You are on page 1of 43

Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 41

Agricultura

Acest Standard Internaţional de Contabilitate a fost aprobat de Consiliul IASC în decembrie 2000 şi intră în vigoare pentru situaţiile financiare aferente perioadelor începând la 1 ianuarie 2003. IAS 41 (2001) Introducere 1. IAS 41 prescrie tratamentul contabil, prezentarea situaţiilor financiare şi prezentările de informaţii referitoare la activităţile agricole, subiect ce nu a mai fost abordat în alte Standarde Internaţionale de Contabilitate. Activitatea agricolă reprezintă modul în care o întreprindere transformă animalele vii sau plantele (active biologice) pentru vânzare, în produse agricole sau în active biologice adiţionale. 2. Printre altele, IAS 41 prescrie tratamentul contabil al activelor biologice pe durata dezvoltării lor, transformărilor genetice, producerii şi procreării şi pentru evaluarea iniţială a producţiei agricole la momentul recoltării. Aceasta cere evaluarea la valoarea justă, mai puţin costurile estimate de la punctul de vânzare, de la recunoaşterea iniţială a activelor biologice şi până la recoltare, în mod diferit faţă de procedeul aplicat biologice şi până la recoltare, în mod diferit faţă de procedeul aplicat atunci când valoarea justă nu poate fi evaluată în mod credibil la data recunoaşterii iniţiale. Cu toate acestea IAS 41 nu tratează procesarea producţiei agricole după recoltare, de exemplu, procesul de transformare a strugurilor în vin sau a lânii în fir. 3. Se presupune că valoarea justă a unui activ biologic nu poate fi evaluată în mod credibil. Cu toate acestea, această ipoteză poate fi respinsă doar la recunoaşterea iniţială a unui activ biologic pentru care preţurile sau valorile determinate pe piaţă nu sunt disponibile şi pentru care estimările alternative ale valorii juste sunt determinate în aşa fel încât nu pot fi credibile. În acest caz, IAS 41 cere ca o întreprindere să evalueze acel activ biologic la cost, minus orice amortizare acumulată şi orice pierderi din depreciere. Odată ce valoarea justă a unui astfel de activ biologic devine măsurabilă în mod credibil, o întreprindere trebuie să-1 evalueze la valoarea justă, minus costurile estimate la punctul de vânzare. 4. IAS 41 cere includerea în profitul net sau în pierderea netă în perioada în care apare a oricărei modificări a valorii juste, mai puţin costurile estimate de la punctul de vânzare ale unui activ biologic. În agricultură, o modificare a atributelor fizice ale unui animal sau plantă măresc sau micşorează în mod direct beneficiile economice ale întreprinderii. O pepinieră care aplică pentru contabilizarea unei tranzacţii modelul costului istoric poate să nu raporteze profit până la prima recoltă şi vânzare, probabil la 30 de ani după plantare. Pe de altă parte, prin aplicarea unui model contabil prin care se recunoaşte şi se evaluează dezvoltarea biologică utilizând valorile juste curente, modificările acesteia se raportează pe întreaga durată de timp între plantare şi recoltare. 5. IAS 41 nu stabileşte principii noi pentru terenurile folosite pentru agricultură. În schimb, o întreprindere aplică IAS 16, Imobilizări corporale, sau IAS 40, Investiţii imobiliare, depinzând de circumstanţe. IAS 16 cere ca terenul să fie evaluat fie la cost minus orice pierderi din depreciere cumulate, fie la valoarea reevaluată. IAS 40 cere ca o investiţie imobiliară să fie evaluată la valoarea ei justă, sau la cost minus orice pierderi din depreciere

cumulate. Activele biologice care sunt legate în mod fizic de teren (de exemplu, copacii dintro plantaţie) sunt evaluate la valoarea lor justă minus costurile estimate la punctul de vânzare, separat de teren. 6. IAS 41 cere ca o subvenţie guvernamentală necondiţionată pentru un activ biologic evaluată la valoarea justă minus costurile estimate de la punctul de vânzare, să fie recunoscută ca venit atunci şi numai atunci când este sigur că subvenţia guvernamentală va fi primită. Dacă o subvenţie guvernamentală este condiţionată, incluzând şi cazul în care acordarea unei subvenţii este condiţionată de neangajarea în activităţi agricole, o întreprindere trebuie să recunoască această subvenţie ca venit, atunci şi doar atunci, când sunt îndeplinite condiţiile impuse pentru acordarea subvenţiei. Dacă o subvenţie guvernamentală este aferentă unui activ biologic evaluat la cost minus orice amortizare cumulată şi orice pierderi din depreciere cumulate, atunci se aplică IAS 20, Contabilitatea subvenţiilor guvernamentale şi prezentarea informaţiilor legate de asistenţa guvernamentală. 7. IAS 41 intră în vigoare pentru situaţiile financiare aferente perioadelor cu începere de la 1 ianuarie 2003. Se încurajează aplicarea acestui Standard anterior acestei date. 8. IAS 41 nu stabileşte prevederi tranzitorii specifice. Adoptarea IAS 41 este contabilizată în conformitate cu IAS 8, Profitul net sau pierderea netă a perioadei, erori fundamentale şi modificări ale politicilor contabile. 9. Anexa A oferă exemple ilustrative privind aplicarea lui IAS 41. Anexa B, Baza pentru concluzii, sintetizează motivele care au determinat Consiliul să adopte prevederile stabilite în IAS 41.

IAS 41 (2001)

Cuprins

Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 41
Agricultura
OBIECTIV Paragrafe ARIE DE ……………………………………………………………………..1 - 4 APLICABILITATE

DEFINIŢII…………………………………………………………………………………… 5 -9 Agricultură – Definiţii conexe 5- 7 Definiţii generale 8- 9

RECUNOAŞTERE EVALUARE………………………………………………………………... 10-33 Câştiguri şi pierderi Incapacitatea evaluării în mod credibil a valorii juste 30-33

ŞI 26-29

SUBVENŢII GUVERNAMENTALE………………………………………………………………. 34-38 PREZENTAREA INFORMAŢIILOR……………………………………………………………… 39-57 Prezentare 39 Prezentarea informaţiilor 40-57 Generalităţi 40-53 Prezentări de informaţii suplimentare pentru active biologice pentru care valoarea justă nu poate fi măsurată în mod credibil 54-56 Subvenţii guvernamentale 57 DATA INTRĂRII ÎN VIGOARE ………………………………………58-59 ŞI PREVEDERI TRANZITORII

MODIFICĂRI ALE STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE CONTABILITATE EXISTENTE ANEXA A – EXEMPLE ILUSTRATIVE ANEXA B – BAZA PENTRU CONCLUZII Aspecte generale B1 - 2 Necesitatea unui Standard Internaţional de Contabilitate despre agricultură B3 - 7 Arie de aplicabilitate 12 Evaluare B13-60 Active biologice B13-40 Valoare justă vs. cost 21 Ierarhizarea evaluării valorii juste B27-31 Frecvenţa evaluării valorii juste B32 Evaluare independentă B33 Imposibilitatea evaluării valorii juste în mod credibil B34 -37

B8-

B13-

Câştiguri şi pierderi B38-40 Producţia agricolă B41-46 Contracte de vânzări 54 Terenuri asociate activităţii agricole B55-57 Imobilizări necorporale B58-60 Cheltuieli ulterioare 62 Subvenţii guvernamentale B63-73 Prezentarea informaţiilor B74-81 Prezentarea separată a modificărilor fizice şi a celor de preţ B74-77 Separarea câştigurilor sau a pierderilor B78-79 Alte prezentări de informaţii B80-81 Sinteza modificărilor la E65 B82 B47- B61- .

modul de prezentare al situaţiilor financiare şi prezentările de informaţii ce se referă la activităţi agricole. 2. Standardele Internaţionale de Contabilitate nu au fost elaborate cu intenţia de a fi aplicate elementelor nesemnificative (a se vedea paragraful 12 din Prefaţă. Obiectiv Obiectivul acestui Standard este de a prescrie tratamentul contabil. precum şi în contextul Prefeţei la Standardele Internaţionale de Contabilitate. Arie de aplicabilitate 1. Prezentul Standard nu se aplică: (a) terenurilor asociate activităţilor agricole (a se vedea IAS 16. şi . Investiţii imobiliare). (b) producţia agricolă la punctul de recoltare şi (c) subvenţiile guvernamentale tratate în paragrafele 34-35. şi IAS 40. Imobilizări corporale. Prezentul Standard se va aplica pentru contabilizarea următoarelor. atunci când acestea se referă la activităţi agricole: (a) active biologice.IAS 41 (2001) Standardul Internaţional de Contabilitate IAS41 Agricultura Standardele care au fost tipărite cu litere de tip italic aldin trebuie citite în contextul materialului de fond şi al recomandărilor de implementare din acest Standard.

în scopul vânzării în producţie agricolă sau în active biologice adiţionale. şuncă prelucrată Ceai. Stocuri sau alt Standard Internaţional de Contabilitate aplicabil. transformare genetică. Prezentul Standard se aplică producţiei agricole. Active necorporale). Producţia agricolă reprezintă produsul recoltat din activele biologice ale întreprinderii. Transformarea biologică cuprinde procesele de creştere. Recolta reprezintă separarea producţiei dintr-un activ biologic sau încetarea vieţii activului biologic. Prin urmare. îmbrăcăminte Zahăr Brânză Cârnăciori.(b) activelor necorporale asociate activităţilor agricole (a se vedea IAS 38. Un activ biologic este un animal via sau o plantă. . După aceea se aplică IAS 2. prezentul Standard nu tratează procesarea produselor obţinute după recoltare. evenimentele care au loc fiind similare unei transformări biologice. deşi poate fi considerat ca o extensie logică şi naturală a activităţii agricole exemplificate mai sus. care reprezintă produsul obţinut din activele biologice ale întreprinderii la momentul recoltării. 3. de exemplu transformarea în vin a strugurilor obţinuţi de către un viticultor. Covoare Cherestea Haine. Tabelul de mai jos oferă exemple de active biologice. tutun tratat Vin Fructe prelucrate Definiţii Agricultură – Definiţii conexe 5. 4. Un astfel de proces nu este inclus în definiţia activităţilor agricole din prezentul Standard. Următorii termeni sunt folosiţi în acest Standard cu următoarele sensuri specificate: Activitatea agricolă reprezintă administrarea de către o întreprindere a transformăm activelor biologice. produse agricole şi produse ce rezultă ca urmare a prelucrării ce are loc după recoltare: Active biologice Oi Copacii dintr-o plantaţie Plantele Vacile de lapte Porci Arbuşti Viţa-de-vie Pomi fructiferi Produsul agricol Lână Buşteni Bumbac Trestie de zahăr Lapte Carcase Frunze Struguri Fructe culese Produse rezultate prin procesare după recoltare Fire. producere şi procreare care aduc modificări calitative sau cantitative unui activ biologic. Un grup de active biologice reprezintă gruparea animalelor vii sau a plantelor similare.

ca de exemplu. pomicultura şi alte tipuri de plantaţii. (b) La orice moment de timp pe piaţă pot fi găsiţi vânzători şi cumpărători interesaţi. Recunoaştere si evaluare . (b) Administrarea schimbării. De exemplu. minus transportul şi alte costuri suferite pentru aducerea la piaţă a respectivului animal. 7. Valoarea justă a unui activ este bazată pe condiţia şi localizarea lui curentă. Valoarea justă reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi tranzacţionat. de exemplu. de exemplu. fertilitatea şi lumina). ceai. (ii) degenerare (o scădere a cantităţii sau o deteriorare a calităţii unui animal sau plantă). Valoarea contabilă este valoarea la care este recunoscut în bilanţ un activ. Contabilitatea subvenţiilor guvernamentale şi prezentarea informaţiilor legate de asistenţa guvernamentală. Plantele vii şi animalele sunt capabile de transformări biologice. Modificarea calităţii (de exemplu. În această diversitate există totuşi câteva caracteristici comune: (a) Capacitatea de schimbare. de bunăvoie. nivelul nutritiv. lână sau lapte. între părţi aflate în cunoştinţă de cauză. gradul de coacere. Activitatea agricolă acoperă o varietate de activităţi. conţinutul de grăsimi. temperatura. în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv. Modul de administrare facilitează transformarea biologică prin mărirea sau cel puţin stabilizarea condiţiilor necesare desfăşurării procesului (de exemplu. Ca urmare. greutatea. determinată de transformările biologice este evaluată şi monitorizată ca şi funcţie de rutină a administrării. conţinutul de proteine şi gradul de rezistenţă al fibrelor) sau a cantităţii (de exemplu. sau (iii) procrearea (crearea de animale vii sau plante adiţionale) sau (b) obţinerea unor produse agricole. densitatea. umiditatea. Modul de administrare face ca activitatea agricolă să se distingă de alte activităţi. meritul genetic.6. piscicultura (inclusiv crescătorii de peşte). lungimea sau diametrul fibrelor şi numărul de boboci). latex. numărul animalelor de prăsilă. valoarea justă a unei vaci de lapte dintr-o fermă reprezintă preţul acesteia pe pieţe relevante. recoltarea produselor din resurse negestionate (cum sunt pescuitul oceanic sau defrişarea) nu sunt activităţi agricole şi (c) Măsurarea gradului de schimbare. şi (c) Preţurile sunt disponibile publicului . silvicultura. floricultura. culturi perene şi anuale. Subvenţii guvernamentale a se vedea definiţia din IAS 20. Următorii termeni sunt folosiţi în prezentul Standard având semnificaţia specificată: Piaţă activă este o piaţă unde există toate din următoarele condiţii: (a) Elementele comercializate pe piaţă sunt omogene. cubajul. În urma transformării biologice rezultă următoarele tipuri de produse: (a) modificări ale activelor prin (i) creştere (sporirea cantităţii sau îmbunătăţirea calităţii unui animal sau plantă). creşterea de animale. Definiţii generale 8.

11. IAS 37 se aplică contractelor oneroase. taxele impuse de organele de reglementare şi bursele de mărfuri şi taxele de transfer şi cele vamale. Dacă o întreprindere are acces la diferite pieţe active. Dacă nu există o piaţă activă. O astfel de evaluare este costul la acea dată. în funcţie de vârstă sau calitate. 14. Produsele agricole recoltate trebuie evaluate la valoarea justă minus costurile estimate la punctul de vânzare la momentul recoltării. Beneficiile viitoare sunt în mod normal evaluate prin măsurarea atributelor fizice semnificative. cu excepţia situaţiei descrise în paragraful 30. de exemplu. şi (c) valoarea justă sau costul activului poate fi evaluat în mod credibil. O întreprindere trebuie să recunoască un activ biologic sau un produs agricol atunci şi doar atunci când: (a) întreprinderea controlează activul ca rezultat al evenimentelor anterioare. pentru determinarea valorii juste o întreprindere utilizează unul sau mai multe dintre următoarele criterii: (a) preţul de tranzacţie pe piaţă cel mai recent care arată faptul că nu au existat modificări semnificative în circumstanţele . În unele situaţii. Stocuri. atunci când valoarea justă nu poate fi evaluată în mod credibil. dacă o întreprindere are acces pe două pieţe active. Întreprinderea încheie adesea contracte pentru a vinde activele ei biologice sau produsele agricole la o dată viitoare. 17. întreprinderea utilizează piaţa cea mai relevantă. valoarea justă a unui activ biologic sau produs agricol nu este ajustată datorită existenţei unui contract. Determinarea valorii juste pentru un activ biologic sau produs agricol se poate face mai uşor prin gruparea activelor biologice sau produselor agricole în funcţie de atributele lor semnificative. 12. Ca urmare. Preţurile contractelor nu sunt în mod neapărat necesar relevante pentru determinarea valorii juste. 15. Un activ biologic trebuie evaluat la recunoaşterea iniţială şi la fiecare dată a bilanţului la valoarea justă minus costurile estimate de la punctul de vânzare. 16. 18. Costurile la punctul de vânzare includ comisioanele brokerilor şi dealerilor. un contract de vânzare a unui activ biologic sau a unui produs agricol poate constitui un contract oneros. va utiliza preţul de pe piaţa ce se aşteaptă a fi utilizată. datorii şi active contingente. aşa cum este definit în IAS 37. În activitatea agricolă. De exemplu. când se aplică IAS 2. deoarece valoarea justă reflectă valoarea pe piaţa curentă pe care se încheie o tranzacţie între un vânzător şi un cumpărător în cunoştinţă de cauză. naştere sau înţărcare. Costurile la punctul de vânzare exclud transportul şi alte costuri necesare pentru a vinde activele pe piaţă. de exemplu. (b) este probabil ca beneficii economice viitoare asociate activului să curgă către întreprindere. sau alt Standard Internaţional de Contabilitate. Provizioane. deţinerea legală de vite sau însemnarea lor sau altfel marcarea acestora la achiziţie. O întreprindere selectează atributele în conformitate cu atributele utilizate pe piaţă la stabilirea preţurilor.10. cotaţia pe acea piaţă reprezintă o bază adecvată pentru determinarea valorii juste a activului. 13. controlul poate fi evidenţiat de. Dacă pentru un activ biologic sau un produs agricol există o piaţă activă.

pentru un activ biologic. şi (c) etaloane de sector cum ar fi valoarea unei livezi. Pentru determinarea ratei de actualizare adecvate şi pentru estimarea fluxurilor de numerar nete estimate. o întreprindere ia în considerare motivele apariţiei unor astfel de diferenţe. 21. În unele situaţii. Pentru activele biologice care sunt ataşate terenului pe care se află poate să nu existe piaţă separată. În consecinţă. 19. 20. 23. costul replantării crăcilor după recoltare). În aceste circumstanţe. vânzătorii şi cumpărătorii în cunoştinţă de cauză iau în considerare posibilitatea variaţiilor fluxurilor de numerar. fie într-o combinaţie a celor două. cum sunt cele referitoare la ameliorarea transformărilor biologice viitoare. preţurile sau valorile determinate pe piaţă pentru condiţia curentă a activului pot să nu fie disponibile. O întreprindere nu include fluxurile de numerar la finanţarea activelor. teren şi amenajări ale acestuia considerate ca un pachet. exprimată prin kilograme de carne. Activele biologice sunt adesea ataşate terenului pe care se află (de exemplu. recoltelor şi vânzărilor. pentru a evita efectul rezultat ca urmare a ignorării sau dublării unora dintre ipoteze. o întreprindere utilizează ipoteze consecvente cu acelea utilizate pentru estimarea fluxurilor de numerar. în special când: (a) au avut loc puţine transformări biologice de la costurile iniţial suportate (de exemplu. Pentru determinarea ratei de actualizare. copacii dintro plantaţie). 24. o întreprindere ia în considerare calcularea valorii curente. o întreprindere încorporează estimările potenţialelor fluctuaţii ale fluxurilor de numerar fie în fluxurile de numerar estimate. 25. pentru determinarea valorii juste o întreprindere utilizează valoarea curentă netă a fluxurilor de numerar din activ. pentru creşterea iniţială într-o plantaţie de pini care are un ciclu de producţie de 30 de ani). În unele circumstanţe. Obiectivul calculării valorii curente a fluxurilor de numerar estimate este de a determina valoarea justă a unui activ biologic aflat în starea şi locaţia curentă. 22. pentru seminţiş plantat imediat înainte de o dată a bilanţului). fie în rata de actualizare. Într-o tranzacţie cu preţ determinat obiectiv. sursele de informaţii enumerate în paragraful 18 pot sugera concluzii diferite privind valoarea justă a unui activ biologic sau a unui produs agricol. sau (b) atunci când impactul transformării biologice asupra preţului nu se aşteaptă a fi semnificativ (de exemplu. actualizate la rata înainte de impozitare determinată de fluctuaţiile pieţei. (b) preţurile pe piaţă pentru active similare ajustate corespunzător pentru a reflecta diferenţele. valoarea justă poate fi aproximată prin cost.economice între data bilanţului şi data la care s-a realizat tranzacţia. Pentru determinarea valorii . exprimată prin numărul de puieţi la hectar sau valoarea cirezii. dar poate să existe piaţă pentru activele combinate. Pentru a ajunge la cea mai credibilă estimare a valorii juste dintr-un domeniu relativ restrâns de estimări rezonabile. Rezultă că valoarea justă reflectă posibilitatea apariţiei unor astfel de variaţii. Condiţia curentă a unui activ biologic exclude orice creşteri valorice rezultate din transformări biologice suplimentare şi din activităţile viitoare ale întreprinderii. adică pentru activele biologice. fiscalitate sau pentru restabilirea activelor biologice după recoltare (de exemplu. Uneori.

Stocuri. Prezentul Standard reflectă ideea că valoarea justă a produselor agricole la data recoltării poate fi întotdeauna evaluată în mod credibil. 31. Ipoteza din paragraful 30 poate fi ignorată doar la recunoaşterea iniţială. o întreprindere aplică IAS 2. deoarece. o întreprindere poate să utilizeze informaţii referitoare la activele combinate. o întreprindere evaluează produsele agricole la data recoltării la valoarea lor justă minus costurile estimate la punctul de vânzare. 27. Cu toate acestea. pentru a se determina valoarea justă a activelor biologice valoarea justă a terenului ca atare şi a amenajărilor acestuia poate fi dedusă din valoarea justă a activelor combinate. această ipoteză poate fi ignorată doar la recunoaşterea iniţială a unui activ biologic pentru care nu sunt disponibile preţuri sau valori determinate pe piaţă şi pentru care estimările alternative ale valorii juste nu sunt credibile. amortizării acumulate şi pierderilor din depreciere acumulate. costurile estimate la punctul de vânzare sunt deduse. Odată ce valoarea justă a unui astfel de activ biologic poate fi estimată în mod credibil.juste a activelor biologice. de exemplu atunci când se naşte un viţel. mai puţin costurile estimate la punctul de vânzare al activului biologic. În toate cazurile. O întreprindere care a evaluat anterior un activ biologic la valoarea lui justă minus costurile estimate la punctul de vânzare continuă se evalueze activul biologic la valoarea lui justă minus costurile estimate la punctul de vânzare până la vânzarea lui. 33. Un câştig sau o pierdere care apare la recunoaşterea iniţială a produselor agricole la valoarea justă minus costurile estimate de la punctul de vânzare trebuie inclus în profitul sau pierderea netă pe perioada pe care apar. Câştiguri şi pierderi 26. 28. La recunoaşterea iniţială a unui activ biologic se pot înregistra pierderi. De exemplu. Recunoaşterea iniţială a unui activ biologic poate genera şi un câştig. Incapacitatea evaluării în mod credibil a valorii juste 30. o întreprindere trebuie să-l evalueze la valoarea lui justă minus costurile estimate la punctul de vânzare. la determinarea valorii juste. Se presupune că valoarea justă poate fi evaluată în mod credibil pentru un activ biologic. În aceste situaţii. acel activ biologic trebuie evaluat la cost minus orice amortizare acumulată şi orice pierderi din deteriorare acumulate. 29. La recunoaşterea iniţială a producţiei agricole după recoltare poate apărea un câştig sau o pierdere. Pentru determinarea costului. Imobilizări corporale şi IAS 36 Deprecierea activelor. IAS 16. 32. Câştigul sau pierderea care apare la recunoaşterea iniţială a unui activ biologic recunoscut la valoarea justă minus costurile estimate de la punctul de vânzare şi din modificarea valorii juste minus costurile estimate la punctul de vânzare trebuie incluse în profitul net sau pierderea pe perioada pe care apar. Subvenţii guvernamentale .

Aceste distincţii oferă . 42. 36. Prezentarea informaţiilor Generalităţi 40. O întreprindere trebuie să prezinte câştigul sau pierderea cumulată din perioada curentă la recunoaşterea iniţială a activelor biologice şi produselor agricole şi din modificarea valorii juste minus costurile estimate la punctul de vânzare a activelor biologice. Întreprinderea poate. o întreprindere trebuie să recunoască subvenţia ca şl venit atunci şi doar atunci când condiţiile impuse pentru acordarea subvenţiei sunt îndeplinite. întreprinderea recunoaşte subvenţia ca şi venit. IAS 20 se aplică doar pentru o subvenţie guvernamentală în relaţie cu un activ biologic evaluat la cost minus orice amortizare acumulată şi orice pierderi din depreciere acumulate. Termenii şi condiţiile pentru acordarea subvenţiilor guvernamentale variază. în relaţie cu un activ biologic evaluat la valoarea lui justă minus costurile estimate la punctul de vânzare. Întreprinderea trebuie să ofere o descriere a fiecărui grup de active biologice. 37. proporţional. 43. până la expirarea duratei de timp impuse pentru acordarea subvenţiei. împărţi acele valori contabile pe active mature şi imature. subvenţia guvernamentală nu este recunoscută ca şi venit până la expirarea celor cinci ani. Întreprinderea este încurajată să ofere o descriere cuantificată a fiecărui grup de active biologice. acordarea unei subvenţii guvernamentale poate impune unei întreprinderi să cultive pământul într-o anumită zonă pentru cinci ani şi returnarea subvenţiei dacă cultivarea pământului durează mai puţin de cinci ani. O subvenţie guvernamentală necondiţionată. în continuare. Dacă o subvenţie guvernamentală în relaţie cu un activ biologic evaluat la valoarea lui justă minus costurile estimate la punctul de vânzare este condiţionată. dacă condiţiile de acordare a subvenţiei permit ca o parte din subvenţie să fie reţinută o dată cu trecerea timpului. Cu toate acestea. de exemplu când acordarea unei subvenţii guvernamentale impune întreprinderii neangajarea în activităţi agricole specificate. 38. IAS 20. În această situaţie. 35. trebuie recunoscută ca şi venit atunci şi doar atunci când subvenţia guvernamentală devine creanţă. paragraful 30). De exemplu. distingând între active biologice consumabile şi de reproducere sau între active biologice mature şi imature. 41. Prezentul Standard cere aplicarea unui tratament diferit faţă de cel cerut ‚de IAS 20.34. Prezentarea cerută de paragraful 41 poate lua forma unei descrieri narative sau cuantificate. Contabilitatea subvenţiilor guvernamentale şi prezentarea informaţiilor legate de asistenţa guvernamentală se aplică pentru o subvenţie guvernamentală în relaţie cu un activ biologic evaluat la cost minus orice amortizare acumulată şi orice pierderi din depreciere acumulate (a se vedea IAS 20. o întreprindere poate prezenta valorile contabile ale activelor biologice consumabile şi de reproducere pe grupe. De exemplu. după caz. în situaţia unei subvenţii guvernamentale în relaţie cu un activ biologic evaluat la valoarea lui justă minus costurile estimate la punctul de vânzare sau în cazul în care acordarea unei subvenţii guvernamentale impune întreprinderii neangajarea de activităţi agricole specificate.

care implică fiecare grup de active biologice. 50. peştii din fermele piscicole. 47. Întreprinderea prezintă fundamentarea unor astfel de distincţii. şi (ii) produse agricole în cursul perioadei. animalele păstrate pentru vânzare. Activele biologice de reproducere sunt cele care nu sunt active biologice consumabile. şi (g) alte modificări. determinată la punctul de recoltare. Întreprinderea trebuie să prezinte metodele şi prezumţiile semnificative aplicate la determinarea valorii juste a fiecărui grup de produse agricole la punctul de recoltare şi a fiecărui grup de active biologice. Întreprinderea trebuie să prezinte valoarea justă minus costurile de vânzare estimate la punctul de vânzare a produselor agricole recoltate în cursul perioadei. dar netăiaţi. 44. animalele de lapte. şi (b) măsuri nonfinanciare ori estimări ale cantităţilor fizice de: (i) active biologice ale întreprinderii pentru flecare grup la sfârşitul perioadei. şi (c) strategiile de management al riscului financiar legate de activitatea agricolă. viţa-de-vie. Întreprinderea trebuie să prezinte o reconciliere a modificărilor va/orii contabile a activelor biologice între începutul şi sfârşitul perioadei curente. Întreprinderea trebuie să prezinte: (a) existenţa şi valorile contabile ale activelor biologice al căror titlu este restricţionat şi valorile contabile ale activelor biologice cu care se garantează obligaţii. 45. (b) valoarea angajamentelor pentru dezvoltarea sau achiziţia de active biologice. Dacă nu sunt prezentate în informaţiile publicate cu situaţiile financiare. (b) creşteri datorate achiziţiilor. întreprinderea trebuie să descrie: (a) natura activităţilor sale. de exemplu. Exemple de active biologice consumabile sunt animalele destinate producţiei de carne. . (d) reduceri datorate recoltării. Activele biologice pot fi clasificate ca active biologice fie mature. Activele biologice consumabile sunt acelea care urmează a fi recoltate ca produse agricole sau vândute ca active biologice. fie imature. culturi cum ar fi porumbul şi grâul şi copacii crescuţi pentru cherestea. ci sunt autoregeneratoare. 49. Reconcilierea trebuie să includă: (a) câştigul sau pierderea din modificările valorii juste minus costurile estimate la punctul de vânzare. (e) creşteri rezultate din combinări de întreprinderi.informaţii care pot fi utile la evaluarea momentului apariţiei fluxurilor de numerar viitoare. (c) reduceri datorate vânzărilor. (f) diferenţele de curs nete rezultate din conversia situaţiilor financiare ale unei entităţi străine. Nu sunt necesare informaţii comparative. 46. 48. pomii fructiferi şi copacii crescuţi pentru lemn de foc. Activele biologice mature sunt cele care au dobândit caracteristici de recoltat (pentru cele consumabile) sau care se pretează la recoltări periodice (pentru cele de reproducere). Activele biologice de reproducere nu sunt produse agricole.

