You are on page 1of 9

Cadrul legal actual al activ de asigurare: In prezent, acesta este dat de urm acte normative: - L.

136/1995 privind asig si reasig in Ro, modif de mai multe ori(dupa 2008) si actualizate. - L. 32/2000 privind active de asig si supravegherea asig - N. cod Civil art 2199-2241 + Comisia de supraveghere a asig(emite norme juridice). ASIGURAREA= acea operatiune prin care un asigurator constituie pe principiul mutualitatii un fond de asig prin contrib unui nr de asigurati ce sunt expusi la producerea anumitor riscuri, fond din care sunt indemnizati cei ce sufera un prejudiciu si fond din care este alcatuit din primele necesare platite de asigurati, precum si din celelalte venituri ca urmare a active. desfasurate. COASIGURAREA=tehnica juridical in temeiul careia un bun sau o valoare este in acelasi timp asigurat de 2 sau mai multi asig in cote egale sau diferite. REASIGURAREA=ne aflam in prezenta reasig atunci cand un asigurator se asigura la un altul numit reasigurator. RETROCESIUNEA=operatiune prin care reasiguratorul cedeaza la randul sau o parte din riscurile preluate de la asigurator. ASIGURATII=PF sau PJ care incheie contr de asig, platesc primele de asig si ivirea cazului asig(sinistru) incaseaza indemnizatia de asigurare. CONTRACTANTUL ASIGURARII=acea pers care incheie contr de asig pt asig unui risc privind o alta pers si se oblige fata de asigurator sa plateasca primele de asig, dar la ivirea cazului asig nu va primi indemnizatia de asig care se va plati beneficiarului stipulate in contract. BENEFICIARUL ASIGURARII=este cel desemnat sa incaseze indemnizatia fara sa semneze polita/sa plat primele stab. PERSOANA CUPRINSA IN ASIGURARE=intr-o asig de rasp civila pot fi prev si rasp civila a altor pers decat a celei care incheie contr. Aceasta nu treb confundata cu beneficiarul asig pt ca are si ea calitatea de asigurat, dar spre deosebire de beneficiarul asig nu incaseaza indemnizatia de asig. TERTUL PAGUBIT=cel caruia i se cauzeaza prejudicial de catre o pers cuprinsa in asigurare. PRIMA DE ASIGURARE=suma de bani pe care o plateste asiguratul sau contractantul asigurarii, asiguratorului. DESPAGUBIREA=suma de bani pe care asiguratorul o solicita asiguratilor la survenirea cazului asigurat.

OBIECTUL ASIGURARII=este dat de val patrimoniale sau dupa caz nepatrimoniale care s-au asigurat. (este dif de ob contr de asig) INTERESUL IN ASIGURARE=in asig de bunuri interesul consta in val economica care poate fi pierduta de catre asigurati ca urmare a procedurii riscului, la asig rasp civila este dorinta legitima a oricarei pers de a nu-si vedea micsorat propriul patrimoniu prin asig rasp sale fata de terti. Interesul asig treb sa se exercite pe toata durata contr de asig. RISCUL ASIGURAT=este un eveniment viitor posibil sau incert la care sunt expuse bunurile, patrim, viata sau sanatatea unei pers. CAZUL ASIGURAT(sinistru)=evenimentul asigurat produs. SUMA ASIGURATA=suma maxima in limita careia asiguratorul este obligat sa plateasca indemnizatia la ivirea cazului asigurat. FRANSIZA=parte din prejudiciu suportata de pers pagubita ce este stab fie ca val fixa, fie ca procent din despagub totala prev in contract.

1.Functiile si principiile asigurarii 1.Fct de compensare financiara a pierderilor datorita fondului de asigurare constitute din primele de asigurare incasate de la asigurati. 2.Fct de prevenire a pagubelor-se realiz prin 2 modalitati si anume prin finantarea unor activitati de prevenire si prin stipularea unor clause in contractual de asigurare care il oblige pe asigurat sa aiba o conduit diligent si preventiva. 3.Fct financiara permite asiguratorului sa investeasca in fondul de asigurare sis a mareasca rezervele existente. 4,Fct de economisire se intalneste in cazul asigurarilor e viata care ii ofera asiguratului posibilitatea de a participa la profitul socitatii de asigurare. 5.Fct care sprijina statul in domeniul protectiei sociale prin despagubirile acordate in cazul accidentelelor de munca,pensii. PRINCIPII. 1.Pr unitatii asigurarilor suntem in prez uni abordari unitare a operatiunilor de asigurare dar la nivelul asiguratorilor cat si al intregului sistem 2.Pr universalitatii asigurarilor-se referire la gama variata de riscuri care pot fi cuprinse in asigurare in principiu nelimitata si la diversitatea obiectului asigurarii. 3.Pr individualizarii-consta in faptul ca asiguratorii nu acorda indemnizatii decat pt riscurile asugrate prev in contract si numai asiguratlor sau beneficiarilor acestora. 4.Pr despagubirii consta in aceea a in asigurarile de daune asiguratorii trb sa acopere un prejudiciu care se produce in mom sinistrului in patrimonial asiguratului sau unui tert.

