Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ Programul „A doua ºansã“

Mihaela Bucinschi

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ
Secretele limbii române Ghidul cursantului
Nivelul III

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“. Membrii echipei care a elaborat materialele sunt: Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“ Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“ Carmen Costina, autoare „Limba englezã“ Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“ Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“ Cristina Ilie, autoare „Istorie. Geografie“ Iudit Sera, autoare „Limba englezã“ dr. Doina-Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“ Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum ºi materiale educaþionale“

Ghidul este realizat în conformitate cu programa analiticã „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“, aprobatã de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii prin Ordinul nr. 5160 din 6 octombrie 2005 ºi este distribuit gratuit cursanþilor înscriºi în acest program educaþional. Toate materialele din cadrul programului „A doua ºansã“ vor fi modificate, conform sugestiilor de îmbunãtãþire formmulate în urma utilizãrii lor în ºcoalã. În acest sens, trimiteºi comentariile ºi sugestiile dumneavoastrã pe adresa: secondchance@wyginternational.ro

Coordonator editorial: Mihaela Marin Design copertã: Dinu Dumbrãvician Design ºi dtp: Remus Ghiuzeli Foto copertã: WYG International UK Foto paginile 14, 44: © NASA
Acest material este publicat în scopuri educaþionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“. Autorii s-au strãduit sã intre legatura cu proprietarii imaginilor pentru a obþine permisiune a de a le folosi în aceastã ediþie. Îi rugãm pe aceia pe care nu i-am putut contacta sã ia legãtura cu noi la secondchance@wyginternational.ro

Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“, componenta „A doua ºansã“ Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Data publicãrii: martie 2006 Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Cuprins
Cuvânt înainte O privire înapoi Capitolul I – Cartea 1. Componentele unei cãrþi 2. La bibliotecã Paginã de portofoliu Capitolul II - Semnificaþia unor zile 3. Ziua pãcãlelilor 4. Ziua Pãmântului Paginã de portofoliu Capitolul III - Politeþe 5. Creangã, dascãlul nostru 6. Salutul Paginã de portofoliu Capitolul IV - Texte cu tâlc 7. Vulpea bearcã 8. Racul, broasca ºi ºtiuca Paginã de portofoliu Capitolul V - Obiceiuri 9. Anul Nou 10. Cãsãtoria Paginã de portofoliu Capitolul VI - Amintiri 11. Copii eram noi amândoi 12. Amintiri din copilãrie Paginã de portofoliu Capitolul VII - Natura 13. Delta Dunãrii 14. Furtuna Paginã de portofoliu Capitolul VIII - Domnitori înþelepþi 15. Dreptatea lui Þepeº 16. Ocaua lui Cuza Paginã de portofoliu Test de verificare finalã Dicþionar 4 5 6 6 8 11 12 12 14 17 18 18 20 23 24 24 26 29 30 30 32 35 36 36 38 41 42 42 44 47 48 48 50 53 54 56

Cuvânt înainte
Stimate cursant, Stimatã cursantã, Felicitãri pentru promovarea nivelului al II-lea de studiu ºi înscrierea în cel de-al III-lea, intitulat Secretele limbii române. Poþi afla deja singur, din cãrþi, ziare ºi reviste, informaþiile care te intereseazã. Ai suficiente cunoºtinþe pentru a urmãri filmele titrate de la televizor ºi pentru a rãsfoi presa. Poþi comunica în scris, prin enunþuri, propriile idei. Pe parcursul nivelului al III-lea îþi vei îmbogãþi cunoºtinþele pe care le ai deja. Exprimarea ta va deveni mai clarã ºi mai expresivã, astfel cã persoanele din jur te vor asculta povestind cu plãcere ºi cu interes. Vei putea sã-þi exprimi pãrerea într-o formã clarã. Vei învãþa reguli de scriere corectã ºi vei afla câteva noþiuni de gramaticã pe care le vei aplica în situaþia în care vei comunica prin scris. Vei învãþa sã scrii invitaþii, felicitãri. Cu fiecare paginã, vei descoperi utilitatea scrisului ºi a cititului. Sperãm cã textele propuse îþi vor trezi interesul pentru lecturã. Cum vei reuºi? Fii consecvent! Fii consecventã! Strãduieºte-te ca de fiecare datã sã înþelegi informaþiile care þi se transmit. Exerseazã cele învãþate pentru a fi sigur cã poþi sã foloseºti în situaþii diferite ceea ce ai învãþat. Cere sprijin! Ca ºi tine, colegii vor sã înveþe. Cere-le ajutorul când sarcinile þi se par dificile ºi oferã la rândul tãu ajutor. Considerã învãþãtorul un partener dispus sã te corecteze ºi sã-þi ofere lãmuririle necesare. Aplicã ce ai învãþat! Fiecare lucru reuºit este o dovadã cã efortul tãu nu a fost zadarnic. Dacã nu ai reuºit însã, continuã! În cât timp? Cele opt capitole ale ghidului vor fi parcurse pe durata a 17 sãptãmâni. În fiecare sãptãmânã, disciplinei Limba ºi literatura românã îi sunt rezervate 5 ore.

Ce cuprinde Ghidul
Ghidul cuprinde texte informative ºi texte literare pe baza cãrora îþi vei exersa deprinderile de citire ºi scriere. Ele sunt grupate pe 8 capitole, fiecare având câte un titlu potrivit. Pornind de la acestea, prin rezolvarea sarcinilor propuse, cu sprijinul învãþãtorului ºi în colaborare cu ceilalþi colegi ºi colege, îþi vei însuºi reguli de scriere ºi comunicare oralã. Pentru a ºti care este structura unui capitol, alege din cuprins titlul unuia dintre ele. Identificã rubricile care apar pe parcursul celor ºase pagini. Discutã cu colegii, colegele ºi cadrul didactic ce sarcini sunt de rezolvat pentru fiecare. Fiecare capitol se încheie cu o Paginã de portofoliu. Aceasta va fi completatã direct pe ghid ºi trebuie pãstratã, deoarece reflectã rezultatele activitãþii tale. Succes!

4

Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar

O privire înapoi
1. Citeºte în gând ºi apoi cu voce tare fragmentul:
Eu, sãrmanul Robinson, în timpul unei furtuni îngrozitoare în largul mãrii, am fost adus de valuri pe tãrâmul acestei insule blestemate ºi pustii. Am numit-o Insula Deznãdejdii, deoarece toþi tovarãºii mei s-au înecat, iar eu însumi nu am fost departe de moarte. Am petrecut aceastã primã zi amãrându-mã din pricina tristei mele soarte. Nu aveam hranã, adãpost, îmbrãcãminte ºi arme. Mã vedeam sfâºiat de fiare, ucis de sãlbatici sau pierit de foame. Când s-a lãsat noaptea, m-am urcat într-un copac de teama fiarelor ºi am dormit adânc, cu toate cã a plouat noaptea întreagã. (Daniel Defoe -– Robinson Crusoe)

2. Rãspunde în scris la urmãtoarele întrebãri: a) Cum a ajuns Robinson pe insulã? __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ b) Cum a numit el insula? De ce? __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ 3. Uneºte din cele douã coloane cuvintele cu înþeles asemãnãtor: îngrozitoare hranã copac teamã fiare sãlbãticiune cumplitã mâncare fricã arbore

4. Desparte în silabe cuvintele: adãpost _______________________________ sfâºiat ________________________________ înecat ________________________________ 5. Formuleazã în scris, folosind cuvântul noapte, câte o propoziþie la sfârºitul cãreia sã se foloseascã pe rând punctul, semnul întrebãrii ºi apoi semnul exclamãrii. __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________

Limba [i literatura român\ III

5

în târgul Moºilor Pe gheaþa unui rãcitor. Cele patru planete din apropierea Soarelui – Mercur. 2. Un pinguin din Labrador. se umple acvariul cu apã pentru a verifica dacã este bine încheiat. anul apariþiei. Uneºte textul cu imaginea copertei cãrþii din care ar putea face parte acesta. Spune ce componentã a cãrþii indicã fiecare numãr.1 Cartea Lecþia 1 – Componentele unei cãrþi Cite[te aici! a) Ca mãrime. Motiveazã scrierea cu literã mare a cuvintelor din primul fragment. dupã ce s-au uscat lipiturile. Geamurile se lipesc cu silicon cauciuc ºi se rotunjesc pe margini cu piatrã de polizor. 4. douã laterale mari. planetele sunt mai mici decât Soarele. b) La circ. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. numele ºi locul editurii. c) Pentru a confecþiona un acvariu aveþi nevoie de cinci geamuri groase de 6 mm: un fund. – Cum se numea? – Apolodor. • file cu texte sau ilustraþii. Citeºte de pe copertele ilustrate informaþiile pe care acestea le oferã. 3. Venus. douã laterale mici. 1 3 2 Aminteºte-þi! O carte este compusã din: • coperte pe care sunt scrise titlul cãrþii. • cotor care þine filele ºi pe care poate fi scris titlul cãrþii ºi numele autorului. ele par sã conþinã fier ºi roci. Pamânt ºi Marte – se numesc planete terestriale. Dupã 24-36 de ore. numele autorului. o filã are douã pagini. 6 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar .

........ precizând: • titlul cãrþii......…………………….....25 Cum se naºte o revistã.............5 O cronicã de Crãciun.. Ordoneazã titlurile textelor scrise de Ion Luca Caragiale dupã cum ar apãrea în cuprinsul unei cãrþi: Tatãl nostru..32 Poveste porcului……….………………………11 Amintiri din copilãrie………....... completeazã enunþurile: Autorul cãrþii este …………… ....………...Cartea Observã! Folosind imaginea paginii din chenarul de mai jos.. precizeazã: – ce cuprinde aceastã paginã................. Carte cuprinde ………… texte... Cuprins Capra cu trei iezi……………….......…………………………38 Soacra cu trei nurori………........... Dupã titlu nu se pune punct! Verificã-þi cunoºtinþele! Ia (din biblioteca personalã sau a ºcolii) o carte care sã aibã ºi paginã de cuprins...... 2.................……..….22 Peste 50 de ani.42 Ivan Turbincã…………….………………4 Punguþa cu doi bani……...……………………17 Poveste………………………………………….. • numele autorului sau al autorilor.……………………7 Dãnilã Prepeleac………….........30 Re]ine! Într-o carte.............………………46 Exerseazã! 1. Orice titlu se scrie cu literã mare...11 Domnu’ Goe......... se numeºte cuprins......... pagini....... La pagina ………........ Acesta ne ajutã sã aflãm ce conþine cartea ºi sã gãsim mai uºor textul sau informaþiile care ne intereseazã. – ce crezi cã reprezintã numerele alãturate titlurilor... pagina pe care sunt scrise titlurile ºi numãrul paginilor corespunzãtoare acestora..37 Vizitã.................... Prezintã în clasã aceastã carte....... Cuprinsul se poate afla la începutul sau la sfârºitul cãrþii............ – câte tiltluri sunt amintite....... • trei titluri din cuprins ºi paginile la care se gãsesc acestea...... Textul ……………… care începe la pagina 17 are ……. • numãrul de pagini........ Limba [i literatura român\ III 7 .................. se aflã textul cu titlul Dãnilã Prepeleac.... Folosind pagina de cuprins ºi ilustraþia copertei....17 Lanþul slãbiciunilor..............

Intervenþia fiecãrei persoane în dialog se marcheazã în scris prin linia de dialog.nr......... Formaþi perechi. vã rog sã completaþi o fiºã de înscriere.. adresa ºi ocupaþia...........Lecþia 2 – La bibliotecã Cite[te aici! La bibliotecã – Bunã ziua! – Bunã ziua! Cu ce vã pot ajuta? – Aº dori sã împrumut o carte despre creºterea pãsãrilor de curte... mirare. 5.... 8 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar ..... – Sunteþi înscris la biblioteca noastrã? Dacã nu.... Doresc sã-mi deschid o afacere ºi vreau sã mã informez despre creºterea acestora.... Îmi permiteþi sã împrumut pixul dumneavoastrã? – Poftiþi! Pânã completaþi... – Sigur.. telefon.. Localitatea.... La sfârºitul enunþurilor care exprimã întrebãri se foloseºte semnul întrebãrii....... Semnul exclamãrii se foloseºte la sfârºitul enunþurilor care exprimã: salut....... 7. perioada cât poate fi reþinutã cartea.... imediat.........anul.. eu am sã vã caut cãrþile care s-ar putea sã vã fie de folos..... Precizaþi numele dumneavoastrã.. Unde are loc dialogul? 2. Continuaþi dialogul în care bibliotecara sau bibliotecarul sã precizeze titlurile cãrþilor recomandate. Completeazã formularul de mai jos cu datele tale personale.... Motiveazã folosirea acestora.... 6. 1. rugãminte.. O veþi alege pe cea mai potrivitã. Formaþi perechi ºi citiþi pe roluri dialogul...strada.... Care dintre cãrþile de mai jos crezi cã ar fi de folos persoanei care a solicitat cartea? Motiveazã alegerea... îndemn. 4. Cine sunt persoanele care participã la dialog? Cum s-a marcat în scris intervenþia fiecãreia? 3..luna... iar cealaltã persoanã sã spunã ce carte împrumutã ºi sã mulþumeascã pentru ajutor........ – Vã mulþumesc! Foloseºte-þi cunoºtinþele! Aminteºte-þi! Convorbirea dintre douã sau mai multe persoane se numeºte dialog.. Încercuieºte semnele de punctuaþie folosite la sfârºitul enunþurilor..... Numele ºi prenumele Data naºterii Adresa Ocupaþia Titlul cãrþii pe care vrei s-o împrumuþi Ziua..

.................................. ? • Fiþi bun... Citeºte din textul La bibliotecã enunþul prin care persoana cere cartea.............. Foloseºte formulele prezentate la rubrica Reþine! Pentru urmãtoarele situaþii: • ceri vânzãtoarei/vânzãtorului sã probezi o pereche de pantofi............. Ce a solicitat persoana de la bibliotecar sau bibliotecarã? 2................. • ceri permisiunea sã iei loc în compartimentul unui tren. puteþi sã-mi arãtaþi ...................... Imagineazã-þi cã eºti la bibliotecã ºi doreºti sã împrumuþi o carte.............................................................. Fii bun........................ Îmi permiþi.... domnul Iancu este acasã__ __Îmi pare rãu...... Fiþi bun......... Fiþi amabil............................ Completaþi corespunzãtor formulãrile: • Vã rog........ Foloseºte semnele de punctuaþie învãþate................. ? • Daþi-mi voie sã vã ajut sã .............. • soliciþi informaþii despre o excursie în care doreºti sã pleci.. Fii amabil... momentan este plecat__ __Îmi puteþi spune când se întoarce acasã__ __Desigur__ Cred cã va veni peste o orã__ __Doriþi sã-i transmit ceva__ __Vã rog sã-i spuneþi cã excursia de mâine s-a amânat din cauza timpului nefavorabil__ __Îi voi spune__ __Mulþumesc__ Sãrut mâna__ __Bunã ziua__ 3. Prin ce alte cuvinte ar fi putut cere acest lucru? 3........................ Daþi-mi voie. – Fiþi amabil........................ c) directorul/directoarea ºcolii.. potrivite pentru: a) un prieten sau o prietenã...................... unde aº putea sã gãsesc ........... Re]ine! Atunci când cerem permisiunea sau solicitãm ceva unei persoane................. Completeazã în scris dialogul cu încã douã intervenþii........ Formuleazã câte o solicitare folosind diferite formule................ Exerseazã! 1......................... b) o persoanã necunoscutã...................... ºtiþi cum pot ajunge la primãria localitãþii? – ....... • ceri pemisiunea sã intervii într-o discuþie.................. Îmi permiteþi.... am nevoie de . unde se poate ....................... ? 2.......... Verificã-þi cunoºtinþele! 1. ? • Fiþi amabilã.......... Dã-mi voie... ? • Vã rog.. Te rog... __Sãrut mâna__ Sunt Andrei Dumitru__ Fiþi amabilã..... Formuleazã un enunþ corespunzãtor acestei situaþii.......... 2........ ? • Aº vrea sã ºtiu unde ..Cartea Observã! 1.................. folosim expresii ca: Vã rog.... Completeazã dialogul de mai jos cu semne de punctuaþie corespunzãtoare...... Limba [i literatura român\ III 9 ............. – .................