51. naturii sau incidenţei sale este relevant pentru înţelegerea performanţelor întreprinderii pentru perioada respectivă. Exemplele includ epidemiile. Profitul net sau pierderea netă a perioadei. Fiecare dintre aceste modificări fizice este direct proporţională cu beneficiile economice viitoare. Transformarea biologică are drept consecinţe o serie de modificări fizice – creşterea. întreprinderea trebuie să prezinte pentru astfel de active biologice: (a) o descriere a activelor biologice. valoarea modificării valorii juste minus costurile estimate la punctul de vânzare inclusă în profitul net sau pierderea datorată modificărilor fizice şi de preţ. 55. . O modificare a valorii juste a unui activ biologic datorată recoltării este şi o modificare fizică. 52. Activitatea agricolă este deseori riscurilor climaterice. şi (f) valoarea contabilă brută şi amortizarea cumulată (agregată cu pierderile din depreciere cumulate) la începutul şi sfârşitul perioadei. secetele prelungite sau îngheţurile şi invaziile de insecte. Dacă un eveniment apare pentru că datorită mărimii. la creşterea de găini sau la cultivarea de cereale). Dacă întreprinderea evaluează activele biologice la costul lor minus amortizarea cumulată şi pierderile din depreciere cumulate (a se vedea paragraful 30) la sfârşitul perioadei. Aceste informaţii sunt. Prezentarea separată a modificărilor fizice şi de preţ este utilă la evaluarea performanţelor perioadei curente şi a perspectivelor. inundaţiile. mai puţin utile atunci când ciclul de producţie este mai mic de un an (de exemplu. natura şi valoarea elementelor conexe de venituri şi cheltuieli sunt prezentate conform 1AS 8. transformarea genetică. în general. în cursul perioadei curente. În astfel de cazuri. (b) o explicaţie. şi (c) amortizarea. o întreprindere înregistrează activele biologice la cost minus amortizarea cumulată şi pierderile din depreciere cumulate (a se vedea paragraful 30). intervalul de estimări în cadrul căruia este posibil să se afle valoarea justă. întreprinderea trebuie să prezinte câştigul sau pierderea recunoscută la înstrăinarea unor astfel de active biologice. cât şi modificărilor de preţ de pe piaţă. Dacă. 53. în sensul că valoarea justă nu poate fi evaluată credibil. În plus. pe grupuri sau altfel. Prezentări suplimentare de informaţii pentru active biologice în cazul în care valoarea justă nu poate fi evaluată în mod credibil 54. (d) metoda de amortizare utilizată. fiecare fiind observabilă şi comensurabilă. producţia şi procrearea. (c) dacă este posibil. reconcilierea trebuie să Includă următoarele valori incluse în profitul net sau pierderea asociată acelor active biologice: (a) pierderile din depreciere. (e) duratele utile de viaţă şi ratele de amortizare folosite. erori fundamentale şi modificări ale politicilor contabile. de boli şi altor riscuri naturale. (b) reluarea pierderilor din depreciere. iar reconcilierea cerută de paragraful 50 trebuie să prezinte valorile asociate acestor active biologice separat. mai ales atunci când ciclul de producţie este mai mare de un an. Valoarea justă minus costurile estimate la punctul de vânzare a unui activ biologic se pot modifica datorită atât modificărilor fizice. întreprinderea este încurajată să prezinte.

şi (c) efectul modificării. O întreprindere trebuie să prezinte următoarele aspecte legate de activitatea agricolă acoperită de prezentul Standard: (a) natura şl întinderea subvenţiilor guvernamentale recunoscute în situaţiile financiare. şi (d) activele biologice aferente activităţii agricole (a se vedea IAS 41. Profitul net sau pierderea netă a perioadei. erori fundamentale şi modificări ale politicilor contabile. Contracte de construcţie). noul text este trecut în raster gri. şi (c) reduceri semnificative aşteptate privind nivelul subvenţiilor guvernamentale. IAS 41 (2001) Modificări ale Standardelor Internaţionale de Contabilitate existente Acest Standard modifică Standardele Internaţionale de Contabilitate existente. Amendamente la IAS 2. pe baza unor practici bine stabilite în anumite sectoare . forestiere.56. Acest Standard nu stabileşte nici un fel prevederi tranzitorii specifice. cu excepţia stocurilor menţionate mai jos: (a) producţia în curs de execuţie obţinută în cadrul contractelor de construcţie. Agricultura) . Data intrării în vigoare si prevederi tranzitorii 58. Adoptarea acestui Standard este contabilizată în conformitate cu IAS 8. întreprinderea trebuie să prezinte pentru acele active biologice: (a) o descriere a activelor biologice. ea trebuie să prezinte acest fapt. Acest Standard va fi aplicat pentru contabilitatea stocurilor în situaţiile financiare întocmite în sistemul costului istoric. Dacă valoarea justă a activelor biologice înregistrate anterior la cost minus amortizarea cumulată şi pierderile din depreciere cumulate poate fi evaluată credibil în cursul perioadei curente. Pentru scopul acestei publicaţii. şi (c) stocurile de animale. (b) condiţii neîndeplinite şi alte contingenţe ataşate subvenţiilor guvernamentale. iar textul şters este trecut în raster gri şi tăiat. Se încurajează aplicarea acestui Standard anterior acestei date. produse agricole. Acest Standard Internaţional de Contabilitate intră în vigoare pentru situaţiile financiare anuale aferente perioadelor cu începere de la 1 ianuarie 2003. astfel: 1. incluzând şi contractele de prestări de servicii direct legate de acestea (a se vedea IAS 11. (b) de ce poate fi valoarea justă evaluată credibil. în cazul în care sunt evaluate la valoarea realizabilă netă. după cum se arată mai jos. Subvenţii guvernamentale 57. Dacă o întreprindere aplică acest Standard pentru perioadele care încep înainte de 1 ianuarie 2003. . şi minereuri şi produsele agricole care aparţin producătorilor. Stocuri Acest Standard amendează paragraful 1 al IAS 2 (revizuit 1993). (b) instrumentele financiare. 59.

Modificări ale IAS 17. Modificări ale IAS 16. Deprecierea activelor. Imobilizări corporale Acest Standard modifică paragraful 2 al IAS 16 (revizuit 1998) după cum urmează: 2. Acesta este costul stocurilor la acea dată. Leasing Acest Standard modifică paragraful l al IAS 17 (revizuit 1997) după cum urmează: 1. Oricum acest Standard se aplică imobilizărilor corporale destinate dezvoltării sau întreţinerii activităţilor sau activelor prevăzute la literele (a) şi (b) de mai sus şi care pot fi individualizate. a ţiţeiului. Agricultura) pădurilor şi resurselor naturale regenerabile similare. metale şi alte zăcăminte minerale. Acest Standard amendează paragraful 24 al IAS 17 (revizuit 1997) după cum urmează: 24. Imobilizări corporale. Investiţii imobiliare). sau (d) de către locatori a activelor biologice închiriate în baza unui contract de leasing operaţional(a se vedea IAS 41. cum ar fi: ţiţei. prospecţiuni şi extracţii de minereu. de petrol. piese de teatru. gaze naturale. Investiţii imobiliare şi IAS 41. Investiţii imobiliare). resurselor naturale. gaze naturale şi resurse naturale neregenerabile. lemn. Conform IAS 41. IAS 38. manuscrise. la momentul recoltării. IAS 36. Acest Standard trebuie aplicat în contabilizarea tuturor tranzacţiilor de leasing. Agricultura). cerinţele de prezentare prevăzute de IAS16. brevete şi drepturi de autor. Acest Standard nu este aplicabil pentru: (a) active biologice aferente activităţii agricole (a se vedea IAS 41. Active necorporale şi IAS 40. În plus. sau (b) de către locatori a investiţiei imobiliare închiriată în baza unui contract de leasing operaţional (a se vedea IAS 40. stocurile compuse din producţia agricolă pe care o întreprindere a recoltat-o din activele sale biologice sunt evaluate. la valorile juste mai puţin costurile estimate la punctul de vânzare. cu excepţia celor de mai jos: (a) acorduri de leasing privind explorarea sau exploatarea minereurilor. la momentul recunoaşterii iniţiale. pentru aplicarea acestui Standard.Acest Standard introduce următorul subtitlu şi noul paragraf 16A între paragrafele 16 şi 17 ale IAS 2 (revizuit 1993): Costul producţiei agricole recoltate din activele biologice 16A. şi (b) concesiuni miniere.şi (b) contracte de acordare a licenţei pentru bunuri ca: filme cinematografice. Agricultura). gazelor naturale şi a altor resurse neregenerabile similare. . acest Standard nu trebuie aplicat evaluării: (a) de către locatari a investiţiei imobiliare deţinute în baza unui contract de leasing financiar (a se vedea IAS 40. Totuşi. înregistrări video. Agricultura. (c) de către locatari a activelor biologice deţinute în baza unui contract de leasing financiar (a se vedea IAS 41.

se aplică valorilor bunurilor ce fac obiectul contractului de leasing financiar şi care sunt contabilizate de către locatar ca achiziţii de active. Agricultura). Modificări ale IAS 36. Investiţii imobiliare şi IAS 41. (e) modificări ale valorii altor active curente. Deprecierea activelor. (f) recunoaşterea iniţială şi recunoaşterea modificărilor în valoarea justă a activelor biologice aferente activităţii agricole (a se vedea IAS 41. şi (g) recunoaşterea iniţială a producţiei agricole (a se vedea IAS 41. păduri şi resurse naturale regenerabile similare.Agricultura.şi (hg) extracţia produselor mineraliere. Investiţii imobiliare Acest Standard modifică paragraful 3 al IAS 40 după cum urmează: 3. Acest Standard nu se aplică: (a) activelor biologice ataşate terenurilor aferente activităţii agricole ( a se vedea IAS 41. Acest Standard nu operează cu: (d) subvenţiile guvernamentale acoperite de IAS 41. şi . Agricultura. Active necorporale şi IAS 40. conform IAS 16. Venituri din activităţi curente Acest Standard modifică paragraful 6 al I AS 18 (revizuit 1993) după cum urmează 6. Agricultura) . Agricultura. Contabilitatea subvenţiilor guvernamentale şi prezentarea informaţiilor legate de asistenţa guvernamentală Acest Standard adaugă încă o excepţie de la aria de aplicabilitate a IAS 20 (reformulat 1994): 2. (c) contracte de asigurări ale societăţilor de asigurări. Agricultura). Leasing). Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare care va fi tratată într-un Standard referitor la instrumentele financiare). IAS 36. Imobilizări corporale. Acest Standard amendează paragraful 48A al IAS 17 (revizuit 1997) după cum urmează: 48A În plus. IAS 38. Agricultura) Modificări ale IAS 40. Acest standard nu se ocupă de veniturile din activităţile curente provenite din: (a) contracte de leasing (a se vedea IAS 17. altele decât: g) active biologice aferente activităţii agricole care sunt evaluate la valoarea justă minus costurile estimate la punctul de vânzare (IAS 41. Modificări ale IAS 18. creşteri normale ale cirezilor şi ale produselor agricole şi forestiere. Deprecierea activelor Acest Standard adaugă următoarea excepţie de la aria de aplicabilitate a IAS 36: 1. (b) dividende provenite din investiţii contabilizate pe baza metodei punerii în echivalenţă (a se vedea IAS 28. (d) modificări ale valorii juste a activelor şi datoriilor financiare sau cedarea acestora ( a se vedea IAS 39. activelor închiriate în baza unui contract de leasing operaţional li se aplică cerinţele referitoare la prezentarea informaţiilor. Contabilitatea investiţiilor în întreprinderi asociate). Acest Standard trebuie aplicat în contabilitatea deprecierilor tuturor activelor. Modificări ale IAS 20.

409. A2.990 3 1. Exemplul 2 ilustrează modul în care se separă modificările fizice şi modificările de preţ.370 Active curente Stocuri 70. ANEXA A Anexa A Exemple ilustrative Această anexă a fost elaborată de personalul IASC şi nu a fost aprobată de Consiliul IASC. Exemplul 1 ilustrează modul în care pot fi aplicate cerinţele de prezentare ale acestui Standard de către o întreprindere agricolă de producţie a laptelui.462. prospecţiunilor şi extracţiilor de minereu.(b) concesiunilor miniere. IAS 41 (2001). Exemplul 1: XYZ Dairy SRL Bilanţ XYZ Dairy SRL 31 decembrie Bilanţ 20X0 ACTIVE Active imobilizate Animale de lapte – imature1 47.000 Note 20X1 31 decembrie 52. Situaţiile financiare din exemplul 1 nu satisfac toate cerinţele de prezentare ale altor Standarde Internaţionale de Contabilitate.060 372.650 1. Scopul anexei este de a ilustra modul de aplicare a standardelor.950 88.887.800 Total active imobilizate 1. de petrol. Această anexă este doar ilustrativă şi nu face parte din standarde.730 Animale de lapte – mature1 411. gaze naturale şi resurse naturale neregenerabile în mod natural.000 425.570 Imobilizări corporale 1.869.650 Creanţe comerciale şi de alte natură 65. A1.840 Subtotal – active biologice 459. Pot fi indicate şi alte abordări în ce priveşte prezentarea. Acest Standard încurajează separarea modificării valorii juste minus costurile estimate la punctul de vânzare ale activelor biologice ale unei întreprinderi în modificări fizice şi modificări de preţ.700 82. Această separare este reflectată în exemplul 1.050 .

283) (15.000 Total active curente 145.020 10.822 2.020 Total capital propriu şi datorii 2.015.930 Stocuri folosite (137.000. 523) Cheltuieli cu angajaţii Amortizarea Alte cheltuieli din exploatare (197.828 165.650 1.170 (127.865.000.148) .000 902.000 Datorii curente Datorii comerciale şi de altă natură 150. distingând latre active biologice consumabile şi de reproducţie sau între active biologice mature şi imature. dar nu obligată să ofere o descriere cuantificată a fiecărui grup de active biologice.650 1 Întreprinderea este încurajata.828 1.068.Disponibilităţi băneşti 10.020 CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII Capital propriu Capital social 1.000 Profit acumulat 865.000 Total capitaluri proprii 1.068.000 180. după caz.020 Total datorii curente 150.240 Câştiguri din modificări ale valorii juste minus costurile estimate la punctul de vânzare a animalelor de lapte 3 39.950 2.822 165.015.650 Total active 2. Contul de profit şi pierdere2 XYZ Dairy SRL Note încheiat Contul de profit şi pierdere decembrie 20X1 Valoarea justă a laptelui produs 518.092) Exerciţiu 31 558.250) (477.902. Întreprinderea prezintă şi fundamentul unor astfel de distincţii.

000 al exerciţiului 1. o analiză a cheltuielilor utilizând o clasificare bazată fie pe natura cheltuielilor.000 Aceasta este unul dintre formatele permise de IAS 1 pentru situaţia modificărilor capitalului propriu.815) Impozit pe profit plătit (43. fie în contul de profit şi pierdere. Situaţia modificărilor capitalurilor proprii3 XYZ Dairy SRL încheiat Situaţia modificărilor capitalurilor proprii acumulat Total Sold Ia 1 ianuarie 20X1 865.194) Numerar net din activităţi de exploatare 68.100 Fluxuri din activităţi de investiţie Note Exerciţiu 31 111.828 3 Exerciţiu Capital social 31 decembrie 20X1 Profit 1.000 Profitul net 37.831) Plăţi pentru achiziţii de animale (23.000.865.194) Profitul net al exerciţiului 37.000 1.828 1.902.294 . cere ca o întreprindere să prezinte. IAS 1 încurajează prezentarea unei analize a cheltuielilor în contul de profit şi pierdere.027 Încasări din vânzările de animale 97.913 Plăţi către furnizori şi angajaţi (460.000.Profit din exploatare Impozitul pe profit (43. fie în notele la acesta.022 Acest cont de profit şi pierdere prezintă o analiză a cheltuielilor utilizând o clasificare bazată pe natura cheltuielilor.828 Sold Ia 31 decembrie 20X1 902.828 37. fie pe funcţia lor în cadrul întreprinderii. Situaţia fluxurilor de numerar4 XYZ Dairy SRL încheiat Situaţia fluxurilor de numerar decembrie 20X1 Fluxuri din activităţile de exploatare Încasări din vânzările de lapte 498.828 2 81. Prezentarea situaţiilor financiare. IAS 1.

Valoarea justă a laptelui este determinată pe baza preţului de piaţă din zona respectivă. lAS 7 Situaţiile fluxurilor de numerar. Operaţiuni şi activităţi principale XYZ Dairy SRL („Societatea”) este angajată în producţia de lapte şi furnizarea acestuia către diverşi clienţi.240 (care este determinat la momentul mulgerii) în cursul exerciţiului încheiat la 31 decembrie 20X1. 2. Politici contabile Animale şi lapte Animalele sunt evaluate la valoarea justă minus costul estimat la punctul de vânzare. Note la situaţiile financiare 1. în viitor (active imature).000 Numerar la sfârşitul perioadei 10. Societatea deţinea 419 vaci pentru lapte (active mature) şi 137 juninci crescute pentru a da lapte. Active biologice Reconcilierea valorilor contabile ale animalelor de lapte 20X1 Valoarea contabili Ia ianuarie 20X1 459.580 . La 31 decembrie 20X1. cere ca o întreprindere să raporteze fluxurile de numerar din activităţile de exploatare utilizând fie metoda directă.100) Creşterea netă de numerar 0 Numerar la începutul perioadei 10.350 Câştig din modificarea valorii juste minus costurile estimate Ia punctul de vânzare atribuibile modificărilor de preţ5 24. Valoarea justă a animalelor este determinată pe baza preţurilor de piaţă ale animalelor de vârstă similară. Laptele este evaluat iniţial la valoarea justă minus costul estimat la punctul de vânzare la momentul mulgerii. IAS 7 încurajează folosirea metodei directe. 3. fie pe cea indirectă.250 Câştig din modificarea valorii juste minus costurile estimate la punctul de vânzare atribuibile modificărilor fizice5 15.584 kg de lapte cu o valoare justă mai puţin costul estimat la punctul de vânzare de 518. Societatea a produs 157.570 Creşteri datorate achiziţiilor 26.Achiziţii de imobilizări corporale (68. rasă şi merit genetic.000 4 Această situaţie de flux de numerar raportează fluxurile de numerar din activităţile de exploatare utilizând metoda directă.100) Numerar net utilizat în activităţile de investiţii (68.

Un animal în vârstă de2.5 ani a fost cumpărat la 1 iulie 20X1 cu 108. Societatea analizează în mod regulat situaţia preţului laptelui având în vedere nevoia de gestionare activă a riscului financiar. dar nu impusă de acest Standard.5 ani la 31 decembrie 20X1 80 Animale de 2 ani Ia 31 decembrie 20X1 105 Animale de 2. nu a încheiat contracte cu instrumente derivate sau alte contracte pentru a gestiona riscul scăderii preţului la lapte.700) Valoarea contabili la 31 decembrie 20X1 425. Strategii de management al riscului financiar Societatea este expusă riscurilor financiare care apar din modificări ale preţului la lapte. Exemplul 2: Modificări fizice şi modificări de preţ Următorul exemplu ilustrează modul de separare a modificărilor fizice de cele de preţ. În decursul perioadei nu au fost vândute sau înstrăinate animale. 4. Valorile juste pe bucată (cap) minus costurile la punctul de vânzare erau următoarele: Animale de 2 ani la 1 ianuarie 20X1 100 Animale nou-născute la 1 iulie 20X1 70 Animale de 2. iar altul s-a născut la 1 iulie 20x1.050 5 Separarea creşterii valorii juste minus costurile estimate la punctul de vânzare între ponderea atribuibilă modificărilor fizice şi ponderea atribuibilă modificărilor de preţ este încurajată. Separarea modificării valorii juste minus costurile estimate la punctul de vânzare între ponderea atribuibilă modificărilor fizice şi ponderea atribuibilă modificărilor de preţ este încurajată.5 ani Ia 1 iulie 20X1 108 Animale nou-născute la 31 decembrie 20X1 72 Animale de 0. Societatea se aşteaptă ca preţul laptelui să nu scadă semnificativ în viitorul previzibil şi. O cireadă de 10 animale cu vârsta de 2 ani era deţinută la 1 ianuarie 20X1. dar nu impusă de acest Standard.Scăderi datorate vânzărilor (100. de aceea.5 ani la 31 decembrie 20X1 111 Animale de 3 ani la 31 decembrie 20X1 120 .

320 1 x 80 80 1 Anexa B Bază pentru concluzii Această Anexă a fost întocmită de personalul IASC şi nu a fost aprobată de Consiliul IASC. Această anexă rezumă motivele pentru care Consiliul: .Valoarea justă minus costurile la punctul de vânzare a cirezii la 1 ianuarie 20X1 (10 x 100) 1.000 Achiziţii la 1 iulie 20X1 (1 x 108) 108 Creşterea valorii juste minus costurile estimate la punctul de vânzare datorată modificărilor de preţ: 10 x (105 -100) 50 1 x (111-108) 3 1 x (72-70) 2 55 Creşterea valorii juste minus costurile estimate la punctul de vânzare datorată modificărilor fizice: 10 x (120-105) 150 1 x (120-111) 9 1 x (80-72) 8 1x70 70 237 Valoarea justă minus costurile estimate la punctul de vânzare la 31 decembrie 20X1 11 x 120 1.

În aprilie 2000. nu este aplicabil pentru „păduri şi resurse naturale regenerabile similare”. (ii) IAS 16. au fost primite 42 de scrisori cu comentarii. B2. personalul IASC a expediat un chestionar acelor întreprinderi care desfăşoară activităţi agricole. şi . În decembrie 000. Unul dintre obiectivele principale ale IASC îl constituie dezvoltarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate care sunt relevante pentru situaţiile financiare cu scop general ale tuturor întreprinderilor. proiecte specifice în sectorul asigurărilor şi al industriilor extractive. Paragraful B82 de mai jos rezumă modificările pe care Consiliul le-a adus Proiectului E65. Imobilizări corporale. Varietatea în contabilitatea activităţii agricole a apărut deoarece: (a) înainte de dezvoltarea Standardului. pe care le-a înaintat Consiliului. de asemenea. (iii) IAS 18. Consiliul IASC („Consiliul”) a decis să dezvolte un Standard Internaţional de Contabilitate referitor la agricultură şi a numit un Comitet de Direcţie care să ajute la definirea problemelor şi să dezvolte posibile soluţii. IAS 30. Aspecte generale B1. Aceste comentarii au venit de la diverse organizaţii internaţionale. Membrii Consiliului au acordat unor factori o importanţă mai mare decât altora. Consiliul a primit 62 de scrisori cu comentarii referitoare la E65. Stocuri. în încercarea de a determina credibilitatea procesului de evaluare a valorii juste propus în E65. propunerile Comitetului de Direcţie în vederea rezolvării problemelor. Agricultura. activele aferente activităţii agricole şi modificările acestor active au fost excluse din aria de aplicabilitate a următoarelor Standarde Internaţionale de Contabilitate: (i) IAS 2. după luarea în considerare a comentariilor aduse cu privire la E65 şi a răspunsurilor la chestionar. o parte din Standardele Internaţionale de Contabilitate. În iulie 1999. împreună cu un termen-limită pentru comentarii stabilit pentru 31 ianuarie 2000. Venituri din activităţi curente. produse agricole şi forestiere care aparţin producătorilor … în cazul în care ele sunt evaluate la valoarea realizabilă netă. Consiliul a aprobat Proiectul de Expunere E65. În timp ce cea mai mare parte a Standardelor Internaţionale de Contabilitate se aplică întreprinderilor din toate sectoarele de activitate. Comitetul de Direcţie a publicat o Declaraţie Preliminară de Principii („DSOP”) prin care erau stabilite problemele. În 1996. alternativele. Consiliul a aprobat IAS 41. în procesul de finalizare a Standardului. nu se ocupă de veniturile provenite din „creşteri naturale ale cirezilor şi ale produselor agricole şi forestiere”. Necesitatea unui Standard Internaţional de Contabilitate despre agricultură B3. B4. Agricultura („Standardul”).(a) a iniţiat şi a propus un Standard Internaţional de Contabilitate referitor la agricultură. a exclus „stocurile de animale. precum şi invitaţia adresată publicului de a formula comentarii. de exemplu. dar şi în numele a 28 de ţări. Ca răspuns la această invitaţie. În 1994. a analizat anumite recomandări. şi (b) a acceptat sau a respins anumite puncte de vedere alternative. IASC a întreprins. Informaţii prezentate în situaţiile financiare ale băncilor şi ale instituţiilor financiare similare şi IAS 40. Investiţii imobiliare tratează probleme care apar în sectoare specifice de activitate. Comitetul de Direcţie a revizuit comentariile. în conformitate cu practici bine stabilite în anumite sectoare”. şi a primit 20 de răspunsuri din 11 ţări.

Mai mult. Consiliul a reafirmat concluzia sa conform căreia este necesar un Standard Internaţional de Contabilitate. precum şi un volum mai mare al investiţiilor au avut ca efect o creştere a dimensiunii. şi (c) natura activităţii agricole creează incertitudini sau conflicte atunci când se aplică modelele contabile tradiţionale. ariei de aplicabilitate şi caracterului comercial al activităţii agricole. dezvoltate de organismele de reglementare a standardelor naţionale au fost întocmite. în continuare. în mod expres. În multe astfel de ţări este chiar cel mai important sector de activitate. ca dimensiune. situaţii financiare. percepute adesea ca nefiind obligate să întocmească situaţii financiare cu scop general. de asemenea. Prin DSOP s-au solicitat. B7. în special deoarece evenimentele critice asociate transformărilor biologice (creştere. B6. tratamentul contabil pentru activele biologice şi pentru evaluarea iniţială a producţiei agricole recoltată din activele biologice ale unei întreprinderi la momentul recoltării. din ce în ce mai mult. iar aceşti furnizori de capital solicită. Luând în considerare motivele de mai sus. Cele mai multe organizaţii de afaceri implicate în activitatea agricolă sunt reduse. chiar şi întreprinderile agricole mici caută surse externe de finanţare (capital şi subvenţii). Standardul nu se ocupă totuşi de prelucrarea producţiei agricole după . Standardul prescrie. şi înmulţire) care alterează substanţa activelor biologice sunt dificil de tratat în interiorul unui model contabil bazat pe costul istoric şi realizare. unii cred că un Standard Internaţional de Contabilitate referitor la agricultură nu ar avea o aplicare pe scară largă. printre altele. că agricultura este un sector important de activitate pentru multe ţări. pe probleme de agricultură. pentru a rezolva un aspect specific aferent unei anumite activităţi agricole care prezenta importanţă pentru acea ţară. Unii au menţionat necesitatea dezvoltării unor Standarde Internaţionale de Contabilitate a căror aplicare să fie simplă şi cuprinzătoare. B5. în special de la bănci şi agenţii guvernamentale. în Standard îşi găsesc o aplicare largă. un număr aflat în continuă creştere al societăţilor cotate pe pieţele internaţionale de capital. bucată cu bucată. în 1994. După luarea în considerare a comentariilor aduse la DSOP. nu este aplicabil pentru „păduri şi resurse naturale regenerabile similare”. Cei care au adus comentarii la DSOP au specificat. în general. Arie de aplicabilitate B8. puncte de vedere referitoare posibilitatea dezvoltării unui Standard Internaţional de Contabilitate cuprinzător. Totuşi. Consiliul a adăugat pe agenda sa.(iv) IAS 40. dar mai ales pentru ţările în curs de dezvoltare şi pentru cele nou industrializate. asociaţii familiale. independente. Acest lucru a determinat o şi mai mare necesitate pentru situaţii financiare bazate pe principii contabile solide şi universal acceptate. Consiliul crede că principiile stabilite. o tendinţă internaţională către liberalizare. pentru activităţile agricole cu ciclu de producţie scurt şi pentru cele cu ciclu de producţie lung ar trebui aplicate principii contabile diferite. Alţii au susţinut că. (b) recomandările cu privire la contabilitatea în activitatea agricolă. degenerare. Investiţii imobiliare. producţie. Unii observatori au simţit că diversitatea activităţii agricole împiedică dezvoltarea unui singur Standard Internaţional de Contabilitate pentru contabilizarea tuturor activităţilor agricole. un proiect referitor la agricultură. Datorită acestui motiv.