5.Pr. realitatii asigurarilor-se manifesta in prezenta datelor pe care le are la baza asiguratorul in calculele sale statistice. 6.Pr mutualitatii-presupune existent comunitatii de risc si constituirea unui fond comun din primele de asigurare platite de membrii comunitatii din care vor fi despagubiti aceia ce vor suferi producerea riscului. 7.Pr bunei-credinte-guverneaza constractul de asigurare atat in mom incheierii sale cat si pe parcursul executarii si se refera la increderea si loialitatea de care trb sad ea dovada partile. 8.Pr eficientei economice-consta in faptul ca activitatea de asigurare trb organizata astfel incat prin eforturi material si umane minime sa se obtina rezultate cat mai bine,profit. 2.CLASIFICAREA DOCTRINARA A.dupa modul de realizare a rap jur de asigurare-asigurari obligatorii-impuse de lege/asigurari facultative-vointa partilor contractante. B.dupa domeniul de asigurare-asigurari de bunuri-acopera paguba cauzata de producerea sinistrului degradare pierirea bunului./asigurari de persoane=dr asiguratului sau beneficiarilor asigurarii la plata sumei asigurate./asigurari de credite si garantii-asigurari de pierderi financiare si ale asigurarii C.dupa teritoriul pe care se acorda acoperirea prin asigurare-asigurari interne-nu contin elem de extraneitate-obiectul asigurarii,partile riscul se afla sau se prod pe teritoriul aceluiasi stat/asigurari externe-un ele de extraneitate reprez prin aceea ca fie domiciliul asiguratului fie locul producerii riscului sau locul unde se afla bunul asigurat se gasesc intr-o alta tara decat cea in care s-a incheiat ontractul. D.dupa tipul raporturilor care se stabilesc intre asigurat si asigurator-asigurari directe(asigurati si asigurator)/asigurari indirect-prin intermediari.

3.AUTORIZAREA CA BROKER DE ASIGURARI a.Denumirea sa cuprinda obligatoriu sintagma broker de asigurarebroker de asigurare-reasigurare b.Sa aiba un capital social varsat integral in forma baneasca de cel putin 25000lei limita minima actualizata. c.Sa aiba in vigoare un contract de asigurare de raspundere civila profesionala valabil pe intreg teritoriul al C.E si al spatiului Economic European-1000.000 euro/eveniment. d.Sa aiba ca obiect de activitate numai activitatea de intermediere om asogiraro/reasigurari e.Asocitatii sau actionarii seminificativi si persoanele semnificative sanu aiba cazier judiciar pt infractiuni contra patimoniului sau infr prev in legislatia financiar-fiscala. f.Conducatorii executive ai unui broker trb sa aiba studii superioare si o experienta de cel putin 3 ani intr-o fct de conducere operative in domeniul asigurarilor sau 5 ani in domeniul bancar, g.Sa prezinte un studiu de fazabilitate din care sa rezultate ca resurseele finanaciare si organizationale precum si bugetul estimate vor permite desf in bune conditii a activitatii.

4.PARTICIPANTII L A ASIGURATI Asiguratorii conf art 2 din legea 32/2000 sunt categoriile de entitati care pot devenit asigurator in Romania sunt: a.Persoane juridice autorizate de CSA societati pe actiuni si societati mutual. b.Asiguratori sau reasiguratori autorizati in statele member care desf activitate de asigurare sau de reasig pe teritoriul ROmaniei in conformitate cu dr de stabilire si libertatea de a presta servicii. c.Sucursalele sau filialele apartinand unor societati mame guvernante de legi dintr-un stat tert autorizate de CSA. d.Asiguratorii sau reasiguratori care adopta forma societatii Europene.Asiguratorii romani sunt bligati sa se constituie in forma unei soc comerciale pe actiuni fie sub forma unei societati mutuallleee ambellleee fct numai in baza unei duble autorizatii din partea CSA. CATEGORII DE ASGURATORI AUTORIZATI SA OPEREZE IN ROMANIA 1.Asiguratorii romani constitutiti in societati comerciale pe actiuni sau in societati mutual. 2.Asiguratorii straini-asiguratori straini cu sediul intr-un stat membru al UE pot fct in Romania in temeiul dr de stabilire si libertatii serviciilor. -Asiguratorii si reasiguratorii din state terte obligati sa-si inregistreze sucursalele si filialele in Romania si trb autorizati de CSA potrivit normelor romane.

5.DEOSEBIRI BROKER-AGENTI Borkerii sunt mandatari ai clientilor si mandatari far asigurare ai asiguratorilor. Agentii sunt mandatari cu reprezentare ai asiguratorilor. Activitatea de brokeraj are un character mai profesionalizat. Agentii functioneaza numai pe baza contractului incheiat cu asiguratorul. Borkerii sunt numai personae fizice pe cand agentii au o dubla calitate de personae fizica si pers juridical. Brokerii lucreaza cu mai multe societati de asigurare. Agentii sunt obligati ca pt aceeasi clasa de asigurati sa-si dedice activitatea unui singur asigurator. 6.CADRUL LEGAL AL ACTIVITATII DE ASIGURARE a.Legea 32/2000 privind activitatea si supravegherea asigurarilor(reglem organizarea si functionarea societatilor comerciale de asigurare,asigurare-reasigurare,societati mutual intermediary,organizarea si functionarea CSA) b.Legea 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile din Romania. c.Legea 503/2004 privind redresarea financiara si falimentul societatilor de asigurare. D,Normele emise de CSA in aplicarea L32/2000 E,Noul Cod Civil art 2199/2241 7.ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA CSA-ca organ administrative cometent in domeniu.

Principalul organism al statului e CSA autoritate administrative autonoma de specialitate cu personalitate juridical care are ca principal scop apararea dr asiguratilor si promovarea stabilitatii activitatii de asigurare in Romania. CSA e subordonata Parlamentului si e condsa de un COnsiliu alc din 7 membrii.REprezentantul de dr al CSA in raporturile de dr comun este presedintele.Presedintele si vicepresedintele numini in plec la propunerea comisiilor de buget si finante ale celor 2 Camere. Pt indeplinirea atributiilor sale CSA adopta avize norme obligatorii pt toti participantii la aceasta activitate-presedintele emite ORDINE. CSA lucreaza valabil in prezent 4 membrii din cei 7 membrii iar atunci cand este paritate votul pres sau vicepres e hotarator. PRINCIPALELE ASTRIBUTII ALE CSA A,Autorizarea asuguratorii reasiguratorii si brokerii de asig pt a putea desf activitea de asigurare in domeniu. B.Aproba actionarii directi sip e cei indirecti conform normelor emise in acest domeniu. C.Autorizeaza practicarea asigurarilor obligatorii ce sunt stabilite prin lege. D.Aproba divizarea sau fuziunea unor asiguratori reasiguratori sau brokeri de asigurare. E.LA cerere aproba incetarea activitatii acestor personae juridice. F.Supravegheaza sitautia finanaciara a asiguratorilor G.Desfasoara activitati de pregatire profesionala uniatara a celor care lucreaza in domeniu. H.Aplica sanctiuni operatorilor din domeniu pt incalcarea dispozitiilor legle aplicabile. I.Aproba trasferul de portofolii intre societatile de asigurari. J.Aproba actionarii semnificativi si conducatorii executive ai asigurarlor pt autorizarea prealabila a intreprinderilor.

8.AUTORIZAREA S.C. PE ACTIUNI IN DOMENIUL ASIGURARILOR. Procesul de autorizare potrivit L32/2000 cuprinde 2 etape.: 1.Avizarea prealabila in vederea constituirii ca asigurator este eobligatorie pt inregistrarea la Oficiul Registrul Comertului .Avizul de constituire il da CSA in baza unei documentatii ce se refera la capitalul social ce trb varsat si la onorabilitatea persoanei care compune acea societate.Avizarea prealalbila in vederea inregistrarii la Registrul Comertului nu garanteaza obtinerea autorizatiei de functionare. 2.Autorizarea propriu-zisa pt a functiona ca asigurator conform normelor emise de SA limita capitalului social varsat integral in forma baneasca in valoarea de 8000000lei pt activitatea de asigurari generale exceptand asigurarile obligatorii,12000000lei pt activitatea de asigurari generale 12000000 lei pt activitatea de asigurari de viata. Cele mai importante documente si conditii pretense pt avizarea constituirii asigurarilor sunt: 1.Studiu de fezabilitate din care rezulta obligatoriu ca societatea dispune de resursele financiare suficiente pt a desf o activitate diligent. 2.Adaptarea unei denumiri care sa contina sintagma asigurari sau reasigurari.