4. pânã la 37 cm lungime. 4. 2. dar mai subþiri ºi legate mai multe la un loc. 1. Rezolvã careul de mai jos: 1. rezultând codex-ul. a apãrut ºi cartea. 2. Forma de codice a cãrþii a fãcut necesarã apariþia paginaþiei ºi a titlului. noteazã paginile la care întâlneºti titlul Paginã de portofoliu. 10 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . 5. 3. Tãbliþele erau în general dreptunghiulare. 5. Spune de ce titlurile celelalte nu sunt corecte. 3. arta conversaþiei Arta Conversaþiei 3. 2. Paginã cu titluri ºi numãrul paginilor la care se gãsesc acestea. Realizeazã o paginã de cuprins a manualului de limba românã. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti cuvântul descoperit. Codexul era mai uºor de mânuit ºi se putea scrie pe ambele feþe ale papirusului. Marcheazã cu X titlul scris corect. de dimensiuni diferite. În Evul Mediu. Numele unei cãrþi. 1. pergamentului sau hârtiei. Folosind manualul. se numea „volumen”. Foi. Cartea Antichitãþii era scrisã pe piele uscatã de animale sau papirus ºi avea formã de rulou sau de sul.Lucreazã mai mult! ªtiaþi cã…? Cele mai vechi cãrþi pot fi socotite tãbliþele din argilã arsã din sulurile de papirus. Scrie titlurile tuturor textelor ºi paginile unde se aflã acestea în carte. strãmoºul cãrþii de azi. Persoanã care scrie cãrþi. 5. 4. Care este coperta cãrþii cãreia îi corespunde cuprinsul alãturat? Motiveazã rãspunsul. Când a apãrut necesitatea scrierii ºi pe a doua tãbliþã. semnul întrebãrii ºi semnul exclamãrii. Arta conversaþiei. s-au mai folosit rulourile de pergament ºi hârtie. astfel încât sã foloseºti pe rând punctul. Înveliºul unei cãrþi.

............. • ceri o informaþie despre un produs pe care vrei sã-l cumperi..........Cartea Paginã de portofoliu 1.... • cinci titluri din cuprins ºi paginile la care se aflã acestea............................................. 28 • Peºtii.............. • Cum sã-þi construieºti un stup........ Formuleazã în scris câte un enunþ prin care: • oferi o informaþie despre o carte cumpãratã................. – Vã rog sã-mi arãtaþi geamantanul negru de pe al doilea raft.... 36 3... 84 • Reptile......... 19 • Lumea animalelor....................... locul acesta este liber? – Îmi pare bine de cunoºtinþã! 4...................... Limba [i literatura român\ III 11 ......... 6 • Pãsãri............................................. Dintre titlurile de mai jos marcheazã-le numai pe acelea care ar putea face parte din cartea care are coperta alãturatã........................................................ 16 • Cozonac cu nuci......... Cere permisiunea de a studia trei cãrþi care au cuprins............ Împrumutã apoi o carte care te intereseazã................... Rãspunde la întrebãri: • La ce foloseºte cuprinsul unei cãrþi? • Unde se poate afla acesta într-o carte? 2.... Mergi la biblioteca ºcolii sau a localitãþii... • soliciþi un bilet de tren........... 45 • Povestea vorbii.. Marcheazã numai enunþurile care conþin formule de permisiune ºi de prezentare: – Fii bun ºi spune-mi când se întoarce sora ta! – Mã numesc Ioana Dincã.... – Mã bucur foarte mult sã te revãd! – Eºti drãguþ sã mã serveºti cu un pahar cu apã? – Fiþi amabil.......... Noteazã pe o fiºã: • titlul cãrþii....... 8 • Mamifere....... • editura ºi anul apariþiei............ • ceri permisiunea de a rãsfoi ziarul unui vecin de compartiment într-o cãlãtorie cu trenul...................... • numãrul de pagini........

Anul Nou se sãrbãtoarea în acelaºi mod ca în zilele noastre. Ziua de luni poartã noroc pentru începerea unor activitãþi care nu se pot încheia într-o singurã zi: ridicarea unei case. Despre omul nãscut lunea se credea cã. Deºi se luase aceasta hotãrâre. 3. Pe Lunã. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Lunea. brodatul. Aminteºte-þi! Textul este alcãtuit din enunþuri care se leagã prin înþeles. 5. Aceºti oameni erau numiþi „Nebunii din Aprilie“ ºi erau þinta glumelor ºi a pãcãlelilor. Rãspunde la întrebãri: a) Ce reprezintã astãzi ziua de 1 aprilie? b) Ce a însemnat ea înainte de anul 1562? c) Cum a devenit ziua de 1 aprilie Ziua pãcãlelilor? d) Ce fel de glume se fac în aceastã zi? 6. Dupã titlu nu se pune punct. Subliniazã enunþurile care nu au legãturã cu titlul textului. Pânã în ziua de azi. datul pe datorie. Un rând scris mai retras faþã de celelalte se numeºte alineat. ziua Lunii.2 Semnificaþia unor zile Lecþia 3 – Ziua pãcãlelilor Cite[te aici! Ziua pãcãlelilor Ziua de 1 aprilie este prilej de bucurie pentru oamenii tineri la suflet. Numitã ºi Ziua pãcãlelilor. Reciteºte textul Ziua pãcãlelilor eliminând enunþurile subliniate. 12 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Scrie douã informaþii pe care le-ai desprins din textul despre ziua de luni. 2. este sãnãtos ºi norocos. Prima zi a sãptãmânii se zice cã este stãpânitã de Lunã. Dintre titlurile de mai jos. 4. Glumele trebuie fãcute cu umor ºi nu vor fi primejdioase în nici un fel. o parte din populaþie nu aflase încã sau pur ºi simplu o ignora ºi sãrbãtorea în continuare trecerea în anul nou pe data de 1 aprilie. Transcrie enunþurile subliniate în ordinea în care au apãrut în text. Luna aprilie. În 1562 papa Gregorian a introdus un nou calendar bisericesc. Lunea se interzice negoþul. þesutul. Demult. dar pe data de 1 aprilie. Alineatele marcheazã în scris începerea unei noi idei. alege-l pe cel potrivit textului obþinut. împrumutul ºi mersul la peþit. deºi nu este prea frumos. 1 aprilie a rãmas o sãrbãtoare a bunei dispoziþii ºi a umorului. este ziua în care poþi face glume ºi îþi poþi pãcãli cunoscuþii fãrã ca aceºtia sã se supere. Orice text are un titlu potrivit conþinutului. ºi Anul Nou a devenit 1 ianuarie.

sãrbãtoare. nu se mergea în peþit. Formuleazã în scris enunþuri în care sã foloseºti aceste cuvinte. scot. dar mai însemnatã decât lunea. de aceea fii atent la pronunþarea ºi scrierea lor. plouã. 2. • Steaua/Steaoa cea mai mare este Soarele. Miercuri. • Prietena mea este (ambiþios). a fost dedicatã planetei Mercur. canapeaua. Transcrie propoziþiile de mai jos alegând varianta corectã. 2. Desparte în silabe cuvintele: ziua. marþea. Încercuieºte silabele care conþin grupurile de litere amintite. Exerseazã! 1. joia ºi sâmbãta. Completeazã cu oa sau ua: • ascunzãt__re • sud__rea • lalea__ • l__serã • __lã • viorea__ Re]ine! În limbã existã cuvinte care conþin în aceeaºi silabã grupurile de sunete oa. • Cureaoa/Cureaua este din piele. • El (îndoi) braþele. Grupurile de sunete pot fi confundate în vorbire ºi scriere. Scrie cuvintele din parantezã la forma potrivitã. rod. Zilele Babelor încep cu prima zi din martie.Semnificaþia unor zile Observã! 1. nouã. ua ºi uã. rouã. 2. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. dupã model: dorm – doarme port. Subliniazã grupurile de sunete oa. În ziua Sfintei Miercuri nu se fãceau nunþi. luase. • Mã (dor) urechea. Personajul Dochia a cãpãtat în popor variate semnificaþii. Aceasta era consideratã o zi mai puþin importantã decât duminica ºi vinerea. ua ºi uã. coc. poartã. Limba [i literatura român\ III 13 . poartã. Ziua de miercuri apare în credinþele poporului român ca o sfântã care are grijã de animale ºi de oameni. ziua a treia a sãptãmânii. 4. Formuleazã în scris propoziþii cu douã dintre cuvintele obþinute. se zice ca Baba îºi scuturã cojoacele. Transformã cuvintele. Transcrie din fragmentul de mai jos numai enunþurile care pot face parte dintr-un text cu titlul: Ziua de miercuri. soare. Desparte în silabe cuvintele din ºirul: coloanã. nouã. podeaua. 3. erau interzise petrecerile ºi distracþiile. Dacã ninge în aceste zile. • Toamna/Tuamna se numãrã bobocii. • Grâul se macinã la moarã/muarã. oamenii.

chiar dacã acasã avem apã potabilã. vor aduce schimbãri ºi în portofelele noastre. Ziua Pamântului este acum sãrbãtoritã pe plan internaþional. Suntem invitaþi sã facem ºi sã fim o parte din istoria Zilei Pãmântului. în parcuri. curatã ºi primitoare pentru generaþiile urmãtoare. Marcheazã cu X activitãþile care protejeazã mediul. ªi multe dintre acestea. Folosim îngrãºãminte chimice pentru ca legumele sã fie mai mari. dar ºi economiile fiecãruia. Realizaþi un afiº cu sfaturi pentru protejarea mediului. vei vedea. pentru a cere un mediu înconjurator mai curat ºi mai sãnãtos. Strângem separat deºeurile de plastic ºi de hârtie. Scrieþi apoi pe o coalã sfaturi pentru protejarea mediului înconjurãtor. Mergem pe jos sau cu bicicleta la serviciu. Foloseºte-þi cunoºtinþele! Vocabular protest – manifestare energicã împotriva unei acþiuni considerate nedreaptã. Subliniazã în text cinci cuvinte formate din patru silabe. Discutaþi despre urmãrile pe care le au urmãtoarele fapte ale oamenilor: – tãierea pãdurilor. la piaþã sau în alte locuri apropiate de casã. • Ce se sãrbãtoreºte pe data de 22 aprilie? • Ce exprimã aceastã zi? • De ce este nevoie sã protejãm mediul înconjurãtor? 2. incorectã 1. – vânatul ºi pescuitul în perioade în care animalele se înmulþesc. Existã o mulþime de lucruri pe care le putem realiza exact acolo unde locuim pentru a face schimbãri care sã conteze pentru mediul înconjurãtor. Aceasta exprimã dorinþa comunã a oamenilor de a trãi într-o lume sãnãtoasã. Aminteºte-þi! Sunetul sau grupul de sunete care se pronunþã printr-o singurã deschidere a gurii se numeºte silabã. Când mergem la cumpãrãturi. Cel care l-a îniþiat a fost un senator american care a propus organizarea unui protest împotriva poluãrii mediului înconjurãtor. – aruncarea gunoaielor în locuri nepermise. luãm de acasã pungi. Desparte în scris cuvintele identificate. 14 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Formaþi grupe de 3-5 elevi. Rãspunde la întrebãri. Bem numai apã îmbuteliatã. Pe 22 aprilie în acel an 20 de milioane de americani au ieºit pe strãzi.Lecþia 4 – Ziua Pãmântului Cite[te aici! Ziua Pãmântului În anul 1970 a avut loc un eveniment numit „Ziua Pãmântului”. 3. 4. Oprim radioul ºi televizorul atunci când nu le folosim.

Desparte în silabe cuvintele date. obiceiuri ºi tradiþii specifice comunitãþii din care faceþi parte. Subliniazã cuvintele care conþin grupul de litere oa în aceeaºi silabã. grupurile de sunete ie. soia. bãiat. Transcrie al doilea alineat al textului. teatru. Identificã în textul de mai jos cuvintele care conþin grupurile de litere oa. ea. de aceea fiþi atenþi la pronunþarea ºi la scrierea lor. Transformã dupã model: iarnã – ierni iapã – piatrã – piaþã – amiazã – nuia – poianã – 2. Ouãle roºii de Paºte sunt simbolul patimilor lui Isus Hristos. Motiveazã scrierea cu alineat. Cum au fost scrise ultimele cuvinte de pe fiecare rând? Ziua Pãmântului este sãrbãtoritã pe plan internaþional.Semnificaþia unor zile Observã! 1. ieºire. b) podea. • Oamenii (adresez) urãri de bine celor cunoscuþi. uã. Un alt simbol al Paºtelui este mielul. eveniment. ie. ia ºi ea. 3. În tradiþia popularã româneascã ouãle de Paºte sunt purtãtoare de puteri miraculoase: vindecã boli. ia. Pe rândul urmãtor se scriu doar silabe întregi. protejeazã oamenii ºi animalele din gospodãrie. schimbare. Scrieþi toate variantele în care se pot despãrþi în silabe la capãt de rând cuvintele: înconjurãtor. pierdere. piedicã.ven-i-ment sãr-bãt-oa-re gene-ra-þi-i-le e-ve-ni-ment 4. faianþã. el se desparte în silabe. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. Grupurile de sunete pot fi confundate în vorbire ºi scriere. Re]ine! În limba românã existã cuvinte care conþin. toiag. Scrie douã informaþii pe care le-ai desprins din text. ied. ua. Formaþi perechi. Observã ce au în comun cuvintele din fiecare ºir: a) caiet. Limba [i literatura român\ III 15 . Scrie cuvintele din parantezã la forma potrivitã: • Cine (alerg) dupã doi iepuri nu prinde niciunul. semnificaþia sãrbãtorii. El aminteºte de sacrificarea lui Isus pentru iertarea pãcatelor oamenilor. Exerseazã! 1. 2. • Fiecare (visez) la o viaþã liniºtitã. generaþiile. searã. Scrieþi cel puþin trei enunþuri despre sãrbãtoarea sugeratã de imagine. c) iarbã. Formaþi perechi. teamã. Marcheazã despãrþirea corectã în silabe a cuvintelor: sãrbãtoare. în aceeaºi silabã. sã-rbã-toa-re ge-ne-ra-þii-le ev-e-ni-ment sãr-bã-toa-re ge-ne-ra-þi-i-le e. înfiinþat. Referiþi-vã la data sau anotimpul în care are loc. 3. Re]ine! Când un cuvânt nu încape în întregime pe un rând. 2. streaºinã.

La Alba Iulia s-a hotãrât Unirea Transilvaniei cu România. ia sau ie în aceeaºi silabã. Citeºte textul. În dimineaþa zilei de 1 Decembrie 1918 toþi românii au plecat spre Alba. ier. El simbolizeazã viaþa. te pomeneºti cu câte un pui de ger de nu ºtii cu ce sã te îmbraci. Acesta devenea fratele lui ºi trebuia îngrijit. încã existã obiceiul împodobirii unui brad în curþile caselor de la þarã. Jupiter. Compuneþi cât mai multe cuvinte care sã conþinã silabele: iar. moa. Demult se obiºnuia ca la naºterea fiecãrui copil sã i se dãruiascã un brad. La 18 martie 1906 Traian Vuia testa automobilul zburãtor. Formaþi perechi. Dã exemplu de câte trei cuvinte care sã conþinã pe rând grupurile oa. uã. Mercur. silu-etã si-luetã sil-uetã cam-pion camp-ion campi-on tun-soare tuns-oare tunsoa-re 5. ea. Care dintre variantele de mai jos reprezintã o despãrþire corectã în silabe a cuvintelor la capãt de rând? ªtiai cã…? Numele zilelor sãptãmânii în mai multe limbi sunt date dupã numele a ºapte dintre corpurile Sistemului Solar: Soarele. 2. Bradul. Formuleazã în scris propoziþii cu acestea. 3. tinereþea ºi trãinicia. În jurul bradului se organizeazã petrecerea care are menirea de a ura tinerilor o cãsãtorie liniºtitã ºi de lungã duratã. pentru a participa la festivalul Cerbul de Aur. La nuntã. Subliniazã cuvintele care conþin grupurile de litere ia sau ea în aceeaºi silabã. Venus. prospeþimea. 16 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . este întâlnit în diferite tradiþii româneºti. Marcheazã cu X numai grupurile de enunþuri care fac parte din acelaºi text. Saturn. Pe aeroport veneau turiºti din toatã lumea. ªi când zici cã a venit primãvara.Lucreazã mai mult! 1. copacul mereu verde. ua. De atunci a rãmas rostul vremii aºa schimbãtor în cele nouã zile de la începutul primãverii. Luna. 4. tea. Marte.

