Baiceanu Razvan ITS, Anul 1

Imbunatairea terenurilor prin perne de balast

Pernele de balast se folosesc pentru imbunataire calitatilor constructive ale terenului de fundare. Aceasta metoda consta in excavarea totala sau partiala a stratului de pamant slab, necorespunzator fundarii directe, urmata de asternerea si apoi compactarea in mod succesiv a unor straturi de pamant sau balast, obtinandu-se pentru noul strat o indesare maxima a particulelor solide in spatiul disponibil. La dimensionarea lor este necesar sa se rezolve urmatoarele probleme: - grosimea pernei de balast trebuie determinata in asa fel incat la baza ei presiunea transmisa sa nu depaseasca capacitatea portanta a terenului de fundare. De asemenea, tasarile pernei si terenului de sub perna sa nu fie mai mari decat tasarile admisibile pentru structura la care se foloseste acest procedeu de fundare; - capacitateaa portanta a pernei sa asigure preluarea sarcinei transmisa de constructie; - dimensiunile in plan ale pernei sa nu permita refulul materialului din perna inspre terenul de fundare alaturat, neconsolidat;

prafuri si argile moi. pamanturi turboase. fara arglioase-nisipoase sensibilitate la umezire. iului Indesarea maxima stabilita prin valoarea maxima a greutatii volumice a pamantului in stare uscata ce poate fi atinsa numai cand energia de compactare este indusa pamantului ce poseda o umiditate optima de compactare depinde de tipul de pamant prin urmatoarele caracteristici: distributia granulometrica. greutatea . . Indesarea maxima ce se poate obtine pentru materialul din perna depinde de respectarea cu strictete a doua cerinte: . numita umiditate optima de compactare. conform studiului geotehnic si proiectului lucrarii. Acestea sunt indicate in cazul terenurilor de fundare alcatuite din terenurilor nisipuri afanate. arglioase nisipoase sau argiloase. fara materii organice inglobate sau alte resutri de material materiale.etapele tehnologice privind grosimea straturilor asternute si numarul de treceri al utilajului.Pernele de balast se prevad de regula cand fundarea se face pe loessuri sensibile la umezire din grupa A sau pe pamanturi prafoase.materialul ce urmeaza sa fie indesat prn compactare trebuie sa prezinte o umiditate caracteristica indesarii maxime. forma particulelor solide. umpluturi omogene si neomogene. stabilita prin incercarea Proctor. Balastul folosit la realizarea pernelor trebue sa fie in stare pura.

fractiuni cu pondere apropiata. La inlocuirea stratului superficial. perna din balast se prevede pe intreaga adancime de inghet corespunzator regiunii respective. pentru drenarea apei evacuate din porii terenului precum si pentru inlocuirea stratului de pamant sensibil la inghet. patul sa mentina o sectiune de scurgere suficienta. Grosimea patului se alege in functie de destinatia lui.balastul. Pernele de balast se folosesc pentru marirea stabilitatii si micsorarea tasarilor. . care insumate trebuie sa fie mai mica decat cea admisa pentru constructia respectiva. Daca perna din blalast este folosita in calitate de dren orizontal. si nisip. pietris.volumica a scheletului si tipul de minerale argiloase ce definesc compozitia chimicomineralogica a particulelor. grosimea acesteia se stabileste din conditia de tasare a sa si a stratului de pamant aflat sub ea. se pot intalni urmatoarele materiale: .balastul nisipos. fara a depasi insa 60%. un amestec natural de pietris cu nisip si bolovanis ultima fractiune nedepasind circa 25%. in functie de proportia fractiunilor granulare principale de bolovanis. restul fiind pietris si nisip. Pentru realizarea pernelor. grosimea acesteia se va alege astfel incat dupa colmatarea zonei marginale superioare cu particule de argila. .bolovanis cu fractiunea domniata 20-200 mm. din cauza sensibilitatii la inghet. un amestec de pietris cu nisip. . In cazul in care perna din balast este prevazuta pentru micsorarea tasarilor fundatiilor.

