PROIECT PRIVIND STRATEGIA DE REGÂNDIRE INSTITUŢIONALĂ LA NIVELUL UNIVERSITĂŢII "ALEXANDRU IOAN CUZA" DIN IAŞI

1. Descrierea succintă a materialelor înaintate comunităţii academice UAIC ...................................................................2 2. Obiectivele majore ale procesului de reformare a UAIC ........................3 3. Câteva argumente pentru schimbare.......................................................4 4. Răspunsuri la întrebări posibile ...............................................................6 5. Proiect de Structură organizatorică a activităţilor academice din cadrul UAIC ...............................................................................................8 6. Proiect de Structură organizatorică administrativă a UAIC ...................9 7. Propunere de structurare a facultăţilor şi departamentelor din UAIC .................................................................10 8. Parcursul academic al studenţilor în varianta Bologna (3-2-3), Model – Cuza – 2008...............................................................................14 9. Flexibilizarea parcursului academic al studenţilor, în domeniul ingineriei şi ştiinţelor exacte, Model – Cuza – 2008.......15

1

1. Descrierea succintă a materialelor înaintate comunităţii academice UAIC
De la început facem menţiunea că, prin materialele de faţă, alcătuite special în câteva zile, am încercat doar să lămurim o parte dintre aspectele esenţiale ce vizează suportul unui Proiect de Hotărâre de Guvern privind schimbarea numelor facultăţilor componente ale UAIC. El va conţine doar câteva pagini. Acesta este motivul structurării unor materiale pragmatice. Pentru Senatul extraordinar din 28 iunie 2007, vom pregăti o structură a Planului Strategic Model-Cuza 2008-2015, conform standardelor din domeniu. Pentru realizarea lui vor fi implicaţi toţi membrii comunităţii academice. În aceste condiţii, materialele de la punctele 2, 3 şi 4 încearcă să dea explicaţiile privind nevoia de schimbare şi efectele pe plan instituţional. Toate acestea se vor regăsi în regulamentele din Carta UAIC sub formă actualizată. La ele vor lucra membrii Consiliilor de specialitate (administrativ, academic, cercetare ştiinţifică, relaţii internaţionale, asigurarea calităţii). Pentru Senatul extraordinar, rugăm conducerile facultăţilor să ne ajute prin formularea de întrebări noi la care Biroul Senat să ofere răspunsuri. Punctul 5, Proiect de Structură organizatorică a activităţilor academice, surprinde majoritatea departamentelor deja existente în UAIC, dar şi pe cele ale noilor facultăţi. Sunt condiţii reale ca fiecare dintre facultăţile noi să înceapă a funcţiona cu specializări deja existente la UAIC sau uşor de autorizat. De exemplu, pentru Facultatea de Medicină şi Farmacie există Kinetoterapia. Pentru Facultatea de Arhitectură există Conservare şi Restaurare şi pot fi înaintate dosare pentru Urbanism şi Planificare Urbană, respectiv pentru Peisagistică şi Mediu. Pentru Facultatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară se pot înainta dosare de Biologie Agricultură, Piscicultură şi acvacultură, Inginerie Economică ş.a. Se poate observa că şi celelalte universităţi din Iaşi şi-au extins programele academice în domeniile UAIC. Punctul 6, Proiect de Structură organizatorică administrativă, surprinde preocupările de ani de zile ale Biroului Senat UAIC, dar şi elementele de ultimă oră din legislaţia noastră, asigurând dinamismul în funcţionarea structurii academice propuse şi pe cea de cercetare, realizată în colaborare imediată cu facultăţile. Pentru orice casetă din organigramă s-au purtat discuţii cu specialiştii din domeniile reprezentate. Punctul 8 scoate în evidenţă libertatea studentului de la UAIC în formarea universitară, printr-o variantă grafică. El ajută la observarea elementelor de noutate absolută a Punctului 9, Flexibilizarea parcursului academic al studenţilor din domeniul inginerie şi ştiinţe exacte, care, răspunzând cadrului legal românesc, oferă o atractivitate sporită pentru ştiinţe exacte şi inginereşti. Se observă că un student la ştiinţe inginereşti poate să obţină, dacă doreşte, şi o diplomă după 3 ani (ceea ce este posibil în Europa, nu şi în România), însă pentru a fi angajabil pe domeniul în care se află ingineria respectivă (de exemplu, fizică, geologie etc.). După un an poate să obţină o a doua diplomă în inginerie, iar după altul pe cea de inginer diplomat. La fel pot proceda studenţii de la ştiinţe exacte, dacă în anul III parcurg traseul de inginerie (complementar), obţinând diploma după 3 ani, iar continuarea cu încă un an pe inginerie le oferă prima diplomă din acest domeniu, iar după un alt an o pot obţine

2

pe cea de inginer diplomat. Cu cât vom dezvolta mai multe domenii inginereşti, cu atât oferta noastră educaţională va fi mai atractivă. Chiar şi studenţii de la Economie şi Administrarea Afacerilor, dacă în anul III parcurg traseul de ştiinţe inginereşti (complementar), pot obţine diplome de inginer economist după parcurgerea celor doi ani, cu diplomele specificate în legislaţie. Acestea sunt doar câteva exemple de flexibilizare a programelor academice, dacă UAIC va revizui ariile didactice şi de cercetare. Mulţumim, încă o dată, pentru nerefuzul discuţiei privind reforma instituţională în UAIC şi aşteptăm contribuţia dvs. la aşezarea lucrurilor acolo unde credeţi că trebuie ele să se afle.

2. Obiectivele majore ale procesului de reformare a UAIC
Conform Hotărârii Senatului UAIC oferim câteva detalii referitoare la strategia dezvoltării instituţionale într-o nouă viziune. Indiferent de paşii ce vor fi parcurşi, prin ceea ce vom prezenta, apreciem că putem să trecem la câteva măsuri imediate pentru asigurarea unei funcţionări mai performante a întregului sistem. Deşi Universitatea s-a extins foarte mult, atât prin numărul şi complexitatea programelor academice şi de cercetare, dar şi ca dispersare teritorială a resurselor şi număr de studenţi, structurile funcţionale au fost prea puţin sincronizate cu dinamismul instituţional. De asemenea, considerăm noi că Universitatea, care a fost distrusă/descompusă din interior, în perioada comunistă, tot din interior ar trebui să se reconstruiască. Toate demersurile efectuate de-a lungul timpului nu au condus la reunirea tuturor resurselor ieşene ale universităţilor de stat într-una singură, sub numele Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Brandul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi (UAIC) este cel mai cunoscut şi recunoscut pe plan internaţional, statut confirmat prin includerea ei alături de cele mai reprezentative universităţi europene în Reţeaua Utrecht şi Grupul Coimbra. Într-o astfel de ipostază, este nevoie de o strategie nouă, în deplină concordanţă cu dinamismul înregistrat pe planul educaţiei şi cercetării internaţionale. Sunt de remarcat iniţiativele cadrelor didactice, ale cercetătorilor şi studenţilor din UAIC, prin parteneriatele naţionale şi internaţionale, prin contractele realizate, prin înregistrarea celor mai bune rezultate din ţară, în ultimii 3 ani, în domeniul publicării de articole cotate ISI, prin platformele finanţate la nivel naţional ş.a. Toate acestea invită la o adaptare strategică pe măsură. Într-o lume a globalizării, menţinerea pe piaţă a UAIC presupune o prezenţă agresivă, originală, adaptată cât mai multor cerinţe educaţionale şi de cercetare ştiinţifică. În acest sens, promovăm conceptul dublei integrări a componentelor educaţionale şi de cercetare: • pe orizontală, prin punerea laolaltă a tuturor domeniilor ce definesc universitatea completă, adăugându-i-se ceea ce i s-a luat (a se vedea facultăţile noi); într-o astfel de variantă, interdisciplinaritatea la nivelul noii instituţii este mult mai relevantă; • pe verticală, prin preocuparea faţă de calitatea tinerilor ce ajung pe băncile universităţii, de la formele embrionare ale educaţiei până la adânci bătrâneţe, ceea ce japonezii consideră "Education from Birth to Death". Noi spunem "UAIC, pe viaţă!". De fapt, consecinţa unei astfel de integrări o constituie modularizarea pe orizontală, ce oferă o altă credibilitate UAIC, existând toate modulele ce poartă

3

numele facultăţilor propuse (departamentele devenind, la rândul lor, mult mai relevante, fără atomizarea pe catedre), şi pe verticală, prin module educaţionale specifice (grădiniţă, şcoală primară, gimnaziu, liceu, studii de licenţă, masterat, doctorat, adulţi ş.a.), ceea ce înseamnă UAIC, pe viaţă! În viziunea noastră, modulele se pot regăsi pe teritoriul României, dar şi în afară, prin francisarea lor. UAIC va defini cu multă rigoare fiecare modul, astfel încât oriunde s-ar afla să îndeplinească toate condiţiile de calitate stabilite de noi. Aşadar o grădiniţă sau o şcoală primară, o componentă a unui departament cu marca UAIC s-ar putea francisa pentru orice localitate din România sau din lume, realizându-se fenomenul de glocalizare, global prin local. Prezenţa UAIC va fi marcată pe tot globul şi prin introducerea componentei elearning, odată cu achiziţionarea produsului educaţional Blackboard, cel mai puternic din lume, şi realizarea e-books-urilor, adică a cursurilor în format electronic. Operaţiunea este în plină desfăşurare, asigurând trecerea şi la această formă de educaţie. Facem menţiunea că noile componente educaţionale, indiferent de tipul lor, nu presupun noi investiţii, ci integrarea unora deja existente, care îndeplinesc toate criteriile impuse de UAIC. Strategic ar fi să abordăm comunităţile de români din afara ţării, punând marca UAIC, mai întâi, pe grădiniţele şi şcolile primare fizice, dar şi prin sisteme de educaţie universitară la distanţă. La fel, se pot integra şi cercetătorii de pe tot globul, prin prezenţa lor virtuală în colectivele noastre de cercetare. În vederea sporirii atractivităţii internaţionale, se impune demararea imediată a liniilor de educaţie în limbi străine, îndeosebi pentru ciclul Bologna (3-2-3). Atingându-se aceste obiective majore, este uşor de atins şi ţinta de includere a UAIC în Top 500 în doar câţiva ani. Important este să credem în noi şi în acumulările Universităţii de-a lungul timpului trecut şi viitor. UAIC trebuie să fie un brand educaţional internaţional!

3. Câteva argumente pentru schimbare
În primul rând, pentru că este necesară o pătrundere în sfera de normalitate a programelor academice şi de cercetare din punctul de vedere al domeniilor, stare specifică marilor universităţi cu tradiţie din Europa şi din lume, în care, din multe perspective, ne încadrăm şi noi. De asemenea, interesul nostru ca instituţie, care asigură educaţia şi cercetarea, este de a elimina factorii care nu asigură coerenţa programelor academice, dintre care poate cel mai important îl constituie fragmentarea, în condiţiile în care se manifestă tendinţa de globalizare şi reunire a forţelor chiar între competitori. Prin stoparea fenomenului de fragmentare, se extinde zona din care se emit planurile de învăţământ, fără a mai fi nevoie de intervenţia mai multor structuri (catedre, departamente). La nivel local: • Flexibilitate relativ redusă pentru asigurarea libertăţii studentului de a-şi alege specializările principală şi secundară, precum şi pentru a face faţă dinamicii specializărilor. Se impune o mai mare flexibilitate a departamentelor universităţii, iar reunirea mai multor subdomenii la nivelul unei singure facultăţi poate asigura o coordonare şi gestionare mai eficiente a traseului ales de către studenţi. Flexibilizarea se impune având în vedere că, de multe ori, structura planurilor de învăţământ a fost gândită din perspectiva unor catedre fragmentate, ceea ce afectează programele educaţionale moderne, cu abordare interdisciplinară.

4

Finanţarea pe student, care conduce la un anumit dezechilibru financiar între facultăţi, având în vedere atractivitatea diferită a unor specializări şi domenii. Prin reorganizarea domeniilor existente se poate asigura o reorientare a programelor academice şi asigurarea unei mai mari flexibilităţi a reformei curriculare. • O eficienţă scăzută a activităţilor didactice pornind de la faptul că în momentul actual se regăsesc cursuri similare la mai multe domenii, dar fragmentate prin maniera de includere în planurile de învăţământ şi de acoperire cu personal didactic. Prin gruparea subdomeniilor se poate asigura o mai mare eficienţă a activităţii didactice prin controlarea mai lejeră a formaţiilor de studiu. • Gradul relativ mare de izolare a colectivelor de cercetare cu orientare preponderentă spre domenii de sine stătoare sau chiar inter-disciplinare, prin limitarea acestui concept, fără deschidere către alte domenii mai largi. Acest lucru conduce la o disipare exagerată a resurselor umane, financiare şi a infrastructurii, neexistând o strategie coerentă de dezvoltare a unor cercetări comune inter- şi transdisciplinare. Regândirea colectivelor pe domenii majore, reunirea echipelor şi infrastructurilor de cercetare, precum şi utilizarea lor în comun pot conduce la eliminarea acestui neajuns. La nivel internaţional: • Extinderea giganţilor educaţionali conduce la apariţia unei concurenţe globale, iar prin noua formă propusă de reintroducere a unor domenii care au existat la nivelul universităţii, dar şi prin întărirea celor existente, se pot acoperi toate domeniile de studiu, devenind mult mai atractivi pe piaţa educaţională. Prin numele instituţiei, prin acoperirea unor domenii inexistente în momentul de faţă, prin posibilitatea de atragere şi preluare a infrastructurilor existente la nivelul universităţilor mici locale şi regionale, UAIC poate face faţă unei astfel de competiţii, întrucât poate deveni un brand la nivel regional şi internaţional. • Condiţia de participare în proiecte internaţionale educaţionale de a fi Universitate totală/completă din punct de vedere al domeniilor regăsite în clasificaţiile internaţionale, în concordanţă cu tradiţia marilor universităţi ale lumii, dar şi a UAIC, având în vedere domeniile de pregătire regăsite în Documentul de înfiinţare a instituţiei noastre. Acest lucru înseamnă de fapt o reluare într-o formă modernă şi extinsă a unei structuri care a existat (articolul VIII din Actul de Înfiinţare: "Numai Universitatea are dreptul şi prerogativa de a conferi gradele şi onorele academice cele mai înalte în diferitele sciinţe, precum doctoratulă, licenţiatulă, diplomâ de magiştri, de ingineri, de arhitecţi etc."). • Finanţarea cu precădere a cercetării inter şi trans-disciplinare. Cele mai multe programe europene care finanţează cercetarea impun drept criteriu de eligibilitate demonstrarea capacităţilor de cercetarea interdisciplinară şi la frontieră. Prin reunirea polilor de excelenţă în cercetare se asigură o mai mare deschidere a centrelor şi echipelor de cercetare şi o capacitate mult mai flexibilă orientată către parteneriate, inclusiv cu mediul industrial. Pe baza elementelor prezentate anterior, la nivelul UAIC se vine cu propunerea de organizare a 10 facultăţi, din care 3 noi, iar 7 rezultate din reorganizarea facultăţilor existente. În cadrul lor se doreşte înfiinţarea a 35 de departamente,
5

reducându-se astfel cu 33% faţă de numărul actual (52). Acest lucru va conduce la o mai bună gestionare a programelor academice şi de cercetare, a resurselor umane şi financiare, precum şi a infrastructurii educaţionale şi de cercetare. Structura propusă este prezentată la punctul 5.

4. Răspunsuri la întrebări posibile
1. Care sunt efectele asupra personalului didactic al Universităţii? Normele didactice se vor construi printr-o extindere a domeniului în care oamenii pot să-şi exercite funcţia didactică. Prin plasarea unor specializări sub umbrela unui domeniu comun, specializări care au discipline comune la nivelul anilor studiu, dar realizate până acum prin normări în state de funcţiuni diferite, există posibilitatea creării unor norme omogene, fără fragmentare şi disipare a resurselor intelectuale. Această schimbare are implicaţii directe şi asupra lejerităţii de constituire a normelor de concurs. De exemplu, dacă Biofizica este disciplină comună pentru specializările Biologie chimică, Ecologie şi protecţia mediului şi Fizică, iar acestea sunt acoperite de aceeaşi persoană, dar normate în statele de funcţiuni ce aparţineau de 3 catedre, acum există posibilitatea creării unei singure norme, la departamentul care acoperă cel mai bine domeniul în care se încadrează disciplina, cum ar fi Fizica. Prin reunirea domeniilor există o flexibilitate mai mare a personalului în a-şi alege traseul profesional şi specializarea, nemaifiind necesară "umplerea" normelor cu discipline care nu fac parte din arealul de interes al fiecărei persoane. De asemenea, se poate realiza o mai bună gestionare a domeniilor de cercetare, acoperite de către personalul didactic, astfel încât să nu mai apară situaţii în care un cadru didactic este nevoit să se orienteze către proiecte ce nu fac parte din zona de specializare şi/sau interes. Interdisciplinaritatea va fi asigurată la nivelul noilor facultăţi, dar şi între acestea. Va exista o evidenţă mult mai clară a modului de acoperire a disciplinelor pe specializări şi domenii, precum şi a echipelor de cercetare. Statele de funcţiuni nu vor mai suferi de fragmentarea existentă în momentul de faţă prin regăsirea mai multor domenii la nivelul mai multor catedre. 2. Cum se va asigura conducerea la nivelul Facultăţilor şi Departamentelor? În privinţa structurilor de conducere, ele vor fi similare celor existente, în sensul că la nivelul fiecărei facultăţi vor fi funcţiile de Decan, Prodecani, Cancelar, Administrator Şef, Şefi de departamente. Numărul prodecanilor va fi influenţat, ca şi până acum, potrivit normelor legale şi interne, de mărimea personalului existent în cadrul fiecărei facultăţi. La nivelul facultăţilor va funcţiona, în continuare, Consiliul şi Biroul Consiliu, cu reprezentanţi aleşi din rândul departamentelor, conform legislaţiei în vigoare. Rolul facultăţilor va fi de "colector" al propunerilor, problemelor, soluţiilor şi proiectelor venite din partea Departamentelor, pentru a fi rezolvate şi gestionate prin competenţa şi responsabilitatea atribuită. Departamentele vor prelua în mare măsură funcţiile fostelor catedre şi, parţial, facultăţi pe plan curricular, funcţional şi financiar, în sensul că vor avea autonomie în privinţa stabilirii programelor educaţionale, a celor de cercetare şi a gestionării fondurilor şi infrastructurii. Conducerea Departamentelor va fi asigurată printr-un şef de departament şi un consiliu, care vor avea funcţiile îndeplinite la nivelul vechilor catedre, şi, la o scară mai redusă, din punct de vedere al responsabilităţii academice şi administrative, aproape aceleaşi prerogative cu cele ale conducerii facultăţilor. Din
6

rândul membrilor consiliilor departamentelor se vor alege reprezentanţii în structurile de conducere ale facultăţilor, inclusiv, pe bază de reprezentativitate, în Senatul Universităţii. În acest sens, se va elabora un nou Regulament de organizare şi funcţionare a componentelor propuse. Pe baza restructurării departamentelor, a programelor de cercetare aflate în derulare şi a celor ce se intenţionează a se dezvolta, se vor crea institute şi centre de cercetare, care să acopere, în variantă inter-disciplinară şi inter-departamentală, cerinţele de creştere a vizibilităţii echipelor şi rezultatelor cercetării. 3. Care sunt avantajele financiare la nivelul facultăţilor, departamentelor şi personalului didactic al Universităţii? Prin reunirea facultăţilor şi departamentelor pe domenii există posibilitatea acumulării de fonduri care să se distribuie în mod eficient, prin corelarea planurilor de învăţământ şi a statelor de funcţiuni, astfel încât să nu se mai înregistreze o disipare a resurselor financiare. Concret, facultăţile şi departamentele vor putea să gestioneze un fond financiar mai mare, prin coordonarea şi controlarea mai multor specializări, a mai multor contracte de cercetare şi granturi, şi a unui număr mai mare de studenţi la nivelul Facultăţii sau a departamentului. Acest lucru poate proveni, pe de o parte, din creşterea atractivităţii unor specializări, prin înglobarea lor sub titulatura unor domenii ştiinţifice cu un grad mai mare de interes din partea studenţilor, inclusiv la nivel internaţional, dar şi prin flexibilizarea traseului educaţional al studenţilor. În plus, se pot înregistra economii de fonduri prin eliminarea unor paralelisme existente, în special, la nivelul componentelor administrative, de genul secretariate de catedre, personal de întreţinere etc. De asemenea, bugetele se vor crea şi gestiona la nivelul departamentelor, aproape similar cu alocarea lor actuală pe facultăţi, reuşind să se asigure un mai mare echilibru la un nivel mai larg decât la nivel de catedră. 4. Care sunt efectele asupra personalului nedidactic arondat catedrelor sau facultăţilor? Pentru fiecare dintre noile facultăţi şi departamente se va asigura aceeaşi structură administrativă de personal necesară pentru derularea corespunzătoare a activităţilor academice, cum ar fi: secretariatul la nivelul decanatelor, secretariatele de departamente, laboranţii şi tehnicienii etc. De asemenea, poate să apară la un moment dat un dezechilibru între nevoia de personal şi oferta existentă, în sensul unei oferte prea mari, însă aceste cazuri se vor analiza în mod direct, astfel încât să se asigure o (re)distribuire echitabilă. 5. Care sunt efectele asupra studenţilor? Studenţii vor avea posibilitatea de a alege dintr-o paletă mai largă a domeniilor de cunoaştere, cu oportunităţi de a-şi crea un traseu profesional care să-l facă atractiv pentru piaţa muncii. Astfel, se pot face combinaţii de specializări, pe principiul specializare principală şi complementară, mult mai largi şi care sunt cerute de piaţă sau care să le asigure un acces mai uşor la un loc de muncă. De asemenea, i se oferă şanse multiple de a se orienta sau reorienta spre un domeniu sau altul, chiar dacă ele, la prima vedere, sunt mai puţin compatibile, cel puţin din perspectiva duratei studiilor (a se vedea modelul propus pentru studenţii din domeniul inginerie).

7

5. Proiect de Structură organizatorică a activităţilor academice din cadrul UAIC
Consiliul Administrativ Consiliul Academic Senat Consiliul Cercetare Ştiinţifică

Birou Senat

Consiliul Relaţii Internaţionale Consiliul Asigurarea Calităţii

Rector

Prorector Programe Academice

Prorector Cercetare Ştiinţifică

Prorector Dezvoltare Instituţională

Prorector Relaţii Internaţionale

Prorector Probleme Studenţeşti

Cancelar

Facultatea de Arhitectură şi Urbanism Decan/Prodecani/ Cancelar

Facultatea de Arte şi Ştiinţe Umanistice Decan/Prodecani/ Cancelar

Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative Decan/Prodecani/ Cancelar

Facultatea de Economie şi Admin. Afacerilor Decan/Prodecani/ Secret. ştiinţific

Facultatea de Medicină şi Farmacie Decan/Prodecani/ Cancelar

Facultatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Decan/Prodecani/ Cancelar

Facultatea de Ştiinţe Exacte Decan/Prodecani/ Cancelar

Facultatea de Ştiinţe Inginereşti Decan/Prodecani/ Cancelar

Facultatea de Ştiinţe ale Vieţii şi Pământului Decan/Prodecani/ Cancelar

Facultatea de Teologie Decan/Prodecani/ Cancelar

Institute şiCentre de Cercetare

Departament Conservare şi Restaurare în Arhitectură Departament de Peisagistică şi Mediu

Departament Conservare şi Restaurare Opere de Artă Departament Educaţie fizică şi sport