3.Activitatea de asigurari sa constituie obiectul uni de activitate al societatii. 4.De onorabilitate actionarii principali sa nu fi fost condamnati pt infractiuni contra patrimoniului 5.Sa nu fi fist declarat falit sau conducerea ale unor societati si nu si-au respectat atributiile. 6.PF si PJ sa justifice veniturile cu character de continuitate. 7.PJ trebuie sa depuna situatia financiara la zi 8.Conducerea executive sa fie asigurata de cel putin 2 perosne care sa nu mai detint astfel de functii la un alt asigurator din tara sau straintate. 9.Persoanele demnficative ale asiguratorului sa dispuna de o reputatie si experineta de minim 3 ani sau 4 in domeniu.

ANALIZA CONTRACTULUI DE ASIGURARE Notiune si caract juridice: Art. 2191 prin contr de asigurare, contractantul asigurarii sau asiguratorul se obliga sa plateasca o prima asiguratorului, iar acesta din urma se oblige ca in sit producerii riscului asigurat sa plateasca o indemnizatie de asigurare (despagubire) dupa caz: asiguratului, beneficiarului asig sau tertului pagubit. Caractere juridice: 1. Contr consensual inch valabil prin simplul acord de vointa al partilor, desi ad probationem legea art 2200 C civ prev ca contr de asig treb sa fie incheiat in scris. 2. Contr sinalagmatic pt ca ambele parti au dr si obligatii reciproce. 3. Contr cu titlu oneros pt ca ambele parti urm satisfacerea unui interes patrim. 4. Contr aleatoriu pt ca nu se cunoaste la inch contr daca sic and se va produce riscul asigurat 5. Contr de adeziune in sensul ca, cond se stab in principiu de catre asigurator si asiguratul adera la aceste cond prin inch contr. 6. Contr cu executare succesiva oblig asumata de asigurator este una continua pe toata durata de valabilitate a contr, iar prima de asig se plateste de catre asigurat periodic. Conditii de valabilitate a contr de asigurare: 1. Capacitatea de a contracta. Capacitatea de ex a unui asigurator este strans legata de cap de folosinta care se ref la inch asig. PF potrivit legii poate contracta orice pers care nu este declarata incapabila de lege. Incapacitatea treb prev expres de lege. 2. Consimtamantul -pers cu discernamant -sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice -sa fie exteriorizat -sa nu fie viciat. 3. Obiectul contr de asig este dat de oblig partilor contractante plata primei de asig si garantarea. Bunurile personale pot fi considerate obiect derivat.

4. Cauza scopul urmarit de partile contractante: scop mediat =dorinta acestuia(asigurat) de a obt acoperirerea eventualelor pagube suferite de el sau tertii pagubiti. Scopul Acela de acumulare a unor sume de bani si multiplicarea lor pt a obtine profit; scop imediat=de castig sau pierdere ca urmare a riscului asigurat. 5. Forma prin simplul acord de vointa a partilor -se incheie solo consenso. (act doc de asig, doc doveditoare) Incheierea contractului este reglem de disp L. 136 si ale N.C.Civ. Contr de asig treb sa contina date privind: -partile contractante -ob asigurarii -riscurile asigurate -mom inceperii si al incetarii rap de asigurare -cuantumul primelor de asigurare -detaliat dr si oblig partilor Inainte de a incheia un contr de asig e necesar ca asig sa intocmeasca o declaratie prin care va treb sa rasp in scris la intreb puse de asigurator sis a declare orice informatii sau date pe care le cun si care in mod obiectiv tin de evaluarea riscului. Contr se considera incheiat intre prez in mom redactarii lui in forma scrisa si semnarii de cei in cauza.