.......... multe persoane........... Completeazã cuvintele de mai jos cu grupurile : oa sau ua ea sau ia • ºosea__ • p__tra • p__rtã • t__mã • scris__re • greº__lã • cafea__ • nu__ 3........... • În ........ ce admiri la o persoanã.. ___________________________________________ ___________________________________________ 2...... În dreptul zilei tale de naºtere scrie un scurt text (4-6 enunþuri) în care sã specifici câteva lucruri despre tine............... ea..... ___________________________________________ ___________________________________________ Românul care voia sã construiascã primul ___________________________________________ automobil zburãtor era Traian Vuia...................... Transcrie textul în spaþiul alãturat....).... ......... Limba [i literatura român\ III 17 ..... • Prin faþa casei . • Haina colegului meu este . uã.. ce nu îþi place...... Se nãs___________________________________________ cuse în anul 1872..... Realizaþi la nivelul clasei un calendar în care fiecare sã îºi noteze ziua de naºtere......... Completeazã enunþurile folosind cuvinte care conþin grupurile de litere oa..... într-un sat în apropiere de ___________________________________________ Lugoj.. ___________________________________________ Încã de pe bãncile ºcolii în mintea lui se ___________________________________________ nãscuse visul de a zbura de-adevãratelea.....Semnificaþia unor zile Paginã de portofoliu 1.. ia sau ie........ ua.. zodia în care eºti nãscut....... (dacã ziua de naºtere are ºi o altã semnificaþie. preferinþe muzicale etc..... Foloseºte de cel puþin trei ori regula de despãrþire în silabe a cuvintelor la capãt de rând..... aceea era vreme cãlduroasã..

6. Vocabular dascãl – (aici) învãþãtor comunicativ – vorbãreþ. Înainte de a începe lecþia. Explicã sensul cuvântului pragul în enunþul: Creangã era în pragul bãtrâneþii. domnule! – La domnul Rapalã se spune când vorbeºti despre un om mai mare! m-a dojenit Creangã. – Bunã ziua. Înlocuieºte cuvintele: greoi. copiii. þinem seama de vârsta acesteia ºi de relaþiile în care ne aflãm cu ea. Transcrie fragmentul care prezintã despãrþirea dintre dascãl ºi elev. ce mai fac ai noºtri. Se scrie întotdeuna î la începutul ºi la sfârºitul cuvintelor. • Î ºi â redau acelaºi sunet. uitându-mã dupã el. a mustra Aminteºte-þi! • Când ne adresãm unei persoane sau vorbim despre o persoanã. iar eu am rãmas un timp în loc. aºa încât lecþia ni se pãrea o continuare a convorbirii prietenoase dintre noi. în interiorul cuvintelor se scrie â. Identificã în text câte trei cuvinte care sã conþinã î ºi alte trei cuvinte care conþin â. N-am spus nimic. Era un dascãl blând. zicându-mi pe nume. 18 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Formuleazã propoziþii cu cuvintele explicate la vocabular. Creangã s-a oprit. sociabil a dojeni – a certa. 2. Citiþi pe roluri dialogul dintre Creangã ºi fostul sãu elev. dar mi-am aplecat privirea. Aceste întrebãri erau puse cu blândeþe. Formuleazã propoziþii în care acest cuvât sã aibã alt înþeles decât cel din text. domnule Creangã! – Bunã ziua! Ce mai faci? m-a întrebat fostul meu profesor. De cele mai multe ori. cu pãlãria mare ºi bastonul lui gros în mânã. Vara privea la jocurile noastre ºi ne învãþa cum sã batem mingea. cu straiele largi. Era cea din urmã învãþãturã pãrinteascã primitã de la dascãlul meu. Unde înveþi? – La Rapalã. eram în vârstã de opt ani. 5. Domnul Creangã a plecat. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Rãspunde la întrebãri: • Ce îi învãþa Creangã pe elevii sãi în timpul liber? • Cum îºi începea învãþãtorul lecþiile? • De ce l-a dojenit Creangã pe fostul sãu elev? • Care a fost ultima învãþãturã datã de dascãl elevului? 4.3 Politeþe Lecþia 5 – Creangã. ºi bunul nostru învãþãtor. Mi-am scos pãlãria înaintea lui. dascãlul nostru Cite[te aici! Creangã. ne întreba ce am mai fãcut pe acasã. iar Creangã era în pragul bãtrâneþii. dacã mai avem fraþi ºi surori. Îmi aduc bine aminte de el. deschis. cum mergea greoi. dascãlul nostru dupã Jean Bart Când l-am cunoscut. comunicativ ºi glumeþ. mare ºi gros cu altele cu înþeles opus. Iarna se urca în sanie cu noi ºi ne arãta cum sã o cârmuim cu piciorul. Dupã câþiva ani l-am reîntâlnit pe dascãlul meu. Formaþi perechi. 3.

Politeþe Observã! 1. Cui te poþi adresa cu urmãtoarele formule de politeþe? a) Sãrut mâna! b) Bunã ziua! c) Salut! Îþi mulþumesc! Vã mulþumesc! Mulþumesc! Te rog mult! Fiþi amabil! Te rog! Formaþi perechi. dar mã grãbesc. Ce mesaje pot transmite? Re]ine! Se scrie î în interiorul cuvintelor care provin din altele care au prima literã î. Transmite colegilor urmãtoarele mesaje. Subliniazã literele î ºi â în cuvinte din enunþurile: Dupã câþiva ani l-am reîntâlnit pe dascãlul meu. Obþine cuvinte noi dupã modelele date: început – neînceput întâlnit – reîntâlnit întrerupt – împãrþit – încetat – întors – îmblânzit – încãrcat – Limba [i literatura român\ III 19 . faceþi puþinã liniºte! Îmi pare rãu cã nu te pot aºtepta. verbalã poate fi însoþitã de gesturi (miºcãri ale corpului) ºi mimicã (schimbãri ale expresiei feþei). Exemplu: (întâlnit – reîntâlnit) 3. Reciteºte textul ºi rãspunde la întrebãri: • Cine a salutat primul? De ce? • Care a fost gestul care a însoþit salutul? • Cum ar mai fi putut învãþãtorul sã rãspundã? • Ce gest a fãcut bãiatul dupã ce a fost dojenit de fostul sãu învãþãtor? 2. Exerseazã! 1. Scrie cuvintele din care provin urmãtoarele: neînþelegãtor – neîntrecut – reînnodat – neîndemânatic – neîntors – Verificã-þi cunoºtinþele! 1. 2. însoþind cuvintele de gesturi ºi mimicã: Vã rog. Alegeþi una dintre coloanele de mai sus ºi purtaþi un scurt dialog în care sã folosiþi toate formulele de politeþe. 2. Observã gesturile ºi mimica personajelor din imaginile de mai jos. Acestea sunt elemente de comunicare nonverbalã. Mi-am scos pãlãria înaintea lui. Ce observi în scrierea cuvântului reîntâlnit? Re]ine! Comunicarea oralã.

Un simplu salut poate arãta cuiva cât de mult îl stimezi. Nou-venitul aºteaptã sã fie salutat de cei deja aflaþi la o petrecere. Strângerea mâinii se practicã mai ales când cele douã persoane care se întâlnesc urmeazã sã stea puþin de vorbã. Aceastã regulã este valabilã în restaurante.Lecþia 6 – Salutul Cite[te aici! Salutul Salutul este primul gest cu care întâmpini pe cineva. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti cuvintele din text care conþin grupurile de litere mp ºi mb. Cei tineri îi salutã pe cei mai în vârstã. 20 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . compartimante de tren. Nou-venitul pe cei care sunt deja adunaþi. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Ce gesturi pot însoþi un salut? 6. • Directorul instituþiei la care lucrezi vine la tine în vizitã. Iatã câteva dintre regulile de bazã ale salutului: Când se întâlnesc. chiar dacã aceasta este mai tânãrã. înainte de a începe conversaþia. dacã mai adaugi încã un mic gest. bãrbatul salutã mai întâi femeia. Bãrbatul salutã întâi femeia. Identificã în text cuvintele care conþin literele î ºi â. Orice salut este o forma de politeþe. 3. Cine salutã primul în urmãtoarele situaþii? • Întâlneºti sora mai micã a unui coleg de clasã. cel care se aflã acolo rãspunde la salut. Tinerii îi salutã pe cei mai în vârstã. Noteazã cu A enunþurile adevãrate ºi cu F pe cele false. Nici un om nu este atât de neînsemnat încât sã nu merite un salut din partea noastrã. Când telefonezi cuiva. Este obligatoriu sã rãspunzi la orice salut deoarece a refuza sã rãspunzi înseamnã sã-l jigneºti grav pe cel care þi s-a adresat. Discutaþi în grup ºi stabiliþi câteva reguli de prezentare. • Întâlneºti o colegã de clasã. Douã persoane îºi strâng mâna întotdeauna când se salutã. Cel care intrã într-un local salutã. 5. 4. Explicã folosirea acestor litere în cuvinte. te prezinþi. salã de aºteptare sau lift. • Învãþãtoarea sau învãþãtorul intrã în clasã. Aminteºte-þi! Când te prezinþi unei persoane într-un cadru oficial. • Intri în sala de aºteptare de la dispensar. La intrarea în compartimentul unui tren salutã cel care vine. îþi spui întâi prenumele ºi apoi numele. Este obligatoriu sã rãspunzi la orice salut. 2. • Întâlneºti un coleg de clasã.

Vulpea a intrat ................................. printr-un tunel............. Purtaþi un dialog în care sã folosiþi formule potrivite de salut ºi de prezentare.............. dintr-un............... clipã a dispãrut prin mulþime........ A venit ... ....... ...... printr-o............... spãrturã din gard... 2.................................. Scrie douã mesaje potivite gesturilor redate de imaginea alãturatã... într-un târziu..... Însoþiþi mesajele de gesturi ºi mimicã......................... • într-un .. dintr-o suflare....... Formaþi perechi... într-un........................ 3... .... ................. Unul dintre musafiri este o persoanã necunoscutã gazdei. dintr-un cabinet medical.. ...... dintr-un..............Politeþe Observã! Prin ce se deosebesc enunþurile din fiecare pereche? a) Salutã primul cel care intrã în casã................................................................ .......... printr-o minune..... Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti grupurile de cuvinte: într-o searã............... Cei doi s-au întâlnit ................. ..................... ... Dictaþi-vã unul altuia câte trei enunþuri din textul Salutul........ într-un...... printr-o pãdure.......... ........... Completeazã enunþurile cu într-o........................ iar celelalte sunt musafirii............ printr-un..... – M-am ars la deget! – Mi-a venit o idee! – Ce este acolo sus? – Ce mã doare capul! – Cum am putut sã uit aºa ceva?! – Mã deranja musca asta! 2.... ....... printr-un..... ................. ..................... • printr-un ......... ......... tren au coborât zece cãlãtori. ....... • printr-o .. Dintre comunicãrile date alege-o pe cea mai potrivitã situaþiei ilustrate... ........ Formaþi grupe de 3-5 persoane ºi imaginaþi-vã cã una este gazda............... b) Ne luãm rãmas bun la ieºirea din cabinetul medical......... dintr-o... 3. ...... .. Limba [i literatura român\ III 21 . printr-o............. Scrie trei cuvinte care se pot alãtura celor date: • într-o ................ ...... Exerseazã! 1. întâmplare..... 4..... Verificã-þi cunoºtinþele! 1.... • dintr-o ......... suflet sã aducã vestea........ . . • dintr-un ..... Re]ine! Întotdeauna se scrie într-o..... într-o casã.. dintr-o...........................................

dintr-o. 4. Dicteazã colegului/colegei enunþurile formulate. De aceea oamenii trebuiau sã-ºi stãpâneascã gesturile ºi mimica. • Soarele intra prin crãpãtura geamului. 4. Formuleazã câte o propoziþie în care sã foloseºti grupurile de cuvinte: într-o. • Omul a virat în direcþia greºitã. Transformã scrierea cuvintelor subliniate dupã model: Ne-am adãpostit de ploaie în casã. Completeazã careul. ºtiind cã fiecare cuvânt conþine litera î sau â. Melodie. Faceþi apoi schimb de caiete ºi verificaþi-vã reciproc dictãrile. 5. 5. Marcheazã formulele de salut pe care le-ai putea folosi: Bine v-am gãsit! Bunã searã! Salut tuturor! Bunã! Bunã dimineaþa! Sãrut mâna! Bunã ziua! Bine aþi venit! 2. Gesturile trebuiau sã nu fie nici domoale. printr-o ºi printr-un. • Am aflat aceste informaþii din cartea de la bibliotecã. Nu este bãtrân. 3. A ucide. 2. 6. acesta fiind considerat un mijloc prin care ei ar putea deveni mai buni. 5. 1. Fãrã încetare. 6. Imagineazã-þi cã intri într-o încãpere în care sunt mai multe persoane. Întors din nou. deoarece ei considerau cã prin acestea individul îºi exprima nobleþea ºi perfecþiunea sufletului. se credea cã gesturile erau expresia slãbiciunilor ºi a viciilor ascunse ale unei persoane. Mai târziu. 1. ªes. nici foarte iuþi. în Evul Mediu. dintr-un. 3. 4.Lucreazã mai mult! 1. într-un. – Ne-am adãpostit de ploaie într-o casã. 22 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . 3. 2. Unde ai întâlnit semnele urmãtoare? Ce mesaj transmite fiecare dintre ele? ªtiai cã…? Anticii puneau un accent deosebit pe miºcãrile corpului. cunoscute ºi necunoscute.

... Pr__nz __nnorat rom__n 4..... treci direct la subiect.. • cum ne purtãm la masã........... elegant. dupã ce te-ai convins cã ai format numãrul corect de telefon....................... Când dai un telefon.... O convorbire cu o persoanã mai puþin apropiatã nu trebuie sã depãºeascã 5 minute... Completeazã propoziþiile folosind cuvinte potrivite.... Formaþi grupe.. de lemn.... h__rtie re__nnodat bine__nþeles hotãr__ hotãr__tã t__rziu Scrie trei informaþii pe care le-ai desprins din text............... între orele 13-17 ºi dupã ora 21.......Politeþe Paginã de portofoliu 1...... cu excepþia celor apropiaþi. Când vorbeºti... • cum ne purtãm la spectacol. ..... • La petrecere s-a îmbrãcat într-un ....... Completeazã cuvintele cu literele î sau â. Prezentaþi în clasã lucrãrile realizate... trebuie neapãrat sã-þi spui numele.... Folosiþi-vã de Codul bunelor maniere. 2...... Formuleazã câte o propoziþie pe marginea fiecãrei ilustraþii. 3....... Limba [i literatura român\ III 23 .... • Intrarea în clãdire se face printr-o . • cum ne prezentãm.. Fiecare grupã va scrie câteva reguli legate de: • þinutã................. fii precis ºi nu te întinde la vorbã. Discutaþi în clasã despre reguli de comportare civilizatã.... Citeºte! Este nepoliticos sã telefonezi cuiva înainte de ora 10 dimineaþa...... cãrora le cunoºti programul. Þine seama de gesturile ºi de mimica personajelor.... • Prietenii au plecat într-o ....

dupã înþelegere. Sluga. a) Vânãtorul avea obiceiul: sã spunã mereu adevãrul. povestea tuturor întâmplãri care. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Marcheazã cu X enunþurile care corespund conþinutului textului Vulpea bearcã. un om foarte drept. O nouã smucealã de hainã îl fãcu sã o mai scurteze cu un stânjen. c) Cei doi s-au înþeles ca atunci când stãpânul minte acesta sã fie: pãrãsit de slugã. Peste un timp. la masã cu alþi vânãtori. sluga îl trase de mânecã. Atunci vânãtorul izbucni: – Bine. care acum se bucura vãzând cã stãpânul sãu se leapãdã de obiceiul ruºinos. Într-un text sunt informaþii esenþiale. de care depinde înþelegerea textului. Odobescu A fost odatã un vânãtor care. tu sã mã tragi de mâneca hainei. La o a treia. bãiete. lua cu el ºi pe slujitorul sãu. Când mã voi afla într-o adunare ºi vei vedea cã mint. nu trecuserã prin mintea cuiva. 24 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . omul începu sã spunã cã a vãzut o vulpe cu o coadã lungã de cinci stânjeni. de câte ori mergea la vânãtoare. sãtul de minciuni. ªtiind cât de preþios este un om credincios ºi drept. b) Sluga a hotãrât sã plece pentru cã: era prost plãtit. iar eu îndatã mã voi îndrepta. sã-ºi mintã slujitorul. Când se întorcea de la vânãtoare. nu þi-e destul cu atâta? Vrei sã las vulpea bearcã? Mai bine mã lipsesc de tine decât sã rãmâie vulpea mea fãrã coadã. de când lumea. îl mai trase încã o datã de mânecã. Îndatã. o mai ciunti pânã la doi coþi. contrazis de slugã. Vânãtorul îºi aminti promisiunea ºi îndatã reduse coada vulpii pe la vreo doi stânjeni. tras de mânecã la fiecare minciunã. miºelule. omul ceru stãpânului sã-l lase sã plece.4 Texte cu tâlc Lecþia 7 – Vulpea bearcã Cite[te aici! Vulpea bearcã u dupã Al. vânãtorul zise: – Ia ascultã. Vocabular bearcã – (aici) fãrã coadã stânjen – unitate de mãsurat lungimea de aproape doi metri cot – distanþã de la vârful degetului arãtãtor pânã la cotul mâinii Aminteºte-þi! Pentru a înþelege conþinutul unui text trebuie sã citim cu atenþie enunþurile. De fiecare datã lua ca martor mincinos pe o biatã slugã. sã înþelegem sensul cuvintelor. Într-o zi. Aºa spuserã ºi aºa a rãmas. rãmâi la mine ºi ajutã-mã sã scap de nãrav. îºi gãsise altã slujbã. importante. se sãturase sã fie martor mincinos. sã spunã minciuni vânãtoreºti.

Orice fragment începe cu alineat. • desparte în silabe cuvintele care conþin grupurile oa. • vânãtorul ºi slujitorul. Ordoneazã fragmentele pentru a obþine un text narativ: Când a venit rândul Soarelui. Delimiteazã textul Vulpea bearcã pe fragmente. • un ºir de întâmplãri. animale. Marcheazã cu * începutul fiecãrui fragment. în ordinea în care s-au petrecut se numeºte text narativ. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. Vântul ºi Soarele au fãcut prinsoare care dintre ei îi va face pe oameni sã-ºi lepede veºmintele. Exerseazã! 1. Cei care participã la întâmplãrile prezentate (oameni. 2. • imaginea unui colþ din naturã. Alege varianta corectã: a) Textul prezintã: • un dialog. slujitorul ºi vânãtorul. d) Stãpânul preferã sã renunþe la slugã decât sã spunã adevãrul. Citeºte din text grupul de enunþuri corespunzãtor fiecãrui moment important precizat: a) Vânãtorul avea obiceiul sã mintã. acesta a trimis din ce în ce mai multã cãldurã. lucruri) sunt personaje. adevãrate sau imaginate. b) Stãpânul cere ajutorul slugii pentru a se dezvãþa de obiceiul sãu. dupã momentele importante ale acestuia. Care din personajele din textul Vulpea bearcã: • era credincios ºi cinstit. • vulpea. încet oamenii au început sã-ºi lepede una câte una hainele cele groase. Vântul s-a pornit sã sufle puternic cu gândul sã smulgã oamenilor straiele. în înaltul cerului. Într-o zi de toamnã. Aceºtia însã îºi stângeau ºi mai bine hainele pe lângã ei. Vântul a fost înfrânt. • identificã perechea de cuvinte cu sens asemãnãtor. ia ºi ea. • avea obiceiul sã mintã. c) Sluga îl atenþioneazã pe vânãtor atunci când acesta minte. Astfel. Limba [i literatura român\ III 25 . Grupul de enunþuri care prezintã o idee sau un moment al întâmplãrilor povestite într-un text se numeºte fragment. Copiazã al doilea fragment din textul de mai sus.Texte cu tâlc Observã! 1. 2. ie. 2. 3. • mergea des la vânãtoare. Copiazã primul fragment al textului. • nu a putut renunþa la nãravul de a minþi? Re]ine! Textul care povesteºte un ºir de întâmplãri. • era luat de martor mincinos. Încet. Dã textului un titlu potrivit. 3. b) La întâmplãrile prezentate în text participã: • vulpea ºi vânãtorul. Care sunt personajele textului narativ? 4.

4. Formaþi grupe de câte trei. Nici o treabã nu se face Cu izbândã ºi cu pace. Nu ºtiu cine-i vinovat. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Formaþi grupe de câte trei. Titlul unui text se scrie la mijlocul rândului cu literã iniþialã mare. ªi la el toþi se înhamã Trag. a se da într-o parte. 3. Vocabular obºtii – comunitãþi de oameni. vai de picioare! 7. isprãvea. a se da jos. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti expresiile: a se da înapoi. Recitaþi apoi poezia în faþa colegilor. neclintit. 26 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Executaþi fiecare în acelaºi timp miºcãrile celor trei personaje. Însã pe cât am aflat Sacul în iaz nu s-a tras Ci tot pe loc a rãmas. • Cine n-are cap. dar iau cu seamã Cã sacul stã neclintit. broasca ºi ºtiuca. Când un text este scris pe mai multe coloane. Cãci se trãgea neunit. popoare izbândã – reuºitã Aºa-i ºi la omenire Când în obºtii nu-i unire. Racul înapoi se da. Imaginaþi-va cã un obiect este sacul. 6. pace.Lecþia 8 – Racul. broasca ºi ºtiuca Cite[te aici! Racul. El este potrivit conþinutului textului. Observã ºi spune cum a fost aºezat textul Racul. citirea se face începând cu cele din partea stângã ºi se continuã cu cele din dreapta. Dintre proverbele de mai jos alege-l pe cel potrivit textului: • Buturuga micã rãstoarnã carul mare. ªtiuca foarte se izbea ªi nimic nu isprãvea. memoraþi fiecare câte o strofã la alegere. întind. • În unire stã puterea. Scrie cuvinte cu înþeles asemãnãtor cu: încãrcat. broasca ºi o ºtiucã Într-o zi s-au apucat De pe mal în iaz s-aducã Un sac cu grâu încãrcat. izbândã. Aminteºte-þi! Un text poate fi scris pe una sau mai multe coloane. broasca ºi ºtiuca de Alexandru Donici Racul. 2. Rãspunde la întrebãri: • Care sunt personajele textului? • Ce voiau cele trei personaje sã facã? • De ce nu au reuºit? • Ce învãþãturã transmite textul? 5. Broasca tot în sus sãlta.

............Texte cu tâlc Exerseazã! 1..... ......... Citeºte strofa urmãtoare.... Cine-i el..... Încercuieºte ultima silabã a ultimului cuvânt din fiecare vers.......... (George Topîrceanu – Rapsodii de toamnã) 4.. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. .. soro? – Ce sã fie? Nuntã mare-n crâng! N-ai vãzut tu veselie De când eºti ºi porþi un nume...... broasca ºi ºtiuca de Alexandru Donici versurile care lipsesc: Racul înapoi se da.................... Ordoneazã versurile de mai jos pentru a obþine o strofã din poezia Luceafãrul de Mihai Eminescu... Ce observi? Peste fagi cu vârfuri sure A cãzut amurgul rece Înserarea mutã trece Furiºatã prin pãdure. Citeºte cu intonaþie urmãtoarele stofe din poezia Nunta în codru de George Coºbuc: – Ce-i tu. A fost ca niciodatã Observã! • Pe câte rânduri este scrisã poezia? • De câte ori s-a folosit alineatul? • Cum s-au grupat rândurile poeziei? 3........ Limba [i literatura român\ III 27 ...... Mã cunoºteau vecinii ..... i-al lui! 2.. O preafrumoasã fatã..................... Scrie cinci versuri dintr-o poezie sau un cântec cunoscut. 2........ 3.. Re]ine! Un rând al unei poezii se numeºte vers... înþeles. Transcrie o stofã la alegere.... Priveam atât de des O lume-ntreagã-nþelege Tu nu m-ai .... împãrãteºti... La geamul tãu ce . ªi-am plecat.. Tot ce vezi....... Desparte în silabe cuvintele din al patrulea vers al primei strofe..... strãlucea. A fost odatã ca-n poveºti....... trimeasã-n lume....... – ªi-i bogat? – Ce-i pe câmpie...... bag seamã! Pânã ºi-mpãratu-l ºtie............... Tu nu m-ai cunoscut. ......... Însã pe cât am aflat ªtiuca foarte se izbea ... Ci tot pe loc a rãmas. – Dar pe mire cum îl cheamã... Fiecare vers se scrie cu alineat......... Completeazã din poezia Racul....... Versurile sunt grupate în strofe............. Din rude mari.. Numeroteazã versurile.... Între strofele unei poezii se lasã spaþiu liber.......... trecut) Mihai Eminescu – Pe lângã plopii fãrã soþ) 5........ Oaspeþii sã-i strâng. ºi-al cui? – N-auziºi de sturz... Respectã aºezarea în paginã a versurilor.. (toþi... Completezã versurile folosind cuvintele potrivite din parantezã: Pe lângã plopii fãrã soþ Adesea am ....

aflându-se în cabinetul sãu de lucru. semnificaþie. Dacã însã. Tatãl a desfãcut atunci mãnunchiul ºi le-a cerut feciorilor sã rupã nuielele una câte una. Pe genunchi avea o scrisoare.Lucreazã mai mult! 1. spre întâmpinare O altã muscã-n zbor Zbura pe cer ca un cocor Îi pune o-ntrebare: Cu coada pe spinare – De unde. Un tatã îºi sfãtuia adesea feciorii sã trãiascã în bunã înþelegere. Cuza deschise uºa ºi vãzu pe acesta dormind într-un jilþ. Cuza Vodã sunã clopoþelul ca sã vinã ofiþerul de serviciu din camera de alãturi. Uniþi fiecare fragment cu enunþul care prezintã informaþia esenþialã. gândea bãtrânul. Tâlc înseamnã cu subînþeles. Dar n-a fost sã fie aºa. Ofiþerul de serviciu dormea. Un tatã avea zece feciori. cã doar sunt copiii mei. la un bou pe jug O muscã s-aºãzasã. dragã sor’? Transcrie cele douã strofe. Tatãl credea cã va fi îngrijit de fiii lui. 28 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar Într-o zi el ºi-a chemat feciorii ºi le-a cerut sã îi aducã un mãnunchi de nuiele: – Rupeþi-l! S-au tot strãduit feciorii. Aºa feciorii le-au frânt cu uºurinþã. Într-o searã târzie. oricine va putea sã vã ducã la pierzanie. Cuza o luã ºi o citi. Tatãl le-a mai spus: – Dacã veþi trãi uniþi. ªi dorul nu mã lasã. ªi s-a apucat el sã-ºi lase toatã averea copiilor. cu socotealã. vã veþi certa. respectând regulile de aºezare în paginã a textului în versuri. Formaþi perechi. Cuza gãseºte o scrisoare pe genunchii ofiþerului. . Taie versurile care nu fac parte din poezie. Iar ei. Cuza lucra în cabinetul sãu. De la arat un plug Venea încet spre casã Cu balcon ºi cu terasã ªi. rost. cu rost. Numeroteazã fragmentele de mai jos în ordine fireascã. dar nu l-au putut rupe. Ofiþerul nu veni. Bãtrânul a fost pãrãsit de fii dupã ce le-a dat averea. toþi se bucurau doar de averea primitã. 3. nimeni nu va putea sã vã învingã. Aceºtia nu-i dãdeau ascultare ºi se certau adesea. Un tatã avea zece feciori. ªtiai cã…? Cuvântul tâlc provine din limba slovacã ºi are înþeles de: sens. 2. – Mã vor îngriji ei. Nici unul nu mai venea sã-l vadã.

.................. Vânturã omul grâul... Ionicã se duse iar în pod..... Buturuga micã rãstoarnã carul mare.. Citiþi lucrãrile ºi faceþi aprecieri asupra povestirilor create de colegi.. Scrie dupã autodictare o strofã pe care ai memorat-o din poezia Racul. mi-ai fãgãduit cã-mi vei lua ºi mie niºte opinci noi dacã voi fi vrednic........ El i-a cerut tatãlui .......... Acum dã-mi opincile! – Bãiete....... sã vadã ºi sã-nþeleagã cã minciuna are picioare scurte. Se urcã amândoi în pod. ce credeþi? Sub grâu ascunsese o pereche de opinci...... Completeazã enunþurile cu informaþii desprinse din text: Personajele textului sunt .. dar mai întâi urcã-te chiar acum în pod ºi vânturã grâul.. 4................... Odatã vine feciorul înaintea tatãlui ºi zice cu glas mieros: – Tãtucã.......... I le-a pus în cui deasupra capului. Delimiteazã textul pe fragmente dupã urmãtorul plan: • Omul hotãrãºte sã-ºi dezveþe fiul de nãravul minciunii.. __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ Formaþi douã grupe........... – Eu îmi voi þine fãgãduiala.... ªi........ S-a aplecat bãiatul sã le ia.. Acesta l-a rugat în schimb sã ........... Citeºte.. broasca ºi ºtiuca de Alexandru Donici. ...... • Minciuna este descoperitã...... se joacã cu mâþele ºi se întoarce............. tãtucã! – Nu e adevãrat! Se amãrãºte tatãl.. Hai cu mine în pod ºi-am sã-þi arãt. îºi pune în gând sã-l dezveþe de nãrav............... Mergi degrabã ºi terminã treaba.. Se urcã bãiatul în pod..... ............. Ionicã nu a gãsit opincile pentru cã…………………………...... Când doi se ceartã. • Bãiatul se preface cã vânturã grâul.. Alegeþi unul dintre proverbele: Urciorul nu merge de multe ori la apã.... ............ Bãiatul era ........... ......... Limba [i literatura român\ III 29 ...... Vãzând tatãl cã fiul sãu nu se îndreaptã....... ori ba? – Desigur.... pe nume Ionicã........ se pituleazã sub scarã vreun ceas ºi se întoarce înaintea tatãlui: – Am vânturat grâul... al treilea câºtigã..... Compuneþi împreunã un text scurt care sã aibã ca titlu proverbul ales........Texte cu tâlc Paginã de portofoliu 1.... 3......... • Tatãl îi cere fiului sã vânture grâul.... – Ai vânturat grâul...... þi-am spus sã vânturi grâul.... Ionicã mincinosul dupã Alexandru Mitru Era odatã un om care avea un fecior tare leneº ºi mincinos................... 2... dar tatãl nu l-a lãsat. . Alegeþi ca personaje vieþuitoare care sã se comporte ca oamenii..... iar adevãrul o ajunge întotdeauna din urmã.

fF. La Budapesta s-a pãstrat un obicei numit Rãmas-bun de la cartofi. Colinda. sS. Capra. Ursul. Scrie în ordine alfabeticã urmãtoarele cuvinte: eveniment. 4. oaspete. ei aflã cum va fi vremea: cepele care au înghiþit toatã sarea semnificã luni ploioase. dD. pentru oaspetele necunoscut care ar putea veni. 2. wW. luni secetoase. oO. bB. petarde. iar cele în care a mai rãmas sare. italienii e obiºnuiesc sã arunce în stradã de pe balcoane ºi ferestre tot felul de vechituri ºi aprind foarte multe petarde. Colindãtorii r ureazã gazdelor un an bun. qQ. le scobesc puþin ºi toarnã sare în fiecare scobiturã. steaua Anului Nou. Sorcova. nN. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Transcrie fragmentul în care este prezentat un obicei de Anul Nou al germanilor. Cautã în dicþionar cuvinte cu acelaºi înþeles celor date. Popoarele de pe glob au obiceiuri diferite prin care întâmpinã acest eveniment. La români sfârºitul anului este marcat de o serie de obiceiuri: Plugul. Fiecare familie þine la aceastã masã un loc neocupat. Prezintã prin cuvinte proprii conþinutul acestuia. ºª. Transformã cuvintele dupã model: (niºte) italieni – (toþi) italienii • polonezi • români • spanioli • germani • cartofi • locuitori 30 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . ospitalieri. Alegeþi un colind de Anul Nou specific zonei în care locuiþi. eE. În Polonia sub faþa de masã în noaptea dintre ani se aºterne un strat de fân care are menirea sã aducã noroc. Vechiturile pe fereastrã! În noaptea de 31 decembrie. prilej. din aproape toate zonele Pãmântului se poate vedea o stea numitã Sirius. Formaþi perechi. xX. lL. yY. þÞ. indiferent de felul în care este sãrbãtorit. la ore diferite. iar oamenii s-au refugiat în casele þãranilor de pe dealuri. cC. Scrieþi-l! 5. Aceasta în amintirea anului 1863. rR. mM. pP. uU. kK. îÎ. tT. Când bate ora douãsprezece. gG. simbolizând lunile anului. Le taie cozile. ãÃ. jJ. Aminteºte-þi! Ordinea literelor în alfabetul limbii române este urmãtoarea: aA. Locuitorii consumã cartofi copþi ºi aleg regina ºi regele cartofilor. belºug. vV. refugiat. Aceºtia au fost ospitalieri ºi i-au hrãnit cu cartofi copþi.5 Obiceiuri Lecþia 9 – Anul Nou Cite[te aici! Anul Nou În noaptea de 31 decembrie. Prognozã meteorologicã! Germanii aleg douãsprezece cepe. Pluguºorul. le cresteazã. sãnãtate ºi belºug. âÂ. Pentru urãrile lor aceºtia sunt rãsplãtiþi cu bucate ºi vin. când Dunãrea a inundat acele locuri. zZ În dicþionare cuvintele sunt scrise în ordine alfabeticã. Anul Nou. hH. iI. este un prilej pentru a fi alãturi de cei dragi ºi de a transmite felicitãri prietenilor.