Aceste vibratii se transmit materilului supus compactarii.In fiecare din aceste materiale se accepta prezenta fractiunilor de praf plus argila de 10%. fie unul din procedeele de compactare de adancime.. indicat prin studiul geotehnic. admitandu-se o depasire a acesteia cu 3. care produc vibratii circulare sau dirjiate cu o anumita fecventa si amplitudine. Pernele de balast au intinderi mari in plan. Granulozitate materialelor se recomanda a fi continua. la care presiunile pe teren sunt mai concentrate. pe baza de incercari preliminare facute de constructor in prezenta proiectantului. se stabilesc in executie in functie de natura materialului. pamanturi argiloase. compactarea nisipului se efectueaza cu maiuri grele. balast sau piatra sparta) se face in functie de posibilitatea aprozionarii cu material local. In comparatie cu cilindrii netezi. Pernele de nisip se pot compacta cu: a) Cilindrii cu pneuri. respectiv compactare. dispuse in terenul de fundare al radierelordin beton armat sau pe fundul unor incinte mari excavate.. deseuri industriale. bucati de lemn. In aceasta situatie.etc.5%.5 m deasupra nivelului apei freatice. dar in nici un caz valori mai mici. grosimea straturilor si numarul de treceri necesare pentru atingerea gradului de indesare. se recomanda ca straturile respective sa fie realizate din materiale cu fragmente mari. iar coeficientul Un>15. In cazul in care perna de balast se gaseste la mai mult de 1. sporind efectul static al greutatii cilindrului. Alegerea utilajului de compactare. pernele pot deveni neeconomice si se va cauta fie adoptarea compactarii cu maiul greu (daca satisface conditiile de capacitate portanta si de deformatie necesare). cilindrii cu pneuri asigura o repartitie mai uniforma a presiunilor. cu . Pernele de balast trebuie amenajate pentru a se obtine o compactare maxima a materialului din corpul lor. fie vibrointeparea (in cazul terenurilor nisipoase). Cu un compactor static de 12-16 tone. In cazul cand baza pernei se executa la nivelul apei subterrane sau sub aceasta. Acest fapt permite realizarea compactarii optime dupa un numar mai mic de trecere decat cu cei netezi. Alegerea tipului de perna (nisip. urmarindu-se pe cat posibil aprovizionarea unui singur sort de materiale provenit din aceeasi cariera. se realizeaza de obicei in straturi cu grosimea de 15-20 cm compactate fiecare cu cilindri compactori netezi sau vibratori. este necesar sa se coboare nivelul acesteia. In cazul in care apa subterana apare deasupra cotei de fundare. La executarea pernelor de nisip trebuie asigurata permanent umiditatea optima de compactare. mentinand un timp mai indelungat presiunile maxime asupra terenului. nefiind acceptate resturile vegetale vizibile. b) Cilindrii vibratori.

. se disting placitle usoare (0. Pernele de balast se pot executa cu : a) Cilindrii compresori netezi.preiuni liniare pana la 90 daN/cm. se poate calcula cu formula: = in minute.0 – 4. necesare pentru realizare compactarii optime.0 tone) si grele (4. Cele mai raspandite placi vibratoare sunt cele cu motor cu ardere interna si actionare mecanica. prin remorcare sau suspendare.1 – 2. Dupa sistemul de vibratii. iar limita superioara a lui c corespunde placilor vibratoare de greutate mica. Pentru pamanturi necoezive c=1. iar deplasarea poate fi manuala..0 tone).30 cm. c – numarul total de vibratii. Fractiunile peste 70 mm nu vor depasi 15. 5x1000.0 tone). Actionarea lor se face mecanic. Ea depinde in mare masura de greutatea utilajului.5 x100 . Umpluturile peste perna de balast sau piatra sparta executata in jurul fundatiilor se realizeaza din pamant natural compactat la umiditatea optima de compactare. in stare afanata. Limita inferioara a lui c corespunde conditiilor optime de lucru pentru placile vibratoare mijlocii si grele. Materialul folosit la realizarea pernelor de balast trebuie sa aiba o granulatie continua si neuniforma (U>5). b) Cilindrii vibratori c) Plactile vibratoare. mijlocii (2... In care: n – reprezinta frecventa oscilatiilor vibratorului intr-un minut. Dupa greutate. Eficacitate maxima a utilajului este atinsa atunci cand el se afunda foarte putin sau deloc in teren.. hidraulic.0 – 8. pe aceiasi suprafata.. Calitatea pernei de nisip va fi cu atat mai buna cu cat materialul folosit are o granulatie mai neuniforma.20% din volumul total. electric sau pneumatic. acestea pot lucra cu oscilatii circulare sau dirijate (unidirectionale). se realizeaza compatarea unui strat de circa 30 cm grosime afanata. c) Placile vibratoare. pe cand cu un compactor vibrator de 4 tone se compacteaza optim straturi de 50 cm grosime si chiar mai mult. Grosimea stratului elementra ce se compacteaza va fi de maximum 25. Durata optima de vibrare (t). .

4. cand nu poate fi respectata umiditatea optima de compactare. Gheorghita Ariton 3. In concluzie specialistii au obligatia de a studia toate metodele si tehnologiile de imbunatatire a ternurilor de fundare. Mihai Ghibu. IMBUNATATIREA PROPRIETATILOR TERNURILOR DE FUNDARE – TEZA DE DOCTORAT. situat dedesubt.NORMATIV PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA TERENURILOR DE FUNDARE SLABE PRIN PROCEDEE MECANICE 2.NORMATIV C29-77 din anul 1978. Editura Tehnica Bucruesti . ing. Pernele nu se pot executa in perioade cu temperaturi mai mici de 0 grade celsius.Tehnologii moderne in constructii – Radu Suman. Eliminarea apei din pori in procesul comprimarii pamantului sub influenta incarcarii provenite din constructie sau a greutatii pernei din balast. Avand si o productivitate redusa si fiind prea depdendetnta de anotimp metoda este rar folosita.Pernele de pamant compactat au ca scop reducerea sau eliminarea sensibilitatii la umezire a pamantului care alcatuieste terenul de fundare in zona in care se face resimtit efectul sarcinilor transmise de talpile fundatiilor constructiilor Pernele de pamant au un rol deosebit in calitate de strat drenant rezultand drenarea apei din porii terenului argilos. 1988. saturat. cand nu este posibila executarea corecta a compactarii si nici in perioadele ploioase. pentru a da o rezolvare corecta atat din punct de vedere tehnic si economic. Bibliografie : 1. Nicolae Gheorghiu. Ing. Ing.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful