ruminală stângă. sfeno-palatină. a. timpanică rostrală. d) v. b) se desc arcă în vena femurală profundă. b) a. cefalică brahială. labio-maxilară şi labio-mandibulară. d) a. a. b) a. gastrică dreaptă. infraorbitară şi v. timpanică aborală. temporală profundă aborală. d) v. La ovine artera gastro-epiploică dreaptă se desprinde din: a) a. e) a. d) a. b) v. a. circumflexă a spetei. colaterală ulnară şi v. c) tibiale craniale. e) a. meningică caudală. temporală profundă aborală. 39. b) a. La care din următoarele specii aorta toracică are raporturi pe partea stângă cu vena azigos? a) ecvine. ulnară şi radiară. d) înaintea nervului digital mijlociu. 28. c) a. mediane şi ulnară. a. e) tarsice perforante. temporală profundă aborală. c) vv. 35. meningică medie. circumflexă humerală caudală. d) vv. Vena bazilică sau transversă a cotului face legătura între: a) vena mediană şi vena colaterală ulnară.

c) a. e) a. 60. parasimpatice presinaptice b. inervează m. b. Schematizaţi artera mezenterică cranială la ecvine şi canide. 42. Pe calea perechii III de nervi cranieni sunt vehiculate alături de fibre motorii şi fibre: a. trigonului bulbar b. mixtă e. nervilor olfactivi. 52. poplitee. d) a. senzitivă b. 43. parasimpatică presinaptică b. tibiale craniale. subparotidiană c. fibre senzitive e. ortosimpatică d. Artera safenă este o colaterală a: a) a. 51. pe faţa ventrală a măduvei b. subcutanată d. senzitivă. 50. 41. . femurală profundă. pe faţa ventrală a bulbului c. Ganglionul ciliar are structură: a. intraosoasă b. colaterale. 57. Schematizaţi limfocentrii membrului toracic la ecvine. 48. parasimaptice postsinaptice d. fibre senzoriale. intracraniană e. parasimpatică c. intermediofacial c. femurale. ortosimpatică d. mixtă. Schematizaţi nervul spinal. trigonului pontin d. trigonului olfactiv c. N. Schematizaţi parasimpaticul medular (cutanat). Schematizaţi mezencefalul. lingual: a. 46. terminale la ecvine. 45. extrinseci ai limbii e. 53. Schematizaţi venele epifasciale ale membrului pelvin la ecvine. Schematizaţi configuraţia interioară a ventriculelor. La extremităţile laterale ale punţii îşi are originea aparentă nervul : a. parasimpatică postsinaptică c. doar spaţiul subarahnoidian d. 58. Schematizaţi artera carotidă internă la ecvine. lateral de nucleul caudal. vehiculează fibre parasimpatice presinaptice din nucleul salivator anterior c. culege sensibilitatea din treimea posterioară a limbii d. provine din ramura maxilară a perechii a V-a de nervi cranieni. la nivelul trigonului bulbar şi corespunde nucleului perechii a IX şi X c. b) a. 49. 56. are structură mixtă. cavităţile intranevraxiale şi spaţiul leptomeningic c. Schematizaţi arterele iliacă externă şi femurală: origine. spaţiul subdural. Schematizaţi ortosimpaticul cervico-toracic. Aria perforată anterioară corespunde : a. Şanţul basilar este plasat: a. Aripa cenuşie este dispusă : a. 55. Trunchiurile vagale au structură: a. 54. spaţiul supradural e. la nivelul trigonului bulbar şi corespunde nucleului perechii a XII b. pe faţa ventrală a punţii e. motorii şi ortosimpatice e. facial e. doar cavităţile intranevraxiale b. pe faţa ventrală a bulbului c. subbazală. ortosimpatice presinaptice c. Nervul marele pietros superficial este emis de perechea VII în porţiunea: a. Lichidul cefalorahidian ocupă : a. vestibulo-cohlear. femurală caudală. 59. talamusului e.40. trigemen d. 47. 44. pe faţa dorsală a bulbului d. gloso-faringian b. pe faţa ventrală a emisferelor cerebrale. la nivelul trigonului pontin şi corespunde nucleului incert d.

9. musculo-cutanat este : a. digitală palmară comună medială. provin din ilio-inghinal şi inervează m. digitală comună palmară medială. celule epiteliale bipolare din mucoasa olfactivă e. 8. palmar medial e. tibial în regiunea tarsiană. . Corpul trapezoid este plasat : a. 12. pancreaticoduodenală cranială. digitală palmară comună medială. pe faţa dorsală a bulbului e. spermatici externi : a. au structură motrică şi inervează muşchii de legătură dintre membrul toracic şi trunchi b. fibular comun. inervează m. la nivelul trigonului bulbar c. cutanat medial al antebraţului c. Originea reală a nervilor olfactivi este reprezentată prin: a. b) a. trigonului olfactiv c. cremaster extern şi scrotul b. 3. trigonului cerebral c. cutanat cranial al braţului d. digital comun palmar medial. b) este emis de n. Ramura senzitivă a n. digitală comună palmară medial. n. ileo-ceco-colică. Coliculii acustici aparţin : a. diencefalului c. Recesusul tectal reprezintă : a. n. leporide. c) a. trigonului pontin d. digitală palmară comună medială. b) a. cutanat cranial al antebraţului b. b. carnivore. n. inervează m. c. d) v. n.trigonul olfactiv d. în regiunea metacarpiană. Pe partea medială a flexorilor digitali. pe faţa ventrală a bulbului d. v. a. mezencefalului d. d.înapoi): a) n. d) acomaniază vena safenă laterală. e) a. N. cutanat sural plantar: a) este emis de n. e. comunicarea ventriculului III cu ventriculul lateral d. pe faţa ventrală a punţii b. digitală comună palmară medială. e) v. nervilor olfactivi. digital comun palmar medial. e) acompaniază vena safenă medială.metencefalului. digitală palmară comună medială. digital comun palmar medial.talamusului e. mediali ai spetei d. a. digitală comună palmară medială. ecvine. recesus al ventriculului IV c. corpului geniculat lateral. v. v. n. din regiunea greabănului e. recesus ventral al ventriculului III e. are structură senzitivă şi inervează pielea ugerului e. mielencefalului b. au structură mixtă şi se distribuie m. se distribuie căilor spermatice extratesticulare d. comunicarea ventriculului IV cu spaţiul leptomeningic b. Nucleul caudal sau intraventricular aparţine : a. N. În grosimea ligamentului larg se pot remarca limfonodurile uterine la: a. trigonului bulbar b. 4. n. recesus dorsal al ventriculului III. n. corpului calos b. c) acompaniază artera safenă. la nivelul trigonului pontin. au structură vegetativă şi inervează testicolul c. mezenterice craniale la ecvine este reprezentat de: a) a. inervează testicolul şi epididimul. 5. digitală palmară comună medială c) a.Grila 8 Preluare dupa Anatomie – FMVB 1. digitală comună palmară medială. Aria perforată anterioară corespunde : a. palmar lateral. 13. hepatică. pancreatico-duodenală caudală. Ramurile colaterale ale plexului brahial: a. a. la ecvine formaţiunile vasculonervoase sunt dispuse astfel în sens dorso-palmar (dinainte. bulbii olfactivi b. n. n. digital comun palmar medial. 7. ecvine şi suine. Fasciculul drept al a. d) a. jejunale. metatalamusului e. 6. cellule epiteliale multipolare din mucoasa olfactivă. fornixului d. pedunculii olfactivi c. au structură senzitivă. 2. corpului striat e. toracic şi pielii de pe faţa cranială a braţului c. 10. 11. rumegătoare. digital comun palmar medial.

Viscerele pelvine au inervaţia ortosimpatică asigurată prin: a) ramuri de distribuţie din ganglionul mezenteric cranial. dorsal al mâinii b. facială. scalen. 15. ca şi m. rumegătoare. e) acelaşi n. Cisterna limfatică se formează prin reunirea : a) trunchiurilor lombare. 19. b) a. c) ramuri de distribuţie din ganglionul mezenteric caudal. 28. ecvine. 17. Pericardul fibros derivă din: a) fascia cervicală profundă. colică stângă. b) fascia transversă a abdomenului. b) la nivelul hiatusului maxilar. 21. Colonul transvers este irigat de: a) a colică ventrală. extensor carpo-ulnar. . c) a. 26. fibre parasimpatice din ganglionul otic c. cutanat sural plantar: a) este emis de n. median. d) a. reprezentat de două pachete limfonodulare (oral şi aboral) este prezent la: a. b) ramuri de distribuţie din măduva sacrală. Care din următoarele artere participă la formarea unei anastomoze transversale la ecvine? a) a. pudend. 24. b) a colică dorsală (dreaptă). colică medie. situat superficial. fibre ortosimpatice presinaptice ce vor da naştere plexului subsfenoidal d. 18. N. rumegătoare. X. e) a. d) fascia cervicală superficială. leporide. c) caprine. d) acompaniază vena safenă laterală. e) fascia gluteenă. e) acompaniază vena safenă medială. maxilară cu a. carotide interne între ele. dinţat ventral cervical. d) n. n. c) n. c) între cele două porţiuni ale m. d) între m. 22. suine. e. d) în spaţiul dintre hiatusul orbitar şi maxilar. fibre senzitive date de n. La formarea plexului intercosto-brahial participă: a) ramuri senzitive din nervul toracal lung. e) la nivelul găurii ovale. tibial în regiunea tarsiană. mezenterică caudală. median şi axilar e. cutanat medial al antebraţului c. fibre ortosimpatice de distribuţie e. intercostali prin perforantele distale. b. Limfocentrul parotidian. n. leporide. transversă a feţei cu temporala profundă rostrală. extensor carpo-radiar este inervat de: a) n. b) n. e. axilar. digitali dorsali provin din : a. e) între muşchiul cleido-brahial şi cleido-transvers. e) n. d) taurine. c) acompaniază artera safenă. n. fibre parasimpatice din ganglionul pterigo-palatin b. n. fibular comun. d) ramuri din nervul vag. b) ovine. musculo-cutanat. 23.14. c) aa. dorsal al spetei şi ramuri perforante. c. b. ulnar. c. La care din următoarele specii arterele gastrice stângă şi dreaptă nu se anastomozează pe mica curbură a stomacului? a) ecvine. d) n. ecvine. profundă a feţei. d. carnivore. b) este emis de n. maxilară cu v. b) nervul toracal ventral. M. dinţat ventral cervical şi scalen. d. c) fascia endotoracică. musculo-cutanat. n. c) în profunzimea hiatusului maxilar. 27. carnivore. Ganglionul pterigopalatin este plasat: a) nivelul hiatusului orbitar. La rumegătoare n. 20. 16. e) canide. Prin palpare transcutană limfocentrul mandibular poate fi confundat cu glanda mandibulară la: a. e) n. toracal lateral. scalen şi iliocostal cervical. Conectivul subbazal reprezintă: a. e) a. 25. Lama plexului brahial se evidenţiază: a) la marginea ventrală a m. c) n. b) în spaţiul dintre m. temporale profundă rostrală cu cea aborală. suine. cutanat lateral al antebraţului d. d) a. intestinale şi celiac b) marii vene limfatice cu conductul toracic c) trunchiurilor traheale d) trunchiului intestinal şi trunchiurilor traheale e) nici un răspuns corect.