folosite în scrierea majoritãþii cuvintelor din text. 2. Transformã conþinutul felicitãrii astfel încât aceasta sã fie adresatã unei persoane mai puþin apropiate. Aceasta adreseazã urãri de bine. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. Identificã în textele studiate diferite tipuri de litere de tipar. al cãrei conþinut sã fie potrivit ilustraþiei. onomasticilor. Re]ine! În scrierea de tipar se folosesc: • litere de rând. Ce alte tipuri de litere s-au folosit în scrierea textului? 3. • litere îngroºate. Pe plic se scriu adresa expeditorului (cel care trimite) ºi a destinatarului (cel care primeºte). Scrie în tabel formula de încheiere ºi felul în care te semnezi în situaþia în care ai trimite o felicitare persoanelor specificate. aniversãrilor. denumirile unor sãrbãtori.Obiceiuri Observã! 1. 4. Când se scrie o felicitare. Motiveazã folosirea lor. Scrie o felicitare unui prieten sau prietenã. • litere înclinate. Copiazã denumirile obiceiurilor de Anul Nou prezentate în text. Imaginea unei felicitãri trebuie sã fie potrivitã conþinutului. Ea cuprinde: mesaj scurt. se þine seama de persoana cãreia se trimite. Citeºte din text ultimul enunþ. Ce urãri ai adresat celor apropiaþi de Anul Nou? Cum poþi adresa urãri celor care se aflã în alte localitãþi? 5. Precizeazã prin ce se deosebeºte scrierea lor în text faþã de scrierea majoritãþii celorlalte cuvinte. Persoana cãreia îi scrii Unei rude Medicului de familie Unui prieten sau unei prietene Formula de încheiere Semnãtura Re]ine! O felicitare se trimite cu ocazia sãrbãtorilor. Felicitarea poate fi înmânatã personal sau trimisã prin poºtã. Exerseazã! 1. Povesteºte cum þi-ai petrecut Revelionul trecut. formulã de încheiere ºi semnãtura persoanei care o trimite. folosite în scrierea informaþiilor importante care trebuie gãsite cu uºurinþã în text. obiºnuite. instituþii etc. pentru a reda titlurile unor texte sau cãrþi. Limba [i literatura român\ III 31 . într-un plic. felicitãri. De ce crezi cã s-a folosit aceastã scriere? 2. Citeºte felicitarea ºi observã ce cuprinde. gândurile sau cuvintele unui personaj.

despre care se spune ca va fi urmãtoarea care se va cãsãtori. rudelor apropiate. mama fetei împarte diferite cadouri naºilor. În timpul jocului. ginerele împreunã cu prietenii împodobesc doi brazi.Lecþia 10 – Cãsãtoria Cite[te aici! Cãsãtoria Un eveniment important în viaþa oamenilor este cãsãtoria. aceasta este ruptã deasupra capului miresei ºi servitã invitaþilor. neamuri. naºa îi pune acesteia voalul si coroniþa. Aceºtia sunt purtaþi de tineri pânã la casa naºului. 6. împodobitã cu flori. În mod simbolic. o bancnotã ºi diferite ornamente în funcþie de regiune este oferitã naºului în schimbul unei sume de bani. Hora miresei. Voalul se pune apoi pe capul unei fete necãsãtorite. Ce obiceiuri legate de acest eveniment sunt în zona în care locuiþi? Povestiþi despre ele. mireasã. Bradul În dimineaþa nunþii. Aminteºte-þi! Orice cuvânt are o formã ºi un înþeles. Ce tipuri de litere de tipar s-au folosit în scrierea textului? Motiveazã folosirea lor. 7. 4. Ruperea turtei. naºa scoate voalul de pe capul miresei ºi îi pune un batic. Legatul miresei. La sfârºit. pe ginere. Ruperea turtei Naºa ia o turtã împodobitã cu diverse împletituri ºi ornamente. bogãþie. Scrie obiceiurile de nuntã în ordinea în care apar în text: Dansul gãinii. amici. belºug. Dansul gãinii O gãinã gãtitã. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Hora miresei Hora miresei. Ai participat la vreo nuntã în comunitatea ta? Care dintre obiceiuri îþi place cel mai mult? De ce? 3. Desparte în silabe aceste cuvinte. În acest timp lãutarul cânta o melodie numitã Ia-þi. În limba românã existã cuvinte cu înþeles asemãnãtor ºi cuvinte cu înþeles opus. Al doilea brad este dus la casa miresei. ziua bunã. mirele nu trebuie sã-l lase pe lãutar sã-i ia banii. se danseazã acasã la mireasã. cu bani sub picior. 5. Bãrbieritul mirelui. socrilor ºi. 2. Identificã în text cuvinte care conþin grupurile mp ºi mb. Îmbrãcatul miresei Naºa. Îmbrãcatul miresei. în mod simbolic. Bradul. rude. prieteni. Nuneasca. Se spune ca aduce noroc celor care mãnâncã din ea. Bãrbieritul mirelui Un prieten apropiat al mirelui îl bãrbiereºte. Formaþi grupuri. uneori. 32 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Dupã dansul gãinii invitaþii pregãtesc darul pentru miri. La noi existã obiceiuri foarte frumoase care diferã de la o regiune la alta ºi care sunt pãstrate mai ales la sate. împreunã cu mama miresei ºi prietene apropiate ajutã mireasa sã se îmbrace. Scrie o felicitare pe care ai adresa-o unor tineri cãsãtoriþi. unde unul este legat în faþa porþii. Aºezat pe un scaun. Formeazã perechi de cuvinte cu înþeles asemãnãtor: sfârºit. Legatul miresei Aproape de sfârºitul nunþii. final.

......Obiceiuri Observã! 1..... împodobiþi......... douã.. al doilea...... Din ºirul de cuvinte subliniazã numai pãrþile de vorbire care exprimã acþiuni: ploi. c) sã indice acþiuni invitaþii ... fug.. fenomene ale naturii (obiecte)..... fraþi. albastrã.......... vorbeºte..... „te invit cu bucurie”... Rãspunde la întrebãri: • Cui îi este adresatã invitaþia? • Cu ce ocazie? • Cine face invitaþia? • Ce informaþii oferã aceasta? 3......... ziua ..... prieteni .... • data ºi locul unde are loc evenimentul...... • petrecerea de Anul Nou.. Completeazã enunþurile cu pãrþi de vorbire care sã exprime ceea ce este specificat în paranteze.... strigãm............. opt...... Scrieþi-vã unul altuia câte o invitaþie potrivitã urmãtoarelor evenimente: • serbarea zilei tale de naºtere........... ..... Re]ine! O invitaþie trebuie sã cuprindã: • numele persoanei sau familiei cãreia îi este adresatã..... • Toþi prietenii ... noi. vine....... persoane aºteptau la intrare. vesel.......... numere... strãzi.................. .... (acþiune) la petrecere.. Invitaþia poate fi datã personal sau trimisã în plic prin poºtã......... Limba [i literatura român\ III 33 .......... minunatã.. lucruri... culegem.... coroniþã..... veselie......... dupã ceea ce exprimã: • nume de fiinþe. petrecerea ............ a) sã exprime numere .... noroc......... Scrie o invitaþie adresatã unei rude cu ocazia unui eveniment important din viaþa ta.. Citeºte ºi spune ce reprezintã textul alãturat.. • numele persoanei care adreseazã invitaþia........ • acþiuni.. Exerseazã! 1.......... Obiecte Însuºiri Acþiuni Numere Verificã-þi cunoºtinþele! 1. cântã. bucurie........... ºapte........... • (Numãr) ...... sãrbãtori . 2.......... mamã.. • însuºiri............ fericitã... Aºazã lângã cuvintele date altele care: a) sã denumeascã obiecte . Acestea se pot grupa în pãrþi de vorbire.. Folosiþi în cuprinsul invitaþiei formulãri ca: „am plãcerea de a te invita”... Re]ine! În exprimare ne folosim de cuvinte. colindau....... împodobit..... • numere etc............. 2... . b) sã arate însuºiri brazi ........ • evenimentul care este sãrbãtorit. .. îngust.. 2... Grupeazã în tabel cuvintele dupã ceea ce exprimã: danseazã.. 3.. • Hainele (însuºire) ....... Formaþi perechi. îi veneau foarte bine.. zece.. patru.......................

Transformã pãrþile de vorbire dupã modelele date. a produs prima felicitare popularã în 1849. premierã. Florilor nr. acþiune a merge a alerga a invita a vorbi a dormi numele acþiunii mersul însuºire frumos gânditoare ascultãtor tineri vesele acþiune a înfrumuseþa 34 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . • data ºi ora la care are loc acesta. Spune folosindu-te de textul invitaþiei ºi de informaþiile de pe plic: • cine face invitaþie. Un artist englez. spectacolul. Atunci s-au vândut 1000 de exemplare în Londra. Destinatar: Familia Danielescu Str. cod 05729 ªtiai cã…? Obiceiul trimiterii felicitãrilor cãtre cei dragi a fost iniþiat de cãtre Sir Henry Cole din Anglia. • cui îi este adresatã. • La ora (doisprezece) ______________________ începe serialul. ziariºtii. Horsley. bal. cu ocazia sãrbãtorilor de Crãciun. • Invitaþii (cânt) __________________ La mulþi ani! sãrbãtoriþilor. începe. Aceasta s-a întâmplat în anul 1843. William Egley.C. bl. Prima felicitare a fost conceputã de cãtre J. • denumirea evenimentului. 2. De la început temele ºi imaginile felicitãrilor erau variate la fel ca obiceiurile de Crãciun din lumea întreagã. • Trandafirii (roºu) ________________ sunt florile mele preferate. 6 Localitatea: Braºov. • Prietenul (Daniel) _________ merge sã-l vadã la meciul de fotbal. • Colegii (Andreea) ___________________ s-au dus la spectacol. Scrie pãrþile de vorbire din parantezã la forma potrivitã. azi. 23. 3. carnaval. ap. Dintre cuvintele scrise cu litere îngroºate foloseºte patru în ordine alfabeticã pentru a obþine o propoziþie: la. 12. curând. invitaþi.Lucreazã mai mult! 1. teatru. vin. • locul unde desfãºoarã. 4.

...................... ....................... 2..................................... albaºtri....................... Organizatorul concursului.... pentru a nu uita sã le trimiþi felicitãri...... pe data de ................ ...................... .......... persoane..... ...... Vã rugãm sã confirmaþi participarea la numãrul de telefon .......................................... .... ....... • douã sute................ Completeazã invitaþia cu elementele care au fost omise în mod intenþionat................................ Scrie în ordine alfabeticã numele prietenilor ºi prietenelor tale..... Completeazã în dreptul fiecãrui nume data de naºtere..... care va avea loc la ..... privim. ..................... ...Obiceiuri Paginã de portofoliu 1.............. Scrie o felicitare potrivitã ilustraþiei.......... Poþi include în listã ºi numele personalitãþilor din comunitate..... treizeci................... ............................................................ • case........ Stimatã doamnã/Stimate domn. ......... .. • cãlãtoresc................................ .. ...... ....................................................................... ... .. Completeazã apoi pe plic adresa ta......................... ........ Limba [i literatura român\ III 35 ................................... ................. În urma selecþiei sunteþi invitat/invitatã sã participaþi la concursul de culturã generalã 100 de Întrebãri ºi Rãspunsuri. ............ ....................... la ora ......... Expeditor: _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ 3.... • minunatã................................................. Spune ce aratã pãrþile de vorbire date...................................................... Continuã ºirurile pãrþilor de vorbire cu încã trei de acelaºi fel...............

..... 4. Vocabular culbeci – melci Robinson – (aici) romanul Robinson Crusoe de Daniel Defoe Turnul Vavilon – Turnul Babilon împresurat – înconjurat Foloseºte-þi cunoºtinþele! Aminteºte-þi! Fiecare dintre grupurile de litere ce......... Fiecare strofã are cinci .. ochiul........... Rãspunde la întrebãri: • Despre ce îºi aminteºte autorul în poezie? • Care dintre cei doi fraþi crezi cã era mai mare? De ce? • Cum îºi petreceau timpul cei doi fraþi? • Ai fraþi sau surori? Dacã da.........6 Amintiri Lecþia 11 – Copii eram noi amândoi Cite[te aici! Copii eram noi amândoi de Mihai Eminescu Copii eram noi amândoi. mie.. ghi se redã printr-un singur sunet... scrisã de . strofe.. Din stuful des ºi mare.. che.... . ghe.... Ei zideam Turnul Vavilon Din cãrþi de joc ºi mai spuneam ªi eu câte-o prostie... Formuleazã propoziþii în care aceste cuvinte sã aibã alt înþeles decât cel din text.... Frate-meu ºi cu mine. Cetate mândrã la privit. cum vã petreceþi timpul împreunã? 2..... ci.. Pentru fiecare cuvânt precizeazã numãrul de sunete ºi pe cel de litere.. ge.. ªi el citea pe Robinson... Completeazã corespunzãtor: Fragmentul face parte din poezia .. Identificã în text cuvintele care conþin grupurile de litere ce. Adesea la scãldat mergeam În ochiul de pãdure.. 1.. Specificã ce denumeºte fiecare parte de vorbire identificatã..... che ºi chi.. chi. ci. mare. 36 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar .......... gi. Subliniazã în textul poeziei cuvintele: car. 3......... Mi-l poveste ºi mie......... Textul cuprinde ..... La balta mare ajungeam ªi l-al ei mijloc înotam La insula cea verde. ..... Din lut acolo am zidit.. Cu turnuri mari de tinichea Cu zid împresurat... Cuvintele care conþin aceste grupuri au mai puþine sunete decât litere...... Din coji de nucã car cu boi Fãceam ºi înhãmam la el Culbeci bãtrâni cu coarne......

Amintiri Observã! 1. Joiana. • arbori. Cele mai multe substantive se pot numãra. Transcrie prima strofã a poeziei. cum treceam puntea peste apa Neamþului. Scrieþi fiecare câte douã substantive care denumesc: • legume. Braºov. • fructe. ceaþã. Identificã substantivele din a treia strofã a poeziei. 2. 2. Mihai Eminescu. car. Limba [i literatura român\ III 37 . privire. insulã. 3. Alege din urmãtorul ºir de cuvinte pe acelea care denumesc fenomene ale naturii: ceaþã. mi-au alunecat ciubotele ºi am cãzut în Ozana. Iaºi.) Substantivul care aratã numele unui obiect se numeºte substantiv propriu (Terra. • pãrþi ale corpului. câine. • obiecte de îmbrãcãminte. 2. Folosind cuvintele date. ploaie. Subliniazã pãrþile de vorbire care denumesc fiinþe sau lucruri. lucruri. Era un ger în dimineaþa aceea de crãpau lemnele! Mai sus de Vânãtori. fenomene ale naturii (obiecte) se numeºte substantiv. Scrie pe caiet câte cinci substantive proprii care sã denumeascã: • numele unor ziare • nume de sãrbãtori • nume de persoane • nume de strãzi • nume de oraºe Re]ine! Partea de vorbire care denumeºte fiinþe. coji. (Exemplu: copii. Spune ce denumeºte fiecare. localitate. • anotimpuri. Formaþi perechi. frate. colþ. bunicul în urmã. Paºti). tristeþe. 4. • unelte. Scrie câte trei nume de : oameni – râuri – ape – þãri – Exerseazã! 1. Azor. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. soare. vacã. cu caii de cãpãstru ºi eu înainte. • meserii. soare. 3. râu. Pentru fiecare dintre imagini scrie câte un substantiv comun ºi unul propriu. Substantivele proprii se scriu întotdeauna cu literã iniþialã mare. formeazã perechi de substantive care denumesc acelaºi fel de obiecte: Exemplu: oraº – Bucureºti poet. Substantivele care denumesc obiecte de acelaºi fel se numesc substantive comune. Subliniazã cu o linie substantivele comune ºi cu douã pe cele proprii din textul de mai jos: Am plecat cu bunicul spre Pipirig.

5. Povesteºte-o colegilor. zise tata de la o vreme. 6. Transcrie primul alineat al textului. facem noi ce facem ºi pornim pe la case. 38 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . În sfârºit. ªi o luãm noi de la popa Oºlobanu. trebuie sã înþelegem întâi conþinutul acestuia. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. eu încãlecam pe porc deasupra paielor ºi fãceam un chef de mii de lei. sã vã dau eu! Noi am ºparlit-o la fugã. respectãm regulile de ortografie ºi de punctuaþie. Odatã. 2. ce harapnic þi-oi da eu. dar nu mã puteam duce s-o iau. Formaþi perechi.Lecþia 12 – Amintiri din copilãrie Cite[te aici! Amintiri din copilãrie de Ion Creangã La Crãciun. Talanga mea era acasã. blestemaþilor. când tãia tata porcul. Când acolo. iar el zvârr… cu o scurtãturã în urma noastrã. popa tãia lemne afarã ºi cum a vãzut cã ne aºezãm la fereastrã ºi ne pregãtim de urat a început a zice: – De-abia s-au culcat gãinile ºi voi aþi ºi început? Ia staþi oleacã. • Am ºterpelit-o la fugã. Rãspunde în scris la întrebãri: • Despre ce obicei se povesteºte în text? • Ce obiecte luau copiii la urat? • De unde au început cu uratul? • Ce au pãþit acolo? 3. Vocabular buhai – instrument muzical popular care produce un zgomot asemãnãtor mugetului unui taur harapnic – bici împletit din fire de cânepã sau din curele de piele Aminteºte-þi! Pentru a rãspunde la întrebãrile formulate pe marginea unui text. Rãspunsul la întrebãri se formuleazã întâi în gând ºi apoi în scris. am ºterpelit-o de-acasã numai cu beºica de porc. Subliniazã substantivele comune. • Am ºparlit-o de-acasã. 4. nu cumva sã-mi ia tata ciubotele ºi sã rãmân de ruºine înaintea tovarãºilor mei. ªi în ajun am stat pe capul tatei sã-mi facã ºi mie un buhai sau mãcar un harapnic. Când scriem rãspunsul. cãci era om ursuz popa Oºlobanu. ªi nu ºtiu cum s-a întâmplat cã nici unul dintre tovarãºi nu avea clopot. N-ai ce mânca la casa mea? Acuº te descalþ! Vâzând eu cã mi-am aprins paie în cap cu asta. Identificã în text substantivele proprii. Aminteºte-þi o întâmplare deosebitã trãitã de tine în preajma sãrbãtorilor de iarnã. tocmai din capul satului. – Doamne. ªtiam cã mie o sã-mi dea tata beºica s-o umplu cu grãunþe ºi s-o zornãiesc dupã ce se usca. Delimitaþi textul pe fragmente. ªi din spaima aceea am fugit jumãtate de sat înapoi. la un Sfântu Vasile plãnuim câþiva bãieþi din sat sã ne ducem cu plugul. Discutaþi în grup despre înþelesul pe care îl au expresiile: • Fãceam un chef de mii de lei.

.. doi pomi – feminin.. dacã se numãrã cu ajutorul cuvintelor o – douã... • substantiv propriu. de crãpau mâþele jucându-se cu ei. brad...... gen masculin... Recunoaºte substantivele din fragmentul de mai jos. jocuri. sãnii. douã cãrþi – neutru...... Re]ine! Substantivele care denumesc un singur obiect sunt la numãrul singular.. Exemplu: o carte.. Completeazã dupã exemplul dat: (un) colindãtor – (doi) . genul ºi numãrul. numãr singular. 2.. sãrbãtoare...... colind.. Verificã-þi cunoºtinþele! 1... Recunoaºte substantivele din fragmentul de mai jos ºi completeazã tabelul. Doamne..Amintiri Observã! 1. Exerseazã! 1..... Transformã substantivele astfel încât sã denumeascã mai multe obiecte.. 2. genul feminin.... ºi copiii ºi copilele megieºilor erau de-a pururea în petrecere cu noi.. dar eu. Scrie câte trei substantive care sã îndeplineascã condiþiile: • substantiv comun.. zãpadã... dacã se numãrã cu ajutorul cuvintelor un – doi. • substantiv propriu.......... (un) sat – (douã) .. ºi la alte jocuri ºi jucãrii pline de hazul ºi farmecul copilãresc. Scrie câte trei substantive la genul masculin. obicei.. frumos era pe atunci.... fãrã leac de supãrare. genul neutru. Din ºirul substantivelor de mai jos subliniazã-le pe acelea care denumesc mai multe obiecte: zãpadã. de-a mijoarca. gen feminin... dacã se numãrã cu ajutorul cuvintelor un – douã.. ochi. ºi toate îmi mergeau dupã plac... parcã-mi saltã ºi acum inima de bucurie! (Ion Creangã – Amintiri din copilãrie) Re]ine! Substantivele sunt la genul: – masculin... ºi casa ne era îndestulatã. Limba [i literatura român\ III 39 ... de parcã era toatã lumea a mea! (Ion Creangã – Amintiri din copilãrie) Substantivul Felul Genul Numãrul 2. (o) spaimã – (douã) . când mã gândesc la locul naºterii mele.. feminin ºi apoi neutru......... Exemplu: un pom.. Pentru fiecare specificã felul........... douã mere 3. Nu ºtiu alþii cum sunt.. (un) pai – (douã) ...... Formeazã pluralul substantivelor: pãmânt. cãci ºi pãrinþii... brazi. ºi surorile îmi erau sãnãtoºi.... Specificã genul substantivelor: poartã. (un) tovar㺠– (doi) . Cele care denumesc mai multe obiecte sunt la numãrul plural.. când ne jucam noi.. • substantiv comun.... (o) scurtãturã – (douã) . la cuptorul pe care mã ascundeam.... bãieþii.. la casa pãrinteascã din Humuleºti... nori.. numãr plural. hainã.. iarnã. Exemplu: un mãr. ªi.. la stâlpul hornului unde lega mama o sfoarã cu motocei la capãt.... bucurii. colindãtor... ºi fraþii.. 4.. copilãrii.

Scrie substantivele din parantezã la forma potrivitã. Creangã.. Subliniazã cu o linie substantivele comune ºi cu douã pe cele proprii în textul urmãtor. craiul polonilor.. o sãmânþã de oameni din aceia care s-au bãtut odatã cu Sobieþchi. 3.. (moºneag) • Roadele . soare. sunt cele mai creative fiinþe. care au devenit minunatele Amintiri din copilãrie. Isprãvise liceul.. Urma sã plece în þarã strãinã..... Dintre cuvintele de mai jos subliniazã numai substantivele: felinar. • Vorbele . Transcrie textul urmãtor. (vii) • . braþe. Dorul de pribegie i se împlinea. zburdalnic..Lucreazã mai mult! 1. pas.. Era mare.... ªtiai cã…? În anul 1875 Mihai Eminescu l-a cunoscut pe Ion Creangã... au fost îmbelºugate. lãstar...... Lãsase pe mama sã-i rânduiascã lucrurile.. mare......... Alcãtuieºte câte o propoziþie în care sã foloseºti substantivele: creangã.. Fiecare sã spunã pe rând câte un substantiv.. Soare. Grupeazã substantivele date într-un tabel....... vin Vânãtorii Neamþului. iar acum era doar drumeþ pe uliþã... De mult nu mai ºedea pe uliþã... ploaie... dupã gen: moºneag.. cer... Genul feminin Genul masculin Genul neutru 5. frunza.... 8. suflete. Din sus de Humuleºti. între cei doi s-a legat o prietenie foarte frumoasã.. 6.... Ion Creangã) A 4.. ªi mai sus. Formaþi perechi... Eminescu a fost cel care l-a îndemnat pe Ion Creangã sã-ºi publice amintirile.. În timp... paginã... mãnãstirile Secu ºi Neamþul. Ionel. (Omul) 40 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar .. înlocuind substantivele subliniate cu altele cu înþeles asemãnãtor.... Floarea.. floarea. (Amintiri din copilãrie. erau înþelepte. inimã.. Formuleazã apoi propoziþii cu acestea. Scrie cel puþin cinci substantive potrivite imaginii din stânga. 2.. Colegul sau colega are sarcina de a transforma substantivul auzit de la singular la plural sau invers.. altãdatã fala bisericii române. cãlãtoreau.. 7... margine... drum.. Oceanul Pacific. patru. privirea..

_________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ Realizaþi o listã cu numele strãzilor din apropierea locuinþei voastre ºi a ºcolii. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti substantivele: copilãria. Alcãtuieºte un scurt text pe marginea ilustraþiei de mai jos în care sã foloseºti trei substantive proprii. Mama frãmânta aluatul ºi în casã mirosea a cozonaci. copilãriei. __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ 3.Amintiri Paginã de portofoliu 1. Recunoaºte substantivele din textul urmãtor ºi completeazã tabelul. care se roteau ºi cãdeau pe sania rezematã pe un salcâm gros. Uneºte substantivele care au înþeles asemãnãtor. Bãnicã privea jocul fulgilor. copilãrie. Fiþi atenþi la scrierea substantivelor proprii! Limba [i literatura român\ III 41 . chemare amabilitate casã drumeþ bunãvoinþã cadou cãlãtor locuinþã dar strigare 2. Substantivul Felul Genul Numãrul 4.

rezervaþie unicã în lume. O excursie în Delta va rãmâne o amintire de neuitat. Un paradis natural se întinde la vãrsarea Dunãrii în Marea Neagrã. Delta Dunãrii este unica deltã din lume declaratã în întregime rezervaþie a biosferei. Rãspunde la întrebãri: • De unde izvorãºte Dunãrea? • Unde se varsã ea? • Ce pãsãri trãiesc în Delta Dunãrii? 4. ªi astãzi Delta creºte ºi înainteazã în mare odatã cu mâlul pe care îl adunã în lungul sãu drum. printre nuferii albi. se aºterne sub ochii noºtri cel mai tânãr pãmânt al þãrii: Delta Dunãrii. Datoritã frumuseþii sale. gâsca ºi raþa sãlbaticã. 42 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . 2. vulturii ºi ºoimii sunt doar câteva din mulþimea pãsãrilor de aici. • Delta Dunãrii. 3. • Vegetaþia Deltei. Explicã folosind informaþiile din text de ce Delta Dunãrii este cel mai tânãr pãmânt românesc. Delimitaþi textul pe fragmente dupã urmãtorul plan: • Delta Dunãrii. • Vieþuitoarele Deltei. Delta Dunãrii hrãneºte peste optzeci de specii de peºti ºi peste trei sute de specii de pãsãri. pelicanii. Formaþi perechi. Formuleazã în scris propoziþii folosind douã dintre substantivele identificate. acolo unde fluviul îºi încheie lunga cãlãtorie de 2 860 km de la izvorul din Munþii Pãdurea Neagrã din Germania. Din când în când pescarul trebuie sã se aplece pentru a trece pe sub crengile sãlciilor. Vocabular ostroave – insule în mijlocul unui râu sau al unui lac biosferã – vieþuitoarele de pe Pãmânt Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. întinderi mari de stuf ºi pãduri. care se înclinã formând bolþi de verdeaþã. lopãtarii. Cocostârcii. Citeºte fragmentul din text care explicã ce este Delta Dunãrii. Delta Dunãrii este o înºiruire de pãmânturi plutitoare ºi ostroave. 5. lebãda. cel mai nou pãmânt românesc. În acest peisaj minunat trãiesc nenumãrate vieþuitoare. Identificã în primul fragment al textului substantivele proprii. La rãsãritul soarelui ea este un adevãrat paradis.7 Natura Lecþia 13 – Delta Dunãrii Cite[te aici! Delta Dunãrii Acolo unde valurile înspumate ale Mãrii Negre scaldã þãrmul românesc ºi unde apele dulci ale Dunãrii se pierd în cele ale mãrii. Acest þinut sãlbatic al apelor va face sã descoperiþi multe lucruri uimitoare. Bãrcile pescarilor alunecã lin prin canalurile Deltei.

. .. cum se o întâmplã în locurile acelea pustii.. Ce observaþi? Exerseazã! 1...... .. se lasã dezmierdat.. mãrimea..... pe spatele mamei ºi......... Acesta ºi-a întins capul cu botul mic... 2.... gustul.. Acolo unde valurile înspumate ale Mãrii Negre scaldã þãrmul românesc ºi unde apele dulci ale Dunãrii se pierd în cele ale mãrii. ape ... se aºterne sub ochii noºtri cel mai tânãr pãmânt al þãrii: Delta Dunãrii. ... Formaþi perechi.. catifelat ºi umed.... 2...... Dezvoltã propoziþiile adãugând câte un adjectiv alãturi de fiecare substantiv subliniat.. cald ca o blanã a pãmântului........... Observã poziþia faþã de substantiv a cuvintelor care aratã însuºiri......... 3.............. pãmântul îngheþat dãdeau micului sat o înfãþiºare tristã.. frunzã. ....... coloraþi. (Emil Gârleanu – Cãprioara) Re]ine! Partea de vorbire care exprimã însuºirile unor obiecte (fiinþe... îngrozitoare ºi întunecoasã....... veselie. pornind de la substantivele date (Exemplu: culoare – colorat.... cu ochii închiºi. ... cerul .. lucruri............. Subliniazã substantivele comune.. 4... Venise iarna uscatã. pãmânt .. Recitiþi enunþurile fãrã cuvintele subliniate... 3... Rolul adjectivului este acela de a înfrumuseþa ºi îmbogãþi exprimarea.. .. Subliniazã substantivele. ..Natura Observã! 1.. Subliniazã adjectivele. Pentru fiecare obiect denumit de substantive scrie încã douã însuºiri. Verificã-þi cunoºtinþele! 1. Copacii mari ºi goi. Recunoaºte adjectivele în fragmentul de mai jos. Scrie câte trei adjective corespunzãtoare urmãtoarelor substantive: ........ privirea blândã ºi vocea caldã. zile .....) denumite de substantiv se numeºte adjectiv....... colorate ) gheaþã. Formeazã adjective.... Transcrie enunþurile înlocuind adjectivele cu altele cu înþeles opus.. Limba [i literatura român\ III 43 .... Pe muºchiul gros. • În ape înoatã peºti.......... Transcrie propoziþiile urmãtoare.. Pentru fiecare substantiv precizeazã genul ºi numãrul...... Subliniaþi în enunþuri însuºirile substantivelor scrise cu litere îngroºate........ Omul avea ochii mari... • Vântul suflã..... cãprioara stã jos lângã iedul ei..... culoarea..... cerul .. înspumate dulci tânãr valuri ...... pãdure. ... • Omul intrã în casã. Scrie câte trei adjective care sã arate: forma..... coloratã... piatrã. 2....... fenomene ale naturii etc........ Adjectivul se poate afla înaintea sau dupã substantivul ale cãrui însuºiri le aratã......

greu de înþeles. 2. 6. • trei substantive la genul neutru. Aminteºte-þi! În limba românã existã cuvinte cu înþeles opus. greierele. creangã. Delimitaþi textul în fragmente dupã urmãtoarele momente: • Liniºtea dinaintea furtunii. Pãmântul pãrea cufundat într-o tãcere adâncã. Un tunet rãzleþ abia se mai auzea. Pe sub marginile depãrtate ale cerului. 5. Dupã o vreme. Vântul gemea ºi urla. înveselit. • Liniºtea de dupã furtunã. nenumãrate grãmezi de nori posomorâþi se ivirã fãrã veste. Greierele. nici o pasãre nu mai brãzda vãzduhul. Deodatã. Numai ºuvoaiele apelor nepotolite îºi mai trimiteau prin vãi vuietul. urletele vijeliei începurã a-ºi coborî glasul. Scrie cuvinte cu înþeles opus pentru: tãcere. Zbuciumul codrului se mai domoli. nelãmurit rãzleþ – izolat. amuþise la umbra unui fir de iarbã. Era un zgomot de nu te puteai auzi om cu om. Vântul nu mai sufla. • Primele semne ale furtunii. 44 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . • trei substantive la genul feminin. ºuvoaiele. Fulgere puternice spintecau vãzduhul. • Dezlãnþuirea furtunii. rãtãcit. grabã. • trei substantive la numãrul plural. singuratic ºuvoi – curent de apã care se scurge cu repeziciune Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. apropierea. pribeag. Formaþi perechi. Sub ropotul ploii ºuvoaiele de apã urlau. Ploaia turna cu gãleata. cântãreþ neobosit al zilelor de varã. iar veveriþa sta pititã sub o creangã stufoasã. Pãdurea gemea. O puternicã suflare de vânt trecu în grabã. Înlocuirea într-un enunþ a unui cuvânt cu opusul sãu schimbã înþelesul enunþului. la mijlocul ºi apoi la sfârºitul propoziþiei. • trei adjective. Desparte în silabe cuvintele: cãlduroasã.Lecþia 14 – Furtuna Cite[te aici! Furtuna dupã Calistrat Hogaº Dimineaþa cãlduroasã trecuse ºi a sosit amiaza arzãtoare. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti cuvintele explicate la vocabular. singur. Identificã în text: • trei substantive la numãrul singular. Natura întreagã se înveseli ºi râdea soarelui gata sã apunã. Formuleazã câte o propoziþie în care cuvântul furtuna sã fie la începutul. 7. Vocabular nedesluºit – lipsit de claritate. 3. se dezlãnþui furtuna. Un ropot nedesluºit vestea apropierea prãpãstioasã a furtunii. În ce anotimp are loc furtuna descrisã în text? De unde þi-ai dat seama? 4. zgomot.

..... Pentru fiecare precizeazã genul ºi numãrul.. Pentru fiecare substantiv însoþit de adjectiv scrie numãrul ºi genul. • Valurile (înspumatã) ..Natura Observã! 1.. A trecut ziua caldã... Stropii reci de ploaie au pãtruns prin hainele subþiri.. Iarba fragedã strãbate prin frunzele uscate. 3. Transformã grupurile de cuvinte... chipuri.. Transcrieþi din primul fragment al textului numai adjectivele... Recunoaºte adjectivele din enunþurile urmãtoare. schimbând numãrul substantivelor de la singular la plural sau invers. a) Subliniazã substantivele.... Specificã la ce gen ºi numãr este fiecare. colegul.. schimbând locul acestora.. • Un fulger (puternicã) .. brãzda vãzduhul.. Transcrie grupurile substantiv – adjectiv. Subliniazã adjectivele. 2.. Transcrie perechile de propoziþii: Bate vânt cãlduþ..... Exemplu: oameni veseli veselii oameni hainele noi apã îngheþatã ochi albaºtri soarele strãlucitor 2.... dupã cum indicã tabelul... Au trecut zilele calde....... Re]ine! Adjectivul se acordã (se potriveºte) cu substantivul ale cãrui însuºiri le aratã.. Albinele ºi-au început dulcele zumzet în copacii înfloriþi..... Exerseazã! 1..... împreunã cu substantivele ale cãror însuºiri le aratã.. Scrie în tabel substantivele date.......... b) Încercuieºte adjectivele.... Siluetele dansatorilor se zãreau prin geamurile fumurii.. zâmbete Substantivul Genul chipuri neutru Numãrul plural Un adjectiv potrivit tinere 3.. • Salcia (bãtrâni) ... Scrie adjectivele din paranteze la formele potrivite.... Verificã-þi cunoºtinþele! 1.... • Nor alb • Pâini proaspete • Viscol puternic • Cântece vesele • Cãldurã toropitoare • Mese rotunde • Prieten devotat • Flori parfumate 2. Precizeazã-le genul ºi numãrul....... Observã ce s-a întâmplat cu forma lor. pantofii. lovesc þãrmul.......... nopþile.. El are acelaºi gen ºi numãr cu substantivul determinat... Limba [i literatura român\ III 45 .. bucurie.... Bat vânturi cãlduþe........ • În nopþile (rece) .. Formaþi grupe... de toamnã pãdurea fumegã...... îºi coboarã crengile..........

.. Uneºte printr-o linie adjectivele din coloane cu felul însuºirii precizate.......... înþelept • roºie. • cãlduroasã. În apa limpede se reflectã soarele........... Recunoaºte adjectivele în textul urmãtor.. 46 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar .. oameni cu dare de mânã oameni de nimic oameni pe sprânceanã oameni cu scaun la cap oameni cu stare învãþaþi darnici netrebnici aleºi bogaþi 4. secetoasã • vesel...... fiinþe – ............ 3.......... Specificã genul ºi numãrul substantivelor date.... Scrie câte un substantiv cãruia sã i se potriveascã toate adjectivele date. folosindu-te de ilustraþia din stânga... cuvânt – . Pentru fiecare specificã genul ºi numãrul. cu ochii mititei ºi nasul coroiat. 5..... Uneºte fiecare expresie cu adjectivul corespunzãtor: ªtiai cã…? Dunãrea este al doilea fluviu al Europei (dupã Volga)? Ea izvorãºte din Munþii Pãdurea Neagrã (Germania) ºi se varsã în Marea Neagrã în apropierea pãdurii Caraorman... drum – .............. lunguiaþã aromat verzui amãrui sãrate piperate mãrime formã culoare gust miros parfumat pãtrate arãmiu enorme minuscule 2.. La cotitura strãzii înguste..... încãpere – .. rãsãri ca din pãmânt o bãtrânã mãrunþicã ºi hotãrâtã. 7.. Subliniazã-le. dimineþi – . sprijinindu-se într-un toiag subþire.... Astãzi am auzit o ºtire importantã. care în limba turcã înseamnã tot Pãdurea Neagrã. palton – ...... parfumatã.... ploioasã......... Dunãrea strãbate zece þãri ºi patru capitale ale Europei. ofilitã 6.. Formuleazã un enunþ în care sã foloseºti douã adjective....... Scrie câte douã adjective potrivite pentru fiecare. Transformã propoziþiile schimbând numãrul substantivelor scrise îngroºat.Lucreazã mai mult! 1........... îngândurat. Din fundul pãdurii se auzea urletul lung ºi înfricoºãtor. Venea încet înspre noi.

........ Bucãþi mari de gheaþã ºi butuci groºi se loveau de picioarele podului.. blândã) 3............................................... mult aduce..... Adjectivul Substantivul pe care îl determinã Numãrul adjectivului Genul adjectivului 4. ne plimbãm în parc..... __ se poate afla numai dupã substantivul pe care îl determinã.. un desen sau o imagine din localitatea ta..... Adjectivul: __ este partea de vorbire care se aflã lângã un substantiv............................... rãstoarnã carul . (înstelatã) • Bruma ................ __ nu are acelaºi numãr cu substantivul pe care îl determinã....... Limba [i literatura român\ III 47 .................... (argintiu) (ruginiu) • ... rãu.. dulce. Frigul nemilos stãpânea pãmântul.............. Râul umflat curgea repede....... zgârie rãu...... . Buturuga . (Împãdurit) (des) În 5-6 enunþuri prezintã o fotografie.. dealuri se zãresc prin ceaþa ........ .... Vorba ...... gospodar......... cu un vâjâit mânios..... Recunoaºte ºi subliniazã adjectivele................ ..... mare..... __ se acordã în gen ºi numãr cu substantivul pe care îl determinã......... 2....... Foloseºte în enunþurile formulate cel puþin patru adjective care sã înfrumuseþeze exprimarea.......... __ este partea de vorbire care aratã însuºirile obiectelor denumite de substantiv.. Completeazã apoi tabelul.......Natura Paginã de portofoliu 1.. (micã. Marcheazã cu X numai afirmaþiile adevãrate... Mâþa .... cãzuse pe crizantemele ..................... Completeazã proverbele cu adjectivele potrivite scrise în parantezã............. îºi face iarna car ºi vara sanie. Omul ............ Scrie adjectivele din parantezã la forma potrivitã • În nopþile ...

8 Domnitori înþelepþi Lecþia 15 – Dreptatea lui Þepeº Cite[te aici! Dreptatea lui Þepeº legendã popularã Pe timpul domniei lui Vlad Þepeº. – Jupâne negustor. 48 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . – Într-adevãr. a mea este ºi-þi mulþumesc cã ai adus-o. un negustor care se afla pe la noi a început sã strige pe la rãspântii cã a pierdut o pungã cu o mie de galbeni. El a fãgãduit cã va da o sutã de monede celui care o va gãsi ºi i-o va da. Eu cred cã este a dumneavoastrã. – Þi-am spus cã am pierdut o mie de galbeni ºi tu mi-ai adus nouã sute. iar aceasta are numai nouã sute. ci pentru cã mã bãnuieºte a nu fi om de omenie. ai pierdut o mie de galbeni. Cum am gãsit-o aºa þi-am adus-o. ia punga cu nouã sute de galbeni sã o dai celui care va arãta cã a pierdut-o. Aºa cã zise omului: – Am numãrat. aºteaptã pânã þi se va gãsi punga! Aminteºte-þi! Pentru a povesti un fragment dintr-un text citit sau ascultat. trebuie sã: • citeºti fragmentul ca sã înþelegi despre ce se povesteºte. în faþa pãgubaºului. Formuleazã în scris rãspunsurile la primele trei întrebãri. se înfãþiºã un om cu frica lui Dumnezeu spunându-i: – Jupâne negustor. Asta e. creºtine. nu mi-a dat banii fãgãduiþi ºi nu mi-e ciudã pentru asta. • spui ce ai înþeles în enunþuri clare. Dumneata. legate prin înþeles. Nici prin cap nu mi-a trecut sã mã ating de lucrul altuia. Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. • reþii informaþia esenþialã (importantã). am gãsit punga aceasta. Omul nu mai spuse nimic ºi se duse drept la Vodã spre a se plânge: – Mãria ta. zise negustorul. Negustorul începu sã numere banii ºi se gândea cum sã facã sã nu dea suta fãgãduitã. astfel încât sã obþii povestirea primului fragment al textului. Rãspunde oral la întrebãri: • În vremea cãrui domnitor se petrece întâmplarea povestitã în text? • Câþi galbeni pierduse negustorul? • Ce fãgãduise acesta celui care va gãsi punga? • Câþi bani erau în punga adusã de omul cinstit? • De ce s-a dus þãranul la vodã? • Cum a fãcut Þepeº dreptate? 2. În loc de o mie am gãsit nouã sute. Tu. este dovedit cã aceasta nu e punga ta. eu nici n-am dezlegat punga. Înþeleptul Vodã înþelese lãcomia negustorului ºi-l chemã la dânsul: – Dacã tu. zise el. ºi am vãzut cã þi-ai oprit o sutã de galbeni. jupâne negustor. dragul meu. jupâne negustor. Nu trecu mult ºi.

...... o sutã patruzeci...... 4....... 2.. Recunoaºte numeralele din ºirul cuvintelor: îngândurat. b) Explicã folosirea semnelor de punctuaþie învãþate.... ...... ºi .... iar aceasta are numai nouã sute................ .............. Limba [i literatura român\ III 49 .. al ºaptelea. spuse tovarãºul sãu.. dulce ºi bunã ºi sã o aºeze la loc__Singura strajã sã fie cinstea fiecãruia__ Toþi cei care treceau pe acolo__târgoveþi. feciori ........... b) Cumpãrãtorul ceru vânzãtoarei: . Citeºte din fragmentul dat numai cuvintele povestitorului..... Recunoaºte personajul cãruia îi aparþin cuvintele marcate cu linie de dialog....... ºi ...... ... Ce semn de punctuaþie s-a folosit înainte de cuvinte personajului? Exerseazã! 1.......... Dumneata...Vã rog sã-mi daþi: ... ............ jupâne negustor...................... ........ 3. la o rãscruce de drumuri o cupã mare de aur ºi a zis__ __Sã bea drumeþii cu ea apã rece........... . .. – ªi eu am avut trei....... Acest semn se foloseºte ºi înaintea unei înºiruiri (enumerãri) de pãrþi de vorbire de acelaºi fel.......................... Pe vremea lui Þepeº necinstea ºi hoþia au dispãrut__Domnitorul a pus la o fântânã cu apã bunã........... cincizeci..Domnitori înþelepþi Observã! 1. ia punga cu nouã sute de galbeni sã o dai celui care va arãta cã a pierdut-o... Re]ine! Semnul douã puncte (:) anunþã în scris cã urmeazã cuvintele unei persoane.. Completeazã spaþiile punctate folosind cuvinte potrivite: a)……………spuse: – Am cãlãtorit împreunã cu: . doisprezece. pâini ......... aºteaptã pânã þi se va gãsi punga! Re]ine! Partea de vorbire care aratã numãrul sau ordinea obiectelor se numeºte numeral. . opt.... interesant. creºtine..... ouã .......................... 3..................... costume .. 2..... Identificã în fragmentul de mai jos pãrþile de vorbire care aratã numere..... pantofi .. Înþeleptul Vodã înþelese lãcomia negustorului ºi-l chemã la dânsul: – Dacã tu........... . Verificã-þi cunoºtinþele! 1........ . Completeazã spaþiile cu semnele de punctuaþie potrivite.. jupâne negustor... Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti numeralele identificate........ Adaugã lângã fiecare substantiv câte un numeral ºi câte un adjectiv: ...... a) Subliniazã numeralele din textul: Judecãtorul întrebã: – Ai avut dumneata douã pâini? – Da....... om ....... Tu....... cântãm...... douã am avut. ai pierdut o mie de galbeni................... este dovedit cã aceasta nu e punga ta... .. þãrani.. 2. boieri nu îndrãzneau sã ia cupa de aur__ 3.. Formuleazã o propoziþie în care sã foloseºti douã numerale..... – Deci aþi avut cinci pâini.... judecãtor......... trei mii.

Cuza zise: – Jupâne negustor. Formaþi grupe de câte patru. Aminteºte-þi! În limba românã înainte de p ºi b se scrie întotdeauna m ºi nu n. Formuleazã în scris propoziþii cu acestea. Povestiþi fiecare câte un fragment diferit. ci ne învoim ca la ºase ocale de lapte sã-mi dai o oca de untdelemn. cu asta da! Cuza Vodã . Aºa cã într-o zi. aºa cum hotãrâse legea. a luat douã putini cu lapte acru ºi s-a dus în târg la Galaþi. Neguþãtorul a împietrit ºi a început a se ruga: – Iertare! Milã! Cuza Vodã însã a poruncit sã i se lege de gât cele douã ocale ºi sã fie purtat prin tot târgul ºi sã strige: – Cu asta nu. Negustorul a primit. Aflase cã unii negustori nu foloseau ocaua cea mare. nu vreau bani. ºi cãreia i se spunea ocaua lui Cuza. Atunci Cuza zise: – Pãi ocaua asta-i mai micã! – Ce te pricepi tu. • comune la numãrul plural. Cuza ºi-a lepãdat hainele þãrãneºti ºi s-a arãtat ca un domnitor. Prezentaþi apoi colegilor povestirea întregului text. A socotit cã trebuie sã plãteascã în schimb patru ocale de untdelemn. Rãspundeþi pe rând la câte o întrebare. Ajuns la bãcan. 4. Negustorul scoase de sub tejghea ocaua micã ºi începu a o umple cu ulei. Identificã în text cuvinte care conþin mp sau mb. numãrul singular. • Când se petrece întâmplarea? • Care sunt personajele textului? • De ce s-a îmbrãcat Cuza þãrãneºte? • Cum s-a înþeles domnitorul cu negustorul? • Cum a încercat acesta sã-l pãcãleascã? • Ce pedeapsã a primit negustorul cel necinstit? 2. A mãsurat cu ocaua lui Cuza douãzeci ºi patru de ocale de lapte. Explicaþi pe rând folosirea în text a semnelor de punctuaþie învãþate. 50 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . Delimitaþi textul pe fragmente. 3.791 litri a se învoi – a se înþelege Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. nepricopsitule! Ocaua-i oca ºi gata! Atunci. Scrie din text câte douã substantive: • proprii. s-a îmbrãcat þãrãneºte. 5.Lecþia 16 – Ocaua lui Cuza Cite[te aici! Ocaua lui Cuza legendã popularã Cuza Vodã obiºnuia sã se îmbrace ca un om de rând ºi sã umble prin þarã sã afle el însuºi cum trãiesc cei mulþi. A cãutat deci sã vândã laptele unui bãcan despre care se spunea cã n-ar fi tocmai cinstit ºi cã vinde cu ocaua micã. • comune la genul feminin.portret Vocabular oca – unitate de mãsurã folositã în trecut egalã cu 1. Formaþi perechi.