Departament Administraţie Publică

Departament Administrarea Afacerilor

Departament Farmacie

Departament Ştiinţe Agricole

Departament Chimie

Departament Informatică

Departament Biologie

Departament Teologie Ortodoxă

Departament Drept

Departament Economie şi Relaţii Internaţionale

Departament Kinetoterapie

Departament Medicină Veterinară

Departament Fizică

Departament Inginerie Biomedicală Departament Inginerie Chimică şi Biomoleculară

Departament Geografie Departament Geologie

Departament Teologie Romano-Catolică

Departament Urbanism şi Planificare Urbană

Departament Filosofie

Departament Medicină

Departament Matematică

Departament Istorie

Departament Inginerie Geologică Departament Inginerie Fizică şi Tehnologică

Departament Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării Departament Limbă şi Literatură Română

Departament Ingineria Mediului

Departament Limbi şi Literaturi străine Departament Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Departament Sociologie şi Politologie

8

6. Proiect de Structură organizatorică administrativă a UAIC
Consiliul Administrativ Consiliul Academic Senat

Consiliul Cercetare Ştiinţifică Consiliul Relaţii Internaţionale

Birou Senat Consiliul Asigurarea Calităţii Rector Şef cabinet Rector

Birou Audit Public Intern Birou de Control Financiar-Preventiv

Oficiul Juridic

Birou PSI, Medicina şi Protecţia Muncii

Birou de Control Intern

Prorectori de resort Director Geneal Administrativ

Secretar Şef Universitate

Departament Resurse-Umane

Departament Gestiune şi Dezvoltare Patrimoniu

Departament Achiziţii Publice şi Urmărire Contracte

Departament Comunicaţii Digitale

Departament Servicii Studenţeşti

Departament Sisteme Informaţionale

Departament Marketing Educaţional, Evenimente şi Imagine Universitară

Administratori Facultăţi

Departament Financiar-Contabil

Programe didactice

Birou Recrutare, Perfecţionare şi evidenţă PERSONAL Birou SALARIZARE şi alte recompense

Birou Administrare Spaţii de Învăţământ, Cazare şi Cantine Birou Administrare Spaţii cu destinaţie specială Birou Investiţii, Reparaţii Curente şi Capitale, Consolidări

Birou Achiziţii Publice

Birou Infrastructură Comunicaţii, Management Reţea şi Servicii Birou Asistenţă Utilizatori Reţele de Comunicaţii

Birou Prestare Servicii de Cazare şi Alimentaţie Publică Birou Burse, Tabere, Transport şi Asistenţă Socială Birou Activităţi Culturale, Artistice şi Sportive

Birou E-learning şi Gestiune Studenţi Birou Aplicaţii Financiar-contabile şi Resurse umane Birou Birotică şi Gestiunea Documentelor Birou Asistenţă Utilizatori Aplicaţii Informatice

Birou Marketing Educaţional Birou Management Evenimente şi Imagine Universitară

Birou Contabilitate

Diplome şi certificate de studii

Birou Urmărire Contracte

Birou Financiar

Programe şi Relaţii Internaţionale

Birou Bugete şi Gestiune Taxe Studenţi

Cercetare ştiinţifică şi managementul proiectelor

Birou Servicii cu Terţii

Birou Informare şi Orientare Profesională

Birou Servicii Tehnice Proprii

9

7. Propunere de structurare a facultăţilor şi departamentelor din UAIC
Facultatile, impreuna cu cadrele didactice, s unt rugate s prezinte propunerile de reorientare a pers a onalului in cadrul noilor departamente. Doar cu titlu de exemplu, pe cateva dis cipline de la s pecializarea Is toria artei s s i pecializarea Biologie, s incercat s s s -a a e ugereze o modalitate in care ar trebui regandite pozitiile pers onalului didactic in cadrul noilor departamente
Specializari acoperite de Discipline din cadrul departamentele propuse specializarilor Catedra actuala din Departamentul nou din care ar trebui sa faca parte care face parte titularul titularul

Facultate propusa Arhitectura*

Departament propus

Titular(i)

Arte si Stiinte umanistice

Conservare si restaurare in In curs de definitivare. Se asteapta propuneri arhitectura Peisagistica si mediu In curs de definitivare. Se asteapta propuneri Urbanism si planificare urbanaIn curs de definitivare. Se asteapta propuneri CU TITLU DE EXEMPLU Istoria artei Conservare si restaurare Orientul Mijlociu şi Mediterana în opere de arta Antichitate Începuturile istoriei omenirii Introducere în arheologie Informatică Stat ,societate şi mentalităţi în spaţiul romanesc (sec.XIV-XVIII) Europa medievală(sec.V XVI).Societate, instituţii ,mentalităţi colective Introducere în istoriografie Introducere în istorie E ducatie fizica si sport Filosofie Istorie Ed fizica si sport Filosofie Arhivistica Arheologie Relatii internationale Comunicare si PR Jurnalism Relatii internat si SE Limba si literat romana Lb si literatura straine Studii culturale americ Literatura comparata

Conf. M Vasilescu Lect. N. Bolohan Lect. N. Bolohan Nenominalizat Conf. dr. P Zahariuc Prof. dr. F. Platon Conf. M Cojocariu Asist. C Topor