A. mediană. cavă caudală. b) înaintea venei digitale. d) v. pudendă accesorie. Orificiul atrioventricular stâng al cordului de pasăre beneficiază de: a) valvă bicuspidă b) valvă tricuspidă c) valvule sigmoide d) valvă simplă lamelară e) sfincter. c) v. a. Vena mezenterică caudală este rădăcină a venei: a) cave caudale. Care din următoarele formaţiuni vasculare trec prin inelul muşchiului graţios la ecvine? a) a. b) v. cerebrală aborală. 38. maxilară la ecvine emite în traiectul ei intraosos: a) două colaterale. e) a. palmar profund. Vena bucală face conexiune între: a) v. a. d) v. c) a. e) v. temporală profundă aborală. Care din următoarele vene este plasată în cavitatea toracică. c) n. e) v. circumflexă humerală caudală. maxilare? a) a. Care din următoarele vene nu are satelit arterial? a) venele mediane. facială. axilară. profundă a feţei. maxilară şi v. Care din următoarele artere participă prin colaterale la formarea reţelelor admirabile epidurale la rumegătoare? a) a. pudendă accesorie. e) a. Care din următoarele artere pătrunde în interstiţiul dintre cele două porţiuni ale muşchiului coracobrahial? a) a. Ce formaţiune însoţeşte artera pudendă externă în traiectul ingvinal la rumegătoare? a) vena safenă. b)n. c) porte. temporală profundă aborală. musculo-cutanată. 31. timpanică rostrală. a. c) v.29. a. meningică medie. b) v. sigmoidiană. d) trei colaterale. d) n. c) a. 34. toraco-dorsală. e) nici un răspuns nu este corect. b) vena pudendă internă. maxilară. e) înapoia venei digitale. pudendă externă. a. c) înapoia nervului digital posterior. b) a. b) azigos. c) a. d) înaintea nervului digital mijlociu. temporală profundă aborală. A. b) vena colaterală ulnară. linguo-facială şi v. e) mezenterice craniale. pudendă accesorie. a. e) a. b) a. d) a. meningică rostrală. circumflexă humerală cranială. timpanică rostrală. 32. c) o singură colaterală. Care sunt cele trei colaterale desprinse în sens dorsal din porţiunea guturală a. c) v. maxilară. 35. d) iliace. timpanică rostrală. linguală. safenă. palmară este însoţită în marea teacă postcarpiană de: a) v. brahială. azigos. d) a. c) vena digitală palmară comună III. b) cinci colaterale. timpanică aborală. a. 41. cerebrală rostrală. 42. temporală profundă. Ţesutul nodal se consideră a face parte din miocard şi se caracterizează prin conservarea proprietăţilor embrionare şi anume : a) numai excitabilitatea b) numai prin contracţie automată c) numai prin ritmicitate d) contracţie automată şi ritmică e) toate răspunsurile sunt incorecte. e) nu emite colaterale. temporală profundă rostrală. d) v. alveolomandibulară. 33. e) v. b) a. profundă a feţei şi v. maxilară şi v. a. b) v. a. În regiunea chişiţei la ecvine artera digitală proprie este plasată atât pe partea laterală cât şi pe partea medială: a) între nervii digitali anterior şi mijlociu. d) a. e) n. între lobul diafragmatic al pulmonului drept şi lobul azigos? a) vena cavă cranială. d) v. radiar. maxilară şi infraorbitară. 37. a. portă. 40. 39. pudendă externă. meningică caudală. a. 36. meningică medie. d) a. circumflexă a spetei. palmar medial. . e) vena pudendă externă. c) v. palmar lateral. temporală profundă aborală. 30. meningică medie. femurală.

maxilară. Diafragmul prezintă orificiul arterei aorte situat între: a) pilierii laterali. Pe care din următoarele formaţiuni vasculare se poate aprecia calităţile pulsului la ecvine? a) a. Schematizaţi şi precizaţi structura ramurii maxilare a perechii a V-a de nervi cranieni. şanţul lateral ventral bulbar d. 45. metatarsică dorsală III. auriculară aborală. metatarsică dorsală II. 55. 53. 52. c) a. şi v. 47. 59. metacarpiană dorsală II. Grila 7 Preluaredupa Anatomie – FMVB 1. b) safenă medială. 49. b) a. la ecvine se desprinde: a) trunchiul linguo-facial. metacarpiană dorsală III. Schematizaţi vena portă. b) sinusul longitudinal dorsal. 48. e) sinusul pietros dorsal. Schematizaţi venele autopodiului pelvin la ecvine. e) tibială caudală. d) v. Schematizaţi plexul brahial – ramuri colaterale. portă. e) v. 58. 50. d) reflexă. d) a. maseterină orală. circumflexă femurală medială. 46. şanţul lateral – dorsal bulbar b. 54. d) a. azigos. 56. cu acelaşi nume. şanţul colateral dorsal bulbar. Schematizaţi meningele rahidiene. 60. Nervul cutanat femural lateral etste însoţit la marginea anterioară a tensorului fasciei lata de: a) a. e) a. c) a. Schematizaţi ventriculul III. În duplicătura durei-mater denumită „cortul cerebelului” este plasat: a) sinusul cavernos. c) tibială cranială. c) pilierii intermediari. 57. şi v. . e) la extremitatea pilierului lateral drept. şanţul median ventral bulbar c. şi v. b) v. Schematizaţi venele epifasciale ale membrului pelvin la ecvine. şi v. Schematizaţi configuraţia exterioară şi interioară a atriilor. Între piramidele bulbare se delimitează: a. b) a. circumflexă iliacă profundă. Schematizaţi parasimpaticul medular (cutanat). c) sinusul longitudinal ventral. auriculară rostrală. b) a. şanţul colateral ventral bulbar e. e) numai de artera circumflexă femurală profundă. În cavitatea toracică nervul frenic drept este plasat într-un mezou comun cu: a) v. c) a. d) sinusul transvers.Schematizaţi plexul sacrat (diagramă). În sens opus detaşării arterei maseterine aborale. toracică internă. cavă caudală.43. musculo-frenică. c) v. 44. Care din următoarele vene nu are satelit arterial la ecvine? a) maseterină aborală. b) pilierul lateral stâng şi intermediar stâng. circumfelxă femurală profundă. Orificiul atrioventricular stâng al cordului de pasăre beneficiază de: a) valvă bicuspidă b) valvă tricuspidă c) valvule sigmoide d) valvă simplă lamelară e) sfincter. digitală palmară comună III. e) a. 51. d) pilierii lateral drept şi intermediar drept. d) a.

c) a. b)n. 13. palmar lateral. pancreatico-duodenală caudală. inervează m. c) o singură colaterală. 14. trigonului cerebral c. A. mediană. Originea reală a nervilor olfactivi este reprezentată prin: a. b) a. toracic şi pielii de pe faţa cranială a braţului c. 9. meningică caudală. Care sunt cele trei colaterale desprinse în sens dorsal din porţiunea guturală a. a. au structură senzitivă. În regiunea chişiţei la ecvine artera digitală proprie este plasată atât pe partea laterală cât şi pe partea medială: a) între nervii digitali anterior şi mijlociu. fornixului d. Ramura senzitivă a n. 10. circumflexă a spetei. a. au structură motrică şi inervează muşchii de legătură dintre membrul toracic şi trunchi b. meningică medie. au structură vegetativă şi inervează testicolul c. maxilară. 11. e) n. Ţesutul nodal se consideră a face parte din miocard şi se caracterizează prin conservarea proprietăţilor embrionare şi anume : a) numai excitabilitatea b) numai prin contracţie automată c) numai prin ritmicitate d) contracţie automată şi ritmică e) toate răspunsurile sunt incorecte. 4. temporală profundă aborală. c) înapoia nervului digital posterior. timpanică rostrală. spermatici externi : a. alveolomandibulară. maxilare? a) a. d) trei colaterale. Nucleul caudal sau intraventricular aparţine : a. ileo-ceco-colică. b) înaintea venei digitale. meningică medie. temporală profundă. sigmoidiană. c) a. n. e) a. timpanică aborală. circumflexă humerală cranială. palmară este însoţită în marea teacă postcarpiană de: a) v. a. timpanică rostrală. inervează m. Ramurile colaterale ale plexului brahial: a. palmar medial e. Care din următoarele artere pătrunde în interstiţiul dintre cele două porţiuni ale muşchiului coracobrahial? a) a. a. 3. d) înaintea nervului digital mijlociu. a. 6. . temporală profundă rostrală. e) a. bulbii olfactivi b. a. b) a. d) n. d) a. jejunale. maxilară la ecvine emite în traiectul ei intraosos: a) două colaterale. 8. A. e) a. trigonul olfactiv d. se distribuie căilor spermatice extratesticulare d. d) a. palmar profund. c) n. cerebrală rostrală. e) a. cutanat medial al antebraţului c. corpului calos b. temporală profundă aborală. palmar medial. musculo-cutanată. b) a. cerebrală aborală. a. cellule epiteliale multipolare din mucoasa olfactivă. hepatică. 12. b) cinci colaterale. e) înapoia venei digitale. a. c) a. Fasciculul drept al a. e) nu emite colaterale. provin din ilio-inghinal şi inervează m. pancreaticoduodenală cranială. din regiunea greabănului e. cutanat cranial al antebraţului b. n. palmar lateral. celule epiteliale bipolare din mucoasa olfactivă e. a. d) a. radiar. au structură mixtă şi se distribuie m. meningică rostrală. corpului geniculat lateral. cremaster extern şi scrotul b. c) a. timpanică rostrală. mediali ai spetei d. Care din următoarele artere participă prin colaterale la formarea reţelelor admirabile epidurale la rumegătoare? a) a. n. musculo-cutanat este : a.2. corpului striat e. a. mezenterice craniale la ecvine este reprezentat de: a) a. n. brahială. 7. N. inervează testicolul şi epididimul. meningică medie. n. d) a. temporală profundă aborală. are structură senzitivă şi inervează pielea ugerului e. pedunculii olfactivi c. 5. a. circumflexă humerală caudală. temporală profundă aborală. b) a. cutanat cranial al braţului d.

d) a. 21. c) n. Prin palpare transcutană limfocentrul mandibular poate fi confundat cu glanda mandibulară la: a. 22. La formarea plexului intercosto-brahial participă: a) ramuri senzitive din nervul toracal lung. d) n. pudend. e) la nivelul găurii ovale. intestinale şi celiac b) marii vene limfatice cu conductul toracic c) trunchiurilor traheale d) trunchiului intestinal şi trunchiurilor traheale e) nici un răspuns corect. 27. toracal lateral. dinţat ventral cervical. Viscerele pelvine au inervaţia ortosimpatică asigurată prin: a) ramuri de distribuţie din ganglionul mezenteric cranial. N. n. 19. median. maxilară cu v. cutanat lateral al antebraţului d. 23. 26. d) n. La care din următoarele specii arterele gastrice stângă şi dreaptă nu se anastomozează pe mica curbură a stomacului? a) ecvine. e) a. b) n. fibre ortosimpatice de distribuţie e. X. ulnar. leporide. ca şi m. b) nervul toracal ventral. mezenterică caudală. 24. dinţat ventral cervical şi scalen. b) la nivelul hiatusului maxilar. musculo-cutanat. d. c) aa. reprezentat de dou ă pachete limfonodulare (oral şi aboral) este prezent la: a. fibre parasimpatice din ganglionul pterigo-palatin b. c) n. cutanat medial al antebraţului c. . Cisterna limfatică se formează prin reunirea : a) trunchiurilor lombare. dorsal al mâinii b. b. temporale profundă rostrală cu cea aborală. c) acompaniază artera safenă. suine. b) fascia transversă a abdomenului. e) n. d) a. colică medie. b) a colică dorsală (dreaptă). Conectivul subbazal reprezintă: a. b) ovine. facială. d) ramuri din nervul vag. c. 18. Ganglionul pterigopalatin este plasat: a) nivelul hiatusului orbitar. c) ramuri de distribuţie din ganglionul mezenteric caudal. scalen şi iliocostal cervical. d) fascia cervicală superficială. e) a. tibial în regiunea tarsiană. b) a. extensor carpo-radiar este inervat de: a) n. colică stângă. n. 16. 17. n. Lama plexului brahial se evidenţiază: a) la marginea ventrală a m. d) taurine. c) caprine. e) acompaniază vena safenă medială. d. d) în spaţiul dintre hiatusul orbitar şi maxilar. b) este emis de n. maxilară cu a. e. cutanat sural plantar: a) este emis de n. rumegătoare. 28. intercostali prin perforantele distale. M. median şi axilar e. fibre parasimpatice din ganglionul otic c. b) ramuri de distribuţie din măduva sacrală. e) acelaşi n. n. carotide interne între ele. axilar. e) n. fibre senzitive date de n.15. La rumegătoare n. rumegătoare. e) fascia gluteenă. c) între cele două porţiuni ale m. d) între m. b) în spaţiul dintre m. carnivore. carnivore. Care din următoarele artere participă la formarea unei anastomoze transversale la ecvine? a) a. 29. digitali dorsali provin din : a. situat superficial. n. c) fascia endotoracică. e) canide. dorsal al spetei şi ramuri perforante. 20. e) între muşchiul cleido-brahial şi cleido-transvers. b. 25. c) în profunzimea hiatusului maxilar. Limfocentrul parotidian. extensor carpo-ulnar. musculo-cutanat. d) acomaniază vena safenă laterală. c. Colonul transvers este irigat de: a) a colică ventrală. c) a. leporide. Pericardul fibros derivă din: a) fascia cervicală profundă. e. profundă a feţei. scalen. fibre ortosimpatice presinaptice ce vor da naştere plexului subsfenoidal d. suine. fibular comun. ecvine. ecvine. transversă a feţei cu temporala profundă rostrală.

şanţul lateral – dorsal bulbar b. b) v. e) mezenterice craniale. musculo-frenică. linguală. pe faţa dorsală a bulbului e. 33. e) tibială caudală. 38. şi v. b) a. e) a. d) v. Între piramidele bulbare se delimitează: a. Diafragmul prezintă orificiul arterei aorte situat între: a) pilierii laterali. şanţul lateral ventral bulbar d. d) sinusul transvers. pudendă accesorie. c) porte. azigos. c) vena digitală palmară comună III. metacarpiană dorsală II. e) vena pudendă externă. b) sinusul longitudinal dorsal. d) iliace. b) vena colaterală ulnară. 34. c) tibială cranială. d) reflexă. Care din următoarele formaţiuni vasculare trec prin inelul muşchiului graţios la ecvine? a) a. maxilară şi v. circumflexă iliacă profundă. portă. Care din următoarele vene nu are satelit arterial? a) venele mediane. Care din următoarele vene este plasată în cavitatea toracică. d) v. b) safenă medială. auriculară aborală. e) v. d) a. c) a. metacarpiană dorsală III. toraco-dorsală. Vena bucală face conexiune între: a) v. . la nivelul trigonului bulbar c. maseterină orală. d) pilierii lateral drept şi intermediar drept. d) a. c) pilierii intermediari. pudendă externă. pudendă accesorie. 41. la nivelul trigonului pontin. b) pilierul lateral stâng şi intermediar stâng. e) v. safenă. profundă a feţei şi v. metatarsică dorsală III. b) vena pudendă internă. Care din următoarele vene nu are satelit arterial la ecvine? a) maseterină aborală. la ecvine se desprinde: a) trunchiul linguo-facial. 37. cu acelaşi nume. pudendă accesorie. În sens opus detaşării arterei maseterine aborale. b) a. c) sinusul longitudinal ventral. d) v. femurală. d) v. b) azigos. portă. În duplicătura durei-mater denumită „cortul cerebelului” este plasat: a) sinusul cavernos. c) v. între lobul diafragmatic al pulmonului drept şi lobul azigos? a) vena cavă cranială. e) la extremitatea pilierului lateral drept. şanţul median ventral bulbar c. 40. e) v. Ce formaţiune însoţeşte artera pudendă externă în traiectul ingvinal la rumegătoare? a) vena safenă. c) a. e) v. d) v. b) v. b) a. 35. axilară. 32. cavă caudală. c) a. b) v. linguo-facială şi v. În cavitatea toracică nervul frenic drept este plasat într-un mezou comun cu: a) v. 43. Nervul cutanat femural lateral etste însoţit la marginea anterioară a tensorului fasciei lata de: a) a. Pe care din următoarele formaţiuni vasculare se poate aprecia calităţile pulsului la ecvine? a) a. Vena mezenterică caudală este rădăcină a venei: a) cave caudale. 42. e) nici un răspuns nu este corect. Corpul trapezoid este plasat : a. şanţul colateral dorsal bulbar. 39. 36.30. şi v. d) a. cavă caudală. maxilară. profundă a feţei. pudendă externă. e) sinusul pietros dorsal. toracică internă. c) v. 44. maxilară şi v. şi v. 31. c) v. circumfelxă femurală profundă. facială. c) v. digitală palmară comună III. şi v. maxilară şi infraorbitară. pe faţa ventrală a bulbului d. c) v. maxilară. metatarsică dorsală II. e) numai de artera circumflexă femurală profundă. b) v. pe faţa ventrală a punţii b. circumflexă femurală medială. d) a. azigos. e) a. auriculară rostrală. şanţul colateral ventral bulbar e.

50. Shematizaţi limfocentrii cavităţii abdominale la ecvine. trigonului olfactiv c. d) v. Coliculii acustici aparţin : a. e) v. trigonului pontin d. la ecvine formaţiunile vasculonervoase sunt dispuse astfel în sens dorso-palmar (dinainte. comunicarea ventriculului III cu ventriculul lateral d. nervilor olfactivi. e) la nici una din speciile enumerate. în regiunea metacarpiană. digital comun palmar medial. N. digitală palmară comună medială. Schematizaţi ventriculul III. digital comun palmar medial. carnivore. digitală palmară comună medială. recesus al ventriculului IV c. ecvine. digitală palmară comună medială.înapoi): a) n. . 48. n. leporide. digitală comună palmară medială. Schematizaţi plexul brahial – ramuri colaterale. comunicarea ventriculului IV cu spaţiul leptomeningic b. d.45. digital comun palmar medial. 55. b) a. digital comun palmar medial. a. digitală comună palmară medial. talamusului e. digitală palmară comună medială.Schematizaţi plexul sacrat (diagramă). Schematizaţi meningele rahidiene. e) acompaniază vena safenă medială. b) este emis de n. c. ecvine şi suine. n. d) acomaniază vena safenă laterală. v. Schematizaţi venele autopodiului pelvin la ecvine. Pe partea medială a flexorilor digitali. Schematizaţi configuraţia exterioară şi interioară a atriilor. diencefalului c. v. fibular comun. a. Schematizaţi vena portă. Aria perforată anterioară corespunde : a. 49. 51. n. metencefalului. tibial în regiunea tarsiană. rumegătoare. 53. Grila 6 Preluare dupa Anatomie – FMVB 1. mezencefalului d. digitală palmară comună medială c) a. mielencefalului b. 60. 46. 54. digitală comună palmară medială. n. 52. e. c) acompaniază artera safenă. 47. digitală comună palmară medială. trigonului bulbar b. 58. b) canide. Schematizaţi parasimpaticul medular (cutanat). 56. digitală comună palmară medială. În grosimea ligamentului larg se pot remarca limfonodurile uterine la: a. c) leporide. d) suine. a. 59. recesus dorsal al ventriculului III. 57. Recesusul tectal reprezintă : a. cutanat sural plantar: a) este emis de n. recesus ventral al ventriculului III e. metatalamusului e. v. digital comun palmar medial. La care din următoarele specii aorta toracică are raporturi pe partea stângă cu vena azigos? a) ecvine. b. Schematizaţi venele epifasciale ale membrului pelvin la ecvine.

originea rebelă a n. N. brahială şi v. . fibre parasimpatice presinaptice e. cefalică brahială. corpului striat e. originea aparentă a n. n. femural şi este senzitiv b. 3. corpului calos b. d) vv. corpului geniculat lateral. extensor carpo – ulnar c. c) v.2. e) vena occipitală. n. ortosimpatică d. radial şi ulnar c. b) v. femural şi este mixt c. mediane şi palmară. d) interosoase comune. e) tarsice perforante. c) tibiale craniale. fibre ortosimpatice presinaptice pentru ganglionul laringian c. hipotalamusului. extensor digital lateral e. flexor carpo – radial d. c) vv. bucală. Pedunculii cerebeloşi aparţin : a. provine din n. obturator şi este mixt e. Vena bazilică sau transversă a cotului face legătura între: a) vena mediană şi vena colaterală ulnară. facială. ganglion ortosimpatic. Trunchiurile vagale au structură: a. 13. maxilară. profundă a feţei. La ecvine vena safenă medială se caracterizează prin următoarea particularitate: a) este mai redusă decât safena laterală. parasimpatică postsinaptică c. axilar şi ulnar. 15. e) v. 4. 7. d) v. provine din n. 14. Nucleul caudal sau intraventricular aparţine : a. VII c. Care sunt rădăcinile venei maxilare? a) v. 8. mezencefalului c. mediană. occipitală şi temporală profundă. ganglion parasimpatic d. trigonului cerebral c. obturator şi este senzitiv d. m. infraorbitară şi v. fibre parasinaptice postsinaptice vagale d. m. axilară şi brahială. fornixului d. Ansa axilară este realizată cu participarea : a. doar fibre somatice. 10. axilar şi radial e. pterigoidiene. n. trigemen b. 16. m. 17. d) vena profunda a feţei. provine din n. cefalică brahială. b) se descarcă în vena femurală profundă. n. provine din n. infraorbitară şi v. median şi axilar d. b) v. colaterală ulnară şi v. n. Artera dorsală a piciorului reprezintă o continuare în regiunea tarsului a arterei: a) tibială caudală. e) are un calibru mai redus ca artera omonimă. b) vv. 6. d) prezintă două rădăcini. 12. iliacă externă. b) metatarsice dorso-laterale. iliacă internă. este motor. ulnară şi radiară. fibre parasimpatice postsinaptice din plexul carotidian b. cefalică brahială şi v. portă. c) este dispusă subfascial. d) v. este ramură din plexul lombocranial. dorsal al mâinii: a. e) vv. e) v. c) vena cavă caudală. provine din n. b) v. sfeno-palatină. metatalamusului e. Care din următoarele vene îşi au originea în arcul venos supracarpian? a) venele palmară şi radiară. median şi musculo-ctanat b. motorii şi ortosimpatice e. Ganglionul geniculat reprezentat: a. Prin confluarea celor două trunchiuri pelvi-crurale ia naştere: a) v. labio-maxilară şi labio-mandibulară. b) v. diencefalului d. provine din n. 11. radial b. N. ulnar c. extensor carpo – radial b. e) venele pudende. provine din n. palmar medial d. mediane şi ulnară. 5. c) v. originea reală a n. Care din următoarele vene îşi are originea în extremitatea rostrală a sinusului cavernos prin vena emisară a fisurii orbitare? a) v. musculo-cutanat e. safen: a. d) v. m. N. glosofaringian e. c) vv. laringic cranial vehiculează : a. N. cefalică accesorie şi mediane. parasimpatică presinaptică b. extensor digital comun. 9. metencefalului b. provine din n. median are traiect printre radius şi: a. m. mixtă.

e) a. mijlocie a penisului. lc. Cordajele tendinoase de la nivelul ventriculului drept nu sunt prezente la: a) suine b) păsări c) rumegătoare d) leporide e) ecvine. lc. precrurale (subiliace) c. cevical profund d) lc. e) brahială. lc. lc. c) a.&nbs p. d. cervical superficial. e) a. d) v. Una din venele ce pot fi folosite la ecvine pentru puncţie (în vederea recoltării de sânge de exemplu) este: a) v. xifoidiene. axilare proprii. femurale. parotidian. lc. mediastinal c) lc. b) a. retrofaringian. ischiatic e. peniană cranială şi a. Care din următoarele vene nu are satelit arterial la ecvine? a) maseterină aborală. 21. lc. d. lc. d) pericard seros – foiţă parietală şi epicard e) epicard şi endocard. e) a. lc. carotidă internă. c. d) a. cervicală superficială. 30. lc.18. d) a. e. lc. La originea arterei colaterale ulnare sunt prezente limfonodurile: a. d) a. c) a. epigastrică cranială şi a. lc. cervical superficial. lc. b. c. lc. poplitee. b) safenă medială. e) v. cervical superficial. c) a. Tuberculul intervenos este un relief muscular care : a) separă deschiderile venelor cave b) se află în atriul stâng c) se află în ventriculul stâng d) se află pe septumul interatrial e) nici un răspuns nu este corect. cervical superficial. lc. cevical profund. Limfocentrul toracal ventral este format din limfonodurile sternale craniale. b) pericardul fibros şi pericardul seros. 29. profundă a feţei. ingvinale profunde d. c. coxale. epigastrică caudală superficială. 22. d) colaterală ulnară. c) reflexă. rumegătoare. mandibular. tibiale craniale. parotidian. cranială şi a. celiac b) lc. pudendă accesorie. b. sternale caudale. 23. c) epicard şi miocard. e. parotidian. lc. safenă laterală. mandibular. c) v. epigastrică cranială şi a. lc. retrofaringian. lc. e. axilar. cranială a penisului. xifoidiene şi frenice. parotidian. lc. sternale caudale şi xifoidiene. epigastrică caudală. Artera safenă este o colaterală a: a) a. femurală caudală. occipitală. 24. cubitale. La traiectul arterei circumflexe iliace profunde – ramură ventrală se află dispuse limfonodurile: a. femurală profundă. peniană cranială şi a. retrofaringian. cervical profund. b) a. Cuspizii sunt structuri anatomice prezente : a) la nivelul orificiului aortic b) la nivelul orificiului venei cave craniale c) numai la nivelul orificiului atrioventricular stâng d) numai la nivelul orificiului atrioventricular drept e) la nivelul orificiilor atrioventriculare drept şi stâng. cervicale profunde caudale. leporide. parotidian. 27. b. sternale craniale. metatarsică dorso-laterală. mandibular. lc. subcutanată abdominală. A. cervicală profundă. lc. Cavitatea pericardică este o cavitate delimitată de: a) pleura pericardică şi pericardul fibros. 20. 28. toracoaortice. . constant prezente la toate speciile fiind limfonodurile: a. sternale caudale. frenice. ingvinale superficiale b. suine. Limfocentrul parotidian este reprezentat de 6 – 10 limfonoduri extrem de reduse şi diseminate printre acinii glandei parotide la : a. axilare ale primei coaste. 26. b) v. axilar e) lc. b) a. Artera vertebrală se anastomozează sub aripa atlasului cu o ramură din: a) a. carnivore. 19. numai la ecvine. carotidă externă. retrofaringian. 31. Limfocentrii capului şi gâtului sunt reprezentaţi de: a) lc. mandibular. 25. cefalică antebrahială. d. pudendă externă la armăsar se termină prin: a) a. mandibular.

VII de nervi cranieni e. intermediofacial c. a. d) suine. Arterele coronare îşi au originea: a) în atriul drept. pancreatico-duodenală cranială. a. d) venă. a. circumflexă humerală cranială. v. sigmoidiană. b) a. pe faţa ventrală a măduvei b. e) venă. c) a. gastrică dreaptă. gastroduodenală. b) v. azigos. 36. meningică medie. a. XII de nervi cranieni d. temporală profundă rostrală. timpanică rostrală. a. În duplicătura durei-mater denumită „coasa creierului” este plasat: a) sinusul cavernos. 33. . d) sinusul transvers. Şanţul basilar este plasat: a. e) înapoia venei digitale. Care din următoarele artere pătrunde în interstiţiul dintre cele două porţiuni ale muşchiului coracobrahial? a) a. timpanică rostrală. ruminală stângă. timpanică aborală. trigonului olfactiv c. gloso-faringian b. b) a. La care din următoarele specii lipseşte trunchiul bicarotic? a) ecvine. b) a. temporală profundă aborală. 44. facială. canal parotidian. trigemen d. c) caprine. 34. a. cavă caudală. la nivelul trigonului bulbar şi corespunde nucleului perechii a IX şi X c. arteră. brahială. pe faţa ventrală a bulbului c. d) v. e) artera meningică rostrală. arteră. Aripa cenuşie este dispusă : a. Care este topografia formaţiunilor vasculare în sens cranio-caudal la ecvine la nivelul incizurii vasculare a mandibulei? a) a. 38. Lateral de decusaţia piramidală se află originea aparentă a perechii a. c) a. maxilare? a) a. venă. pe faţa ventrală a emisferelor cerebrale. a. VI de nervi cranieni b. trigonului bulbar b. d) în ventriculul stâng. e) a. meningică medie. a. 40. vestibulo-cohlear. b) canal. La extremităţile laterale ale punţii îşi are originea aparentă nervul : a. Care sunt cele trei colaterale desprinse în sens dorsal din porţiunea guturală a. canal. 42. portă. circumflexă humerală caudală. La ovine artera gastro-epiploică dreaptă se desprinde din: a) a. e) a. toracică internă. pancreatico-duodenală caudală. timpanică rostrală. b) în artera pulmonară. pe faţa ventrală a punţii e. c) în artera aortă. e) v. În cavitatea toracică nervul frenic drept este plasat într-un mezou comun cu: a) v. 37. 45. c) arteră. circumflexă a spetei. talamusului e. trigonului pontin d. b) sinusul longitudinal dorsal. facial e.32. arteră. pe faţa ventrală a bulbului c. canal. d) înaintea nervului digital mijlociu. la nivelul trigonului bulbar şi corespunde nucleului perechii a XII b. meningică caudală. musculo-frenică. lateral de nucleul caudal. 43. venă. la nivelul trigonului pontin şi corespunde nucleului incert d. temporală profundă aborală. e) în ventriculul drept. temporală profundă aborală. 41. canal.facială. b) ovine. c) înapoia nervului digital posterior. Aria perforată anterioară corespunde : a. d) a. pe faţa dorsală a bulbului d. temporală profundă aborală. a. d) a. musculo-cutanată. a. c) v. VIII de nervi cranieni. nervilor olfactivi. c) sinusul pietros ventral. IX de nervi cranieni c. meningică medie. c) a. 35. 39. e) sinusul pietros dorsal. b) înaintea venei digitale. a. În regiunea chişiţei la ecvine artera digitală proprie este plasată atât pe partea laterală cât şi pe partea medială: a) între nervii digitali anterior şi mijlociu. d) a. e) carnivore.

doar spaţiul subarahnoidian d. doar cavităţile intranevraxiale b. fibre senzitive e. 56. d) pericard seros – foiţă parietală şi epicard e) epicard şi endocard. carnivore. lc. celiac b) lc. Pe calea perechii III de nervi cranieni sunt vehiculate alături de fibre motorii şi fibre: a. 49. Tuberculul intervenos este un relief muscular care : a) separă deschiderile venelor cave b) se află înatriul stâng c) se află în ventriculul stâng d) se află pe septumul interatrial e) nici un răspuns nu este corect. lc. vehiculează fibre parasimpatice presinaptice din nucleul salivator anterior c. spaţiul subdural. provine din ramura maxilară a perechii a V-a de nervi cranieni. retrofaringian. lc. 51. 54. lc. rumegătoare. culege sensibilitatea din treimea posterioară a limbii d. 57. Lichidul cefalorahidian ocupă : a. inervează m. Schematizaţi reţeaua admirabilă epidurală la rumegătoare. 48. subparotidiană c. Schematizaţi conformaţia exterioară a cordului. lc.46. Grila 4 Preluare dupa Anatomie – FMVB 1. retrofaringian. intraosoasă b. Cuspizii sunt structuri anatomice prezente : a) la nivelul orificiului aortic b) la nivelul orificiului venei cave craniale c) numai la nivelul orificiului atrioventricular stâng d) numai la nivelul orificiului atrioventricular drept e) la nivelul orificiilor atrioventriculare drept şi stâng. Nervul marele pietros superficial este emis de perechea VII în porţiunea: a. parasimpatică c. lc. subcutanată d. 52. Schematizaţi terminalele arterei aorte abdominale la ecvine. 59. N. Schematizaţi parasimpaticul medular (cutanat). mixtă e. suine. 5. Schematizaţi vena cavă cranială la rumegătoare şi suine. 60. intracraniană e. Limfocentrii capului şi gâtului sunt reprezentaţi de: a) lc. lc. senzitivă. Ganglionul ciliar are structură: a. parotidian. retrofaringian. Cavitatea pericardică este o cavitate delimitată de: a) pleura pericardică şi pericardul fibros. mandibular. fibre senzoriale. 55. cevical profund . lc. spaţiul supradural e. mandibular. subbazală. parotidian. lc. 53. 3. lc. cervical superficial. mediastinal c) lc. lc. Schematizaţi perechea a III-a de nervi cranieni şi raporturile cu parasimpaticul ocular. parasimaptice postsinaptice d. 47. cervical superficial. lc. mandibular. parasimpatice presinaptice b. 58. Schematizaţi ansa memorabilă Wrisberg. c) epicard şi miocard. cervical profund. b. Schematizaţi artera femurală la ecvine. 50. parotidian. 2. are structură mixtă. extrinseci ai limbii e. Cordajele tendinoase de la nivelul ventriculului drept nu sunt prezente la: a) suine b) păsări c) rumegătoare d) leporide e) ecvine. Schematizaţi limfocentrii capului la ecvine. ortosimpatică d. lingual: a. ortosimpatice presinaptice c. Schematizaţi plexul brahial – ramuri laterale şi colaterale (diagramă). b) pericardul fibros şi pericardul seros. cavităţile intranevraxiale şi spaţiul leptomeningic c. 4. senzitivă b.

Limfocentrul parotidian este reprezentat de 6 – 10 limfonoduri extrem de reduse şi diseminate printre acinii glandei parotide la : a. sfeno-palatină. e) vena occipitală. ischiatic e. axilare proprii. lc. c) leporide. d) suine. c) a. constant prezente la toate speciile fiind limfonodurile: a. d. timpanică rostrală. sternale caudale. lc. d) vena profunda a feţei. occipitală şi temporală profundă. leporide. 10. coxale. lc. ingvinale profunde d. circumflexă humerală caudală. ingvinale superficiale b. sigmoidiană. sternale caudale şi xifoidiene. La care din următoarele specii aorta toracică are raporturi pe partea stângă cu vena azigos? a) ecvine.d) lc. temporală profundă aborală. cefalică brahială şi v. cervical superficial. a. 11. lc. b) a. b) canide. maxilare? a) a. c) a. e) a. e. e) înapoia venei digitale. b) v. frenice. e) a. c) v. a. e) la nici una din speciile enumerate. d) vv. suine. d) v. a. d) a. 9. profundă a feţei. sternale craniale. c) înapoia nervului digital posterior. mandibular. b) înaintea venei digitale. d) suine. pancreatico-duodenală cranială. e) vv. bucală. e) a. sternale caudale. meningică medie. cervicale profunde caudale. infraorbitară şi v. a. gastrică dreaptă. circumflexă a spetei. timpanică rostrală. toracoaortice. meningică rostrală. a. meningică medie. circumflexă humerală cranială. 7. maxilară. axilare ale primei coaste. cubitale. a. b. c) vv. 18. 17. b) v. d. xifoidiene. lc. labio-maxilară şi labio-mandibulară. lc. 8. Care sunt cele trei colaterale desprinse în sens dorsal din porţiunea guturală a. 15. temporală profundă aborală. c) v. Limfocentrul toracal ventral este format din limfonodurile sternale craniale. timpanică rostrală. axilar e) lc. a. b) a. a. pterigoidiene. rumegătoare. mandibular. Care din următoarele vene îşi are originea în extremitatea rostrală a sinusului cavernos prin vena emisară a fisurii orbitare? a) v. La ovine artera gastro-epiploică dreaptă se desprinde din: a) a. gastroduodenală. cevical profund. La originea arterei colaterale ulnare sunt prezente limfonodurile: a. cervical superficial. axilară şi brahială. numai la ecvine. musculo-cutanată. 6. d) a. d) înaintea nervului digital mijlociu. meningică medie. cefalică brahială. meningică caudală. b) a. lc. temporală profundă aborală. e) carnivore. 14. Vena bazilică sau transversă a cotului face legătura între: a) vena mediană şi vena colaterală ulnară. a. c. axilar. cefalică brahială. temporală profundă rostrală. facială. d) a. d. ruminală stângă. c) a. b) ovine. precrurale (subiliace) c. 12. În regiunea chişiţei la ecvine artera digitală proprie este plasată atât pe partea laterală cât şi pe partea medială: a) între nervii digitali anterior şi mijlociu. e. xifoidiene şi frenice. e. colaterală ulnară şi v. La traiectul arterei circumflexe iliace profunde – ramură ventrală se află dispuse limfonodurile: a. e) v. parotidian. brahială şi v. timpanică aborală. c) caprine. La care din următoarele specii lipseşte trunchiul bicarotic? a) ecvine. temporală profundă aborală. Care sunt rădăcinile venei maxilare? a) v. a. . 13. brahială. c. b. 16. b. b) v. retrofaringian. infraorbitară şi v. mediană. c. parotidian. lc. pancreatico-duodenală caudală. Care din următoarele artere pătrunde în interstiţiul dintre cele două porţiuni ale muşchiului coracobrahial? a) a. a. carnivore.

peniană cranială şi a. d) v. cavă caudală. În cavitatea toracică nervul frenic drept este plasat într-un mezou comun cu: a) v. e) a. canal. 28. b) v. e) venă. metatarsică dorso-laterală. pudendă accesorie. 24. b) a. b) a. c) arteră. e) v. la nivelul trigonului bulbar şi corespunde nucleului perechii a XII b. subcutanată abdominală. . e) v. mediane şi ulnară. canal parotidian. epigastrică cranială şi a. e) venele pudende. peniană cranială şi a. c) vena cavă caudală. iliacă internă. 20. 21.facială. e) are un calibru mai redus ca artera omonimă. lateral de nucleul caudal. e) brahială. 22. facială. epigastrică cranială şi a. b) se descarcă în vena femurală profundă. c) v. portă. e) a. d) în ventriculul stâng. b) vv. e) a. d) a. b) sinusul longitudinal dorsal. Una din venele ce pot fi folosite la ecvine pentru puncţie (în vederea recoltării de sânge de exemplu) este: a) v. 32. b) a. VIII de nervi cranieni. canal. e) sinusul pietros dorsal.19. toracică internă. canal. epigastrică caudală superficială. Aripa cenuşie este dispusă : a. 26. 25. c) tibiale craniale. b) safenă medială. VI de nervi cranieni b. musculo-frenică. IX de nervi cranieni c. 31. Prin confluarea celor două trunchiuri pelvi-crurale ia naştere: a) v. d) sinusul transvers. e) v. b) în artera pulmonară. c) a. În duplicătura durei-mater denumită „coasa creierului” este plasat: a) sinusul cavernos. cefalică antebrahială. c) reflexă. profundă a feţei. c) este dispusă subfascial. 27. Care este topografia formaţiunilor vasculare în sens cranio-caudal la ecvine la nivelul incizurii vasculare a mandibulei? a) a. d) prezintă două rădăcini. iliacă externă. v. carotidă internă. azigos. cervicală profundă. femurală caudală. c) în artera aortă. mediane şi palmară. b) v. A. femurale. b) metatarsice dorso-laterale. d) v. Arterele coronare îşi au originea: a) în atriul drept. 23. poplitee. venă. d) interosoase comune. La ecvine vena safenă medială se caracterizează prin următoarea particularitate: a) este mai redusă decât safena laterală. pudendă externă la armăsar se termină prin: a) a. Care din următoarele vene nu are satelit arterial la ecvine? a) maseterină aborală. d) a. d) v. la nivelul trigonului bulbar şi corespunde nucle ului perechii a IX şi X c. la nivelul trigonului pontin şi corespunde nucleului incert d. safenă laterală. arteră. b) v. XII de nervi cranieni d. Artera safenă este o colaterală a: a) a. cranială a penisului. femurală profundă. cervicală superficială. venă. occipitală. c) sinusul pietros ventral. 33. arteră. e) în ventriculul drept. c) v. carotidă externă. d) colaterală ulnară. c) a. VII de nervi cranieni e. pe faţa ventrală a bulbului c. e) tarsice perforante. mijlocie a penisului. arteră. 30. cranială şi a. tibiale craniale. 29. d) venă. Care din următoarele vene îşi au originea în arcul venos supracarpian? a) venele palmară şi radiară. b) canal. c) vv. d) a. epigastrică caudală. Artera dorsală a piciorului reprezintă o continuare în regiunea tarsului a arterei: a) tibială caudală. portă. c) a. ulnară şi radiară. cefalică accesorie şi mediane. Lateral de decusaţia piramidală se află originea aparentă a perechii a. Artera vertebrală se anastomozează sub aripa atlasului cu o ramură din: a) a. d) v.

provine din ramura maxilară a perechii a V-a de nervi cranieni. 35. femural şi este senzitiv b. extensor digital comun. fibre senzoriale. trigonului pontin d. vestibulo-cohlear. N. 37. dorsal al mâinii: a. Şanţul basilar este plasat: a. lingual: a. subcutanată d. parasimpatice presinaptice b. 45. culege sensibilitatea din treimea posterioară a limbii d. senzitivă. spaţiul supradural e. 40. ulnar c. motorii şi ortosimpatice e. mixtă. extensor carpo – radial b. intermediofacial c. m. femural şi este mixt c. vehiculează fibre parasimpatice presinaptice din nucleul salivator anterior c. 43. median are traiect printre radius şi: a. cavităţile intranevraxiale şi spaţiul leptomeningic c. provine din n. pe faţa ventrală a măduvei b. N. inervează m. ortosimpatică d. 41. provine din n. parasimpatică postsinaptică c. extensor digital lateral e.ro) 39. 36. m.34. parasimpatică c. parasimpatică presinaptică b. Aria perforată anterioară corespunde : a. b. provine din n. . radial b. subbazală. doar spaţiul subarahnoidian d. La extremităţile laterale ale punţii îşi are originea aparentă nervul : a. obturator şi este mixt e. parasimaptice postsinaptice d. 42. obturator şi este senzitiv d. Trunchiurile vagale au structură: a. este motor. gloso-faringian b. facial e. provine din n. pe faţa ventrală a emisferelor cerebrale. Pe calea perechii III de nervi cranieni sunt vehiculate alături de fibre motorii şi fibre: a. subparotidiană c. este ramură din plexul lombocranial. Ganglionul ciliar are structură: a. m. fibre senzitive e. 44. provine din n. talamusului e. safen: a. 38. doar cavităţile intranevraxiale b. mixtă e. are structură mixtă. extensor carpo – ulnar c. trigonului bulbar b. flexor carpo – radial d. ortosimpatică d. pe faţa dorsală a bulbului d. Nervul marele pietros superficial este emis de perechea VII în porţiunea: a. trigonului olfactiv c. m. trigemen d. m. (preluare dupa escoala. N. spaţiul subdural. pe faţa ventrală a bulbului c. musculo-cutanat e. nervilor olfactivi. intracraniană e. extrinseci ai limbii e. provine din n. provine din n. intraosoasă b. Lichidul cefalorahidian ocupă : a. provine din n. pe faţa ventrală a punţii e. senzitivă b. palmar medial d. ortosimpatice presinaptice c. N.

Schematizaţi vena cavă cranială la ecvine şi suine. Grila 3 Preluare dupa Anatomie – FMVB 1. c) vv. e) vv. fibre parasimpatice presinaptice e. corpului calos b. d) vv. originea aparentă a n. 51. sfeno-palatină. trigemen b. Schematizaţi ortosimpaticul cervico-toracic. Schematizaţi limfocentrii cavităţii toracice la ecvine. Care sunt rădăcinile venei maxilare? a) v. Ansa axilară este realizată cu participarea : a. d) v. 58. La care din următoarele specii aorta toracică are raporturi pe partea stângă cu vena azigos? a) ecvine. hipotalamusului. 60. . glosofaringian e. 55. colaterală ulnară şi v. cefalică brahială. 57. ulnară şi radiară. Schematizaţi parasimpaticul medular (cutanat).46. terminale la ecvine. Care din următoarele vene îşi au originea în arcul venos supracarpian? a) venele palmară şi radiară. 49. ganglion ortosimpatic. 47. mediană. Care din următoarele vene îşi are originea în extremitatea rostrală a sinusului cavernos prin vena emisară a fisurii orbitare? a) v. laringic cranial vehiculează : a. maxilară. ganglion parasimpatic d. 2. mezencefalului c. 5. originea rebelă a n. e) la nici una din speciile enumerate. N. infraorbitară şi v. median şi musculo-ctanat b. mediane şi palmară. infraorbitară şi v. Vena bazilică sau transversă a cotului face legătura între: a) vena mediană şi vena colaterală ulnară. n. 4. 56. fibre parasinaptice postsinaptice vagale d. axilar şi ulnar. fornixului d. cefalică brahială. metencefalului b. radial şi ulnar c. Schematizaţi reţeaua admirabilă epidurală la rumegătoare. cefalică brahială şi v. Nucleul caudal sau intraventricular aparţine : a. n. e) vena occipitală. b) v. 48. b) v. n. n. c) leporide. b) v. Schematizaţi plexul sacrat (diagramă). d) v. occipitală şi temporală profundă. axilar şi radial e. bucală. fibre parasimpatice postsinaptice din plexul carotidian b. Ganglionul geniculat reprezentat: a. 53. e) v. axilară şi brahială. labio-maxilară şi labio-mandibulară. 50. doar fibre somatice. fibre ortosimpatice presinaptice pentru ganglionul laringian c. VII c. cefalică accesorie şi mediane. Schematizaţi arterele tibiale şi ale autopodiului la ecvine. metatalamusului e. b) vv. facială. corpului striat e. 3. 54. c) v. Schematizaţi ansa memorabilă Wrisberg. b) canide. pterigoidiene. originea reală a n. brahială şi v. c) vv. n. mediane şi ulnară. e) v. Pedunculii cerebeloşi aparţin : a. d) suine. Schematizaţi sistemul nodal 52. 59. colaterale. Schematizaţi artera carotidă externă: origine. corpului geniculat lateral. profundă a feţei. trigonului cerebral c. d) vena profunda a feţei. diencefalului d. c) v. median şi axilar d.

e) a. d) v. median şi musculo-ctanat b. 11. glosofaringian e. radial şi ulnar c. Ansa axilară este realizată cu participarea : a. metatalamusului e. extensor carpo – ulnar c. e) venele pudende. e) v. epigastrică cranială şi a. A. 8. pudendă accesorie. b) metatarsice dorso-laterale. c) este dispusă subfascial. Care din următoarele vene nu are satelit arterial la ecvine? a) maseterină aborală. d) a. N. epigastrică cranială şi a. iliacă internă. extensor digital comun. provine din n. b) a. cranială şi a. m. N. 14. corpului geniculat lateral. radial b. Trunchiurile vagale au structură: a. fibre ortosimpatice presinaptice pentru ganglionul laringian c. fibre parasinaptice postsinaptice vagale d. c) v. diencefalului d. b) v. cefalică antebrahială.6. provine din n. Nucleul caudal sau intraventricular aparţine : a. cranială a penisului. 20. provine din n. subcutanată abdominală. ortosimpatică d. b) se descarcă în vena femurală profundă. safenă laterală. peniană cranială şi a. ganglion parasimpatic d. laringic cranial vehiculează : a. axilar şi radial e. m. provine din n. musculo-cutanat e. originea rebelă a n. . iliacă externă. corpului calos b. c) reflexă. Artera safenă este o colaterală a: a) a. este motor. Pedunculii cerebeloşi aparţin : a. N. Artera dorsală a piciorului reprezintă o continuare în regiunea tarsului a arterei: a) tibială caudală. femural şi este senzitiv b. flexor carpo – radial d. 19. hipotalamusului. n. axilar şi ulnar. profundă a feţei. palmar medial d. 21. poplitee. fibre parasimpatice postsinaptice din plexul carotidian b. n.&nb sp. provine din n. n. La ecvine vena safenă medială se caracterizează prin următoarea particularitate: a) este mai redusă decât safena laterală. provine din n. 15. epigastrică caudală superficială. e) tarsice perforante. femurală profundă. femural şi este mixt c. parasimpatică presinaptică b. Prin confluarea celor două trunchiuri pelvi-crurale ia naştere: a) v. originea aparentă a n. doar fibre somatice. parasimpatică postsinaptică c. median are traiect printre radius şi: a. 16. obturator şi este mixt e. N. extensor digital lateral e. m. fibre parasimpatice presinaptice e. trigemen b. pudendă externă la armăsar se termină prin: a) a. este ramură din plexul lombocranial. 17. c) a. Ganglionul geniculat reprezentat: a. b) safenă medială. fornixului d. e) brahială. ganglion ortosimpatic. 10. 7. trigonului cerebral c. mixtă. n. Una din venele ce pot fi folosite la ecvine pentru puncţie (în vederea recoltării de sânge de exemplu) este: a) v. dorsal al mâinii: a. d) colaterală ulnară. c) a. c) vena cavă caudală. mezencefalului c. safen: a. m. c) tibiale craniale. b) a. 12. portă. b) v. e) a. 18. 9. tibiale craniale. originea reală a n. obturator şi este senzitiv d. corpului striat e. motorii şi ortosimpatice e. metatarsică dorso-laterală. provine din n. d) interosoase comune. e) are un calibru mai redus ca artera omonimă. VII c. metencefalului b. d) v. m. median şi axilar d. epigastrică caudală. mijlocie a penisului. ulnar c. peniană cranială şi a. femurale. provine din n. n. d) prezintă două rădăcini. 13. d) a. femurală caudală. extensor carpo – radial b.

sigmoidiană. c. cervicale profunde caudale. meningică medie. Care din următoarele artere pătrunde în interstiţiul dintre cele două porţiuni ale muşchiului coracobrahial? a) a. d) suine. a. carotidă internă. d) a. ingvinale superficiale b. e. Limfocentrii capului şi gâtului sunt reprezentaţi de: a) lc. cervical superficial. temporală profundă aborală. d. La traiectul arterei circumflexe iliace profunde – ramură ventrală se află dispuse limfonodurile: a. retrofaringian. b) a. 34. meningică medie. rumegătoare. parotidian. cervicală superficială. cervicală profundă. . mandibular. temporală profundă aborală. 24. lc. b. c) a. axilar e) lc. lc. leporide. axilare ale primei coaste. circumflexă humerală caudală. mandibular. Cavitatea pericardică este o cavitate delimitată de: a) pleura pericardică şi pericardul fibros. b) a. e) a. lc. e. ingvinale profunde d. celiac b) lc. c) a. 27. timpanică aborală. Artera vertebrală se anastomozează sub aripa atlasului cu o ramură din: a) a. precrurale (subiliace) c. timpanică rostrală. e) carnivore. d) pericard seros – foiţă parietală şi epicard e) epicard şi endocard. cervical superficial. cubitale. Tuberculul intervenos este un relief muscular care : a) separă deschiderile venelor cave b) se află în atriul stâng c) se află în ventriculul stâng d) se află pe septumul interatrial e) nici un răspuns nu este corect. lc. mandibular. 31. 26. cevical profund d) lc. sternale craniale. b) a. xifoidiene şi frenice. a. suine. frenice. mandibular. e. brahială. lc. a. cevical profund. lc. lc. mandibular. axilare proprii. Care sunt cele trei colaterale desprinse în sens dorsal din porţiunea guturală a. c. lc. c. Cordajele tendinoase de la nivelul ventriculului drept nu sunt prezente la: a) suine b) păsări c) rumegătoare d) leporide e) ecvine. lc. cervical superficial. 30. a. ischiatic e. maxilare? a) a. meningică rostrală. a. carnivore. b) pericardul fibros şi pericardul seros. timpanică rostrală. constant prezente la toate speciile fiind limfonodurile: a. meningică medie. coxale. cervical profund. occipitală. lc. e) a. d) a. 23. La care din următoarele specii lipseşte trunchiul bicarotic? a) ecvine. e) a. 29. mediastinal c) lc. a. temporală profundă rostrală. lc. c) epicard şi miocard. parotidian. lc. d. retrofaringian. a. a. lc. lc.22. d. temporală profundă aborală. meningică caudală. Cuspizii sunt structuri anatomice prezente : a) la nivelul orificiului aortic b) la nivelul orificiului venei cave craniale c) numai la nivelul orificiului atrioventricular stâng d) numai la nivelul orificiului atrioventricular drept e) la nivelul orificiilor atrioventriculare drept şi stâng. a. carotidă externă. sternale caudale. lc. temporală profundă aborală. toracoaortice. lc. parotidian. xifoidiene. a. sternale caudale şi xifoidiene. a. parotidian. axilar. 32. lc. 25. numai la ecvine. 28. sternale caudale. Limfocentrul parotidian este reprezentat de 6 – 10 limfonoduri extrem de reduse şi diseminate printre acinii glandei parotide la : a. parotidian. timpanică rostrală. cervical superficial. b. d) a. b. musculo-cutanată. Limfocentrul toracal ventral este format din limfonodurile sternale craniale. retrofaringian. lc. lc. 33. b) ovine. c) caprine. lc. circumflexă a spetei. La originea arterei colaterale ulnare sunt prezente limfonodurile: a. c) a. 14. circumflexă humerală cranială. retrofaringian.

Şanţul basilar este plasat: a. culege sensibilitatea din treimea posterioară a limbii d. b) sinusul longitudinal dorsal. gastroduodenală. c) a. la nivelul trigonului bulbar şi corespunde nucleului perechii a IX şi X c. musculo-frenică. azigos. 39. trigemen d. ruminală stângă. N. v.facială. inervează m. pancreatico-duodenală caudală. canal. venă. Lichidul cefalorahidian ocupă : a. subcutanată d. Pe calea perechii III de nervi cranieni sunt vehiculate alături de fibre motorii şi fibre: a. subbazală. b) înaintea venei digitale. pe faţa ventrală a măduvei b. 47. senzitivă. b) a. b. parasimaptice postsinaptice d. pe faţa ventrală a punţii e. vehiculează fibre parasimpatice presinaptice din nucleul salivator anterior c. la nivelul trigonului pontin şi corespunde nucleului incert d. 48. canal. lateral de nucleul caudal. 38. b) canal. 41. Arterele coronare îşi au originea: a) în atriul drept. cavităţile intranevraxiale şi spaţiul leptomeningic c. venă. pe faţa dorsală a bulbului d. c) arteră. doar cavităţile intranevraxiale b. talamusului e. c) înapoia nervului digital posterior. parasimpatice presinaptice b. VII de nervi cranieni e. e) sinusul pietros dorsal. provine din ramura maxilară a perechii a V-a de nervi cranieni. arteră. c) în artera aortă. intermediofacial c. Ganglionul ciliar are structură: a. c) v. 45. intraosoasă b. are structură mixtă. vestibulo-cohlear. d) în ventriculul stâng. lingual: a. gastrică dreaptă. 40. În regiunea chişiţei la ecvine artera digitală proprie este plasată atât pe partea laterală cât şi pe partea medială: a) între nervii digitali anterior şi mijlociu. facială. e) v. Nervul marele pietros superficial este emis de perechea VII în porţiunea: a. trigonului pontin d. d) a. doar spaţiul subarahnoidian d. În duplicătura durei-mater denumită „coasa creierului” este plasat: a) sinusul cavernos. Aripa cenuşie este dispusă : a. 44. pe faţa ventrală a bulbului c. Aria perforată anterioară corespunde : a. c) sinusul pietros ventral. canal. e) înapoia venei digitale. Care este topografia formaţiunilor vasculare în sens cranio-caudal la ecvine la nivelul incizurii vasculare a mandibulei? a) a. b) v. d) venă. b) în artera pulmonară. portă. ortosimpatică d. canal parotidian. trigonului olfactiv c. facial e. 43. La ovine artera gastro-epiploică dreaptă se desprinde din: a) a. spaţiul subdural. spaţiul supradural e. În cavitatea toracică nervul frenic drept este plasat într-un mezou comun cu: a) v. fibre senzitive e. d) v. d) sinusul transvers. la nivelul trigonului bulbar şi corespunde nucleului perechii a XII b. e) în ventriculul drept. intracraniană e. trigonului bulbar b. La extremităţile laterale ale punţii îşi are originea aparentă nervul : a. VIII de nervi cranieni. 42. pe faţa ventrală a emisferelor cerebrale. pe faţa ventrală a bulbului c. VI de nervi cranieni b. ortosimpatice presinaptice c. extrinseci ai limbii e. 50. 36. mixtă e. nervilor olfactivi. arteră. parasimpatică c. 37. 46. e) a. 49. Lateral de decusaţia piramidală se află originea aparentă a perechii a. . gloso-faringian b. e) venă. arteră.35. XII de nervi cranieni d. cavă caudală. IX de nervi cranieni c. toracică internă. senzitivă b. pancreatico-duodenală cranială. subparotidiană c. fibre senzoriale. d) înaintea nervului digital mijlociu.

Schematizaţi vena cavă cranială la rumegătoare şi suine. 56.51. Schematizaţi ansa memorabilă Wrisberg. Schematizaţi artera femurală la ecvine. Grila 1 Preluare dupa Anatomie – FMVB 1. 53. axilară şi brahială. mediane şi ulnară. Schematizaţi conformaţia exterioară a cordului. median are traiect printre radius şi: a. parasimpatică postsinaptică c. d) suine. b) se descarcă în vena femurală profundă. d) vv. b) canide. . e) la nici una din speciile enumerate. c) leporide. occipitală şi temporală profundă. 5. extensor carpo – ulnar c. infraorbitară şi v. c) este dispusă subfascial. N. radial b. Schematizaţi plexul brahial – ramuri laterale şi colaterale (diagramă). ortosimpatică d. d) v. Schematizaţi perechea a III-a de nervi cranieni şi raporturile cu parasimpaticul ocular. e) are un calibru mai redus ca artera omonimă. carnivore. extensor digital comun. este motor. e) v. 6. c) vv. d) vena profunda a feţei. m. profundă a feţei. infraorbitară şi v. m. colaterală ulnară şi v. Care din următoarele vene îşi are originea în extremitatea rostrală a sinusului cavernos prin vena emisară a fisurii orbitare? a) v. Care din următoarele vene îşi au originea în arcul venos supracarpian? a) venele palmară şi radiară. d) prezintă două rădăcini. cefalică brahială. extensor carpo – radial b. m. b) v. c) vv. rumegătoare. cefalică brahială. Schematizaţi parasimpaticul medular (cutanat). maxilară. suine. provine din n. extensor digital lateral e. m. Care sunt rădăcinile venei maxilare? a) v. ulnară şi radiară. ulnar c. e) v. 60. d) v. facială. labio-maxilară şi labio-mandibulară. provine din n. c) v. mixtă. b) v. cefalică accesorie şi mediane. 2. m. b) v. La ecvine vena safenă medială se caracterizează prin următoarea particularitate: a) este mai redusă decât safena laterală. 58. mediană. dorsal al mâinii: a. motorii şi ortosimpatice e. Schematizaţi limfocentrii capului la ecvine. c) v. 3. flexor carpo – radial d. b) vv. provine din n. palmar medial d. musculo-cutanat e. 57. bucală. Trunchiurile vagale au structură: a. Vena bazilică sau transversă a cotului face legătura între: a) vena mediană şi vena colaterală ulnară. Schematizaţi reţeaua admirabilă epidurală la rumegătoare. 52. La care din următoarele specii aorta toracică are raporturi pe partea stângă cu vena azigos? a) ecvine. provine din n. 7. pterigoidiene. 59. e) vv. 9. Schematizaţi terminalele arterei aorte abdominale la ecvine. brahială şi v. mediane şi palmară. N. parasimpatică presinaptică b. cefalică brahială şi v. 8. 55. 4. 54. e) vena occipitală. sfeno-palatină.

axilar şi ulnar. fibre ortosimpatice presinaptice pentru ganglionul laringian c.&n bsp. d) pericard seros – foiţă parietală şi epicard e) epicard şi endocard. diencefalului d. provine din n. poplitee. subcutanată abdominală. femural şi este mixt c. metatalamusului e. Tuberculul intervenos este un relief muscular care : a) separă deschiderile venelor cave b) se află în atriul stâng c) se află în ventriculul stâng d) se află pe septumul interatrial e) nici un răspuns nu este corect. n. fibre parasimpatice presinaptice e. femural şi este senzitiv b. 24. b) a. d) interosoase comune. c) vena cavă caudală. cranială a penisului. e) venele pudende. Ansa axilară este realizată cu participarea : a. Nucleul caudal sau intraventricular aparţine : a. 16. VII c. n. Pedunculii cerebeloşi aparţin : a. carotidă externă. hipotalamusului. c) tibiale craniale. d) a. femurale. cranială şi a. b) a. fibre parasimpatice postsinaptice din plexul carotidian b. pudendă accesorie. d) v. 17. epigastrică caudală superficială. Prin confluarea celor două trunchiuri pelvi-crurale ia naştere: a) v. mijlocie a penisului. originea rebelă a n. 12. tibiale craniale. e) a. corpului geniculat lateral. corpului striat e. 21. metencefalului b. Artera dorsală a piciorului reprezintă o continuare în regiunea tarsului a arterei: a) tibială caudală. c) v. n. n.10. 13. obturator şi este mixt e. d) v. c) a. Care din următoarele vene nu are satelit arterial la ecvine? a) maseterină aborală. occipitală. pudendă externă la armăsar se termină prin: a) a. b) v. originea aparentă a n. ganglion parasimpatic d. peniană cranială şi a. trigemen b. peniană cranială şi a. Artera vertebrală se anastomozează sub aripa atlasului cu o ramură din: a) a. e) a. 11. epigastrică caudală. femurală caudală. c) reflexă. b) v. obturator şi este senzitiv d. e) brahială. Una din venele ce pot fi folosite la ecvine pentru puncţie (în vederea recoltării de sânge de exemplu) este: a) v. N. 19. 18. . safenă laterală. provine din n. iliacă externă. 15. ganglion ortosimpatic. trigonului cerebral c. Ganglionul geniculat reprezentat: a. b) a. cervicală profundă. axilar şi radial e. A. metatarsică dorso-laterală. 20. 22. mezencefalului c. provine din n. d) a. 23. b) pericardul fibros şi pericardul seros. fornixului d. c) a. originea reală a n. glosofaringian e. d) colaterală ulnară. N. corpului calos b. c) a. este ramură din plexul lombocranial. c) epicard şi miocard. d) a. epigastrică cranială şi a. b) metatarsice dorso-laterale. femurală profundă. cervicală superficială. laringic cranial vehiculează : a. Artera safenă este o colaterală a: a) a. e) tarsice perforante. carotidă internă. fibre parasinaptice postsinaptice vagale d. iliacă internă. median şi axilar d. 14. e) v. n. epigastrică cranială şi a. doar fibre somatice. e) a. radial şi ulnar c. b) safenă medială. provine din n. Cavitatea pericardică este o cavitate delimitată de: a) pleura pericardică şi pericardul fibros. profundă a feţei. cefalică antebrahială. median şi musculo-ctanat b. portă. safen: a.

mandibular. cervical superficial. Limfocentrii capului şi gâtului sunt reprezentaţi de: a) lc. b) ovine. brahială. timpanică rostrală. frenice. La originea arterei colaterale ulnare sunt prezente limfonodurile: a. a. c) a. a. d) înaintea nervului digital mijlociu. La ovine artera gastro-epiploică dreaptă se desprinde din: a) a. axilar e) lc. lc. Cordajele tendinoase de la nivelul ventriculului drept nu sunt prezente la: a) suine b) păsări c) rumegătoare d) leporide e) ecvine. 26. timpanică rostrală. cervicale profunde caudale. b. sigmoidiană. d) a. e) v. gastroduodenală. toracică internă. musculo-frenică. e) a. d. Care din următoarele artere pătrunde în interstiţiul dintre cele două porţiuni ale muşchiului coracobrahial? a) a. c) v. meningică caudală. b) v. a. lc. ischiatic e. d) v. lc. La care din următoarele specii lipseşte trunchiul bicarotic? a) ecvine. 35. Cuspizii sunt structuri anatomice prezente : a) la nivelul orificiului aortic b) la nivelul orificiului venei cave craniale c) numai la nivelul orificiului atrioventricular stâng d) numai la nivelul orificiului atrioventricular drept e) la nivelul orificiilor atrioventriculare drept şi stâng. lc. meningică rostrală. pancreatico-duodenală cranială. temporală profundă rostrală. parotidian. e) a. c. e) carnivore. circumflexă a spetei. a. lc. e) a. retrofaringian. lc. carnivore. cervical superficial. b) a. sternale craniale. axilar. e. d) suine. cevical profund. b. e. maxilare? a) a. portă. precrurale (subiliace) c. lc. 29. a. celiac b) lc. xifoidiene. cervical profund. 31. meningică medie. c) caprine. 27. 36. ruminală stângă. b. parotidian. mandibular. temporală profundă aborală. cervical superficial. 30. b) înaintea venei digitale. cervical superficial. 28. a. retrofaringian. d) a. temporală profundă aborală. c) înapoia nervului digital posterior. lc. e. lc. xifoidiene şi frenice. d) a. d. lc. mandibular. coxale. temporală profundă aborală. a. retrofaringian. c) a. lc. musculo-cutanată. a. pancreatico-duodenală caudală. numai la ecvine. azigos. lc. lc. b) a. cevical profund d) lc. meningică medie. Care sunt cele trei colaterale desprinse în sens dorsal din porţiunea guturală a. axilare proprii. d. axilare ale primei coaste. lc. lc. ingvinale profunde d. c) a. leporide. meningică medie. e) înapoia venei digitale. sternale caudale şi xifoidiene. mediastinal c) lc. timpanică rostrală. gastrică dreaptă. parotidian. rumegătoare. circumflexă humerală caudală. lc. lc. 33. În cavitatea toracică nervul frenic drept este plasat într-un mezou comun cu: a) v. b) a. 34. parotidian. Limfocentrul parotidian este reprezentat de 6 – 10 limfonoduri extrem de reduse şi diseminate printre acinii glandei parotide la : a. 37. cavă caudală. timpanică aborală. sternale caudale.25. circumflexă humerală cranială. suine. Limfocentrul toracal ventral este format din limfonodurile sternale craniale. 32. temporală profundă aborală. a. . sternale caudale. a. mandibular. În regiunea chişiţei la ecvine artera digitală proprie este plasată atât pe partea laterală cât şi pe partea medială: a) între nervii digitali anterior şi mijlociu. La traiectul arterei circumflexe iliace profunde – ramură ventrală se află dispuse limfonodurile: a. lc. c. ingvinale superficiale b. constant prezente la toate speciile fiind limfonodurile: a. lc. lc. parotidian. toracoaortice. cubitale. a. retrofaringian. c. mandibular.

Lateral de decusaţia piramidală se află originea aparentă a perechii a. nervilor olfactivi. trigonului pontin d. 47. subcutanată d. (preluare dupa academic. Nervul marele pietros superficial este emis de perechea VII în porţiunea: a. 49. fibre senzitive e. Arterele coronare îşi au originea: a) în atriul drept. 42. canal.edu) 39. v. arteră. În duplicătura durei mater denumită „coasa creierului” este plasat: a) sinusul cavernos. b) în artera pulmonară. b) sinusul longitudinal dorsal. arteră. XII de nervi cranieni d. parasimpatică c. Lichidul cefalorahidian ocupă : a. pe faţa dorsală a bulbului d. IX de nervi cranieni c. pe faţa ventrală a emisferelor cerebrale. fibre senzoriale. Aripa cenuşie este dispusă : a. N. spaţiul supradural e. pe faţa ventrală a punţii e. subbazală. parasimaptice postsinaptice d. provine din ramura maxilară a perechii a V-a de nervi cranieni. lingual: a. parasimpatice presinaptice b. e) venă. talamusului e. 50. d) venă. Ganglionul ciliar are structură: a. doar cavităţile intranevraxiale b. cavităţile intranevraxiale şi spaţiul leptomeningic c. 48. trigonului olfactiv c. subparotidiană c. mixtă e. 51. VI de nervi cranieni b. inervează m. trigonului bulbar b. VIII de nervi cranieni. senzitivă. b. pe faţa ventrală a bulbului c. vestibulo-cohlear. doar spaţiul subarahnoidian d. canal. 44. la nivelul trigonului pontin şi corespunde nucleului incert d.kellogg. venă. 40. d) în ventriculul stâng. VII de nervi cranieni e. extrinseci ai limbii e. gloso-faringian b.38. senzitivă b. d) sinusul transvers. culege sensibilitatea din treimea posterioară a limbii d. 45. arteră. b) canal. intraosoasă b. e) în ventriculul drept. canal. la nivelul trigonului bulbar şi corespunde nucleului perechii a IX şi X c. Şanţul basilar este plasat: a. facială. intracraniană e. vehiculează fibre parasimpatice presinaptice din nucleul salivator anterior c. e) sinusul pietros dorsal. canal parotidian. la nivelul trigonului bulbar şi corespunde nucleului perechii a XII b. ortosimpatică d. trigemen d. pe faţa ventrală a măduvei b. pe faţa ventrală a bulbului c. spaţiul subdural.facială. 43. are structură mixtă. La extremităţile laterale ale punţii îşi are originea aparentă nervul : a. venă. c) în artera aortă. Schematizaţi sistemul nodal . c) arteră. 41. c) sinusul pietros ventral. facial e. Care este topografia formaţiunilor vasculare în sens cranio-caudal la ecvine la nivelul incizurii vasculare a mandibulei? a) a. lateral de nucleul caudal. intermediofacial c. 46. Pe calea perechii III de nervi cranieni sunt vehiculate alături de fibre motorii şi fibre: a. ortosimpatice presinaptice c. Aria perforată anterioară corespunde : a.

d) comisura cranio-laterală a inelului inghinal superificial. 6. cherafil. c) perioplă.n. 56. d) perioplă. feline. 3. din plan superficial spre profunzime sunt: a) tubi cornoşi şi ţesut intertubular. fibre ortosimpatice presinaptice ce vor da naştere plexului subsfenoidal d.. 58.a. e) la vârful procesului transvers C7. cherafil. glosofaringian e. cherafil.n. 7. c) la vârful procesului transvers C5. 4. fibre senzitive date de n. c) pe linia olecran-pisiform. 5. fornixului d. pudendă externă şi v. b) în şanţul antebrahial caudo-lateral. Schematizaţi vena cavă cranială la rumegătoare şi suine..v.v. originea aparentă a n. 55.. b) podofil. ganglion ortosimpatic. 60. Schematizaţi ansa memorabilă Wrisberg. Grila 12 Preluare dupa Anatomie – FMVB 1. Ganglionul geniculat reprezentat: a. Schematizaţi structura cordului. originea rebelă a n. Succesiunea straturilor peretelui cutiei de corn la ecvine. flexor carpo-radial. podofil. suine. ţesut velutos. tubi cornoşi şi ţesut intertubular. e) perioplă. canide.a. Volumul atriului stâng este : a) egal cu cel al atriului drept şi ventriculului stâng b) mai mare decât al atriului drept c) mai mic decât al ventriculelor şi atriului drept d) mai mare decât al atriului drept. fibre parasimpatice din ganglionul pterigo-palatin b. fibre ortosimpatice de distribuţie e. d) n. trigonului cerebral c. Schematizaţi limfocentrii cavităţii abdominale la ecvine.a. X. 54. b) n. .Topografia formaţiunilor vasculo-nervoase la faţa medială a tendoanelor în regiunea metapodiului toracal la ecvne este în sens dorso-palmar: a) a. ganglion parasimpatic d.52. originea reală a n. 59. Schematizaţi artera femurală la ecvine. Schematizaţi parasimpaticul medular (cutanat).Cordonul vasculo-nervos median se evidenţiază: a) în şanţul antebrahial latero-cranial. VII c. d) între radius şi m. c) comisura caudo-medială a inelului inghinal profund. Schematizaţi plexul lombar (diagramă). d) la vârful procesului transvers C6. e) v.a. flexor digital profund. 57. 8.Nervul supraclavicular se blochează: a) la intersecţia fibroasă claviculară. corpului striat e. e) medial de tendonul porţiunii ulnare a m. Schematizaţi terminalele arterei carotide comune la ecvine. podofil şi cherafil. dar mai mic decât al ventriculelor e) nici un răspuns nu este corect. corpului geniculat lateral. b) comisura caudo-medială a inelului inghinal superficial. e) nici un răspuns corect. corpului calos b. fibre parasimpatice din ganglionul otic c. rumegătoare. cherafil. ţesut velutos. Nucleul caudal sau intraventricular aparţine : a.v. trigemen b. c) n. Schematizaţi reţeaua admirabilă epidurală la rumegătoare.. 2. Conectivul subbazal reprezintă: a. pudendă accesorie sunt plasate pe: a) comisura caudo-laterală a inelului inghinal profund. b) dorsal de intersecţia claviculară. 53. 9.A.

maseterină orală. maxilară. c) a.. poplitee. 14. e) a. tibială caudală.v. Prezenţa a două trunchiuri brahio-cefalice deschise separat în atriul drept este caracteristică la : a) numai leporide b) numai păsări c) carnivore d) leporide şi păsări e) leporide şi carnivore. b) ramuri de distribuţie din măduva sacrală. d) sinusul transvers. d) a. b) nervul toracal ventral.La canide canalul parotidian are traiect: a) prin spaţiul intermandibular. pudendă externă la ecvine este însoţită de nervul pudend. Cisterna limfatică se formează prin reunirea : a) trunchiurilor lombare.v. b) a. e) a. e) a. c) a. 21. pudendă externă la ecvine are ca satelit venos v. d) a. d) c. d) a. maseter. La ovine artera gastro-epiploică dreaptă se desprinde din: a) a. e) v. c) ramuri de distribuţie din ganglionul mezenteric caudal. pancreatico-duodenală cranială.c. dorsal al spetei şi ramuri perforante. e) n. c) n.v. tibială cranială.10. 20. 15. pudendă externă nu participă la irigarea penisului la rumegătoare. 17. ruminală stângă. Care afirmaţie este corectă? a) a. e) sinusul pietros dorsal..a. e) . d) a. În duplicătura durei-mater denumită „cortul cerebelului” este plasat: a) sinusul cavernos. b) a. poplitee. c) paralel cu canalul glandei mandibulare. e) a. auriculară aborală.v. c) vena digitală palmară comună III. la ecvine se desprinde: a) trunchiul linguo-facial. toracal lateral. pudend. Viscerele pelvine au inervaţia ortosimpatică asigurată prin: a) ramuri de distribuţie din ganglionul mezenteric cranial. descendentă a genunchiului. pancreatico-duodenală caudală. b) în raport cu faţa medială a mandibulei.. pudendă externă se termină la ecvine prin artera epigastrică cranială şi a. 16. Artera safenă este o colaterală a: a) a. În sens opus detaşării arterei maseterine aborale. Ce formaţiuni vasculo-nervoase se găsesc la faţa caudală a articulaţiei femuro-tibio-patelare? a) a.c. 18. 22. b) a.. b) sinusul longitudinal dorsal.v. gastroduodenală.v. 12. c) a. b) a. axilară. femurală profundă. d) n. c) a. 23. d) ramuri din nervul vag.v. femurală caudală. La formarea plexului intercosto-brahial participă: a) ramuri senzitive din nervul toracal lung. d) la fel ca la leporide. c) a. intestinale şi celiac b) marii vene limfatice cu conductul toracic c) trunchiurilor traheale d) trunchiului intestinal şi trunchiurilor traheale e) nici un răspuns corect. e) în treimea mijlocie a feţei laterale a m. b) v. Care din următoarele vene nu are satelit arterial? a) venele mediane. intercostali prin perforantele distale.a.v. femurale. cranială a penisului.c. d) v.Topografia canalului parotidian în raport cu artera şi vena facială în treimea mijlocie a marginii rostrale a m.v.c. gastrică dreaptă. b) a. d) a. maseter la ecvine este: a) a. 19. femurală. 13. auriculară rostrală. c) sinusul longitudinal ventral. e) n. toraco-dorsală. c) a. Sinusul coronar reprezintă : a) porţiunea dilatată a venei cardiace mijlocii b) porţiunea dilatată a venei cardiace mari c) porţiunea dilatată a venelor cardiace drepte d) porţiunea iniţială a arterei coronare stângi e) nici un răspuns nu este corect. tibiale craniale. . b) vena colaterală ulnară. pudendă externă. 11. femurală. pudendă externă la ecvine provine din a. e) a.

d) n. 30. pectoral latero-ventral. parasimpatică presinaptică b. 31. c) a. brahială. b) v. M. 38. d) m. linguală. mixtă. d) a. temporal profund. bazilică şi v. d) v. flexor lung al degetului mare. Ce arteră părăseşte canalul alar la ecvine prin mica gaură alară? a) a. au structură senzitivă. de ramuri cervicale dorsale b. musculo-cutanată. c) v. Limfocentrul mandibular este plasat la ecvine pe: a) a. c) se blochează la faţa externă a v. 26. d) a. portă. 29. 28. 27. felinele e. Sensibilitatea de la pielea ce acoperă treimea mijlocie a m. e) a. auricular intern. provin din ilio-inghinal şi inervează m. cavă caudală. c) m. c) a. temporală superficială. pterigo-palatin din ramura mandibulară a n. jugulară şi a. b) n. b) inervează m. Ramurile colaterale ale plexului brahial: a. maseter este culeasă de: a) n. cervicală superficială. inervează testicolul şi epididimul. temporal superficial. circumflexă humerală caudală. mediali ai spetei d. carotidă. de n. temporală profundă aborală. linguo-faciale. 36. Care din următoarele artere pătrunde în interstiţiul dintre cele două porţiuni ale muşchiului coracobrahial? a) a. de n. auricular mare. cremaster extern şi scrotul b. e) primul nerv pectoral cranial şi n. c) v. cefalică accesorie şi v. etmoidal. extensor digital lateral. În şanţul deltopectoral se poate aborda: a) v. d) a. Trunchiurile vagale au structură: a. lateral al nasului. b) a. 33. N. cefalică antebrahială. b) a. cefalică brahială. occipito-musculară. de n. trigemenului. circumflexă a spetei. spermatici externi : a. flexor lung al degetelor. inervează m. e) v. jghebului d. maseterin. tibial caudal. parasimpatică postsinaptică c. c) provine din n. e) a. temporală profundă rostrală. toracic şi pielii de pe faţa cranială a braţului c. rumegătoarele d. facială. 32. N. d) este componentă senzitivă din ramura dorsală C2. oftalmică externă. jgheabului. 25. b) m. leporidele. d) are structură senzitivă. c) a. În cavitatea toracică nervul frenic drept este plasat într-un mezou comun cu: a) v. au structură vegetativă şi inervează testicolul c. canidele c. . descendentă din a. azigos. suinele b. se distribuie căilor spermatice extratesticulare d. c) a. dorsal al spetei.24. Tendonul cărui muşchi străbate teaca tarsiană laterală: a) m. au structură mixtă şi se distribuie m. e) mai este numit şi ansa atloidiană. musculo-frenică. 34. palatină ascendentă. e) m. e) a. inervează m. pielos cervical urmărind traiectul jgheabului jugular. e) v. b) inervează m. b) v.. supraclavicular e. circumflexă humerală cranială. b) n. 37. e) se desprinde în trunchi comun cu n. ortosimpatică d. facial. are structură senzitivă şi inervează pielea ugerului e. cefalică brahială şi r. Speciile de mamifere domestice care prezintă limfonoduri hemale sunt: a. tirgemen. au structură motrică şi inervează muşchii de legătură dintre membrul toracic şi trunchi b. toracică internă. motorii şi ortosimpatice e. nazal aboral: a) provine din ramura oftalmică a n. labio-mandibulară. d) n. b) a. c) n. d) v. La marginea laterală a aripii atlsului poate fi abordat (ă): a) n. de n. cleido-cefalic şi trapez sunt inervaţi : a. flexor superficial. auricular posterior. din regiunea greabănului e. sublingu ală. sigmoidiană. e) n. accesoriul vagului c. 35. transversă a feţei. Nervul jgheabului: a) inervează muşchii ce delimitează jgheabul jugular.

c) ultimul n. safenă medială. cutanat femural caudal. Nervul palmar lateral la ecvine: a) trece prin marea teacă postacarpiană. În regiunea chişiţei la ecvine: v. d) n. digitală proprie este plasată înapoia arterei digitale. d) corespunde liniei tricipitale. subiliace. 49. 43. Vena cefalică antebrahială: a) este venă de pasaj cu v. c) n. e) este senzitiv. ileofemurale. d) nn. . c) este şanţul dintre m. c) lnn. b) a. d) v. iliohipogastric. poplitee. inghinale superficiale. ilioinghinal. 42. c) se abordează anterior de castană. femurale. c) v. Fundul de sac superior al marii teci sesamoidiene este situat: a) distal de lama transversă a m. 50. e) este punct de reper pentru blocajul n. Proximal de pisiform. b) n. cutanat sural plantar: a) v. 44. b) corespunde inserţiei proximale a m. e) n. cutanat lateral al antebraţului. d) n. între cele două bride ale m. spinali toracali: a) corespunde interstiţiului dintre m. flexor digital profund. extensor carpo-ulnar. Care din următoarele vene însoţeşte n.39. Pe “linia de mizerie” ventral de tuberozitatea ischiatică se poate aborda: a) n. e) lnn. digitală proprie este plasată înapoia n. b) n. cluniali craniali. palmar lateral. intercostal. d) se poate aborda fundul de sac proximal al marii teci sesamoidiene. b) urcă prin şanţul delto-pectoral. d) se abordează posterior de castană. c) este linia ce uneşte art. e) axilare. d) laterale a spetei. d) lnn. 41. iliospinal. e) n. safenă laterală.iliacofemurală. digital posterior. digital posterior. 48. triceps brahial. pintenului întretaie în plan profund n. Linia care uneşte unghiul toracal al spetei cu tuberozitatea olecranului constituie limita caudală a regiunii: a) infraspinoase. brahială. b) a. radial. digitală proprie este plasată înapoia n. 46. c) a. e) n. cutanat femural lateral. Şanţul brahio-antebrahial: a) corespunde marginii ventrale a porţiunii laterale a m. e) nici un răpuns corect. e) înapoia tendonului m. În trigonul femural la ecvine sunt prezente: a) lnn. marele lung dorso-lombar şi m. e) este cea mai puternică venă subfascială a antebraţului. se poate bloca: a) n. b) lnn. Ventral de vârful procesului transvers L3 se blochează: a) n. b) v. c) caudale a braţului. 45. dorsal al mâinii. c) trece medial de pisiform prin mica teacă postcarpiană. cutanat sural plantar. digital posterior. cutanat sural dorsal. interosos median. 40. extensor carpo-radial. e) nici un răspuns corect. extensor digital comun şi m. digital mijlociu. b) sub ligamentul ungulo-sesamoidian impar. iliocostal toracal. extensor digital lateral. e) lig. d) între bridele marelui burelet glenoidal. Linia de blocaj pentru componenta senzitivă a ramurii dorsale a nn. scapulo-humerală cu patela. femural. d) nu este acompaniat5 de formaţiuni vasculare. flexor profund. d) corespunde marginii superioare a m. b) dorso-costale. inghinale profunde. 47. cutanat cranial al antebraţului. b) corespunde liniei dintre unghiul toracal al spetei şi patelă. tibială caudală. b) trece prin teaca carpiană laterală. c) n. c) proximal de lama transversă a m.