dacă o întreprindere recoltează buşteni şi decide să-i utilizeze în construcţia propriilor clădiri. Aceste aspecte sunt dezbătute mai jos (a se vedea paragrafele B47-54 şi B63-73). pentru contabilizarea buştenilor. existentă în Standard.recoltare. iar evenimentele care se produc pot părea similare cu transformarea biologică. Consiliul a decis să nu includă astfel de împrejurări în aria de aplicabilitate a Standardului. cost B13. atunci când ea evaluează activele biologice aferente activităţii agricole. pentru producerea vinului din struguri sau a brânzeturilor din lapte). cât şi în cea de vinuri. Imobilizări corporale). de exemplu. prelucrarea strugurilor şi obţinerea vinului de către un viticultor care a cultivat strugurii). În vreme ce o astfel de prelucrare poate constitui o extensie logică şi naturală a activităţii agricole. Consiliul a mai luat în considerare. B12. 69. din moment ce Consiliul nu a considerat adecvată efectuarea unei revizuiri parţiale a IAS 2. dacă Standardul trebuie să trateze contractele de vânzare a activelor biologice sau a producţiei agricole. În particular. Stocuri. după cum s-a propus în DSOP şi în E65. Consiliul a luat în calcul includerea circumstanţelor în care există un proces îndelungat de îmbătrânire sau maturizare ulterior recoltării (de exemplu. stabilind că cerinţele din IAS 2 sau din alt Standard Internaţional de Contabilitate aplicabil vor fi adecvate contabilizării acestor categorii de procese. cu excepţia cazurilor în care valoarea justă nu poate fi evaluată. atât în producţia de struguri. care se ocupă de tratamentul contabil al stocurilor în contextul sistemului costului istoric. de asemenea. şi (b) multe întreprinderi agricole sunt integrate pe verticală şi sunt implicate. Standardul cere unei întreprinderi să utilizeze o abordare bazată pe valoarea justă. în mod credibil. Evaluare Active biologice Valoare justă vs. B10. datorită preocupărilor referitoare la dificultăţile generate de diferenţierea acestora de alte procese de producţie (cum ar fi transformarea materiilor prime în stocuri vandabile. Consiliul a conchis. această activitate de prelucrare nu este inclusă în definiţia activităţii agricole. se aplică IAS 16. Prelucrarea după recoltare este contabilizată conform IAS 2 sau conform altui Standard Internaţional de Contabilitate aplicabil (de exemplu. la momentul recunoaşterii iniţiale. aşa cum sunt ele definite în IAS 2). mai ales dacă ele sunt făcute de aceeaşi întreprindere care realizează producţie agricolă (de exemplu. precum şi subvenţiile guvernamentale aferente activităţii agricole. atunci. în aria de aplicabilitate a Standardului. Cei care consideră că Standardul trebuie să acopere astfel de activităţi de prelucrare argumentează în felul următor: (a) un asemenea proces îndelungat de îmbătrânire sau maturizare este similar cu transformarea biologică şi este un proces fundamental în stabilirea performanţei unei întreprinderi. B11. Unele persoane ar putea considera astfel de activităţi de prelucrare ca fiind activităţi agricole. .

în ceea ce priveşte sincronizarea în timp. În cazul unei cifre de afaceri relativ ridicate. doar o slabă legătură cu transformarea biologică. în sine şi. Prezenţa unor astfel de pieţe sporeşte. a unor sisteme agricole . cu atât mai mare este importanţa măsurărilor. în mod semnificativ. B16. Prin urmare. de modelele de suportare a costurilor. motive printre care regăsim: (a) multe active biologice sunt tranzacţionate pe pieţe active. mai puţin credibilă decât comensurarea valorii juste. În plus. credibilitate. a modificării activului (creştere şi degradare). (c) ciclurile de producţie continue şi relativ lungi. perioada contabilă nu reprezintă un ciclu complet. ca metodă de evaluare a beneficiilor economice viitoare ce se aşteaptă a fi generate de activele biologice. să ţină cont că tranzacţiile contractate cu scopul de a efectua transformări biologice au.B14. Nici un fel de venit nu poate fi raportat până în momentul primei recoltări şi vânzări (poate peste 30 de ani) a producţiei obţinute de o întreprindere silvică. comparabilitate şi inteligibilitate decât costul istoric. a unui ciclu scurt de producţie. o legătură mai îndepărtată cu beneficiile economice viitoare preconizate. Venitul este măsurat şi raportat de-a lungul perioadei. Ei consideră că modificările valorii juste în activele biologice au o legătură directă cu modificările survenite în perspectivele ca beneficii economice viitoare să fie generate către întreprindere. (b) comensurarea costului activelor biologice este. Pe de altă parte. în consecinţă. Aceia care susţin evaluarea pe baza valorii juste argumentează că efectele modificărilor cauzate de transformarea biologică sunt cel mai bine reflectate printr-o referinţă la modificările valorii juste în activele biologice. dar diferă în mod însemnat. cu instabilitate atât in producţie. Aceia care susţin evaluarea pe baza valorii juste trebuie. Astfel de alocări devin chiar şi mai arbitrare dacă activele biologice generează active biologice suplimentare activitatea agricolă proprie a întreprinderii. dacă este folosit un model contabil care recunoaşte şi măsoară creşterea biologică. B15. înseamnă că. modelele de creştere într-o plantaţie afectează direct perspectivele beneficiilor economice viitoare. ce utilizează un model contabil al costului istoric. Pieţele active pentru aceste bunuri furnizează o măsură credibilă a aşteptărilor pieţei în ceea ce priveşte beneficiile economice viitoare. cu preţuri de piaţă clare. de asemenea. Ia sfârşitul perioadei. deoarece produsele cuplate şi costurile cuplate pot crea situaţii în care relaţia dintre intrări şi ieşiri este incorect definită. utilizând valorile juste curente. De exemplu. credibilitatea valorii de piaţă ca indicator al valorii juste. performanţei sau poziţiei financiare aferente perioadei curente. are o mai mare relevanţă. cât şi în mediul de piaţă. comensurarea la sfârşitul perioadei (contrar celei de la momentul tranzacţiei) presupune o mai mare importanţă m obţinerea unei măsuri 3. ce are la bază tranzacţia. adesea. Cu cât este mai puţin importantă recolta anului curent în ceea ce priveşte totalul transformărilor biologice. uneori. până la recolta iniţială. aceia care susţin evaluarea pe baza valorii juste invocă o serie de motive care concluzionează că valoarea justă. deseori. conducând la alocări ale costului complexe şi arbitrare între diferite rezultate ale transformării biologice.

ei consideră că valoarea justă nu este.deosebit de controlate (de exemplu. Utilizarea oricărei alte baze trebuie însoţită de o modificare a Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare al IASC (denumit. de asemenea. Aceştia consideră că aria de aplicabilitate a Standardului este prea extinsă. pentru unele active biologice. face dovada unei valori de piaţă liberă la acel moment şi este verificabilă în mod distinct. . este posibil ca. în special dacă sunt solicitate şi raportări interimare. B17. „Cadrul general”). în cazul unui activ biologic care are o perioadă de creştere îndelungată (de exemplu. activele biologice trebuie evaluate la valoarea lor de cost. dar are influenţă în cazul utilizării unei metode de măsurare mai puţin importantă. evaluată în mod credibil şi că utilizatorii situaţiilor financiare pot fi induşi în eroare de prezentarea numerelor care sunt indicate ca reprezentând valoarea justă. Ei spun. (b) poate fi dificilă efectuarea unei evaluări juste la fiecare dată a bilanţului. deseori. uneori. În astfel de situaţii. prin urmare. şi multe active biologice nu sunt deţinute în scopul vânzării. Această stabilitate aparentă nu strică relaţia dintre valoarea curentă de piaţă şi beneficiile economice viitoare. relaţia dintre cost beneficiile economice viitoare apare ca fiind mult mai stabilă. (f) evaluarea pe baza valorii juste are ca efect recunoaşterea câştigurilor şi pierderilor nerealizate şi contravine principiilor stipulate în Standardele Internaţionale de Contabilitate referitoare la recunoaşterea veniturilor. valoarea justă nu poate fi evaluată în mod credibil. să nu existe pieţe active. şi (g) preţurile pieţei la data bilanţului pot să nu reflecte o relaţie apropiată eu preţurile la care activele vor fi vândute. dar ele sunt bazate pe presupuneri subiective şi neverificate. în special în timpul perioadei de creştere. Aceia care se opun evaluării activelor biologice la valoarea justă consideră că există o credibilitate superioară în cazul evaluării bazate pe valoarea de cost. O comparabilitate şi o inteligibilitate îmbunătăţite considerabil apar atunci când active similare sunt evaluate şi raportate utilizând aceeaşi bază. Pentru conformitatea cu alte Standarde Internaţionale de Contabilitate şi alte activităţi. (d) evaluarea bazată pe cost reprezintă o evaluare mai obiectivă şi consecventă. pe scurt. instabile şi ciclice şi nu este adecvată folosirea lor ca bază de evaluare. (c) convenţia costului istoric este bine stabilită şi utilizată pe scară largă. deoarece costul istoric este rezultatul unor tranzacţii în care preţul este determinat în mod obiectiv şi. (e) în unele ţări. şi (d) diferitele surse de înlocuire a animalelor şi plantelor (crescute în gospodăria proprie sau achiziţionate) dau naştere la costuri diferite. Active similare ar trebui să dea naştere la aşteptări similare în ceea ce priveşte beneficiile viitoare. copacii existenţi într-o plantaţie). că: (a) preţurile de pe piaţă sunt. Informaţii referitoare la valoarea justă pot fi furnizate şi în alt mod decât printrun singur număr în situaţiile financiare. puiul grill sau producţia de ciuperci) când majoritatea transformărilor biologice şi recoltarea se produc de-a lungul unui an. conform abordării pe baza costului istoric. Mai important.

Deprecierea activelor. şi (c) valoarea justă nu poate fi evaluată în mod credibil înainte de recoltare. Consiliul nu este mulţumit nici de opţiunile oferite de Standardele Internaţionale de Contabilitate. valoarea realizabilă şi valoarea actualizată. Consiliul a decis. că. Imobilizări corporale şi IAS 36. de asemenea. O parte dintre cei care au răspuns la chestionar. taxele agenţiilor de reglementare şi burselor de mărfuri precum şi taxele vamale şi cele de transfer. Consiliul a respins aplicarea tratamentului de bază pentru valoarea justă şi tratamentul alternativ al costului istoric datorită comparabilităţii şi înţelegerii mai mari permise de o abordare obligatorie a valorii juste pe pieţele active. datorită naturii şi caracteristicilor unice ale acestei activităţi. valoarea justă nu poate fi evaluată în mod credibil. IAS 16. în special pentru acelea cu o perioadă mare de creştere. şi-au exprimat grija în ceea ce priveşte credibilitatea evaluării pe baza valorii juste pentru unele active biologice. deseori. costul curent. În acele situaţii. Costurile la punctul de vânzare includ comisioanele broker-ilor şi ale dealer-ilor. deşi ţine cont de faptul că mult mai folosit este costul istoric. activele biologice trebuie evaluate la cost minus orice pierderi din depreciere cumulate. Costurile la punctul de vânzare exclud transportul şi alte costuri necesare aducerii unor active pe O: anumită piaţă. B20. La determinarea costului amortizării cumulate şi pierderilor din depreciere cumulate. Stocuri. În alte Standarde Internaţionale de Contabilitate există precedente în ceea ce priveşte evaluarea pe baza valorii juste. precum şi o parte dintre cei care au exprimat comentarii la E65. B21. o întreprindere aplică IAS 2. Consiliul a hotărât includerea unei excepţii credibile în situaţiile în care nu sunt disponibile preţuri sau valori determinate pe piaţă şi în care estimările alternative ale valorii juste determinate nu sunt credibile. Consiliul a conchis. o măsură necredibilă a valorii juste datorită nevoii de a formula şi de a utiliza presupuneri subiective (de exemplu.B18. identificând faptul că un număr de baze diferite sunt întrebuinţate în grade diferite şi în combinaţii variate. Tratamentul costurilor la punctul de vânzare B22. valoarea justă reprezintă preţul de piaţă fără transport şi alte costuri pe care le implică introducerea unui activ pe piaţă). B19. O parte dintre cei care au formulat comentarii la E65 au sugerat că Standardul trebuie să includă o excepţie credibilă pentru acele situaţii în care nu există nici un fel de piaţă activă. Cadrul general păstrează o poziţie neutră cu privire la alegerea bazei de evaluare. stabilind că Standardul trebuie să impună un model bazat pe valoarea justă pentru activele biologice aferente activităţii agricole. în unele cazuri. Totuşi. Standardul cere ca un activ biologic să fie evaluat la valoarea sa justă scăzând costurile la punctul de vânzare. motivând că: (a) pentru unele active biologice nu există pieţe active. referitoare la starea vremii). . Transportul şi alte astfel de costuri se deduc în momentul determinării valoni juste (astfel. Alternativele identificate în mod special sunt costul istoric. (b) valoarea actualizată a fluxurilor nete de numerar preconizate este.

Contradicţia apărută se bazează pe argumentul că valoarea justă minus costurile la punctul de vânzare estimate constituie o evaluare subiectivă a fluxurile de numerar preconizate a se înregistra pe acele pieţe. Ierarhizarea evaluării valorii juste B27. B24. prima cheltuială este legată de achiziţionarea iniţială a activelor biologice. Dacă nu există o piaţă activă. preţurile determinate de cea mai recentă tranzacţie de pe piaţă) atunci când se dispune de. . În aceste cazuri. precum şi tratamentul costurilor de cedare anterioare vânzării. beneficii ce îi vor parveni societăţii de pe urma acelui activ la data bilanţului contabil. o întreprindere va folosi preţurile sau. costurile de transport) să fie deduse atunci când se determină valoarea justă. B26. Acest lucru se întâmplă chiar şi atunci când costurile la punctul de vânzare nu apar decât la un anumit moment ulterior sau nu sunt achitate deloc unui deţinător de active biologice care nu se vând.B23. E65 nu specifică tratamentul costurilor la punctul de vânzare. E65 nu a stabilit o ierarhie pentru situaţiile în care nu există o piaţă activă. E65 a propus ca costurile de cedare anterioare vânzării. cum ar fi preţul utilizat în cea mai recentă tranzacţie pentru aceeaşi categorie de active. E65 a propus ca. există şi persoane care consideră că aceste costuri la punctul de vânzare trebui deduse într-un model bazat pe valoarea justă. această informaţie. conştientizând faptul că. Totuşi. în plus. Există unele dispute privind oportunitatea deducerii costurilor la punctul de vânzare în modelul bazat pe valoarea justă. iar a doua este legată de evaluarea imediată la valoarea justă din care se deduc costurile la punctul de vânzare estimate. sectoare de bază şi valoarea actuală a fluxului net de numerar preconizat. valorile determinate de piaţă (ca de exemplu. în cazul inexistenţei unei astfel de pieţe. Unii comentatori au sugerat ca Standardul să clarifice tratamentul costurilor la punctul de vânzare. un eşec al deducerii costurilor estimate la punctul de vânzare se poate traduce ca o amânare a pierderii. întreprinderea trebuie să folosească preţul de piaţă de pe acea piaţă activă. Argumentul prezentat de aceşti comentatori este acela că valoarea justă din care se scad costurile la punctul de vânzare estimate reprezintă. Sunt şi situaţii când nu se dispune de informaţii privind valorile sau preţurile determinate de Iegea cererii şi a ofertei pentru un activ biologic în condiţia sa actuală. în cazul în care există o piaţă activă pentru un activ biologic. E65 a propus ca întreprinderea să ia în calcul alte baze de evaluare. dacă există o piaţă activă pentru un activ biologic. Ei consideră că valoarea contabilă a unui activ trebuie să reprezinte beneficiile economice ce se aşteaptă a se înregistra de pe urma acelui activ. costuri ce apar în momentul introducerii unui activ pe piaţă (de exemplu. Standardul stipulează că. adică E65 nu a specificat care bază este de preferat în detrimentul celorlaltora. Standardul sugerează ca întreprinderea să folosească valoarea actuală a fluxului net de numerar ce se aşteaptă a se obţine de pe urma respectivului activ. preţul de cotare pe acea piaţă constituie o bază corespunzătoare pentru determinarea valorii juste a acelui activ. întrucât costurile la punctul de vânzare vor fi recunoscute ca o cheltuială dublă în cazul în care cumpărătorul plăteşte costurile la punctul de vânzare în momentul achiziţionării. Consiliul a concluzionat că valoarea justă fără costurile la punctul de vânzare estimate constituie o evaluare mai relevantă a activelor biologice. Pe de altă parte. de fapt. B28. beneficiile economice estimate ale pieţei. dacă acel activ biologic urmează a fi vândut pe o piaţă funcţională situată într-o altă zonă. B25.

întreprinderea are posibilitatea să opteze pentru folosirea valorii actuale a fluxului net de numerar ce se aşteaptă a se obţine de pe urma respectivului activ. Consiliul consideră că decizia stabilirii modalităţii de determinare a valorii juste cât mai credibil este la latitudinea întreprinderilor. atunci trebuie să se recurgă şi la o evaluare externă independentă. dacă o întreprindere are acces la două pieţe active. Consiliul a respins propunerea pentru că el consideră că evaluările externe independente nu sunt folosite în mod obişnuit. . inclusiv măsura în care este necesară implicarea unor evaluatori independenţi. B30. Standardul convine ca întreprinderea să recurgă la informaţiile de pe cea mai relevantă dintre acestea. Consiliul a ajuns la concluzia că o ierarhie detaliată nu conferă o flexibilitate suficientă necesară confruntării cu succes a tuturor situaţiilor ce pot apărea fa cazul în care nu există o piaţă activă. de exemplu preţul folosit la cea mai recentă tranzacţie. De exemplu.B29. Unii susţin că trebuie permisă o evaluare în mod mai puţin frecvent din cauză preocupării privind suprasolicitarea întreprinderilor. Evaluare independentă B33. iar două societăţi au indicat faptul că a fost imposibilă evaluarea corectă a activelor lor biologice din moment ce valoarea actuală a fluxului net de numerar preconizat nu este sigură (şi având nevoie de o informaţie certă privind valoarea actuală pentru a o putea utiliza ca bază de calcul). şase societăţi au folosit. există şi persoane care susţin contrariul. Consiliul respinge acest tratament din următoarele motive: (a) natura continuă a transformărilor biologice. Consiliul a luat în considerare oportunitatea stabilirii unei ierarhii explicite atunci când nu întâlnim o piaţă activă. pentru o anumită activitate agricolă şi este dificil să se ceară o evaluare externă independentă. Standardul susţine că evaluările cele mai relevante rezultă din utilizarea informaţiilor existente pe piaţa ce urmează a fi folosită. Frecvenţa evaluării valorii juste B32. B31. dacă se utilizează valoarea actuală a fluxurilor nete de numerar preconizate pentru determinarea valorii juste. Unii consideră că trebuie folosit preţul cel mai avantajos de pe pieţele accesibile. şi (c) disponibilitatea generală a evaluărilor corecte privind valoarea justă realizate la costuri rezonabile. mai ales când întreprinderea recurge la preţurile de pe piaţă existente pentru active similare la care s-au făcut ajustări care să reflecte diferenţele. Consiliul a decis să indice ca o întreprindere să folosească toate valorile sau preţurile disponibile determinate de legea cererii şi a ofertei dat fiind că. chiar dacă sunt disponibile informaţii utile privind preţurile sau valorile determinate liber pe piaţă. (b) lipsa legăturilor directe dintre tranzacţiile financiare şi rezultatele transformărilor biologice. în detrimentul valorii actuale a fluxului net de numerar preconizat. acesta trebuie să folosească preţul existent pe acea piaţă ce se preconizează că va fi utilizată. valoarea actuală a fluxului net de numerar preconizat. Din cele 20 de societăţi care au răspuns la chestionar. Atunci când o întreprindere are acces la pieţe diferite. caz contrar. Un număr important de comentatori ai DSOP susţin că. Totuşi. ca bază de calcul în comensurarea valorii juste. Unii consideră că este de preferat utilizarea valorilor sau preţurilor determinate liber pe piaţă. Pe de altă parte.

şi câştigul sau pierderea recunoscută pentru acea perioadă în momentul cedării activelor biologice evaluate la cost minus orice amortizare cumulată şi orice pierderi din depreciere cumulate. în activităţile din agricultură. Dacă o întreprindere recurge la o excepţie credibilă. Consiliul a decis să solicite evaluarea valorii juste imediat ce valoarea justă devine evaluabilă în mod credibil. întreprinderea trebuie să continue utilizarea costului ca bază de calcul). Unii cred că dacă o întreprindere a recurs anterior la o excepţie privind credibilitatea. Câştiguri si pierderi B38. prezumţia poate fi respinsă numai în cazul recunoaşterii iniţiale a unui activ biologic pentru care nu sunt disponibile preţurile sau valorile determinate pe piaţă şi pentru care estimările alternative ale valorii juste sunt în mod clar lipsite de credibilitate. în aceste cazuri. B37. Totuşi. chiar dacă acele active biologice nu mai sunt deţinute la sfârşitul perioadei. cum ar fi o descriere a activelor şi o explicaţie a motivului pentru care valoarea justă nu poate fi evaluată credibil. În consecinţă. Consiliul a decis să interzică întreprinderilor modificarea bazei de evaluare din valoare justă în cost. Cei care sprijină acest tratament argumentează că transformarea biologică este un eveniment semnificativ ce trebuie inclus în profitul sau pierderea netă pentru că: . Standardul solicită ca întreprinderea să procedeze la evaluarea acestuia la valoarea sa justă din care se deduc costurile la punctul de vânzare estimate. iar această subiectivitate poate conduce la o aplicare inconsecventă şi. Standardul cere ca întreprinderea să continue evaluarea activului biologic la valoarea sa justă din care se deduc costurile la punctul de vânzare până în momentul cedării. de asemenea. Ei consideră ca fiind subiectivă decizia stabilirii momentului în care valoarea justă a devenit evaluabilă credibil. Astfel. deoarece în caz contrar. întreprinderea va folosi o excepţie credibilă ca scuză pentru întreruperea contabilizării pe baza valorii juste îh cazul unei pieţe în regres. precum şi dintr-o modificare a valorii juste minus costurile la punctul de vânzare estimate ale unui activ biologic trebuie incluse în profitul sau pierderea netă înregistrate pe perioada în care au apărut. În acest caz. este probabil ca valoarea justă să devină evaluabilă mai credibil pe măsura apariţiei transformărilor biologice şi că.Imposibilitatea evaluării valorii juste în mod credibil B34. Consiliul a decis să includă o excepţie de la încrederea în Standard pentru situaţiile în care valoarea justă nu poate fi evaluată credibil de la prima recunoaştere. B35. este de preferat recurgerea la cost ca bază de calcul în evaluarea valorii juste. B36. Consiliul consideră foarte rare aceste situaţii. Alţii susţin că estimările credibile pot înceta să mai fie disponibile. activul biologic trebuie evaluat la costul său minus orice depreciere acumulată şi orice pierderi acumulate din deprecierea sa. Standardul solicită prezentări suplimentare de informaţii. Aceste prezentări suplimentare includ informaţii cu privire la activele biologice deţinute la sfârşitul perioadei. Odată ce valoarea justă a acestui activ biologic devine evaluabilă credibil. eventual. chiar la un abuz. După cum s-a constatat anterior. Standardul solicită ca un câştig sau o pierdere rezultate la recunoaşterea iniţială a unui activ biologic. Standardul indică prezumţia că valoarea justă poate fi credibil evaluată în cazul unui activ biologic. Prezentările suplimentare de informaţii includ. această întreprindere nu are voie să iniţieze evaluarea valorii juste (adică. Consiliul a constatat că. Dacă o întreprindere a evaluat anterior un activ biologic la valoarea sa justă minus costurile la punctul de vânzare estimate. sau chiar inexistente.

De exemplu. până la realizare. (d) rezultatele transformării biologice pot să nu fie realizate niciodată. Consiliul a respins cerinţa privind includerea modificărilor valorii juste direct în capitalul propriu întrucât este dificil de găsit orice bază conceptuală pentru raportarea oricărei părţi din modificările valorii juste a activelor biologice legate de activităţile din agricultură direct în capitalul propriu. B42. În Cadrul general nu este făcută nici o distincţie între recunoaşterea la nivelul bilanţului contabil şi cea la nivelul contului de venituri. Standardul cere ca producţia agricolă recoltată din activele biologice ale unei întreprinderi să fie evaluată la valoarea sa justă minus costurile la punctul de vânzare estimate la punctul de recoltare. lâna obţinută este evaluată pe baza costului. După cum s-a arătat anterior. întâlnim mai des pieţe pentru . Consiliul a respins această sugestie pentru că în cazul producţiei agricole nu se aplică multe din argumentele în favoarea unei excepţii credibile. iar valoarea justă a oii este redusă cu valoarea justă a lânii. valoarea justă a unei oi tunse pe jumătate va fi diferită de valoarea justă a unei oi similare netunse. sau alte Standarde Internaţionale de Contabilitate aplicabile. în general . din care se scade orice depreciere acumulată si orice pierderi acumulate rezultate din depreciere în cazul în care se aplică o excepţie credibilă. Această evaluare este costul la data la care se aplică IAS 2. „mai ales datorită riscurilor la care sunt expuse activele biologice. la tundere. până la rezolvarea elementelor legate de raportarea performanţei. Datorită faptului că valoarea justă a activului biologic ţine cont de condiţia producţiei agricole ce va fi recoltată din activul biologic. (c) recunoaşterea câştigurilor sau pierderilor nerealizate la nivelul profitului sau pierderii nete măreşte volatilitatea veniturilor. De exemplu. Există persoane care susţin că o excepţie credibilă trebuie să existe pentru evaluarea producţiei agricole. B40. Producţia agricolă B41. (b) modificările valorii juste trebuie incluse în profitul sau pierderea netă doar atunci când procesul de realizare de câştiguri este complet. B39. Stocuri. şi (e) este prematură solicitarea recunoaşterii modificărilor valorii juste în profit sau pierdere nete. pe motiv că: (a) efectele transformării biologice nu pot fi credibil comensurate. Există persoane din DSOP şi E65 care susţin că modificările valorii juste trebuie incluse direct în capitalurile proprii prin intermediul contului de modificări ale capitalului propriu. Este inconsecvent şi se deformează raportarea performanţei din perioada curentă dacă. B43. astfel că nu trebuie raportate ca venit. anumite active biologice sunt evaluate pe baza costului lor. Consiliul notează că aceeaşi bază de evaluare trebuie aplicată. producţiei agricole la momentul recunoaşterii iniţiale precum şi activului biologic din care este recoltată aceasta. şi (b) acesta este în conformitate cu contabilitatea de angajamente. este ilogic să se evalueze producţia agricolă pe baza costului atunci când activul biologic este evaluat la valoarea justă.(a) evenimentul este fundamental pentru înţelegerea performanţei întreprinderii.

mai ales că presupunea revizuirea parţială a IAS 2. B46. Alţii susţin că preţurile contractuale nu sunt în mod necesar relevante în evaluarea activelor biologice la valoarea justă din moment ce această valoare reflectă nivelul de pe piaţa actuală fii care un cumpărător doritor şi un vânzător se angajează într-o tranzacţie. Susţinătorii acestei metode argumentează că respectiva abordare dă certitudinea că întreaga producţie de acelaşi tip este evaluată în mod similar. sporind astfel comparabilitatea şi consecvenţa. în mod obligatoriu. că anumite contracte de vânzare nu sunt cuprinse în aria de aplicabilitate a IAS 39. Consiliul doreşte să se menţină o . nivelul de pe piaţa actuală în care un cumpărător doritor şi un vânzător se angajează într-o tranzacţie. iar acest tratament nu ar mai fi în conformitate cu IAS 2. de asemenea. dat fiind că acesta este consecvent cu modelul de contabilitate bazată pe costul istoric aplicat. Consiliul a notat că întreprinderile care au activităţi agricole recurg uneori la procurarea producţiei agricole în scopul revânzării . Contracte de vânzări B47. Deseori întreprinderile se angajează în contracte de vânzare la o dată ulterioară a activelor lor biologice sau producţiei agricole. astfel încât nu reprezintă neapărat valoarea justă a activelor. B44. dorinţa de consecvenţă ar sugera reevaluarea în egală măsură şi a stocurilor cumpărate. Consiliul mai notează că. E65 nu a făcut nici o sugestie privind contabilitatea în cazul unui contract de vânzare a unui activ biologic sau producţii agricole. B50. indiferent de data recoltării. nu este practic să se determine în mod credibil costul producţiei agricole recoltate din activele biologice. Dacă producţia agricolă ar fi evaluată la valoarea sa justă după recoltare. Privitor la evaluarea după recoltare. în general. iar alte întreprinderi se angajează deseori.producţia agricolă decât pentru activele biologice. Consiliul a concluzionat că valoarea justă minus costurile la punctul de vânzare estimate la punctul de recoltare reprezintă costul atunci când se aplică IAS 2 sau alt Standard Internaţional de Contabilitate aplicabil. Consiliul a ajuns la concluzia că preţurile contractuale nu trebuie utilizate în evaluarea activelor biologice afiliate. B45. şi nu există nici un alt Standard internaţional de Contabilitate care să se ocupe de astfel de contracte. iar valoarea justă a unui activ biologic sau producţii agricole nu este ajustată pe motivul existenţei unui contract. B48. în general. consumată sau cedată. unii susţin că producţia agricolă trebuie evaluată la valoarea sa justă atât la punctul de recoltare. pentru că aceste preţuri nu reflectă. proceselor de manufacturare şi altor tipuri de stocuri. B49. dat fiind că astfel de contracte sunt obişnuite în anumite activităţi agricole. Unele persoane au emis ideea prescrierii unui tratament pentru contractele de vânzare. cât şi la data fiecărui bilanţ contabil până când este vândută. Consiliul nu a considerat această măsură ca fiind potrivită. la prelucrarea producţiei agricole achiziţionate pentru producerea de produse de consum. La atingerea concluziei de mai sus. Unii au arătat. Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare. Există persoane care susţin că preţurile contractuale trebuie utilizate în evaluarea activelor biologice afiliate atunci când o întreprindere se aşteaptă să încheie un contract de livrare şi crede că acesta se va realiza la cea mai relevantă valoare contabilă pentru activul biologic. Standardul indică faptul că. preţurile contractuale nu sunt în mod necesar relevante în determinarea valorii juste.

măsurat la valoarea justă. de grâu crescut complet. Totuşi. Stocuri. laptele ce urmează a fi recoltat de la o vacă). este evident că grâul ce urmează a fi livrat conform contractului nu există. În schimb. Standardul trebuie să restricţioneze atent evaluarea contractelor de vânzare la valoarea justă. Consiliul acceptă ideea că este dificil de diferenţiat o producţie agricolă existentă de una care nu există încă. din moment ce nici un activ aferent nu a fost încă recunoscut sau evaluat la valoarea justă. B51. în cadrul contractelor de vânzare. Nu este logică continuarea evaluării la valoarea justă atât timp cât producţia agricolă este evaluată la costul istoric. de asemenea. Consiliul a luat în considerare restricţionarea evaluării. dacă o întreprindere se angajează într-un contract de vânzare la o dată ulterioară a unor vite mature. excepţie făcând evaluarea iniţială şi IAS 2. Consiliul concluzionează că Standardul nu trebuie să trateze evaluarea contractelor de vânzare care nu se află în aria de acoperire a IAS39. Consiliul mai menţionează că Standardul trebuie să solicite întreprinderii sistarea evaluării la valoarea justă pentru contractele de vânzare odată ce producţia agricolă ce urmează a fi vândută conform contractului se recoltează din activele biologice ale întreprinderii. se poate argumenta că vitele există la data bilanţului contabil în forma în care urmează a fi vândute. Totuşi de asemenea se poate argumenta că vitele nu există încă la data bilanţului contabil în forma în care urmează a fi vândute întrucât între data bilanţului şi cea a livrării acestea vor suferi unele transformări biologice. iar a face acest lucru ar însemna depăşirea ariei de aplicabilitate a proiectului agricol. în măsura în care activul biologic aferent este. iar la data bilanţului contabil are doar grâu necopt. (b) Pe de altă parte. B53. O întreprindere se poate angaja într-un contract de vânzare a producţiei agricole ce urmează a fi recoltată din activele sale biologice. B54. Consiliul a decis să includă o observaţie şi . la valoarea justă doar pentru vânzarea activelor biologice sau producţiei agricole deja existente aflate în posesia unei întreprinderi. Consiliul notează că pentru realizarea unei simetrii între evaluarea unui activ biologic şi contractul de vânzare aferent. B52. iar contabilitatea pentru producţia agricolă nu foloseşte Standardul. De exemplu: (a) Dacă o întreprindere se angajează într-un contract de vânzare. Astfel. încă. a luat în considerare oportunitatea evaluării contractelor de vânzare la valoarea justă. la o dată ulterioară. Consiliul notează că este anormal să se solicite unei întreprinderi să înceapă evaluarea unui contract la valoarea justă din moment ce activul aferent există şi să înceteze această procedură la o dată ulterioară. sau orice alt Standard Internaţional aplicabil care se foloseşte după recoltare. Consiliul. Datorită dificultăţilor mai sus menţionate. Este logic să se evalueze un contract de vânzare la valoarea justă. În schimb. la data bilanţului contabil. Consiliul a ajuns la concluzia că nu este corespunzător să ceară evaluarea la valoarea justă pentru un contract de vânzare a producţiei agricole ce nu există încă (de exemplu. iar la data bilanţului contabil este în posesia acestor animale. Concluzia Consiliului a fost aceea că nu există nici o soluţie practicabilă care să nu necesite o revizuire completă a contabilităţii în cazul contractelor de mărfuri ce nu se află în aria de aplicabilitate a IAS 39. Totuşi.abordare consecventă a evaluării activelor.

B59. datorii şi active contingente. sau la valoarea reevaluată. iar costurile induse de creşterea numărului de unităţi de active biologice deţinute sau controlate de întreprindere să se adauge la valoarea contabilă a activului. dat fiind faptul că există deseori o piaţă activă pentru active combinate (adică. să se evalueze la valoarea sa justă sau pe baza costului minus orice pierderi din depreciere cumulate . pentru sporirea gradului de consecvenţă al evaluării cu evaluarea pe baza valorii juste a activelor biologice. . teren şi active biologice. uneori. Cheltuieli ulterioare B61. ca şi activelor necorporale implicate în activităţi de altă natură. Standardul nu stabileşte nici un principiu nou cu privire la activele necorporale aferente unei activităţi agricole. costurile producerii şi recoltării activelor biologice să se constituie într-o cheltuială atunci când apar. Consiliul a respins acest tratament. sau IAS 40. după recunoaşterea iniţială. IAS 40 solicită ca terenul. El a concluzionat .anume. Investiţii imobiliare. cerinţele IAS 16. o întreprindere trebuie să se alinieze la cerinţele IAS 38. IAS 38 solicită ca un activ necorporal să fie evaluat. la costul său minus orice amortizare cumulată şi orice pierderi cumulate din depreciere sau la suma reevaluată. Standardul nu stabileşte nici un fel de principii legate de terenurile folosite în activităţi agricole. este dificil de evaluat valoarea justă a unor astfel de active biologice separat de terenul aferent. mai degrabă. B60. Unii comentatori ai E65 nu sunt de acord cu această încurajare. ce se constituie într-o investiţie imobiliară. în funcţie de situaţia dată. E65 propune ca. Ei mai susţin şi că. Mai degrabă. de exemplu. E65 propune ca o întreprindere să fie încurajată în sensul aplicării în cazul activelor necorporale legate de activităţi agricole. B57. copacii dintr-o pepinieră). a alternativei reevaluării din IAS 38. Imobilizări necorporale B58. Ei argumentează acest lucru prin faptul că o evaluare a terenului la valoarea justă este susţinută de consecvenţa evaluării activelor biologice la valoarea justă. că acele contracte de vânzare sunt contracte oneroase conform IAS 37. în primul rând pentru că a solicita evaluarea terenului folosit în activităţi agricole la valoarea justă este în neconformitate cu IAS 16. Standardul nu stabileşte în mod explicit cum să se înregistreze contabil cheltuiala ulterioară legată de activele biologice. Există persoane care susţin că terenul pe care se află active biologice ce fac obiectul unei activităţi agricole trebuie. Active necorporale. Terenuri asociate activităţii agricole B55. IAS 16 cere ca terenul să fie evaluat fie la cost minus orice pierderi din depreciere cumulate. Imobilizări corporale. Ei susţin că un tratament unic al activelor necorporale legate de activitatea agricolă nu este garantat. Provizioane.că IAS 38 trebuie aplicat activelor necorporale aferente activităţii agricole. O întreprindere urmăreşte. Consiliul nu a inclus această încurajare în Standard. de asemenea evaluat la valoarea justă. B56.

B66. Unele persoane mai susţin şi faptul că este uneori dificil de prescris care costuri trebuie recunoscute ca şi cheltuieli şi care costuri trebuie capitalizate. incluzând situaţia în care acordarea subvenţiei guvernamentale este condiţionată de neangajarea întreprinderii într-un anume tip de activitate agricolă. Subvenţii guvernamentale B63.B62. Datorită celor de mai sus. Cea de-a doua metodă de prezentare – deducerea subvenţiei guvernamentale din valoarea contabilă a activului aferent nu este consecventă modelului bazat pe valoarea justă. întreprinderea va recunoaşte subvenţia ca venit atunci şi numai atunci când sunt îndeplinite condiţiile puse pentru acordarea subvenţiei guvernamentale. Unii susţin că IASC trebuie să iniţieze o revizuire mai largă a IAS 20. IAS 20 mai solicită şi ca subvenţiile guvernamentale să fie recunoscute ca venit pe perioadele necesare potrivirii lor cu costurile aferente pe care se intenţionează să le compenseze. IAS 20 cere ca subvenţiile guvernamentale să nu fie recunoscute până când nu există certitudinea că: (a) întreprinderea este în conformitate cu condiţiile impuse de acordarea lor. şi (b) subvenţiile vor fi acordate. Unii consideră că nu este necesară capitalizarea cheltuielii ulterioare într-un model bazat pe valoarea justă. IAS 20 se aplică doar subvenţiilor guvernamentale aferente activelor biologice evaluate la cost minus orice amortizare cumulată sau pierderi din depreciere cumulate. IAS 20 permite două metode – constituirea subvenţiei guvernamentale ca venit constatat în avans sau deducerea subvenţiei guvernamentale din valoarea contabilă a activului. B67. Contabilitatea subvenţiilor guvernamentale şi prezentarea informaţiilor legate de asistenţa guvernamentală. pe o bază sistematică. Consiliul a decis să nu prescrie în mod explicit contabilitatea cheltuielilor ulterioare. Recurgând la tratamentul deducerii din valoarea contabilă. Standardul cere ca o subvenţie guvernamentală necondiţionată privind un activ biologic. Aceasta contravine cerinţei IAS 20 prin care subvenţiile guvernamentale nu trebuie recunoscute ca venit până când nu există certitudinea că întreprinderea respectă condiţiile impuse de acordarea acesteia. în cadrul Standardului. Consiliul recunoaşte că aceasta poate constitui o abordare mai potrivită. B64. B65. dat fiind tratamentul evaluării la valoarea justă. evaluat la valoarea sa justă minus costurile la punctul de vânzare estimate. Dacă o subvenţie guvernamentală este condiţionată. chiar şi în cazul subvenţiilor condiţionate. întreprinderea recunoaşte imediat subvenţia guvernamentală ca venit. să fie recunoscută ca venit atunci şi doar atunci când subvenţia guvernamentală devine creanţă. o întreprindere trebuie să deducă. comisioanele percepute de medicul veterinar în cazul livrării unui viţel. subvenţia din valoarea contabilă a activului aferent şi apoi. spre exemplu. Consiliul a concluzionat că a existat necesitatea preocupării faţă de subvenţiile guvernamentale aferente activelor biologice evaluate la valoarea justă. întrucât consideră ca nefiind necesar acest lucru. Pentru situaţiile de mai sus. În legătură cu prezentarea subvenţiilor guvernamentale privind activele. Rezultatul. dar a ajuns la concluzia că o astfel de revizuire ar depăşi . în loc să furnizeze reguli speciale în Standardele Internaţionale de Contabilitate. legate de activele biologice. să evalueze activul la valoarea sa justă. iar toate cheltuielile ulterioare trebuie recunoscute ca o cheltuială. în primul rând. în care un activ este evaluat şi prezentat la valoarea sa justă. Standardul cere un tratament diferit de cel din IAS 20.

De asemenea. B73. consecventă cu cerinţele de recunoaştere a venitului din IAS 18. Consiliul a decis să trateze în Standard subvenţiile guvernamentale. În schimb. Consiliul admite că. Consiliul a ajuns la concluzia că tratamentul (b) este mai corespunzător. este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacţiei să înceapă a se semnala. în cazul în care subvenţia guvernamentala este condiţionată. dacă subvenţia guvernamentală este condiţionată. dat fiind că întreprinderea are. ca. să fie contabilizate în . atunci acea întreprindere trebuie să recunoască subvenţia ca venit în momentul în care aceasta devine creanţă. feste foarte probabil ca întreprinderea să înregistreze costuri şi obligaţii ulterioare ce vor decurge din satisfacerea condiţiilor impuse de guvern pentru acordarea subvenţiei. Este posibil ca beneficiile economice obţinute să fie mult sub nivelul sumei acordate ca subvenţie guvernamentali Existând această posibilitate. Consiliul notează că. Consiliul mai menţionează că este inevitabilă subiectivitatea deciziei privind atingerea unui nivel rezonabil al certitudinii că toate condiţiile au fost îndeplinite şi că această subiectivitate poate duce la o recunoaştere inconsecventă a venitului. B69. E65 propune ca. criteriile de recunoaştere a venitului dintr-o subvenţie guvernamentală condiţionată conform E65. în momentul m care este probabil ca această întreprindere să întrunească condiţiile impuse pentru acordarea subvenţiei. pot da naştere unei recunoaşteri a venitului ce nu este în conformitate cu Cadrul general. Consiliul ia în considerare două tratamente alternative: (a) o întreprindere trebuie să recunoască o subvenţie guvernamentală condiţionată ca şi venit. şi (b) o întreprindere trebuie să recunoască o subvenţie guvernamentală . B70. când există certitudinea rezonabilă că au fost îndeplinite cerinţele impuse.condiţionată ca şi venit atunci când întreprinderea întruneşte condiţiile impuse pentru acordarea subvenţiei. iar subvenţia este necondiţionată. B72.aria de aplicabilitate a proiectului pe probleme agricole. B68. IAS 18 cere ca veniturile să fie recunoscute în momentul în care. Consiliul a decis ca subvenţiile guvernamentale pentru acordarea cărora se solicită unei întreprinderi să nu se angajeze într-un anumit tip de activităţi agricole. Ei mai susţin şi faptul că recunoaşterea venitului conform tratamentului (a) este totuşi subiectivă şi inconsecventă cu criteriile de recunoaştere indicate în Cadrul general. atunci întreprinderea trebuie să o recunoască ca venit în momentul în care există certitudinea rezonabilă că toate condiţiile au fost îndeplinite. Susţinătorii tratamentului (b) cred că. printre altele. de asemenea. până când se întrunesc condiţiile impuse pentru acordarea subvenţiei.. B71. trebuie să se recunoască o obligaţie în Cadrul general. în general. dat fiind că recunoaşte faptul că în unele ţări este foarte comună practica acordării de subvenţii guvernamentale pentru activităţi agricole. E65 propune. dacă o întreprindere primeşte o subvenţie guvernamentală pentru un activ biologic care este evaluat la valoarea justă. Venituri din activităţi curente. în acel moment. şi nu un venit. Susţinătorii tratamentului (a) spun că această abordare este. Cadrul general menţionează că venitul este recunoscut la nivelul contului de venituri atunci când se poate evalua în mod rezonabil o creştere a beneficiilor economice viitoare legate de o creştere a unui drept sau o scădere a unei obligaţii. obligaţia de a satisface condiţiile apărute după ultimele evenimente.

Totuşi. Consiliul a tras concluzia că nu trebuie impusă prezentarea separată a din cauza preocupării legate de posibilitatea punerii în practică. întreţinerea şi reînnoirea activelor biologice. iar modificările de preţ trebuie incluse direct în capitalurile proprii. Consiliul a luat în considerare solicitarea sau încurajarea prezentării câştigurilor sau pierderilor în mod separat. Modificările fizice se datorează modificărilor pe care le suportă însăşi activele. dat fiind că o astfel de prezentare poate fi utilă şi determinabilă în mod practic în anumite situaţii. Standardul solicită ca o întreprindere să prezinte câştigul sau pierderea globala ce apar pe parcursul perioadei curente la recunoaşterea iniţială a activelor biologice şi producţiei agricole sau din modificarea valorii juste minus costurile la punctul de vânzare estimate pentru activele biologice. Anumite persoane consideră că modificările de ordin fizic trebuie incluse în profitul sau pierderea netă. cele două componente neputând fi separate în mod credibil. Prezentarea separată nu este încurajată în cazul în care ciclul de producţie este mai mic de un an (de exemplu. dat fiind că este utilă în aprecierea performanţei perioadei curente şi previziunilor legate de producţia. pentru că informaţia este mai puţin utilă în aceste situaţii. Alte prezentări de informaţii B80. modificări de ordin fizic şi modificări ale preţurilor. B77. B76. Există persoane care susţin că trebuie solicitată prezentarea separată. Cei care au sprijinit ideea separării câştigurilor sau pierderilor cred că o astfel de informaţie este utilă în aprecierea performanţei perioadei curente legate de transformările biologice. spre exemplu. Consiliul a decis să încurajeze prezentarea separată. Standardul încurajează. aşa cum s-a discutat anterior. Separarea câştigurilor sau pierderilor B78.aceeaşi manieră ca şi subvenţiile condiţionate aferente1 unui activ biologic evaluat la valoarea justă minus costurile la punctul de vânzare estimate. creşterea puilor pentru grătar sau culturile de cereale). Prezentarea informaţiilor Prezentarea separată a modificărilor fizice şi a celor de preţ B74. Alţii cred că este imposibilă separarea acestor două elemente. prin declaraţia de modificare a capitalurilor proprii. B75. în cazul în care ciclul de producţie este mai mare de un aii. în timp ce modificările de preţ sunt urmarea modificării valorii juste unitare. Consiliul a respins această abordare deoarece ambele componente reprezintă caracteristici ale performanţei managementului. E65 a propus prezentarea următoarelor informaţii: . dar nu impune prezentarea separată a efectelor pe care le au unii factori şi care induc modificări ale valorii contabile a activelor biologice. B79. Standardul nu solicită sau încurajează separarea câştigului sau pierderii. Alţii susţin că separarea ar fi impracticabilă şi ar cere o procedură subiectivă. solicitarea prezentării separate a câştigului sau pierderii aferente activelor biologice faţă de câştigul sau pierderea aferente producţiei agricole. cu excepţia că Standardul încurajează prezentarea separată a modificărilor fizice şi modificărilor de preţ.

fie conform notelor. Standardul solicită ca întreprinderea să prezinte o descriere a activelor biologice. Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare. evaluarea activelor biologice la valoarea lor justă minus costurile la punctul de vânzare estimate. activul biologic trebuie evaluat la cost minus orice amortizare sau pierderi din depreciere cumulate (paragraful 30 din Standard). Sinteza modificărilor la E65 B82. Standardul cere ca activele biologice şi producţia agricolă să fie evaluate la valoarea lor justă. Consiliul notează că punctul (a) de mai sus nu este potrivit din moment ce evaluările externe independente nu sunt folosite în mod obişnuit în cazul activelor legate de activităţi agricole. Standardul a adus următoarele modificări principale la propunerile E65: (a) Standardul include o excepţie credibilă pentru activele biologice la recunoaşterea iniţială. B81. Imobilizări corporale. şi în conformitate cu paragrafele 60(b)-(d) şi 60(e)(v)-(vii) din IAS 16. Ca o consecinţă a acestui fapt. astfel. o explicaţie a cauzei care a făcut ca valoarea justă să devină credibil evaluabilă. minus costurile la punctul de vânzare estimate (paragrafele 12-13) (d) E65 a inclus valoarea net realizabilă ca una din bazele de evaluare în cazul în care nu există nici o piaţă activă. (b) Dacă se aplică excepţia credibilă.(a) măsura în care valoarea contabilă a activelor biologice reflectă o evaluare efectuată de către un evaluator extern independent sau menţionarea în cazul în care nu a existat o astfel de evaluare. comisioanele datorate brokerilor). întreprinderea începând. Consiliul nu a inclus prezentările de mai sus în Standard. (c) E65 nu a specificat modul în care se contabilizează costurile la . Punctele (c) şi (d) sunt în afara ariei de aplicabilitate a Standardului şi sunt tratate de alte Standarde Internaţionale de Contabilitate (IAS 16 sau IAS 2. iar solicitarea unei prezentări unice nu este justificată pentru activitatea agricolă. (c) valoarea contabilă totală a terenului unei întreprinderi şi baza (costul sau suma reevaluată) care a ajutat la determinarea valorii contabile conform IAS 16. şi paragraful 68 din IAS 40. Standardul include cerinţele de prezentare a informaţiilor consecvente cu paragraful 170(b) din IAS 39. şi (d) valoarea contabilă a producţiei agricole fie conform bilanţului contabil. punctul de vânzare (de exemplu. Valoarea net realizabilă a fost exclusă dintre aceste baze întrucât nu constituie o valoare determinată liber de legea cererii şi a . Consiliul mai notează şi faptul că punctul (b) nu este cerut în alte Standarde Internaţionale de Contabilitate. Investiţii imobiliare (paragrafele 54(a)-(c) şi 55 din Standard). valoarea justă devine evaluabilă în mod credibil. Dacă excepţia este aplicată. făcută de un evaluator extern independent. precum şi efectul acestei schimbări (paragraful 56). spre deosebire de anumite alte active cum ar fi investiţiile imobiliare. Stocuri). Imobilizări corporale (paragrafele 54(d)-(f) şi 55). (b) acţiunile care nu pot fi terminate până la o dată estimată de încheiere a activităţilor. dar ulterior.

de exemplu. incluzând situaţia în care acordarea acestui tip de subvenţie este condiţionată de interzicerea implicării întreprinderii într-un anumit tip de activitate agricolă. ca rezultat în urma recoltării. iar un astfel de câştig sau pierdere trebuie inclus în profitul sau pierderea netă pentru perioada în care s-a constatat (paragrafele 28-29). Prezentarea situaţiilor financiare. atunci cânt sunt disponibile. pentru atingerea unui grad de conformitate cu tratamentul contabil al activităţilor aflate sub acoperirea E65: (i) analizarea cheltuielilor după natura lor. preţurile sau valorile stabilite pe piaţă pot să nu fie disponibile pentru un activ în condiţia sa actuală. să fie adăugate la valoarea contabilă a activului. (i) E65 a propus ca acele costuri cu producerea şi recoltarea activelor biologice să fie asimilate ca şi cheltuială în momentul în care apar. (f) A fost adăugat şi un ghid al performanţei calculării valorii actuale (paragrafele 21 -23). De asemenea. Îh aceste cazuri. (k) E65 a dat următoarele încurajări tipice activităţii agricole cu privire la tratamentele contabile alternative permise în alte Standarde Internaţionale de Contabilitate. se vor utiliza preţurile sau valorile stabilite în mod liber pe piaţă. o întreprindere va folosi valoarea actualizată a fluxurilor nete de numerar preconizate (paragrafele 18-20). să fie recunoscută ca venit atunci şi numai atunci când condiţiile impuse pentru acordarea subvenţiei sunt îndeplinite. Standardul clarifică faptul că la recunoaşterea iniţială a producţiei agricole se poate constata un câştig sau o pierdere. iar costurile care măresc numărul de unităţi de active biologice deţinute sau controlate e întreprindere. (h) E65 nu indică în mod explicit că la recunoaşterea iniţială a producţiei agricole se poate constata un câştig sau o pierdere. în anumite situaţii. (g) E65 nu specifică modul de contabilizare în cazul contractelor de vânzare a unui activ biologic sau a producţiei agricole. Standardul indică faptul că. Standardul solicită ca o subvenţie guvernamentală condiţionată aferentă unui activ biologic evaluat la valoarea justă minus costurile la punctul de vânzare estimate. (e) Standardul indică faptul că. Contabilitatea subvenţiilor guvernamentale şi prezentarea informaţiilor legate de asistenţa guvernamentală se aplică în cazul subvenţiei guvernamentale aferente unui activ biologic evaluat la cost minus orice depreciere sau pierderi din depreciere cumulate (paragrafele 34-35 şi 37). după cum este stipulat în IAS 1. Standardul indică faptul că. Standardul mai spune că IAS 20.ofertei. şi . valoarea justă a unui activ biologic sau a producţiei agricole nu se ajustează datorită existenţei unui contract de vânzare (paragraful 16). Standardul nu indică în mod explicit cum trebuie contabilizată cheltuiala ulterioară aferentă activelor biologice. (j) E65 a propus ca o întreprindere să recunoască o subvenţie guvernamentală condiţionată ca şi venit în momentul în care sunt îndeplinite condiţiile impuse pentru acordarea ei.

Consiliul nu include aceste încurajări în Standard. Leasing clarifică acum faptul că IAS 17 nu trebuie aplicat la evaluarea: (i) de către locatari a activelor biologice deţinute în baza unui contract de leasing financiar. Consiliul notează că IAS 1 şi IAS 38 se aplică atât întreprinderilor care prestează activităţi agricole. În acest caz. Standardul nu include prezentările de mai sus. atunci când o întreprindere furnizează o descriere cantitativă. determinată la punctul de recoltare (paragraful 48). Imobilizări corporale. Active necorporale. şi (ii) de către locatori a activelor biologice închiriate în baza unui contract de leasing operaţional. (iv) creşterile rezultate din combinările de întreprinderi în reconcilierea valorii contabile a activelor biologice (paragraful 50(e)). Activele biologice deţinute în baza unor contract de leasing financiar şi cele închiriate în baza unor contracte de leasing operaţional sunt evaluate. a fiecărui grup de active biologice (paragraful 43). (iii) valoarea justă minus costurile la punctul de vânzare estimate pentru producţia agricolă recoltată pe parcursul perioadei. (m) E65 a propus prezentarea următoarelor: (i) măsura în care valoarea contabilă a activelor biologice reflectă o evaluare efectuată de către un evaluator extern independent. mai degrabă. cât şi conform IAS 17. aşa cum reiese din IAS 38. Dacă im contract de leasing este clasificat ca un leasing financiar. dacă există o piaţă activă. conform Standardului şi nu conform IAS 17. locatarul face prezentarea atât în termenii menţionaţi în Standard. sau menţionarea în cazul în care nu a existat o astfel de evaluare. făcută de un evaluator extern independent. şi (iv) valoarea contabilă a producţiei agricole fie conform bilanţului contabil. cât şi acelora care au altfel de activităţi. (n) Amendamentul la IAS 17. (ii) metodele şi presupunerile majore aplicate în determinarea valorii juste a fiecărui grup al producţiei agricole la momentul recoltării (paragraful 47).(ii) reevaluarea anumitor active necorporale utilizate în activitatea agricolă. locatarul recunoaşte activul biologic închiriat conform IAS 17 şi ulterior îl evaluează şi prezintă conform Standardului. (ii) acţiunile care nu pot fi terminate până la o dată estimată de încheiere a activităţilor. (iii) valoarea contabilă totală a terenului unei întreprinderi şi baza (costul sau valoarea reevaluată) care a ajutat la determinarea valorii contabile conform IAS 16. şi (v) scăderile semnificative preconizate la nivelul subvenţiilor guvernamentale aferente activităţii agricole acoperite de Standard (paragraful 57(c)). (l) Noile cerinţe de prezentare de informaţii includ: (i) baza pentru realizarea distincţiei între consumatorii şi deţinătorii de active biologice sau între activele biologice mature sau imature. fie conform notelor. Un contract de leasing al unui activ biologic este clasificat ca leasing financiar sau operaţional conform IAS 17. Locatorul unui activ biologic în .

cadrul unui contract de leasing operaţional evaluează şi prezintă activul biologic conform Standardului şi face prezentarea atât conform Standardului. cât şi în conformitate cu IAS 17. .