Istorie veche şi arheoloIstorie Istorie veche şi arheoloIstorie Istorie veche şi arheoloIstorie Informatica Istorie medievala Istorie Istorie Istorie medievala Istorie moderna Istorie moderna Istorie Istorie

Jurnalism si stiintele comunicarii L imba si literatura romana L imbi si literaturi straine

10

Facultate propusa

Departament propus

Specializari acoperite de Discipline din cadrul departamentele propuse specializarilor

Titular(i)

Catedra actuala din Departamentul nou din care face parte care ar trebui sa faca parte titularul titularul

Drept si Administratie Publica Economie

Psihologie Psihologie si Stiintele educatie Pedagogie Psihologie spec Sociologie Sociologie si Politologie Stiinte politice Asistenta sociala Drept Drept Administratie publica A dministratie publica E conomie si RE I Econ generala Econ comertului Econ agroalim Relatii ec internat Statistica Contab si Inform de Gestiune Finante-banci Informatica Economica Management Marketing In curs de definitivare. Se asteapta propuneri Kinetoterapie In curs de definitivare. Se asteapta propuneri In curs de definitivare. Se asteapta propuneri In curs de definitivare. Se asteapta propuneri Chimie Biochimie Fizica Fizica Informatica Matematica Matematica Informatica Biologie CU TITLU DE EXEMPLU Citologie şi histologie vegetală Taxonomia protozoarelor şi metazoarelor inferioare Biologie celulară Anatomia şi igiena omului Informatică aplicată în biologie Limbă străină I+II+III+IV Educaţie fizică I+II+III+IV (facultativ) Morfologie şi anatomie vegetală

A dministrarea afacerilor

Medicina si farmacie*

Kinetoterapie Farmacie M edicina Stiinte agricole M edicina veterinara Chimie Fizica M atematica

Stiinte agricole* Stiinte exacte

Stiintele vietii si ale pamantului

Biologie

Sef lucr. dr. N Costica Prof. asoc. M V arvara

Biologie vegetala Zoologie si ecologie

Biologie Biologie

Sef lucr. dr. C CimpeanuaBiologie moleculara si e Biologie Medicina Stanc Margareta Simina Zoologie-Ecologie Informatica Nenominalizata Nenominalizata Limba si literatura straina Nenominalizata Conf.dr.L.Ivanescu Biologie vegetala Educatie fizica si sport Biologie

11

Facultate propusa

Departament propus

Specializari acoperite de Discipline din cadrul departamentele propuse specializarilor Taxonomia nevertebratelor superioare Chimie generală Microbiologie generală Organizarea şi sistematica criptogamelor Taxonomia vertebratelor nonamniote Biochimie generală Entomologie Micologie Organizarea şi sistematica fanerogamelor Taxonomia vertebratelor amniote Hidrobiologie Ecologie generală Fiziologia nutriţiei plantelor Funcţii de relaţii la animale Genetică umană Culturi in vitro Biofizică Paleobiologie Etologie Ornitologie Parazitologie Biologia dăunătorilor animali Fitopatologie Fitoremediere Fitosociologie Embriologie vegetală Histoembriologie animală Ultrastructura celulei vegetale Antropologie Monitoring ecologic si legislatia mediului(curs optional) Ornitologie(curs optional) Anatomia comparata a animalelor Fiziologia dezvoltarii plantelor Fiziologia nutritiei si reproducerea animalelor Genetica microorganismelor(curs optional) Biotehnologii microbiene (curs optional) Monitoring ecologic si legislatia mediului(curs optional)

Titular(i) Prof.dr.Ioan Moglan Sef lucr.dr.Z.Olteanu Conf.dr.S.Dunca Nenominalizata

Catedra actuala din Departamentul nou din care face parte care ar trebui sa faca parte titularul titularul Zoologie si ecologie Biologie Biologie moleculară şi eChimie Biologie moleculară şi eBiologie

Nenominalizata Zoologie si ecologie Biologie Prof. dr. DUMITRU COBiologie moleculară şi eChimie Prof. dr. I Moglan Zoologie si ecologie Biologie Conf. dr. Catalin Tanase Biologie moleculară şi eBiologie Prof.dr.N.Stefan Biologie vegetala Conf.dr.Carmen Gache Zoologie si ecologie Biologie Biologie

Zoologie si ecologie Biologie Sef lucr.dr.St.Zamfirescu Zoologie si ecologie Ingineria mediului Nenominalizata Biologie vegetala Biologie Nenominalizata Biologie moleculara si eBiologie Nenominalizata Biologie moleculara si eMedicina Prof. dr. I Bira Biologie moleculara si eBiologie Nenominalizata Biologie moleculara si eFizica Conf. dr. I. Cojocaru Biologie moleculara si eBiologie Nenominalizata Zoologie si ecologie Biologie Sef lucr. dr. I Constantin Zoologie si ecologie Biologie Prof. cons I Iordache Zoologie si ecologie Biologie Asist. dr. Mitroiu Mirc Zoologie si ecologie Biologie Conf. dr. Catalin Tanase Biologie moleculara si eBiologie Asist drd Stefan Marius Biologie moleculara si eBiologie Prof. dr. Toader Chifu Biologie vegetala Biologie Conf.dr.L.Ivanescu Biologie vegetala Biologie Nenominalizata Biologie Nenominalizata Biologie Conf dr. Luminita Zoologie si ecologie Istorie Bejenaru Conf.dr.Mircea Nicoara Zoologie si ecologie Conf.dr.Carmen Gache Conf.dr.L.Bejenaru Zoologie si ecologie Prof.dr.Alexandrina Biologie vegetala Murariu Sef lcr.dr.L.Hritcu Zoologie si ecologie Ingineria mediului Biologie Biologie Biologie

Conf.dr.Mircea Nicoara

Biologie moleculară şi Sef lucr.dr.M.Cimpeanu Biologie experimentală Biologie moleculară şi Inginerie chimica si Sef lucr.dr.S.Dunca experimentală biomelculara Conf.dr.Mircea Nicoara Zoologie si ecologie Ingineria mediului

12

Facultate propusa

Departament propus

Specializari acoperite de Discipline din cadrul departamentele propuse specializarilor Biochimie Ecologie Geografie Geografia turismului Geologie chimica

Titular(i)

Catedra actuala din Departamentul nou din care ar trebui sa faca parte care face parte titularul titularul

Geografie Geologie Stiinte ingineresti

Inginerie fizica si TehnologicaFizica tehnologica Informatica Informatica Fizica Medicala Inginerie biomedicala Inginerie chimica si biomolec Biochimie Biochimie Tehnologica Biofizica Inginerie geologica Inginerie geologica Ecologie si protectia mediului Ingineria mediului Teologie Ortodoxa Arta sacra Teologie ortodox Teologie ortodox soc Teologie Romano-catolica Teologie sociala

Teologie

Teologie R omano-Catolica

* Facultăţile care au figurat în s tructura anterioară a Univers ităţii din Iaş i

13

8. Parcursul academic al studenţilor în varianta Bologna (3-2-3), Model – Cuza – 2008
Start ciclul I

Înscriere an I pe domenii de studiu cu durata 3 ani

Înainte de începerea anului I, candidaţii sunt declaraţi reuşiţi pe domeniile solicitate în ordinea descrescătoare a mediilor şi preferonţelor pe domeniu

Înscriere pentru o specializare principală

După rezultatele din sem. I, studenţii se repartizează, în ordinea descrescătoare a punctelor, pe specializările principale solicitate. Pot să-şi exprime şi pentru alta complementară

La finele sem. IV se pot face ultimele opţiuni pentru specializările complementare

Se doreşte specializare complementară? NU

DA

Proceduri de repartizare pe specializări complementare

Proceduri constituire formaţii studiu

Înaintea sem. V se constituie formaţii de studiu noi, în funcţie opţiunile studenţilor

Finalizare studii

La finele semestrului VI

Obţinere licenţă în specializare principală şi supliment diplomă specializări solicitate

Se pot angaja şi/sau continua studiile

Sârşit ciclul I

14

9. Flexibilizarea parcursului academic al studenţilor, în domeniul ingineriei şi ştiinţelor exacte, Model – Cuza – 2008
Start ciclul I Cursurile vor fi comune, timp de 2 ani, cu ale studenţilor de la ştiinţe exacte sau de la ştiinţele vieţii şi pământului

Înscriere an I pe domenii de inginerie, cu durata de 4 ani

Procedură înmatriculare pentru licenţă 3 ani, în domeniul parcurs, cu sau fără orientare spre complementară

NU

La finele anului II, se continuă cu ingineria?

DA

NU

Pentru cei de la inginerie, se doreşte diplomă licentă după 3 ani?

DA

Procedură repartizare lucrare licenţă pt. 3 aniîn funcţie de domeniul din primii 2 ani (Geografie, Fizică etc)

Studenţii de la ştiinţe exacte şi cei de la economie şi adm. afacerilor pot continua studiile inginereşti în anul IV dacă în anul III au luat specializare complementară în inginerie (prerequisite) NU Procedură de îndeplinire a condiţiilor de continuare

Dacă a renunţat la inginerie sau dacă n-a renunţat dar doreşte Diplomă în domeniu la 3 ani NU

DA

Proceduri de acordare a Diplomei de licenţă de 3 ani

Se pot angaja şi/sau pot continua studiile

Poate să continue ingineria în anul IV?

DA

Finalizare studii 4 ani

Obţinere licenţă 4 ani în inginerie

Se pot angaja şi/sau pot continua studiile

Cu aleasă consideraţie, Prof. univ. dr. Dumitru OPREA Rector al Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi 19 iunie 2007
15