PARTICULARITATILE INCHEIERII CONTR DE ASIGURARE Sediul materiei reglem L. 32/2000; L. 136/1995; N.C.Civ. Principala regula etapa precontr in care, potrivit legii, partile sunt obligate sa se informeze reciproc asupra elem esentiale ale contr de asig ce urm a fi incheiat. Obligatia de informare ce revine asig. L.31/2000 obliga asiguratorii sa comunice asiguratilor sau potentialilor asigurati cel putin urm elem: -durata contr -modul in care se va derula acesta -cazurile in care contr poate fi suspendat sau reziliat -mijloacele si term de plata -metodele de calcul a primei de asig -modul de solutionare a eventualelor reclamatii pe parcursul executarii contr. Legea spune ca asiguratul e oblig sa rasp in scris la intreb pe care i le formeaza asiguratorul si sa declare orice informative sau imprej pt evaluarea riscului ce urmeaza a fi asigurat. Momentul incheierii contr de asig: sunt aplicabile regulile generale.

Cuprinsul contr de asig. Treb sa cuprinda in mod obligatoriu urm date: -numele sau denumirea -domiciliul sau sediul -ob asig: bunuri, pers, rasp civila, etc. -riscurile ce se asig -mom inceperii si al incetarii ale asig -primele de asig si sumele asig. Clauzele abuzive din contr de asigurare. Constituie ob al reglem dat de L.193/2000 care vizeaza orice clauza abuziva intre consum si comercianti. Potrivit acestei legi orice contr inch intre un comerciant (asigurator) si asigurat va cuprinde clauze clare fara echivoc a caror intelegeri nu necesita cunostinta de specialitate. In sit de dubii intotdeauna clauzele se interpret in fav consumatorului. O clauza contractuala care nu a fost negociata cu asiguratul e considerate abuziva daca prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contr creeaza in detrimental asiguratului contrar bunei credinte un dezechilibru semnificativ intre dr si oblig partilor. In conceptia L 132/2000 pot fi clauze abuzive: a. Acele prev care dau dr asiguratorului sa modif in mod unilateral clauzele contr fara un motiv specificat in contr. b. Acele prev care obliga asig sa se supuna unor cond contr despre care nu a avut posib reala sa ia cunostinta la data semnarii contr. c. Acele prev care oblige asiguratul sa-si plateasca prima chiar daca asiguratorul nu si-a indeplinit sarcina. d. Acele prev prin care asig obtine dr de a prelungi automat un contr inch pe o per det. e. Acele prev care restrang sau anuleaza dr asiguratului de a pretinde despagubiri in cazul in care asig nu-si indeplin oblig contractuale.

EFECTELE CONTR DE ASIGURARE Sunt reglem de N.C.Civ. care a abrogate dispozitiile pertinente din L. 136/1995. Obligatia asiguratului de a plati prima de asig si oblig asiguratorului de a plati indemnizatia de asig in cazul ivirii cazului asigurat. Asiguratul este obligat sa plateasca primele de asig la term inscrise in contr. Partile contr pot stabili ca primele de asig sa poata fi platite integral ori in rate. Daca nu s-a convenit in alt fel, plata se va face la sediul asiguratorului sau la sediul imputernicitului. Atunci cand plata se face in mod direct asiguratorul ori imputernicitul sau ii elib asiguratului o chitanta ori dupa caz face mentiune in polita de asig. In lipsa de o stipulatie contrara, daca platile nu sunt facute la termen asiguratorul poate sa rezilieze contr sau sa dea un termen de gratie pt efectuarea platii. Asiguratorul are la dispozitie un caz de compensare legala. Poate compensa primele ce i se datoreaza pana la sf anului de asig cu indemniz pe care o plateste.

Comunicarea producerii riscului asigurat. Daca nu se indeplin aceasta oblig asiguratorul are dr sa refuse plata indemniz dar numai daca din aceasta cauza nu a putut determina evenimentul. Comunicarea producerii riscului se poate face si de brokeri de asig cu cond ca acestia sa anunte asiguratorii. Obligatiile asiguratorului: -oblig de a plati indemnizatia de asig daca s-a produs cazul asigurat -daca exista neinteleg asupra cuantumului indemnizatiei exista oblig asig de a plati prin invoiala inainte -in cazurile stab prin contract la asig de bunuri si rasp civila asiguratorul nu datoreaza indemniz daca cazul asigurat a fost produs intentionat de asigurat. In cazul in care partile convin, asiguratorul nu datoreaza indemniz daca riscul a fost produs cu intentie de catre: PF majore care in mod statornic locuiesc si gospodaresc impreuna cu asiguratul sau beneficiarul asig; prepusii asig sau ai benef asig.

You might also like