4....... Transcrie textul scriind cuvinte în locul numerelor.... colege....... ..... Taie numeralul care nu este scris corect... Spune cu ajutorul câtor cuvinte au fost scrise acestea............ Scrie cu litere urmãtoarele numere: 6. Vlad Vodã a luat tronul Tãrii Româneºti............. treisprezece............ Subliniazã numeralele.. Rostim ºi scriem: unsprezece..... Restul numerelor se scriu folosind cuvinte separate: 23 – douãzeci ºi trei 231 – douã sute treizeci ºi unu... ºaizeci. Limba [i literatura român\ III 51 .. 2..... În timpul domniei lui de ºapte ani a dat multe legi în folosul oamenilor simpli.... – Sub câþi domnitori aþi slujit voi? – Sub 7...... Scrie-le în cuvinte ºi apoi în numere.... – Eu.. paisprezece... Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti numeralele: nouãzeci ºi nouã..... El a avut trei perioade de domnie......................... iar la douãzeci ºi patru ianuarie în acelaºi an................... a fost ales domn ºi în Muntenia.... 240..... sãptãmâni am cãlãtorit cu avionul... • Al opãlea/optulea concurent a câºtigat cursa....... Exerseazã! 1.... Mãria -Ta! a rãspuns cel mai tânãr........ . Completeazã enunþurile cu numerale potrivite....... scad .... fac ... am trecut prin 10... plus ....... De atunci s-au schimbat 18 voievozi..... • Dacã din . stãpâne. trei mii.Domnitori înþelepþi Observã! 1.. Grupeazã pe trei coloane pãrþile de vorbire studiate: În Þara Româneascã urmaºii lui Mircea cel Bãtrân se certau pentru domnie... Re]ine! Se scriu într-un cuvânt numeralele de la unu la nouãsprezece ºi cele formate numai din zeci întregi. Boierii lacomi jefuiau þãrãnimea..... Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în Moldova la cinci ianuarie o mie opt sute cincizeci ºi nouã....... obþin ... • Acum . 4....... Selectezã din text numeralele..... colegi ºi ... Transcrie-le ºi scrie apoi alãturi folosind cifre numerele corespunzãtoare..... • La ora doisprezece/douãsprezece au început cursurile..... timp în care a fost un cârmuitor viteaz ºi drept.. a spus altul..... 2..... • Bãtrânul avea optzeci/opt zeci de ani.... • În clasã am .... 3................. În anul 1456.... Substantive Adjective Numerale Verificã-þi cunoºtinþele! 1. • .. • Astãzi este cinºpe/cincisprezece aprilie.. Otomanii cereau în fiecare an câte cinci sute de copii pe care îi fãceau soldaþi în armata lor..... 31....... – Dar dumneata? – Prin toate de la bunicul încoace........

3. În anul 1456 el a urcat la tronul Þãrii Româneºti. ca domnitor. Citeºte cu atenþie fragmentul de mai jos. Timp de nouã ani nu mi-am vãzut prietenul. 5. La ora nouã ne vom întâlni în staþie. De aici ºi numele Þepeº. fãrã ca vreunul sã îndrãzneascã sã o ia. Colega nouã se numeºte Rodica. sultanul zise cu glas mieros__ __Ascutã. Într-o dimineþã însã. Vãzând cã nu o scoate la capãt cu ameninþãrile. îþi dãruiesc tot ce vrei. sã batã o datã din palme. cãci altfel eram liber__ 4. numai spune-mi unde se ascunde domnul vostru__ __Nimic nu mã va face sã-mi vând þara__nici spânzurãtoarea. Aceeaºi soartã au avut-o ºi tradãtorii. Nouã ne-a promis cã ne va duce la muzeu. Formaþi perechi. ªtiai cã…? Vlad Vodã s-a nãscut la Sighiºoara? El a fost nepotul lui Mircea cel Bãtrân. 52 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . a) Scrie un enunþ prin care sã redai informaþia esenþialã. b) Povesteºte fragmentul dezvoltând informaþia esenþialã. cât ºi numerale care sã exprime ordinea obiectelor. Scrie cu litere numerele cuprinse între 45 ºi 51. Mai întâi. 2. Haina cea nouã îi venea foarte bine. Alcãtuiþi un scurt text cu titlul La cumpãrãturi. Cereþi-le ca. Cât a domnit Vlad-Vodã mii de drumeþi au admirat ºi au bãut apã din cupa de aur. Completeazã fragmentul cu semnele de punctuaþie care lipsesc. c) Specificã ce sunt ca pãrþi de vorbire cuvintele subliniate. Folosiþi numerale care sã exprime numere. necruþãtor duºman al tâlharilor ºi al asupritorilor. pedepsindu-i cu tragerea în þeapã. Marcheazã cu X enunþurile în care cuvântul nouã este numeral. nici comorile ºi nici chiar tronul__ __Toþi soldaþii lui Þepeº sunt isteþi ca tine__ __Dintre toþi eu sunt cel mai prost. Cu durere femeia a spus celorlalþi sãteni: – Sã ºtiþi cã nu mai este domn Vlad-Vodã. atunci când aud un numeral. ghiaure. a curãþat þara de hoþi. Citiþi celorlalþi colegi ºi colege textul scris. leneºi ºi netrebnici.Lucreazã mai mult! 1. o femeie a descoperit cã preþioasa cupã nu se mai afla la fântânã: o furase un rãufãcãtor.

............................................ 3... ...... în vãile înguste zãrirã duºmanii....... când cele cincisprezece cãpetenii ordonarã începerea luptei.......... Povesteºte-o colegilor! Limba [i literatura român\ III 53 ......................... ....................... luni..................................................... Marcheazã titlurile care conþin numerale. Scrie câte trei numerale formate: • Dintr-un singur cuvânt: ....... • Din mai multe cuvinte scrise separat: ................ Citeºte o legendã istoricã........................... Încercuieºte numeralul scris corect.. • În a unsprezecea/unu spre zecea/unsprãzecea zi vremea s-a îndreptat........ 5.... • O zi are ............................ . lunã a anului.......................... ..................................... Românii aºteptau de ºapte zile sã zãreascã de pe piscurile înalte ale celor patru munþi oastea numeroasã a lui Mahomed........... Era douãsprezece noaptea............... ºi toþi trei 2............Domnitori înþelepþt Paginã de portofoliu 1......................................... departe................................. de ore... 4.............. • Optusprezece/opsprezece/optsprezece pasageri erau din oraºul meu..... • Anul are ...... Dupã douã ceasuri... Completeazã enunþurile de mai jos cu numerale potrivite........ Doamne............... Cinci sãptãmâni în balon Soacra cu trei nurori Luna nouã Ocolul Pãmântului în optzeci de zile Moº Ion Roatã ºi Unirea Trei............. • Ziua mea de naºtere este în (a câta) .......... cu douã linii adjectivele ºi cu o linie întreruptã numeralele....... Subliniazã în textul urmãtor cu o linie substantinele. • Cel mai bãtrân locuitor al satului avea nouãjnouã/nouãzeci ºi nouã/noãzeciºi nouã de ani..

În liniºtea mare. – Vezi? N-a fugit nici o floare. – Da! A înflorit pãpãdia. îl prinse de mânã ºi îl trase cãtre portiþa grãdinii. Când se duse dupã ce trecu umbra înserãrii peste grãdinã. Citeºte cu atenþie textul pentru a rãspunde cerinþelor. din covorul de steluþe de aur. Marcheazã cu X în caseta potrivitã enunþul adevãrat: a) Textul citit este: textul este în versuri. Toate s-au închis pânã dimineaþã. nu i-a plãcut numele florilor. Pãpãdia dupã Ion Agârbiceanu Dintr-o zi într-alta înverzeau luncile. Nicu rãmase ºi el mut o vreme. Anicuþa rãmase iar uimitã. când va bate din nou lumina soarelui. b) Personajelor textului sunt: fetiþa. – Bunicã. se ridicã un zumzet uºor. textul este narativ. Anicuþa. Într-o dimineaþã. bunica ºi Nicu. c) Fata a numit pãpãdiile „luminiþe” pentru cã: aºa i-a spus bãiatul cã se numesc. textul este un dialog. Anicuþa ºi bunica. Bunica merse totuºi cu nepoata în grãdinã. cum le spusese. – Ce spui prostii? Unde sã fugã? Doar florile nu pot umbla. Cerinþe 1. ºopti el. Copila nu ºtia dacã florile sau albinele cântau.Test de verificare finalã A. Scrie în casete numere de la 1 la 3. nu vezi? Anicuþei nu-i plãcu numele florii. se strecurã de mai multe ori în grãdinã sã vadã luminiþele. 54 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar . fatã? – Florile. – Ce a înflorit? – Pãpãdia. Anicuþa. Rupse o pãpãdie ºi îi desfãcu bãnuþul de aur. Nicu ºi bunica. 2. s-au dus toate! – Cine s-au dus. Fetiþa crede cã florile mor seara. – Nicule! Nicule! începu sã strige. Anicuþa este încântatã de pãpãdii. Bunica îi explicã fetei cã la apus florile se închid. nu ºtia cum se numesc florile. Anicuþa rãmase încremenitã când deschise portiþa grãdinii ºi vãzu un covor nesfârºit de floricele galbene. Peste zi. pentru a prezenta în ordine momentele acþiunii din text. Fugi la el.

......................................................... n (Mihail Sadoveanu........................................................................................................... (. • numerale: .................................................................................................. B...................................................................................................................................... Trei zile bãtuserã vânturi sunãtoare de la miazãzi.................................................. Substantivul oi este la numãrul plural.... b) adjectiv ................................................................................................) • A vãzut un covor nesfârºit de floricele............................................................................................................ ..............Test de verificare finalã 3..... .... 3................................................... ................................................................................... Cuvântul bãiatul este substantiv comun............................................................... Formuleazã o propoziþie în care cuvântul umbla sã aibã alt înþeles decât cel din text........................................... Povesteºte în scris ultimul fragment al textului...................... Formuleazã câte o propoziþie în care cuvântul nouã sã fie: a) numeral ................ ............................................... ..) • Florile nu pot umbla......... ............................................................ Folosind fragmentul urmãtor......................... • Anicuþa rãmase încremenitã...................... Substantivul copil este la genul feminin............................................................ Noteazã A în dreptul enunþurilor adevãrate ºi F în dreptul celor false................................................. rezolvã sarcinile date................................. (................ Bãiatul cel mic al lui Dumitru Oniºor ieºise cu ºase oi la mugurul proaspãt al primãverii....................................... Un om nãcãjit) 1................................................. Completeazã spaþiile din parantezã folosind cuvinte cu sens asemãnãtor celor scrise cu litere îngroºate.................................... Substantivul pãmântul este la genul neutru..................................................................................................................................................................................... ....... ................ 5....... 2............................................. Identificã în fragmentul dat ºi scrie pe spaþiile punctate câte douã: • substantive la numãrul singular: ................................................................................................... Era un copil palid ºi mãrunþel ºi târa pe pãmântul reavãn niºte ciubote grele ale unui frate mai mare....... ........................... (............................... • adjective la numãrul singular: ............................................................................ Cuvântul sunãtoare este substantiv..............................................................................................................................................................................................................) 4............................ Limba [i literatura român\ III 55 ........... Substantivul Dumitru Oniºor este propriu..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

generaþie – totalitatea oamenilor dintr-o comunitate care au cam aceleaºi vârste. laº. îmbuteliat – închis sub presiune într-o sticlã sau butelie. a se lepãda – a renunþa.Dicþionar Antichitate – perioadã de timp de demult. rost. a se lãsa de ceva. sarcinã. miºel – ticãlos. om de nimic. extraordinar. titlu de politeþe folosit cu înþelesul de domn. ciubote – cizme. sã domine. deºeuri – resturi obþinute în urma prelucrãrii unor materiale pentru obþinerea unor produse ºi care nu mai pot fi folosite pentru realizarea aceluiaºi tip de produs. deprindere rea. 56 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar horn – coº al casei pe unde iese fumul de la sobe. oficial – solemn. oazã – loc cu izvoare ºi vegetaþie bogatã în mijlocul unui þinut pustiu nisipos. papirus – material subþire sub formã de foiþã. sã exploateze alte persoane. a fãgãdui – a promite. jupân – patron. a inventa. eveniment. ospitalieri – primitori. eveniment – întâmplare importantã. fricos. vechime. a nu lua în seamã. negoþ – comerþ. a aproba. al unui deºert. miracol – minune. a se îndepãrta de ceva sau de cineva. negustor. nobleþe – eleganþã. crai – împãrat. ghete. menire – misiune. deltã – formã de relief situatã la vãrsarea unei ape curgãtoare în mare sau în ocean. idee. a atesta. domnitor. maniere – mod de comportare în societate. mijoarca – joc de copii. pe care se scria în Antichitate. nemernic. domnitor. dezmierdat – alintat. cusur. opinie – pãrere. cârmuitor – conducãtor. bãcan – negustor care vinde produse alimentare. cãpãstru – curele din piele sau frânghii care se pun pe capul calului sau mãgarului pentru a fi legat în iesle (adãpost) sau dus undeva. distincþie. care primesc oaspeþi cu bucurie ºi îi trateazã foarte bine. ghiaur – denumire dispreþuitoare datã de turci persoanelor care aveau altã credinþã decât cea musulmanã. a ignora – a neglija în mod voit. viciu. creºtin – persoanã care crede în învãþãturile ºi persoana lui Isus Hristos. lopãtar – pasãre migratoare (cãlãtoare) cu picioare lungi. persoanã cãreia i se fac toate plãcerile. asupritor – persoanã care doreºte sã stãpâneascã. care se supune regulilor ºi legilor unui stat. neguþãtor – comerciant. vânzarea ºi cumpãrarea de mãrfuri. de culoare albã. a gândi ceva nou. a dedica – a oferi ceva unei persoane în semn de respect sau de dragoste. fenomen uimitor. atitudine sau însuºire moralã superioarã. stãpân. . a confirma – a recunoaºte. obþinut din plante cu acelaºi nume. punct de vedere. reprezentând cea mai veche formã de carte la romani. sã chinuiascã. persoanã care viziteazã pe cineva acasã. fapt de mare însemnãtate. reguli de bunã comportare în societate. rege. fapt. rãsfãþat. coordonator. favorabil – prielnic. cu ciocul lung ºi lat ca o lopatã. codice – table cerate pe care se scria. oaspete – musafir. cu moþ de pene pe cap. þinutã. a concepe – a crea. nãrav – obicei rãu.

foºnet. rãcitor – dulap cu pereþi dubli în care se introduce gheaþã pentru pãstrarea la rece a bãuturii ºi a alimentelor. ursuz – morocãnos. sporadic. a proteja – a apãra. anticipare a desfãºurãrii în timp a unui fenomen. vuiet – zgomot prelungit produs de anumite obiecte în miºcare. rãscruce. pe care nu se pot face transformãri. cãpetenie. a peþi – a cere o fatã în cãsãtorie în numele cuiva sau pentru sine. apucãturã rea. pentru interpretarea unor roluri în spectacole de teatru sau divertisment sau în filme. a vira – a schimba direcþia de mers. renunþare voitã la ceva pentru binele sau interesul altor persoane. care îndeplineºte toate condiþiile de a fi bãut. întrucât acolo sunt plante ºi animale care prezintã importanþã ºtiinþificã. patimi – porniri nestãpânite. dogoare. tinichea – metal de calitate inferioarã. veºminte – îmbrãcãminte. tradiþie – idei. toiag – bãþ drept ºi lung pe care se sprijinã cineva la mers sau de care se foloseºte pentru a se apãra. fricã puternicã. artiºtilor. datini vechi. prognozã – prevedere. moment potrivit. a viziona – a privi. a ocroti. pãgubaº – care a suferit o pierdere. vâjâit. vodã. obiceiuri. respingãtor. unic – care este singur. patimile lui Hristos – suferinþele. numai unul în felul sãu.Dicþionar paradis – loc plãcut. viciu – defect. voievod – domnitor. tablã. câmpie. acþiunea de a trage brusc ºi cu putere de ceva sau pe cineva. domn. a coti. a se pitula – a se piti. secret. a pãzi. cusur. haine. chinurile suferite de Isus Hristos. neprietenos. posac. minunat. pe locuri înclinate (în urma ploilor sau a topirii zãpezii). necomunicativ. pãmântesc. rãspântie – loc în care se întâlnesc. de buimãcealã. se încruciºeazã mai multe drumuri. rãzleþ – lipsit de continuitate. ºes – întindere de pãmânt situatã la micã înãlþime. rãtãcire dintr-un loc în altul. tainic – misterios. neajuns. a unui pericol sau a unei ameninþãri. groazã. smucealã – smuciturã. care se transmit din generaþie în generaþie. stuf – trestie. refugiat – persoanã care s-a retras undeva sau la cineva din faþa unei primejdii. spaimã – teamã. de somnolenþã sau cãldurã mare. toropealã – stare de amorþealã. favorabil. putinã – vas de lemn folosit la pãstrarea brânzei sau a murãturilor. împrejurare. ºuvoaie – curenþi de apã care se scurg cu repeziciune. sacrificiu – jertfã. prilej – ocazie. neînþeles de alþii. hoinãrealã. a urmãri un film sau un spectacol. a se ascunde. neºtiut. pribegie – refugiu. talangã – clopot care se atârnã la gâtul vitelor sau al oilor. intersecþie. rezervaþie – teritoriu ocrotit de lege. regie – îndrumarea jocului actorilor. freamãt. Limba [i literatura român\ III 57 . ropot – zgomot produs de loviturile copitelor unui cal care aleargã sau zgomot produs de aplauze. arºiþã. potabil – bun de bãut. a feri. plantã înaltã ºi dreaptã cu frunze lungi ºi ascuþite folositã la construirea acoperiºului caselor sau la obþinerea celulozei. ghinionist. terestrial – care aparþine Pãmântului. priveliºte încântãtoare. izolat.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful